CAPITOLUL I

I.

POZIIA I ACCESIBILITATEA
1.1. Aezare si pozie in teritoriu
Judeul Cluj, cea mai importanta unitate administrativ-teritorial a

Romniei din zona Transilvaniei, se situeaza n jumtatea de Nord Vest a rii, la contactul a trei unitai naturale reprezentative: Munii
Apuseni, Podiul Somean i Cmpia Transilvaniei, fiind situat ntre
paralele 47 28' 44" si 46 24' 47" latitudine nordic i 23 39' 22"
i 24 13'46" longitudine estic.
ntins pe o suprafaa de 6674,4 km, judeul Cluj reprezint 2,8%
din teritoriul rii.
1.2. Accesibilitate i infrastructura general (reeaua aerian,
feroviar i rutier, ci de acces, alei, etc)
Judeul Cluj beneficiaz de situarea sa la intersecia unor
importante magistrale feroviare i rutiere care-i asigur legturi
lesnicioase cu toate zonele rii. De asemenea, aeroportul din
municipiul Cluj-Napoca confer legturi curente i rapide cu
capitala rii att pentru cerinele judeului ct i pentru ale unor
localiti limitrofe.

Transportul aerian - este asigurat de aeroportul Someani din

Cluj-Napoca.

Transportul feroviar - Judeul este traversat de doua magistrale

feroviare de mare importana: Episcopia Bihorului-Oradea-Cluj
Napoca-Apahida i alta de la Satu Mare-Baia Mare-Bucureti cu
multiple ramificaii.

Transportul rutier - Un rol important l au drumurile europene E

60, Bor-Oradea-Constana (care traverseaz sud-vestul judeului
Cluj, artera importanta pentru turismul de transit) i E 576, Cluj
Napoca-Suceava.
Cluj-Napoca beneficiaza de avantajele existentei unui aeroport
pentru persoane i marfa in extindere, care ofer curse interne i
europene (in special legturi cu Italia). Ageniile turistice ofer, de
asemenea, curse charter externe turitilor ctre cele mai solicitate
zone turistice. Se preconizeaza ca autostrada Brasov-Bor, care se
afl in faza de construcie, va facilita accesul turitilor si al
mrfurilor din i spre destinaiile interne si internaionale.
Trasee turistice rutiere

Cluj-Napoca-Dej-Catcau

Cluj-Napoca-Huedin-Bucea

Cluj-Napoca-Turda-Campia Turzii

Cluj-Napoca-Sanpaul-Topa Mica

Cluj-Napoca-Chinteni-Vultureni-Rascruci

Cluj-Napoca-Luna de Jos-Recea Cristur -Bobalna-Dej

II. CADRUL NATURAL

2.1 Relieful zonei (unitaile montane, deluroase i de podi)
Relieful judeului Cluj este n majoritate deluros, restul
(mai puin de o

treime)

fiind

constituit din muni. Lipsesc

cmpiile propriu-zise, in compensaie fiind prezente vile larg

terasate si luncile Someului (Mic si Mare) i Arieului
inferior. Cmpia Transilvaniei prezint trsaturile unei regiuni de
podi cu aspecte colinare, toponimul de cmpie fiind legat de
exploatarea preponderent agricol a terenurilor. Munii sunt situai n
vestul si sud-vestul judeului i aparin Apusenilor. Acetia sunt
nconjurai de zone mai joase, bazinete i culoare depresionare, care
au prezentat

in evoluia lor

importante. Munii Apuseni

sunt

paleogeografic
cunoscuti

ca

subsidente
un

mozaic

petrografic, fapt ce determina o mare varietate morfologic,

amplificata n parte i de un tectonism accentuat. O parte din
acest mozaic se afl inclus n teritoriul judeului Cluj:
Muntele Mare, Munii Gilului, Munii Vldeasa, Munii
Trascului.
Treapta montan se desfaoara altitudinal deasupra
izohipsei de 700 m i
Apuseni,

nscrie catenele muntoase ale Munilor

respectiv Masivul Muntele Mare

Gilului, Munii Vldeasa

definete

din

punct

de

(1826 m), Munii

(1839 m), Munii Trascului

se

vedere petrografic, ca o structura

constituit din isturi cristaline cu intruziuni granitice (granitele de

Muntele Mare si Gilu), magmatite ceramice: granodiorite,
granodiorite porfirice, diorite (Munii Vldeasa), ofiolite jurasic
inferioare, calcare cristaline, calcare tithonice recifale n facies

de

Stramberg

(Muntii

Trascaului).

Relieful

specific

este

argumentat de interfluviile largi i netede, desparite de vi adnci

i nguste.
Munii

Gilu

Muntele

Mare

reprezint

un

compartiment monolitic al Munilor Apuseni i unitatea orografic

central a treptei montane pe teritoriul Judeului Cluj, avnd ca
limita in nord Depresiunea Huedin, iar in sud Valea Arieului, n
timp ce n est ajunge pn la Culoarul Iara Svdisla, iar n vest se
delimiteaz de Munii Btrna si Vldeasa. In spaiul geografic al
judeului Cluj, aceast grup montan se desfaoara ntre vile
Arieului i Someului Mic cu afluentul lui Capus i se prelungesc
spre est, dincolo de vile Fenesului si Hasdatelor,

n Dealul

Feleacului. Spre vest, legatura cu Bihorul este mai strans,

separarea faa de acest masiv fcndu-se prin intermediul vilor
Beliului i Arieului Mare. Sunt alctuii din isturi cristaline
cu intruziuni granitice (granitul de Muntele Mare), acesta din
urm prezentndu-se, relativ central, sub forma literei L, la
care se altur, n sud-vest, sedimentarul cretacic, in care vile
s-au adncit puternic. Relieful se prezint sub forma unor culmi
largi si netede, separate de vi adnci i nguste. Altitudinile cele
mai mari se afl n partea sudic n vrful Muntele Mare (1826 m)
i scad spre nord i spre est (Balomireasa 1632 m; Dumitreasa 1638
m).

Anumite suprafee ale celor doua masive sunt ocupate de

calcare, n care s-a format reliful carstic: chei (Runcului, Valea

Ocoli), izbucuri, cum sunt cele ale Bujorului (intermitent) i
Feredeului, ambele pe Valea Posaga.
Munii Vldeasa fac parte din prelungirea zonei nalte a
Bihorului.

Acest compartiment muntos

se desfaoara

(in

perimetrul judeului Cluj) de la

nord

la sud, de la Criul

Repede pn la Someul Cald, continundu-se limita printr-un

aliniament peste Platoul Padis pn la Criul Pietros. Limita estic
este

reprezentat de Podiul Huedin Paniceni i culoarul

depresionar Huedin Ciucea - Capus. Prezint un relief greoi, cu

dezvoltarea clasic a celor trei suprafee de nivelare, iar versanii
puternic nclinai (>550) prezint procese active de meteorizare,
demonstrate de prezena grohotiului. Rocile caracteristice sunt
cele magmatice, dar apar i roci cristaline ori sedimentare (calcare).
Diversitatea rocilor determin o relativ varietate a formelor de
relief. Partea centrala reprezint o uriaa cupol prelungit spre
nord si est cu nite culmi prelungi si relativ nguste. n aceast
regiune se nregistreaz i altitudinile cele mai mari de pe teritoriul
judeului (Vf. Vldeasa, 1836 m).
Munii Trascului sunt reprezentai n spaiul geografic al
Judeului Cluj prin compartimentul lor nordic ariean i
bara calcaroas a Culmii Petrenilor dintre vile Hasdate si
Turenilor. n munte s-au format o serie de bazinete depresionare:
Rctu, Someul Cald, Giurcua, Poieni, Ciucea, Negreni, iar pe
cele doua Somee s-au construit numeroase lacuri de acumulare.
Treapta dealurilor i depresiunilor (sau deluroas), conturat
altitudinal de izohipsele de 400 m si 700 m este reprezentat prin:
Dealul Feleacului, Culmea Petrenilor; unitaile de Coline joase i
nalte ale Cmpiei Transilvaniei i depresiunile Vlaha Svdisla i
Huedin.
Aceast treapt morfogenetic se constituie ca o unitate
de tranzitie spre zona montan. Altitudinile medii se situeaza ntre

500-700 m, n timp ce energia de relief nregistreaz valori de 30200 m, demonstrnd maturitatea vilor i implicit a reliefului. Zona
deluroasa este ncadrata n Podiul Someelor, Podiul Huedin Paniceni, Cmpia Transilvaniei i ocup nordul, nord-vestul, nordestul si estul judeului, extinzndu-se ntre Munii Apuseni i
Carpaii Orientali. Interfluviile au altitudini de 500 - 650 m i mai
rar ajung la 850 - 900 m. nclinarea stratelor i alternana
acestora

(cu

rezistene

diferite

la eroziune)

au

determinat

formarea a numeroase cueste cu frontul spre Apuseni i spre

interiorul

bazinului

transilvanean.

Sunt

foarte

frecvente

alunecrile de teren de tip glimee, cum sunt cele de pe Valea

Chintaului si Borei. Vile rurilor sunt in general largi, cu ngustri
acolo unde apar roci mai dure. Energia reliefului crete spre periferie
spre valori de 250 300 m, n Dealurile Dejului i Clujului. Se
remarc

urmatoarele

subunitai: Dealurile Ciceului, Dealurile

Dejului

i Clujului, Dealurile Unguraului, Dealurile Sicului,

Cmpia Fizeului i Masivul Feleacului, cu aspect nsolit, o zona

de trecere spre Munii Apuseni. Ca aspect se apropie mai mult
de cel al Podiului Somean cruia i aparine. Altitudinile urc
pn la 756 m n vrful Feleac, 833 m n vrful Peana i 872 m n
Mgura Salicii. Versantul nordic
bazinul depresionar

subsecvent

e mai abrupt i marginete

al

Clujului.

Procesele

de

alunecare sunt favorizate de prezena marnelor, argilelor i

nisipurilor sarmatiene. Versantul nordic este mult mai prelung si
cu pante domoale. n spatele barierei culmii Snduletilor s-au
format o serie de depresiuni (Depresiunea Hasdatelor), iar pe
valea

Feneului

Svdisla).

un

uluc

depresionar

asimetric

(Vlaha

Cmpia Transilvaniei, prezint aspect colinar cu relief

monoton legat de prezena rocilor sedimentare puin rezistente
(argile, argile carbonatice, argile marnoase, gips, sare).
Numele de cmpie e legat nu de formele de relief, ci de
folosintele agricole.
nalimile nu depsesc dect n puine locuri

500 m, iar

energia reliefului se mentine ntre 40 m si 100 m. Cmpia nalta

(Dealurile Unguraului, Dealurile Sicului, Dealurile Gdlinului)
ocup partea din vecinatatea culoarului Someului i are nalimi n
jur de 500 550 m, trecnd uneori chiar de 600 m, fragmentarea
este accentuat,

iar reeaua hidrografic puternic ramificat.

Specifice sunt cuestele pe care se dezvolt organisme toreniale

active si alunecri de

teren

(Jucu de Sus). Versanii Coastei

Grindului prezinta numeroase organisme toreniale active, dar i

pante parial stabilizate.
Depresiunea Vlaha - Svdisla situat n bazinul mijlociu al
rului omonim este legat genetic de fracturile tectonice locale, dar
mai ales de eroziunea difereniata datorat varietaii petrografice,
eroziune amplificat mult dupa tierea defileului de la Surduc.
Depresiunea Huedin este mai extins dect prima i reprezint
fundul unui vechi golf-paleogen. Este mrginit n sud-vest de
Masivul Vldeasa. La limita muntelui prezenta liniilor tectonice o
contureaz clar, n schimb trecerea spre Podiul Pniceni Huedin
se realizeaz treptat. Morfologia
definit

de

confluenele

largi

culoarului
ale

depresionar

vilor

este

i dezvoltarea

monolateral a luncilor, datorit meandrrilor puternice ale

Criului Repede.Terasele fluviale sunt bine reprezentate prin primele

dou trepte, iar nivelul terasei a III

este

doar

parial

conservat, aspect demonstrat si de dezvoltarea asimetrica a

oraului Huedin.
Treapta culoarelor depresionare i luncilor se nscrie
altitudinal

ntre

200300 m

i 350 -600

m.

Se

remarc

subuniti joase (200-300 m): Culoarul Someului (Dej-Vad),

Culoarul

depresionar

al

Someului

Mic

(Dej-Apahida),

Depresiunea Turda Campia Turzii, Culoarul depresionar Poieni

Negreni, luncile rurilor Fize i Valea Batinului sau Unguraului
i subuniti mai nalte (350-600 m): Culoarul depresionar Huedin
- Capuu Mare; Depresiunea Vlaha Svdisla; Culoarul Someului
Mic (sectorul Apahida Gilu, ce prezint altitudini cuprinse ntre
350 m si 500 m), luncile rurilor: V. Florilor, V. Morii, V. Arieului,
V. Racilor, V. Srata, V. Feneul, V. Ierii, V. Hasdate, V.Turenilor, V.
Larga, V. Tritenilor, V. Lata.
Aceste culoare depresionare reprezint arii de convergena
ale fluxurilor energetice (cureni de aer, ap), materiale (ci de
comunicaie rutier, feroviar) sau umane (frecvena si densitatea
aezrilor, concentrarea populaiei). Morfometric, depresiunile
amintite se definesc printr-o

altitudine

moderat

200-300m,

energia reliefului mica (0.1-10 m), iar peisajele geografice se

nscriu prin reflexele canalizrii curenilor aerieni i hidrici, cu
o nota de discordana n raport cu treapta deluroas i montan.
2.2. Clima
La nivelul ntregii ri clima este temperat-continental de
tranziie, specific Europei Centrale, cu patru anotimpuri bine
definite. Datorit poziiei

sale, clima

judeului Cluj exprim

etajarea reliefului, beneficiind de un climat continental moderat. n

medie temperatura anual se situeaz n jurul valorilor 8 - 9C,
fiind uor mai ridicat dect temperatura medie anual din nordul
rii (8C).
Media precipitaiilor se situeaz ntre valorile de 670 1000
mm, peste media pe ar care este 677 mm. Circulaia aerului este
predominant vestic. Aceast circulaie a aerului este evident numai
pe vrfurile nalte, respectiv la Staia Meteorologic Vldeasa
(1836 m). n podiul Somean i Cmpia Transilvaniei, ca
urmare a rolului de paravan al masivelor muntoase, vnturile se
canalizeaz de-a lungul vilor. La Cluj-Napoca frecvenele
maxime apartin direciilor nordvest (12,6 % ), vest (10,5 %), nord
est (8,5%), sudest (8%). Vitezele medii ale circulaiei aerului sunt
cuprinse intre 20 si 30 m/s, aceleai viteze nregistrndu-se i n
cea mai mare parte a Podiului Transilvaniei, n centrul i
nordul Cmpiei de Vest i pe Culoarul Mureului. Durata

de

strlucire a soarelui la nivelul judeului se ncadreaz n

valorile corespunzatoare zonei deluroase i de munte a Romniei,
unde ceaa i zilele cu cerul noros sau cu cerul acoperit prezint o
frecvena mai mare. n aceste cazuri numarul mediu anul de ore de
strlucire a soarelui fiind de 1800 2000.

2.3. Vegetaia
Datorit particularitilor reliefului, vegetaia este variat i
urmrete treptele de relief. Astfel, pe cuprinsul
judeului se identifica trei etape, difereniate n funcie
de climat i de orientarea culmilor. Etajul subalpin
cuprinde in general culmile nalte de peste 1550 m din
masivele Vldeasa i Muntele Mare, cu ierni lungi si veri scurte.
Pajitile sunt acoperite cu diferite elemente floristice. Astfel,
elementele predominante sunt: iarba stncilor, iarba vntului etc.
Etajul forestier este reprezentat de pduri de foioase si rainoase
(molidul n amestec cu bradul i cu fagul). Fagetele, a cror limit
superioar se ridic pn la 1000 m, sunt constituite din pduri de
amestec-fag si molid. Se ntlnesc mai rar: ulmul, frasinul i
carpenul. Subetajul stejarului corespunde regiunii deluroase, avnd
ca limit superioar altitudinea de 550-600 m. Pdurile naturale sunt
alctuite din carpeni n amestec cu o serie de arbuti cum ar fi
pducelul, alunul etc. Terenurile agricole se ntind la baza etajului
forestier, ocupnd cea mai mare parte a judeului. Etajul silvostepei
corespunzator Cmpiei Transilvaniei i Podiului Somean, este
reprezentat de pajiti situate pe cursurile apelor i pe versanii sudestici.
2.4 Fauna
Complexitatea reliefului i a vegetaiei judeului favorizeaz
prezenta unei faune bogate ca numr i specii. Astfel, n etajul
subalpin se ntlnesc roztoare, psri, reptile cum ar fi: vipera
comuna, oprla de munte i altele. Etajul pdurilor este populat cu
mamifere i psri. Mamiferele sunt reprezentate de: ursul brun,

mistreul , cpriorul, lupul, rsul,viezurele i mai rar veverita. n

regiunile calcaroase este rspandit jderul de pdure i iepurele.
Pdurile adpostesc o varietate larg de specii de psri cum ar fi:
cocoul de munte, mierla i acvila de munte ce reprezint o raritate a
naturii. n cazul faunei acvatice, sunt reprezentative urmatoarele
specii: pstrvul-ce populeaza rurile si prurile de munte, cleanul,
mreana - n rurile de podi i cmpie.
2.5.Oglinzi de ape, ape minerale i termale, nmoluri terapeutice
Judeul Cluj dispune de un potential hidrografic ridicat
constituit din retele hidrografice de suprafaa, cascade, acvifere
cu ape minerale, lacuri srate i cu apa dulce, cascade.
Reeaua hidrografic a judeului Cluj este reprezentat de
bazinele a trei ruri principale: Someul, Criul Repede si Arieul.
Configuraia reliefului imprima reelei hidrografice caracter
radiar pe versanii muntoi i o scurgere subsecvena n perimetrul
depresionar. Densitatea reelei de ruri este mai ridicat la munte
(0,7 0,9 km/km), fa de deal (0,4 0,6 km/km) sau cmpie
(0,1 0,3 km/km). Teritoriile cu resurse de ap moderate
corespund regiunilor limitrofe spaiului montan (4-8 l/s.km) i
ariilor depresionare intramontane (5 10 l/s.km). Spaiile aferente
Cmpiei Transilvaniei, Dealurilor Clujului i Dejului

reprezint

teritorii cu resurse de ap deficitare ( 1 2 l/s.km), mult sub

valoarea medie a rii (4,57 l/s.km).

Necesarul de ap potabil a

judeului este asigurat prin lacuri de acumulare cu funcii complexe

(Beli Fntnele, Tarnia, Someu Cald, Gilau, Floreti,
Drgan) precum i o salb de lacuri pe rul Fize afluent al
Someului, i afluenii si cu utilitate piscicol, dar i mici lacuri pe

prul Chinteni, Hsdate, Valea Racilor. O categorie aparte o

constituie lacurile srate utilizate n scopuri balneare i de
agrement care apar solitar (Ocna Dej) sau sub forma de complexe
lacustre (Cojocna).

Apele subterane sunt exploatabile pentru

alimentarea cu ap potabil, industrial i tratament balnear.

Sistemul acvifer freatic cuprinde importante resurse de ap
regenerabile n lunca i terasele Someului Mic din care se
alimenteaz numeroase localitai urbane i rurale ale judeului.
Majoritatea apelor freatice din regiunile de deal i campie nu
au calitati potabile datorit mineralizarii i duritaii ridicate, ct
i proprietailor biologice i bacteriologice necorespunzatoare. Se
impune realizarea unui sistem de protejare a acviferului avnd n
vedere faptul c reprezint rezerva de ap pentru viitor. Acest lucru
impune evaluarea resurselor de ap potabil disponibil n cazul
extinderii reelei de alimentare cu ap potabil a tuturor satelor
din jude. n acest sens este necesar introducerea n portofoliul
de proiecte a unor analize i studii privind resursele de ap
subteran existente i posibilitatea extinderii gradului de exploatare
ntr-un mod sustenabil.
2.6. Ocrotirea naturii
n judeul Cluj au fost desemnate 24 de arii naturale protejate
de importan naional,

conform

Legii

nr.

5/2000

privind

aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea

a III-a - zone protejate precum i n anexele H.G. 2151/2004 privind
instituirea regimului de arie natural protejat pentru noi zone, H.G.
1581/2005 privind instituirea regimului de arie natural protejat
pentru noi zone i H.G. 1143/2007 instituirea de noi arii naturale
protejate (Fig. nr.2.6.1.).

Fig. nr. 2.6.1. Ariile naturale protejate de interes naional din

judeul Cluj
Cele 24 de arii naturale protejate sunt incluse n
urmtoarele categorii definite de ctre Uniunea Internaional
pentru Conservarea Naturii (UICN) i transpuse n legislaia
naional prin Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 57/2007
aprobat cu modificri prin Legea nr. 49/2011:
Monumente ale naturii:
1. Petera Vrfurau speologic
2. Petera Mare de pe Valea Firii speologic
3. Petera din Piatra Ponorului speologic
4. Cariera Corabia geologic
5. Gipsurile de la Leghia mixt
6. Zona Fosilifer Coru geologic
Rezervaii Naturale:

1. Fnaele Clujului La Copraie botanic

2. Fnaele Clujului La Craiu botanic
3. Suatu I i II botanic
4. Valea Morilor botanic
5. Prul Dumbrava botanic
6. Lacul tiucilor mixt
7. Valea Legiilor zoologic
8. Stufriurile de la Sic mixt
9. Cheile Baciului mixt
10. Cheile Turzii mixt
11. Cheile Turenilor mixt
12. Srturile i Ocna Veche botanic
13. Molhaul Mare de la Izbuc - botanic
14. Dealul cu Fluturi zoologic (lepidopterologic)
15. Pdurea Ciuaului zoologic
16. Rezervaia de orbei de la Apahida zoologic

Fig. nr. 2.6.2. Pdurea Ciuaului

Fig. nr. 2.6.3. Rezervaia de orbei de la Apahida

Fig. nr. 2.6.4.. Fnaele Clujului

Fig. nr. 2.6.5. Aspect din Rezervaia Natural Lacul tiucilor

Fig. nr. 2.6.6. Zona Fosilifer Coru (Monument al naturii)

Peisaje protejate:
1. Fgetul Clujului mixt
2. Parcul Natural Munii Apuseni

Fig. nr. 2.6.7. Harta Parcului Natural Apuseni (PNA)

Fig. nr. 2.6.8. Lacul de Acumulare Fntnele, PNA

Cele 24 de arii naturale protejate de interes naional
ocup 4,68% din suprafaa judeului Cluj, respectiv 31195 ha (Fig.
nr. 5.3.3.5.). ncepnd cu anul 2011, odat cu intrarea n
vigoare a Ordinului MMP 2387/2011 pentru modificarea Ordinului
ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 1964/2007 privind
instituirea regimului de arie natural protejat a siturilor de
importan comunitar, ca parte

integrant a

reelei ecologice

europene Natura 2000 n Romnia, suprafaa siturilor de importan

comunitar a crescut cu peste 43%, ajungnd de la 8,09% (53 994
ha) la 11,57% (77 164 ha) (Fig. nr.

5.3.3.5.). De

asemenea,

ncepnd cu anul 2011, odat cu intrarea n vigoare a Hotrrii

de Guvern 971/2011 pentru modificarea i completarea HG nr.
1284/2007

privind

declararea ariilor de

protecie

special

avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene

Natura 2000 n Romnia (SPA), suprafaa ariilor de protecie
avifaunistic a crescut cu aproximativ 21%, ajungnd de la
8,51% (56 773 ha) la 10,28% (68 578 ha) (Fig. nr. 5.3.3.5.). Trebuie
menionat faptul c un procent semnificativ din siturile de
importan comunitar (SCI) i siturile de protecie avifaunistic
(SPA), astfel nct suprafaa total a reelei Natura 2000 se

calculeaz

prin

nsumarea SCI-urilor cu a SPA-urilor minus

suprafeele de suprapunere. ncepnd cu anul 2011, suprafaa

siturilor Natura 2000 din judeul Cluj a crescut cu peste 48%,
ajungnd de la 11.52% (76 845 ha) la 17.08% (113982 ha).
mpreun cu ariile naturale protejate de interes naional, suprafaa
total a reelei de arii naturale protejate din judeul Cluj este de 114
408 ha (17,15%), n cretere cu cca. 48% fa de anul 2007 III. III.

III.CADRUL SOCIAL-ECONOMIC
III.1

.Poputia si aezrile umane

Judeul

Cluj

cuprinde

cinci

municipii:

Cluj-Napoca,

Turda, Dej, Cmpia Turzii, Gherla i un ora - Huedin, 75 comune

i 420 de sate. Conform datelor Institutului Naional de Statistic
(sursa: w.insse.ro), la nivelul anului 2011, judeul Cluj avea o
populaie stabil de 659.370 locuitori.

Din

totalul

populaiei

judeului, 434.201 locuitori triesc n municipii sau orae,

(gradul de urbanizare fiind de 65,9 %) i 225.169 persoane locuiesc
n comune (34,1%).
Din punctul de vedere al mrimii populaiei stabile,
judeul Cluj se situeaz pe locul 4 n ierarhia judeelor.

Tabelul 3.1.1. Populaia total a judeului Cluj, 2011

Din care:

III.2

.Structura populaiei

Populaia stabil: 659,4 mii (659370) persoane

Gospodrii: 253,6 mii (253624) gospodrii
Locuine (inclusiv alte uniti de locuit): 304,8 mii locuine (304810
locuine din care: 303716 locuine convenionale i 1094 alte uniti
de locuit)
Cldiri: 143,7 mii cldiri (143661 cldiri din care: 143065 cldiri cu
locuine i 596cldiri cu spaii colective de locuit)
Detalierea pe municipii, orae i comune din judeul Cluj a
indicatorilor de mai sus este prezentat n Anex.
Potrivit rezultatelor provizorii ale recensmntului din 20
octombrie 2011, populaia stabil a judeului Cluj a fost de 659,4 mii
persoane, din care: 641,5 mii au fost persoane prezente, iar 17,9 mii
temporar absente. Din totalul populaiei stabile, 434,2 mii persoane aveau
domiciliul1 /reedina2 n municipii i orae (65,9%), iar 225,2 mii
persoane locuiau n comune (34,1%). Din punctul de vedere al mrimii
populaiei stabile, judeul Cluj se situeaz pe locul 4 n ierarhia judeelor.

Tabelul 1. Distribuia populaiei stabile pe principalele

localiti ale judeului CLUJ
Populaia stabil

- persoane-

TOTAL JUDE
659370
din care, n localitatea:
MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA
309136
MUNICIPIUL CAMPIA TURZII

20677

MUNICIPIUL DEJ

31702

MUNICIPIUL GHERLA

20203

MUNICIPIUL TURDA

43472

ORAS HUEDIN

9011

AGHIRESU

6938

AITON

1048

ALUNIS

1190

APAHIDA

10072

ASCHILEU

1544

BACIU

10065

BAISOARA

1891

BELIS

1164

BOBALNA

1534

BONTIDA

4690

BORSA

1568

BUZA

1237

CAIANU

2282

CALARASI
CALATELE

1976
2197

CAMARASU

2587

CAPUSU MARE

3250

CASEIU

4306

CATINA

1964

CEANU MARE

3410

CHINTENI

2926

CHIUIESTI

2292

CIUCEA

1504

CIURILA

1522

CATCAU

2065

COJOCNA

3914

CORNESTI

1437

CUZDRIOARA

2648

DABACA

1465

FELEACU

3835

FIZESU GHERLII
FLORESTI

2447
21832

FRATA

4099

GEACA

1575

GILAU

7973

GARBAU

2398

IARA

3690

ICLOD

4075

IZVORU CRISULUI

1616

JICHISU DE JOS

1140

JUCU

4152

LUNA

4110

MAGURI-RACATAU

2194

MANASTIRENI

1439

MARGAU

1444

MARISEL

1468

MICA

3524

MIHAI VITEAZU

5270

MINTIU GHERLII

3636

MOCIU

3167

MOLDOVENESTI

3246

PALATCA

1156

PANTICEU

1746

PETRESTII DE JOS
PLOSCOS

1455
677

POIENI

4724

RECEA-CRISTUR

1351

RISCA

1401

SACUIEU

1441

SANDULESTI

1731

SAVADISLA

4309

SIC

2405

SANCRAIU

1628

SANMARTIN

1348

SANPAUL

2275

SUATU

1700

TRITENII DE JOS

4127

TURENI

2208

TAGA

1909

UNGURAS

2746

VAD

1944

VALEA IERII
VIISOARA
VULTURENI

864
5226
1486

NEGRENI
2296

Structura etnica a populatiei stabile a judetului Cluj

La recensmntul din octombrie 2011, nregistrarea etniei s-a fcut
pe baza liberei declaraii a persoanelor recenzate, respectndu-se astfel
dreptul fundamental al fiecrui individ de a-i declara n deplin libertate
i fr niciun fel de constrngere apartenena etnic. Rezultatele
provizorii ale recensmntului populaiei relev faptul c, din totalul
populaiei stabile a judeului, 523,4 mii persoane (79,38%) s-au declarat
romni. S-au declarat de etnie maghiar 103,5 mii persoane (15,69% din
populaia stabil), de etnie rom 22,5 mii persoane (3,41% din populaia
stabil), de etnie german 0,7 mii persoane (0,10% din populaia stabil),
de etnie evreiasc 0,2 mii persoane (0,03% din populaia stabil), de etnie
ucrainean 0,2 mii persoane (0,03% din populaia stabil), de etnie

italian4 0,2 mii persoane (0,03% din populaia stabil), de etnie turc 0,1
mii persoane (0,01 % din populaia stabil) i de alte etnii 2,0 mii
persoane (0,32% din populaia stabil). Numrul persoanelor pentru care
nu a fost nregistrat etnia (nu au dorit s o declare sau nu erau prezente)
a fost de 6,7 mii persoane, reprezentnd 1,00% din populaia stabil a
judeului.
Structura populatiei in judetul Cluj este:
- in functie de nationalitate: romani - 77,59 %, maghiari 19, 85 %,
rromi 2,22 %, germani 0,15 %, alte nationalitari 0,19 %
- in functie de religie: romani ortodocsi 69,9 %, greco-catolici
5,1 %, romano-catolici 4,4 %, reformati 14,1 %, alte confesiuni
6,5 %.

III.3

. Industria

Productia industriala ce se realizeaza in judetul Cluj este

destinata acoperirii cerintelor de consum pe piata interna, cat si
livrarii catre partenerii externi.
Valoarea productiei industriale realizata in anul 2007 se
cifreaza la 4363,3 milioane lei (preturi curente) reprezentand in
conditii comparabile de preturi, o crestere de 7,4 % fata de
nivelul inregistrat in anul 2006. Realizarea volunului productiei
industriale a avut loc in cea mai mare parte pe seama industriei
prelucratoare, ponderea acesteia, in totalul productiei industriale
fiind de 92,5%. Indicele productiei industriale pe opt luni din anul
2008

comparativ cu aceeasi perioada din anul 2007 a fost de

100,9%, iar in luna august 2008 comparativ cu luna august 2007 a

fost de 93,0% (Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj).
Indici superiori fata de perioada 1 ianuarie 31 august
2007 s-au inregistrat in activitatile:

fabricarea

produselor

din

cauciuc si mase plastice, industria constructiilor metalice si a

produselor

din metal,

alte

activitati

extractive,

industria

metalurgica si a produselor din metal, productia de mobilier si

alte activitati industriale, productia si furnizarea de energie electrica
si termica, gaze si apa calda, edituri poligrafie si reproducerea pe
suporti a inregistrarilor, fabricarea substantelor, a

produselor

chimice si a fibrelor si firelor sintetice si artificiale, industria

altor mijloace de transport, industria de aparatura si instrumente
medicale

de

precizie,

optice

si

fotografice, ceasornicarie,

industria altor produse din minerale nemetalice.

Sursa:Directia Regionala de Statistica Cluj

Descresteri mai importante s-au inregistrat in anul 2008 in

: industria alimentara si a bauturilor, fabricarea articolelor de
imbracaminte. Industria pielariei si a produselor din piele,
fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie,fabricarea
substantelor, a produselor chimice si a fibrelor sintetice si
artificiale,

industria

metalurgica

si

produselor

din

metal,industria constructiilor metalice si a produselor din metal,

industria de masini si echipamente,productia de mobilier si alte
activitati industriale s.a.
O crestere spectaculoasa s-a inregistrat la activitatea de
productie a echipamentelor, aparatelor de radio, televiziune si
comunicatii si in mai mica masura la industria altor mijloace
de transport. Valoarea productiei livrata la export pe opt luni din
anul

2008

reprezinta

30,3%

din totalul productiei livrate.

Principalele ramuri industriale in judetul Cluj sunt: industria

alimentara si a bauturilor, industria altor produse din materiale
nemetalice (sticlarie, ceramica, materiale de constructii), industria
metalurgica,

industria

chimica

si

fibrelor

sintetice

artificiale, productia de mobilier si alte activitati industriale.

si

III.4

. Agricultura si silvicultura

Conditiile naturale variate ale judetului ofera posibilitatea

dezvoltarii

unei

agriculturi complexe, care constituie o ramura

importanta in economia judetului participand semnificativ la

realizarea produsului intern brut.
Suprafata totala a judetului este de 667.440 ha, in care se
regasesc toate formele de relief: dealuri si podisuri 395.210 ha,
munti 104.075 ha, depresiuni montane si intracolinare 108.000 ha,
campie 60.155 ha.
Diversitatea productiilor agricole ale comunelor reprezinta
caracteristica definitorie a agriculturii judetului:
- Exploatatii agricole mici caracterizate de practicarea unei
agriculturi de subsistenta si
diversitate in alegerea tipurilor de culturi agricole;
- Surplusurile de productie sunt mici;
- Resurse umane reduse datorita migratiei rural urban. In anul
2003 trendul emigratiei si al imigratiei urmareste acelasi tipar ca in
1995: cresteri ale populatiei datorate imigratiei nete se constata in
aria proxim urbana, iar scaderi ale populatiei datorate emigratiei
nete se constata in aria ce insumeaza comunele din Campia
Transilvaniei si cele montane;
- Procedura pentru comasarea terenurilor destul de anevoioasa
din

cauza

birocratiei conduce la faramitarea activitatilor

antreprenoriale in domeniul agricol;

- Surplusurile sunt convertite in produse necesare traiului prin

intermediul pietelor agroalimentare fiind prea mici pentru a putea fi
convertite in mijloace de productie pentru a rentabiliza exploatatia
agricola;
- Cu cat urcam pe scala altitudinii geografice, cu atat volumul si
gama productiilor agricole scad: comunele ce apartin arealului
Muntilor Apuseni se incadreaza in grupa ce insumeaza cote
inferioare ale productiei agricole;
- Rentabilizarea

activitatilor zootehnice este in mare masura

dependenta de gradul de prelucrare pe plan local a produselor

animaliere in unitati industriale de capacitate mica si mijlocie.
Categorii de folosinta a terenurilor

Sursa: Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Cluj

Rezulta ca din suprafata agricola 99% este sector privat si 1%

sector de stat si domeniu public. Suprafata agricola din domeniul
privat de 419.907 ha este detinuta de 129.207 proprietari,
revenind pe proprietar 3,25 ha, iar la suprafata arabila incarcatura pe
producator este de 1,36 ha
La

inceputul

anului

2008

in

judet

functionau

316

exploatatii agricole comerciale constituite in conformitate cu

prevederile

OUG nr.108/2001 privind exploatatiile agricole.

Acestea exploataza 42.442 ha teren agricol din care 33.463 ha

arabil, 1584 ha plantatii pomicole, 88 ha vii, 7.646 pajisti naturale.
Din cele 316 exploatatii agricole comerciale 215 sunt
exploatatii

vegetale,

48

sunt exploatatii zootehnice, 53 sunt

exploatatii mixte.
In baza legii 31/1990 sunt constituite 68 ca societati
comerciale (SRL), in baza Legii nr.36/1991, sunt constituite 14
societati agricole , iar in baza altor acte normative sunt constituite 9
societati comerciale.
Structura culturilor din arabil si productiile medii, pentru anul 2008

Sursa: Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Cluj

Teren ocupat: 119.558 ha
Ogoare: 58.235 ha
Suprafata arabila: 177.793 ha
Productia agricola de bunuri si servicii agricole (date statistice
inregistrate pana in anul 2006)
RON

- mii

Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj

Suprafata totala a fondului forestier al judetului Cluj este
de 153.497 ha, repartizata pe cele opt Ocoale Silvice astfel: ClujNapoca: 18.259 ha; Gherla: 18.972 ha; Huedin: 22.324 ha; Dej:
18.350 ha; Gilau: 14.874 ha: Turda: 25.101 ha; Belis: 17.066 ha si
Somesul Rece: 18.551 ha.
In registrele Directiei Silvice Cluj, pe ocoale silvice,
figureaza urmatoarele fonduri de vanatoare:
- Ocolul Silvic Dej cuprinde 7 fonduri de vanatoare;
- Ocolul Silvic Gherla cuprinde 10 fonduri de vanatoare;.
- Ocolul Silvic Turda cuprinde 12 fonduri de vanatoare;
- Ocolul Silvic Huedin cuprinde 1 fond de vanatoare;
- Ocolul Silvic Cluj-Napoca cuprinde 13 fonduri de vanatoare;
- Ocolul Silvic Somesul Rece cuprinde 2 fonduri de vanatoare;
- Ocolul Silvic Belis cuprinde 2 fonduri de vanatoare;
Fondul forestier este administrat de opt ocoluri silvice,
conform Directiei Sivice Cluj, si sunt 166 de padurari care
intreprind actiuni specifice pentru paza si controlul circulatiei
materialului lemnos.
Fondul forestier de stat administrat de DSC se intinde pe
70.344 ha, iar cel privat administrat pe baza de contracte cu
Directia Silvica este de 42.053 ha. Pentru alte peste 40.000 de ha nu
au fost incheiate contracte de administrare. In anul 2008 au fost
regenerate 292 ha din fondul forestier de stat din judetul Cluj, 182

ha fiind impadurite, in timp ce pe suprafetele private administrate cu

contract au fost impadurite 20 ha, conform Directiei Silvice Cluj
(DSC). In

padurile

judetului

Cluj

salasluieste

varietate

fascinanta de animale salbatice. Maiestuosul cocos de munte,

falnicul cerb, delicatul caprior si agilul iepure pun in valoare din
plin biotipurile prielnice fiecaruia, laolalta cu flamandul lup, fiorosul
mistret si masivul urs. O preocupare de baza pentru Directia Silvica
Cluj o constituie activitatea de ocrotire a efectivelor de vanat.
Mentinerea efectivelor optime pe specii se realizeaza prin
practicare a vanatorii recreativ-sportive. Se organizeaza vanatori
cu

turistii

straini

la

speciile

de

vanat

principale,

bine

reprezentate, cum ar fi: urs, cerb, cocos de munte, mistret,

caprior si vanat mic, la ocoalele silvice : Cluj, Belis, Turda,
Somesul Rece , Gilau si Huedin.
3.5. Dotari tehnico-edilitare (energie, apa, canal, incalzire,
parcuri, etc)
Energie electrica
Societatea comerciala care furnizeaza energie electrica,
SC Filiala de Furnizare a Energiei Electrice Electrica Furnizare
Transilvania Nord SA, la peste 1.120.000 de clienti din judetele:
Cluj, Bihor, Maramures, Satu Mare, Salaj si Bistrita Nasaud, se
bazeaza pe o experienta si traditie de peste 100 de ani in domeniul
energetic.

Structura

clientilor

este

urmatoarea: 7%

agenti

economici si 93% consumatori casnici. FFEE Electrica Furnizare

Transilvania Nord functioneaza in actuala structura de la 1
august 2007, in conformitate cu H.G. 675/2007, urmare a
reorganizarii prin divizare partiala, in scopul separarii activitatii de

furnizare a energiei electrice de activitatea de distributie a

energiei electrice. Electrica Furnizare Transilvania Nord, cu sediul
in Cluj, isi desfasoara activitatea pe o arie de 34,160 km prin
intermediul celor sase Agentii de Furnizare pe care le are in
componenta. Agentia de Furnizare Cluj Napoca, furnizeaza energie
electrica pentru 307 614 clienti din judetul Cluj.
Structura clientilor este urmatoarea:
- 23 165 agenti economici (din care 229 mari consumatori si
22 936 mici consumatori);
- 284 449 consumatori casnici.
Energie termica
Energia

termica distribuita

in

anul 2007 pe

teritoriul

Romaniei, a fost, potrivit INS, de 14,18 milioane gigacalorii, cu

2,37 milioane gigacalorii mai putin fata de anul 2006. Cea mai
mare parte din totalul energiei termice (86%) a fost distribuita
catre populatie, cu 1,7 milioane gigacalorii mai putin decat in anul
2006. Diminuarea energiei termice distribuita in anul 2007 a
avut mai multe cauze, cea mai importanta fiind uzura fizica si
morala a instalatiilor de producere si distributie a energiei termice cu
o vechime in exploatare de 30-40 ani. Un rol important l-a avut si
debransarea de la reteaua centralizata a unui numar mai mare de
consumatori, acestia apeland la incalzirea cu lemne sau la instalarea
unor centrale termice proprii. De energia termica distribuita la
nivel national au beneficiat locuitorii din 131 de localitati,
respectiv din 116 municipii si orase. Sase orase au renuntat anul
trecut la distributia de energie termica.

Localitati in care se distribuie energie termica (la 31

decembrie 2006):

surse de incalzire existente la nivelul judetului o centrale de

termoficare (numar de puncte termice) o cazane o alte tipuri de
centrale (ex cu combustibil gazos...)
Gaze naturale si combustibili lichizi
Reteaua de gaze naturale
Evolutia deservirii judetului cu gaze naturale 2005 2007

Reteaua de gaze naturale in judetul Cluj este intr-o continua

extindere asa cum se vede si din statistici. Se preconizeaza ca pana
la finele anului 2010 intregul judet sa poata beneficia de retea de
gaze naturale.
Sisteme bazate pe energii regenerabile In ultima perioada
am devenit constienti de riscurile la care suntem expusi
folosind energia electrica, petrolul si alte surse de poluare. Aceste
riscuri s-au transformat in probleme odata cu schimbarea, pe
plan mondial, a climei din cauza poluarii, produsa prin arderea
combustibililor fosili, ceea ce a produs efectul de sera. In acest scop

se duc multe campanii pentru protejarea mediului, insa daca nu

renuntam la energia conventionala si sa ne axam pe dezvoltarea
energiilor regenerabile, vom ajunge in postura in care nu vom
mai putea trai pe Pamant. Un al doilea motiv pentru care
cercetatorii indeamna liderii lumii sa foloseasca alternative verzi
este si faptul ca aceste resurse sunt pe cale de a se epuiza. Energiile
regenerabile sunt irosite continuu de natura. Acestea se refera la
energii bazate

pe

razele

Soarelui,

nucleul

Pamantului

si

interactiunile gravitationale ale Lunii si ale Soarelui cu oceanele.

Prin urmare, exista energii regenerabile de origine eoliana,
solara, hidro, geotermica si provenind de la biomasa.
Energia eoliana,

teoretic, poate acoperi necesarul de

electricitate pe plan mondial, insa, principala problema intampinata

in ceea ce priveste aceasta sursa de energie, este reprezentata de
instabilitatea vantului.
Energia solara termica este bazata atat pe producerea apei
calde, ce este folosita mai apoi ca apa menajera in cladiri, cat si
cu scopul de a produce energie electrica prin actionarea turbinelor
(in centrale experimentale cu randament mic, de 15%).
Sursa hidro de mare putere este exploatata intr-un
procent maxim in tarile industrializate, ajungand ca productia de
energie hidro in anul 2000 sa fie de 2.700 TWh pe an. Energia
produsa prin aceasta sursa este stocata in baraje pentru momentele
in care este cererea mare.
Sucursala Hidrocentrale Cluj are in componenta sa trei mari
amenajari hidroenergetice in bazinele raurilor Somes, Cris si Bistrita
Transilvana.

Potentialul hidroenergetic din aceste bazine este fructificat

prin 9 centrale hidroelectrice, 44 microhidrocentrale (din care 12
sunt retrase din exploatare) si o statie de pompare, amplasate in
judetele: Cluj, Bihor, Bistrita Nasaud, Mures, Maramures, Satu
Mare.
Pe langa producerea de energie electrica in hidrocentrale,
sucursala asigura:
- furnizarea de servicii de sistem pentru Sistemul Energetic
National
-

furnizarea de energie electrica consumatorilor casnici,

micilor consumatori industriali si

pentru consumurile proprii activitatilor sucursalei
- protectia civila
- reducerea impactului amenajarilor hidroenergetice asupra
mediului
- furnizarea de apa bruta pentru sistemele de alimentare cu
apa a municipiilor Cluj-Napoca, Oradea si Bistrita.
Putere instalata totala: - 551 MW in CHE si 10 MW in Statia
de Pompare.
Numar total de hidroagregate in CHE: 17 hidroagregate si 2
agregate pompare
Numar total de hidroagregate in MHE: 107
Productia de energie in anul mediu hidrologic: 1,1 TWh/an

In cadrul SH Cluj este implementat si functioneaza

Sistemul Integrat de Management
Calitate -Mediu, conform ISO 9001:2000 si ISO 14001:1996.
Canalizare publica si spatii verzi, la 31 decembrie 2006

Apa potabila
In Romania anului 2008, sunt oameni care nu beneficiaza de
retele de distributie a apei potabile.
Astfel, in Romania, sistemele existente de furnizare a apei
curente, acopera consumul a doar 68% din populatie. Calitatea apei
furnizate de cele circa 1.400 instalatii de tratare a apei potabile
(in majoritate cu tehnologii invechite si ineficiente) se afla
adesea sub standardele acceptate din punctul de vedere al
parametrilor

chimici.

Aceasta

concluzie

fost

trasa

Administratia Nationala Apele Romane.

Volumul de apa potabila distribuita consumatorilor in judetul Cluj

de

Se remarca o scadere a cantitatii de apa potabila distribuita

consumatorilor in ultimii ani (2005 - 2006), urmata de crestere in
anii 2007 si 2008 . O cauza a scaderii volumului de apa potabila
ar fi pierderile mari de apa datorita retelelor invechite, precum
si lipsa infrastructurii pentru distributia apei potabile in zonele
rurale in special. Conform

datelor

Institutului National

de

Statistica (INS), pierderile de apa potabila au fost foarte mari, de

aproape 41% din consum la nivelul tarii.
In municipii si orase, pierderile au reprezentant circa 44
%.

Pierderile

de

apa

au

fost cauzate de uzura avansata a

conductelor de aductiune si distributie a apei potabile, precum si de

uzura fizica si morala a echipamentelor de captare si pompare.
III.5

.Dotari

comerciale,

sanitare

si

sportive

(magazine, spitale, terenuri de sport)

Datele la nivel national indica cresteri semnificative
pentru produse nealimentare, este vorba in principal de produse
de folosinta indelungata la care populatia are acces in baza
creditelor neguvernamentale. Accesul relativ facil la credite de

consum de uz personal poate reprezenta un element care produce

crestere, este in egala masura un potential pericol odata cu atingerea
nivelului de saturatie in ceea ce priveste gradul de indatorare al
populatiei.

Se remarca cresteri valorice ale comertului cu

amanuntul incepand din anul 2001, corelat cu cresterea puterii de

cumparare a populatiei. In ultimii ani au fost deschise diverse
super/hipermarketuri, cum ar fi Selgros, Kaufland, Cora, Real,
Auchan, Carrefour mai

ales

in municipul Cluj-Napoca sau in

mediul urban.
Clujul este si un puternic centru clinic, solicitat de
pacinti din multe judete ale Transilvaniei si chiar din alte zone ale
tarii.In anul 2007 asistenta medicala a populatiei judetului a fost
asigurata in 24 spitale cu 7195 paturi, un sanatoriu antituberculos (95
paturi) , o policlinica in sistemul de ocrotire a sanatatii de stat,
numeroase cabinete private si 5 policlinici particulare, in activitatea
medico-sanitara fiind antrenati 3803 medici si stomatologi si 5611
personal sanitar cu pregatire medie.Raportand numarul populatiei la
cel al medicilor revine, in medie, la fiecare medic, 219 locuitori. In
anul 2007 au beneficiat de asistenta medicala, in unitati spitalicesti,
261 mii persoane, totalizand 1994 mii om-zile spitalizare, durata
medie de internare pentru o persoana fiind de 7,6 zile.In ultimii ani
au aparut in reteaua sanitara un numar apreciabil de unitati de
asistenta medicala prin cabinete private, preponderent cu profil
stomatologic, cat

si pentru prepararea

si comercializarea

medicamentelor si pentru analize de laborator.La finele anului 2007

functionau in acest sector 5 spitale,5 policlinici, 371 cabinete
medicale

de

specialitate,

428

cabinete stomatologice,

50

laboratoare medicale si 143 laboratoare de tehnica dentara, 34

depozite farmaceutice si 206 farmacii. Consiliul Judetean Cluj a

achizitionat un numar de 5 autospeciale pentru Serviciul
S.M.U.R.D din cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta.
Repartizarea acestora este urmatoarea: 1 autospeciala pentru zona
Huedin, 1 pentru zona Dej-Gherla, 1 pentru zona Turda-Campia
Turzii si 2 autospeciale pentru Municipiul Cluj Napoca
Judetul Cluj se afla printre judetele cu traditie in ceea ce
priveste domeniul medical. Centru universitar este recunoscut si ca
centru medical, cu medici foarte bine pregatiti si spitale dotate la
standarde europene..
In judetul Cluj se practica un numar de 45 ramuri de sport
din totalul de 64 ramuri recunoscute oficial care se practica in tara.
- Numarul de unitati sportive de drept public 62
- Numarul de unitati sportive de drept privat 635
- Numarul de sectii pe ramuri sportive afiliate la Federatiile de
specialitate 185
- Numarul Asociatiilor Sportive Judetene - 164 din care :
- Asociatii sportive fara personalitate juridica - 145
- Asociatii Judetene pe ramuri de sport - 19
In cadrul structurilor sportive cu sectii de performanta isi
desfasoara activitatea un numar de 4440 sportivi legitimati din care
13 sportivi la 7 ramuri de sport au fost nominalizati in loturile
olimpice in vederea participarii la J.O. 2008. Aproximativ 800 de
sportivi au indeplinit baremurile pentru obtinerea clasificarii
sportive specifice fiecarei ramuri de sport. Procesul de selectie,

initiere si promovare este asigurat de 208 profesori, antrenori si

instructori sportivi. In cadrul finalelor C.N. s-au obtinut un nr. de
167 medalii de aur, 192 argint si 163 bronz. Pe plan international
participarea sportivilor clujeni s-a materializat prin obtinerea a
unui total de 76 medalii din care 24 de aur, 40 de argint si 12 de
bronz. - S-au desfasurat un numar de 443 competitii sportive. - 109
sportivi de performanta au beneficiat de sprijin financiar.
- Au avut loc 24 actiuni de selectie cu un numar de 1617 participanti
la selectii.
- 219 sportivi au fost selectionati la cluburi.
La finele anului 2007 Directia pentru Sport a Judetului Cluj,
in colaborare New Idea Group si partenerii Consiliul Judetean Cluj si
Consiliul Local al municipiului Cluj - Napoca, partenerii media TV, radio si presa scrisa, a organizat premierea celor mai buni
sportivi ai judetului Cluj sub denumirea Gala Campionilor
Clujeni, eveniment de mare amploare, organizat la Teatrul
National Cluj, unde in cadrul unui spectacol deosebit au fost
premiati sportivii cu rezultate deosebite pe plan mondial si european
precum si antrenorii si managerii echipelor, care si-au adus
contributia la realizarea obiectivelor generele ale activitatii sportive
judetene.
Consiliul Local si Primaria Cluj-Napoca, Consiliul Judetean
Cluj si Agentia Nationala pentru Sport au acordat sprijin financiar
pentru Sport in anul 2007 pentru aducerea bazelor sportive la
standarde internationale in vederea organizarii la Cluj Napoca a
unor competitii de mare anvergura.

La Sala sporturilor Horea Demian s-au executat lucrari

de reparatii capitale si renovare a 2 vestiare, amenajarea
grupurilor sociale cu spatii special amenajate pentru persoane cu
dizabilitati, s-a amenajat vestiarul pentru. arbitrii, sala de
conferinte si sala antidoping, s-a inlocuit partial suprafata de joc,
s-au adus instalatii pentru iluminatul salii, s-au modernizat fotoliile
de la tribuna oficiala precum si bancile pentru public la tribuna A.
La Sala de judo s-a reusit confectionarea podiumului pentru
competitii si refacerea partiala a instalatiilor sanitare si electrice.
La Sala de gimnastica s-a achizitionat aparatura si materiale
pentru

antrenament

si competitie

sala

primind

din

luna

septembrie noua denumire in onoarea primei gimnaste clujene

medaliata la J.O. Melbourne -1956 Sonia Iovan iar la sala de
scrima s-a inlocuit suprafata de antrenament si concurs.
La Hotel STADION s-au achizitionat materiale necesare
bunei functionari a acestuia. In ceea ce priveste situatia sportului
scolar din judetul Cluj, Directia pentru Sport a Judetului Cluj a
colaborat cu Inspectoratul Scolar Judetean privind sustinerea
calendarului sportiv scolar. Pentru actiunile desfasurate in colaborare
cu I.S.J. Cluj, Directia pentru Sport a pus la dispozitie atat bazele
sportive cat si asistenta tehnica de specialitate. Astfel, pe
parcursul anului 2007 s-au desfasurat actiuni precum Campionatele
Nationale ale Liceelor, fazele finale desfasurandu-se in Sala
Sporturilor Horea Demian si Campania Mesajul Meu Antidrog
sport, organizata de catre Centrul Judetean de Prevenire si
Consiliere Antidrog in colaborare cu Primaria Municipiului Cluj,
Inspectoratul

Scolar

Judetean,

organizandu-se

competitii

la

ramurile de sport atletism, baschet handbal, fotbal, fotbal tenis,

natatie, tenis de masa si sah.
III.6

.Servicii pentru populatie (posta, telefonie,

autoservire, depanare, frizerie, etc)

Abordarile ce vizeaza dezvoltarea economica locala vad
in dimensiunea spatiala un determinant ce contribuie esential la
inegalitatea sanselor

in dezvoltare. Capitalul

informational al

comunelor se bazeaza pe trei indicatori principali care pun in

evidenta existenta abonamentelor radio-tv si telefonie fixa raportate
la 1000 locuitori. Terminalele prin care comunicarea se realizeaza
(televizor, radio si telefon) reprezinta bunuri pe care le detine o
gospodarie. Este in fapt si abordarea cea mai buna, devreme ce la ora
actuala abonamentele TV sunt inregistrate pentru toti posesorii de
aparate TV in plata facturilor de energie electrica. Referitor

la

retelele de telefonie, in 2003 existau 19 abonamente telefonice

la 100 locuitori. Pe langa Romtelecom, companii de specialitate au
inceput sa castige cote de piata prin oferirea de pachete de servicii si
preturi competitive (ex: UPC, RDS, etc).
Telefonia mobila s-a dezvoltat rapid la nivel national si
implicit si in regiune, piata fiind disputata in principal intre
companiile Orange si Vodafone. Numar de abonamente telefonice in
anul 2007 reteaua de telefonie fixa
Reteaua de telefonie fixa Romtelecom, s-a dezvoltat in ultimii
ani, tinind cont de statistici si datorita deiversificarii serviciilor
oferite (televiziune prin cablu, internet). Sigur, aceasta dezvoltare
a venit pe fondul existentei concurentei pe piata. In

ceea

ce

priveste societatea informationala, aceasta este caracterizata prin

cresterea exploziva a informatiei digitale, disponibila prin

intermediul produselor tehnologiei informatiilor si comunicatiilor.
Parametrii acestei cresteri in judetul Cluj, la nivelul anului
2004, sunt:
-o cresterea numarului de abonati la serviciile de telefonie
mobila

crescut

cu

38%, ajungand la 235 abonati la 1000

locuitori;
-o ponderea gospodariilor care detin PC in total gospodarii a crescut
de la 6% la 7,3%; o numarul salariatilor angajati in teleworking,
din sectorul economico-financiar a crescut cu 66%.
La nivel national, intre 1999 si 2003 s-a inregistrat o
rata de crestere a numarului de PCuri de 228%, cu o crestere
anuala medie de 34,5% (8,3 PC-uri la 100 locuitori in 2004 )
iarnumarul utilizatorilor internet a crescut in aceeasi perioada cu
563%, cu o rata spectaculoasa de crestere de 60% pe an (19,1
utilizatori Internet la 100 locuitori in 2004). In acelasi timp, in ceea
ce priveste dezvoltarea in domeniul IT, in 2006 tara noastra avea
4,44 puncte, anul trecut crescuse la 5,32 iar anul acesta am ajuns la
5,46 puncte, fiind pozitionati pe penultimul loc in clasamentul tarilor
comunitare, devansand doar Bulgaria. In aceasta situatie, cel mai
mult ne-a tras in jos lipsa internetului. Astfel, cel mai mic
punctaj a fost obtinut la gradul de conectare la internet al populatiei
si firmelor. Statisticile

la nivel national

indica

faptul ca

intreprinderile mari (peste 250 de angajati) sunt cele care utilizeaza

produsele ITC in cea mai mare masura, procentele in randul IMMurilor fiind

reduse

in

randul

tuturor

indicatorilor: ponderea

intreprinderilor ce detin PC-uri, ponderea numarului de salariati ce

utilizeaza PC/Internet, ponderea intreprinderilor care au un website propriu.

Vanzarile prin internet sunt inca slab dezvoltate, atat la
nivelul regiunii cat si la nivel national (in medie sub 2% din
intreprinderi vand prin internet iar procentul celor care cumpara
prin internet este asemanator).
In judetul Cluj, numarul firmelor cu capital romanesc
care dezvolta produse software pentru pietele din strainatate este
in crestere, cu sanse de diversificare si dezvoltare de produse
software proprii cu valoare adaugata ridicata. (solutii ERP,
solutii

in

domeniul

multi-media, managementul calitatii, e-

learning, e-government, inovatia de proces, etc).

De asemenea, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei
Informatiei (MCTI) a conectat la internet de mare viteza zece
comune din judetul Cluj prin includerea acestora in proiectul
'Economia Bazata pe Cunoastere'.
Prin acest proiect s-au informatizat: primaria, scoala,
biblioteca publica si Punctul de Acces Public la Informatie (PAPI)
din fiecare localitate inclusa in proiect. Cele zece comune in care au
fost implementate Retelele Electronice Locale (RECL) sunt:
Marisel, Viisoara, Sanpaul, Suatu, Catina, Cornesti, Baisoara,
Frata, Bobalna si Iara.
Acesta este doar un inceput tinand cont de fondurile europene
alocate pentru dezvoltarea infrastructurii de IT la toate nivelele: de
stat sau privat. Vom asista in urmatorii ani la o explozie de proiecte
de dezvoltare pe platforme informatizate.

Servicii postale
In anul 2007, numarul unitatilor postale existente in judet era de 220,
din care:
- oficii (23 in mediul urban si 23 in mediul rural)
- ghisee (6 in mediul urban si 29 in mediul rural)
- agentii: 118
- circumscriptii: 21
Dezvoltarea serviciilor postale rapide pe intreg teritoriul
tarii reduce monopolul postei romane, mai ales ca la nivel european
este urmarita eliminarea monopolului si dezvoltarea pietei
concurentiale.
IV. CADRUL CULTURAL ISTORIC
IV.1
. Dotari culturale (camine si case de cultura,
biblioteci, cinematografe)
In spatiul comunitar european cultura se axeaza pe doua
principii fundamentale.
Primul este pluriculturalismul caracterizat prin multilingvism
si plurietnism. Al doilea principiu este cel al unei relatii
spirituale si materiale intre persoane si institutii. De altfel,
cultura reprezinta totalitatea valorilor materiale si spirituale create
in cadrul unei comunitati umane si a institutiilor necesare pentru
comunicarea acestor valori.

Judetul

Cluj

pluriculturalism,

detine

inca

multilingvism

din

trecut

si plurietnism,

statutul

de

deoarece

este

incadrat in regiunea Transilvania, care face parte din Europa

Centrala sau din cea de-a treia Europa, concept definit de
valorile pluralismului si ale tolerantei culturale. Astfel, pe langa
o populatie predominanta (de peste 79%) de romani, exista si
populatie de etnie maghiara, 17% si germana, 0,13%, precum si alte
etnii, mai slab reprezentate ca procent.
Dintre aceste comunitati, cea romaneasca este majoritara si
participa

in

mod preponderent la viata culturala, spirituala si

artistica a judetului.
Comunitatea maghiara este bine reprezentata in viata culturala
prin existenta teatrelor, organizatii si institutii culturale, precum si
scoli in limba maghiara.
Celelalte comunitati s-au restrans atat ca numar, cat si ca mod de
vietuire si activitate in planul vietii spirituale si culturale a Clujului.
Astfel, aceste comunitati isi afirma valorileculturale intr-un spatiu
ce polarizeaza in jurul sediilor comunitare, al publicatiilor si scolilor
in limba materna, precum si al bisericilor.
Astfel, formele lor de exprimare culturala sunt festivalurile,
spectacolele sau reprezentarile culturale si sarbatorile traditionale si
bisericesti.
In

ceea

ce

priveste

comunitatea

rroma,

aceasta

este

caracterizata de o crestere demografica si de o viata culturala

exprimata prin muzica, dansuri traditionale si preocupari in arta
mestesugareasca.

Resedinta

judetului,

municipiul

Cluj-Napoca

este

adevarata cetate culturala cu prestigiu recunoscut si peste

hotarele tarii.Aici functioneaza o filiala a Academiei Romane,
filiale ale uniunilor de scriitori,compozitori si artisti plastici, teatrul
national si Opera Romana de stat, Teatrul maghiar si Opera
Maghiara de Stat, Teatrul de papusi cu sectii in limba romana
si maghiara,

Filarmonica

de

Stat,

studiouri

teritoriale

ale

Societatilor Nationale de Radio si Televiziune, posturi private de

radio si televiziune prin cablu, Muzeul de Arta, Muzeul de
Istorie, Muzeul Zoologic, Muzeul Etnografic al Transilvaniei cu o
sectie in aer liber, muzee care, prin numarul impresionant de
exponate reprezinta cultura materiala si
spirituala a populatiei romane si a etniilor conlocuitoare din
Transilvania faurita si traita de-a lungul secolelor de viata in comun.
De asemenea, functioneaza de multi ani un teatru dramatic
in municipiul Turda, muzeele de istorie din Turda,Dej si Gherla,
Muzeul Memorial Octavian Goga din comuna Ciucea, Gradina
Botanica din Cluj-Napoca puternic centru de atractie a turistilor
romani si straini- care dispune de o colectie de specii rare realizate
prin colaborare cu institutii de profil de pe diferite meridiane ale
globului.
Dupa cum se observa, municipiul Cluj Napoca concentreaza
peste 80% din volumul activitatilor culturale.
In mediul rural al

judetului, datorita situatiei caminelor

culturale, centrelor de cultura si

arta populara

traditionala,

bibliotecilor comunale, punctelor muzeale, activitatea culturala nu

este prea bine reprezentata.

Astfel, caminele culturale din judetul Cluj sint in prag de

renovare. Peisajul satelor de munte si-a pierdut, de mult timp, izul
unei sarbatori culturale. In cladirile menite sa reprezinte cultura din
mediul rural nu a mai calcat, de ani intregi, picior de om. Au ramas
doar incaperi prafuite, geamuri sparte si lacate pe usi, invechite si
ele. Locul, unde se tineau multe nunti si-a pierdut chiar si ecoul unei
melodii folclorice, cintata de lautari. Astfel, Caminul cultural din
comuna Marisel este in curs de reabilitare, in Somesul Rece, de 15
ani s-a pus lacatul pe usa, iar acum e in prag de darimare, in
Gilau, activitatile din caminul cultural sint in floare, iar satenii
se pot bucura de diferite serbari culturale, precum spectacolul
etniilor, care a adus la un loc romi , maghiari si romani, sau
festivaluri folclorice.
In comuna Margau, caminul cultural nu si-a inchis inca portile si
serveste mai ales la intruniri de partid sau parastase, un alt mod de a
privi cultura. Dupa anul 1989, bibliotecile si librariile au
cunoscut un reviriment cultural, prin deschiderea unor noi
edituri, traducerea de carti, organizarea targurilor de carte,
lansari si expozitii de carte. In ultima perioada se resimte, insa,
o scadere a interesului pentru cartea tiparita, justificata de o
crestere a pretului cartilor si de un acces usor la informatie si lectura
prin utilizarea Internetului.
Numarul si activitatea bibliotecilor

Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj

Biblioteca Judeteana Octavian Goga
Biblioteca Judeteana "Octavian Goga" Cluj este continuatoarea
unei bogate traditii de lectura publica la Cluj (sec. XIX), iar in
decursul

anilor a

reusit

sa-si dezvolte colectiile cu caracter

enciclopedic si serviciile oferite utilizatorilor, devenind azi una

dintre cele mai mari si importante biblioteci publice judetene din
Romania. De la infiintarea ei biblioteca a functionat in diferite
localuri si sub diferite denumiri:
- ca Biblioteca Populara infiintata de stat in 1921 - in cadrul
Universitatii "Regele Ferdinand I"
- ca Biblioteca a Consiliului Judetean al Sindicatelor - pe strada
Emile Zola nr. 1 (1949)
- ca Biblioteca Populara a Municipiului Cluj - in P-ta Libertatii nr.
2 (1949)
- ca Biblioteca Centrala Regionala - in P-ta Malinovsky nr. 5 (azi
P-ta A. Iancu) (1950) si in P-ta Stefan cel Mare nr. 1

- ca Biblioteca Municipala (1963) si ca Biblioteca Judeteana - in

P-ta Stefan cel Mare nr. 1 in Palatul Culturii (1956) fostul Palat al
Justitiei
Astazi, Biblioteca Judeteana "Octavian Goga" Cluj, este o
institutie publica in slujba comunitatii clujene cu scopul de a
contribui

la cresterea prosperitatii spirituale si materiale a

membrilor comunitatii

locale, prin crearea

si promovarea

accesului la o vasta arie de idei si informatii, prin asistenta de

specialitate oferita, prin promovarea interesului pentru lectura si
invatare pe tot parcursul vietii. Achizitia de carti si alte tipuri
de documente relevante, organizarea si punerea la dispozitia
publicului

intregii

colectii

de

documente,

informarea

prompta prin servicii specializate, programele culturale si

educative sunt modalitati prin care colectivul de specialisti ai
bibliotecii vin in intampinarea cerintelor utilizatorilor bibliotecii.
La finele anului 2007 existau in judet 420 de biblioteci czre
detineau 10 568 mii volume .Din totalul unitatilor functionau:
o

bibioteca

de

interes

national,

12

biblioteciapartinand

institutiilor de invatamant superior, 60 biblioteci specializate,

267 biblioteci scolare si 81 de biblioteci publice.
4.2. Valori etnografice si folclorice (arhitectura traditionala,
instalatii si tehnici populare, port popular, folclor muzical
coregrafic si literar, sarbatori folclorice, festivaluri, obiceiuri,
traditii si ritualuri satesti)
Arhitectura popular, aa cum o vedem noi astzi nu constituie,
de fapt, dect o ultim secven a unui ndelungat proces de dezvoltare
(aflat nc n mers), care din punct de vedere al valorilor estetice i
spirituale, se afirm ca o nsumare a etapelor precedente, prin aporturi

specifice.
Valori ale arhitecturii tradiionale din centrul Transilvaniei
urmrete transformrile i evoluia construciilor din cadrul gospodriei
rneti, pe o perioad de timp cuprins ntre sfritul secolului al XVIIIlea i pn n prima jumtate a secolului al XX-lea.
Sunt zone unde monumentele de arhitectur popular s-au pstrat
mai mult sau mai puin intacte pn n prezent. Vom face referire aici la:
Zona Munilor Apuseni (Mocnimea Vii Ampoiului, Mocnimea Vii
Arieului, Mocnimea Trascului, Buciumnimea, ara Moilor,), Zona
Valea Mureului, Zona Valea Sebeului, Zona Podiul Secaelor, Zona
viticol Alba.
Evoluia locuinelor, de la cele cu o singur ncpere la cele cu
mai multe, nregistreaz urmtoarele categorii caracteristice de la apariia
lor i pn n zilele noastre: casa cu o npere de locuit, casa cu o ncpere
de locuit i o camer, casa alctuit dintr-o camer de locuit cu tind i
cmar, casa cu dou ncperi de locuit fiecare cu acces separat, casa cu
trei ncperi de locuit. Firete c n cadrul fiecrei categorii exist
variante i subvariante, a cror clasificare ar fi mai puin util i greu de
realizat.
urile i grajdurile ocup al doilea loc ca importan n gospodria
rneasc, mbinate de cele mai multe ori cu grajdul destinat adpostirii
vitelor sau a oilor. Nu este o noutate faptul ca acest tip de construcie ce
dateaz de la sfritul secolului al XIX-lea s-a pstrat ntr-o form
neschimbat arhitectural i funcional pn n prezent, oferindu-ne un
model foarte uor de reconstituit.
Fiind primele anexe care reineau atenia trectorilor, porile i
ferestrele au ridicat i alte probleme, pe lng cele funcionale, au devenit
faa social a gospodarilor. De aceea, preocuprile pentru nfrumusearea
lor au fost tot mai susinute n toate zonele judeului Cluj, unde se gseau
esene lemnoase, care le ofereau meterilor posibiliti de evideniere a
decorurilor ncrustate, traforate sau pictate.
Cu tot progresul rapid al industriei, s-au dezvoltat n judetul Cluj,
o serie de industrii casnice rneti, ale cror sisteme complexe sunt
acionate de fora apelor. Astfel putem aminti: morile de mcinat cereale,
vltorile folosite la finisarea pnzeturilor, i teampurile folosite la
prelucrarea minereului de aur.
Cercetarea arhitecturii tradiionale din judeul Cluj a fcut posibil

identificarea caracteristicilor eseniale ale acesteia i o confirmare a

valorii ei ntr-un cadru unitar al celei din Romnia. Studiul asupra
fondului arhitecturii valoroase, este o surs de informaii pentru cei care
vor dori s proiecteze i s construiasc bazndu-se pe lunga experien
tradiional, iar anumite aspecte de ordin general sesizate sunt valabile
pentru ntreg cuprinsul rii.
Port popular
Portul popular din aceast parte a rii se deosebete ca aspect i
colorit. Iile, carese fac din cnep, in sau bumbac, sunt ncreite n fa, pe
lng gt cu fire colorateformnd astfel un galon. Aceste puncte de
broderie se execut pe muchia creilor formnd motive geometrice n
culoare roie la femeile tinere i n negru la cele n vrst. Pe mneci sunt
aezate cele trei iruri de ruri obinuite, n lungime, dar la acesteii i pe
linia orizontal se pot broda la fel ruri cu aceleai motive. Mnecile
suntncreite n partea de jos ca i la gt, formnd acelai galon, de unde
pornete volanul.La Bistria- Nsud, iile sunt terminate la gt cu un
guler ngust brodat care seaplic peste crei.Pe mnec, n direcia unde se
termin linia umrului, ia are un galon de broderielat. n partea de jos,
mneca la fel ca i la gt este ncreit pe o manet brodat, deunde
pornete volanul, care este conturat cu un ru ngust.Culorile folosite n
broderii sunt: rou, negru, galben, albastru, fire de aur iargint.n aceast
regiune se folosesc broderii i mrgele, care prin colorit i sclipiriimprim
broderiilor o rar frumusee.Partea de jos a iei se face simpl, nebrodat,
iar fotele sunt esute din ln ifoarte nguste. De obicei n aceast
regiune cele dou fote nu au acelai model deestur. Fota din fa este
mai simpl, iar pe marginea de jos are un galon ngust. La odistan de
20-30 cm de primul galon este esut al doilea, mult mai lat dect primul
(de 3-4 ori mai lat).

Fota din spate este esut tot din ln cu fond rou i cu galoane
alese, foartenguste, aezate n linii orizontale. Pe timp mai rcoros,
peste costum se poart o vest din catifea neagr, decoratcu motive
florale brodate cu mrgele colorate. Cojocul lung cu mneci, care este
mpodobit cu broderii florale sau formegeometrice n culori vii i cu
ciucuri din mtase pe piepi, spate i mneci, completeaz portul popular
n timp de iarn.

Srbtoarea Stufului la Sic

Srbtoarea este dedicat localnicilor din comuna Sic i localitie
nvecinate, proprietarilor de terenuri din zona Bazinului Fizeului i
turitilor pasionai de rezervaiile naturale, avnd ca scop principal
atragerea ateniei asupra importanei protejrii zonelor umede i de
stufri care se gsesc n mprejurimi.

Programul propus de organizatori

debuteaz cu un traseu ghidat n rezervaia Stufriurile de la Sic,

continund cu un program de echitaie pentru copii ce se va desfura pe
terenul de sport local. Platoul central de lng Primria Sic va gzdui un
trg de produse tradiionale, o degustare de bunti i o expoziie a

atelierelor meteugarilor din zon, toate acestea pe fundalul unui

spectacol folcloric susinut de mai multe ansambluri de dansatori i
interprei.
Folclor musical coregrafic si literar
Soporu de Cmpie este un sat situat n partea central a
Transilvaniei, a crui periferie pare desprins de lume, uitat de vreme.
Cei mai respectai n comunitate sunt muzicanii, iar dintre acetia Carol
Covaci zis Gaciu[9] are locul su bine meritat. Dei majoritatea sunt igani,
pstreaz i transmit prin interpretarea lor specificul romnesc al muzicii
din Transilvania. Muzica lor este special, greu de reprodus, dominat de
aglomerri de ornamente i oscilaii ritmice. i dansurile de aici sunt
singulare, spectaculoase, nsoite de strigturi aproape cntate, ce duc la o
heterofonie n raport cu melodia cntat instrumental. Strigturile sunt
nite formule sonore stranii, emise liber, n acut, cu o mare intensitate de
expresie i culoare, avnd calitile cntecelor rituale. Degaj o atmosfer
de mreie i solemnitate. Este posibil ca vreme nainte s fi existat linii
melodice corespunztoare acestor texte, ajunse la noi doar n form
strigat. Strigturile au n primul rnd o funcie de comunicare, atunci
cnd comunitatea se adun pentru a petrece. Prin strigturi ii poi
exprima bucuria, necazul, prerea despre lume, despre un eveniment sau
despre o persoan. i poi atrage perechea i ulterior o poi cuceri. n
satul tradiional cine nu poate striga are mari probleme de integrare n
comunitate. Este considerat incapabil s i exprime sentimentele,
disponibilitatea erotic, starea psihic. Cnd rsun muzica n Soporu de
Cmpie, oamenii nu stau pe gnduri, i las treburile, las totul balt i
se strng n jurul ceteraului. Rd, plng, danseaz, triesc cu maxim
intensitate muzica. Sunt comuniti ale cror jocuri sunt imposibil de
reprodus. Acestea s-au transmis din generaie n generaie n hotarul
satului, precum limba matern, i vor muri odat cu ultimii danaui dac
tinerii nu neleg sau ignor importana fenomenului. Acestea sunt
dansurile din Cmpia Transilvaniei. Ritmul dansului e straniu, asimetric,
sincopat, producnd pe vertical o adevarat poliritmie iar pe orizontal o
nebnuit polimetrie. Acesta face ca dansul s fie viu, complicat, ca nsi
viaa, plin de neprevzut, frnt cnd nu te astepi sau curgnd molcom
spre infinit, slbatic, liber i totodat guvernat de pai precii, de micri

ndelung nvate, esenializate prin gestul unor ntregi generaii. Te

surprinde, ai impresia c i tu poi, c e n tine, i simi puternic prezena,
crezi c i-ai prins nelesul, taina, intri in joc... dar nelegi imediat c
trebuia s te fi nscut acolo, s fi crescut acolo, s fi ramas acolo... i le
mulumeti lor, ranilor din Cmpia Transilvaniei c nc mai exist.
("Muzicanii din Soporu de Cmpie" scris de cntreul de muzic
popular Grigore Lee)

Festivaluri,
Manifestrile se vor desfura n zilele de 18 si 19 mai 2013 pe
platoul din faa Slii Sporturilor din Cluj-Napoca.
Organizatorii manifestrilor sunt: Consiliul Judeean Cluj, Centrul
Judeean pentru Conservarea i Promovarea Culturii Tradiionale Cluj,
Fundaia Etnostar,i Asociaia Meterilor Populari Clujeni.
Festivalul cuprinde spectacole de nalt inut, care vor reuni
numeroase ansambluri folclorice, formaii tradiionale steti i cunoscui
interprei de muzic popular din regiune, alturi de cei mai pricepui
meteri populari din jude.
Evenimentul, organizat de ctre Asociaia Meterilor Populari
Clujeni i Centrul Comercial Central a debutat vineri, 23 februarie
2013 cu Povestiri despre Dragobete, primul dintr-o serie de
happening-uri care vor avea loc pn la data de 4 mai, cnd trgul i
va nchide porile. Au vorbit, despre creaia celor 160 de meteri
populari prezeni, dar i despre semnificaia Dragobetelui,
personaliti ale vieii social-culturale clujene: Tiberiu Groza, directorul
C.J.C.P.C.T. Cluj, Tudor Slgean, directorul Muzeului Etnografic al
Transilvaniei, Viorica Ciobanu, preedinte Asociaia Meterilor Populari
Clujeni, Aurel Bodiu, etnolog, Ioan Toa, cercettor, Marius Maier,
manager general al Centrului Comercial Central, etc.

nc de pe treptele magazinului, meterii i ntmpin oaspeii cu

dou standuri bine garnisite: produse din miere i modele diversificate
de turt dulce, produse n gospodria proprie. La etajul IV, oferta este
de-a dreptul copleitoare M ntmpin dr.Viorica Ciobanu,
preedintele Asociaiei Meterilor Populari Clujeni, care ine, n primul
rnd, s elogieze efortul celor dou angajate ale departamentului de
marketing i PR al complexului, Alina Mihu i Gabriela Mrginean.
Adaug aceasta: Nu pot s nu pomenesc i partenerii evenimentului Centrul Judeean pentru Conservarea i Promovarea Culturii Tradiionale
Cluj, Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj i Primria muncipiului,
precum i partenerii media: Realitatea TV, TVR Cluj, PRO TV Cluj i
Antena 1 Cluj. Intervine i Alina Mihu, cu o precizare: Chiar astzi, 7
martie va avea loc, n cadrul Trgului meterilor populari n inima
Clujului, un eveniment, organizat n colaborare cu Club Mickei,
Asociaia Meterilor Populari Clujeni i Centrul Judeean pentru
Conservarea i Promovarea Culturii Tradiionale Cluj, n care copiii i-au
dat ntlnire cu prinii. Astfel, elevii de la coala Alexandru VaidaVoevod Cluj-Napoca vor confeciona cadouri pentru mamele lor, cum ar
fi: piese de pictur tradiional pe sticl i icoane. Vor urma cteva
activiti, precum: parada modei, n inute tradiionale, dans modern
(coala Alexandru Vaida-Voevod, Club Mickei, Grdinia Buburuza),
microrecitalul de muzic pop al solistei Ioana Moldovan, jocuri populare
cu Ansamblul Folcloric Jucuii de pe Some (coala Alexandru VaidaVoievod), Ansamblul Folcloric Doina Mnturului (coala Iuliu
Haieganu, Cluj-Napoca) i Ansamblul Folcloric Craii Apusenilor
(coala Avram Iancu com. Beli, Cluj).Totodat, elevii Seminarului
Teologic Liceal Ortodox Cluj-Napoca vor expune pictur tradiional pe
sticl. n realizarea acestui eveniment au fost angrenai aproximativ 100
de copii de la mai multe coli clujene, iar zilele urmtoare va urma i o

eztoare, la care vor participa membrii asociaiei noastre, precum i

reprezentani ai asociaiilor similare din cteva judee din Transilvania.
Pn la Pate se vor desfura i demonstraii de ncondeieri de ou i
ateliere, unde copiii vor confeciona obiecte simbolice nchinate acestei
importante srbtori a cretintii.
Festivaluri:
-Festivalul Jocului fecoresc din Transilvania
-Festivalul folcloric Sfntul tefan
-De Rusalii - nstruatul boului la Batin
-TURDAFEST - seminarii agricole, concursuri de buctrie tradiional,
standuri ale metesugarilor, expoziii de animale, artiti, cntrei,
dansatori din ntreaga ar, la fiecare sfrit de septembrie.
-TRGUL DE ARMINDENI, trg de produse meteugreti.
-Zilele Europene ale Patrimoniului D.J.C.C.P.C.N Cluj organizeaz n
fiecare septembrie o serie de activiti specific protejrii i promovrii
patrimoniului cultural naional.
Iniiatorii i organizatorii ineditului eveniment sunt: Consiliul
Judeean Cluj, Centrul Judeean pentru Conservarea i Promovarea
Culturii Tradiionale Cluj i Asociaia Meterilor Populari Clujeni.
n cadrul trgului, trectorii ocazionali i publicul vizitator, vor putea
aprecia o mare diversitate de produse tradiionale, realizate de meteri
populari din zona clujului,: costume populare romneti i maghiare,
podoabe din mrgele, ceramic, esturi, borderie, icoane pe coji de ou,
obiecte din sticl, obiecte din os, icoane pe sticl, cojocrit, articole din
piele, podoabe din lemn i cupru i multe altele.

Pe lng satisfacia descoperirii articolelor meteugreti,n

cadrulTRGULUI DE ARMINDENI vor fi i prezentate i elemente
ale buctriei tradiionale romneti i maghiare: miere i produse din
miere, turt dulce i kurtos-kalacs (reete tradiional).

Obiceiuri,
Pentru cei care iubesc tradiiile, reamintim c Rusaliile ofer
dou ocazii minunate de a se ntlni cu acestea. Este vorba de
obiceiul nstruatul boului, desfurat n localitile: Mintiu
Gherlii, Mnstirea i Batin (judeul Cluj) i de Pplugra,
desfurat n oimeni, comuna Vultureni.
ntlnit doar n Transilvania, nstruatul boului sau
mpnatul boului este un obicei ce ine de tradiia agrar i de
fertilitate i const n desfurarea unei adevrate procesiuni pe
uliele satului, procesiunea avnd n centru un bou sau o pereche de
doi boi, mpodobii cu frunze, flori i panglici colorate. Diverse
elemente simbolice difereniaz obiceiul n fiecare din cele trei sate.
Ceteraii acompaniaz ntregul alai, finalul fiind marcat de jocul
cununii, la care particip toi stenii.
Pplugra este, de asemenea, un obicei agrar, de invocare a
ploii att de necesare solului i implicit recoltelor. Doi tineri din sat
se mascheaza cu frunze de paltin, ritualul mpodobirii cu frunze a
mtilor desfurndu-se departe de ochii stenilor. Mascaii sunt
apoi udai cu ap i poposesc la fiecare gospodrie din sat unde
danseaz, iar copii alearg dup mti, ncercnd s le scie. La
final frunzele sunt aruncate peste holde, gest simbolic de asigurare a
rodniciei lor.

Cele dou obiceiuri sunt pe cale de dispariie, dar salvate pe

pelicul n timpul cercetrilor efectuate pe teren de ctre echipa
Centrului Judeean pentru Conservarea i Promovarea Culturii
Tradiionale Cluj.
n aceast zi acum 2000 de ani, se implinea prorocirea destinului lui
Iisus dup cum descriu toate textele biblice. Ziua n care Mntuitorul
nostru Iisus Hristos a intrat n Ierusalim reprezint o mare srbtoare a
triumfului Lui ntru smerenie, umilin i dragoste necondiionat fat de
omenire.
Floriile sau Duminica de Florii srbtoare religioas numit astfel
de toi cretinii poporului iar tradiia spune c n acelai timp se celebra i
srbtoarea florilor de primvar, a pomilor n floare, a salciei nflorite
care este sacralizat prin legende i prin practici rituale. Aceste
seminificatii au strbtut pn la noi, mileniile de tradiii, din antichitatea
greco-roman, care celebra n miez de primvar pe zeia Flora.
n tradiiile populare romneti, Floriile se srbtoresc n dou zile,
Smbta Floriilor sau Moii de Florii, nchinat morilor, moilor i
strmoilor, ca o zi a pmntului, a naturii nfloritoare i a neamului
omenesc i Duminica Floriilor sau Staurele florilor, srbtoare
ntmpinat cu ramuri de salcie, nflorite care amintesc de ramurile de
fenic, pe care le-au aternut primii n calea lui Iisus, la intrarea Sa n
Ierusalim.
Aadar cretinii pentru a pstra amintirea vremilor biblice , duc la
biseric ramuri de salcie, pentru a fi binecuvntate i sfintite, dup care se
mpletesc i se pstraz la icoane, la grinzile caselor, la streini i la
ferestre, pentru a aduce n case, sntate, noroc i belug n toate.

Popoarele slave asociau plantarea salciei cu un cult al morilor, pe

care l ntlnim i n practicile noastre funerare pentru ca se crede c
plantat lng crucea mortului i sporete linitea i odihna de veci, iar
semnificaia ramurilor de salcie la Florii constituie nu numai semnul de
triumf al Cretintii, ci i acela al veniciei, prin moarte.
Fetele mpleteau mldie de salcie pentru a se liora, a se surii n
a doua zi de Pati. n noaptea de Florii i le puneau sub pern pentru a-i
visa ursitul. La biseric , n ziua de Florii, femeile ncercau s cuprind n
pumn un mnunchi ct mai gros de mldie, ca s le creasc viguroas i
nalt cnepa.
n ziua de Florii proprietarii de animale fceau vclii nite cocui
fcui din aluat de gru sau de gru amestecat cu secar, dup cum e
starea, pe care le duce la biseric, apoi le dau pstorilor, cte vite are
attea vclii( Ciubanca, jud. Some).
n satul romnesc Floriile marcau nceputul celei mai importante
sptmni din Pstul Mare i din anul cretin, Sptmna Patimilor sau
sptmna neagr. Floriile mai erau considerate foarte importante si
pentru faptul ca dup un post aspru de ase sptmni, n aceast zi se
poate mnca pete.
n Postul Mare fetele i femeile aveau foarte mult de lucru, la tors,
esut i cusut lucrau foarte mult la esturi i custuri pentru a se
mpodobi de Pati cu haine noi, n toate localitile fiind credina c n
toate localitile de Pati fiecare om trebuie s aibe haine noi, mcar o
cma dac nu se poate mai mult din care cauz se i spunea
Crciunul stulul, Patile falnicetot n coji de ou i-n cmee nou.

Patele este cea mai important srbtoarea cretin prin nvierea

lui Iisus Hristos. De-alungul timpului ns iepuraul de pate, oule roii
i drobul au devenit representative pentru masa de pate a fiecrui
roman.
Indiferent de zona in care alegi sa petreci sarbatoarea Pastelui, fie in
satele trasilvanene, fie oriunde in tara, este un fapt recunosc ca pentru
acesta sfanta sarbatoare este la rang inalt printre romani.
Srbtoarea Patelui i are obiceiurile i tradiiile specifice n
funcie de zonele rii n care tradiia patelui este respectat conform
datinilor.
n inutul transilvnean datorit confluenelor orientale i
occidentale pe care le are aceast zon de ar, Patele a adoptat de-a
lungul timpului tradiii specifice att de la sai, de la maghiari, ct i de la
romani.
Se spune c pregtindu-se de srbtoarea Patelui n Miercurea,
Joia i n Vinerea Mare, femeile pregtesc pasca, mielul i oule, a cror
ncondeiere se distinge n Transilvania printr-o varietate mare de modele
i culori.
Toate acestea reprezint elementele purttoare ale simbolului
sacrificiului pascal i al nvierii.
n alte zone din judetul Cluj, n ziua de smbt, bieii
mpodobesc brazii cu panglici colorate, iar la lsarea ntunericului, tinerii
se strecoar n curile fetelor de mritat i le aga brazii la poart.
La fetele frumoase din sat vin zeci de biei care pun crengue la
poart. Pentru c pndesc toat noaptea la ferestre, tinerele tiu pe cine
trebuie s rsplteasc la stropit n prima sau a doua zi de Pate.
Oule roii se ciocnesc la masa de Pati dup un anumit ritual:

persoana mai n vrst (de obicei brbatul) ciocnete capul oului de capul
oului inut n mn de un comesean, n timp ce spune: Hristos a
nviat !, la care se rspunde cu: Adevrat a nviat!
n dimineaa primei zile de Pate n unele sate transilvnene toi
membrii se spal pe fa cu apa dintr-un vas n care a fost pus un ou rou,
un ban de argint i o crengu cu busuioc.
Tot n aceast zi, n unele zone exist credina c i va merge bine
dac prima persoan care intra n cas va fi un brbat.
De asemenea, se spune c exist obiceiul de a se purta haine noi n
semn de respect pentru aceast aleas srbtoare, dar i pentru c ea
semnific primenirea trupului i a sufletului, aa cum se primenete
ntreaga natur odat cu primvara.
Masa din prima zi de Pati este un prilej de reunire a familiei,
decurgnd dup un adevrat ritual. De pe masa de Pati nu pot lipsi: oule
roii, caul de oaie, salata cu ceap verde i ridichi, drobul i friptura de
miel, pasca umplut cu brnz sau smntn i mai nou, cu ciocolat.
n a doua zi de Pate, tinerele fete sunt stropite cu parfum de ctre
feciorii mbrcai n haine tradiionale. Acestea, la rndul lor, ofer
baieilor de but i cteva mici daruri. Se spune c acele fete vor avea
noroc tot anul, iar brbaii care uit de acest obicei, vor fi urmrii de
ghinion.

4.3. Monumente si situri

Lista monumentelor istorice din judeul Cluj - cuprinde monumentele
istorice nscrise n Patrimoniul cultural naional al Romniei i aflate n
localiti din judeul Cluj al cror nume ncepe cu litera P.

Lista complet este meninut i actualizat periodic de ctre Ministerul

Culturii, Cultelor i Patrimoniului Naional din Romnia, prin
intermediul Institutului Naional al Patrimoniului, ultima versiune datnd
din 2010. Aceast list cuprinde i actualizrile ulterioare, realizate prin
ordin al ministrului culturii:
Monumentul "Sfnta Maria Protectoare"
Lespedea de piatr cu stema oraului Cluj
Statuie ecvestr "Sfntul Gheorghe ucignd balaurul"
Obeliscul Carolina
Statuia ecvestr a lui Matei Corvin
Monumentul comemorativ al rscoalei din 1437
Monumentul reuniunii "Sfnta Maria "
Cele 2 stele de piatr de la Ocna Prsit
Lista siturilor arheologice din judeul Cluj conine toate
siturile

arheologice

din judeul

Cluj nscrise

n Repertoriul

Arheologic Naional (RAN). RAN este administrat de Ministerul

Culturii i Patrimoniului Naional i cuprinde date tiinifice,
cartografice, topografice, imagini i planuri, precum i orice alte
informaii privitoare la zonele cu potenial arheologic, studiate sau
nu, nc existente sau disprute.
Situl arheologic de la Cluj- Napoca, punct "Str.Deleu i Caragiale" ;
Situl arheologic de la Cluj-Napoca, punct "La Stvilar";
Situl arheologic de la Cluj-Napoca, punct "Calvaria" ;

Situl arheologic de la Cluj-Napoca, punct "Someeni - Bi" ;

Situl arheologic de la Cluj-Napoca, punct "Someeni - Aeroport"
Situl arheologic de la Cluj-Napoca, punct "Parcul arheologic Piaa
Cipariu"
Situl arheologic de la Cluj Napoca, punct "Piaa Muzeului"
Situl arheologic de la Cluj- Napoca, punct "Str. Corneliu Coposu"
Situl arheologic de la Aiton, punct "urilor"
Situl arheologic de la Apahida, punct "Dup deal, la tu"
Situl arheologic de la Aruncuta, punct "Cremeni", "Cnepite"
Situl arheologic de la Achileu, punct "dealul Grecea"
Situl arheologic de la Baciu, punct "Gura Baciului"
Situl arheologic de la Baciu, punct "Baciu- centru"
Situl arheologic de la Baciu, punct "Cheile Baciului"
Situl arheologic de la Bbuiu, punct "Grecea" - "anul Grecilor"
Situl arheologic de la Gherla , punct -"Buma"
Situl arheologic de la Boju, punct" Lng sat" Tapiesului
Situl arheologic de la Cianu, punct Saliste

4.4. Monumente si ansambluri de arhitectura

Monumentul Memoranditilor din Cluj-Napoca a fost ridicat n cinstea
memoranditilor, care au avut puterea de a se ridica contra msurilor de
deznaionalizare a romnilor luate de guvernul austro-ungar.
Obeliscul Carolina din Cluj, cunoscut i ca Stlpul Carolina sau
tatua Carolina, a fost ridicat n 1831 sub forma unei coloane monumentale
n amintirea vizitei efectuate de mprteasa Carolina mpreun cu
mpratul Francisc I n Clujul anului 1817.

Obeliscul are o nlime de 10 m, iar pe cele 4 fee ale sale sunt

basoreliefuri, realizate de sculptorul vienez Joseph Klieber. Basoleriefurile
descriu emblema Clujului, o inscripie latin care pomenete aceast vizit,
intrarea cuplului imperial prin Poarta de Mijloc a cetii i unele vizite ale
lor la div erse instituii. Este ornamentat cu 4 vulturi de piatr, opera
sculptorului Csuros Antal, care in n plisc lauri.
Iniial obeliscul a fost amplasat n actuala Piaa Unirii (fosta Piaa
Mare), n 1898 ns ea a fost mutat n actuala Piaa Muzeului (fosta Piaa
Mic sau Piaa Carolina Augusta) cu ocazia reamenajrii centrului, pentru a
face loc statuii lui Matei Corvin.
Statuia Lupoaicei din Cluj-Napoca se afl pe Bd. Eroilor, n centrul
municipiului de pe malurile Someului.
Dup Marea Unire de la 1 Decembrie
1918

la

Cluj-Napoca

este

organizat

Universitatea Daciei Superioare, redenumit

n final Universitatea Regele Ferdinand I, a
crei deschidere oficial a fost inaugurat 1
februarie 1920, n prezena regelui Ferdinand
i a familiei regale. La eveniment au fost
prezeni reprezentani ai rilor aliate i
neutre din timpul primului rzboi mondial.
Statul italian a fcut cadou Romniei, n urmtorul an, trei copii ale
statuii lupoaicei de pe Capitoliu. O copie a fost trimis la Bucureti, n
piaa Roma, o a doua la Cluj i cea de-a treia la Chiinu, drept simboluri
ale unitii romnilor din toate zonele rii i a latinitii acestora.
Monumentul este o copie fidel a lupoaicei de pe Capitoliu, cu Romulus si
Remus, la care s-a adugat un basorelief al mpratului Traian, executat de

sculptorul Ettore Ferrari (1849-1930) i inscripia Alla citta di Cluj, Roma

Madre, MCMXXI. S-a hotrt amplasarea monumentului n Piaa Unirii, n
faa statuii lui Matei Corvin, iar festivitatea de dezvelire a avut loc la 28
septembrie 1921 de ctre primul primar romn din Cluj-Napoca, Iulian
Pop, n prezena a peste 25.000 de locuitori.
Odat cu Dictatul de la Viena, din 1940, n timpul exodului forat al
unei pri importante a populaiei romneti, statuia a luat ea calea
refugiului pentru a fi pus la adpost. Dup cel de al doilea rzboi mondial,
statuia revine la Cluj, dar climatul politic existent nu a permis reinstalarea
statuii pe locul original, de aceea ea a fost montat n faa Universitii,
unde a rmas pn n 1973, cnd statuia a revenit n Piaa Unirii, pe locul ei
din faa universitii fiind amplasat Grupul Statuar coala Ardelean.
n 1994 statuia a fost luat de pe amplasamentul su de la intersecia
Bd. Eroilor cu Piaa Unirii i a fost nlocuit cu Monumentul
Memoranditilor, ridicat n cinstea memoranditilor care au avut puterea de
a se ridica contra msurilor de deznaionalizare a romnilor luate de
guvernul austro-ungar. Evenimentul a avut loc la exact 100 de ani de la
osndirea la temni a memoranditilor. Statuia Lupoaicei a fost mutat la
Muzeului de Istorie a Transilvaniei, unde a fost restaurat de sculptorul
Liviu Mocan, ulterior ea fiind amplasat la jumtatea Bulevardului Eroilor.
Statuia lui Mihai Viteazul din Cluj, oper a sculptorului Marius
Butunoiu, este amplasat n mijlocul pieei care i poart numele,fiind
nconjurat de un mic parc. Sub spaiul statuii i al parcului se preconizeaz
construirea unei parcri subterane cu mai multe nivele, ncepnd cu 2007.
Opera Romn din Cluj-Napoca, numele complet oficial, Opera Naional
Romn din Cluj-Napoca, este o companie naional de oper i balet,

instituie public cu personalitate juridic aflat n subordinea Ministerului

Culturii i Cultelor din Romnia.
Dup Dictatul de la Viena, din 1940, Teatrul i Opera se mut la
Timioara, revenind la Cluj n 1945. n existena sa, Opera Romn din
Cluj-Napoca a prezentat peste 200 reprezentaii de oper, operete i balete.
Dintre marile personaliti care i-au druit aproape ntreaga activitate
acestui lca de cultur a fost i Lya Hubic. n anii '70, perioad n care
director a fost reputata sopran Lucia Stnescu, colectivul Operei avea o
valoare de necontestat, ca dovad turneele europene din acea epoc. Dintre
artitii cu distincii i recunoatere european i mondial s-au numrat:
Emil Gherman (tenor), Constantin Zaharia (tenor), Ioachim Pura (primbalerin, fost director la teatre de oper i balet din Republica Federal
German),

Niculina

Mirea

(sopran,

actualmente

Prof.univ.

la

Conservatorul "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca), Larisa orban (primbalerin i soia reputatului istoric Raoul orban).
Cldirea Operei este un monument istoric, aflat n atenia
UNESCO. A fost construit la nceputul
secolului al XX-lea de ctre compania vienez
Fellner & Helmer, specializat n realizarea de
cldiri de oper. Sala de reprezentaii a cldirii
are o capacitate de pn la 900 de locuri.
Teatrul Naional i Opera Romn i-au deschis porile odat cu
prima reprezentaie n limba romn, la 14 mai 1919, ca expresie a
renaterii spirituale urmnd Marea Unire. A fost pus n scen "Poemul
Unirii" de Zaharia Brsan i "Razvan i Vidra" de B.B. Hadeu. Oficial
stagiunea Teatrului Naional a fost inaugurat la 1 Decembrie 1919,

marcnd 1 an de la Marea Unire. Primul su director a fost binecunoscutul

om de teatru Zaharia Stan.
Edificiul a fost construit pentru Teatrul Naional Maghiar. Lucrrile
au nceput n 1904 i au fost finalizate n 1906. A fost inaugurat la 8
Septembrie 1906. Primul su director a fost dr. Janovics Jen. ncepnd cu
1919, cldirea a adpostit Teatrul Romn, iar Teatrul Maghiar s-a mutat n
cldirea de pe Emil Isac, aproape de Parcul Central i rul Some, n care
exist i acum.
Cldirea adpostete att Teatrul ct i Opera Romn, fiind ridicat
n stil baroc-rococo, cu o capacitate de 1000 de locuri i trei rnduri logie.
Sarcina realizrii edificiului a fost dus la capt de celebra firm
constructoare de teatre Helmer i Fellner.
Dup Dictatul de la Viena, din 1940, Teatrul i Opera se mut la
Timioara, revenind la Cluj din 1945.
De-a lungul timpului Teatrul Naional din Cluj s-a pstrat ca unul
din principalii promovatori ai culturii n Transilvania. ntreaga oper
dramatic a lui Lucian Blaga a fost jucat aici n premier absolut.
Universitatea Babe-Bolyai (UBB) este o instituie de invmnt
superior de stat din Cluj-Napoca, Romnia. Din punctul de vedere al
numrului de studeni (peste 45.500), precum i al diversitii specialitilor
oferite (105), UBB este cea mai mare i complex universitate din ar.
Universitatea Babe-Bolyai se remarc de asemenea prin caracterul
su multicultural. Astfel, dintre cele 21 de faculti ale universitii, 19
ofer programe de studii n limba romn, 17 n limba maghiar, 10 n
limba german i 2 n limba englez. n dou dintre faculti (Teologie
Reformat si Teologie Romano-Catolic) programele de studii se

desfoar exclusiv n limba maghiar. Dintre specializrile oferite, 98 sunt

n limba romn, 52 n limba maghiar, 14 n limba german i 4 n limba
englez. Aceeai structur multicultural se regsete i n cadrul
programelor postuniversitare sau n cadrul studiilor de scurt durat
realizate n cele 18 colegii universitare din Transilvania ce aparin de UBB.
Numele universitii provine de la doi renumii oameni de
tiin transilvneni: omul de tiin romn Victor Babe i
matematicianul maghiar Jnos Bolyai.
n anul 1959 cele dou universiti din Cluj (cea romneasc, Babe,
i cea maghiar, Bolyai) au fost unite sub numele de Universitatea
Babe-Bolyai, cu predare n limbile romn i maghiar. Ulterior, sub
regimul comunist al lui Nicolae Ceauescu, dei au fost reduse treptat,
studiile n limba maghiar au continuat s existe.
Dup caderea regimului comunist, Universitatea Babe-Bolyai a
nceput s-i consolideze caracterul su multicultural prin dezvoltarea
puternic a linilor de studiu n limbile maghiar i german. Structura
multicultural a UBB, este reprezentat acum n toate posturile din cadrul
universittii (inclusiv cele de conducere), care sunt organizate n funcie de
cele trei componente etno-lingvistice, romn, maghiar i german. Astfel,
n conducerea executiv a universitii se regsesc 20 de reprezentani ai
acestor etnii la nivel de prorectori, decani, prodecani, secretari tiinifici i
efi de departamente.

Piaa Mihai Viteazul este una dintre

principalele

piee

al

oraului

Cluj-

Napoca. Iniial piaa se numea Szechenyi

Istvan, din 1919 numele i-a fost schimbat
n

Mihai

Viteazu,

amintirea

domnitorului care a nfptuit prima unire a principatelor romneti.

n ultima parte a secolului XIX, aici a fost mutat piaa de mrfuri a
oraului i s-a construit o cale ferat destinat transportului de oameni i
marf care mergea pn n aceast pia. Dup o serie de accidente calea
ferat a fost desfiinat n 1902. n perioada anilor 50, s-au construit o
serie de blocuri aici, inclusiv cel cu Cinematograful Republica i Hala
Agroalimentar, iar o serie de case au fost drmate.
n centru se afl Statuia lui Mihai Viteazu, nconjurat de un mic
prcule, sub care se intenioneaz construirea unei parcri subterane
multietajate. n partea vestic, n zona interseciei cu strada George Bariiu,
Regele Ferdinand i podul peste Some spre strada Horea se afl dispuse
Palatul Szeky i Palatul Berde.
Piaa Unirii este piaa punctul zero al
oraului Cluj-Napoca, n jurul ei constituindu-se
n trecut cetatea medieval i centrul Cujului.
Piaa este cea mai mare ca dimensiune (cca.
200m pe 180m) din vechile piee aflate n centrul
i sud-estul Europei. Exist piee de dimensiuni mai mari, dar acestea s-au
format mult mai trziu.
Istoric, este cea de-a doua pia a Clujului, dup Piaa Mic (actuala
Piaa Muzeului). Iniial, n Evul Mediu, era denumit Piaa Mare, spre a fi
deosebit de cealalt pia, Piaa Mic. n ultima parte a secolului XIX

numele i-a fost schimbat n Piaa Principal,

denumire care nu a rmas pentru mult timp. n
prima parte a secolului XX piaa a fost
denumit Piaa Regele Matei, dup numele lui
Matei Corvin. Dup Marea Unire piaa a fost
numit Piaa Unirii, nume care l poart i acum. n perioada guvernrii
comuniste denumirea i-a fost schimbat n Piaa Libertii. Colocvial este
denumit i Piaa Mare sau simplu Centru.
Biserica Reformat din Dej este un monument de arhitectur gotic, situat
n piaa central a municipiului Dej. Edificiul a fost construit n stil gotic
trziu ntre anii 1456-1526. n anul 1643 a fost ridicat turnul zvelt, nalt de
71 m. Lcaul a servit drept model pentru bisericile romneti
maramureene din lemn.
Biserica Protopopial Greco-Catolic din Dej a fost consacrat n
anul 1895 cu hramul Adormirea Preacuratei.

4.7. Muzee
Muzeul etnografic al Transilvaniei
Este cel mai mare muzeu cu acest specific in Romania; meritul sau
deosebit este de a-si fi desfasurat neintrerupt activitatea pe o perioada de
75 de ani deja. Infiintarea lui, la 16 iunie 1922, reprezenta una dintre
realizarile culturale ale perioadei imediat urmatoare infaptuirii, la 1
Decembrie 1918, a Romaniei Mari.
Inca de la infiintare, s-a urmarit ca pe baza cercetarilor
efectuate de personalul de specialitate, sa se formeze un fond

documentar care sa permita muzeului sa se transforme intr-un "institut de

cercetari stiintifice avand ca scop principal studiul vietii si
civilizatiei poporului roman si ale popoarelor conlocuitoare".Rezultatele
activitatii desfasurate de-a lungul celor 75 ani sunt concretizate in:
43000 de obiecte etnografice, pastrate in cele 8 sectii-Ocupatii,
Locuinta- alimentatie, Ceramica, Textile, Port, Obiceiuri, Sectia in
aer liber, Sectia internationala; 50000 de documente fotografice; 5000
de diapozitive;12 000 de volume si reviste de specialitate; Arhiva
etnografico-folclorica.
In prezent, Muzeul Etnografic al Transilvaniei- Parcul
Etnografic "Romulus Vuia" este primul muzeu in aer liber din
Romania si al saselea din Europa. A fost infiintat la 12 aprilie
1929. In prezent, in Parcul Etnografic "Romulus Vuia" sunt
prezentate 34 de instalatii tehnice taranesti; 5 case- atelier;12
gospodarii cu 90 de constructii caracteristice pentru zonele
Maramures, Tara Oasului, Nasaud, Secuime, Campia Transilvaniei,
Zarand, Potgoria Alba, Mocanimea Muntilor Apuseni, Depresiunea
Calatele, Bran, Bistrita (sasi), Gurghiu; 3 biserici de lemn si o poarta de
cimitir. Dintre aceste exponate, un numar de 19 dateaza din perioada
1678- 1913.
Casa Memoriala Emil Isac
Muzeul memorial Emil Isac, situat pe strada care i poart numele,
este un muzeu dedicat poetului Emil Isac (1886-1954), cu profil de
istoria literaturii. Muzeul funcioneaz n casa locuit de familia Isac
nc din anul 1895, cas n care a trit i poetul. Emil Isac a fost
un exponent al literaturii progresiste din Transilvania n prima jumtate
a sec. al XX-lea. Muzeul conine o colecie de fotografii, manuscrise,
oresponden a familiei poetului, documente, ziare, reviste i obiecte ce

au aparinut poetului.
Colectia de Istorie a Farmaciei
Muzeul national de istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca
include o colectie unica privind istoria farmaciei care este expusa intr-o
cladire separata. Cladirea in sine este monument istoric , aici fiind
infiintata prima farmacie din Cluj in anul 1573.
Colectia de istorie a farmaciei a fost alcatuita de catre
profesorul Iuliu Orient si este expusa in patru camere, fiind
respectata utilizarea initiala a camerelor farmaciei vechi: biroul,
magazia si laboratorul.
In cadrul expozitiei sunt expuse , in dulapuri stil
empire,obiecte de uz farmaceutic din lemn,ceramica, faianta,portelan si
sticla datand din secolele 17-19.In biroul de receptie se gasesc
medicamente,retete vechi, sigilii ale farmaciilor medievale.
Magazia adaposteste cateva piese de mobilier din vechile farmacii
cu o bogata colectie de uz farmaceutic colectionate din toata Transilvania.
In laborator sunt expuse numeroase mojare din bronz ( secolele
16-19), marmura si fier forjat, balante, prese si greutati.
Muzeul farmaciei reprezinta o colectie deosebita de obiecte
artizanale vechi.
Muzeul de Mineralogie al Universitatii Babes Bolayi
Muzeul de Mineralogie al Universitatii Babes-Bolyai este locul
unde se poate admira cea mai variata si reprezentativa colectie de acest
gen din Transilvania.
Conceput initial ca o colectie didactica, un loc de studiu si
aprofundare a cunostiintelor pentru studentii geologi si specialisti, din
anul 2002 muzeul si-a deschis portile publicului larg.
Cei mai frecventi vizitatori sunt elevii din scoli generale si

licee, pentru care au fost create special cateva proiecte atragatoare

(Educatie in muzeu).
Printre altele, colectia cuprinde:
Singura colectie propriu-zisa de meteoriti din Romania (Colectia
de meteoriti);
Una dintre cele mai bogate si variate colectii de aur din Romania
(Colectia de aur);
O spectaculoasa si diversificata expozitie de pietre pretioase si fine
fatetate (Colectia de geme);
Cea mai bogata si completa colectie de pietre de podoaba
fine romanesti (Colectia de geme din Romania);
Numarul cel mai mare de specii minerale in muzeele din Romania
(Colectia sistematica).
Muzeul National de Arta al Transilvaniei
Muzeul este adpostit ntr-un important edificiu baroc din
secolul al XVIII-lea, opera arhitectului german Johann Eberhard
Blaumann, i posed un patrimoniu deosebit de valoros de art
romkneasc i european: pictur, grafic i art decorativ (secolele XV
- XX). nfiinat n anul 1951, muzeul a beneficiat, nc de la
constituirea sa, de unele fonduri mai vechi: o mic parte din
colecia de curioziti, orfevrrie, piese de mobilier i art
plastic european, provenind de la Muzeul Ardelean i mai ales colecia
cunoscut sub numele "Pinacoteca Virgil Cioflec". De numele lui
Virgil Cioflec (1876 - 1948), autor al unor monografii de referin
dedicate pictorilor tefan Luchian (1924) i Nicolae Grigorescu (1925),
precum i al unor scrieri pertinente despre art publicate n presa vremii,
se leag un act de cultur de mare nsemntate pentru viaa Clujului
interbelic: donarea coleciei sale de art romkneasc, Universitii

Clujene (1929 - 1930). Deschiderea ctre public a pinacotecii Virgil

Cioflec (1933) nsemna, de fapt, deschiderea la Cluj a primului
muzeu de art romkneasc modern, al crui succesor a devenit
Muzeul Naional de Art Cluj. Alctuit cu pasiunea i competena
cunosctorului capabil s preuiasc valorile consacrate (Nicolae
Grigorescu, tefan Luchian, Dimitrie Paciurea) i s susin cu
clarviziune afirmarea talentelor autentice (Theodor Pallady, Camil
Ressu, Vasile Popescu, Jean Al. Steriadi, Lucian Grigorescu, Oscar
Han, Cornel Medrea), Colecia Virgil Cioflec reprezint i astzi
nucleul valoric al patrimoniului Muzeului Naional de Art Cluj.
Amplificarea fondului muzeal s-a realizat n anii care au
urmat nfiinrii lui, pe seama unor transferuri, donaii i achiziii.
Operelor de art transferate de ctre Ministerul Culturii, Muzeul Naional
de Art Bucureti i Administraia local (Barbu Iscovescu,
Constantin David Rosenthal, Theodor Aman, Gheorghe Tattarescu,
Gheorghe Panaitescu Bagdasare, Carol Popp de Szathmary, Ioan
Andreescu, Karl Storck) li se adaug un fond nsemnat provenind
de la Filiala Cluj a Academiei Romkne (1971). Cuprinzknd piese
importante de art din Transilvania (pictori necunoscui din secolele
XVIII - XIX, Franz Neuhauser, Joseph Neuhauser, Franz Anton Bergman,
Koreh Sigismund, Szathmari Gati Sandor, Simo Ferenc), acest fond
a contribuit
substanial la conturarea unei fizionomii a patrimoniului. Spaiul de
la etajul palatului este destinat Galeriei Naionale.
Galeria Naional, redeschis pentru public n luna ianuarie
1996 propune o sintez de patru secole de art romkneasc cu un
accent firesc pe fenomenul artistic din Transilvania: Altarul de la
Jimbor (secolul al XVI-lea), pictur Biedermeier, art stil 1900,

avangarda, artitii legai de coala Superioar de Arte Frumoase i de

Centrul Artistic Cluj.
Muzeul National de Istorie a Transilvaniei
Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca este
continuatorul celei dintai asociatii muzeale din Transilvania,
Asociatia Muzeului Ardelean, infiintata in anul 1859.
Sub obladuirea acestei asociatii s-au constituit colectii de
antichitati (peste 24.000 piese arheologice si numismatice), botanica,
zoologie si mineralogie. Toate aceste colectii au trecut, in 1872, in
administrarea universitatii clujene, infiintata in acel an. Dupa
Unirea din 1918, si anume din 1929, colectia de antichitati a fost
preluata de catre Institutul de Studii Clasice.
Muzeul s-a deschis pentru public in anul 1937 in actuala
incinta (Str. C. Daicoviciu nr. 2), prezentand vizitatorilor colectii
de antichitati, ceramica medievala si moderna, un lapidar
medieval, o pinacoteca si o colectie etnografica. Din 1948, colectiile de
mai sus au functionat in cadrul Academiei Romane, Filiala Cluj.
Pinacoteca si colectia etnografica au stat la baza infiintarii altor doua
muzee clujene, cel de arta si de etnografie. Din luna ianuarie 1963
Muzeul de Istorie functioneaza ca institutie de sine statatoare. Din
1994 muzeul a fost clasificat de importanta nationala. In prezent,
patrimoniul muzeului numara peste 400.000 de obiecte,
cuprinzand numeroase unicate, piese rare sau de valoare exceptionala.
Muzeul dispune si de un cabinet numismatic, de o colectie de istorie
a farmaciei, precum si un bogat tezaur, deschis in anul 1999, la
sediul muzeului.
Muzeul Universitatii Babes Bolyai - Istorie

Muzeul a fost conceput pentru a pune n valoare istoria

deosebit de bogat a nvmmmkntului universitar clujean de-a
lungul secolelor, activitatea profesorilor i studentilor care au
frecventat diferitele facultmi, dar mai ales contribuiile deosebite ale
intelectualilor romkni din Transilvania la patrimoniul culturii i tiinei
mondiale.
Coleciile sale nummrm n prezent peste 750 de piese
originale i facsimile (carnete de student, anuare, manuale
universitare, documente, diplome, cmri potale, fotografii, diferite
aparate tiinifice, medalii, etc.).
Dintre exponate se remarcm n mod special colecia de
fotografii de epocm - totaliznd circa 500 de cliee - care prezintm n
imagini elocvente momente marcante din viaa universitarm, n special
din perioada interbelic.
Muzeul este structurat n doum pmri principale, anume:
expoziia permanentm i rezerva muzeului - accesibilm numai
specialitilor, pentru cercetare i documentare.
n cadrul expoziiei de bazm, exponatele sunt grupate n mai
multe seciuni, respectnd criteriile cronologic i tematic. Astfel,
primele panouri nfmieazm date legate de elevii i profesorii de la
colegiile pe care diferitele ordine religioase catolice i protestante le-au
nfiinat i condus n Cluj ntre secolul al XVI-lea i al XIX-lea. Sunt
ilustrate apoi cele mai semnificative aspecte din activitatea universitmii
maghiare Franz Joseph care a funcionat n Cluj ntre 1872- 1918, cnd
Transilvania era parte integrant a Imperiului Austro-Ungar.
Prezentarea evoluiei universitmii romkneti Regele Ferdinand
(1919-1945) formeazm cea mai amplm seciune a muzeului.
O alt serie de vitrine reflect perioada celui de-al
doilea rzboi mondial, cnd Universitatea romaneasca din Cluj a

fost nevoita sa se refugieze la Sibiu i Timioara, i sa-i

reorganizeze integral procesul instructiv-educativ pentru a-l adapta noilor
condiii. Aici au fost realizate doua mari seciuni, bine ilustrate cu
documente i fotografii.
Ultima parte a expoziiei permanente cuprinde informaii
despre Universitatea Babe- Bolyai din 1990 i pana azi, cand
aceasta instituie a devenit o universitate multiculturala de nivel
european, cu numeroase i variate specializari oferite studenilor, precum
i cu o activitate de cercetare tiinifica performanta. O seciune speciala a
Muzeului Universitaii este consacrata exclusiv marilor personalitai din
universitatea clujeana care de-a lungul timpului au avut contribuii
deosebite la dezvoltarea acestei instituii i la progresul tiinei i
culturii mondiale: Emil Racovim, Constantin Daicoviciu, Hermann
Oberth, Lucian Blaga, Petre Sergescu, Augustin Maior, Eugen Sperania.
Muzeul Zoologic al Universitatii Babes Bolyai- Stiintele naturii
Muzeul Zoologic este adapostit la parterul cladirii in care se afla
Facultatea de Biologie.
Planul dup care a fost construita aceasta cladire este identic
cu cel al Institutului de Zoologie din Napoli si a fost ridicat in jurul
anului 1912. Numarul de sali de care muzeul dispune este de 10, dar
numai sapte dintre acestea sunt destinate publicului vizitator. Infiintat in
1859, ca o sectie a Muzeului Ardelean, muzeul si-a sporit treptat
zestrea, numarand in prezent peste 200.000 de piese.
4.8. Manastiri, catedrale si biserici

Biserica i Mnstirea Franciscan din Cluj-Napoca se afl n

actuala Piaa Muzeului (fosta Piaa Mic) la nr. 2, fiind unul din edificiile
cele mai vechi i semnificative clujene.
Deasupra intrrii n lca se afl statuia Sfintei Fecioare Maria
(vezifoto), protectoare a bisericii. Pe frontispiciul lcaului sunt amplasate
2 opere ale sculptorului Johannes Nachtigall: statuia Sntului Francisc i
cea a Sfntului Anton.
n interior se poate admira amvonul, o alt lucrare a lui Johannes
Nachtigall. Acesta a fost decorat cu o reprezentare a lui Isus nconjurat de
cei patru evangheliti. Pe coroana amvonului este nfiat urcarea la cer a
lui Isus, iar pe altarul principal este o reproducere fcut n 1730 dup un
tablou din biserica Santa Maria Maggiore, din Roma, care o reprezint pe
Sf. Maria.
Pe partea din sud a bisericii sunt trei capele, fiecare dintre ele avnd
dedesubt nmormntai diferite personaliti. Cea estic a fost destinat
familiei guvernatorului Zsigmond Kornis, care a donat bisericii o
reprezentare a Mntuitorului rstignit pe cruce, al crei autor nu este
cunoscut. Celelalte dou capele au fost denumite Sf. tefan, respectiv Sf.
Iosif.
Biserica Reformat de pe strada Koglniceanu din Cluj-Napoca , din
imediata apropiere a bastionului Croitorilor este unul din cele mai
valoroase edificii gotice din Transilvania, ridicat ntre 1486-1516. Biserica
mai este cunoscut i sub numele de Biserica Reformat Central sau
Biserica Reformat de pe Ulia Lupilor.

Numele Uliei Lupilor, una din

cele mai vechi strzi ale Clujului, este menionat n documentele medievale
ca Platea Luporum. Dup unirea Transilvaniei cu Romnia numele Uliei

Lupilor a fost schimbat n "strada Mihail Koglniceanu",

care a rmas pn n prezent denumirea oficial a strzii.
Biserica a rmas un monument unic datorit
vechimii i dimensiunilor sale, ea fiind una dintre cele
mai mari construcii gotice din Transilvania i din sudestul Europei. n 1603 cltorul Giovanni Argenti o
descria drept cea mai frumoas din toat Transilvania.
Are 34 m lungime i 15 lime. Inaltimea peretilor atinge
19 m. Biserica a fost cldit dintr-o singur nav, n
spiritul franciscanilor, care nu doreau stlpi de susine re
sau prea multe ornamente, astfel nct credincioilor s nu le fie perturbat
atenia de nimic.
Mobilierul aparine secolului XV, fiind realizat de mai muli meteri
bistrieni. Orga n stil rococco este din 1766 i este a doua org ca mrime
dup cea a Bisericii Negre din Braov.
n faa edificiului a fost dispus o copie de bronz a statuii ecvestre
a Sf. Gheorghe ucignd balaurul. Originalul realizat n 1373, de sculptorii
clujeni Gheorghe i Martin, la comanda lui Carol al IV-lea, se afl n
palatul regal Hradciani din Praga.
Din anul 1960 n biseric sunt programate cu regularitate concerte
de org,celebre pentru frumusetea lor.
Biserica Reformat din Oraul de Jos,
denumit i Biserica Reformat cu 2 turnuri,
situat pe Bd. 21 Decembrie, este unul din
edificiile simbolice ale Cluj-Napoca.

Biserica a fost construit ntre anii 18291879. nainte exitase deja a

biseric de lemn pe malul Canalului Morii, care a fost inaugurat la 26 iulie
1705. Mai trziu aceasta a fost mrit, dar odat cu creterea numrului de
credincioi, conducerea bisericii a hotrt nlocuirea ei cu o biseric mai
mare, de piatr.
n anul 1828 au nceput colectarea fondurilor necesare, i au acceptat
planul arhitectului Winkler Gyrgy, inspirat de biserica mare din Debrein.
n aceelai an au nceput sparea fundamentului, iar la 3 octombrie 1829. a
avut loc ceremonia de aezare a pietrei de baz. Construcia a durat mai
multe decenii din cauza lipseri de fonduri. Dup moartea lui Winkler
Gyrgy, n jurul anului 1839 Anton Kagerbauer a fost nsrcinat cu
continuarea construciilor. El a modificat planul faadei i a turnurilor.
Sfinirea bisericii a avut loc la 12 octombrie 1851, ns galeriile de la
cele dou laturi ale navei au fost finalizate abia n 1879.
Dimensiunile bisericii sunt impozante: lungimea celor dou nave este
n jur de 50 metri, iar cupola central cu un diametru de 12,60 metri are o
nlime de 19,50 m. nlimea turnurilor este de 40 de metri. Mrimea
total a bisericii este de 1750 m.
n zona Mntur, din apropierea Clujului, pe actuala
Strada Mareal Ion Antonescu a fost ridicat ncepnd cu
secolul IX-XI, o abaie benedictin "Monasterium Beatae
Mariae de Clus" nconjurat cu un zid de aprare. Aceasta a fost
fundaia pe care a fost contruit ceea ce astzi s-a pstrat i este
cunoscut drept Biserica Romano-Catolic Calvaria.
Dei complet nconjurat de blocuri din beton ale cartierului
Mntur ridicate n anii 80, biserica nu i-a pierdut identitatea, spaiul ei i
din jurul ei pstrnd linitea secolelor care au trecut peste ea. A rmas un

spaiu de tcere, n care odat intrat gseti o linite ce te surprinde n

mijlocul acelor blocuri.
Accesul se face prin colul sud-estic al dealului Calvaria printre cele
dou valuri de pmnt ridicate pentru aprare. La intrare pe cele dou valuri
se afl Capela Calvaria ridicat n 1831, respectiv clopotnia propiectat de
Karoly

Kos

n1922.

Catedrala Ortodox din Cluj a fost ridicat n perioada anilor 19201930, imediat dup unirea Transilvaniei cu Romnia. Este unul din
principalele edificii religioase din municipiul Cluj. Poart hramul
"Adormirea Maicii Domnului". n anul 1973, odat cu ridicarea scaunului
eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lcaul de cult a devenit
catedral arhiepiscopal. Din anul 2006 edificiul servete drept catedral a
arhiepiscopului Vadului, Feleacului i Clujului, care este totodat i
mitropolit al Clujului, Albei, Crianei i Maramureului.
Lucrrile de construcie au fost iniiate la 10
septembrie 1923, iar pe 7 octombrie 1923, a
fost pus piatra de temelie a catedralei,
festivitate la care au participat prinul
motenitor Carol al Romniei i primul
ministru Ion I. C. Brtianu.
Construcia a durat zece ani, n prima faz, ntre 1923-1926
folosindu-se un schelet de beton armat n care s-a zidit crmid, n

exterior montndu-se piatr de Baciu i Bompotoc. La subsol a fost

construit la final o cript, n care au fost nmormntai ulterior episcopul
Nicolae Ivan, respectiv arhiepiscopul Teofil Herineanu.
Au fost efectuate lucrri de o specialitate ridicat pentru acele
vremuri, cum ar fi construirea celor 4 turle care nconjoar turla central,
sculptarea celor 18 coloane imense din rotonda turlei mari, medalioane
sculptate n piatr, arce de piatr pe faadele laterale. Cupola a fost
conceput dup modelul catedralei Sfnta Sofia.
Catedrala a fost nzestrat cu 4 clopote, aduse din Ungaria, cel mai
mare dintre ele cntrind aproape 2 tone. Pictarea edificiului a fost realizat
de profesorii Anastasie Demian i Catul Bogdan, de la Academia de Art,
n perioada 1928-1933.
Sinagoga Neolog , situat pe Str. Horea nr. 21, este unul din
edificiile simbolice ale Cluj-Napoca, n prezent singura sinagog n
funcie din ora. Cldirea poart i numele de Templul Memorial al
Deportailor.
Conductorul ei a fost rabinul Mtys Eisler, profesor al
limbilor semite la Universitatea din Cluj. Sinagoga a fost construit
dup proiectele inginerului feroviar Izidor Hegner
ntre 1886-1887, fiind inaugurat la 4 septembrie
1887. A fost grav deteriorat de ctre legionari pe data
de 13 septembrie 1927, fiind ulterior restaurat cu
sprijinul statului romn. n perioada horthyst, dup
deportarea evreilor n lagrele naziste, sinagoga a fost din nou grav
deteriorat la 2 iunie 1944 din cauza unor bombardamente n zonele
vecine. Sinagoga a suferit noi restaurri n perioada anilor 1951.

Bastionul Croitorilor este unul din puinele monumente care au

fcut parte din Vechea Cetate a Clujului i care s-a pstrat intact pn n
zilele nostre.
Bastionul reprezint colul de Sud-Est al cetii medievale ridicate
ncepnd cu secolul XV. ntre anii 1627-1629, n perioada principelui
Gabriel Bethlen, bastionul a fost reconstruit, ajungnd la forma actual.
Este construit din piatr fluit zidurile masive pstrnd nc lcaurile de
tragere. Spre nord, lipit de el, se mai pstreaz nc o bucat din zidul de
piatr cu creneluri i drumul de straj pe zid.
A fost denumit dupa breasla croitorilor din Cluj care l-a ntreinut i a
avut obligaia pazei oraului n acel punct, fiind singurul bastion al cetii
vechi care s-a pstrat integral.
Bastionul a fost restaurat n anul 1924 i transformat n muzeu de
ctre Comisiunea Monumentelor Istorice, o alt restaurare avnd loc n
1959. n ultimele decenii bastionul a fost lsat n paragin dei au
existat intenii declarate din partea reprezentanilor municipalitii
de a folosi potenialul turistic al acestuia.
Casa Matei Corvin este unul dintre cele mai vechi edificii
i unicul palat renascentist din Cluj-Napoca.
Cldit n stil gotic, Casa Matei Corvin a suferit de-a

lungul

timpului modificri diverse i adaptri la stilurile noi. Astfel, n prima

jumtate a secolului al XVI-lea au fost introduse o serie de elemente
arhitecturale renascentiste. La sfritul secolului al XIX-lea, aflndu-se
ntr-o stare avansat de degradare, a fost restaurat introducndu-se o serie
de elemente specifice stilului anilor 1900. A fost restaurat din nou nou n
1940 de ctre arhitectul Kos Karoly, iar apoi n perioada comunist,
eliminndu-se multe din modificrile anilor 1900.

n aceast cas s-a nscut, la 23 februarie 1440, Matei Corvin, fiu al

voievodului Transilvaniei Iancu de Hunedoara. Ulterior Matei Corvin a
devenit rege al Ungariei n perioada 1458-1490, fiind considerat unul dintre
cei mai mari domnitori maghiari. Regele a decis scutirea cldirii de taxe i
impozite, scutire pe care au respectat-o i domnitorii ce i-au urmat.
Dup cel de-al doilea rzboi mondial cldirea a adpostit o perioad un
colegiu, iar apoi Universitatea de Art i Design, care a rmas i n clipa de
fa.
Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe a
Vadului, Feleacului i Clujului este situat n Piaa
Avram

Iancu

din

municipiul

Cluj-Napoca.

Cldirea a fost ridicat n 1887 drept sediu al

Administraiei Domeniilor Forestiere. Dup finalizarea lucrrilor de
construcie ale catedralei ortodoxe din Cluj-Napoca, edificiul a fost donat
de statul romn bisericii ortodoxe romne. Cldirea adpostete, de
asemenea, Seminarul Teologic Ortodox i o mic biseric.
Palatul Bnffy este un important edificiu baroc din Clujul
secolului XVIII, oper a arhitectului german Johann Eberhard Blaumann.
Construit ntre 1774 i 1785 pe laturile unei curi rectangulare de ctre
contele Gheorghe Banffy, este considerat a fi cea mai reprezentativ cldire
n stilul baroc din Transilvania. ncepnd cu 1951, palatul adpostete
Muzeul Naional de Art Cluj-Napoca cu al su valoros patrimoniu de
pictur, grafic i art decorativ. Nucleul acestui patrimoniu este Colecia
Virgil Cioflec, ce reunete opere ale artitilor consacrai (Nicolae
Grigorescu, tefan Luchian, Dimitrie Paciurea) cu cele ale talentelor
autentice (Theodor Pallady, Camil Ressu, Vasile Popescu .a.) dispuse n

peste 20 de ncperi. Pe lng acestea mai exist lucrri ale unor artiti mai
p uin cunoscui din Transilvania secolelor XVIII-XIX.
Etajul cldirii, ce adpostete Galeria de Art, a fost nchis n
1990 din cauza strii avansate de degradare a edificiului, urmnd
s fie redeschis n ianuarie 1996.
Muzeul Naional de Art Cluj-Napoca a fost
nominalizat la premiul EMYA pentru muzeul
european al anului 1997.

V.

SERVICIILE AGROTURISTICE DIN ZONA

5.1. Serviciile de cazare (structuei de primire-tipuri, clasificare,

dotari)
SOSIRI N PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC
CU FUNCIUNI DE CAZARE TURISTIC,
PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC
Tipuri de structuri
de primire turistic

2010

2011

2012(SEM I)

Total jude: Cluj

226597

284562

165877

din care:

Hoteluri

182413

226488

131193

Moteluri

980

2806

1683

Vile turistice

21504

19255

10776

Cabane turistice

1805

2402

1283

Pensiuni turistice

8603

14083

10486

Pensiuni
agroturistice

8738

14338

8658

INNOPTARI N PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE

TURISTIC CU FUNCIUNI DE CAZARE TURISTIC,
PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC
Tipuri de structuri
de primire turistic

2010

2011

2012(SEM I)

Total jude: Cluj

399094

521296

289993

Hoteluri

326056

403730

239624

Moteluri

1560

3465

1940

Vile turistice

33410

30487

16878

Cabane turistice

3249

3962

1920

Pensiuni turistice

14096

21609

14003

Pensiuni
agroturistice

16839

22996

12824

din care:

INDICELE DE UTILIZARE NET A LOCURILOR DE CAZARE

%

2010

2011

2012(SEM I)

Total jude: Cluj

16,2

17,5

18,5

Baza de cazare
Infrastructura de cazare este o component esenial a amenajrii
turistice a spaiului geografic. Constituie factorul decisiv n atragerea
fluxurilor turistice, n meninerea acestora la destinaie pe o perioad
determinat i n consumul produsului turistic (constnd din atractiviti
turistice, amenajri i servicii turistice) la destinaie.

ntre 1990 2000, capacitatea de cazare a judeului Cluj aproape

s-a dublat de la 3359 la 5792 locuri (cretere de peste 72 %). Dup anul
2000 se nregistreaz o diminuare a capacitii de cazare, aceasta i
datorit ieirii temporare din activitate a unor uniti care urmau s fie
reabilitate (ex. Hotelul Continental). Astfel, n 2003, capacitatea a ajuns la
4600 locuri, pentru ca dup aceasta creterea s fie reluat. n toamna
anului 2005, judeul Cluj totaliza 5004 locuri grupate n 132 uniti sau
categorii de uniti turistice.
Hotelurile rmn principala categorie de cazare a judeului cu
peste 3100 locuri (62,7 % din totalul potenial de cazare). Sunt
concentrate aproape exclusiv n oraele judeului cu cteva mici excepii
(Beli-Fntnele, Tureni).
A fost i este categoria cea mai reprezentativ i cea mai dinamic,
din punct de vedere al totalului de locuri nsumate. Se remarc printr-o
palet larg de mrimi i categorii de confort. Mrimea medie a
hotelurilor este de aproape 100 de locuri.
Din acest punct de vedere, Cluj-Napoca exceleaz, remarcndu-se
printr-o dinamic remarcabil a peisajului su hotelier, n special dup
1995.

Concentreaz aproape 3300 de locuri (65,8 % din ntreaga

capacitate de cazare a judeului) din care 2636 locuri n 31 uniti
hoteliere. Dintre acestea 7 uniti hoteliere, cele mai multe noi, au fost
aduse la un confort de patru stele (se remarc hotelurile Agape, City
Plaza, Onix, Opal, Paradis, Transilvania etc.) 12 uniti cu un confort de
trei stele (Best Western, Topaz, Liliacul, Meteor sau clasicele Melody,
Victoria); opt uniti hoteliere cu dou stele sunt cele mai mari ca i
categorie de mrime i includ hotelurile consacrate Napoca, Sport sau
Victoria. Se remarc numrul redus al hotelurilor cu confort redus (o
singur stea) amplasate n zone cu cerere calitativ mai modest (Pax,
Vladeasa)

Dintre celelalte aezri urbane, doar Dej i Turda mai dein cte o
unitate hotelier de dou stele. Alte dou uniti sunt amplasate nafara
spaiului urban, una la Beli Fntnele i una la Tureni.

Motelul unitate de cazare reprezentativ n lungul marilor

magistrale rutiere sau n imediata apropiere a oraelor sunt foarte slab
reprezentate (patru uniti totaliznd 200 locuri). Se remarc: unitile de
la Gilu, Cluj-Napoca-Fget, Vlcele i Luncani). Unele din cele
existente anterior anului 1990 au cptat alte destinaii (Colina ClujNapoca).
Hostelul este o categorie nou, inedit n peisajul hotelier al
Romniei dup 1990. Sunt uniti exclusiv pentru tineret, proiectate s
rspund ambianei specifice, iar gzduirea se face la preuri modice.
Hostelul este reprezentat de dou uniti de mici dimensiuni amplasate n
Cluj-Napoca.
Vilele (cu un total de 413 locuri) s-au impus, de asemenea, n
ultimii 15 ani. Sunt uniti de mici dimensiuni, cu o medie de mrime sub
50 de locuri. Provin din construcii anterioare, adaptate prin amenajri la
funcia turistic sau sunt apariii noi, remarcabile (exemplu vila Rimini).
Dintre cele 13 vile, 12 se gsesc n Cluj. Aceast categorie de
cazare cuprinde uniti cu patru stele (Casa Alb, Vila Siesta, Vila
Rimini), cu trei stele (Vila Eunice, Vila Monts, Vila Tusa) i foarte puine
cu dou stele.
Pensiunile urbane sunt, ca i cele anterioare, componente noi,
amplasate exclusiv n orae. Cele 14 uniti totalizeaz doar 278 locuri.
Sunt mult mai mici dect vilele. n cadrul celor opt uniti existente n
Cluj-Napoca, se gsete i singura cu confort de cinci stele din judeul
Cluj pensiunea Deja-Vu
Campingurile sunt uniti de cazare legate strns de turismul
automobilistic itinerant. Cele cinci uniti (cea mai mare parte din ele
funcionnd doar n sezonul estival totalizeaz 288 locuri. Prin condiiile

oferite se detaeaz unitile Mileniul de lng Gilu i Fget, aflat la

periferia Clujului).
Pensiunile turistice rurale constituie componenta cea mai inedit,
cea mai dinamic i este rezultatul nemijlocit al liberalizrii iniiativei
private n mediul rural.
Proliferarea acestei categorii se datoreaz dezvoltrii turismului
rural i a devenit reprezentativ n localiti cu potenial turistic natural
valoros, dar i acolo unde iniiativa i spiritul asociativ tradiional au
condus la apariia i funcionarea, cu rezultate notabile, a zeci de pensiuni
rurale.
Sunt concentrate, n cea mai mare parte, n sate din regiunea
montan a Apusenilor, cu cteva excepii (Sic, Buneti Fizeu Gherlii
sau Sntioana- aga n Cmpia Transilvaniei.
Este o a doua categorie de cazare (dup hoteluri) totaliznd 486
locuri (10 % din totalul judeului amplasate n 58 de pensiuni rurale
dispersate n 12 aezri rurale).
ntre acestea se detaeaz localitatea Sncraiu, cu aproape jumtate
din capacitatea de cazare, aceasta impunndu-se la nivel de ar (alturi
de Vadu Izei n Maramure, Remetea, Arieeni n Alba, Vama -Suceava,
Praid-Harghita, Bran-Braov) i devenind o destinaie cutat de turiti
din alte ri. Se adaug Izvoru Criului, Ciucea, Rchiele, Rogojel. Cea
mai mare parte din pensiunile rurale au un confort de dou margarete (pe
o scar de la unu la cinci) i cu capaciti proprii de cazare ntre dou i
patru locuri.
Se remarc prin excepie de la regul, pensiunile rurale din comuna
Ciucea, avnd un confort de trei flori i capacitate de primire mare (dou

pensiuni totaliznd 40 locuri, Svdisla i mai ales pensiunea din Valea

Ierii, un model de amenajare i integrare armonioas n peisaj).
Cabanele au reprezentat dintotdeauna o categorie de cazare
neglijat. Aceeai situaie se menine i astzi, unitile prezentnd puine
schimbri fa de deceniile anterioare (Buru, Muntele Filii, Cheile Turzii,
Clele, Valea Drganului, Vldeasa), altele ncetndu-i existena sau
fiind declasificate.
Reedinele secundare casele de vacan
In Judeul Cluj se pot distinge cteva areale i categorii de
concentrri de reedine secundare:
- aezrile de pe valea Someului Mic din amonte de ClujNapoca (Floreti, Luna, Gilu, Someu Rece), urmate de Iara
sau Feleacul. Aceeai situaie este valabil i pentru zonele periurbane ale celorlalte orae din jude;
- imediata vecintate a lacurilor de acumulare, cu concentrrile
din proximitatea lacurilor Someu Cald, Tarnia i mai puin
Beli, din cauza distanei mari fa de Cluj Napoca;
- n staiunile turistice montane, cu deosebire Muntele Biorii.
Din punct de vedere al repartiiei bazei de cazare, la nivelul de
medii, se constat excesiva concentrare a acesteia n oraele judeului
3733 locuri (74,6 %) din care municipiului Cluj-Napoca i revine 88 %.
Categoria de cazare predominant n mediul urban este hotelul, urmat de
vile i pensiuni urbane.
n mediul rural se gsesc doar 25 % din bazele de cazare (dei
aceasta totalizeaz peste 90 % din suprafaa judeului). Predomin
pensiunile turistice rurale.

La nivelul marilor uniti naturale ale judeului Cluj se poate

constata urmtoarea distribuie:
Culoarul Someului Mic concentreaz cea mai mare parte din
capacitatea de cazare (3725 locuri 74,4 % din total). n cadrul acestei
uniti se detaeaz net municipiul Cluj-Napoca.
n regiunea montan se gsesc dispersate capaciti de cazare
totaliznd 745 locuri (14,9 %), repartizate mai ales sub form de pensiuni
rurale n sate, cu o excepie notabil localitatea Gilu (cu motel i
camping).
Culoarul Turda Arie 412 locuri (8,2 %);
Cmpia Tansilvaniei 122 locuri (2,5 %).
Podiul Somean este singura unitate natural lipsit de amenajri
turistice de cazare.

Unitati de cazare turistica existente in luna iunie 2008:

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica,in

functiune, la sfarsitul anului 2008:

Daca facem o comparatie intre datele statistice prezentate mai

sus, referitoare atat la numarul unitatilor turistice de primire cat si
numarul locurilor de cazare existente, observam o crestere continua
pana in anul 2002, urmata in anul 2003 de o scadere cu
aproximativ 10% a acestora, urmand ca din anul 2004 sa se inregistreze
din nou cresteri pana in anul 2007, moment in care incepe din nou o
scadere la nivelul unitatilor turistice si implicit a locurilor de cazare.
Scaderea numarului de turisti cazati in stabilimente turistice se
maninfesta la toate nivelele - national, regional si judetean.
In acest context consideram ca este necesara o implicare mai
mare la nivelul tuturor structurilor, atat locale cat si centrale in a
asigura infrastructura de baza pentru dezvoltarea turismului, tinand
cont de posibilitatea atragerii de fonduri europene si de potentialul

turistic
existent.
Innoptari in structurile de primire turistica pe tipuri si categorii de
structuri, in semestrul I 2008 :

Pensiuni agroturistice in judetul Cluj

Cabana Motilor
Marisel (Cluj)
Un loc arhaic, desprins din poveste si din vremuri demult apuse,
Mariselul te va cuceri de la prima intalnire cu relieful domol si accesibil
de Apuseni.

Structura: Pensiune, Agroturism

Cazare:
8 camere duble, cu baie proprie
Pat suplimentar: 40 lei/noapte, cu mic dejun boieresc inclus
Loc de campare 2.500mp: 10 lei/pers./noapte, acces la toaleta si dus

Restaurant
Mic dejun boieresc: 15 lei/persoana/zi
Demipensiune (cina 3 feluri + 1 bautura): 35 lei/persoan/zi
Pensiune complet (pranz 3 feluri + 1 bautura, cina 2 feluri + 1 bautura):
65 lei/persoana/zi.
Oferim un meniu traditional romanesc, cu bucate sanatoase din
ingrediente ecologice. De la supe i ciorbe pana la deserturi, toate sunt
gatite dup retetele bunicii. Paine de casa, siropuri si dulceturi din fructe
de padure, prajituri de casa, vin fiert cu mirodenii sau tuica cu piper, toate
va vor incanta papilele gustative.

Servicii: Restaurant, Cai, Spatiu de joaca pt copii, Activitati

teambuilding, Vanzare produse locale, Acceptata carte de credit,
Televizor, Internet, Gratar in curte, Terasa sau foisor, Spatiu
campare/rulote.
Formule de cazare: Cazare si mic dejun, Demipensiune, Pensiune
completa.

Pensiunea Susman
Rachitele (Cluj)
Pensiunea Susman este situata in jud. Cluj, in Muntii Apuseni, la limita
Parcului Natural Apuseni, langa Cascada Valul Miresei (1 km), la intrarea
in Cheile Vaii Stanciului.

Structura: Pensiune, Agroturism

Cazare: Camera - 23 locuri

Servicii: Restaurant, Gratar in curte, Cai, Vanzare produse locale,

Animale acceptate, Activitati teambuilding, Spatiu de joaca pt copii,
Terasa sau foisor.

Pensiunea Domeniul Regilor

Ciurila (Cluj)
Pensiunea este situata intre localitatile Salicea si Ciurila la aproximativ
15 km de Cluj-Napoca, intr-un cadru natural deosebit de frumos, discret,
lipsit de aglomeratie.

Structura: Pensiune, Agroturism

Cazare: Camera - 40 locuri

Cabana Bulzureana
Valea Draganului (Cluj)
Situata la 14 km de soseaua europeana, ce leaga orasele Cluj - Oradea,
intr-un tinut pitoresc de munte, sub padure, cabana noastra va asteapta tot
timpul anului.

Structura: Pensiune, Agroturism

Cazare: Camera, Toata cladirea - 22 locuri

Servicii: Restaurant, Gratar in curte, Vanzare produse locale,

Animale acceptate, Loc de joaca pt copii, Terasa sau foisor.
Cabana Rasca
Marcesti (Cluj)
Cabana este special construita pentru cazare si va asteapta sa petreceti
cateva zile relaxante departe de stresul cotidian, in mijlocul naturii.

Structura: Pensiune, Agroturism

Cazare: Toata cladirea - 12 locuri
Servicii: Restaurant, Gratar in curte, Cai, Vanzare produse locale,
Animale acceptate, Loc de joaca pt copii, Terasa sau foisor.

Pensiunea Suciu
Valea Draganului (Cluj)
Dupa un drum lung, gazda dumneavoastra este Pensiunea Suciu din
Rachitele, Muntii Apuseni.

Structura: Pensiune, Agroturism

Cazare: Camera - 17 locuri
Servicii: Restaurant, Gratar in curte, Cai, Vanzare produse locale,
Internet, Loc de joaca pt copii, Terasa sau foisor.
Pensiunea Casa Morar
Valea Draganului (Cluj)
Pe un picior de plai pe-o gura de rai, departe de oras, in inima Muntilor
Apuseni se afla Pensiunea agroturistica Casa Morar din Valea Draganului.

Structura: Pensiune, Agroturism

Cazare: Camera, Toata cladirea - 33 locuri
Servicii: Restaurant, Gratar in curte, Vanzare produse locale,
Internet, Loc de joaca pt copii, Terasa sau foisor.

5.2.Servicii de alimentatie
Gastronomie
Nsal - este un ca aparte originar din regiunea Clujului. i trage numele
de la satul n care a fost produs prima dat. Este un ca cu textura moale,
fcut din lapte de vac (mat. gr. 45%, sare max. 3%), cu un gust
aromatizat i picant, precum i cu un miros foarte puternic i specific.
Merge foarte bine ca aperitiv sau ca desert, cu legume, fructe, i diverse
alcooluri (vin, ampanie, coniac, whisky). Este un produs unic n lume
datorit proprietilor de fermentaie specifice grotei naturale de la aga,
unde este depozitat pentru afinare.
Potrivit legendei, nite rani au furat nite ca pe care l-au ascuns ntr-o
peter. Cteva sptmni mai trziu, au fost descoperii de nobilul

pgubit i au trebuit s returneze caul. Intrnd n peter, au gasit caul

uor mucegit, dar cu mult mai gustos dect era nainte.
Grota nu avea dect 20 metri lungime iar gura peterii este ngust
nct nu poate intra dect un singur om. Solul e mereu umed. n 1954
ncepu producia industrial, la intrarea n peter. n 1971, s-a mrit
petera, solul a fost betonat, s-a introdus curent electric. Temperatura n
grot este constant tot anul: 14 grade Celsius.
Dei n prezent grota e cu mult mai mare dect
nainte, bacteriaresponsabil de fermentarea caului nu triete dect ntro anumit zon a peterii, zon care nu poate fi extins. n plus, bacteria
se pune n mod natural pe ca, fr a fi nevoie s fie adugat prin
intervenia omului, aa cum se procedeaz de obicei n cazul brnzeturilor
mucegite. S-a ncercat reproducerea bacteriei i a condiiilor din peter
n laborator, dar fr succes, ceea ce face din Nsal un ca unic n lume.
Din aceast cauz, producia anual este foarte limitat, iar cererea local
este redus. Din nefericire, din cauza unei piee nefavorabile,
productorul Napolact a anunat c va conserva fabrica din aga ncepnd
cu iunie 2013, avnd intenia de a relua activitatea n momentul n care
contextul va fi favorabil.
Cozonacul secuiesc sau Krtskalcs - este un preparat alimentar
secuiesc originar din ara Secuilor, Transilvania de Est, Romnia.
Cozonacul secuiesc este un produs foarte popular la festivaluri i trguri.
In limba maghiara krt inseamna cos de fum.
Aluatul cozonacului secuiesc este fcut din:
fin de gru, lapte, ou, drojdie,
margarin sau unt, zahr vanilat, sare, zahr. Aluatul se las la dospit n
jur de jumtate de or. Siropul este alctuit din zahr, ap i zeam sau
coaj de lmie.

Aluatul se ntinde pe un sul de lemn care este uns n prealabil cu

ulei. Aluatul este tiat n fii i se aeaz pe sul n spiral lsndu-se
distan ntre ele o mic distan care n timpul coacerii va disprea.
Grosimea stratului de aluat este cam de un deget (1 cm). Cozonacul
secuiesc se coace la jratec. Sulul se rotete n permanen pentru ca
cozonacul s se rumeneasc n mod uniform. Rotirea se poate face
manual dar exist i mecanisme electrice. Aluatul este nsiropat i
presrat cu zahr, nuci, scoriioar, nuc de cocos etc. Cnd zahrul
presrat s-a caramelizat, cozonacul secuiesc este gata.
Varza a la Cluj
Ingrediente:
- 1kg de varza acra;
- 600g de carne tocata mixta;
- 3 cepe mari, tocate marunt;
- 1 legatura de cimbru proaspat, tocata marunt;
- 1 legatura de marar, tocata marunt;
- 100g de orez;
- 150ml pasta de rosii;
- 100g de costita afumata;
- 4 rosii mici, taiate felii;
- sare, piper, ulei.
Mod de preparare:
1. Varza se desareaza timp de o ora in apa rece, apoi se scurge bine si se
taie fideluta.
2. Intr-o tigaie se incing 2 linguri de ulei si se caleste in el, la foc mic
ceapa 10 minute.

3. Se adauga carnea tocata, sare si piper, cimbrul si mararul si se lasa 10

minute, pana ce carnea nu mai este rosie. Se adauga peste carne orezul,
impreuna cu 100ml de apa calda si pasta de tomate, se mai lasa 10 minute
pe foc si se da deoparte.
4. Intr-un vas incapator, uns cu ulei, se asaza un strat subtire de varza,
apoi un strat de carne, cateva felii de costita afumata si de rosii si cateva
ramurele de cimbru si marar, apoi se reia succesiunea (varza, carne, felii
de costita si rosii).
5. Se toarna in vas 150ml de apa si se fierbe varza pe aragaz, la foc
mediu, timp de 30 de minute, apoi se transfera in cuptorul incins la 200
C si se lasa sa se rumeneasca bine, inca o ora.

Retete traditionale din judetul Cluj

Sangerete: Ingrediente:
ceva mate mai groase
1 litru sange de porc 1 kg carne gras de la gat
0,5 kg slanina 0,5 kg soric
0,5 kg orez sare, piper, cimbru, ienibahar
Preparare
Splati bine matele, cu mult ap cu otet; lsati-le s attepte n ap rece
Fierbeti n ap cu puin sare carnea, Soriciul, slnina si orezul se fierbe
n asa fel nct s se umfle, dar s rmn tare ,
Fierbeti si sngele un pic, cteva clocote
Se toac la masin soriciul, carnea
Slnina se toac din cutit
Se amestec n ce vas aveti toate cele de mai sus plus mirodeniile, dup
gust, si 200 ml din zeama n care a fiert carnea, se leag
Se scurge matul de ap, se umple
Se fierbe 10-15 minute de la primul clocot, la foc mic, s se umfle bine
orezul si s se nchege

Consum:
Se poate mnca, asa cum e, se poate afuma tine mai mult
Se poate fierbe cu hrean sau mujdei.
Se poate prji n untur.
Toba de Ardeal
Ingrediente:
1 burt de porc 1 limb
500 g carne (fleic) cteva fsii de sorici
2 rinichi 2 urechi (vrfuri)
1 lingur sare 1 vrf cutit piper mcinat
1 lingurit papric 200 g slnin (o bucat lung ct burta)
Preparare:
Se taie toat carnea, limba si slnina, fsii, se d cu piper, boia si sare,
se pun la fiert n ap putin, ct s le acopere
Se curata burta, apoi se umple burta bine, punnd pe ct posibil fsiile
de carne, limba si slnina pe lung; se coase des, se nteap s nu crape
Se pune din nou la fiert n ap rece (s fiarb 1 jumtate de or de la
primul clocot), dreas cu 1 ceap, 3 foi de dafin, 1 pahar vin, 1 lingurit
boabe de piper
Se preseaz o zi nte dou funduri de lemn, e gata de Crciun
Caldabosi (Caltabosi)
Ingrediente:
mate groase (bine splate n ap rece)
mruntaie inim bojoci, ficat, splin cam 1,5 kg
500g carne foarte gras de la gt
2 cepe (cui i place)
0,5 kg sorici (sau ct s-a adunat)
sare, piper, ienibahar, maghiran (dup gust)
500 g orez fiert ct s rmn tare (pentru cine vrea), bine splat
Preparare:
Se fierb inima plmnul, ficatul, splina si carnea n ap cu putin sare,
se toac
Se prjeste ceapa tocat, se scurge bine
Se amestec totul toctura ceapa orezul cu o parte din zeama de la
fiert, se pun si sarea, condimentele, mirodeniile pn ajunge ca o

coleas care curge ncet

Se umplu matele, se leag la capete, se fierb un sfert de or la foc mic
(n zeama n care au fiert mruntaiele)
Consum:
Se pot mnca ca atare, cu zeam cu tot, cu ceap rosie, prji n untur sau
se pot afuma, pentru un plus de gust.

Chisca
Ingrediente:
2 kg carne 0,5 litru snge
1 lingurit cimbru 1 burt porc
sare, piper dup gust 0,5 kg psat
Preparare:
Psatul se fierbe nti bine, s se nmoaie
Se spal burta, se tunde de zbrcituri, se pune n ap cu otet
Se fierbe si sngele, separat: se va nchega
Carnea se fierbe numai pe jumtate, n zeama n care a fiert psatul; se
taie bucti
Totul se amestec carne, snge, psat, sare, piper, cimbru, 100 ml
zeam de la fiertur
Se umple burta, se coase bine, se pune la fiert n aceeasi zeam rcit
cam 1 or
Zeama sczut bine n care a fiert chisca se sreaz, se acreste cu zer,
otet sau bors, se drege cu ou si smntn si se mnnc cu lingura si cu
hrean
Consum:
Se poate mnca chisca si asa, fiart dar se poate si afuma

Dulce de Cluj
Scoverzi (Clatite)
Aluat:
600 g fin 250 g cartofi 30 g drojdie
1 lingurit zahr 2 ou 100 ml smntn
100 g unt 10 g sare
Umplutur:
300 g brnz de burduf 100 g cas
1 ou mrar
Preparare:
Se fierb cartofii, se curt, se rad mrunt-past
Se freac drojdia cu zahrul pn se-nmoaie
Se amestec cartofii cu drojdia, oule, smntna, untul, sarea, apoi cu
fina si se las la cald, o juma de or, s creasc
Se ntinde aluatul s ajung la o juma centimetru grosime si se taie
patrate cu latura de zece cm
Se pune umplutura si se ruleaz
Se coc n cuptor sau se prjesc scovergile n ulei

Gogosi ardelenesti
Ingrediente:
300 g telemea 3 ou (sau 4 albusuri)
100 g unt 300 g untdelemn
Preparare:
Se bat oule (sau albusurile) ct se poate
Se rade brnza past si se amestec cu oule
Se pune uleiul cu unt la foc iute
Se formeaz gogosele si se pun la prjit n grsime, pn se rumenesc
Sunt bune calde, cu smntn, piper, sau fr (se pot pune mai nti pe o
coal sugativ, s nu fie stioase)

Cas de mere
Ingrediente:
1 kg mere 200 g cas dulce ras 150 g cascaval ras
piper 25 g unt 1 ou
Preparare:
Astern un strat de mere
Presar cas si 50 g cascaval, piper
Mai astern un strat de mere si alt strat de cas cu 50 g cascaval, piper
Bat oul cu 50 g cascaval si l toarn peste mncare
Pun oala 15 minute la cuptor nu prea ncins, dar nici rece, nmoaie
merele

5.3.Servicii de agrement
Judeul Cluj ofer o larg palet de oportuniti pentru turism, nu n
ultimul rnd de ordin cultural.
Tipuri de turism cultural:
Turismul cultural se situeaz n vrful piramidei posibilitilor de
afirmare datorit unui potenial atractiv constituit din numeroase i variate
obiective istorice, religioase, etnografice, culturale, monumente, obiective
economice cu atribute turistice existente n perimetrul judeului. El poate
mbrca, mai frecvent, trei forme de practicare i anume turismul urban,
turismul rural i turismul religios..
Turismul urban are un cmp de practicare larg deschis n
municipiile Cluj Napoca, n primul rnd, respectiv n Turda, Dej i Gherla
n intravilanul crora exist o mare concentrare de obiective din cele

susmenionate. O subliniere special pentru Cluj Napoca, unde numrul i

importana lor nscrie oraul n situuri turistice de importan
internaional. Ca atracii majore amintim; muzeele (Muzeul de Istorie al
Transilvaniei, Muzeul de Art, Muzeul Etnografic al Transilvaniei
(inclusiv cu secia n aer liber din Pdurea Hoia), Muzeul Zoologic,
Muzeul Botanic, Muzeul Farmaciei; edificiile religioase (catolice,
ortodoxe, protestante, reformate ntre care catedralele Sfntu Mihail i
Catedrala Ortodox), Grdina Botanic, monumente (statui, busturi,
case memoriale), vestigiile istorice ( romane, medievale), arhitectura
situului istoric din partea central, instituii de art i cultur (Operele,
Universitile, Biblioteca Universitar) etc.
In aceeai categorie se nscriu municipiile Turda, Dej i Gherla
unde pot fi vizitate biserici medievale, muzee, monumente.
Turismul rural are o puternic tent cultural prin valorificarea
obiceiurilor, tradiiilor sau folclorului local. Adic acele componente ale
civilizaiei rurale nc bine conservate n majoritatea satelor judeului.
Includem aici localitile din Munii Apuseni (Mguri-Miel, Beli,
Bioara, Valea Drganului, Rchiele, Ciucea, Poieni), cele din
Depresiunea Huedin (Sncrai, Izvoru Criului -unde apar elemente
multiculturale- Clele, Mrgu, Rca), din Podiul Somean (Bora,
Vultureni, Panticeu, Boblna, Vad), din Cmpia Transilvaniei (Mociu,
Frata, Taga, geaca, Nsal, Ctina) etc.
Turismul religios are n vedere valorificarea obiectivelor religioase
ale judeului, dar mai ales manifestrile organizate de acestea (hramuri,
pelerinaje). Un obiectiv de acest tip, cu o manifestare receptat cu mult
nafara limitelor judeului, este Mnstirea Nicula unde anual, la 15
august, se concentreaz sut6e de mii de credincioi. El poate fi amplificat

prin organizarea unor manifestri asemntoare la alte mnstiri precum

Dumbrava, Tui etc.

Biserica Unitarian din Turda (str. Dacia nr.3) a fost construit

ntre anii 1791-1792 de ctre maestrul zidar Janos Sandor din azi
Moldoveneti, jud. Cluj. Interiorul bisericii a fost finisat n anul 1797.
Biserica a fost construit pe terenul ce aparinea unei vechi coli unitariene,
aflat alturi de gimnaziul unitarian.
Biserica Romano-Catolic Franciscan din Turda (str. Avram
Iancu nr.49) a fost construit ntre anii 1733-1737 de ctre clugari
observani franciscani, n timpul Contrareformei catolice, spre a contracara
influena crescnd a Protestantismului.
Biserica Retilor din Turda (str. Gheorghe Lazr 17-19), cu
hramul "Adormirea Maicii Domnului", este o biseric ridicat prin efortul
protopopului greco-catolic Vasile Raiu n anul 1839. Lucrrile au fost
finanate de familia Raiu, una din familiile romneti de vaz din Turda.
Numele bisericii evoc familia ctitorilor.
Biseric Romano-Catolic din Turda a fost construit probabil ntre
anii 1475-1504, pe amplasamentul unei biserici mai vechi (probabil cea
atestat documentar deja n anul 1342). Biserica este nscris pe lista
Monumentelor Istorice ale judeului Cluj, elaborat de Ministerul Culturii
si Cultelor din Romnia n anul 2004.
Biserica Reformat-Calvin din Turda-Nou a fost ridicat ntre
anii 1500-1504, pe locul unei biserici i mai vechi ridicat n perioada
1311-1340 (prima biseric este menionat n documente din secolul XIV).

Monumentul Reuniunea Sfnta Maria (denumit i Monumentul

Reuniunea Marian) din Turda (aezat ntr-un prcule de pe strada
Avram Iancu, col cu strada Salinelor) a fost ridicat de Reuniunea Marian
(Asociaia femeilor greco-catolice din Turda, care sttea sub patronajul
Sfintei Maria) n anul 1933, la 1900 de ani de la nlarea la Cer a lui
Isus.
Turismul balnear condiionat de prezena apelor minerale
clorurate i sufluroase, respectiv a nmolurilor terapeutice de la Bile
Someeni, Bile Turda, Cojocna, Bile Bia, Sic, Leghia sau Ocna Dej.
Nivelul modest al amenajrilor sau lipsa lor explic n mare parte gradul
limitat de exploatare actual a acestor resurse, calitativ i cantitativ,
nsemnate.

Izvoarele mineralizate.
Se regsesc n zona de apariie la suprafa sau la mic adncime n
substratul geologic a depozitelor de sare. Ele se grupeaz ntr-un numr
mai semnificativ n arealele Bilor Someeni, Bile Cojocna, Bile Bia,
Bile Turda, Ocna Dej, Sic etc.
Proprietile fizico-chimice ale apelor minerale din judeul Cluj (dup
A.Tenu, 1981)

Localizare
1. Cojocna
2. Cojocna
3. Someeni

Sursa hidromineral,
pH
Lacul Durgu
pH=5,7
Lacul Bilor
pH=6,6
Izvorul nr.1

Temperatura
t=26C
t=32C
t=11C

4. Someeni
5. Someeni
6. Someeni
7. Ocna Dejului
8. Snmarghita
9. Bia
10. Leghia
11. Leghia
12. Turda
13. Turda

pH=7,7
Izvorul nr.6
pH=7,6
Fntna Nou
pH=7,4
Izvorul nr.25
pH=7,5
Lacul Srat
pH=6,0
Fntna Srturi
pH=6,7
Izvorul Bilor
pH=7,6
Fntna
pH=7,7
Apa din bazin
pH=7,7
Lacul Durgu
pH=7,0
Lacul Strand
pH=6,7

t=11C
t=11C
t=11C
t=18C
t=30C
t=12C
t=16C
t=16C
t=19C
t=16C

Statiunea balneoclimaterica de la Turda se afla la altitudinea de 350

m. Ea este indicata pentru afectiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului
nervos periferic si ginecologice.
Infiintarea statiunii balneare de la Turda se datoreste initiativei si
staruintei doctorului Iosif Hanko, care, intelegand rolul terapeutic al Bailor
Sarate si posibilitatile de utilizare in acest scop al lacurilor, incearca sa
puna la dispozitia populatiei localnice, bogatele resurse naturale terapeutice
ale zonei.
Bazandu-se pe datele analizelor chimice calitative facute asupra apei
lacului Roman, I.Hanko lanseaza ideea infiintarii unei societati pe actiuni,
care sa construiasca si sa exploateze o serie de instalatii balneare, in jurul

lacului Roman, idee impartasita, intre anii 1834-1837, de o parte a

locuitorilor orasului si sprijinita de catre guvernatorul de atunci al
Transilvaniei, arhiducele Ferdinand Carol iosif de Austria-Este.
Astfel, noua societate ridicata in jurul anului 1840, primele instalatii
la marginea lacului Roman, materializate prin doua camere pentru bai, la
care, in 1842, se mai adauga 6, iar in 1843, inca 8.
Ulterior, datorita interesului pe care publicul il arata acestor bai,
societatea, in plin progres, sporeste numarul camerelor la 25, repartizate
astfel: 5 cabine pentru barbati, 6 pentru femei, 3 vane incalzite cu vapori, 8
camere de sticla incalzite in mod natural, 3 camere sub cerul liber si un
bazin de inot.
Activitatea bailor continua, in ritm sustinut, pana in anul 1848, cand
datorita framantarilor sociale si politice din acel an, dezvoltarea lor este
incetinita, sau chiar oprita, pentru o buna perioada de timp.
O noua etapa de dezvoltare in evolutia statiunii dupa ce in 1880,
aceste bai trec in proprietatea orasului este legat de numele lui Edmond
Velits, primar al Turdei, prin initiativa caruia sunt plantati versantii dolinei,
este edificat un hotel cu 30 de camere, un restaurant, un pavilion de
distractii si sunt amplificate baile calde, care ajung astfel sa dispuna de 12
vane.
Aceasta etapa de prefaceri si innoiri dureaza pana la inceputul
secolului nostru, dupa care evolutia statiunii stagneaza. Aceasta situatie se
mentine aproape 30 de ani.
Incepand cu anul 1931, primaria orasului Turda, reluand firul
trecutului, isi manifesta din nou interesul pentru punerea in valoare a
lacurilor Sarate.

Astfel, lacul Roman este dragat, malurile sunt consolidate iar

stabilimentul de bai calde, modernizat. Malul vestic al lacului este inchis de
un careu cu peste 200 de cabine, suprafata dintre laturile acestuia fiind
amenajate ca plaja.
Dotarile statiunii sunt completate, in anul 1938, prin darea in
folosinta a unui nou hotel, cu 30 de camere.
Perioada razboiului si o buna parte a anilor de dupa acesta reprezinta
pentru statiune o noua etapa de stagnare.
In anii ce-au urmat, lucrarile de amenajare efectuate au avut ca
obiectiv consolidarea, prin betonare, a malurilor lacului Roman, refacerea
bailor calde in cladirea vechiului hotel, ca si amenajarea unor spatii de
cazare, absolut necesare, tinand cont ca hotelul edificat in anul 1938 a fost
distrus. A fost construit un restaurant si un parc zoologic, punct de mare
atractie turistica la momentul respectiv.
Prin lipsa de interes manifestata de autoritati, dotarile bailor se
degradeaza tot mai mult, ajungand sa fie inchise la sfarsitul anilor 80, ceea
ce a dus la distrugerea lor integrala.
Complexul balnear Baile Sarate Turda cuprinde: bai Sarate, bai
galvanice, sauna, impachetari cu namol, aerosoli, masaj si o moderna sala
de gimnastica.
Apa utilizata in baza de tratament este adusa din Lacul Fara Fund .
Din aceasta cauza, nivelul lacului scade tot mai mult, la aceasta adauganduse si lipsa precipitatiilor din ultima vara, ce a dus la scaderea nivelului
lacului .
Aici, prin cura externa (dusuri, bai la cada sau bai la bazin se pot
trata stari preartrozice, reumatismul degenerativ, reumatismul abarticular,

boli ale sistemului nervos periferic, afectiuni ginecologice, sechele posttraumatice.

Un alt factor terapeutic deosebit este reprezentat de slicul mineralizat
(namolul). Acest namol de turba se afla la o adancime de 0,5-1 m sub
stratul de aluviuni. Este folosit sub forma de onctiuni urmate de
helioterapie sau sub forma de impachetari calde.
In prezent, hotelul si baza de tratament se bucura de o popularitate
foarte mare, fiind neincapator pentru cererea existenta.
Una din atractiile Bailor Sarate, parcul zoologic a fost amenajat in
anul 1953.
La momentul infiintarii aceasta era unic in felul lui. Redus ca
intindere, locul pe care a fost amenajat are o configuratie deosebita.
Aleile din padurice, lacul si podetele creeaza o ambianta placuta.
Parcul Zoologic detine mamifere si pasari autohtone si exotice
precum si o colectie de acvarii cu pesti exotici. De asemenea, in
incinta parcului s-a amenajat si un mic muzeu de stiinte naturale cu
exemplare de animale si pasari impaiate.
Lacuri sarate
Lacurile din regiunea cercetata, in exclusivitate lacuri Sarate, cu
diferite grade de concentrare, se grupeaza, in functie de situarea lor in una
sau in alta din cele doua zone depresionare descrise, care reprezinta in
acelasi timp si zonele de aparitie la zi a masivelor de sare, in doua
perimetre distincte :
lacurile Bailor Sarate Turda (lacul Roman, Fara fund, Csiky si
Privighetoarei)

lacurile Ocnei (lacul Durgau, Dulce, Ocnei, Rotund, Sulfuros si

Carolina)
Formarea lacurilor a fost posibila datorita predominantei rocilor
argiloase-marmoase, impermeabile si faptului ca in badenian suprafetele
de aflorare sunt extrem de reduse. Din aceste cauze, izvoarele ce apar la
zi din masa depozitelor badeniene, se gasesc in imediata vecinatate a
masivelor de sare sau in aplexul structurilor anticlinale, ca urmare a
tectonicii diapire, care inlesneste circulatia apei in lungul deranjamentelor
rupturale ce insotesc diapirismul sarii.
Apa care circula prin depozitele badeniene, provin din precipitatii sau
prin infiltrare din acumularile acvifere existente in stiva formatiunilor
bugloviene, situate deasupra.
Circulatia apei in zona de aparitie la zi a masivelor de sare si venirea ei in
contact nemijlocit cu masa sarii, duce la intensa mineralizare a acesteia,
in urma precesului de levigare a clorurii de sodiu. Astfel, cantitatea destul
de mare de apa, de provenienta meteorica, infiltrata prin depozitele ce
acopera spinarea sarii, intalnita cu ocazia lucrarilor de canalizare a Bailor
Sarate Turda - apa care stagneaza pe suprafata sarii si dizolva din masa
acesteia pana la saturatie prezinta o concentratie de 27% NaCl.
Suprafata sarii, descoperita de aceste lucrari, prezinta datorita
fenomenului de dizolvare a apelor de infiltratie, un aspect santuit,
neregulat, cu denivelari ce depasasc uneori 1 m (i. Maxim, 1937).
Lacurile Sarate existente in zona Turda provin din umplerea cu apa din
precipitatii a vechilor excavatii practicate, in scopul exploatarii sarii, la
partea superioara a masivului, apa care prin procese de dizolvare a sarii
din peretii si de pe fundul acestor goluri, a ajuns la un inalt grad de
mineralizare.

Sapte din cele 15 lacuri existente sunt folosite in mod curent in cura
balneara unele prezinta fenomenul de heliotermie. Apa acestor lacuri
este cloruro-sodica, bicarbonatata, calcica, magneziana, unele hipotone,
altele hipertone. Mineralizarea totala este cuprinsa intre 60/00 si
17,860/00 in lacul Fara fund. Exista importante zacaminte de namol de
turba.

Lacurile Sarate Turda (lacurile romane)

Sub aceasta denumire sunt cuprinse lacurile situate pe spinarea masivului
de sare, ce apare la zi marcat de zona dolinara descrisa in dreptul
orasului Turda (masivul Roman).
Este posibil ca o parte din aceste lacuri sa fi aparut in urma prabusirii si
umplerii cu apa a unor vechi exploatari romane dar cele mai multe dinte
ele, restranse ca extindere si cu adancime mica, isi datoresc existenta
exploatarilor rudimentare, prijeluite de aparitia sarii in imediata apropiere
a suprafetei si practicate dupa romani, in timpuri mai recente, prin asa
numitele gropi de sare (salzpurien).
Toate aceste lacuri se insiruie in lungul conturului estic si sudestic al
dolinei, situatia lor marginala datorandu-se, probabil, grosimii reduse in
aceasta zona a depozitelor acoperitoare, fapt ce usura exploatarea sarii.
Numarul excavatiilor practicate in decursul timpului, in zona marginala a
dolinei este greu de precizat, datorita faptului ca cele mai multe dintre ele,
chiar daca au trecut prin stadiul de lacuri Sarate, ulterior au fost colmatate
cu material adus de apele de siroire sau in urma activitatilor antropice.
In prezent, in coltul de sud est si pe latura de est a dolinei, exista 4
lacuri Sarate: lacul (Strandul) Roman,lacul Fara fund, lacul

Privighetoarei si lacul Csiky (Cichi), in preajma carora in decursul

timpului, a luat fiinta si functioneaza Baile Sarate Turda.
Lacul Roman (Strandul)
Acest lac este cel mai mare si cel mai bine cunoscut lac Sarat din regiune,
fiind situat in partea de E a depresiunii, destul de departe de baza
taluzului ce o margineste.
Aspectul sub care se prezinta astazi, in urma lucrarilor succesive de
amenajare, efectuate cu scopul de a-i regulariza si consolida malurile in
prezent betonate este probabil destul de departe de forma sa initiala.
Forma lacului, neregulata, prin atasarea la extremitatea uneia dintre laturi
a unui bazin pentru copii, se apropie oarecum de un dreptunghi, cu latura
lunga dirijata NV-SE, avand dimensiunile de 50x70 m. Aceasta dateaza
din anii 1952-1953, cand lacul a fost betonat si compartimentat in patru
zone de adancime. Suprafata bazinului, exceptand bazinul pentru copii,
este de 3690 m2.
Masuratorile batimetrice, efectuate in vara anului 1978, reliefeaza
existenta unui fund aproape plat, adancimile apei fiind cuprinse
exceptand bazinul artificial pentru copii intre 3,15 si 3,75 m.
Adancimea de 5,25 m, masurata in coltul de N al lacului, de catre
I.Maxim, cu ocazia cercetarilor din 1936, nu a mai fost regasita. A fost,
probabil, umpluta in decursul timpului datorita surparii continue a
malurilor inainte de consolidarea lor prin betoane si dragarii fundului
lacului, in cadrul lucrarilor de amenajare.
Volumul bazinului adanc, considerand adancimea medie de 3,56 m, este
de 13.136 m3.

Alimentarea lacului este asigurata, in mod natural, din precipitatiile ce

cad pe suprafata sa si, probabil, in lungul conturului, prin izvoare sarate
provenind din acumularea acvifera existenta la baza depozitelor ce
acopera sarea. La aceasta alimentare se adauga cea artificiala, prin apa
extasa din lacul Fara fund, in scopul folosirii ei in instalatia de bai calde
a statiunii si varsarea ei in lacul in discutie.
Cercetarile peloidometrice, executate in vara anului 1978, prin 14
carotaje, dispuse din 10 in 10 m, in lungul a 3 traverse orientate NV-SE si
avand intre ele distanta de 15 m, au indicat prezenta pe fundul lacului, in
zona sa centrala si nord- vestica, deasupra sarii sau argilei cenusiinisipoase ce acopera sarea, a unei acumulari de namol negru si negru cenusiu, uneori slab nisipos, onctuos.
Aspectul neuniform al acestei acumulari, ce prezinta 3 zone de
ingrosare , situate in zona centrala a bazinului, in coltul de NE si in
dreptul laturii sale sud-vestice indica gropile de exploatare a sarii,
probabil de adancime nu prea mare, pe seama carora prin umplerea cu
apa, fenomene de disolutie si prabusirea peretilor despartitori, s-a format
actualul lac.
Grosimile maxime de namol negru si negru-cenusiu, intalnite in cele 3
depresiuni ale fundului bazinului, sunt de 0,80 m, in dreptul laturii sudvestice, 0,60 m, in zona centrala si 0,45 m in coltul de NE.
VI.CALITATEA MEDIULUI
In judetul Cluj degradarea solului este in general o consecinta a
producerii si depozitarii neigienice a reziduurilor lichide, solide, rezultate
din activitatile menajere si industriale, ca urmare a exploatarii nerationale a
resurselor (lemn, balast, gaz) sau prin folosirea in practica agricola a unor
substante chimice.

Din datele furnizate de Agentia pentru Protectia Mediului Cluj nu au

fost semnalate afectari ale starii si calitatii solului pe areale semnificative in
perimetrul judetului.
Fenomenele legate de poluarea solului se manifesta in general
punctual in jurul surselor. Orice unitate economica activa isi aduce aportul
sau la poluarea solului, fie prin imprastierea de pulberi, hidrocarburi,
uleiuri minerale, substante chimice toxice, emisii de noxe in aer care apoi
se depun pe sol, toate acestea constituind surse de poluare care se
insumeaza. Deoarece poluarea solului nu este luata in observatie
sistematica, pentru masuratori periodice, datele de care dispunem sunt
sporadice si se refera doar la situatia salubrizarii localitatilor, in special
depozitarea deseurilor menajere, industriale si agricole si calitatea solurilor
urbane.
Un risc major este reprezentat de depozitarea celor aproximativ
15.000 tone de HCH (hexaclor ciclohexan) continute in cca. 60.000 tone de
amestec neomogen de HCH, pamant si alte reziduuri din zona Turda,
pentru care inca nu s-a reusit implementarea nici unei solutii de
neutralizare sau eliminare. Tot in asteptare se afla si situatia celor 3.566 kg
Hg si 1,5 tone deseu cu continut de mercur, cca. 70 tone rodanura de
potasiu si cca. 20 tone acrilat de butil toate provenind de la S.C. Uzinele Chimice Turda S.A. Turda, cu
deosebirea ca acestea se aflain paza si sub supravegherea agentilor
economici.
Principalele surse de poluare a aerului din judetul Cluj sunt legate de
activitatile antropice si pot fi grupate pe 3 categorii:
- activitati industriale diverse, cu emisia de noxe (gaze, vapori sau pulberi)
specifice in functie de procesele tehnologice;

- traficul auto, cu emisia de poluanti specifici arderii combustibililor;

- activitati urbane specifice datorate in principal arderii combustibililor (in
sistem centralizat sau individual).
In judetul Cluj, activitatea industriala care genereaza fenomene
importante de poluare a aerului este concentrata in patru mari zone
industriale situate in municipiile Cluj-Napoca, Dej, Turda si Campia Turzii.
Aceasta situatie influenteaza evolutia calitatii aerului, in aceste zone
existand o concentrare mai mare a noxelor evacuate decat in restul
teritoriului judetului.
De altfel si reteaua de monitoring este cu precadere amplasata pentru
a surprinde evolutia parametrilor calitatii aerului in aceste areale.
Monitorizarea apelor subterane se face in special pentru cele freatice
in vederea evaluarii potentialului de potabilizare al acestora. In judetul Cluj
calitatea apelor subterane este urmarita prin intermediul laboratoarelor:
DAST (Directia Apelor Somes-Tisa), Cluj (cinci foraje de retea: Gherla,
Iclod, Jucu, Reteag si Dej), APM Cluj, DSP Cluj si SC Terapia SA.
Analizele efectuate au evidentiat frecvente depasiri la indicatorii
NO2 si CCOMn si la cei bacteriologici.
Depasirile limitelor admise pentru indicatorii de potabilitate se
datoreaza:
-lipsei sistemelor de colectare, transport si epurare a apelor uzate
menajere, in localitatile rurale;
-existenta rampelor neamenajate si neorganizate de deseuri
menajere, precum si cele rezultate din activitatile zootehnice;

-lipsa in unele localitati rurale a puturilor seci, amenajate, pentru

animalele moarte;
-grupurile sociale din gospodariile individuale, in majoritatea
cazurilor, sunt construite impropriu in apropierea fantanilor sau a surselor
de apa, nefiind protejate prin betonarea peretilor;
Impurificarea chimica cu NO2, se datoreaza compozitiei chimice a
solului, respectiv cantitatilor prea mari de ingrasaminte aplicate. Se
constata numeroase cazuri de continut peste concentratia maxima
admisibila (CMA) la NO2, de exemplu in zona Urisor, Coplean, Salatruc,
Turda, Caseiu, Chiuesti, Mintiul Gherlei, Fizesu Gherlei.
Depasirile la indicatorii regimului de oxigen (CCOMn) si indicatori
bacteriologici se datoreaza inundatiilor din lunile de primavara, precum si
neigienizarii periodice a acestor surse de apa potabila. S-au luat masuri de
reconditionare a fantanilor, izvoarelor, dezinfectia apei si refacerea
perimetrului sanitar de protectie a acestora.
Calitatea apelor de suprafata este redata cel mai bine prin
intermediul categoriilor sintetice de calitate atribuite unor sectoare de retea
pe baza indicatorilor de calitate determinati in sectiunile de control.
Calculul incadrarii in categoriile de calitate se face pe grupe de indicatori
prin raportarea concentratiilor determinate la CMA.
Cele mai importante surse de poluare a apelor in judetul Cluj sunt:
S.C. Terapia S.A Cluj, S.C. Somes Dej, R.A.G.C.L. Gherla, Agroflip
Bontida, R.A.G.C.L. Campia-Turzii.
Exista inca si numeroase cursuri de apa care sunt afectate de
depozitari ilegale de deseuri industriale sau menajere.
6.2.Poluarea datorita activitatii turistice si de agrement

Dintre numeroasele probleme de mediu care amenin planeta noastr, o

problema major o constituie, fr nici o ndoial, deeurile. Termenii de
societate de consum, avalan de deeuri i criz a deeurilor nu sunt dect
cteva exemple care permit ilustrarea problemelor create de deeuri, cu
care se confrunt mediul nostru nconjurtor de astzi. Noi, consumatorii,
suntem toi responsabili de aceste probleme i fiecare dintre noi va trebuie
deci, pe viitor, s fac eforturi ca sa menajeze resursele limitate i s
reducem cantitile de deeuri. Este incontestabil faptul c, astzi, noi
producem multe deeuri care conin materii valorificabile i substane
problematice care sunt considerate ca reziduuri.
Prin diminuarea cantitilor de deeuri reziduale dar i prin reducerea
poluatorilor sau reciclare toate deeurile inevitabile nu trebuie toate,
considerate gunoaie. Nou ne revine sarcina s le triem n aa fel nct s
obinem materii prime de la care sa avem posibilitatea fabricrii unor
produse de o excelent calitate. Aceast triere are ca avantaj menajarea
resurselor naturale limitate. Problemele cu care se confrunt gestionarea
deeurilor n Romania pot fi sintetizate astfel: depozitarea pe teren
descoperit este cea mai important cale pentru eliminarea final a acestora;
depozitele existente sunt uneori amplasate n locuri sensibile (n apropierea
locuinelor, a apelor de suprafa sau subterane, a zonelor de agrement);
depozitele de deeuri nu sunt
amenajate corespunztor pentru protecia mediului, conducnd la poluarea
apelor i solului din zonele respective. Dei efectele asupra florei i faunei
sunt teoretic limitate n timp la durata exploatrii depozitului, reconstrucia
ecologic realizat dup eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai
putea restabili echilibrul biologic iniial, evoluia biosistemului fiind

ireversibil modificat. Este de la sine neles c aceast schimbare nu se

poate face de azi pe mine, dar aceasta este mult mai rapid, criteriile
eseniale sunt transparena i credibilitatea, motivaia, aciunea sistematic,
o infrastructura bun i, s nu uitm, reducerea confortului nostru
individual.

Fig. 50. Perioada minim de descompunere a diferitelor deeuri

generate de activitatea agroturistic

VII.CONCLUZII
Poziionarea turismului ca una din ramurile economice cu largi
perspective de dezvoltare n Judeul Cluj este susinut temeinic de
prezena unui potenial de atractivitate, natural i antropic, deosebit,
impus de numrul i varietatea obiectivelor sau manifestrilor cu funcie

atractiv existente. Ele sunt repartizate pe ntreg teritoriul unitii

administrative studiate, cu unele concentrri, totui,

determinate de

factorii genetici ai resurselor respective (regiunea montan din vestul

judeului, zona structurilor salifere din partea central, principalele centre
urbane etc.).
Punctele tari:
-

prezena unui cadru natural variat morfologic, alctuit din

podiuri i muni, care, peisagistic exclude monotonia turistic;

existena unor forme de relief pitoreti (chei, defilee, abrupturi,

peteri) ce se instituie n obiective turistice de sine stttoare, de mare
atractivitate;

Judeul Cluj se nscrie ntr-un climat temperat moderat, fr

extreme deosebite, ceea ce favorizeaz desfurarea activitilor turistice
ntregul an. Durata zpezii n munii de peste 1 800 m altitudine este de 45 luni/an;

datorit unui substrat geologic salifer, la bordura Cmpiei

Transilvaniei apare o aureol de izvoare i lacuri srate, cu o importan
remarcabil n turismul curativ. In anumite areale sunt cantonate nmoluri
terapeutice;

extensiunea mare a pdurilor de foioase i conifere atribuie

peisajului o valen estetic cert, funcia turistic a pdurii (prin efectele
de margine i de insul, prin rolul antipoluant) fiind recunoscut;

fauna cinegetic i piscicol variat creeaz condiiile optime

practicrii turismului cinegetic i a pescuitului sportiv sau de agrement;

judeul deine numeroase situuri arheologice antice, ceti i

castele medievale, biserici i mnstiri, monumente, edificii culturale i
economice cu rol decisiv n practicarea turismului cultural;

diversitatea resurselor turistice face posibil afirmarea unor tipuri

i forme variate de turism (recreativ, curativ, cultural, mixt: speoturism,
alpinism, turism cinegetic i piscicol, turism extrem, rural, urban)

prezena unei populaii urbane numeroas n jude, cu nevoi

turistice mai ridicate, ce asigur o cerere potenial numeroas pentru
servicii turistice;

creterea numeric a practicanilor turismului, fenomen specific

oraelor cu standard de dezvoltare economic i social mai ridicat;

tradiia ndelungat a practicrii turismului n unele zone ale

judeului;

largi posibiliti de afirmare a turismului rural, ndeosebi n

localitile zonei montane, dar i n unele aezri, mai dotate ca
infrastructur din Podiul Somean sau Cmpia Transilvaniei;

existena unei infrastructuri de cazare de peste 5000 locuri ntre

care se nscriu baze moderne, cu confort competitiv;

poziia geografic favorabil

a judeului n raport cu axele

majore de circulaie intern i internaional (E60, magistralele feroviare

Bucureti-Episcopia Bihorului; Bucureti-Halmeu; aeroportul din Cluj
Napoca);
-

rolul de tranzit al spaiului judeean nspre centrul i vestul

Europei, dar i n sens invers, spre centrul, estul i sudul Romniei;

existena unui ora mare, Cluj Napoca, recunoscut prin

multiculturalismul su, posesor al unei infrastructuri turistice ce poate
satisface o cerere din ce n ce mai pretenioas;

creterea numrului celor care consider turismul ca o ans a

dezvoltrii locale i regionale, inclusiv a promotorilor unor activiti
specifice n domeniu (consolidarea unei mentaliti pro turism n cercul
investitorilor).

funcionarea n Cluj Napoca a unor instituii de nvmnt

superior prestigioase cu specializri n domeniul turismului ce asigur
fora de munc nalt calificat necesar.
Oportuniti:
- cererea crescnd de servicii turistice pe piaa intern i extern a
domeniului;
- nevoia de conservare i protejare prin turism organizat a unor
resurse supuse degradrii naturale sau antropice;

afirmarea recent a turismului rural pe plan mondial. Existena n

Judeul Cluj a unor valori etnografice de excepie justific o astfel de
abordare prioritar;

crearea complementaritii economice i sociale n condiiile

regresului industriei i stagnrii agriculturii judeului;

reconstrucia ecologic prin turism a unor areale afectate de alte

forme de valorificare economic (minerit, forestier, pastoral);

existena n jude a unor instituii universitare implicate n

formarea specialitilor pentru domeniul turistic;

afirmarea speoturismului i turismului cinegetic n condiiile

existenei n jude a unor resurse deosebite i a lipsei acestora (fauna
cinegetic) n rile din vestul Europei (mari emitoare de fluxuri
turistice).

existena unor programe europene de dezvoltare a activitilor i

infrastructurilor turistice (ISPA, SAPARD), finanate, predominant, din
fonduri comunitare ce trebuie astfel accesate.
- creterea rolului administraiei locale n gestionarea resurselor
teritoriului aferent comunelor sau judeului conform principiului
autonomiei locale;

Elemente legate de amplasarea geografic, accesibilitate, valoarea

turistic, calitatea dotrilor i a serviciilor oferite, varietatea activitilor de
recreere i divertisment posibile de practicat, fac judetul Cluj, unul dintre
principalele atractii agroturistice atat pentru turitii din regiune, de la nivel
naional cat si internaional.

BIBLIOGRAFIE
1. Acatrinei, Marilena, 1999 Tendine n dezvoltarea turismului rural. n
Turismul rural
romnesc. Actualitate i perspectiv. Editura Pan Europe, Iai.
2. Bran,Florina, Istrate, I., Manole, V., 1996 Agroturism i turism rural.
Editura Economic,
Bucureti.
3. Chiran, A., Gindu, Elena, Bacter, Ramona-Vasilica, Ruge, Maria, 2008
Marketing
turistic, Editura Universitii din Oradea,
4. Ruge, Maria, Bacter, Ramona-Vasilica, Gndu, Elena, Chiran, A., 2006 Aspecte privind
oferta i promovarea turismului i agroturismului in zona Valea Iadului,
judeul
Bihor. Lucr. t. U.S.A.M.V. Iai, vol. 49, seria Agronomie

5. Ruge, Maria, Bacter, Ramona-Vasilica, Bacter, C.F., Gndu, Elena,

Chiran, A., 2007
Caracteristici natural geografice ale zonelor turistice i agroturistice din
judeul
Bihor. Lucr. t. U.S.A.M.V. Iai, vol. 50, seria Zootehnie.
6. Ruge, Maria, Bacter, Ramona-Vasilica, Chereji, I., 2008 Turismul
durabil i agroturismul
n zona montan a judeului Bihor . Lucr. t. U.S.A.M.V.B. Timioara, seria
I, vol. X
(2) - Management agricol, Ed. Agroprint Timioara.
7. Tacu, Al., Glvan, V., Burciu, A., 2001 Turismul rural romnesc.
Potenial i valorificare.
Editura Pan Europe, Iai.
8. Ungureanu, D., 2005 Agroturismul alternativ de dezvoltare a satului
de munte. n
volumul Turismul rural romnesc. Actualitate i perspectiva. Editura
Performatica,
Iai.
9. Vincze, Maria, 2000 Dezvoltarea regional idei i practici. Editura
Presa Universitar
Clujean, Cluj-Napoca.
10. Stnescu, I., 2002 Potenial turistic romnesc Eldorado al viitorului.
Ed. Paco,,

Bucureti.