Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bazele Contabilitatii
Bazele Contabilitatii
CONTABILITATEA - COMPONENTA A
SISTEMULUI
INFORMATIONAL ECONOMIC
PENTRU
CARE
SE
b. institutii publice (bugetare) sunt institutii de stat infiintate pentru desfasurarea unor
activitati neproductive, cu caracter social-cultural si pot fi:
- in administratia publica: guvern, prefecturi, primarii;
- in invatamnt: universitati, licee, scoli generale;
- in sanatate: policlinici, spitale, dispensare;
- in cultura: teatre, muzee, filarmonici, biblioteci, camine culturale;
- in armata: unitati militare, inspectorate de politie si jandarmerie.
c. organizatii obstesti sunt constituite pe principiul asocierii sau participarii libere si
reprezentate de partide politice, sindicate, culte, fundatii, asociatii profesionale. Organizatiile
obstesti isi acopera cheltuielile de functionare prin contributia membrilor, sponsorizari,
venituri proprii din unele activitati economice.
Sectiile auxiliare se organizeaza in mod distinct si sunt de mai mica importanta, insa
activitatea pe care o desfasoara este necesara si conditioneaza in buna masura activitatea din
sectiile de baza. In sectiile auxiliare se obtin produse si se executa lucrari prin care sunt
deservite sectiile de baza: sectia intretinere si reparatii, centrala termica, sectia scularie, sectia
transporturi, centrala electrica. In anumite situatii, o parte din productia sectiilor auxiliare este
valorificata prin vnzarea catre alti agenti economici.
Sectiile anexe asigura realizarea unor activitati cu caracter social. Din aceasta categorie fac
parte cantine, camine de nefamilisti, gradinite, crese, camine culturale, baze sportive. Uneori
se infiinteaza sectii anexe pentru recuperarea si valorificarea deseurilor rezultate din sectiile
de baza si auxiliare.
Structura functionala este alcatuita din compartimente functionale care se constituie la fiecare
agent economic pe grupe omogene de lucrari, in raport de volumul si complexitatea fiecarui
grup de probleme. Atunci cnd volumul lucrarilor este mai mare, se constituie birouri sau
servicii. De exemplu, serviciul financiar-contabilitate, biroul de marketing, biroul
administrativ, serviciul resurse umane, biroul de registratura, serviciul comercial.
1.3 SISTEMUL INFORMATIONAL ECONOMIC
Existenta si dezvoltarea societatii omenesti se bazeaza pe procesul de producere a bunurilor
materiale (activitati productive). Progresul societatii impune insa si desfasurarea unor
activitati social-culturale, educative, administrative (activitati neproductive).
Pentru a asigura conditii de viata din ce in ce mai bune, este necesara cresterea productiei
materiale, respectiv accesul la produse si servicii diversificate si de calitate, in volumul optim
individului sau comunitatii. Cresterea productiei se bazeaza in primul rnd pe cercetarea
stiintifica din domeniul tehnic respectiv prin aparitia de noi produse, metode, tehnologii. Un
domeniu care contribuie substantial la cresterea productiei il reprezinta organizarea si
conducerea stiintifica a productiei.
In conditiile unei activitati economice complexe, caracterizate prin aparitia unor unitati
economice mari si foarte mari, din necesitati practice s-a diferentiat procesul de executie de
procesul de conducere a activitatii. Pe plan teoretic, aceasta s-a concretizat in aparitia
,,managementului sau ,,stiintei conducerii.
Daca procesul de executie, folosind tehnologii specifice obiectului de activitatea a unitatii
economice, are drept scop fabricarea de bunuri, executia de lucrari sau prestarea de servicii,
procesul de conducere are drept scop reglarea desfasurarii procesului economic, controlul
comportarii sistemului economic, tinnd seama de perturbatiile care il afecteaza, urmarindu-se
mentinerea sau schimbarea unei anumite stari.
Procesul de conducere coordoneaza elementele constitutive ale procesului economic,
integrndu-le intr-un efort comun si unitar in vederea realizarii obiectivelor organismului
economic. Pentru dirijarea procesului economic sunt necesare informatii care, folosind
mijloace tehnice adecvate, trebuie culese, prelucrate si transmise, ansamblu care alcatuieste
un sistem informational economic.
S-a trecut astfel de la conducerea intuitiva, bazata pe informatii disparate, la conducerea
stiintifica, respectiv la elaborarea deciziilor numai in urma studierii analitice a proceselor
tehnice, economice si organizatorice, lucru posibil numai in conditiile unui sistem
informational economic care sa asigure furnizarea tuturor informatiilor necesare.
Studierea organismelor economice din punct de vedere informational este realizata de
cibernetica economica. O particularitate a organismelor economice o constituie faptul ca
deciziile de reglare a proceselor economice sunt luate deliberat pe baza informatiilor.
3
Cnd avem n vedere cuvntul uzual contabilitate ne referim fie la sistemul de contabilitate n
partida dubl fie la contabilitatea n partid simpl.
Esena contabilitii n partid dubl const n faptul c aceasta se bazeaz pe reflectarea
micrilor, modificrilor pe care le provoac activitatea economic ntr-o unitate patrimonial,
pe relaia cauz efect, respectiv orice modificare a unui element patrimonial afecteaz n
acelai timp i cu aceeai valoare alt element patrimonial Din momentul naterii unei societi
comerciale reflectarea oricrei operaiuni economice genereaz dou operaiuni. Astfel
societatea dobndete, intra n posesia unor disponibilitii bneti sau a altor bunuri cu
valoare economic i n acelai timp, se creeaz obligaii (de aceeai valoare) pentru societate
fa de cei care au contribuit cu disponibiliti i / sau cu bunuri cu valoare economic. Pentru
funcionarea societii aceasta poate s achiziioneze materii prime, materiale pe care le achit
n acelai timp din disponibilitile bneti
Achiziionarea materiilor prime i materialelor duce la majorarea cantitii acestora i n
acelai timp, cu aceeai valoare se micoreaz disponibilul bnesc.
Operaiunile economice prezentate anterior sunt reflectate n contabilitate, ele afectnd n
acelai timp i cu aceeai valoare elemente patrimoniale, aceste modificri transpunndu-se n
contabilitate sub forma unei ecuaii denumit formul contabil.
n afar de contabilitatea n partid dub se utilizeaz i contabilitatea n partid simpl.
Aceast contabilitate se ine de ctre liberi profesioniti (avocai, evaluatori, experi contabili),
unitile de cult, avnd la baza utilizarea unor forme de eviden cum ar fi de exemplu
registrul de ncasri i pli, operaiunile economice neafectnd concomitent dou elemente.
Perfecionarea bazei conceptuale a contabilitii determin modernizarea concepiei de
organizare a acesteia respectiv reflectarea patrimoniului, situaiei financiare i a rezultatului
ntreprinderii cu ajutorul unor sisteme de contabilitate cu un singur circuit i dou circuite.
Sistemul de contabilitate cu un singur circuit (monist, integrat) presupune organizarea
contabilitii ntr-un singur flux n cadrul circuitului economic: capital aprovizionare
fabricaie vnzare - realizare, att pentru operaiile ce privesc relaiile cu terii (funciile
externe) ct i pentru cele ale gestiunii interne (funciile interne)
Sistemul de contabilitate cu dublu circuit (dualist) presupune organizarea contabilitii n
dou circuite distincte, un circuit urmrind nregistrarea elementelor i operailor patrimoniale
legate de schimburile i relaiile cu terii precum i rezultatele financiare, iar alt circuit
nregistreaz producia, costurile i rentabilitatea produselor, lucrrilor i serviciilor executate
Se formeaz astfel circuitul contabilitii financiare sau generale i circuitul contabilitii
interne de gestiune.
Contabilitatea general se ocup cu:
- ntocmirea documentelor justificative pentru orice operaie ce afecteaz ntr-un fel sau
altul patrimoniul unitii
- nregistrarea (nscrierea n registre contabile) a operaiilor patrimoniale ;
- inventarierea patrimoniului unitii;
- ntocmirea bilanului contabil i a situaiilor de sintez; controlul asupra operaiilor
patrimoniale efectuate;
- furnizarea, publicarea i pstrarea informaiilor cu privire la situaia patrimoniului i a
rezultatelor obinute.
Contabilitatea general trebuie organizat dup norme unitare:
- pentru a asigura informaiile necesare tuturor utilizatorilor (clieni, furnizori, asociai, bnci,
etc.);
- pentru a permite comparabilitatea indicatorilor de gestiune economico-financiar ntre
diferite uniti;
6
PRINCIPALA
SISTEMULUI
sau
10
A=P
in care:
A
P
- activ patrimonial;
- pasiv patrimonial.
Intre cele doua structuri ale patrimoniului, respectiv activul si pasivul patrimonial, exista o
permanenta egalitate, deoarece in esenta, ambele structuri exprima sau evidentiaza acelasi
patrimoniu, numai ca abordarea se face din puncte de vedere diferite.
In baza ecuatiei dublei reprezentari, echilibrul este permanent si datorita faptului ca orice bun sau
valoare economica este expresia unor drepturi si obligatii cu valoare economica, si, in acelasi timp,
orice drept sau obligatie cu valoare juridica genereaza bunuri si valori economice.
Principiul dublei reprezentari sta la baza contabilitatii in partida dubla.
Dubla reprezentare:
influenteaza in mod direct continutul si structura bilantului;
sta la baza regulilor de functionare a conturilor;
stabileste ecuatiile de echilibru pentru analiza activitatii economico financiare a agentului
economic.
Potrivit acestui principiu operatiile economice care aduc modificari patrimoniului sunt analizate
numai din punct de vedere al unui singur titular, care raspunde de acest patrimoniu.
Pentru intelegerea acestui principiu, ne vom referi, ca exemplu, la aprovizionarea cu marfuri ( in
cazul unui comerciant ) sau cu materii prime ( in cazul unei intreprinderi industriale ) de la furnizor.
Aceasta operatie se reflecta atat in contabilitatea clientului ( cumparatorului ), cat si in cea a
furnizorului ( vanzatorului ), sub doua aspecte dupa cum urmeaza:
Cumparator
Furnizor
Patrimoniu inchis
Patrimoniu inchis
In exemplul de mai sus, marfurile sau materiile prime primite de la furnizor dau nastere la doua
fenomene distincte si de natura diferita: intreprinderea dispune de stocuri de marfuri sau materii
prime, dar, pana cand va intocmi formele de plata si se va realiza transferul sumelor corespunzatoare,
in contabilitatea intreprinderii cumparatoare se va inregistra si obligatia acesteia fata de
furnizor.Astfel ca in acest patrimoniu vom avea:
11
la activ
+ stocuri de marfuri
la pasiv
+ obligatii fata de furnizor
Sau daca intreprinderea contracteaza un credit bancar la activ va avea o suma de bani, iar la pasiv
obligatia fata de banca.
In momentul in care se va face plata marfurilor primite de la furnizor in cadrul mijloacelor (
activului ) va avea loc diminuarea disponibilitatilor banesti ale intreprinderii, cu valoarea cu care au
crescut stocurile de marfuri, iar in cadrul surselor ( pasivului ) se vor stinge obligatiile intreprinderii
fata de furnizor cu valoarea marfurilor platite.
Daca analizam patrimoniul in mod static, in fiecare moment el ne apare in aceasta dubla ipostaza;
ca existente economico-materiale sub forma de materii prime, marfuri, disponibilitati banesti, pe de o
parte si ca surse de provenienta, care pot fi capital propriu sau proprietatea firmei titulare a
patrimoniului respectiv, sau surse imprumutate, sau obligatii fata de furnizori, pe de alta parte.
Aceasta dubla reprezentare se refera la aceeasi realitate economica, privita insa din doua puncte
de vedere si isi gaseste concretizarea in egaliatatea permanenta ce trebuie sa existe intre cele doua
parti.
MIJLOACE ( ACTIV ) = SURSE ( PASIV )
Aceasta egalitate reprezinta expresia generalizata teoretica si practica a dublei reprezentari ca
principiu fundamental si confera un atribut esential contabilitatii: exactitatea datelor inregistrate si
prelucrate.
Daca obiectul dublei reprezentari il formeaza insa activitatea economica interna a intreprinderii si
transformarile care au loc si care se concretizeaza in cheltuieli si venituri, atunci relatia de egalitate se
stabileste intre eforturile si rezultatele obtinute de intreprindere , adica:
CHELTUIELI + REZULTATE = VENITURI
Totodata, aceasta egalitate constituie cheia autocontrolului si autoreglarii pe care le permite
contabilitatea pentru propria sa activitate.
In masura in care prin prelucrarea si generalizarea informatiilor inregistrate in contabilitate nu se
verifica egalitatea patrimoniala enuntata mai sus, inseamna ca in procesul contabil de inregistrare si
reflectare in contabilitate s-au incalcat principiile metodei si se impun cautate si eliminate sursele
erorilor sau neregulilor.
12
Debitul si creditul reprezinta cele doua structuri fundamentale ale contului, procedeu sau instrument
specific al metodei contabilitatii, asa cum activul si pasivul constituie cele doua structuri
fundamentale ale bilantului contabil.
Dupa cum se cunoaste din definitiile date, diferenta esentiala dintre bilant si cont, ca procedee
specifice metodei contabilitatii, este aceea ca bilantul reprezinta patrimoniul in ansamblul sau, adica
in totalitatea elementelor patrimoniale componente, iar cu ajutorul contului se reflecta acelasi
patrimoniu, numai ca abordarea este individuala, adica se reflecta fiecare element patrimonial in
parte.
Din acest punct de vedere, principiul dublei inregistrari poate fi considerat o continuare a
principiului dublei reprezentari, numai ca se schimba procedeele contabile specifice utilizate, dubla
reprezentare foloseste ca procedeu specific de reflectare a patrimoniului bilantul contabil, iar dubla
inregistrare foloseste ca procedeu specific de reflectare a patrimoniului contul contabil.
Metoda contabilitatii utilizeaza principiul dublei inregistrari datorita faptului ca bunurile
economice si sursele de finantare ale acestora sunt intr-o continua miscare si transformare, datorita
operatiilor economico financiare la care participa patrimoniul.
Astfel, modoficarile intervenite in masa patrimoniului, in sensul cresterii sau scaderii acestuia,
determina un raport de echivalenta, intre bunurile si valorile economice, pe de o parte, si sursele de
finantare, respectiv drepturile si obligatiile cu valoare economica, pe de alta parte.
Conform principiului dublei inregistrari, contabilitatea inregistreaza fiecare operatie
economico-financiara, simultan sau concomitent, in cel putin doua conturi, din care, la unul din
conturi, in partea de debit, iar la celalalt, in partea de credit.
13
si numai daca la baza operatiilor stau contracte sau conventii incheiate cu respectarea
normelor legale in vigoare.
6. Principiul periodicizarii sau specializarii exercitiilor economico- financiare (
principiul independentei exercitiului ) este acel principiu al metodei contabilitatii care cere ca
datele si informatiile contabile sa fie precis delimitate in timp ( luna, trimestru, semestru, an
calendaristic ).
De regula, exercitiul economico-financiar incepe la data de 01 ianuarie si se incheie la
data de 31 decembrie, cu exceptia primului an de functionare a agentului economic, cand
inceperea exercitiului economico-financiar coincide cu data infiintarii, respectiv al
inregistrarii la Registrul Comertului.
Conform acestui principiu, fiecare exercitiu economico-financiar este independent, separat
de exercitiile trecute sau viitoare, evidentiind toate cheltuielile si veniturile la momentul
angajarii si dobandirii lor, si nu la momentul platii sau incasarii efective.
Acest principiu mai este cunoscut si sum numele de principiul independentei
exercitiului, care presupune delimitarea in timp a veniturilor si a cheltuielilor aferente unitatii
patrimoniale, pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se
refera.
7. Principiul inregistrarii complete, cronologice, sistematice si continue este acel principiu
al metodei contabilitatii care cere, ca in circuitul si fluxul contabil, privind patrimoniul aferent unei
perioade de timp , sa se cuprinda, in mod necesar, toate operatiile si informatiile contabile, care au
avut loc in acel interval de timp, in ordinea lor cronologica, adica a succesiunilor in timp.
De asemenea, cunoasterea contabila presupune gruparea, ordonarea si sistematizarea operatiilor
economico-financiare, in raport cu elementele structurii patrimoniului.
Inregistrarea cronologica a operatiilor economico-financiare, permite
insumarea valorica
a tuturor modificarilor intervenite in masa patrimoniului si a rezultatelor financiare, determinand
rulajul tuturor operatiilor economico-financiare care au avut loc in cursul unei perioade de gestiune
sau exercitu financiar.Documentul contabil in care se face consemnarea cronologica a operatiilor
economico-financiare, care au avut loc in cursul unei perioade de gestiune, este registrul jurnal.
Desigur, pentru inregistrari cronologice se folosesc si alte ducumente contabile, cum ar fi, de
exemplu, notele de contabilitate.
Inregistrarea sistematica permite ordonarea si gruparea operatiilor economice, dupa continutul
lor economic, asigurand evidenta individuala a fiecarui element de patrimoniu, sub urmatoarele
aspecte:
- existenta initiala ( la inceputul perioadei de gestiune );
- intrari ( cresteri, majorari );
- iesiri ( scaderi, micsorari );
- existenta finala ( la sfarsitul perioadei de gestiune ).
Alimentarea cu informatii pentru asigurarea inregistrarii sistematice se face cu ajutorul documentelor
de inregistrare cronologica, adica din Registrul jurnal sau Notele de contabilitate ( Note contabile ).
Documentele pentru inregistrarea sistematica sunt fisele de cont sau Registrul Cartea -Mare,
document contabil obligatoriu, in care se inscriu, lunar, direct sau prin regrupare pe conturi
corespondente, inregistrarile efectuate in registrul-jurnal, stabilindu-se situatia fiecarui cont,
respectiv, soldul initial ( existentele initiale ), rulajele debitoare, rulajele creditoare si soldul final (
existenta finala ).
Aspectul continuitatii cere ca planul metodei contabile, pentru fiecare element patrimonial in
parte si pe total patrimoniu, sa se respecte urmatoarea ecuatie:
14
Si + I E = Sf
in care:
Si - sold initial sau existenta initiala (la inceputul perioadei de existenta );
I - intrarile in timpul perioadei de gestiune;
E - iesirile in timpul perioadei de gestiune;
Sf sold final sau existenta finala ( la sfarsitul perioadei de gestiune ).
If = S + r
in care:
If - imaginea fidela a patrimoniului;
S sinceritatea si buna credinta in reflectarea imaginii fidele a patrimoniului;
r - regularitatea, respectiv respectarea standardelor, regulilor si procedurilor legale, in
prezentarea imaginii fidele a patrimoniului.
8.Principiul inregistrarii sintetice si analitice este acel principiu al metodei contabilitatii
care stipuleaza ca reflectarea in contabilitatea operatiilor economico-financiare se face atat sintetic (
contabilitatea sintetica ), adica pe grupe sau categorii generalizate de elemente patrimoniale, cat si
analitic ( contabilitatea analitica ), adica pe elemente individuale ( analitice ), in cadrul categoriilor,
grupelor sau subgrupelor de elemente patrimoniu.Acest principiu cere ca operatiile economice si
financiare sa fie reflectate simultan sau concomitent, atat in contabilitatea sintetica, cat si in cea
analitica.
Practica contabila a dovedit insa ca nu este nevoie ca fiecare operatie sa fie reflectata atat pe plan
sintetic, cat si analitic, acest procedeu impunandu-se ori de cate ori considera agentul economic, in
functie de complexitatea activitatii pe care o desfasoara.
Contabilitatea sintetica vizeaza gruparea, ordonarea si sistematizarea operatiilor economicofinanciare, in vederea cunoasterii trasaturilor comune, generale, ale elementelor patrimoniale.
Contabilitatea analitica are in vedere cunoasterea trasaturilor specifice, individuale ale
elementelor patrimoniale.
Folosind principiul inregistrarii sintetice si analitice, metoda contabilitatii asigura o buna cunoastere a
obiectului contabilitatii, pornind de la parte, respectiv elementele patrimoniale individuale (
contabilitatea analitica ), la intreg, respectiv la categorii si subgrupe de elemente patrimoniale
sintetizate ( contabilitatea sintetica ).
9.Principiul generalizarii si sintetizarii informatiilor este acel principiu al metodei
contabilitatii conform caruia informatiile obtinute din inregistrarea si prelucrarea datelor in
contabilitate privind operatiile economico-financiare care au avut loc, la nivelul unitatii patrimoniale,
sunt generalizate, sintetizate si raportate cu ajutorul bilantului si celorlalte documente de sinteza
contabila, pentru stabilirea unui rezultat, ca urmare a participarii patrimoniului la circuitul economic.
Dupa cum este cunoscut, bilantul contabil, ca procedeu specific al metodei contabilitatii, este un
document de sinteza contabila, care prezinta situatia patrimoniala a agentului economic, la o anumita
data, precum si rezultatele exercitiului economico-financiar ( contul de profit si pierdere ).
15
10.Principiul sinceritatii sau imaginii fidele este acel principiu conform caruia contabilitatea
trebuie sa respecte standardele si reglementarile legale in vigoare, in mod sincer si cu buna credinta,
adica sa prezinte o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situuatiei financiare si a
rezultatelor obtinute.
Prezentarea imaginii fidele a patrimoniului reprezinta obiectivul fundamental al sistemului
informational contabil.
11.Principiul regularitatii constituie acel principiu al metodei contabilitatii, conform caruia
datele si informatiile privind situatia patrimoniului, situatia financiara, respectiv rezultatul
economico-financiar obtinut, respecta regulile si procedurile legale de colectare a informatiilor,
inregistrarea, generalizarea, sistematizarea, reflectarea si raportarea lor, in concordanta cu
standardele, regulile si procedurile legale.
In contabilitatea continentala, imaginea fidela a patrimoniului este reflectata cu ajutorul
principiului sinceritatii si a regularitatii
12.Principiul prudentei este acel principiu al metodei contabilitatii potrivit caruia nu este
admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de
pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile, generate de
desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior.
Conform acestui principiu, la inchiderea exercitiului economico-financiar se contabilizeaza datoriile
si pierderile posibile ( probabile ) si nu se contabilizeaza activele si profitul probabil.
13.Principiul permanentei metodelor si al evaluarii este acel principiu al metodei contabilitatii
care obliga agentul economic la continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea,
inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, asigurand
comparabilitatea in timp a informatiilor contabile.
14.Principiul continuitatii activitatii este acel principiu al metodei contabilitatii, potrivit caruia
se presupune ca unitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea, intr-un viitor
previzibil, fara a intra in starea de lichidare ( faliment ) sau de reducere sensibila a activitatii.
15. Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere- conform caruia, bilantul de deschidere
al unui nou exercitiu financiar ( la 01 ianuarie anul curent ), trebuie sa corespunda cu bilantul de
inchidere a exercitiului precedent ( la 31 decembrie, anul care a trecut ).
16.Principiul necompensarii este acel principiu al metodei contabilitatii potrivit caruia
elementele patrimoniale de activ si de pasiv trebuie sa fie evaluate si inregistrate in contabilitate,
separat, nefiind admisa compensarea intre posturile de activ, si cele de pasiv ale bilantului si nici
compensarea intre veniturile si cheltuielile din contul de rezultate.
18.Principiul costului istoric constituie acel principiu al metodei contabilitatii, conform caruia,
orice bun sau valoare economica inscrisa in contabilitate se bazeazape costul de origine sau de intrare
( valoarea contabila de intrare sau valoarea de contabilitate ), consemnat in documente justificative, la
data intrarii lui in patrimoniul agentului economic.
Costurile istorice ale bunurilor si valorilor economice ( valoarea contabila de intrare ), sunt rectificate
si regularizate anual, cu ocazia lucrarilor de inchidere a exercitiului economico-financiar, prin
intermediul activelor si pasivelor rectificative si de regularizare ( amortizari, provizioane, diferentele
de conversie etc. )
19.Principiul importantei relative ( pragului de semnificatie )este acel principiu al metodei
contabilitatii, conform caruia, datele si informatiile contabile inscrise in documente, trebuie sa
cuprinda toate operatiile economico-financiare, realizand o descriere sincera, clara, precisa si
completa a operatiilor economico-financiare carea u avut loc, sau care vor influenta evolutiile
viitoare.
Importanta relativa a informatiei contabile sau pragul de semnificatie, fiind o marime relativa,
depinde de aprecierea pe care o face beneficiarul informatiei, criteriul principal fiind utilitatea.
20.Principiul mentinerii capitalului este acel principiu al metodei contabilitatii, care porneste de
la premisa, ca orice baza de evaluare folosita de unitatea patrimoniala, trebuie sa permita mentinerea
capacitatii de finantare a capitalului.
Conform acestui principiu, agentul economic trebuie sa urmareasca in permanenta, dar indeosebi la
sfarsitul exercitiului economico-financiar, reconstituirea capacitatii de finantare a capitalului, in cazul
in care acesta scade sub pragul valorii initiale.
21.Principiul reconstituirii structurii de finantare este acel principiu al metodei contabilitatii,
care are in vedere finantarea capacitatii de exploatare a unitatii patrimoniale de catre proprietari (
actionari sau asociati ), pentru capitalul propriu si de terti, pentru datorii.
18
CAPITOLUL
E. CONTUL
Cu ajutorul acestui procedeu se realizeaz nregistrarea cronologic, gruparea, sistematizarea
i calculul micrii i rezultatul modificrilor la care sunt supuse elementele patrimoniale.
Pentru fiecare element patrimonial, ct i pentru fiecare tip de cheltuieli i venituri se asociaz
cte un cont care arat starea la un moment dat (sold),fluxul operaiilor economice care
afecteaz acel cont (rulaje) care n acelai timp determin modificri i n alt cont sau conturi.
F. BALANA CONTURILOR (BALANA DE VERIFICARE)
Prin acest procedeu se verific exactitatea nregistrrilor contabile efectuate n conturile
contabile, realizndu-se lunar prin centralizarea datelor din conturile contabile.
G. BILANUL CONTABIL
Asigur sintetizarea i generalizarea datelor cu privire la situaia patrimoniului la un moment
dat i rezultatele obinute. O parte din aceste procedee constituie o succesiune logic in ciclul
contabil de prelucrare a datelor: documentaia contul balana de verificare - bilanul
contabil, prin care trebuie s treac orice nregistrare i prelucrarea datelor contabile pentru a
se genera informaia contabil ca produs al metodei contabilitii.
21
CAPITOLUL
CAPITOLUL
27
Creditul este partea sau situatia din dreapta a oricarui cont .Denumirea de credit vine
de la latinescul credere a avea incredere
Continutul economic al debitului si creditului este diferit in functie de continutul
economic al contului .Astfel daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli debitul
reprezinta existentele si cresterile de active si cheltuieli , iar creditul reprezinta micsorarile de
active si cheltuieli , pe o anumita perioada de timp.
Daca conturile sunt deschise pentru pasive si venituri , debitul reprezinta micsorari de
pasive si venituri , iar creditul reprezinta existente si cresteri de pasive si venituri , pe o
anumita perioada de timp. A inscrie o suma in debitul unui cont , inseamna a debita acel cont
iar a inscrie o suma in creditul unui cont , inseamna credita acel cont.
4. Rulajul contului
Totalitatea sumelor inscrise in cont , intr-o perioada de timp fara existentele initiale
formeaza rulajul contului. Avem rulaj debitor si rulaj creditor .Continutul economic al
rulajului contului este diferit , in functie de continutul economic al contului .Astfel , daca
conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli , rulajul debitor reprezinta cresteri de active
si cheltuieli , iar rulajul creditor reprezinta micsorari de active si cheltuieli , pe o perioada de
timp. Daca conturile sunt deschise pentru pasive si venituri , rulajul debitor reprezinta
micsorari de pasive si venituri , iar rulajul creditor reprezinta cresteri de pasive si venituri , pe
o perioada de timp .
5. Total sume
Totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de timp , formate din existentele
initiale si rulaje , reprezinta elementul contului numit total sume. Avem total sume debitoare
si total sume creditoare. Continutul economic al elementului contului Total sume este diferit
in functie de continutul economic al contului
In cazul conturilor deschise pentru active , total sume debitoare se obtine insumind
wexistentele initiale cu rulajul debitor si reprezinta cresteri.Total sume creditoare se identifica
cu rulajul creditor si reprezinta micsorari de active, pe o perioada de timp
In cazul conturilor deschise pentru pasive , total sume debitoare se identifica cu rulajul
debitor si reprezinta micsorari de pasive , pe o perioada de timp .Total sume creditoare se
obtine insumind existentele initiale cu rulajul creditor si reprezinta cresteri de pasive,pe o
perioada de timp
In cazul conturilor deschise pentru cheltuieli si venituri , total sume se identifica cu
rulajele conturilor deoarece nu au existente initiale .
4.2 Prezentarea grafic a contului contabil
nregistrarea celor dou categorii de modificri (creteri i micorri ) care afecteaz orice
element patrimonial a necesitat pentru o nelegere ct mai bun utilizarea unei anumite forme
grafice pentru contul contabil .
n practica contabil se utilizeaz dou forme grafice ale contului:
- forma bilateral
- forma unilateral
Forma grafic bilateral (clasic ) presupune c fiecare cont se prezint sub dou pri
distincte: debit i credit. n una din pri (debit sau credit dup caz) se nregistreaz existentul
iniial i creterile elementului pentru care s-a deschis contul respectiv, iar n cealalt parte se
nregistreaz micorrile aceluiai element.
Odat cu nregistrarea creterilor sau scderilor n una din prile contului trebuie menionate
i
29
n cadrul acestor teorii explicarea principiului dublei nregistrri pornete de la cele dou
concepii privind rolul contabilitii, respectiv instrument de elaborare a deciziilor i
instrument de control. Cele dou teorii au la baz puncte de plecare diferite n prezentarea
regulilor de funcionare a conturilor:
- de la bilan la conturi, bazndu-se pe patrimoniu;
- de la conturi la bilan, bazndu-se pe fluxuri.
Explicarea principiului dublei nregistrri pe baza patrimoniului presupune c orice
micare care afecteaz un element patrimonial este n mod necesar nsoit de o micare
invers i de aceeai valoare asupra unuia sau mai multor elemente de patrimoniu.
n cadrul teoriei dublei nregistrri bazate pe patrimoniu se pornete de la relaia dublei
reprezentri A = P, respectiv mijloace economice = surse de finanare, dubla reprezentare
genernd ecuaiile principiului dublei nregistrri:
- creterile mijloacelor economice = creterile surselor de finanare;
- micorrile surselor de finanare = micorrile mijloacelor economice.
Un exemplu din care s rezulte principiul dublei nregistrri n cadrul abordrii patrimoniale
este urmtorul:
O societate comercial achiziioneaz materii prime n valoare de 500 lei de la un
furnizor care vor fi achitai ulterior prin contul de la banc.
Pornind de la bilan, aceast achiziie genereaz creterea postului bilanier de activ
MATERII PRIME (mijloace economice) i a postului bilanier de pasiv FURNIZORI
(surs de finanare). Chiar dac achiziionarea materiilor prime genereaz o datorie fa de
furnizori, pn n momentul achitrii acesteia poate fi asimilat unei surse de finanare (pasiv
stabil) intrnd materii prime pn la plata ulterioar, intervalul de timp de la data intrrii pn
la momentul achitrii fiind asimilat unui credit comercial.
Ecuaia dublei nregistrri:
(500 lei) cont MATERII PRIME = cont FURNIZORI (500 lei)
creterea stocului de materii prime creterea valorii furnizorilor (mijloace economice) cu 500
lei (surs de finanare = credit comercial) cu 500 lei
Achitarea ctre furnizori a valorii achiziiei:
(500 lei) cont FURNIZORI = cont CONTURI LA BNCI N LEI (500 lei)
scderea obligaiei de plat scderea sumei din conturile bancare cu 500 lei (mijloace
economice) cu 500 lei
Astfel, dubla nregistrare const n nregistrarea simultan i cu aceeai sum, cu
ajutorul conturilor, a creterilor i a micorrilor ce se produc n componena i structura
patrimoniului ca urmare a operaiilor economice, prin debitarea i creditarea a cel puin dou
conturi, care se influeneaz reciproc i ntre care exist o legtur logic. Explicarea
principiului dublei nregistrri pe baz de fluxuri Relaiile de schimb (de exemplu vnzarecumprare) dau natere ntotdeauna la dou fluxuri de sens contrar i de aceiai intensitate
(valoare), unul care indic resursa iar cellalt utilizarea . Dubla nregistrare are rolul de a
reflecta aceste fluxuri
economice. n cadrul unei operaiuni de aprovizionare cu materii prime de la furnizori n
cadrul relaiei dintre client i furnizor se nasc dou fluxuri economice de sens contrar i de
aceiai valoare: Client / cumprtor Furnizor / vnztor Realizarea acestor fluxuri are la baz
faptul c:
32
- furnizorul are o resurs R1 = materii prime pe care o pune la dispoziia clientului care are
nevoie de aceasta pentru a o utiliza U1;
- clientul dispune de o resurs R2 = bani pe care i pune la dispoziia furnizorului pentru a-i
utiliza U2 ca i contrapartid la livrarea materiilor prime.
Observm c fiecare parte a tranzaciei dispune de cte un tip de resurs pe care l
pune la dispoziia celeilalte spre utilizare. Putem astfel afirma c fiecare resurs finaneaz o
utilizare i fiecare utilizare este finanat de o resurs. n contabilitatea vnztorului aceast
operaiune de vnzare genereaz o resurs, ea nregistrndu-se ntr-un cont de venituri (cont
de pasiv) n parte de credit, iar banii ncasai sporesc mijloacele economice nregistrndu-se
ntr-un cont de activ (de exemplu CONTURI LA BNCI) pe partea de debit.
33
n concluzie putem spune c orice nregistrare ntr-un cont are neaprat o contra
partid ntr-unul sau mai multe alte conturi i fiecrei sume nregistrate n debitul unui cont i
corespunde o sum identic n creditul altui cont i invers.
4.5. Corespondena conturilor
nregistrarea oricrei operaii economice presupune alegerea conturilor n care se
transpune operaia , alegerea fiind condiionat de natura operaiei i a modificrilor pe care le
produce .
ntre conturile n care se nregistreaz operaia economic se stabilete o legtur de
interdependen. Aceast legtur ntre contul care se debiteaz i contul care se va credita , n
vederea nregistrrii unei operaii economice poart denumirea de corespondena conturile iar
conturile ntre care se stabilete o asemenea legtur se numesc conturi corespondente.
Corespondena conturilor se poate realiza:
- numai ntre conturile de activ, cnd se nregistreaz operaii economice care genereaz
modificri n structura mijloacelor economice (a activelor);
- numai ntre conturile de pasiv, cnd se nregistreaz operaii economice care genereaz
modificri n structura surselor de finanare (a pasivelor);
- ntre conturi de activ i pasiv, cnd se nregistreaz operaii economice care genereaz
modificri ale volumului mijloacelor economice (a activelor) i a surselor de finanare (a
pasivelor) .
Exemplificarea corespondenei conturilor se poate face cu ajutorul unor operaii economice
care se nregistreaz astfel :
1.) Se transfer o sum de bani din contul la banc n casieria proprie printr-o fil CEC n
sum de 5.000 lei . Operaia produce micorarea sumei din contul de banc (cont contabil de
activ) i creterea sumei din casierie (cont contabil de activ) genernd modificarea structurii
mijloacelor economice .
2.) Se achit datoria faa de furnizor n sum de 3.000 lei prin intermediul disponibilitilor
bneti din contul bancar. Operaia produce scderea obligaie fa de furnizori (cont contabil
de pasiv)i creterea datoriei faa de banc (cont contabil de pasiv).
34
35
-cu un singur cont corespondent creditor si doua sau mai multe conturi corespondente
debitoare
Formule contabile compuse au doua sau mai multe conturi corespondente debitoare si
doua sau mai multe conturi corespondente creditoare .Aceste formule nu sunt agreate in toate
cazurile deoarece nu se regasesc conturile corespondente cu sumele adecvate.
b) Dupa scopul pentru care se intocmesc
- formule contabile intocmite conform normelor si instructiunilor de aplicare
a planului de conturi , deci normale , corecte
- formule contabile de corectare numite si de stornare
Formulele contabile de corectare sau de stornare pot fi :
1)de stornare in negru
2)de stornare in rosu
1)Formulele de stornare in negru presupun inversarea formulei contabile eronat
intocmite si intocmirea formulei contabile corecte
2)Formulele de stornare in rosu presupun intocmirea unei noi formule contabile
eronate, dar cu sumele scrise cu o culoare rosie sau in lipsa acesteia cu sumele inscrise in
chenar .Acest lucru se explica prin faptul ca orice suma inscrisa in cont cu culoare rosie sau
chenar se scade, fiind cu semnul minus si prin aceasta se anuleaza rulajele ireale .
Orice formul contabil trebuie s conin n mod obligatoriu elementele enumerate anterior
dar prezentarea grafic poate s difere. operaia economic analizat poate fi transpus n
formula contabil n urmtoarele forme grafice;
10.000 MATERII PRIME = FURNIZORII 10.000
Materii prime = Furnizori 10.000
_____________________________________
DEBIT Materii prime 10.000
CREDIT Furnizori 10.000
Dac atam la formula contabil o serie de elemente cum ar fi: data la care a avut loc
operaia economic, documentul justificativ care o desemneaz, explicaia pe scurt a operaiei
obinem articolul contabil.
ARTICOLUL CONTABIL reprezint modalitatea de reflectare cronologic a operaiilor
economice n conturi pe baza dublei nregistrri.
Ex. de articol contabil:
5 ianuarie anul N
10.000 materii prime = furnizori 10.000
recepionat conform facturi nr. 2125671/2 ian. anul N materii prime de la SC. GAMA SRL
Formulele contabile se clasific n funcie de dou criterii:
- n funcie de numrul de conturi corespondente;
- n funcie de scopul urmrit.
n funcie de numrul de conturi corespondente avem:
- formule contabile simple
- formule contabile compuse.
Formulele contabile simple se folosesc pt. nregistrarea operaiilor economice i financiare
care determin modificri n dou elemente patrimoniale, implicnd un singur cont care se
debiteaz i un singur cont care se crediteaz.
Formulele contabile compuse se folosesc atunci cnd se nregistreaz n contabilitate operaii
economice care genereaz modificri n mai mult de dou elemente patrimoniale:
Avem urmtoarele variante :
- cu un singur corespondent debitor i dou sau mai multe conturi corespondente creditoare
37
SC BETA SRL achit o obligaie fa de furnizori n sum de 6.000 lei, 4.000 lei din conturile
la bnci i 2.000 lei din numerarul aflat n casieria unitii. Formula contabil este :
6.000 Furnizori =
%
6.000
Conturi la bnci 4.000
Casa
2.000
- cu un singur cont corespondent creditor i dou sau mai multe conturi corespondente
debitoare.
SC. BETA SRL se aprovizioneaz cu materii prime n sum de 5.000 lei i cu materiale
consumabile n sum de 2.000 lei de la SC. GAMA SRL .
Formula contabil este:
7.000
%
= Furnizori 7.000 lei
5.000 Materii prime
2.000Materiale consumabile
n funcie de scopul urmrit avem:
- formule contabile curente;
- formule contabile de stornare sau rectificare;
Formule contabile curente sunt acele formule ce se ntocmesc conform normelor i
instruciunilor de aplicare a planurilor de conturi, n mod normal i permanent .
Formule contabile de stornare sunt formulele ce corecteaz sau anuleaz nregistrri fcute
deja n contabilitate , prin formule curente ntocmite anterior .
Aceste formule pot fi:
- de stornare n negru;
- de stornare n rou.
a) Formule de stornare n negru sunt acelea n care corectarea sau anularea nregistrrii
anterioare se obine prin inversarea poziiei deinute de conturile anterioare care trebuie
corectat sau anulat.
Dac presupunem c n cadrul formulei contabile .
11.000 Materii prime = FURNIZORI 11.000
S-a greit suma, suma corect fiind de 10.000lei.
Corectarea prin stornarea n negru se face prin inversarea poziiei celor dou conturi n cadrul
formulei anterioare.
11.000 FURNIZORI = Materii prime 11.000
Dup aceast inversare se ntocmete formula contabil corect:
10.000 Materii prime = FURNIZORI 10.000
Evidena sistematic n conturi se prezint astfel :
Observm c stornarea n negru duce la mrirea artificial a rulajului conturilor folosite
concomitent cu alterare corespondenei dintre conturi
Din analiza evidenei sistematice a conturilor rezult c s-au fcut aprovizionri cu materii
prime n sum de 21.000.000 lei dei n realitate suma aprovizionat a fost de 10.000.000 lei,
la fel obligaiile fa de furnizori rezult n sum de 21.000.000 lei dei n realitate sunt de
10.000.000 lei.
De asemenea rezult c s-au dat n consum materii prime n sum de 11.000.000 lei (creditul
contului de materii prime) i s-au achitat obligaii fa de furnizori n sum de 11.000.000 lei
(debitul contului de furnizori).
Pentru a depi aceste dezavantaje se recomand utilizarea stornrii n rou.
b) Formulele de stornare n rou Acest tip de stornare se face prin repetarea formulei eronate
cu nscrierea sumei n rou sau n chenar.
Pornim de la formula contabil la care s-a greit suma.
(1) 11.000 MATERII PRIME = FURNIZORI 11.000
38
determina costul productiei , separat pentru fiecare sectie atelier sau faza de fabricatie si in
cadrul acestora pe produse , comenzi , lucrari si servicii
Importanta conturilor analitice consta si in adancirea procesului de sistematizare a
informatiilor contabile , inceput cu ajutorul bilantului si continuat cu ajutorul conturilor
sintetice. Aceasta sistematizare se concretizeaza in adancirea detalierii cunoasterii distincte a
tuturor elementelor obiectului contabilitatii .Generalizarea informatiilor contabile se
realizeaza prin centralizarea datelor din conturile sintetice cu ajutorul balantei de verificare si
in final in cadrul bilantului unde apar numai soldurile conturilor sintetice
Atat sistematizarea cat si generalizarea informatiilor contabile sunt posibile datorita
legaturilor reciproce care exista intre conturile sintetice si conturile analitica
Tehnici de inregistrare in conturi
Crearea si folosirea conturilor ca modele de evidenta si calcul a circuitului economic
al patrimoniului se pot realiza in conditiile folosirii mai multor tehnici de inregistrare cum
sunt :
a) Tehnica inregistrarii directe reprezinta regula in construirea conturilor necesare
reflectarii circuitului patrimonial .Potrivit acestei tehnici exista o congruenta intre
miscarea reala economica sau financiara si oglindirea ei in conturi. Cele doua
conturi corespondente care se debiteaza si se crediteaza corespund celor doua
elemente patrimoniale intre care se stabileste raportul de echivalenta specific
miscarii de valoare economica.
b) Tehnica inregistrarii indirecte este folosita pentru reflectarea pe o cale
intermediara a miscarii economice sau financiare .In acest scop sunt utilizate
conturi distincte de cele care s-ar putea asocia direct elementelor patrimoniale
modificate
c) Tehnica inregistrarii desfasurate -presupune folosirea unui numar mai mare de
conturi corespondente decat cel implicat de miscarea economica sau financiara
d) Tehnica inregistrarii in doua circuite - este determinata in special de comenzile
informationale pe care trebuie sa le asigure sistemul de conturi in gestiunea interna
a patrimoniului .Primul circuit denumit de evidenta sau gestiune financiara
furnizeaza informatia de decontare a patrimoniului , iar cel de-al doilea , denumit
operativ sau intern de gestiune asigura informatia de reflectare si control privind
activitatea interna transformatoare
e) Tehnica inregistrarii de lichidare sau inchidere se foloseste pentru operatiile de
calcul si inchidere a soldului unor conturi care apar in cadrul inregistrarilor
desfasurate. Pe aceasta cale se pune in evidenta soldul unui cont care se transfera
in continuare altui cont .Ele nu sunt expresia sau nu corespund unor miscari reale
economice sau financiare.
f) Tehnica inregistrarii prin contragere utilizeaza un numar mai mic de inregistrari
in conturi , ca rezultat al suprapunerii a doua miscari de valori economice efectuate
simultan, fie prin inlocuirea lor partiala sau totala cu diverse aranjamente
financiare.
Evidenta cronologica
Pentru a se putea inregistra in contabilitate , operatiile economice trebuie sa fie consemnate in
documente primare , numite si documente justificative. Aceste documente primare se pot
prelucra in contabilitate , fie document cu document, fie se centralizeaza pe anumite perioade
de timp. Prelucrarea in contabilitate presupune mai intii , dupa parcurgerea etapelor analizei
contabile , intocmirea formulelor contabile fie direct pe fiecare document , fie pe
centralizatoare, operatie numita contare
40
41
42
Registrul inventar este un document contabil obligatoriu care se ntocmete la finele anului
ntr-un exemplar i stabilete rezultatele inventarierii patrimoniului. Cuprinde elementele
patrimoniale de activ i pasiv grupate n funcie de natura lor conform cu posturile de bilan
inventariate. La baza ntocmirii acestui registru se afl listele de inventariere sau alte
documente care justific coninutul fiecrui post din bilanul contabil
Cuprinde dou pri:
- prima parte cuprinde elementele patrimoniale inventariate;
- a doua parte cuprinde recapitulaia elementelor inventariate grupate pe structuri de activ i
pasiv.
43
Clasificarea conturilor
Clasificarea conturilor se poate face avand in vedere mai multe criterii , fiecare din ele
da posibilitatea sa cunoastem trasaturile caracteristice si comune ale acestora
Principalele criterii in functie de care se pot clasifica conturile sunt :
a) Dupa functia economica
conturi de activ
- conturi de pasiv
b) Dupa sfera de cuprindere
- conturi sintetice sunt utilizate pentru grupe sau categorii omogene ale
elementelor patrimoniale , din punct de vedere a continutului lor.Pentru
agentii economici din Romania, exista conturi sintetice de gradul I si
conturi sintetice de gradul II. Conturi sintetice de gradul I si conturi
sintetice de gradul II. Conturile sintetice de gradul I sunt simbolizate cu trei
cifre si sunt utilizate de catre unitatile patrimoniale mici si mijlocii
Conturile sintetice de gradul II sunt simbolizate cu patru cifre si sunt
utilizate obligatoriu de catre agentii economici mari
- conturi analitice sunt detalieri ale conturilor sintetice si nu au un caracter
de obligativitate. Deci ele se deschid facultativ , diferit de la unitate la
unitate , in functie de necesitatile de informare ale factorilor de decizie
c) Dupa continutul economic
- conturi bilantiere (de situatie)
-conturi deschise pentru active
-conturi deschise pentru pasive
- conturi de rezultate
-conturi de cheltuieli
-conturi de venituri
- conturi de gestiune
- conturi in afara bilantului
44
X.BALANTA DE VERIFICARE
Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei
contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi ,
legatura dintre conturile sintetice si bilant , legatura dintre conturile sintetice si conturile
analitice, precum si centralizarea datelor contabilitatii curente.
Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare , in care se inscriu
datele valorice preluate din conturi.
In cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati structurale si globale proprii
dublei inregistrari si corespondentei conturilor .Aceste egalitati exprima un echilibru
permanent intre aceste date , de unde provine si denumirea de balanta.
Balanta de verificare contine toate conturile folosite de o unitate patrimoniala , fiecare
cont fiind inscris cu soldul initial , rulajele perioadei curente , totalul sumelor si soldul final de
la sfarsitul lunii pentru care se incheie balanta respectiva
Functiile balantei
A. Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi , prin
intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de
verificare , precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorul
ei.
B. Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant balanta de verificare
concentreaza informatiile din toate conturile folosite in contabiliattea curenta a
unitatii .Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din bilantul anual
reprezinta soldurile finale ale conturilor , preluate din balanta de verificare,
prelucrate si grupate conform necesitatilor de intocmire a bilantului.
C. Functia de legatura intre conturile sintetice si conturile analitice consta in
intocmirea unor balante de verificare ale conturilor analitice pentru fiecare cont
sintetic care se desfasoara pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor balante se
controleaza concordanta care trebuie sa existe intre datele inregistrate in contul
sintetic si conturile sale analitice.
D. Functia de centralizare a existentelor , miscarilor si transformarilor elementelor
patrimoniale gruparea si centralizarea datelor inregistrate in conturi cu ajutorul
balantei de verificare ofera conducerii unitatilor posibilitatea de a cunoaste totalul
modificarilor intervenite in volumul si structura patrimoniului economic,
rezultatele financiare obtinute in urma activitatilor desfasurate.Balanta de
verificare asigura compararea datelor de la inceputul unei perioade de gestiune cu
cele de la sfarsitul ei si cu alte perioade de gestiune expirate
E. Functia de analiza a activitatii economice are un rol deosebit de important in
analiza situatiei economico-financiare pe perioade scurte de timp, si in intervalul
dintre doua bilanturi , fiind astfel singurul instrument care furnizeaza informatiile
necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale.
Clasificarea balantelor de verificare
Balantele de verificare se clasifica dupa mai multe criterii :
1. Dupa natura contuirlor pe care le contine
-balante de verificare ale conturilor sintetice, se intocmesc pe baza datelor preluate
din conturile sintetice si cuprind toate conturile sintetice folosite in contabilitatea curenta a
unei unitati patrimoniale, intr-o perioada de gestiune
-balante de verificare ale conturilor analitice se intocmesc inaintea elaborarii
45
balantei conturilor sintetice pe baza datelor preluate din conturile analitice. Balantele de
verificare analitice se intocmesc pentru fiecare cont sintetic care afost desfasurat pe conturi
analitice
2. Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind :
-Balanta de verificare cu o singura egalitate, se prezinta in doua variante fie ca o
balanta a sumelor, fie ca o balanta a soldurilor
Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
Sau
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare
-Balanta conturilor cu doua egalitati , denumita si balanta sumelor si soldurilor
rezulta din combinarea sumelor cu balanta soldurilor.Ea cuprinde patru coloane, doua pentru
totalul sumelor debitoare si creditoare si doua coloane pentru soldurile finale, debitoare si
creditoare.Egalitatile ei sunt :
Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
si
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare
-Balanta de verificare cu trei egalitati, se caracterizeaza prin separarea soldurilor
initiale de rulajele lunii curente. Ea se intocmeste in doua variante:
-balanta tabelara
-balanta de verificare sah
Egalitatile ei sunt:
Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
si
Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare
si
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare
Cu ajutorul acestei balante de verificare se poate stabili si urmatoarea corelatie :totalul
rulajelor din balanta de verificare trebuie sa fie egal cu totalul rulajelor din evidenta
cronologica(din Registrul Jurnal) .Desi reda volumul valoric al activitatii desfasurate intr-o
perioada de gestiune, nu reflecta natura operatiilor efectuate.Pentru inlaturarea acestui neajuns
se foloseste balanta de verificare cu trei egalitati in forma sah.Aceasta permite si redarea
corespondentei conturilor in care s-au inregistrat operatiile economice in functie de continutul
lor economic
-balanta de verificare cu patru egalitati, este o combinare a balantei de sume si
solduri cu balanta de rulaje lunare cu solduri initiale .De aceea ea mai poarta denumirea de
balanta cu rulaje lunare cu sume precedente .Cu ajutorul ei se obtin urmatoarele egalitati
Totalul sumelor debitoare din
balanta (perioada)
precedenta
Totalul rulajelor debitoare ale
lunii curente
Totalul sumelor debitoare la data
intocmirii balantei
Totalul
soldurilor
finale
debitoare
46
47
48
49
CUMP =
50
51
Clasificarea calculatiilor
A.Din punct de vedere al momentului elaborarii calculatiilor in raport de
procesele si fenomenele economice la care se refera , acestea sunt de doua feluri :
Antecalculatiile sunt acelea care se elaboreaza inainte de desfasurarea
proceselor si fenomenelor economice la care se refera .Scopul fiind
previzionarea unor indicatori care stau la baza adoptarii deceziilor privind
desfasurarea proceselor si fenomenelor respective.in categoria
antcalculatiilor sunt cuprinse : calculatii de proiect, de deviz, de buget, etc.
Postcalculatii sunt acelea care se elaboreaza dupa desfasurarea proceselor si
fenomenelor economice la care se refera .Acestea au drept scop determinarea
indicatorilor efectivi cu privire la fenomenele si procesele economice la care
se refera pentru a controla modul si masura in care s-au realizat previziunile
prevazute in antecalculatii.Post calculatiile pot fi la randul lor: calculatii
contabile, calculatii statistice si calculatii de analiza si control ale activitatii
economico-financiare a unitatii patrimoniale in cauza.
B.Dupa sfera de cuprindere a elementelor structurale ale indicatorilor economico
financiari in continutul acestora :
Calculatii totale sunt acelea care iau in considerare la stabilirea
indicatorilor economico financiari toate elementele structurale ale
acestora, motiv pentru care se mai numesc si calculatii complete .
Calculatii partiale sunt acelea care iau in considerare la determinarea
indicatorilor economico-financiari numai o parte dintre elementele
structurale ale acestora , limitind deci continutul lor numai la anumite
elemente , in functie de scopul urmarit
C.Din punct de vedere al intervalului de timp la care se intocmesc po fi:
Periodice sunt acelea care se intocmesc la intervale de timp egale
Neperiodice sunt acelea care se intocmesc la intervale inegale de timp
Principiile calculatiei
1.Principiul determinarii obiectului calculatiei reprezinta punctul de plecare in
organizarea calculatiei si este delimitat prin elementul pentru care se efectueaza
calculatia. Cunoasterea obiectului calculatiei are importanta deosebita in scopul
determinarii volumului cheltuielilor pe care le ocazioneaza o anumita entitate pentru care
se calculeaza costul.
2.Principiul alegerii metodei de calculatie datorita marii diversitati a
indicatorilor economico-financiari care se calculeaza in contabilitate si metodele de
calculatie prin care se determina indicatorii in cauza sunt diferite. Astfel pnetru calculul
costului productiei fabricate , de exemplu se pot utiliza diverse metode in functie de
particularitatile tehnologiei si organizarii productiei , de continutul costului unitar al
productiei , de obiectivele urmarite in activitatea de conducere a procesului de productie
3.Organizarea calculatiei contabile in concordanta cu celelalte forme de calculatie
economica (previzionala si statistica) potrivit acestui principiu datele furnizate de
diferitele componente ale sistemului informational economic se pot centraliza pentru
calculul , analiza si controlul indicatorilor respectivi pe intreprinderi , ramuri si pe
intreaga economie nationala pentru ca ele se determina in mod unitar in cadrul fiecareia
52
XIII.INVENTARIEREA PATRIMONIULUI
Inventarierea reprezinta procedeul de constatare faptica la o anumita data a
existentei elementelor patrimoniale, din punct de vedere cantitativ, calitativ si valoric.
Importanta inventarierii: contribuie la stabilirea corecta a indicatorilor de calcul si
evidenta , contribuie la infaptuirea controlului asupra integritatii si corectei gestionari a
patrimoniului unitatii, contribuie la mobilizarea rezervelor interne, accelerarea vitezei de
rotatie a mijloacelor circulante si respectarea disciplinei financiare etc.
Clasificarea inventarierii
A.Dupa sfera de cuprindere
-inventariere generala care cuprinde intreg patrimoniul intreprinderii precum si
bunurile apartinind altor unitati luate spre prelucrare de unitatea inventariata
-inventarierea partiala cuprinde o parte a patrimoniului intreprinderii
B.Dupa intervalul de timp la care se efectueaza
-inventariere anuala in vederea stabilirii reale a elementelor patrimoniale pentru a
fi trecute in bilant
-inventariere periodica care are loc in cursul anului sau la intervale mai mari de
1an se efectueaza pentru verificarea existentei anumitor elemente patrimoniale
-inventariere ocazionala se efectueaza in cursul anului fiind determinata de
imprejurari speciale cum ar fi predare-primire de gestiune
-inventariere inopinanta se efectueaza in cursul anului de catre conducerea unitatii
Pregatirea inventarierii consta in stabilirea obiectului inventarierii si stabilirea
sferei de cuprindere a inventarului. Din comisia de inventariere nu pot face parte
gestionarii, contabilii care tin evidenta gestiunii inventariate .Comisia de inventariere are
obligatia sa sigileze locurile si caile de acces cu exceptia locului unde a inceput
inventarierea, sa solicite o declaratie scrisa in care sa se mentioneze urmatoarele:
53
54
55
inainte de inventarierea patrimoniului. Relatiile de control proprii balantei sunt cele dintre
debitul si creditul conturilor, inregistrarea cronologica si sistematica, inregistrarea
sintetica si analitica. Dintre acestea cea care ofera informatia de control privind
inregistrarea in conturi a tuturor documentelor justificative este aceea ca totalul rulajului
debitor sau creditor din balanta trebuie sa fie egal cu totalul rulajului calculat in registrul
jurnal general
2.Inventarierea generala a patrimoniului reprezinta lucrarea preliminara prin
care se stabileste situatia reala a patrimoniului .Relatia proprie inventarului prin care se
determina situatia reala a patrimoniului la un moment dat este de forma :
SNP = Activul inventariat la valoarea actuala Datoriile inventariate la
valoarea actuala
3.Contabilitatea operatiilor de regularizare o data stabilite rezultatele
inventarierii , plusurile si minusurile de inventar, se procedeaza la inregistrarea si
decontarea lor gestionara. A efectua aceasta operatie inseamna a regulariza rezultatul
inventarierii. In principiu plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniu intreprinderii ,
iar minusurile se imputa.
Amortizarea activelor imobilizate reprezinta, in principiu, o cheltuiala calculata si
inregistrata la inchiderea exercitiului financiar . In acest scop amortizarea calculata in
planul de amortizare sau fisa mijloacelor fixe se compara cu deprecierea determinata in
listele de inventariere ca diferenta intre valoarea contabila de intrare si valoarea de
inventar
Provizioanele pentru deprecieri vizeaza acele elemente de activ neamortizabile a
caror valoare de inventar la data inchiderii exercitiului este mai mica decat valoarea
contabila de intrare. In situatia in care deprecierea calculata pe baza inventarului
(valoarea contabila valoarea de inventar) este superioara provizionului constituit se
constituie un provizion suplimentar iar inregistrarea in principiu este:
Conturi de cheltuieli cu amortizarile si provizioanele = Conturi de provizioane
pentru deprecieri
In cazul in care deprecierea constatata pe baza inventarului este
inferioara provizionului constituit, se diminueaza provizionul constituit cu diferenta
corespunzatoare, facindu-se inregistrarea de principiu
Conturi de provizioane pentru deprecieri = Conturi de venituri din provizioane
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie pentru finantarea acelor
cheltuieli si pierderi a caror realizare sau plata este incerta, ori pentru cheltuieli care
devin exigibile in perioadele urmatoare.
Pentru a stabili corect rezultatul exercitiului este necesara separarea in timp a
cheltuielilor si veniturilor inregistrate. Operatiile de regularizare a cheltuielilor si
veniturilor genereaza urmatoarele tipuri de inregistrari contabile :
a)cheltuieli constatate la inchiderea exercitiului ca fiind aferente exercitiului
urmator sau de repartizat pe parcursul mai multor exercitii :
Cheltuieli inregistrate in avans = Conturi de cheltuieli
b)cota scadenta de cheltuieli preluate in exercitiul curent din exercitiul precedent,
inregistrare efectuata pe baza scadentelor
Conturi de cheltuieli = Cheltuieli inregistrate in avans
c)venituri inregistrate in avans direct in conturile de venituri si transferate la
inchiderea exercitiului asupra conturilor de regularizare
Conturi de venituri = Venituri inregistrate in avans
56
d)Cota scadenta din venituri preluate in exercitiul curent din exercitiul precedent,
inregistrare efectuata pe baza de scadenta
Venituri inregistrate in avans = Conturi de venituri
In sfera delimitarilor in timp mai intra si contabilizarea diferentelor de conversie
la cursul zilei (31XII) a creantelor si datoriilor in devize, diferentele de curs valutar
favorabile sau nefavorabile privind lichiditatile in devize calculate la cursul zilei (31XII)
Stabilirea balantei conturilor dupa inventariere
Pentru a pregati informatia necesara inchiderii conturilor de bilant si a celor de
venituri si cheltuieli se intocmeste balanta conturilor dupa inventariere. Aceeasi balanta
furnizeaza si informatia necesara completarii bilantului contabil .
Determinarea rezultatului exercitiului
Pentru a stabili rezultatul exercitiului se procedeaza la inchiderea conturilor de
cheltuieli si venituri
Folosind datele inregistrate in conturile de venituri si cheltuieli , inchiderea
conturilor se prezinta astfel:
a)inchiderea conturilor de cheltuieli
Profit si pierderi = Conturi de cheltuieli
b)inchiderea conturilor de venituri
Conturi de venituri = Profit si pierdere
c)se calculeaza si se plateste impozitul pe profit
Rezultatul impozabil = rezultatul contabil inainte de impozitare-deducerile
fiscale-nededucerile fiscale
-Impozitul datorat
Cheltuieli cu impozitul pe profit = Impozitul pe profit
-Inchiderea contului de cheltuieli
Profit si pierdere = cheltuieli cu impozitul pe profit
-Plata impozitului pe profit
Impozit pe profit = conturi curente la banci
57
ACTIV
PASIV
Mijloace economice
Surse de formare
prezentate dupa componenta si a mijloacelor economice
58
rolul
lor
economice
in
procesele
Obligatiile intreprinderii
fata de terti
Drepturile intreprinderii
fata de terti
TOTAL ACTIV
TOTAL PASIV
BILANT
incheiat la data de 31 martie
lei
ACTIV
Nr. Denumirea postului
crt.
1.
Mijloace fixe
2.
Materiale consumabile
PASIV
Suma Nr. Denumirea postului
crt.
25.000 1 Capital social
7.000
Suma
30.000
3.
Casa in lei
100
Furnizori
5.000
4.
8.000
Impozit pe salarii
600
5.
Debitori
1.000
2.000
6.
Clienti
4.000
Creditori
8.500
7.
Produse finite
8.000
TVA de plata
3.000
53.100
TOTAL PASIV
TOTAL ACTIV
53.100
Ex. nr. 1:
Un agent economic se aprovizioneaza cu materiale consumabile in valoare de 100
lei de la un furnizor pe baza de factura (se porneste de la situatia initiala).
59
In acelasi timp va avea loc si o crestere a obligatiilor catre furnizor cu 100 lei si
deci va avea loc o crestere de la 5.000 lei la 5.100 lei.
Totalul actiunii si totalul pasivului va creste cu 100 lei.
A+X=P+X
Bilantul contabil
lei
ACTIV
Nr. Denumirea postului
crt.
PASIV
N Denumirea postului
r
cr
t
Suma
Suma
1.
Mijloace fixe
25.000
Capital social
30.000
2.
Materiale consumabile
7.100
3.
Casa in lei
100
Furnizori
5.100
4.
8.000
Impozit pe salarii
600
5.
Debitori
1.000
2.000
6.
Clienti
4.000
Creditori
8.500
7.
Produse finite
8.000
TVA de plata
3.000
53.200
TOTAL PASIV
TOTAL ACTIV
53.200
Ex. nr. 2
Agentul economic a achitat unui creditor suma de 3.000 lei.
60
-X=P-X
lant contabil
mii lei
ACTIV
Nr. Denumirea postului
crt.
1.
Mijloace fixe
25.000
PASIV
N Denumirea postului
r
cr
t
1 Capital social
2.
Materiale consumabile
7.100
Suma
Suma
30.000
3.
Casa in lei
100
Furnizori
5.100
4.
5.000
Impozit pe salarii
600
5.
Debitori
1.000
2.000
6.
Clienti
4.000
Creditori
5.500
7.
Produse finite
8.000
TVA de plata
3.000
50.200
TOTAL PASIV
TOTAL ACTIV
61
50.200
Ex. nr. 3:
Se incaseaza de la un client suma de 2.000 lei, pe baza ordinului de plata introdus
in banca de client.
Bilant contabil
lei
ACTIV
Nr. Denumirea postului
crt.
1.
Mijloace fixe
25.000
PASIV
N Denumirea postului
r
cr
t
1 Capital social
2.
Materiale consumabile
7.100
Suma
Suma
30.000
3.
Casa in lei
100
Furnizori
5.100
4.
7.000
Impozit pe salarii
600
5.
Debitori
1.000
2.000
6.
Clienti
2.000
Creditori
5.500
7.
Produse finite
8.000
TVA de plata
3.000
50.200
TOTAL PASIV
TOTAL ACTIV
Ex. nr. 4:
Din remuneratiile datorate se retine impozitul pe salarii datorat bugetului statului
de 400 lei.
62
50.200
Suma
25.000
Nr.
crt.
1
2.
7.100
Materiale consumabile
PASIV
Denumirea postului
Suma
Capital social
30.000
3.
Casa in lei
100
Furnizori
5.100
4.
7.000
Impozit pe salarii
1.000
5.
Debitori
1.000
1.600
6.
Clienti
2.000
Creditori
5.500
7.
Produse finite
8.000
TVA de plata
3.000
50.200
TOTAL PASIV
TOTAL ACTIV
ntrebri recapitulative
1. Definii ntreprinderea ca unitate patrimonial de baz n care se
organizeaz contabilitatea.
3. Definii informaia. Prezentai criteriile utilizate pentru clasificarea
informaiilor i caracteristicile principale ale acestora avnd n vedere
importana acestora n realizarea funciilor manageriale.
4. Ce informaii nglobeaz evidena economic.
5. Prezentai cele dou sisteme contabile existente n lume la ora actual,
detaliind sistemul de contabilitate care se utilizeaz n ROMNIA la
momentul prezent.
6. Care sunt funciile contabilitii primare i cele ale contabilitii
interne de gestiune?
7. Definii care este obiectul contabilitii conform colii romneti de
63
50.200
64
corespondente . In acest caz registrul cartea-mare, poate fi constituit din Fise de cont
pentru operatii diverse.
In cadrul acestei forme de inregistrare se deschid fise de cont pentru operatii
diverse pentru fiecare cont utilizat in care se preiau din registrul jurnal, toate sumele cu
care respectivul cont s-a debitat si s-a creditat, cu indicarea simbolului conturilor
corespondente si stabilirea soldului dupa fiecare operatie reportata.
Forma de contabilitate pe jurnale se poate practica in doua variante:
1. forma clasica sau cu jurnal unic este recomandabila pentru intreprinderile
mici unde volumul operatiilor ce pot fi inregistrate zilnic este limitat. Aceasta
forma utilizeaza intr-o forma corelata urmatoarele registre de contabilitate:
registru inventar, registru jurnal si registru cartea mare sub forma fiselor de
cont pentru operatii diverse
2. forma evoluata sau cu jurnale multiple se caracterizeaza prin folosirea unui
sistem de jurnale auxiliare, denumite si analitice, pentru fiecare tip de operatii
economico-financiare repetitive, cum ar fi: jurnalul operatiilor de casa si
banca, jurnalul decontarilor cu furnizorii, jurnalul operatiilor diverse, jurnalul
vanzarilor si altor iesiri. Lunar totalul inregistrarilor din registrele jurnal
auxiliare se reporteaza in registrul-jurnal general.
Forma de contabilitate maestru sah
Caracteristica de baza a formei de contabilitate maestru-sah este reportarea
cronologica a tuturor sumelor din registrul jurnal unic sau din registrele jurnal auxiliare
in fisele sintetice cartea mare (sah) deschise separat pentru debitul si creditul fiecarui cont
utilizat cu defalcare pe conturi corespondente.
Lunar pe baza fiselor sintetice cartea-mare (sah) se intocmeste registrul cartea
mare(propriu-zisa) sub forma fiselor de cont pentru operatii diverse sau direct balanta de
verificare a conturilor contabile sintetice
Forma de contabilitate jurnal cartea-mare
Forma de conatbilitate jurnal cartea mare se bazeaza pe principiul inregistrarii
unilaterale a operatiilor economice adica numai in creditul conturilor pentru care se
deschid jurnale, in corespondenta cu conturile corespondente debitoare , dupa schema-sah
, imbinindu-se evidenta cronologica cu evidenta sistematica, in cadrul fiecarui jurnal
Documentele reprezentative ale acestei forme de contabilitate sunt jurnalele
deschise pentru creditul fiecarui cont, astfel construite incat creditul fiecarui cont utilizat
se afla intr-un singur jurnal de unde se reporteaza lunar , intr-o singura pozitie, in
registrul cartea mare. Debitul fiecarui cont utilizat se regaseste in jurnalele diferitelor
conturi creditoare cu care are corespondenta , din care se preiau in coloane distincte din
registrul cartea mare astfel incat prin insumarea acestora se formeaza pentru fiecare cont
utilizat , rulajul debitor .Astfel in registrul cartea mare comparand rulajele debitoare cu
cele creditoare si tinand seama si de eventualele solduri precedente se pot stabili lunar
soldurile finale , a tuturor conturilor contabile sintetice utilizate.
Alte forme de contabilitate
Programele de calcul computerizat permit prelucrarea datelor ciclului contabil, in
urma unei singure introduceri a acestora in baza de date, de regula pe baza articolului sau
65
66