DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI

DIVERSITATE TEMATIC, STILISTIC SI DE

VIZIUNE N OPERA MARILOR CLASICI

1
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI

ECHIPA: BRINZA ADRIANA

CRACIUN LIVIU-VALENTIN
ION NICOLETA-CATALINA
Ce inseamna?
*Clasic-1.autor cu opere susceptibile a fi
studiate in scoala si considerate a fi modele;
2.apartinand Antichitatii greco-latine;
3.model.
2
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI

*Mari Clasici-scriitori din ultimele decenii ale

secolului al XIX-lea(Titu Maiorescu,Ion
Creanga,Ioan Slavici), care au devenit
modele sau repere pentru creatorii
generatiilor urmatoare.

,,Marii clasici este o etichet postum, referitoare la valorea

consacrat a operei (i nu la curentul literar numit clasicism), dat
unui grup de patru scriitori: Ion Creanga, Ioan Slavici, I.L
Caragiale, Mihai Eminescu . Pe toi patru i unete apartenena
la aceeai grupare, Junimea, i la spiritul impus de aceasta. In
deceniile care urmeaza Unirii Principatelor (1859), istoria tarii
noastre cunoaste cateva evenimente importante. Am vazut ca
scriitorii vremii au fost constienti ca O era de renastere si
civilizatie s-a deschis tarii noastre (cum se spunea in Revista
romana a lui Odobescu).Una dintre cele mai stralucite epoci din
cultura noastra numita Epoca marilor clasici este
considerate pe drept cuvant aceea din deceniile VII-IX ale
secolului trecut, cand apar operele exceptionale ale lui Eminescu,
Caragiale, Slavici, Macedonski, Critica lui Maiorescu, revistele
Convorbiri literare,Contemporanul si Literatorul. De aceasta
epoca se leaga cateva din cele mai mari realizari ale poeziei
prozei, teatrului, criticii si publicisticii nationale.

Revista ,,Convorbiri literare

,,Literatorul

Revista

3
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI

4
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI

5
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI

Ion Creanga, scriitor ,,poporal ?

Ion Creanga s-a nascut la 1 martie 1837 la Humulesti,judetul
Neamt, ca fiu al lui Stefan a Petrii Ciobotarului si al Smarandei
Creanga din Pipirig.

SATUL LUI CREANGA, HUMULESTI

Cand se vorbeste despre opera lui Creanga, se admira
numaidecat ,,limba lui,cu acest subinteles ca daca s-ar inlatura
lexical dialectul,totul ar ramane uscat.Daca un prozator ne
uluieste cu vocabularul lui regional, atunci se obisnuieste indata a
se zice ca a aparut ,,un nou Creanga.Limba, vazuta ca un adaos
6
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI
de frumusete,n-a facut insa niciodata o opera cu adevarat mare,
si nici in cazul de fata nu explica nimic.A trebuit multa naivitate si
credinta nestramutata ca limba lui Creanga e de o speta rara
pentru ca cineva sa se lase orbit si sa lamureasca niste vocabule
obisnuite ca:a se aciua, anapoda, aparaie, a atipi, balbait,
bazdaganie,belea, belsug, cireada, chiabur, giambas,jilt, jivina,
harca,hazna,matahala, mata, a oplosi, pacoste, papusoiu, a
purcede, sura, zgribulit si altele.Este adevarat ca sunt in opera
povestitorului si cuvinte dialectuale(prea putine), indeosebi
termini de industrie sateasca, si ca neologismele sunt cu ingrijire
inlaturate,insa nu dupa criteriieufonice, ci fiindca ratiunea literara
cere ca eroii tarani sa
vorbeasca
taraneste.Totusi, Creanga,
inraurit de ceea ce vazuse
la ,,Junimea, isi facuse
catre sfarsitul vietii o
estetica fonetica in
virtutea careia trecea prin
sita toate cuvintele si
ciocanea toate
sunetele.Mai mult decat
varietate lexicala, este in opera lui Creanga un accent.Chiar la
citirea muta, urechea este mangaiata de moliciunea sunetelor.
Exagerarea valorii artistice a limbii lui Creanga vine dintr-o
aluzie acustica formulate in regula estetica.Sunt fonetisti care
cred ca sonul gol este expresiv: ca o vocala e trista si alta
vesela.In lirica, problema s-ar putea discuta, in proza ea este
extravaganta.
A studia deosebit limba lui Creanga, ca o pricina esentiala a
emotiei artistice,este o eroare.Totusi, o limba a lui Creanga, sau
mai bine zis ,a eroilor lui Creanga, exista.Limba lui Creanga este
7
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI
sufletul povestitorului,in masura in care si acesta se asaza ca
vorbitor in mijlocul ascultatorilor, si totodata sufletul eroilor
sai.Naratiunea are doua realitati concentrice :intai pe cea a
povestitorului, care starneste hazul si multumirea prin chiar
prezenta lui, cum se intampla cu actorul si oratorul, apoi pe cea a
lumii din naratiune.Aceste doua realitati nu se pot insa desface.O
poveste nespusa de cineva e un scenario de commedia dellarte
nejucat.
Dar in povesti de ce observatie si de ce creatie de viata poate
fi vorba?In poveste totul e simbolic si universal si daca vreo
contributie creatoare se poate aduce, atunci ea este, asa cum o
gasim la Eminescu, numai in directia fantasticului.In poveste,
Creanga nu avea ce sa observe, iar in scrierile realistice vede
ceea ce ar fi vazut oricine fara vreun dar deosebit.Nu este nicio
adancime extraordinara in a-si aduce aminte ca ,,mama era in
stare sa toarca-n furca si sa-nvat mai departe.Remarcabila este
exactitatea vorbirii transcrise fara alterare: ,,-Asa a fi, n-a fi asa,
zise mama, vreu sa-mi fac baietul popa,ce ai tu?.
Povestile lui Creanga, aci adevarate nuvele de tip vechi, aci
naratiuni fabuloase, sunt si ele dezvoltari ale unei obesrvatii
morale milenare. In ,,Soacra cu trei nurori dam de vesnicul
conflict intre nora si soacra care tine mai mult la fecior; ,,Capra cu
trei iezi este ilustrarea iubirii de mama; ,,Danila Prepeleac
dovedeste ca prostul are noroc; ,,Punguta cu doi bani da
satisfactie mosilor care nu traiesc bine cu baba; ,,Povestea
porcului arata ca pentru o mama si cel mai pocit prunc e un FatFrumos; ,,Fata babei si fata mosneagului este vestita drama a
copiilor vitregi; ,,Povestea lui Stan Patitul cuprinde morala
barbatilor cu privire la femei; ,,Ivan Turbinca demonstreaza ca
moartea a fost lasata de Dumnezeu cu socoteala; ,,Povestea lui
Harap Alb e un chip de a dovedi ca omul de soi bun se vadeste
sub orice strai si la orice varsta.Nici ,,Amintirile nu ies din
8
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI
aceasta formula simpla a nuvelei. In ele este simbolizat destinul
oricarui copil:de a face bucuria si supararea parintilor si de a o lua
si el pe-ncetul pe acelasi drum pe care l-au luat si-l vor lua
toti.In ,,Amintirile lui Creanga nu este nimic individual, nimc cu
caracter de confesiune ori de jurnal care sa configureze o
complexitate sufleteasca noua:Creanga povesteste copilaria
copilului universal.

OPERE DEALE LUI CREANGA:

Asa cum in lirica exista moment pure, scutite de orice fabula si

de orice notiune, proza are si ea varietati pure de epica, fara
observatie analitica si fara creatie inedita.Cine nu se lasa inselat
de deosebirea de medii nu poate sa nu observe inrudirea artei lui
Creanga cu aceea a lui Caragiale.Amandoi caracterizeaza dialogic
si au un umor verbal pe care-l comunica personajelor.Amandoi
pun in gura eroilor vocabulare originale-unul taranesc, altul
orasenesc semidoct.
Aceasta insusire de a dramatiza realistic basmul a
facut sa-i iasa lui Creanga renumele de scriitor
,,poporal.Insa nici taranii n-au astfel de daruri cu totul
rafinate, nici povestile, asa cum sunt, nu pot sa placa
9
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI
taranilor.Toata partea nuvelistica din ,,Povestea lui Stan
Patitul ori din ,,Povestea lui Harap Alb este peste
intelegerea unui om de la tara.Prea multa ,,atmosfera
,prea mult ,,umor dialogic, prea multa desfasurare
coloristica in paguba miscarii lineare epice.Omul de la tara
vrea epicul gol, fara minutii de observatie, si e doritor de
fabulous.Este in povestile lui Creanga atata jovialitate ,
atata umor al contrastelor, incat compunerile sunt menite
sa nu fie gustate cum trebuie decat de intelectuali.Si de
fapt, oricat de paradoxal s-ar parea la intaia vedere,
Creanga este un autor carturaresc, ca Rabelais.El are
placerea cuvintelor si a zicerilor si mai ales acea voluptate
de a le experimenta punandu-le in gura altora.In campul
lui marginit, Creanga este un erudit, un estet al
filologiei.Eroii lui nu traiesc din miscare, ci din cuvant, si
observatia nu e psihologica, ci etnografica.
,, Lipsa de metafore in Creanga, unicul prozator roman al
carui stil are particularitatea asta- este caracteristica acestui
scriitor prin excelenta popular si prin excelenta epic.Opera lui
Creanga este epopeea poporului roman.Creanga este Homer al
nostru.In Ion Creanga traiesc credintele, eresurile, datinile,
obiceiurile, limba, poezia, morala, filozofia poprului, cum s-au
format in mii de ani de adaptare la imprejurarile pamantului dacic,
dedesubtul fluctuatiunilor de la suprafata vietii nationale.Creanga
este reprezentantul perfect al sufletului romanesc intre popoare;
al sufletului taranesc intre moldoveni; al sufletului omului de
munte intre taranii moldoveni.(G. Ibraileanu, ,,Povestirile lui
Creanga , 1910)
Cu greu se va pretinde insa ca cineva ,,crengizeaza.Exista
latent, in popor, mii de Creanga:unul singur pana acum a sublimat
mesajul lor.E vorba de a descrie cantecul privighetorilor in
poiana? Niciun imprumut facut muzicii, ci simple replici
10
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI
curente. ,,Curente nu-I de ajuns spus. Simple replici, repetate de
veacuri, ajunse la o conciziune extrema, la o lustruire de cremene.
De aceea despre Creanga, ca artist, sunt putine de spus, si
studiile se pierd in divagatii.Un muzician poate imita huietul
apelor, un picior poate zugravi privelistea, dar astea sunt
succedanea artistice, nu impresii critice.Creanga este o expresie
monumetala a naturii umane in ipostaza ei istorica ce se numeste
poporul roman, sau, mai simplu, e poporul roman insusi, surprins
intr-un moment de genial expansiune.Ion Creanga este, de fapt,
un anonim.

MANUSCRISE

11
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI

SEMNATURA:

Ioan Slavici, creatorul nuvelei

psihologice in literaturaromana

Ioan Slavici s-a nascut la 18 ianuarie 1848 in comuna Siria din

Muntii Apuseni, judetul Arad, ca fiu al lui Savu Slavici, ,,maistru
cojocar, si al Elenei Borlea.

Putine personalitati ale scrisului romanesc au fost mai

contestate in actele si faptele biografice, cum a fost autorul
,,Marei , si putini creatori s-au impartasit mai mult de
popularitatea operei, paradoxal vaduvita de exegeza critica
serioasa. Supravietuitor al unui veac in care silueta lui se impletea
cu a lui Eminescu si Caragiale, a lui Maiorescu si Nicolae Iorga,
prin prietenie ideala si controversa politica, Slavici s-a izbit in
primele decenii ale veacului al XX-lea de neintelegerea unei critici
orientate spre alte orizonturi estetice, de refuzul acesteia de a-I

12
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI
mai urmari scrierile tarzii, de reflexele erorilor si justificarilor lui
printer contemporanii marelui razboi si ai Unirii din 1918.
Slavici este unul din marii nostri prozatori cu o dramatic
vocatie a esecului.Minutia analizei psihologice, extinsa asupra
banalului cotidian, il derajeaza pe criticul Nicolae Iorga, care-I
reprosa scriitorului amestecul de lucruri obisnuite cu altele ,,de
capetenie sau arhitectura haotica din ,,Budulea Taichii.Slavici
are in plina epoca de stilizari falsificari semanatoriste, o privire
patrunzatoare si eliberata de orice sentimentalism.Indemnul sau
esential era luciditatea. Voia sa dea poporului ,,lumina ce se cere
in timpul in care traim; sa-I deschidem calea pentru bunul trai
material. De acea, viziunea lui asupra vietii taranesti este
necomplezenta si fara duiosii romantioase. In ,,Popa Tanda
(1875) orizontul uman contemporan, framantat de realitati
lucrative, e transfigurat pana la simbol. Ideea de chivernisire, de
economisire burgheza, de parvenire, sau , mai bine zis, de
ascendere spre paturi sociale superioare era in realitatile
transilvane ale epocii, de unde ochiul realistului Slavici o
transpune in lumina fictiunii, intruchipand-o fie intr-o ,,nuvela
exemplara magistrala, ,,Budulea Taichii, fie in anecdota sumbra
si tragica din ,,Moara cu noroc(ambele in 1881). ,,Realismul
poporal preconizat de el in cercul ,,Tribunei avea sa dea roade
bogate in generatia urmatoare, a prozatorilor de la
,,Luceafarul(Agarbiceanu in primul rand) si pana mai departe. Cu
,,Mara (1894) exemplaritatea operei sirianului atinge eforturile
catre romanul modern, intr-un moment cand eroziunea
caracterelor, lirismul prozei de evocare patriarhala, cu timbrul ei
nostalgic, repede devenit manierism, descuraja multe talente
tinere.
Forta este pentru Slavici obsesia torturanta, ascunsa in
mecanismul creatiei si in gestica omului, totdeauna grava,
greoaie, energica.Portretele sale ni-l arata masiv si morocanos ;
13
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI
frumusetea lui e numai in monumentalitate. Aparent placid, tern
(ca si stilul prozei sale) el observa si inregistreaza, iar miscarea
sentimental vizibila doar in ,,idilele primelor scrieri, cu viziunea
ritualica a existentei rurale, e repede reprimata, ca si accentual
unui umor greoi, pentru care in mod vizibil nu avea vocatie.
Slavici a scris ,,Moara cu noroc in aceeasi vreme cu lucrul la
monografia ,,Die Rumanem in Ungarn, Siebenburgen und der
Bukowina.
Investigatiile sale in arhive si cunoasterea directa a societatii
transilvane sunt cunoscute. S-a vazut, de aici, o intentie
sociologica si in ampla nuvela.Prozatorul opera o prospectiune
intr-un mediu insolit, dominat de legi proprii, in afara civilizatiei de
stat. ,,Marile crescatorii de porci in pusta aradana si moravurile
salbatice ale porcarilor au ceva din grandoarea istoriilor
americane cu imense prerii si cete de bizoni observa odinioara
George Calinescu.Anecdota ,,Morii cu noroc redusa la ,,faptul
divers se preta ea insasi la o tratare melodramatica, cu
potentialul ei de senzational ce putea sa-l impinge pe scriitor spre
stilul foiletonist al ,,romanului negru.
Slavici nu e preocupat atat de latura ,,estetica a creatiei,
cat de adevarul psihologiilor prinse in vartejul unei drame fara
iesire, oricat surprinderea mutatiilor interioare- in cazul lui Ghita,
in primul rand amenintau constructia cu prolixitatea. ,,Moara cu
noroc nu este o simpla investigatie sociologica a unui mediu
,,pastoral, nici o povestire tenebroasa spusa cu intentii
moralizatoare. Semnificatia ei ascunsa descopera o morala
istorica extraordinar inteleasa: forta elementara, violenta
molipsitoare, agresiva si aparent victorioasa, distrugatoare si
nimicind totul in calea ei, se autodevora.
Slavici s-a nascut povestitor. De aceea, peste toata opera lui
dramatic pluteste o adanca intelegere epica.
14
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI
Vocabularul eroilor este ales de eroii insisi, autorul neavand
altceva de facut decat sa le organizeze replicile in functie de
universal lor moral, de tarele sau de luminile lor. Ca si la Creanga,
s-ar parea ca personajele compun si dicteaza dictionarul artistic al
scriitorului si nu invers. Obiceiuri si legende, ethos si mythos,
oameni si atitudini invaluiti in sensibilitatea lor generalizatoare si
dezvaluiti de limbaj, isi dau mana pentru a defini un univers
gnomic, moral si civic susceptibil de literaritate. Scriitorului nu i-ar
fi revenit decat meritul sistematizarii, al re-povestirii.

OPERE DEALE LUI SLAVICI

Scriitorul insusi recunoaste ca sufletul i-a fost ctitorit de

lumea in care s-a nascut si, daca o asemenea confesiune ar putea
fi luata in genere ca o nostalgie ocazionala, in cazul lui Slavici, sa
nu uitam ca este confirmata de intreaga lui productie
artistica:,,Avand sa descriu lumea prin care am trecut, nu pot
decat sa-ncep de aici, unde m-am nascut, unde mi-am petrecut
copilaria si cea mai frumoasa parte a tineretelor,unde ,,au fost
asezate temeliile vietii mele sufletesti.
15
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI
Fiecare din prozele lui Slavicinuvela,roman,povestire
ilustreaza o teza de viata care, pentru a fi creditata, este aratata
sub toate fetele ei.Simpla infatisare dihotomica ar fi subminat
constructia literara si n-ar fi deposit cu prea mult stralucirile
pragului gnomic pe care paseste dealtminteri inainte de a intra in
casa oricareia din prozele sale.Noroc si cinste, saracie si bogatie,
bani si desertaciune, comoara si omenie, castig si perdere,
harnicie si nalucire, sanatate si multumire,dimpreuna cu toate
conotatiile posibiledeclinate sau conjugateale acestor cuvinte,
misuna in proza scriitorului din Siria.
Slavici a avut nu numai o cultura estetica pe care si-a
castigat-o prin studii in strainatate, in cercurile literare pe care lea frecventat si la Junimea in prima linie, in cadrul revistelorpe care
le-a condus si mai ales din lecturile variate impuse de insasi
dezvoltarea culturii noastre in epoca. Slavici a avut o conceptie
despre arta si misiunile acesteia,etc. Scriitorul a elaborat o
estetica generala sau literara pe care, desi n-a structurat-o intrun sistem, a expus-o in studii variate si in diverse articole de
teorie, critica, istorie literara, in elaborarile de folcloristica si limba
etc.
,,Cu perceptia justa numai cand se aplica la viata
taraneasca(opera lui Slavici) nu idealizeaza si nu trateaza cazuri
de izolare. Oamenii sunt darzi, lacomi, intreprinzatori, intriganti,
cu parti bune si cu parti rele, asa cum trebuie sa fie o lume
comuna. Daca ar fi avut mai multa capacitate de lucru, Slavici ar
fi putut da o comedie umana a satului. Limba de obicei
impiedicata si ridicule de neaose, atunci cand trateaza idei, e un
instrument de observatie excelent in mediul taranesc.(G.
Calinescu , ,,Istoria literaturii romane)
,,Nuvelistica este pasul cel mai important facut de Slavici in
directia crearii unor structuri literare moderne in proza noastra.
Sub aspectul categoriei formale, el trece de la ,,personajul plat al
16
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI
primelor nuvele, la ,,personajul rotund al celor de dupa 1880,
cucerind, concomitent, in cele mai reusite opere, autenticitatea
profunda, de tip modern, a umanului. In paralel, isi creeaza si
perfectioneaza uneltelein primul rand, analiza psihologica,
principala contributie a lui Slavici la acest capitol al tehnicilor
modern.(Alexandru Calinescu, ,,Ioan Slavici)
In directiile principale ale dezvoltarii limbii scrise, Ioan
Slavici a intervenit cu competente pentru impunerea unor forme
lingvistice potrivite cu ,,firea limbii romane , forme vehiculate si
de o opera artistica remarcabila, el alaturandu-se astfel invatatilor
ardeleni ai timpului care au slujit cu pasiune idealul de realizare a
unei limbi literare unitare.

MANUSCRISE

SEMNATURA:
17
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI

I.L. Caragiale si
universul comic
Ion Luca Caragiale s-a nascut la 29/30 ianuarie 1852 in satul
Haimanale (langa Ploiesti), ca fiu al lui Luca St. Caragiali, secretar
al manastirii
Margineni si al
Ecaterinei Caraboa.
SATUL LUI
CARAGIALE,
HAIMANALE
1.PRELIMINARII.
Ce putem alege
astazi din istoria criticii caragialeene?In ce masura ne mai pot
tenta unele solutii ale ei,unele principii de exegeneza sau unele
indrumari metodologice?
2.ORIGINILE.Este bine sa incepem cu originile.Nu neaparat pentru
ca ordinea cronologica ar fi aceea care ar tutela,in
continuare,dezvoltarea criticii caragialeene.E adevarat ca o
cronologie a fenomenului exista si poate fi atestata,intocmai cum
se petrec lucrurile cu orice fenomen care se desfasoara pe scara
duratei.Originea criticii caragialeene se detaseaza insa:nu foarte
vizibil, dar se detaseaza si,ceea ce trebuie subliniat, e util,pentru
anumite rezultate ale exagezei si chiar pentru un interes strict
18
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI
documentar,de care nu poate fi strain nici pitorescul chiar,sa fie
detasate.
Evenimentul primei reprezentatii a celei dintai piese a lui
Caragiale,O noapte furtunoasa,reprezinta si ocazia
debutului,iesirii in scena semnificative a criticii caragialeene.Piesa
O noapte furtunoasa e un tablou de moravuri,zugravit cu deplina
iubire de adevar si cu mult putere intuitiva;ea ne arata
caracterele adevarate si bine scrise.
Definit astfel, universal moral si cel social al operei caragialeene
este firesc sa fie animat de impulsuri precise si
controlabile.Ratiunea se afla printre cele mai puternice .In
interpretarea lui Iosifescu,autorul Scrisorii pierdute se inscrie intro linie de conceptie rationalista:Spiritul voltarianeste o formula
aplicabila lui Caragiale ,in masura in care se refera la pastrarea in
rational,fara tabuuri, cu atentia permanenta la toate sursele
posibile de ridicol.De asemenea la mobilitatea lui intelectuala ,in
stare sa adopte forme si tonuri variate,dar sa se pastreze aceeasi
prin vigoare.Si nu departe prospetimea scrisului caragialian
apartine si acestui tip de inteligenta lucida si mobila comunicata
flexibil.
3.MARILE COMEDII:A doua varsta a operei lui Caragiale,prima in
ordinea deplinei afirmari,este aceea a comediografiei.Editiile de
referenta n-au fost preocupate de adanca deosebire dintre teatrul
comic caragialean si cel tragic,respective drama
Napasta;comentariile critice insa ,mai mult instinctive decat
deliberat,au pastrat intotdeauna distanta impusa de evidente
deosebiri de univers si mijloace,fara ca,totusi,prin aceasta
,constiinta critica asupra realei compartimentari interne a operei
sa fie mai clara.Ultima editie de Opere repartizeaza teatrul in
primul ei volum,care cuprinde piesele O noapte furtunoasa,Conul
Leonida fata cu reactiunea,O scrisoare pierduta ,D-ale
19
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI
carnavalului,Napasta,1 aprilie (monolog) si Incepem,iar la
Addenda,Hatmanul Baltag si O soacra.

OPERE DEALE LUI CARAGIALE :

Geniul comic al acestui dramaturg romn este profund

original i rezultatele lui in de o combinare inimitabil a tuturor
mijloacelor. G. Clinescu situeaz problema in sfera
indemonstrabilului: Umorul lui Caragiale e inefabil, ca si lirismul
eminescian, constnd n caragialism, adic intr-o manier
proprie de a vorbi.
Pornind de la realiti romneti , crend scene i tipuri originale,
Caragiale s-a ridicat la o valoare universal prin puterea de
generalizare i de sintez, prin satira necrutoare a viciilor, prin
aspiraia spre o umanitate superioar, prin ncrederea n
posibilitile omului de a se perfeciona. Arta lui dramatic i
nuvelistic poate servi ca model tuturor timpurilor.
Caragiale a fost un personaj foarte controversat la vremea
sa, foarte aspru criticat pentru modul n care el i-a conceput
opera. A fost deseori asaltat de ideea perenitii operei sale, idee
justificat prin faptul c opera lui s-a raportat foarte mult la epoca
20
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI
n care a trit i de aici i credina c o dat cu dispariia epocii va
dispare i creaia sa. Timpul a demonstrat ns, contrariul, precum
i naivitatea consideraiei c o societate se poate schimba radical
n doar cteva decenii.
Au existat controverse i pe tema umanitii lumii lui Caragiale,
unde ,de asemenea s-au conturat dou viziuni, una senin care
consider c lumea creat de Caragiale este una frumoas, fr
griji, fr probleme i o alta sumbr care vede lumea caragialian
ca fiind o lume lipsit de ideal, o satir fr alt finalitate, o
colecie de imbecili.
Personajele caragialiene au fost adesea analizate sub aspectul
tipurilor i al caracterelor pe care ele le contureaz. Protagonitii
din comedii, prezint o serie de asemnri frapante, care permit
gruparea lor n mai multe categorii. Aceasta este o latur
remarcabil a personalitii lui Caragiale, considerat ca fiind unul
dintre cei mai mari creatori de tipuri i de scene de via.
Tot controversat este i ncadrarea estetic a operei sale.
Caragiale a fost perceput ca un scriitor realist, accentul cznd pe
fora lui de a crea impresia de via autentic, pe orientarea spre
critica social i pe conturarea personajelor sub forma unor tipuri
reprezentative. Pe de alt parte este adus n discuie latura
clasicizant a scrierilor lui Caragiale fiind remarcat supunerea
acestuia unor norme de art clasic precum: corectitudine
gramatical, compunere de o transparen extrem, cu expuneri,
cu culminaii, i ncheieri accentuate aproape didactic, etc.
,,Rolul ironiei in opera lui Caragiale este covarsitor. Fara
teama exagerarii se poate afirma ca ironia e principal coordonata
a umorului caragialian.(Serban Cioculescu, ,,Ironia in opera lui
Caragiale , 1966)
,,Caragiale a transferat o cantitate impresionanta de
fragmente ale limbajului oral, journalistic si administrative, in
comediile sau in schitele sale, si aceste fragmente reprezinta
21
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI
cazuri exceptionale de transformare a unor ,,specii necanonizate
ale discutiei, in elemente de definitie ale teztului literar.Cuvinte
vechi,clisee, expresii si formule verbale pitoresti calatoresc spre
Caragiale si se transforma dintr-o noutate anonima, intamplatoare
si efemera, intr-o noutate personala si sistematica a textelor lui.
Se poate chiar afirma ca cele mai puternice efecte comice iesite
din aceasta miscare intentional a limitelor intre care se pastreaza
de obicei textile si cuvintele sunt cele provocate de relatia dintre
scris si oral, atunci cand ,,scrisular trebui sa fie educat si inalt,
sarbatoresc si serios, iar ,,vorbitul ramane dimpotriva
minor,comic si trivial. Din intalnirea ,,scandaloasa a registrului
oral minor, cu cel scriptic consacrat, se nasc scenele comice si
explicatiile ,,filologice din Noapte furtunoasa, O scrisoare
pierduta sau Conul Leonida fata cu Reactiunea, cu sufragiu,
a manca sudoarea poporului, bampir si legea de muraturi, si tot in
aceasta sfera a comicului intra transcrierea vorbirii digresive a
,,mitocanilor, intrerupta frecvent de elementarele formule de
balizaj , ,,zice, ,,zic , sau irezistibilul bilet de intalnire al Mitei
Baston catre frizerul Nae Girimea, din D-ale
carnavalului:,,Bibicule, Mangafaua pleaca maine miercuri la
Ploiesti, remain singura si ambetata; sunt foarte rau bolnava; vino
sa-I tragem un chef(Florin Manolescu, ,,Caragiale si
Caragiale , 1983)
ncepnd cu mofturile sale de la debut n ziarul Alegtorul
liber (1875 - 1876) i pn la scrierea Momentelor (1899 1901), Caragiale, trecnd prin orice rubric a ziarelor la care
colabora, va compune o oper umoristic fr egal n literatura
noastr. Dar, paralel cu aceast fa a personalitii sale, n
publicistic mai este o fa, de cele mai multe ori ascuns n
anonimatul de pn acum al paginilor de ziare: anume o fa
grav, preocupat pn la nelinite i frmntare interioar de
destinul nostru naional, pe fundalul micrii politice confuze,
22
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI
superficiale, improvizate i iresponsabile.
Caragiale este singurul adevrat mare
contemporan al lui Eminescu. Poate c n
strfundurile sale i poetul, simindu-se singur n
redacia Timpului, se va fi gndit la tovria
perechii sale de destin!

SEMNATURA:

Mihai
Eminescu,
,,Luceafarul
poeziei romanesti
Mihai Eminescu s-a nascut la 15 ianuarie 1850 la Botosani, fiind
al saptelea copil din cei unsprezece pe care i-a avut caminarul
Gheorghe Eminovici si sotia sa, Raluca.

CASA LUI EMINESCU DIN IPOTESTI

Indubitabil ,poetul de geniu rmne in esen un poet al
elementelor. Dante creeaz o geografie simbolic, pornind din
subterana infernal, trecnd de terasele circulare ale purgatoriului
23
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI
montan spre beatitudinea celest prezidat de Beatrice. Pasiunile
lui Shakespeare sunt fore elementare nu o data metamorfozate.
Marea lui Baudelaire n Invitation au voyage rmne simbolul
destinului uman, iar muntele i apele lui Lucian Blaga sunt vrste
interioare ale colectivitii i ale eului liric.
nainte de a-i fi conceput opera ,Eminescu a trit
elementele.Somnul su sntos n pduri, lng izvoare rmne
un fapt real al copilriei ,iar peregrinrile adolescenei la umbra
gigantic a Munilor Bucovinei i Ardealului au consonat desigur
interior cu ce Bachelard numeste reveria materiei.Pasiunile
pentru not atestat la Blaj de Elie Dianu(n Petru Vintil:
Romanul lui Eminescu),mersul pe jos in ciuda prafului si ariei,
reveria n cli de fn sub constelaii, sunt ale omului
natural,cuttor al intimitii elementelor.
Acest vizionar ,erou al spectacolului lumii i armoniei sonore se
afl aadar n 1867 in pragul operei care-l invadeaza cu
presentimentul cataclismului.

OPERE DEALE LUI EMINESCU :

24
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI
Trei teme esentiale pot fi desprinse din poezia lui Eminescu, in
jurul carora se grupeaza elementele universului sau : natura,
dragostea si istoria.
1.Natura este una tipic romantica. Ea apare poetului sub doua
infatisari principale. Intai, ca toti romanticii, poetul e atras de o
natura de inceput de lume, de material care se naste din haos. El
isi imagineaza inScrisoarea I un astfel de inceput si o astfel
de nastere a universului :La-nceput, pe cand fiinta nu eram, nici
nefiinta,Pe cand totul era lipsa de viata si vointa,Cand nu seascundea nimica, desi totul era ascunsCand patruns de sine
insusi odihnea cel nepatruns.Fu prapastie? Genune? Fu noiam
intins de apa? N-a fost lume priceputa si nici minte s-o
priceapa,Caci era un intuneric ca o mare far-o raza,Dar nici de
vazut nu fuse si nici ochi care s-o vaza. Aceste imagini
cosmogonice le gasim si in multe alte poezii, ca si in marele poem
Luceafarul, unde Hyperion face o calatorie spre originile
universului, spre locul de unde totul se naste. De romantismul
acesta al viziunii se leaga la Eminescu predilectia pentru universul
noptii, al stelelor si al lunii, al visului, al imensitatilor, cum sunt
cerul si marea.In al doilea rand, natura eminesciana se
infatiseaza, mai ales in poeziile de dragoste, ca o natura
placuta,luminoasa, blanda si ocrotitoare. Poetul nu e numai un
iubitor de mari spatii cosmice, departate si reci ca acelea de unde
vine Hyperion in Luceafarul, sau misterioase, nepatrunse, ca
acelea din Scrisoarea I, ci si un iubitor de spatii familiare,
apropiate. Un astfel de spatiu este evocat in poezia La mijloc de
codru:La mijloc de codru desToate pasarile ies,Din huceag de
alunisLa voiosul luminis,Luminis de langa balta,Care-n trestia
inaltaLeganandu-se din undeAici observam cat de armonioasa
este aceasta a doua natura eminseciana. Cerul si pamantul se
patrund,soarele si luna se oglindesc in lac, alaturi de chipul
iubitei. E o natura paradisiaca, in care isi fac aparitia vietati
obisnuite. Ea ii protejeaza pe intragostiti.
25
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI
2.Dragostea (ilustrata in poezii cunoscute, ca: Pe langa plopii
fara sot, Sara pe deal, Atat de frageda,etc.), a doua tema, isi
are universul ei, direct legat de natura. In general, dintre cele
doua naturi pe care le-am notat la Eminescu, a doua cea familiarprotectoare, formeaza cadrul obisnuit al dragostei.
In Lacul,Dorinta si in alte poezii, poetul isi cheama iubita in
codrul cu verdeata sau pe malul lacului incarcat cu flori de
nufar; femeia, la randul ei, vrea sa-l smulga din nouri si ceruri
nalte, adica din visari filozofice, si sa-l aduca pe pamant, alaturi
de ea. Majoritatea poemelor erotice ale lui Eminescu incep cu o
chemare in aceasta natura obisnuita (vino-n codru la isvorul)
si se incheie cu o stare de visare, de placuta cufundarea
gandurilor si a simtirilor in fosnetul frunzelor, in murmurul apelor,
in dulcea batere de vant. De fapt, acest lucru arata ca iubirea este
legata de natura la Eminescu intr-un chip mai profund decat s-ar
lega sentimentele perechii de indragostiti de cadrul in care ei se
gasesc. Iubirea e o forma de a participa la viata lumii, a
universului. Indragostitii ce se lasa in voia dragostei lor ajung sa
se contopeasca cu ritmul neobosit al naturii insasi. Nu-si pun
intrebari, ci viseaza cu ochii deschisi patrunsi de armonia codrului
si de muzica astrelor.Starea aceasta seamana cu somnul, cu visul,
si este esential romantica. Pentru romantici, natura este
eterna,spre deosebire de om, care e muritor. De aceea omul
prin iubire, prin contemplatie visatoare, prin somn aspira sa se
contopeasca cu natura: el vrea sa-si uite conditia trecatoare, sa se
bucure de eternitatea lumii insasi in care se afla. Iubirea e o cale
de acces spre eternitatea naturii.
3.A treia tema esentiala a liricii lui Eminescu o constituie
istoria. Ca si natura, istoria, ca tema a operei literare, reprezinta
tot o descoperire a romanticilor. In comparatie cu natura, care la
Eminescu este eterna,istoria e locul schimbarilor si de aceea
ea se infatiseaza poetului ca o expresie a stradaniei omului de a
schimba destinul rau. Aceasta stradanie este insotita
26
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI
de satisfactie,dar si de nemultumiri profunde, ce genereaza
uneori sentimentul zadarniciei. Memento mori, subintitulat de
poet Panorama desertciunilor,este poemul succesiunii
civilizatiilor spre un scop adesea necunoscut.Pe vasta panza
a timpului se perinda Codri de secoli, Oceane de popoare, de
la primitivii care In pustiu alearga vecinic, fara casa, fara vatra,
trecand prin Babilon, Egipt, Palestina, Grecia, Roma, pana la Dacia
mareata si legendara. Dacia este evocata adesea de Eminescu,in
opozitie cu lumea decazuta in care credea a trai el insusi. Tema
poemului trebuie legata de prezenta cugetatorului, care
gramadeste lumea intr-un singur semn; cu alte cuvinte, cauta
sa afle intelesuri, sensul istoriei.Trecutul acesta glorios se opune
prezentului si in Scrisoarea III, care se incheie cu un veritabil
pamflet politic
Eminescu nu e numai poetul evocarii unei istorii indepartate, ci
si martorul uneia contemporane.Rezumand aceasta a treia tema
esentiala a licricii eminesciene, putem spune ca istoria apare la
Eminescu indisolubil legata de ideea de patrie. El nu scrie despre
tara doar cu ocaza sarbatorilor nationale; lirica lui e permanent
strabatuta de sentimentul iubirii de tara.
Aparuta in Convorbiri literare in 15 august 1870, Epigonii a
facut mare impresie asupra junimistilor din cauza frumusetii
versurilor, cum isi va aminti Iacob Negruzzi, si totodata datorita
originalitatii cugetarii cu care negresit ca, in fond, nu era cu
putinta sa ne unim.Din acest lung poem aflam prima oara ce
credea Eminescu despre poezie si poeti. Autorul evoca cu emotie
zilele de-aur a scripturelor romane,adica ceea ce el considera a
fi fost epoca de glorie a literaturii noastre, aceea cuprinsa intre
sfarsitul secolului al XVIII-lea si jumatatea secolului al XIX-lea.
Eminescu stie prea bine ca majoritatea poetilor acelui timp erau
importanti nu atat pentru valoarea in sine, estetica, a poeziei, cat
si pentru sinceritateaidealurilor lor patriotice. Lui Eminescu I se
pare ca urmasii acestora sunt niste simple epigonii care
au pierdut orice sinceritate a simtirii. Partea a doua a poemului
este o satira la adresa epigoniilor, simtirii reci,harfe zdrobite,
27
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI
mici de zile, mari de patimi, inimi batrane, urate.Sigur ca aceste
idei trebuie interpretate ca expresie a unui sentiment foarte
subiectiv de nemultumire al poetului.In cea mai stralucita epoca
din literatura noastra, el vedea imitatia si lipsa idealurilor.
Junimistii nu erau de acord nici cu critica aceasta exagerata a
prezentului, in literatura careia ei credeau, nici cu supraestimarea
literaturii trecutului, pe care ei o credeau slaba. Conceptia lui
Eminescu difera de a lui Maiorescu in aceasta privinta. Dreptatea
era de partea criticului. Observam indiferent de justetea
unor consideratii, ca poetul pune un mare accent pe traditia
nationala, fiind un mare iubitor al istoriei tarii sale.
Viaa elementelor va domina aadar incontientul poetului,prin
sinonimiile tensiunii sale existeniale.Harta bachelardian pe care
urmeaz s-o trasm ,nu va avea ,prin urmare ,finalizrile unui
relief formal sau ale unei grile de teme i motive.Aceast structur
i va afla justificarea numai dac va ptrunde n inima
simbolismului lui Eminescu ,surprins n epoca postumelor de
tineree i a paginilor de proz.
In concluzie se poate spune ca Eminescu poate fi luat in
cosiderare ca un poet national dar si ca poet universal pentru ca,
prin valoarea operei, isi deschide aripile asupra unui domeniu de
sensibilitate si gandire capabil sa reflecte deopotriva ceea ce este
specific fiecarui popor in parte si ceea ce este comun
tuturor popoarelor la un moment dat.Eminescu reprezinta sinteza
traditiei si a noutatii, a elementelor artistice romanesti si a celor
universale; prin el, literatura noastra atinge o culme si isi face
totodata iesirea necontestabila in lume.

28
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI

MANUSCRISE

SEMNATURA:
29
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI

Alti clasici ai
literaturii romane:
Titu Liviu
Maiorescu (n. 15
februarie 1840, Craiova d. 18 iunie 1917, Bucureti) a fost un
academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof,
pedagog, politician i scriitor romn, prim-ministru al Romniei
ntre 1912 i 1914, ministru de interne, membru fondator
al Academiei Romne, personalitate remarcabil a Romniei
sfritului secolului al XIX-lea i nceputului secolului XX.
Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fr
fond, baza junimismului politic i piatra de fundament pe care sau construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Creang, Ion Luca
Caragiale i Ioan Slavici.

George Cosbuc (n. 20

septembrie 1866, Hordou, comitatul
Bistria-Nsud, azi Cobuc, judeul
Bistria-Nsud; d. 9 mai 1918,Bucureti)
a fost un poet, critic literar ocazional
i traductor romn din Transilvania,
membru titular al Academiei Romne din
anul 1916.
Poezia sa aparine patrimoniului cultural naional i, dei este
considerat un poet care a scris poezii care se recitau la serbrile
colare sau populare, creaia sa l recomand drept un autor clasic
al literaturii romne, un om cu un gust literar desvrit i un autor
canonic, care nu poate lipsi din manualele colare nici n ziua de
30
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI
azi. A dus, de asemenea, o prodigioas activitate de iluminare a
ranilor, e un precursor al micrii poporaniste i un tehnician
desvrit al prozodiei, folosea o gam foarte variat de picioare
metrice i de ritmuri, de la cele ale poeziei populare la terza rima.
A dat o versiune complet a poeziei lui Dante,Divina comedie. A
tradus foarte mult din lirica strin i a adaptat prin localizare la
sufletul i mediul rnesc Eneida i Odiseea(Iliada a fost tradus
de contemporanul su, George Murnu) i a introdus specii ale
poeziei orientale, cum ar fi gazelul, n poezia romn. Toate
aceste caliti l recomand pentru poziia pe care o ocup, de
autor clasic, dar mai ales simul echilibrului i faptul c a scos n
eviden partea solar, idilic, a sufletului ranului romn.

Alexandru A.
Macedonski (n. 14
martie 1854, Bucureti, d. 24
noiembrie 1920, Bucureti) a fost
un poet, prozator, dramaturgi publicist romn
. Supranumit poetul rondelurilor, inspirndu-se
din literatura francez, este primul
reprezentant alsimbolismului n literatura romn. Iniiatorul
cenaclului i revistei literare Literatorul, a susinut modernizarea
poeziei romneti, fiind ntr-o continu polemic cu junimitii.
Aceste polemici i-au afectat serios cariera literar i viaa[1] i au
rmas notabile polemicile sale cu Vasile Alecsandri[2][3], Mihai
Eminescu [4][5] i Ion Luca Caragiale.[5]
Pe de alt parte, Alexandru Macedonski a ncurajat, la nceputurile
activitii lor scriitoriceti, numeroi tineri talentai, printre
care George Bacovia i Tudor Vianu, pe care i-a publicat n revista
sa Literatorul, iar n revista Liga ortodox debuteaz, printre
alii, Tudor Arghezi i Gala Galaction.
31
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI
Alexandru Macedonski a fost ales (n 2006)
membru post-mortem al Academiei
Romne.

GALA GALACTION
Gala Galaction (pseudonimul literar al
lui Grigore Piculescu, n. 16
aprilie 1879, Dideti, Teleorman - d. 8
martie 1961,Bucureti) a fost un scriitor, preot ortodox, profesor
de teologie romn de origine aromn], traductor al Bibliei n
limba romn. Ca teolog, a publicat studii despre Noul Testament,
articole, meditaii, conferine, predici. ntre 1928-1934 a realizat o
nou traducere a Bibliei n limba romn (mpreun cu pr. prof.
Vasile Radu).
A desfurat o remarcabil activitate literar-publicistic. A
publicat volume de nuvele, romane, note de cltorie, articole n
principalele ziare i reviste ale timpului, precum i un jurnal care a
fost restituit i publicat postum.
Dup 1944, este prezent n viaa literar sau politic, este ales
vicepreedinte al Uniunii Scriitorilor din Romnia n 1947, deputat
n Marea Adunare Naional i primete Ordinul Muncii, clasa nti
n 1954.

IOAN ALEXANDRU
BRATESCUVOINESTI
Ioan Alexandru Brtescu-Voineti (n. 1
ianuarie 1868, Trgovite - d. 14
decembrie 1946, Bucureti) a fost un
prozator romn, faimos pentru povestirile sale,
scrise iniial pentru copiii si. Ioan Alexandru
32
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI
Brtescu-Voineti s-a nscut la Trgovite, pe 1 ianuarie 1868, ca
descendent al unei familii de boieri. Eroul din nuvela Neamul
Udretilor e un strmo al scriitorului. A fcut Liceul i
Universitatea la Bucureti. A fost judector
n Bucureti, Ploieti, Piteti, Craiova i Trgovite, unde n
anul 1896 s-a stabilit definitiv. Intr n viaa politic i este prezent
pn n 1940 n toate legislaturile parlamentare: a fost secretar
general al Camerei Deputailor (1914-1940). Membru al
Academiei Academiei Romne din 1918. n anul 1945 a ctigat
Premiul Naional Pentru Proz.
Dup 1937 alunec n
atitudini profasciste, teoretizate n opuscule
programatice: Huliganism (1938), Germanofobie (1940).
n literatur a debutat sub ndrumarea
lui Titu Maiorescu, care i-a fost profesor.
Primul volum, culegerea Nuvele i schie
i-a aprut n 1903. A urmat n 1906 n
lumea dreptii, iar n 1912, ntuneric i
lumin. n anii primului rzboi mondial a
scris, n colaborare cu A. de Herz (18871936), o pies de teatru numit Sorana.
n perioada interbelic a publicat mai
puin proz.
Este cunoscut n special pentru scrierile
sale pentru copii: Puiul (tragica moarte a unui pui de prepeli ),
Privighetoarea, Bietul Tric, Niculi Minciun (un copil iste
de la ar neneles de steni) .a.
S-a stins din via n anul 1946, pe 14 decembrie, la Bucureti.

ION AGARBICEANU
Ion Agrbiceanu (n. 12 septembrie 1882, Cenade, comitatul
Alba de Jos d. 28 mai 1963, Cluj) a fost
33
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI
un scriitor, ziarist iprozator romn, adept al semntorismului,
parlamentar, academician, canonic i protopop unit al Clujului.
Pentru activitatea sa literar, ales membru corespondent
(1912), apoi activ (1925) al Astrei, secretar general al seciilor
literare-tiinifice ale Astrei (1925 - 1940), cu un rol nsemnat n
Adunrile generale anuale ale acesteia, fiind un timp redactor
al revistei Transilvania.
A fost ales membru corespondent al Academiei
Romne n 1919, apoi membru titular al aceleiai Academii
n 1955 la Secia de tiine istorice, tiina limbii, literatur i
art.
A fost membru n Comitetul de conducere al Societii
Scriitorilor, pn la moarte a fost i preedinte al Sindicatului
presei romne din Ardeal i Banat (ncepnd cu 1921).
A primit premiul naional pentru proz n 1927, Ordinul Muncii,
pentru merite deosebite n domeniul creaiei literare,
n1954, Ordinul Steaua Republicii clasa I n 1962, a fost
srbtorit oficial cu ocazia a 80 ani de via.
La 28 mai 1963 se stinge din via la Clinica Medical din Cluj,
n urma unui infarct miocardic. Necrologul semnat de Academie
i de Uniunea Scriitorilor evideniaz bogata i ndelungata sa
activitate - peste ase decenii - pe trm literar. La mitingul de
doliu, inut la Cluj, la 31 mai, i omagiaz personalitatea Iorgu
Iordan, Zaharia Stancu, Mihai Beniuc, Mircea Zaciu.

34
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI

BIBLIOGRAFIE:
Mircea Zaciu,Pompiliu Marcea, Ion Dodu Balan, Constantin
Crisan, Mircea Tomus, Gheorghe Bulgar, Sara Iercosan, Virgil
Vintilescu, Alexandra Indries, Ion Iliescu, Eugen S. Cucerzan,
Livia Vasiluta, ,,SlaviciEvaluari Critice ,Editura FACLA,
1977, pp: 9-14; 18-20; 34; 69-71; 211-212; 242;
George Calinescu, ,,Ion Creangaviata si opera, Editura
PRINCEPS EDIT, 2011, pp: 247-321;
Mariana Net, ,,Eminescu AltfelLimbajul poetic
eminescian,O perspective semiotica, Editura MINERVA, 2000,
pp: 23-26, 102-111;
Mariana Badea, ,,Limba si Literatura Romana pentru elevii de
liceu, Editura BADEA &PROFESSIONAL CONSULTING, 2008,
pp: 313, 318, 336, 324;
Adrian Costache, Florin Ionita,M.N. Lascar, Adrian Savoiu,
,,Limba si Literatura Romana pentru clasa a XI-a, Editura
ART, 2008, pp: 115-119;
http://www.scribd.com
www.wikipedia.com

35
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI

CUPRINS

36
STUDIU DE CAZ 6

DIVERSITATE TEMATICA, STILISTICA SI DE VIZIUNE IN OPERA

MARILOR CLASICI

37
STUDIU DE CAZ 6