UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE CONSTRUCII

MASTER INGINERIA INFRASTRUCTURII

TRANSPORTURILOR
- CURS -

MECANICA AVANSATA A PAMANTULUI

Prof.Dr.Ing. Augustin Popa

MECANICA PAMANTULUI
1.STRUCTURA PAMANTULUI
1.1.Pamanturi necoezive
1.1.1.Structura granulara (sedimentare)
Nr.crt

Tip indesare

Grad de
indesare

1.

F.Afnat

I D 15

2.

Afnat

15 I D 50

T.Dificil

3.

ndesare mijlocie

50 I D 70

T.Mediu

4.

ndesat

70 I D 85

T.Bun

5.

F. ndesat

85 I D 100

Fig.1.2.Pamantul sistem trifazic

Fig.1.1.Formarea structurii granulare

ID

emax e
emax emin

Vp

- Pentru starea cea mai afanata e emax

Vs

- Pentru starea cea mai indesata

e emin

Vp
Vs

Vp
Vt

s d
n
e

1 n
d
d
e
n
s
1 e
s

Fig.1.3.Porozitatea pamantului

n w
d
1 w
wsat
d s (1 n)

s (1 n)(1 w)

s (1 n) nSr w

wsat e w Sr w s
s
e w

Fig.1.4.Volum de pamant saturat

emin d 17,80kN / m3
emax d 14,75kN / m3

Starea minim de ndesare (cel mai afnat) este caracterizat prin

emax

nu poate depi valoarea de 0.78 la pmnturile necoezive, n

timp ce la un pmnt coeziv poate ajunge pn la valoarea de 2,3
Starea maxim de ndesare (cel mai indesat) este caracterizat prin

emin

nu poate depi valoarea de 0.47 la pmnturile necoezive, n timp

ce la un pmnt coeziv poate ajunge pn la valoarea de 0,25.

1.1.Pamanturi necoezive

Pamanturi cuartoase : forma alungita (bastoane) sau sferica

Pot fi indentificate urmatoarele tipuri de contacte intre particulele minerale.

L-L contacte intre particule cu suprafata mare

L-S-L contacte intre particule cu suprafata mica
L-S-V contacte passive

Fig.1.5 Tipuri de contacte intre particulele minerale

Fig.1.6 Forma particulei minerale

1.2.Pamanturi coezive

Fig.1.7.Fortele de legatura intre particulele fine

Grosimea peliculei de apa (dipoli) fixata pe suprafata particulei argiloase

depinde de suprafata specifica a particulei: montmorillonit: 1000 mp/g ; illit
100 mp/g ; caolinit 10mp/g,
nisip fin (d=0.1mm): 0.03/g

Functie de predominarea fortelor de atractie si respingere, particulele

argiloase au tendinta de a se uni in conglomerate care sedimenteaza.
a). Ape dulci (concentratie de saruri redusa)- fortele predominante de
respingere (-), particulele sedimenteaza individual- contacte fata-fata

Fig.1.8 Structura de tip fagure

b).Ape sarate fortele predominante de atractie (+)

Fig.1.9. Structura de tip flocular

c).Structura mixta- P+H+PF (<0.05mm

Fig.1.10.Structura pamanturilor fine

Pamanturile argiloase -forma disc (a) , batoane (bete) (b)

Fig.1.11 Forma particulei argiloase

Fig.1.12 Structura loessurilor

Densitatea si greutatea pmntului

m
s s
Vs

m
V

Gs
s
Vs

ms
d
V

Gs
d
V
Fig.1.13 Volum de pamant

Cunoaterea parametrilor geotehnici au o importan mare n calculele din

ingineria geotehnic.
Acestea intervin n toate calculele care in seama de greutatea pmntului
precum: presiunea geologic, mpingerea pmntului, alunecri de teren,
capacitatea portant a terenului de fundare, etc.

Circulatia apei in pamant

Fig.1.14 Circulatia apei in pamant

Curgerea apei n pmnt poate avea loc numai dac exist niveluri
piezometrice diferite

v k i
i h / s

Legea lui Darcy

Fig.1.12 Viteza de circulatia a apei in pamant

Circulatia apei in pamant

Dac se consider o prob de pmnt avnd greutatea la o diferen de nivel

piezometric, asupra probei se exercit o for a curentului pe vertical .

J w A h
Aceast for produce o presiune care se
calculeaz cu relaia:

j J / V w h / l w i
Cu ct greutatea G crete cu att fora
curentului pe vertical J descrete i
invers. Dac valoarea greutii este egal
cu fora curentului pe vertical , proba
este n echilibru.

Fig.1.15 Efectul antrenarii hidrodinamice

Circulatia apei in pamant

Gradientul hidraulic critic.

w icr 1 '
Influenta compozitiei granulometrice asupra gradientului hidraulic critic

Coeficientul de siguranta

Fs G / J
Influenta coeficientului de siguranta

Apa capilara
Apa capilar se gsete n porii pmntului deasupra nivelului apei subterane.
Ridicarea apei n pmnt este cauzat de apariia tensiunii superficiale.
nlimea capilara se exprim relaia:

hc r 2 w 2 r T cos
Pentru pmnturi fine:
Fig.1.16 Aparitia apei capilare

c
hc
e d10

Fig.1.17 Nivelul apei capilare

Apa capilara
Efectele apei capilare

Fig.1.18 Tensiuni suplimentare n pmnt, coeziunea aparent

(figura din stnga)

gz h
2 E

gz sat ' h

(figura din dreapta)

Tasarea prin produce odat cu creterea greutii

volumice i apariia unor tasri verticale.

Apa sub forma de gheata

Capacitatea de nghe este mai redus la nisipuri datorit efectului de

ascensiune i de asemnea la argile. n cazul argilelor migrarea apei este
mpiedicat de complexele de adsorbie.
Pmnturile cu susceptibilitatea cea mai mare la nghe sunt prafurile i
nisipurile prfoase.

2.COMPOZITIA GRANULOMETRICA
Continutul fractiunilor granulometrice exprimate in [%] din greutatea
totala a materialului uscat reprezinta compozitia granulometrica.

Cernere d 0.063 mm
Sedimentare d 0.063 mm
Fig.2.1.Analiza granulometrica

2.1.Clasificare
Fractiuni ale

Tabelul 1- Fractiuni granulometrice

Subdiviziuni

Simboluri

pamantului

( mm )

Pamant foarte Blocuri mari

grosier

Lbo

>630

Blocuri

Bo

>200 pana la 630

Bolovanis

Co

>63 pana la 200

Gr

>2.0 pana la 63

Pietris mare

CGr

>20 pana la 63

Pietris mijlociu

MGr

>6.3 pana la 20

Pietris mic

FGr

>2.0 pana la 6.3

Sa

>0.063 pana la 2.0

Nisip mare

CSa

>0.63 pana la 0.2

Nisip mijlociu

MSa

>0. 2 pana la 0.63

Nisip fin

FSa

>0.063 pana la 0.2

Si

>0.002 pana la 0.063

Praf mare

CSi

>0.02 pana la 0.063

Praf mijlociu

MSi

>0.0063 pana la 0.02

Pamant grosier Pietris

Nisip

Pamant fin

Marimea particulelor

Praf

2.2.Paramentri
Rezultatul analizei granulometrice se poate exprima grafic in mai multe
forme dintre care cea mai raspandita este curba granulometrica.
Curba granulometrica d10 diametru efectiv; d30, d50,d60.

Fig.2.2.Curba granulometrica

Forma curbei granulometrice poate fi caracterizata prin:

cu

d 60
d10

- coeficient de neuniformitate

2
d 30
- coeficient de curbura
cc
d10 d 60

Curba granulometrica a PIETREI SPARTE

Daca

a).Cu>6 si 1<Cc<3 pamantul are o buna gradatie (usor compactabil)

b).alte valori
- pamantul are o gradatie pe domeniu mic
c).lipsa unor fractiuni granulometrice gradatie intermitenta

Fig.2.3.Curba granulometrica pentru tipuri de pamanturi

Important pentru lucrari de umplutura ---NU ---200mm>10%;

procentaj particule 0.063mm
>10-15%;

Materiale pentru TERASAMENTE

Materiale pentru TERASAMENTE

Clasificarea pamanturilor pentru constructia TERASAMENTELOR

Clasificarea pamanturilor GELIVE

Pentru executia straturilor de imbunatatire se utilizeaza urm. AGREGATE:

1. Pentru stratul de blocaj din piatra
- Piatra sparta 40-80 mm
- Split 16-25 mm pentru impanarea la partea superioara a stratului de blocaj cu
stratul de piatra sparta
- Nisip grauntos sau savura 0-7 mm ca material de protectie a geotextilului

2. Pentru stratul de piatra sparta

- Piatra sparta 0-63 mm, in stratul de imbunatatire
3. Pentru stratul de balast
- Balast 0-63 mm, in stratul cu geogrile

Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa
sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau
sistoase

Piatra sparta utilizata va fi un material format din fragmente de roca

unghiulare obtinute prin concasarea mecanica a urmatoarelor tipuri de roci
provenite din cariere cu depozite de piatra nedeteriorate, bine consolidate:
granit si alte roci vulcanice similare, cu structura larg cristalizata, calcar
dolomitic, gresie, cuartit metamorfic masiv sau alte roci similare

Agregatele folosite la realizarea straturilor de imbunatatire trebuie sa

indeplineasca conditiile de admisibilitate prezentate in tabelele urmatoare:
NISIP - conditiile de admisibilitate conform SR 662:2002

BALAST - conditiile de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662:2002

PIATRA SPARTA Conditii de admisibilitate conform SR 667:2001

BALAST Granulozitate

Agregatele folosite la realizarea straturilor de imbunatatire trebuie sa

indeplineasca conditiile considerate in Proiectul tehnic.
Ex:

Balastul din stratul de imnunatire

Piatra sparta din stratul de imnunatire

-modul de deformatie liniara E=45000kn -modul de deformatie liniara E=55000kn

-unghi de frecare interna =37
-unghi de frecare interna =38
-greutate volumica =22 kN/mc

-greutate volumica =23 kN/mc

PIATRA SPARTA Conditii de admisibilitate

PIATRA SPARTA Granulozitate

3.COMPRESIBILITATEA

Incarcarea transmisa de fundatie pamantului provoaca in zona de sub talpa

fundatiei o stare de tensiuni insotita de o stare de deformatii.

Deformabilitatea pamanturilor este produsa de: - reducerea porozitatii:

-eliminarea apei din pori
-eliminare gaze din pori

Fig.3.1.Compresibilitatea pamantului

Relatia dintre tensiuni si deformatii legea constitutiva a materialului

Legea lui Hooke:

E- modulul de elasticitate longitudinala (modulul lui Young)

- deformatia liniara specifica

E tg

h
( )
h
Fig.3.2. Diagrama -

d
d

3.2.Incercari de compresibilitate
3.2.1.Incercarea edometrica

Determinarea in laborator a compresibilitatii consta in masurarea deformatiei pe

verticala a probelor si a evaluarii in timp a acestora sub efectul incarcarilor verticale
aplicate in trepte.

Fig.3.3.Incercarea edometrica

3.2.1.1.Curba compresiune- tasare ( z z %)

Fig.3.4.Curba compresiune-tasare

3.2.1.2.Curba de consolidare

Fig.3.5.Curba de consolidare

3.2.1.3.Curba de compresiune-porozitate

n
1 n

Vp
Vs

V0
h A 1 e0

V i hi A 1 ei

h
e

" LI "
h 1 e0

Fig.3.6.Curba compresiune-indicele porilor

Vp
Vt

cc
cs

-indicele de compresiune
-indicele de descarcare

z
e0 e Cc log 1

(
e
)
z
0

cc 0.009(wL 10%)

Skempton(1944)

-pamant nederanjat

Cc=ae0-b

cc 0.007(wL 10%)
-pamant deranjat

d z
E
d z
d

'

d (h)
de

h
1 e

h
e

h 1 e0

Legea indesarii

d ' 1 e
E (1 e)

de
av

av-coeficientul de compresibilitate (1/Ka)

3.2.1.4.4. Curba de compresiunie-tasare specifica

Fig.3.7.Curba compresiune-tasare (sc.liniara)

m

1 ' c ' ctg '

Eoed Eoed

c
'
ctg

'
ref

ref
Eoed
1 ' ref pref 100kPa (m=0.5 pentru nisipuri, m=1 pentru argile moi)
ref

ref
E50ref Eoed

ref
Euref 4Eoed

 M tg z
i
i

-modulul de edeformatie edometric

z
M 23 z1 2daN / cm 2 ; z 2 3daN / cm 2

1 - modulul de compresiune volumica ( mv )

M
O propunere interesanta pentru calculul lui Es este propunerea lui Ohde(1959)
mv

z' W
Es ve atm ( ) - modul tangent ; w,v= f(Teren)
at
c

Fig.3.8 Evaluarea modului de deformatie (tangent)

Deformatia specifica a probei edometrice

-incercare edometrica (compresiune unidimensionala)

h z
z

h0
Es

-legea lui Hooke (LH)

-incercare triaxiala (TE)

( z ) IE

1
z ( x y )
-legea lui Hooke generalizata (LHG)
E
1
x y : z ( z 2 x )
E
( z ) IT z 1 ( z 2 x )
Es E

Rezulta

E EOED

CONFORM NP112/04

x
2 2
E Es (1 2 ) EOED 1
EOED M 0
z
1
M0 1

-incercarea edometrica :

x y 0

1
x x ( y z ) 0
E

x ( x z ) 0;

x (1 ) z
x

K0
z
1

x y 0;

LHG

x y

K 0,OC K0, NC OCR0.65 (Mayne,2006)

K 0 (1 sin ' ) OCR (SR EN 1997/2006)

Fig.3.9 Variatia coef. de impingere in stare de repaos in functie de

raportul de supraconsoldare

pc z ,t z
0 z ,a t

NORMAL CONSOLIDAT

SUPRACONSOLIDAT

Fig.3.10. Starea pamantului

 Raport de supraconsolidare

RSC (OCR)

pc

z z

<1 pamant subconsolidat

=1 pamant normal consolidat
1.1...2 pamant usor consolidat
2.1...4 pamant moderat consolidat
>4 pamant supraconsolidat

 3.5 Comportare tasare timp in incercarea edometrica

 3.6.Factori care influenteaza curba CT

: n =nmin

: n =nmax

nmax n
nmax nmin

Fig.3.11 Legatura Es de gradul de indesare D (pam.necoezive)

Umflarea pamanturilor argiloase(PCUM)

3.8.Incercarea monoaxiala

Fig.3.21 Curba compresiune tasare specifica

- modul tangent:

E0 ctg 0

-modul secant:

Es ctg s

Fig.3.23.Calculul modulului de deformatie liniara

INCERCAREA TRIAXIALA
Aparat triaxial

Etape:
1). Tensorul sferic (consolidare)

1 2 3

2). Aplicare deviator (rupere)

Tipuri de incercari:
1.Incercare neconsolidata-nedrenata (UU)
-creste ( 1 3 );

3 const.

2.Incercarea consolidata-nedrenata (CU)

3.Incercarea consolidata-drenata (CD)

-drenare viteza mica de deformatie compresiune (k)

-v=0.001 mm/min

-argile cu plasticitate mare

-v=0.01 mm/min

-argile cu plasticitate redusa

-v=0.1 mm/min

-nisip

Modelul Hardening Soil Model (HSM) in care se determina modulul de

ref (folosit in principal la calculul sprijinirilor)
deformatie E50

E50 E50 ref (

c 'cos ' 3 'sin ' m

)
c 'cos ' pref sin '

Pentru pref=100 kPa

E50 E 'modulul MC (PIMC)

Eur 4E50 ref modulul MC (REMNC)

Starea de eforturi in teren

1 3
2

1 3
2

1 3
2

cos 2

sin 2

1 3

1 3
2

2
2

cercul lui Mohr

4. REZISTENTA LA FORFECARE A PAMANTURILOR

Rezistenta la forfecare este exprimata pe baza teoriei frecarii.
Parametri de baza sunt:
Pamanturi coezive

- unghiul frecarii interne

- coeficientul de frecare
c- coeziunea

Pamanturi necoezive

4.1 Pamanturi necoezive

f tg '

=> Legea lui Coulomb (1773)

f tg '

4.1.2.Pamant necoeziv-indesat

emin
Fenomenul de afanare a pamanturilor (nisipoase) indesate prin forfecare, poarta
numele de DILATANTA.

4.1.3.Pamanturi argiloase

si

'

Aria de contact creste cu tensiunile

'

PLP- f

proportional cu

Ac

si ramane constanta la descarcare

coeziune efectiva (creste odata cu preincarcarea si nu se mai

modifica decat odata cu modificarea umiditatii)

ce K e

(rezistenta la forfecare statica)

e presiunea echivalenta (ef.necesar unei probe NC pentru a avea aceeasi

umiditate cu proba analizata)

constanta

Rezulta :

f (I p )

f ' tge' ce (cc )

PRINCIPIUL PRESIUNILOR EFFECTIVE

Deschis la t=0

P F uA
P / A F / Au
In termenii tensiunilor effective:

' u

4.2.Tipuri de incercari
INCERCAREA DE FORFECARE DIRECTA

Forfecare directa(DST)

Forfecare directa simpla(DSS)

4.2.2.Procesul de forfecare in raport cu natura si starea fizica a pamantului

I.Nisip afanat, argila normal consolidata sau slab consolidata (RSC<2)

IIa.Nisip indesat/argila supraconsolidata (RSC>2) cu structura floculara(fete-muchii)
IIb.Argila supraconsolidata cu structura dispersa

Pamanturi coezive:

Tipuri de incercare de forfecare

A.

Incercarea UU
Incercarea CU

B.

Incercarea CD

cu , u
cd , d

-Neconsolidata Nedrenata
-Consolidata Nedrenata

-Consolidata Drenata

c' , '

Nota: Conform notatiilor adoptate de Societatea Internationala de Mecanica

Pamanturilor indicii U,C,D reprezinta prima litera a cuvintelor : undrained,

consolidated, drained.

 f ' tg ' c '

A.Parametri de forfecare pentru stare nedrenata :

B.Parametri de forfecare (drenat):

'

Parametri de forfecare reziduali r

si

c' r

si de varf

'

si

c'

Factori de influenta Efectul DILATANTEI / CONTRACTANTEI

' cr (0.8 )

Porozitate (ecr)

Reprezentarea dreptei caracteristice (neliniara)

Efectul starii :

' 36 12 3 4 5
1 = corectie pentru forma particulei
1 6

1 2

pentru sfericitate mare si forma rotunda a particulei

pentru sfericitate mica si forma nerotunda (cu unghiuri) a
particulei

=corectie pentru marimea particulei

2 11

pentru d>2.0mm (pietris)

2 9
2 4
2 0

pentru 2.0>d>0.6mm

(nisip mare)

pentru 0.6>d>0.2mm

(nisip )

pentru 0.2>d>0.06mm

(nisip fin)

3 =corectie pentru neuniformitate ( coefficient de neuniformitate)

3 2

pentru Cu>2.0 (neuniformitate mica)

3 1

pentru Cu=2.0 (neuniformitate medie)

3 0

pentru Cu<2.0 (neuniformitate mare)

=corectie pentru gradul de indesare (ID)

4 1 pentru 0< ID <0.5 (indesare mica)

pentru 0.5< ID <0.75 (indesare medie)
4 0
4 4 pentru 0.75< ID <1.00 (indesare mare)

=corectie pentru tipul de mineral

5 0
5 4

pentru cuart

5 6

pentru muscovite mica

pentru feldspat, calcit

FA

ID<15%

15

50

50

70

70

85

FI

85

100

Parametri de forfecare reziduali :

Valorile rezistentei la forfecare folosite in proiectare

a.Studiul stabilitatii versantilor
Parametri rezultate

Tipul de argila si de
miscare

Tipul de
rupere

Deplasari la
rupere

Argila moale

scurta

mari

Argila sensitive
-rupere initiala
-curgere a masei

scurta
f.Scurta

mari (5-15%)
f.Mari

scurta
lunga
scurt
lung

mici
mari
mici
mari

'v
'vf
'vf

oricare
f.lung

oricare
f.mari

'r
'r

Argila supraconsolidata
-alunecari primare
-intacta
-fisurata cu oglinzi de
frictiune
-alunecari secundare
-curgere lenta

'

Su

Su
S v 'vf
0
0
0
0

4.2 INCERCAREA TRIAXIALA

h
1
h

Vi V0
V
v

;
V0
V0

Aparat triaxial:

h
1 3

si
NOTA: Se va reprezenta diagrama 2
h

h
V

V
h

pentru diferite valori a efortului de consolidare 3

3 100kPa

3 300kPa
3 600kPa
Se determina :

-Parametri de forfecare q
-Caracteristica de dilatare

1 3
2

v 1

-Drumul de eforturi in sistemul q-p

-Determinarea modulului de deformatii la cresteri mici a
deformatiei specifice verticale ( 1 ) E0 ( 3 )

Relatia q- si 1 v in incercarea triaxiala:

Incercarea de tip CD:

-Etapa 1 Consolidare : 1 ' 3 '
- Etapa 2 Rupere

1 '

La incercarea de tip CU (probe normal consolidate) :

Determinarea unghiului de frecare interna si a coeziunii

Daca cunoastem M* si c* putem determina

' arcsin

3M *
6 M *

c' c *

3 sin '
6 cos '

' si c

Determinarea modulului de deformatie in modelul Duncan-Chang (modul de rupere)

'
ref 3 c' cot '

Eur Eur ref

c
'
cot

'

ref c ' cot '

E50 E50
c' cot '

'
3
ref

1' c' cot '

E50 E50 ref

c' cot '

; INC.TRIAXIALA

; INC. MONOAXIALA

ref 100KPa m 0.5

Domenii de folosire a parametrilor de forfecare

Tipul de
incercare
UU

Parametri dreptei intrinseci

u 0
cu su

CIU

ccu ck
CAKo-D

k '
ck c '

r ' , cr ' 0

Corespunde in practica la
situatiile:
Inaltarea rapida a unei c-tii
sau lucrari de pamant pe un
teren neconsolidat,putin
permeabil
Supraetajarea unei cladiri
sau suprainaltarea unei c-tii
de pam.
Stabilitatea imediata a
taluzurilor sau versantilor.
Stabilitatea in timp a
taluzurilor si versantilor.
Realizarea in ritm lent a unor
c-tii sau lucrari de pamant pe
terenuri permeabile.
Reamorsarea unor alunecari
dupa suprafete formate
anterior

Verificarea stabilitatii versantilor + taluzelor

0

2
Lenta

3
CID
CAKo-D

k ', ck '

4
Stabilitatea in timp a
taluzurilor si
versantilor.Realizarea
in timp lent a unor c-tii
sau lucrari de pamant
in terenuri permeabile

cu , ccu
cu ' k ' Realizeaza o stare de

Forfecare simpla (pura)

CAKo-U
CAKo-D

ccu ' ck ' eforturi unitare pe tot

cuprinsul probei.
k ', ck '

Forfecare in conditii de
deformare plana

CAKo-U
CAKo-D

Modeleaza mai corect

cu , ccu
conditiile din: ramblee
cu ' k ' lungi, a pamantului din
diguri, baraje sau din
ccu ' ck '
spatele zidurilor de
k ', ck '
sprijin

Compresiune
monoaxiala

UU

ccu

Valori orientative

5.CALCULUL EFORTURILOR UNITARE IN TERENUL DE FUNDARE

2 x2
z
exp h 2
z
z

h-coef. de frecventa

Eforturi unitare din greutatea proprie ( presiunea geologica- gz )

Teren stratificat

gz i hi
i 1

Influenta nivelului apei subterane

-pamant necoeziv

-teren coeziv

gz 1h1 h2 '1 w h2 1h1 h2 ( '1 w ) gz 1h1 h2 sat

3

' 10kN / m

w 10kN / m

5.1Incarcarea concentrata actionand asupra semispatiului elastic izotrop

(Boussinesq, 1885)

2z3
3
3P z 3
3 z P
P
5
z

cos
5
2 Iz 2
5
2

2 R
2 z
2 R
2 R z
z
P(1 2 )
1
z

5 ;

2
R( z R) R

1 r2
r
Vr
(1 2 )

3
4G R
R( z R)
1
1 z2
Vz
2(1 2 ) 3

4G
R R

G E / 2(1 )

R2 r 2 z 2
0.5 (corp elastic)

P
gz 2 I z
z
r
Iz f
z

Incarcare concentrat liniara

2P
RR
cos
R
0

5.2 Repartizarea eforturilor unitare pe talpa fundatiei

Fundatii continue rigide

2p
1
p

B 1 2

2x
B

INC.CENTRICA
(BOUSSINESQ, 1880)

 Z 0

p
Z C

L z
B B

0 f ;

ACHF= ABPD + DPGF + BPEC + PEHG

DEFH = APFG + PCGH - APDB - PCBE

Influenta fundatiilor vecine

1795 = 17243 + 38465 - 7248 - 8469

Influenta adancimii de fundare

Eforturi unitare din incarcari diverse

p B
B
z I p 1 A B
A
A

Osterberg(1957)

Influenta stratificatiei- (Metoda stratului echivalent)

H ech H n

E1 2
E
0.9 H n 1 2
E2 1
E2 1

(Odemarkt)

(n=3)

6.CALCULUL DEFORMATIILOR

In general aparitia deplasarii se poate datora :

-Tasarii , coborarii nivelului terenului datorita modificarii starii

de tensiune din teren, etc.
-Subductie , coborarea nivelului terenului datorita modificarii
nivelului apei subterane (coborare), etc
-Prabusire ; coborarea nivelului terenului datorita prabusirii
unor goluri subterane.

(I) Tasarea totala se poate imparti in componente (pamanturi coezive)

(II) In general se calculeaza numai

deoarece la PN si PC (nesaturate)
lipseste valoarea tasarii instantanee. (compresibilitate cu modificari de
forma fara modificari de volum)

(III) La terminarea constructiei

- pamanturi necoezive
- pamanturi coezive

6.2 Metode de calcul a tasarii

- Calculul tasarii direct (MTE) Boussinesq/Flamant
-Calculul tasarii indirect (folosind legile de comportare a pamantului)

6.2.1. Metoda teoriei elasticitatii

Cazul incarcarii terenului cu o sarcina concentrata

Boussinesq (1885)

z=0

Calculul tasarii dupa teoria elasticitatii

pB
sc
(1 2 ) Kc
E

Schleicher (1926)

Gibson (1967)

k kc

Influenta rigiditatii fundatiei

Influenta grosimii stratului deformabil

Egorov (STAS 3300/2 -85)

Influenta adancimii de fundare

Kerisel (1984)

Metode semiteoretice de calcul (MISE) STAS 3300/2-85

DIN 4019

Stabilitatea

A= suprafata eforturilor unitare in central suprafetei

G=greutatea proprie a constructiei
=coeficient de tasare (pentru stratul i)

Important ! Constructii inalte

G=modul de forfecare

Coeficienti de corectie (DIN 4019.1)

2/3

Nisip si praf

Argila
usor
supraconsolida

Argila
supraconsolidata

si

mediu

puternic

0.5-1

Valori admisibile pentru tasari

Sadm (cm)
Fundatii izolate

Argila

Fundatii izolate

Nisip

Radiere

Argila

6-10

Radiere

Nisip

4-6

Argila

10

Tipuri de tasari

-tasare efectiva probabila

-tasare relativa probabila

-incovoiere relativa probabila

Calculul tasarii de consolidare

U=grad de consolidare

7. CAPACITATEA PORTANTA A TERENULUI

1 2
= + 2
2
1 2
= + + 2
2

Metoda Terzaghi (1943)

1
pcr B N q N q c N c
2
N= factori de capacitatea portanta ; f()

Fundatii plasate pe taluz

Coquot (1963)

+
= 45
2

= 45 +
2
2
= 0.5 + +
; ; ;

Capacitatea portanta pentru terenuri startificate

Calculul presiunii critice dupa SR EN 1997-1

 =
-

Conditii nedrenate

=
= + 2 +

Conditii drenate

= = + + 0.5

Caz de proiectare

Parametrii
terenului

ncrcri

Rezistene

UNU
Combinaia 1

A1

M1

R1

Combinaia 2

A2

M2

R1

DOI

A1

M1

R2

TREI

A1/A2

M2

R3

A3

M3

R4

SEISM

simbolul+ implic a fi combinat cu

Seturile A, M i R reprezint valori ale factorilor pariali de siguran care acioneaz
asupra valorilor aciunilor sau reaciunilor dupa cum urmeaz:
A-pentru ncarcri i efectele ncrcrilor
M- pentru caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare;
R- pentru rezistene.
Pentru verificarea trenului de fundare se vor efectua calcule in toate cazurile de
proiectare; conform calculelor facute s-a constatat ca, cel mai defavorabil caz de
proiectare este cazul doi: C2: A1+M1+R2. Strile limit la care se fac verificrile sunt:
GEO pentru terenul de fundare i STR pentru elementele structurale.

Aciune

Notaie

STR+GEO
EQU

Notaie

A1

A2

SEISM

Permanente
nefavorabile
-favorabile

G,d

1,10

1,35

1,00

1,00

G,d

0,90

1,00

1,00

0,90

Q,d

1,50

1,50

1,30

1,00

Q,d

1,00

Variabile
nefavorabile
-favorabile

Valorile coeficientilor pariali de siguran pentru parametrii pmntului( M ) se dau

Parametrii pmntului

STR+GEO
Simbol

EQU
M1

M2

SEISM

Unghi de frecare intern

1,25

1,00

1,25

1,25

Coeziunea efectiv

c'

1,25

1,00

1,25

1,25

cu

1,40

1,00

1,40

1,40

qu

1,40

1,00

1,40

1,40

1,00

1,00

1,00

1,00

Rezistena la forfecare
nedrenat
Rezistena la
compresiune
(monoaxial)
Greutatea volumic

Valorile coeficienilor pariali de siguran pentru rezistene(

R ) se dau n Tabelul

GRUPARE

Rezistene

Simbol
R1

R2

R3

SEISM

Capacitate portant

R,v

1,00

1,40

1,00

1,00

Alunecare

R,h

1,00

1,10

1,00

1,00

Rezistena pasiv

R, E

1,00

1,40

1,00

1,00

Valorile aciunilor de calcul n seciunea de ncastrare a stlpului n

fundaie se iau conform combinaiei date n SR EN 1990:2004/NA
2006 (relaia 6.10; 6.11 i 6.12)