TEMA 12 : COMUNICAREA DIDACTICA

Comunicarea a fost definita ca o form particular a relaiei de schimb ntre dou sau mai
multe persoane, dou sau mai multe grupuri.
Eseniale pentru actul comunicrii sunt:
1) relaia dintre indivizi sau dintre grupuri,
2) schimbul, transmiterea i receptarea de semnificaii,
3) modificarea voit sau nu a comportamentului celor angajati.
Elementele comunicrii didactice sunt:
emiterea mesajului didactic de ctre profesor sau de o alt surs de informaie, de la o
anumit distan;
canalul prin care se transmite mesajul;
receptarea mesajului de ctre elevi;
stocarea i prelucrarea lui n scopul lurii deciziilor (formularea rspunsurilor de ctre
elev, a corectrilor sau a completrilor de ctre profesor).
TIPURI DE COMUNICARE :
Dupa nivelul interactiunii:
intraindividuala
interpersonala
de grup
de masa
publica sau mediatica.

Dupa tipul de cod utilizat

verbala (orala si scrisa)
paraverbala
nonverbala.

Dupa canalul utilizat

directa (nemijlocita)
mediata (cnd se folosesc canale intermediare cum ar fi cartile, televiziunea,
radioul, telefonul, internetul, aparatele foto, camerele de filmat etc. ).

Comunicare nonverbal; se realizeaz prin intermediul mijloacelor nonverbale( corpul

uman, spaiul sau teritoriul, imaginea)
Comunicarea verbal (limbajul). Limbajul este unul dintre mijloacele cele mai

specific umane, cel mai frecvent folosit n comunicarea interumana. Limbajul, constituie expresia
i realizarea conduitelor verbale.
In cadrul comunicarii verbale distingem:
- comunicarea orala
- comunicarea scrisa

Expresivitatea comunicarii didactice este influentata de tinuta fizica, expresivitatea

fetei, gesturi, stralucirea privirii, contactul vizual. Elementele limbajului nonverbal prelungesc
semnificatia cuvintelor. De exemplu, un profesor care intra n clasa si se aseaza la catedra sau
se lipeste de tabla si ramne acolo toata ora, si diminueaza mult din forta discursului.
Limbajul nonverbal are semnificatii la fel de profunde ca si cel verbal.
Scopul comunicarii didactice este acela de a forma convingeri prin organizarea
activitatii didactice si alegerea acelor procedee favorabile formarii convingerilor privind toate
domeniile cognitiei si practicii umane. Atunci cnd formarea de convingeri nu este posibila, se
apeleaza la persuadare, prin care ntelegem influentarea persoanei mai mult dect prin
formare de convingeri, prin argumentare, dar si prin vizarea afectivitatii, de exemplu atunci
ct apelam la flatare pentru a convinge mai usor. Persuasiunea nsoteste convingerea atingnd
att ratiunea ct si sentimentele.
PARTICULARITATI
Comunicarea didactic are mai multe caracteristici, care o deosebesc de alte forme ale
comunicrii interumane:
se desfoar ntre doi sau mai muli ageni: profesor i elevi, avnd ca scop comun
instruirea acestora, folosind comunicarea verbal, scris, non-verbalk, paraverbal i vizual,
dar mai ales forma combinat;
mesajul didactic este conceput, selecionat, organizat i structurat logic de ctre
profesor, pe baza unor obiective didactice precise, prevzute n programele colare;
stilul didactic al comunicrii este determinat de concepia didactic a profesorului i
de structura lui psihic;
mesajul didactic (repertoriul) are o dimensiune explicativ- demonstrativ i este
transmis elevilor folosind strategii didactice adecvate dezvoltrii intelectuale a acestora i
nivelului de cunotine pentni a fi neles de elevi;
- comunicarea se regleaz i autoregleaz cu ajutonil unor retroaciuni (feed-back i
feed-farward), nlocuind blocajele care pot apare pe parcurs.
In cadrul interactiunii profesor-elev, comunicarea psihopedagogica indeplineste mai
multe FUNCTII:
funcia informativ, de transmitere a mesajului didactic i educativ;
funcia formativ, de stimulare a gndirii i a imaginaiei la elevi;
funcia educativ, de transmitere a influenelor educaionale, de coeziune i afirmare
a grupurilor colare;
funcia de evaluare i reglare a procesului de predare - nvare;
funcia de rezolvare a problemelor educaionale i a conflictelor colare.
REGULILE comunicarii didactice eficiente sunt:
- sa asculti, adica sa tii cont de parerea si interesele celorlalti;
- sa observi adica sa te intereseze ceea ce se ntmpla n cadrul situatiei de comunicare
si sa ntelegi starea receptorilor;
- sa analizezi si sa cunosti situatia receptorilor;
- sa te exprimi adica sa-ti expui punctele de vedere si sentimentele vis-a-vis de
obiectul comunicarii;
- sa controlezi adica sa urmaresti calitatea si eficienta comunicarii.
Competenta comunicationala pentru profesor presupune achizitii de cunostinte si
abilitati din mai multe domenii:
- cunoasterea influentei contextului comunicational asupra continutului si formei
comunicarii, precum si adaptarea comportamentului de comunicare la acesta;

- cunoasterea regulilor comunicationale si a impactului comunicarii paraverbale si

nonverbale n cadrul comunicarii didactice;
- cunoasterea psihologiei umane si scolare, abilitate de relationare cu elevii;
- cunoasterea culturii interlocutorilor, deoarece limbajul nonverbal difera de la o
cultura la alta, iar ceea ce este considerat eficient n comunicare pentru o cultura poate fi
ineficient pentru o alta.
Pentru a fi eficace, comunicarii didactice i se cer anumite CARACTERISTICI:
1. Ale profesorului:
- claritatea mesajelor
- precizia acestora
- utilizarea unui limbaj adecvat si accesibil elevilor
- utilizarea unui limbaj adecvat ( corect din p.d.v stiintific)
- structurarea logic a mesajelor transmise;
- prezentarea interesant a coninutului instruirii;
- asigurarea unui climat adecvat comunicrii
2. Ale elevilor:
- s aib capacitate de concentrare (pentru a putea recepta i inelege mesajul
profesorului);
- s posede cunotinele anterioare necesare nvrii ce urmeaz;
- s fie motivai pentru a nva ( in general i la un anumit obiect
studiu, n particular);
- s cunoasc limbajele utilizate (de profesor sau de calculator, cazul instruirii asistate
de acesta
n comunicarea didactica profesorul trebuie sa-i faca pe elevi sa simta ca are o vocatie
n aceasta directie, ca este un partener de ncredere, care doreste un dialog autentic.
Competenta de comunicare se va manifesta si prin capacitatea de ascultare a elevilor. Cei
mai apreciati profesori sunt cei care permit libertatea de exprimare a elevilor, care nu-i fac
nici sa se simt a judecati, nici manipulati, nici sfatuiti, ci cei care le ofera sentimentul de
siguranta si libertatea comunicarii.
BARIERE IN COMUNICAREA DIDACTICA
Comunicarea poate fi OBSTRUCTIONATA sau doar perturbata de o serie de
FACTORI care se interpun ntre semnificatia intentionata si cea perceputa putnd fi legati
de oricare dintre componentele comunicarii (emitator, mesaj, canal, receptor), sau de
interactiunea lor.
Dintre acestia cei mai importanti sunt :
1. Efectele de statut uneori statutul prea nalt al emitatorului n raport cu receptorul
pot cauza rastalmaciri ale mesajului de catre acesta din urma.
2. Probleme semantice specialistii au tendinta sa foloseasca un jargon
profesional, creznd ca si ceilalti l pot ntelege; persoanele cu statut mai ridicat au tendinta
de a se exprima ntr-un mod mai sofisticat, greu de nteles pentru persoane cu un nivel de
scolarizare scazut.
3. Distorsiuni perceptive cnd receptorul are o imagine despre sine nerealista si este
lipsit de deschidere n comunicare, neputndu-i ntelege pe ceilalti n mod adecvat.
4. Diferente culturale persoane provenite din medii culturale, cu valori, obiceiuri si
simboluri diferite.

5. Alegerea gresita a canalelor sau a momentelor trebuie alese canalele corecte

pentru fiecare informatie si de asemenea si momentul trebuie sa fie bine ales o situatie
urgenta nu are sorti sa fie ndeplinita daca este ceruta la sfritul orelor de program sau la
sfrsitul saptamnii.
6. Lungimea excesiva a canalelor o retea organizationala complicata duce la o
comunicare lenta.
FACTORI FIZICI PERTURBATORI iluminatul necorespunzator, zgomote
parazite, temperaturi excesiv de coborte/ridicate, ticuri, elemente ce distrag atentia
telefon, cafea, ceai etc.
BARIERE UMANE in cadrul unei comunicari eficiente sunt :
- fizice: deficiente verbale, acustice, amplasament, lumina, temperatura, ora din zi,
durata intlnirii, etc.
- semantice: vocabular, gramatica, sintaxa, conotatii emotionale ale unor cuvinte.
- determinate de factori interni: implicare pozitiva (ex: Imi place Ion, deci il ascult);
implicare negativa (ex: Mirela m-a brfit acum 1 an, deci interpretez tot ce spune ca fiind
mpotriva mea).
- frica
- diferentele de perceptie
- concluzii grabite
- lipsa de cunoastere
- lipsa de interes (una din cele mai mari bariere ce trebuiesc depasite este lipsa de
interes a interlocutorului fata de mesajul emitatorului).
- emotii (emotia puternica este raspunzatoare de blocarea aproape completa a
comunicarii).
- blocajul psihic
- tracul
Blocajele de comunicare, sau distorsiunea informaiei se pot produce atunci cnd:
emitorul (profesorul) nu stpnete coninutul mesajului didactic transmis;
acesta nu este expus clar, inteligibil i sistematizat;
emitorul vorbete prea ncet, prea tare sau prea repede;
nu prezint la nceput scopul mesajului i nu creeaz motivaii pentru a trezi
interesul pentru comunicare;
emitorul nu sincronizeaz diferitele tipuri de comunicare (verbal, paraverbal,
nonverbal, vizual etc.);
mesajul transmis nu corespunde cu interesele elevilor sau cu problemele ce le au de
rezolvat;
mesajul didactic este prea cunoscut sau prea abstract i nu trezete interes,
producnd plictiseal;
comunicarea este numai unidirecional, producnd pasivitate;
elevii nu sunt angajai n comunicare prin dialog sau prin ntrebri retorice;
eficiena comunicrii este blocat si de fondul stresant creat de emitor (plictiseal,
oboseal, nerbdare, teama de a nu grei n expunere etc.);
elevii nu au cunotinele necesare pentru a inelege mesajul didactic sau acestea nu
au fost fixate temeinic i ca urmare se produc interferene.

Intre obstacolele ce apar mai frecvent n comunicarea didactic, menionm:

suprancrcarea (determinat de criza de timp, dar i de dorina unor profesori de a
nu omite lucruri importante);
utilizarea unui limbaj ncifrat, inaccesibil (sau greu accesibil) elevilor; dozarea
neuniform, n timp, a materialului de predat;
starea de oboseal a elevilor /studenilor sau indispoziia profesorului; climatul
tensionat sau zgomotos.
Pentru perfectionarea comunicrii didactice, este necesar cunoaterea respectarea
unor reguli de ctre profesori, ntre care menionm:
vorbirea corect, deschis i direct (care previne sau reduce distorsiunea
mesajelor);
ncurajarea feedback-ului din partea elevilor (pentru a cunoate n ce msur
mesajele transmise au fost corect recepionate i nelese);
ascultarea atent, rbdtoare i ncurajatoare a mesajelor primite din partea elevilor,
concomitent cu efortul de a nelege exact sensul acestor mesaje;
folosirea mai multor forme de comunicare didactic pentru acelai tip de mesaje (de
regul, oral i vizual, concomitent);
repetarea mesajelor mai complexe