2.

Modelarea compartimental
Analiza compartimental const n analiza unui sistem prin descompunerea lui ntr-un numr
finit de pri componente, numite compartimente i care interacioneaz ntre ele prin schimb
de materie. Modelul obinut va fi o reprezentare simplificat , dar ct mai adecvat a
fenomenelor descrise.
Dac o substan este prezent ntr-un sistem biotehnic n forme diferite sau n locaii diferite
i ea trece dintr-o form , locaie ntr-alta cu o vitez msurabil , compartimentul va fi o
form sau o locaie pentru substan. Compartimentul corespunde la regiuni distincte
fiziologic sau la comportri dinamice distincte ale unei specii.
Sistem monocompartimental deschis
Relatia de bilant masic in regim dinamic este:
.
dq 1 (t )
k 01 q1
dt
(t)

(2.1)

k 01t
Solutia ecuatiei este : q 1 (t ) q10 e

(2.2)

Prin logaritmare ecuatia devine: lgq 1 (t ) lg q10 k 01t / 2.303

(2.3)

q10

M1

k 01
fig. 2.1
Variaia n timp a valorilor experimentale lgq 1

lgq1(t)

poate fi aproximata printr-o dreapta. Coeficientul

k 01 ,panta dreptei se determina din acest grafic

lgq10

ca tangent unghiului facut de dreapt cu axa

absciselor .

k01

t
(2.6)
2.2. Sistem monocompartimental cu alimentare
Fie un sistem compartimental in care se considera cantitatea acumulata q' . Relatiile care
descriu comportarea in regim dinamic sunt:
q' (t) q 10 q1 (t ) q10 (1 e k01t )

(2.4)

log( q10 q1 (t )) log q10 k 01t / 2.303

(2.5)

Cele doua functii sunt reprezentate in figurile 2.3 si 2.4 :

q

lg(q10-q)

Fig. 2.3
fig. 2.4

lgq10
q10

Coeficientul k 01 , determinat din grafic ca

in cazul 2.2.1, se utilizeaza pentru
determinarea timpului de semivia a
moleculei in compartiment, conform
k01
t

relaiei: t 1/2 ln 2 / k 01 .

2.3 Model farmacocinetic monocompartimental

Model farmacocinetic monocompartimental reprezinta cea mai drastica simplificare in
tratarea proceselor de eliminare, de absorbtie, de distributie si de metabolizare a substantei
medicamentoase. Acest model presupune ca organismul este un compartiment unic care se
considera a fi constituit din plasma sanguina, lichidul interstitial si apa intracelulara.
Substanta medicamentoasa se considera a fi repartizata uniform in volumul hidric pe care il
ocupa.
Prin administrare venoasa rapida medicamentul este introdus direct si integral in
compartiment si de aici va fi eliminat prin excretie si metabolism, procesul fiind caracterizat
de cinetica de ordinul intai si de constanta de eliminare k el .
Fie M- cantitatea de substanta existenta in organism la momentul t
M 0 -cantitatea de substanta introdusa la momentul t=0 (fig. 2.4)

M0

kel

Mel

fig. 2.4

Mel

M0
M0

Fig. 2.5

Relatiile de bilant masic sunt:

dM(t)
k el M (t )
dt

(2.9)

M 0 M (t ) M el (t )

(2.10)

si au solutiile:
M(t) M 0 e kel t

(2.11)

M el (t) M 0 (1 e kel t )

(2.12)

reprezentate in fig. 2.5

Studiul

experimental

nu

permite

determinarea

directa

cantitatii

de

substanta

medicamentoasa din organism, ci a concentratiei (cel mai adesea a concentratiei plasmatice).

Relatia pentru determinarea concentratiei este:
C

M
V

C (t ) C 0 e kel t

C el (t ) C 0 (1 e kel t )

Notatiile reprezinta pentru substanta medicamentoasa:

(2.13)

C- concentratia plasmatica la momentul t

C0- concentratia plasmatica la momentul 0
Cel- concentratia plasmatica in faza de eliminare
Constanta de eliminare k el se determina din graficul ( fig. 2.14) care leaga logaritmul de
valorile experimentale C de variabila de timp (2.14):
logC logC 0 k el t / 2.303

(2.14)

lgC

lgC0

kel
t

fig. 2.6
Timpul de injumatatire biologica ( intervalul de timp necesar pentru reducerea la a
cantitatii de substanta medicamentoasa in organism) este:
t 1/2 ln 2 / k el 0.693 / k el
si deci, se afla intr-o relatie de inversa proportionalitate cu constanta de eliminare. Timpul de
injumatatire biologica scade cu inaintarea in varsta si aceasta constanta este importanta in
regimul de administare a medicamentelor.
Volumul de distributie dat de relatia V0 M 0 / C 0 reprezinta o estimare a capacitatii de
distributie a substantei medicamentoase in interiorul organismului.
Fie M- cantitatea de substanta medicamentoasa din plasma la un moment dat (introdusa in
organism prin injectare intravenoasa)
U-cantitatea de substanta medicamentoasa evacuata din organism
P-cantitatea de metabolit din plasma
Pe cantitatea de metabolit eliminata

Aceste cantitati sunt legate prin intermediul unor constante de transformare conform schemei .
ku
M

km

kem
P

Pe

Unde notatiile reprezinta:

k u - constanta de eliminare urinara

k m -constanta de metabolizare
k em -constanta de eliminare a metabolismului
Viteza de variatie a cantitatii de metabolit din plasma este data de relatia:
dP(t)
k m M k em P k m Me k el t k em P
dt

Solutia ecuatiei este:

P (t )

km M 0
(e kemt e kel t )
k el k em

Prin impartire la volumul de distributie se obtine variatia concentratiei de metabolit din

plasma:

C (t ) C 0

km
(e kemt e kel t )
k el k em

2.3 Sistem biocompartimental

2.3.1 Sistem biocompartimental deschis
Consideram sistemul biocompartimental deschis reprezentat in figura 2.16. In primul
compartiment se injecteaza cantitatea de trasor q 10 .

fig. 2.16
M10

k21
M1
q1

M2
q2

k12

k01

k02

Se scriu relatiile de bilant masic pentru sistemul izotopic pentru ambele compartimente:

dq 1 (t )
k12 q 2 (t ) (k 01 k 21 )q1 (t )
dt

(2.18)

dq 2 (t )
k 21q1 (t ) (k12 k 02 )q 2 (t )
dt

(2.19)

Sistemul este echivalent cu ecuatia diferentiala urmatoare:

d 2 q1
dq1

S
Pq1 0
dt
dt 2

(2.20)

S 1 2 k 01 k12 k12 k 02
P 1 2 k 01k 02 k 01k12 k 02 k 21

unde:

(2.21)

Slutiile sistemului sunt:

q 1 (t)

q 10
2 k 01 k 21 e 1t k 21 k 01 1 e 2 t
2 1

q 2 (t)

q 10 k 21 1t
e e 2 t
2 1

(2.22)

(2.23)

unde:

S S 2 4P
2

(2.24)

S S 2 4P
2

(2.25)

Solutiile se mai pot scrie in forma:

q 1 (t ) A1e 2t A2 e 2t

(2.26)

q 2 (t ) A3 (e 2t e 2t )

(2.27)

cu notatiile:

A1

q 10
( 2 k 01 k 21 )
2 1

(2.28)

A2

q 10
(k 21 k 01 1 )
2 1

(2.29)

A3

q 10 k 21
2 1

(2.30)

Constantele A 1 , A 2 si A 3 se determina din graficul determinarilor experimentale pentru

q 1 (t ) si q 2 (t ) ( fig. 2.17 si fig 2.18), prin aproximarea succesiva cu prima si a doua

exponentiala. Din aceleasi grafice se determina si exponentii 1 si 2 .

Lgq1
LgA2
LgA1

2
t

Lgq2

LgA

1
2

fig. 2.17

fig. 2.18

Coeficientii de transformare se determina din relatiile de definitie a coeficientilor A1

determinati si anume din relatia:

A3

q 10 k 21
2 1 se determina k 21 . Din valorile A1 si A 2 se

determina k 01 ; din 1 si 2 se determina S 1 2 si P 1 2 ; din S si P se determina

k12 si k 02 .
Evolutia radioactivitatii specifice a1 (t ) este data de o dependenta asemanatoare cu relatia

q1 (t ) . Cantitatea de materie M 1 este data de relatia:

M 1 q1 / a1 (0)
Sistemele biocompatibile deschise au putine aplicatii concrete, dar cazurile particulare deriva
din acesta, tratat in mod general. Exemple de cazuri particulare pot fi urmatoarele:
-sistem biocompartimental deschis cu relatie unidirectionala ( k12 =0)
- sistem biocompartimental deschis cu iesire unica ( k 02 0 )
- sistem biocompartimental cu relatie unidirectionala si iesire unica (

k12, k 01 0

2.3.3 Sistem biocompartimental inchis

Fie sistemul inchis in care nu apar schimburi spre exterior.( fig. 2.21).
fig. 2.21
q10

k21
M1
q1

k12

M2
q2

Relatiile de bilant masic in regim dinamic sunt:

dq1 (t )
k12 q 2 (t ) k 21q1 (t )
dt

(2.39)

dq 2 (t )
k 21q1 (t ) k12 q 2 (t )
dt

(2.40)

Ecuatia diferentiala echivalenta sistemului de doua ecuatii diferentiale de ordinul intai este:
d 2 q1
dq
S 1 Pq1 0
2
dt
dt

(2.41)

unde:
S 1 2 k12 k 21
P 1 2

(2.42)

Solutiile sunt de forma:

q 1 (t )

k12 q10 k 21q10 2t

e
A1 A2 e 2t
2
2

(2.43)

k 21q10
(1 e 2t ) A2 (1 e 2t )
2

(2.44)

q 2 (t )

Functiile q1 (t ) si q 2 (t ) sunt reprezentate in figurile 2.22 si 2.23.

q1

q2

fig. 2.22
fig. 2.23

q10
A2

Iar pentru ecuatiile logaritmice:

log( q1 A1 ) log A2

A1

2t
2.303
(2.45)

log( A2 q 2 ) log A2

t
t

2t
2.303
(2.46)

reprezinta grafice ale valorilor experimentate sunt in figurile 2.24 si 2.25.

Log(q2-A2)

Log(q1-A1)
A2
A2

2
2
t
t

Fig. 2.24

Fig. 2.25

Din grafice se determina valorile pentru A2 si 2 .Cu valorile gasite se determina A1 , k12 si

k 21 :
A1 q10 A2
k 21

A2 2
q10

k12

A1 2
2 k 21
q10

(2.47)

Studiul radioactivitatii specifice marcheaza o dinamica asemanatoare cu q1 (t ) si q 2 (t ) :

a1 (t )

k12 q10 k 21q10 2t

e
2M1 2M1

(2.48)

a 2 (t )

k 21 q10
(1 e 2t )
2M1

(2.49)

Se reprezinta variatia in timp a celor doua radioactivitati specfice in graficul 2.26:

fig. 2.26
a
q10/ M1

a1(t)
q10/ M1+M2

a2(t)

2.4 Sistem tricompartimental

Sistemul tricompartimental reprezinta limita extrema de complexitate analizabila prin
modelare elementara. Metoda este aplicabila in cazuri particulare, de exemplu cu iesire unica.
2.4.1 Sistem tricompartimental deschis

Fie urmatorul sistem tricompartimental deschis( fig. 2.27)

q10

k21
M2
q2

k21

k31
M1
q1

k13

M3
q3

k01

fig. 2.17

Dinamica compartimentului 1 este reprezentata de o ecuatie diferentiala de ordinul tei, deci

solutia va fi de forma:
a 1 (t ) A1e 1t A2 e 2t A3 e 3t

(2.50)

Constantele A1 , A 2 si A 3 ,exponentii 1 , 2 si 3 se determina din grafic( fig. 2.28) prin

metoda aproximarii succesive cu exponentiale a evolutiei care aproximeaza valorile masurate
pentru trasorul injectat in compartimentul 1. Din aceste valori se determina coeficientii k12 ,
k13 , k 21 , k 31 si k 01 .

Logqi
A3
A1
A2

1
t

fig. 2.28
Cantitatile de masa M1 si M2se determina din balantul masic scris pentru celelalte doua
compartimente.

2.4.2 Sistemul tricompartimental inchis

Consideram sistemul tricompartimental inchis( fig. 2.29):

q10

k21
M1
q1

k32
M2
Q2

k21

fig. 2.29

Solutia analitica este de forma:

K23

M3
q3

a 1 (t ) A1 A2 e 2t A3 e 3t

(2.51)

a 1 (0) A1 A2 A3
a 2 ( 0) a 3 ( 0) 0
a 1 ( ) a 2 ( ) a 3 ( )

q10
A1
M1 M 2 M 3
Constanta A1 se determina din

q1

reprezentarea grafica (2.30) a valorilor

A1+A2 +A3

experimentale a1 (t ) :

a1 (t )

se aproximeaza cu o singura
exponentiala si prin logaritmarea relatei

2.51

A1

obtinem:

log( a1 A1 ) log A2 2 t
t

Se

(2.52)
reprezinta graficul functiei log(a1-A1) in

fig 2.31 si se determina din grafic constanta A2 si exponentul 2 .

Fig. 2.30

Log(ai-Ai )
A2
A3

3
t

fig. 2.31
Constanta A3 si exponentul 3 se determina tot din graficul 2.31.
2.4.3 Studiul cineticii plumbului in corp
Starea de sanatate a unui organism depinde de concentratia de Pb in corp. Acesta patrunde in
corp prin alimente, apa si aer. In aer apare in urma poluarii cu gaze de esapament.
Diferite studii sugereaza un model tricompartimental( fig. 2.32)
Plumbul intra in corp prin alimente si prin inhalatie.Din tractul digestiv si din plamani, Pb este
preluat de catre celulele rosii si intr-o mai mica masura de catre plasma. Din sange, Pb este
rapid distribuit in tesuturi, intai catre ficat si rinichi, si mai tarziu cu diferite constante de timp
catre alte parti ale corpului. Oasele preiau mai lent plumbul. In compartimentele C1 si C3
trasferul se face prin difuzie.

I(Alimente, din apa si aer)

2
Schelet

k12
k21

31

1
Sange

k13

k01

fig. 2.32

3
Tesuturi

Presupunem, mai ales pentru concentratii mici de plumb, procesul de difuziune liniar.
Relatiile de bilant masic in regim dinamic, pentru fiecare din compartimente, sunt
reprezentate in urmatorul sistem de ecuatii diferentiale:
dq1 (t )
I 1 k12 q 2 (t ) k13 q3 (t ) (k 01 k 21 k 21 )q1 (t )
dt
dq 2 (t )
k 21q1 (t ) k12 q 2 (t )
dt
dq 3 (t )
k 31q1 (t ) k13 q3 (t )
dt

I1 se considera ca are doua componente, una din plamani si alta din tractul digestiv.

I 1 p r
Ecuatiile se pot scrie si sub forma matriciala:
q1

'(1)

(k 01 k 21 k 21 ) k12

k13

q2

k 21

q3

k 31

k13

p r
x q2 0
q1

q3

(2.56)

Pentru determinarea parametrilor modelului se face un experiment cu trasor. Se fac

determinari q1 in regim stationar, apoi dupa un numar prescris de zile, o parte din plumb este
204
inlocuit printr-o cantitate de izotop de plumb stabil si anume Pb .Izotopul furnizeaza un

regim tranzitoriu in corp, care poate fi masurat in timp. Din determinari se pot face estimarile
parametrilor modelului in modul aratat la modelele anterioare.

2.5 Modele compartimentale neliniare

Modelele compartimentale neliniare sunt acele modele in care unii dintre coeficientii de
transfer sunt functie de variabilele q i
Sa consideram cazul unui reactor chimic continuu.Recipientul de volum constant V, tinut la
temperatura constanta, reprezinta dispozitivul in care au loc reactii controlate intre reactantii
de intrare. La iesire se dreneaza produsele de reactie, dupa ce reactia a avut loc.
Fie reactia:
H 2 O SO3 H 2 SO4
Notam: u1- concentratia molara de H2O in debitul de intrare

u2 - concentratia molara de SO3 in debitul de intrare

c1 - concentratia molara de H2O in debitul de iesire
c2 - concentratia molara de SO3 in debitul de iesire
c3 - concentratia molara de H2SO4 in debitul de iesire
Daca consideram molecula care provine din reactia moleculelor si , atunci productia de
molecule este direct proportionala cu numarul de intalniri a moleculelor si :
d [ ]
k [ ][ ]
dt

(2.57)

Deci ecuatiile de bilant pentru fiecare substanta , considerand ca reactia este caracterizata de
constanta de viteza R si viteza de reactie k:
dc1 (t )
Ru 1 (t ) ( Rc1 (t ) kc1 (t )c 2 (t )
dt

(2.58)

dc 2 (t )
Ru 2 (t ) ( Rc 2 (t ) kc1 (t )c 2 (t )
dt

(2.59)

dc3 (t )
kc1 (t )c 2 (t ) Rc 3 (t )
dt

(2.60)

Intre cantitati si concentratii exista o directa proportionalitate conform relatiei:

qi(t)=V ci(t)
Se inmultesc relatiile 2.58 2.60 cu marimea V si obtinem
q1' RVu 1 ( Rq1

k
k
q1q2 ) RVu 1 ( R q2 )q1
V
V

(2.61)

q2' RVu 2 ( Rq 2

k
k
q1q 2 ) RVu 2 ( R q1 ) q2
V
V

(2.62)

q3'

k
q1q2 Rq 3
V

(2.63)

Iar sub forma matriciala:

q '1

f11 0 0

q'2 0
q '3

RVu 1

f 22 0 x q2 RVu 2

0 0

unde :

q1

f 33 q3

f 11 ( R

k
q2 )
V

(2.64)
f 22 ( R

k
q1 )
V

f 32

k
q1
V

Un alt exemplu de model neliniar este modelul raspandirii epidemiei .

Daca consideram ca in populatie sunt doua grupuri de indivizi:
-

q1 -grupa de susceptibili

f 33 R

q2 -grupa de infectati

atunci putem considera ca boala este raspandita prin contact direct intre cele doua grupe,
iar viteza este direct proportionala cu q1q2 . Infectatii pot muri sau devin imuni la boala
cu viteza q2 . Susceptibilii se pot reduce cu viteza u(t) datorita vaccinurilor.Aceste
consideratii conduc la ecuatia matriciala:
q '1
q' 2

f 11 0
f 21

f 22

q1

q2

u
0

(2.65)

unde:

f 11 q 2

f 21 q 2

f 22

2.6 Sistem pluricompartimental

Fie sistemul pluricompartimental(fig. 2.33):
k1n
1

kn1

k32
2

kn3

k23

k 3n

fig. 2.33

dqi (t )

dt

Notam:

k ij q j (t )

j 1; j 1

k ii

j 1; j i

ji

qi (t )

j 1; j 1

ji

Relatia devine:

dqi (t )

dt

j 1; j 1

(2.67)

ij

q j (t )

; i 1...n

(2.66)

d
Q AQ
sau sub forma matriciala: dt

(2.68)

Matricea coeficientilor este de forma:

n

k j1 k12 ........... k1n

j 2

k 21 k j 2 ...... k 2 n
j 2

A ..................................
..................................
k n1

k n 2 ........ k jn
j 2

(2.69)
Unii dintre coeficientii de trasfer pot fi nuli. Ei sunt utili pentru definirea structurii
topologice a sistemului.
Solutia sistemului este o combinatie liniara de n-exponentiale. Pentru a usura rezolvarea
sistemului se foloseste o transformare de tipul:
Q PY Y P 1Q

(2.70)

d
d
Y P 1 Q P 1 APY BY
dt
deci dt

(2.71)

Deci B este o matrice diagonala avand ca elemente pe diagonala valorile proprii.