Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasa a XII-a B
MICROSCOPUL
Microscopul (grec. mikrs: mic; skopein: a observa) este un instrument optic care mrete
imaginea unui obiect observat printr-un sistem de lentile si care serveste la vizualizarea detaliilor
tisulare, celulare si macromoleculare care nu sunt vizibile la rezolutia ochiului liber. Cel mai
rspndit tip de microscop este microscopul cu lumin artificial, descoperit prin anii 1600.
n 1590, fabricantul de ochelari Hans Jansen i fiul su Zacharias au inventat primul microscop
optic, cu o singur lentil, convex. n 1609, Galileo Galilei construiete un microscop optic cu o
lentil convex i una concav. Microscopul se numea occhioliono.
Robert Hooke este primul om care folosete microscopul n scop biologic (in anul 1665), el
observnd un preparat din scoara arborelui de plut, cruia i descoper structura, folosind prima
dat termenul latinesc cella (celul), iar la 1674-Anton van Leeuwenhoek este primul om care
studiaz animale cu ajutorul microscopului. Anton von Leeuwenhoek este considerat parintele
microscoapelor datorita transformarilor pe care le-a adus in design-ul sau si domeniului de utilizare
al microscopului. Acesta lucra ucenic intr-un magazin in care lentilele de marire erau folosite
pentru a observa tesatura hainelor. Anton a fost inspirat de aceste lentile si a invatat singur metode
noi de finisare pentru lentile mici care mareau de pana la 270 de ori. Astfel a aparut primul
microscop propriu-zis. In 1674, Anton a fost primul care a putut vedea si descrie bacterii,
mucegaiuri, plante sau viata dintr-o picatura de apa.
La dou secole distan, n secolul al XIX-lea, puterea de mrire i rezolu ie a microscoapelor au
crescut, lentilele nemaiavnd distorsiuni cromatice i sferice.
1
In anul 1931 Ernst Ruska creeaz primul microscop electronic, un mare avans in tehnologie
deoarece s-a reusit cresterea puterii de marire de la 1000x pana la 250.000x sau mai mult, iar
cativa ani mai tarziu Erwin Wilhelm Mller inventeaz microscopul cu cmp de emisie care poate
vedea atomii. E. W. Muller isi continua cercetarile timp de zeci de ani reusind sa imbunatateasca
tehnica astfel incat sa poata studia atomii si mai apoi nucleul si invelisul electronic al unui atom.
Alfred Cerezo, Terence Godfrey, and George D. W. Smith sunt primii (in anul 1988) care pot vedea
un atom n 3D cu ajutorul microscopului.
Exista mai multe tipuri de microscoape: cu lumina artificiala, cu lumina polarizata, fluorescent, cu
contrast de faza sau prin interferenta, cu lumina catodica, cu imersie, de contrast si reflexie,
roentgen, cu neutroni, cu unde ultrascurte, electronic, cu forta atomica, etc.
Microscopul optic
Microscopul optic este un aparat optic de marit care utilizeaza ca sursa de radiatie fotonul
(lumina alba). Calitatea cea mai de pret a unui microscop este puterea de separare sau rezolutia
aparatului (cea mai mica distanta la care doua puncte pot fi vazute distinct).
Aparatul optic da o imagine inversata si mult marita, virtuala sau reala a obiectelor
prelucrate dupa tehnica cito-histologica. Examinarea se face prin transparenta, preparatul
histologic fiind strabatut de un flux fotonic dirijat.
Structurile avand diferite densitati determina aparitia unor fenomene de refractie si
difractie a fluxului fotonic care stau la baza reconstituirii imaginii de catre sistemul optic al
microscopului.
La formarea imaginii intervin:
Elementele constituente ale microscopului snt: partea mecanic, partea optic si sursa de fotoni.
Caracteristicile specifice microscopului optic:
-
A. Obiectivul. Acest sistem optic este format din mai multe lentile dar, pe ansamblu, este un sistem
optic convergent. El este plasat n imediata apropiere a obiectului observat la o distan cu puin mai
mare dect distana sa focal. Microscoapele de cercetare sunt prevzute cu mai multe obiective
prinse ntr-o montur care se poate roti. Pentru mbunatirea calitii imaginii la microscoapele
destinate obtinerii unor mriri foarte mari, ntre obiect i obiectiv se pune un strat fin de lichid (ex:
ulei de cedru). Un astfel de microscop se numeste microscop cu imersie.
B. Ocularul. i ocularul este un sistem optic convergent. Atunci cnd este folosit pentru a furniza
imagini virtuale, are o comportare asemntoare unei lupe. Rolul de obiect l joac imaginea
furnizat de obiectiv. Unele microscoape sunt prevzute cu oculare de schimb utilizate pentru a
obine mriri diferite. Majoritatea microscoapelor moderne au o pereche de oculare pentru a permite
observarea binocular. Unele oculare sunt prevzute cu sisteme care permit msurarea distanei
ntre diferitele detalii ale imaginilor observate.
C. Sistemul de iluminare. Sursa de lumin poate fi artificial (lampa separat sau inclus n
microscop) sau natural. Condensatorul este un sistem optic convergent care asigur iluminarea
uniform a probei.
D. Sistemul de nregistrare. Cea mai simpl nregistrare a imaginii se poate face cu ajutor unui
aparat de fotografiat montat pe ocular. Un astfel de sistem prezint dezavantajul c ocularul este
astfel ocupat. Pentru a evita aceasta situatie, microscoapele moderne au un sistem de divizare a
fascicolului de lumin astfel ncat o parte din aceasta se propag spre ocular, iar cealalt parte este
redirectionat spre un aparat de fotografiat. Marimea furnizat de un microscop optic este limitat
teoretic la aproximativ 3000 de ori (se pot distinge astfel detalii de pn la aproximativ 0,25m).
Obiectivele sunt cele mai importante componente ale microscopului. Principala functie a lor este
de a aduna lumina care trece prin specimen si apoi sa proiecteze imaginea in corpul microscopului.
Apoi, ocularul transmite imaginea mai departe, la ochiul observatorului.
Obiectivele sunt lentilele cele mai apropiate de specimen sau obiect. Intr-un microscop biologic
exista un obiectiv si un ocular. La microscoapele stereo obiectivele sunt in pereche (cate un
obiectiv pentru fiecare ocular) pentru a forma o imagine 3D. Pe obiectivele microscoapelor
biologice sunt trecute urmatoarele informatii: puterea, lungimea tubului DIN, N.A. (diametrul
aperturii), grosimea optima a lamelei (sticlei de protectie), un inel in culoarea specifica puterii de
marire.
Ocularele: Ocularele sunt formate dintr-o serie de lentile montate intr-un tub si se afla in partea
superioara a unui microscop. Functia principala a ocularelor este acela de a permite utilizatorului
sa vada imaginea focusata, proiectata de obiectiv si sa mareasca pentru a doua oara aceasta
imagine.
Condensatorul: O lentila sau un sistem de lentile care se afla sub platforma microscoapelor
biologice. Functia condensatorului este de a aduna lumina ambientala si de a o concentra intr-un
con de lumina inspre specimen. Un condensator clasic este de obicei fixat. Un condensator care se
misca si este mult mai precis (dar si mai scump) este condensatorul Abbe. Acesta poate fi deplasat
de obicei pe verticala, reglandu-se cantitatea de lumina transmisa. Exista si condensatoare mai
3
performante decat cele de tip Abbe condensatoarele aplanate acormate care au un camp foarte
plat dar sunt si foarte scumpe.
Diafragma: Diafragma mai este denumita si diafragma de sub platforma sau diafragma aperturii.
De obicei se gaseste sub platforma microscopului si ajusteaza cantitatea de lumina care trece spre
specimen.
Ob
B2
A
B F1
Oc
e
F1F2
B1
A1
F2
A2
Microscopia electronica
Microscopul electronic - este un instrument utilizat cu predilecie n activitatea tiinific de
cercetare realiznd o putere de mrire care depete cu mult pe cea a microscopului optic.
Spre deosebire de microscopul optic (care foloseste fascicule luminoase), microscopul electronic
utilizeaz ca surs de lumin un fascicul de electroni de nalt energie emis de pe suprafaa unui
catod.
Formarea imaginii
In microscopia fotonica formarea imaginii este data de devierea razelor de lumina de catre
preparatul biologic, cu densitai diferite. In cazul preparatelor colorate, colorantul fixat pe diferite
structuri absoarbe o parte din radiaiile luminoase, iar imaginea este rezultatul radiaiilor reziduale
ce dau culoarea complementara.
7
Bibliografie:
Wikipedia.ro
9
Informatiitehnice.com
Aparatemasura.wordpress.ro
rasfoiesc.com
Scribd.com
10