Sunteți pe pagina 1din 10

Buzatu Dana Maria

Clasa a XII-a B

MICROSCOPUL
Microscopul (grec. mikrs: mic; skopein: a observa) este un instrument optic care mrete
imaginea unui obiect observat printr-un sistem de lentile si care serveste la vizualizarea detaliilor
tisulare, celulare si macromoleculare care nu sunt vizibile la rezolutia ochiului liber. Cel mai
rspndit tip de microscop este microscopul cu lumin artificial, descoperit prin anii 1600.

n 1590, fabricantul de ochelari Hans Jansen i fiul su Zacharias au inventat primul microscop
optic, cu o singur lentil, convex. n 1609, Galileo Galilei construiete un microscop optic cu o
lentil convex i una concav. Microscopul se numea occhioliono.
Robert Hooke este primul om care folosete microscopul n scop biologic (in anul 1665), el
observnd un preparat din scoara arborelui de plut, cruia i descoper structura, folosind prima
dat termenul latinesc cella (celul), iar la 1674-Anton van Leeuwenhoek este primul om care
studiaz animale cu ajutorul microscopului. Anton von Leeuwenhoek este considerat parintele
microscoapelor datorita transformarilor pe care le-a adus in design-ul sau si domeniului de utilizare
al microscopului. Acesta lucra ucenic intr-un magazin in care lentilele de marire erau folosite
pentru a observa tesatura hainelor. Anton a fost inspirat de aceste lentile si a invatat singur metode
noi de finisare pentru lentile mici care mareau de pana la 270 de ori. Astfel a aparut primul
microscop propriu-zis. In 1674, Anton a fost primul care a putut vedea si descrie bacterii,
mucegaiuri, plante sau viata dintr-o picatura de apa.
La dou secole distan, n secolul al XIX-lea, puterea de mrire i rezolu ie a microscoapelor au
crescut, lentilele nemaiavnd distorsiuni cromatice i sferice.
1

In anul 1931 Ernst Ruska creeaz primul microscop electronic, un mare avans in tehnologie
deoarece s-a reusit cresterea puterii de marire de la 1000x pana la 250.000x sau mai mult, iar
cativa ani mai tarziu Erwin Wilhelm Mller inventeaz microscopul cu cmp de emisie care poate
vedea atomii. E. W. Muller isi continua cercetarile timp de zeci de ani reusind sa imbunatateasca
tehnica astfel incat sa poata studia atomii si mai apoi nucleul si invelisul electronic al unui atom.
Alfred Cerezo, Terence Godfrey, and George D. W. Smith sunt primii (in anul 1988) care pot vedea
un atom n 3D cu ajutorul microscopului.
Exista mai multe tipuri de microscoape: cu lumina artificiala, cu lumina polarizata, fluorescent, cu
contrast de faza sau prin interferenta, cu lumina catodica, cu imersie, de contrast si reflexie,
roentgen, cu neutroni, cu unde ultrascurte, electronic, cu forta atomica, etc.

Microscopul optic
Microscopul optic este un aparat optic de marit care utilizeaza ca sursa de radiatie fotonul
(lumina alba). Calitatea cea mai de pret a unui microscop este puterea de separare sau rezolutia
aparatului (cea mai mica distanta la care doua puncte pot fi vazute distinct).
Aparatul optic da o imagine inversata si mult marita, virtuala sau reala a obiectelor
prelucrate dupa tehnica cito-histologica. Examinarea se face prin transparenta, preparatul
histologic fiind strabatut de un flux fotonic dirijat.
Structurile avand diferite densitati determina aparitia unor fenomene de refractie si
difractie a fluxului fotonic care stau la baza reconstituirii imaginii de catre sistemul optic al
microscopului.
La formarea imaginii intervin:

fluxul fotonic (sursa de lumina),


preparatul,
obiectivul,
ocularul
ochiul observatorului.

Elementele constituente ale microscopului snt: partea mecanic, partea optic si sursa de fotoni.
Caracteristicile specifice microscopului optic:
-

utiliteaz o surs fotonic


examinarea se efectueaz prin transparen
ordinul de mrire al microscopului optic utiliznd lumina alb este cuprins ntre 2000- 3000 X
acest domeniu poate fi extins pn la 7000 X utiliznd ca i surs fotonic o surs de lumin cu
spectrul n ultraviolet
Partile componente ale unui microscop:
Un microscop este alctuit din urmatoarele elemente:
A. obiectiv;
B. ocular;
C. sistem de iluminare;
D. sistem de nregistrare;
2

A. Obiectivul. Acest sistem optic este format din mai multe lentile dar, pe ansamblu, este un sistem
optic convergent. El este plasat n imediata apropiere a obiectului observat la o distan cu puin mai
mare dect distana sa focal. Microscoapele de cercetare sunt prevzute cu mai multe obiective
prinse ntr-o montur care se poate roti. Pentru mbunatirea calitii imaginii la microscoapele
destinate obtinerii unor mriri foarte mari, ntre obiect i obiectiv se pune un strat fin de lichid (ex:
ulei de cedru). Un astfel de microscop se numeste microscop cu imersie.
B. Ocularul. i ocularul este un sistem optic convergent. Atunci cnd este folosit pentru a furniza
imagini virtuale, are o comportare asemntoare unei lupe. Rolul de obiect l joac imaginea
furnizat de obiectiv. Unele microscoape sunt prevzute cu oculare de schimb utilizate pentru a
obine mriri diferite. Majoritatea microscoapelor moderne au o pereche de oculare pentru a permite
observarea binocular. Unele oculare sunt prevzute cu sisteme care permit msurarea distanei
ntre diferitele detalii ale imaginilor observate.
C. Sistemul de iluminare. Sursa de lumin poate fi artificial (lampa separat sau inclus n
microscop) sau natural. Condensatorul este un sistem optic convergent care asigur iluminarea
uniform a probei.
D. Sistemul de nregistrare. Cea mai simpl nregistrare a imaginii se poate face cu ajutor unui
aparat de fotografiat montat pe ocular. Un astfel de sistem prezint dezavantajul c ocularul este
astfel ocupat. Pentru a evita aceasta situatie, microscoapele moderne au un sistem de divizare a
fascicolului de lumin astfel ncat o parte din aceasta se propag spre ocular, iar cealalt parte este
redirectionat spre un aparat de fotografiat. Marimea furnizat de un microscop optic este limitat
teoretic la aproximativ 3000 de ori (se pot distinge astfel detalii de pn la aproximativ 0,25m).
Obiectivele sunt cele mai importante componente ale microscopului. Principala functie a lor este
de a aduna lumina care trece prin specimen si apoi sa proiecteze imaginea in corpul microscopului.
Apoi, ocularul transmite imaginea mai departe, la ochiul observatorului.
Obiectivele sunt lentilele cele mai apropiate de specimen sau obiect. Intr-un microscop biologic
exista un obiectiv si un ocular. La microscoapele stereo obiectivele sunt in pereche (cate un
obiectiv pentru fiecare ocular) pentru a forma o imagine 3D. Pe obiectivele microscoapelor
biologice sunt trecute urmatoarele informatii: puterea, lungimea tubului DIN, N.A. (diametrul
aperturii), grosimea optima a lamelei (sticlei de protectie), un inel in culoarea specifica puterii de
marire.

Ocularele: Ocularele sunt formate dintr-o serie de lentile montate intr-un tub si se afla in partea
superioara a unui microscop. Functia principala a ocularelor este acela de a permite utilizatorului
sa vada imaginea focusata, proiectata de obiectiv si sa mareasca pentru a doua oara aceasta
imagine.
Condensatorul: O lentila sau un sistem de lentile care se afla sub platforma microscoapelor
biologice. Functia condensatorului este de a aduna lumina ambientala si de a o concentra intr-un
con de lumina inspre specimen. Un condensator clasic este de obicei fixat. Un condensator care se
misca si este mult mai precis (dar si mai scump) este condensatorul Abbe. Acesta poate fi deplasat
de obicei pe verticala, reglandu-se cantitatea de lumina transmisa. Exista si condensatoare mai
3

performante decat cele de tip Abbe condensatoarele aplanate acormate care au un camp foarte
plat dar sunt si foarte scumpe.
Diafragma: Diafragma mai este denumita si diafragma de sub platforma sau diafragma aperturii.
De obicei se gaseste sub platforma microscopului si ajusteaza cantitatea de lumina care trece spre
specimen.

Mersul razelor de lumina:

Ob

B2

A
B F1

Oc
e

F1F2
B1
A1

F2

A2

Obiectivul - formeaz o imagine real, rsturnat i mrit.


Ocularul formeaz o imagine virtual, dreapt i mult mrit.
4

Microscopia electronica
Microscopul electronic - este un instrument utilizat cu predilecie n activitatea tiinific de
cercetare realiznd o putere de mrire care depete cu mult pe cea a microscopului optic.
Spre deosebire de microscopul optic (care foloseste fascicule luminoase), microscopul electronic
utilizeaz ca surs de lumin un fascicul de electroni de nalt energie emis de pe suprafaa unui
catod.

De asemenea, in locul lentilelor optice (pe care le intalnim la


microscopul optic), microscopul electronic utilizeaza lentile
electronice (electrice sau magnetice).
ntrucat puterea de rezoluie a microscopului optic este limitat de
lungimea de und a razelor de lumin care formeaz imaginea, s-au
utilizat raze cu lungimi de und mai mici, fascicule de electroni;
acestea, dup deflexie, pot fi folosite pentru reproducerea imaginii, n
funcie de viteza electronilor, razelor li se poate atribui o lungime de
und precis, ele comportandu-se n anumite condiii ca o radiaie
ondulatorie. Avand o sarcin negativ, un electron aflat n campul
electric al unui condensator plan este accelerat spre placa pozitiv a
acestuia, sau, n general, spre domeniul cu un potenial mai ridicat; n
direcie opus, electronul este frinat. La reprezentarea unui camp
magnetic, punctele care posed acelai potenial sunt unite printr-o
linie echipotenial. Un electron care se deplaseaz oblic ntr-un
cmp electric, de exemplu ntre dou grile ncrcate electric, capt o
acceleraie suplimentar, ndreptat spre domeniul cu un potenial
ridicat i i schimb direcia de deplasare.
Lentilele electrice (analoge lentilelor din sticl pentru lumin), bazate
pe aceast deflexie a electronilor n cmp electric, pot fi construite n
form de plase sferice de srm, de tuburi, sau de diafragme; spre
deosebire de primele, ultimele dou tipuri de lentile prezint avantajul
c nu obtureaz fasciculele electronice.
In cazul unor linii echipoteniale simetrice, efectele de mprtiere i
de concentrare nu se anuleaz, datorit faptului c electronii strbat
domeniul de dispersie cu vitez foarte mare care are drept consecin
micorarea deflexiei.
Microscoapele electronice folosesc i lentile magnetice. In scopul
producerii unui camp magnetic intens, ca lentile magnetice se folosesc
bobine nconjurate de cte o manta de fier, prevzut cu o fant ngust.
Principiul de construcie al unui microscop electronic cu lentile electrostatice sau magnetice este
foarte asemntor celui corespunztor unui microscop optic prevzut cu o camer fotografica.
Electronii emii din catodul incandescent trec prin condensator, fiind accelerai i focalizai asupra
obiectului de cercetat. Obiectul (bacterie, virus etc.) se afl pe o pelicul coloidal foarte subire.
Dup grosimea i compoziia obiectului, radiaia electronic este atenuat n mod neuniform, iar
obiectivul microscopului formeaz o imagine intermediar mrit. Prin proiecia optic a acesteia,
se obine o imagine mult mrit a obiectului, care, pentru a putea fi observat, se proiecteaz pe un
ecran fluorescent sau pe o plac fotografic sensibil pentru electroni.
Lumina verde are o lungime de und de cca 1/2 000 mm, n timp ce electronii accelerai la o
diferen de potenial de 50 000 V au o lungime de und de 100 000 de ori mai mic.
Apertura microscopului electronic este de 1 000 de ori mai mic dect la microscopul optic, iar
puterea de difracie este de 1 000 de ori mai mare, ctigul de rezoluie fa de microscopul optic
fiind caracterizat de un factor de 100.
6

Descriere mod de organizare i funcionare


Microscopul electronic se bazeaza pe proprietatea electronilor de a fi deviai de un camp
elecrostatic sau electromagnetica. Daca se plaseaza un filament (catodul) intr-un tub cu vid, dupa
care filamentul se incalzete, el emite electroni ce pot fi accelerai, prin intermediul unei diferene
de potenial.
Fluxul de electroni astfel realizat are proprietai similare luminii, prezinta caracteristici
corpusculare i vibratorii, insa lungimea de unda este mult mai mica in comparaie cu lumina alba.
Acest flux trece printr-o bobina electromagnetica (cu rol asemanator unui condensator) prin care
electronii se concentreaza in direcia obiectivului.
Lungimea de unda a unui flux de electroni este in funcie de tensiunea de accelerare la care acetia
sunt supui i se poate calcula dupa formula lui Broglie:
= h/mv
= lungimea de unda
h = constanta lui Plank
v = viteza electronului
m= masa electronului
Instrumentul mai prezinta o bobina electromagnetica cu funcii similare lentilei obiectivului prin
care se obine o imagine marita a obiectului, iar una care funcioneaza ca i ocular sau lentila de
proiecie. Aceasta permite o marire suplimentara a imaginii.
Limitele de rezoluie calculate pentru microscopul electronic sunt cuprinse intre 3-5. In cercetarea
biologica aceasta limita de rezoluie este de 10. Un microscop electronic ce prezinta o marire
iniiala a obiectului de 100x, poate mari imaginea de 200x, cu ajutorul bobinei proiectoare, ceea ce
echivaleaza cu o marire totala de 20.000x. Instrumentele perfecionate pot realiza mariri
suplimentare de 160.000, iar imaginea poate fi fotografiata la 1.000.000x marire i chiar 80
milioane x.
Cel mai performant microscop din lume, este la acest moment instalat la Berkeley Lab si are o
rezolutie de 0.5 . Diametrul unui atom este intre 1 si 5. Microscopul de la McMaster este
aproape identic (diferentele sunt minore) cu cel de la Berkeley si are specificatiile de rezolutie, mai
bune de 1 Angstrom, dar in practica s-a putut obtine o rezolutie de 0.65 in TEM si 0.79 in
STEM. Cel mai puternic microscop din lume (Titan), nu studiaza scara nano (adica grupari de
cativa atomi), ci scara nano-nano, adica a mia parte din un proton.

Formarea imaginii
In microscopia fotonica formarea imaginii este data de devierea razelor de lumina de catre
preparatul biologic, cu densitai diferite. In cazul preparatelor colorate, colorantul fixat pe diferite
structuri absoarbe o parte din radiaiile luminoase, iar imaginea este rezultatul radiaiilor reziduale
ce dau culoarea complementara.
7

In microscopia electronica, formarea imaginii este rezultatul dispersiei electronilor, determinata de


mai multe motive. Cauza principala a dispersiei electronilor este data de grosimea i densitatea
moleculara a obiectului biologic i in special de numarul atomic i natura atomilor ce intra in
constituia sa. Cu cat este mai mare numarul atomic, cu atat este mai mare dispersia.
Majoritatea atomilor care intra in constituia materiei vii au numar atomic scazut i din acest motiv
este nevoie sa se fixeze atomi grei pe structurile biologice pentru a putea fi vizualizate.
De asemenea, imaginea depinde i de grosimea seciunii. Daca seciunile sunt prea subiri apare o
deviere mica, iar imaginea este lipsita de contrast, daca grosimea este prea mare imaginea devine
neclara.
Avantaje si dezavantaje
Microscopul electronic este un instrument ideal pentru studiul structurilor submicroscopice celulare,
al unor constituieni chimici celulari sau macromolecule purificate. Se poate urmari structura in
relief a moleculelor din structurile biologice, deosebit de folositoare pentru a lamuri aranjamentele
moleculare ale membranelor plasmatice i citoplasmatice.
Deoarece fluxul de electroni nu are o mare putere de penetraie, pentru observarea la microscopul
electronic a structurilor celulare este necesara utilizarea unor preparate biologice foarte fine. Daca
grosimea materialului biologic depaeste 5000 (0,5 microni), opacitatea este totala. Obiectul de
studiu trebuie pus pe o grila metalica fina.
Microscopul electronic, prin utilizarea vidului in interiorul lor, nu permite studierea directa a
celulelor vii. Limitarea este datorata i faptului ca preparatele biologice trebuiesc fixate,
deshidratate i colorate, procedee ce produc o serie de alterari ale structurilor celulare.
De asemenea, bombardamentul cu electroni induce alterari de ordin structural sau chimic care in
unele cazuri poate duce la calcinarea preparatului.
Microscoapele electronice, folosind i mririle fotografice ulterioare, ajung sa permita mriri totale
de la 1:100 000 pn la 1: 500 000.
Prin examinarea cu un microscop electronic pe pot genera urmtoarele informaii:

topografie trsturile de suprafa ale unui obiect, textura sa


morfologie forma i mrimea particulelor care alctuiesc obiectul
compoziie elementele i compuii din care este alctuit obiectul i cantitatea relativ a lor
informaii cristalografice cum snt aranjai atomii n obiect

Caracteristicile specifice ale unui microscop electronic sunt:

utilizarea unui fascicule de electroni de inalta energie obtinuti de la o sursa externa;


examinarea preparatului se executa numai in vid;
preparatul histologic expus unei astfel de examinari trebuie sa indeplineasca conditii speciale;
ordinul de marire a microscopului electronic poate sa ajunga la valoarea de 1000000X;
imaginile obtinute prin examinare cu acest flux electronic sunt obtinute la nivelul unui ecran
sensibil fluoroscopic

Microscoapele electronice pot fi:

cu transmisie (TEM) - cand fasciculul


de electroni strabate obiectul (acest tip
este folosit in medicina si biologie);
cu emisie - la care obiectul de studiat
emite el insusi electroni;
cu reflexie - la care lungimea se obtine
prin reflectarea de catre obiect a
electronilor ce provin de la o sursa
speciala (acest tip este folosit in special
in metalurgie, chimie)
cu scanare
cu baleiaj (SEM)
Schema
realizarii imaginii in microscopia electronica

Microscopul electronic utilizeaza lentile electrostatice si electromagnetice pentru a controla


fasciculul de electron astfel incat sa fie focusat pe formarea unei imagini clare. Aceste lentile sunt
analoage, de asemenea, dar diferite de lentilele de sticla ale unui microscop optic, care formeaza
imaginea marita prin focusarea luminii catre si prin specimen. In transmisie, fasciculul de electron
este mai intai difractat de catre specimen, iar apoi lentilele unui microscop electronic refocuseaza
fasciculul intr-o imagine transformata de tip Fourier a sablonului de difractie pentru aria selectata
de investigatie.Imaginea reala formata astfel este o imagine extrem de marita de ordinul
milioanelor de ori, care poate fi mai apoi inregistrata pe un disc fotografic special sau poate fi
vizionata pe un ecran.
Utilizarea microscoapelor
- Medicina: microbiologie, hematologie, patologie, entomologie, dermatologie, stomatologie,
medicina veterinara, in analize uzuale sau in cercetari avansate. De la scolile de medicina pana la
laboratoarele spitalelor, microscoapele sunt instrumente esentiale pentru crearea de noi
medicamente si pentru gasirea tratamentelor pentru numeroase boli.
- Industrie: inspectia componentelor si ansamblurilor electronice, a diferitelor materiale ca metalul,
textile, plastic, etc. Se mai folosesc de asemenea in agricultura si industria alimentara, berarii sau
pentru realizarea de gravuri precum si de catre bijutieri.
- Stiinta: arheologie, oceanografie, geologie, metalurgie, sanatate publica, siguranta publica calitatea apei, farmaceutica, aplicatii militare
- Educatie: chimie, biologie, botanica, zoologie
- Elevi si profesori: in procesul de invatare incepand cu scoala primara pana in universitati.
- Pasionati: monede, timbre, pentru invatare sau descoperire de lucruri noi

Bibliografie:
Wikipedia.ro
9

Informatiitehnice.com
Aparatemasura.wordpress.ro
rasfoiesc.com
Scribd.com

10