Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
Monitorul;
Tastatura;
Mouse-ul.
1.2 HARDWARE
Hardware reprezint totalitatea componentelor fizice ale unui calculator. Un calculator
reprezint (ntr-un sens restrns) un sistem de componente fizice care pe baza unor
programe ruleaz aciunile dorite de utilizatori. Se face distincie ntre 2 noiuni pe piaa
hardware: aceea de calculator i sistem PC. Un calculator reprezint unitatea central
cu toate componentele sale din interiorul carcasei, pe cnd sistemul PC reprezint
unitatea central + monitor + tastatur + mouse.
1) Unitatea central cuprinde, aadar, toate componentele fizice necesare
prelucrrii informaiilor i interaciunii cu utilizatorul, precum i afiarea
rezultatelor.
Cele mai importante componente ale unitii centrale menionm:
Memoria intern denumit RAM (Random Access Memory),
reprezint memoria necesar rulrii aplicaiilor. Exist o strns legtur
ntre viteza procesorului i memoria RAM, deoarece ambele au ca scop
rularea mai rapid a aplicaiilor. De aceea, un procesor prea puternic i
o memorie RAM slab nu sunt suficiente pentru a crete efectiv
rapiditatea rulrii aplicaiilor. Aadar, cele 2 componente sunt direct
proporionale. Unitatea de msur pentru aceast component este bitul, precum i multiplii si (byte, kilobyte, megabyte, gigabyte, terabyte).
3 intrebari despre memorie
1. Toate calculatoarele au memorie?
Da, toate calculatoarele au n dotare dispozitive hardware responsabile cu reinerea
informaiei. n lipsa acestor dispozitive funcionarea unui calculator electronic nu ar fi
posibil. Pn i un calculator de buzunar are la dispoziie o anumit cantitate de
memorie, necesar pentru efectuarea operaiilor i afiarea rezultatului.
2. Ce se poate stoca in memoria calculatoarelor?
Orice fel de informaie poate fi stocat n memoria calculatoarelor datorit unui sistem
ce permite codificarea informaiei ca o serie de valori numerice. Text, imagini, sunete,
secvene audio video, i orice altceva.
3. Ct timp poate fi reinut informaia?
Unele dispozitive rein informaia doar att timp ct calculatorul primete curent electric,
iar altele pstreaz informaia pentru o utilizare ulterioar. Dispozitivele ce pot reine
6
informaia
temporar
alctuiesc
aa
zisa
memorie
intern
calculatorului.
Procesorul
Valorile care se pot reprezenta cu un bait au fcut obiectul unor diverse codificri:
literele alfabetului, cifrele, semnele de punctuaie dar i multe alte simboluri au fost
asociate cu una din combinaiile posibile. n acest fel s-a creat o modalitate simpl de
manipula tot felul de date folosind diverse combinaii de bii.
n aceast codificare au fost utilizai doar primii 7 bii pentru a reprezenta literele
alfabetului, semnele de punctuaie, i alte caractere specifice limbii engleze. Ultimul bit
era folosit pentru ceva ce se cheam corecia erorilor.
Baiti sau octeti?
Octeii i baiii se refer practic la acelai lucru. Teoretic vorbind, un octet exprim clar
c este vorba despre opt bii, pe cnd baiii pot nsemna i o oarecare aduntur de bii,
nu neaparat opt.
Baiii mai au darul de a pune n ncurctur multe lume, deoarece confuzia ntre bii i
baii este foarte uor de fcut pentru necunosctori.
Cu toate acestea, sunt puine persoanele care folosesc termenul de octet atunci cnd
vine vorba de memorie.
Bait, baii, s.m. (Inform.) Ansamblu de bii (de obicei opt) folosit pentru exprimarea
capacitii de memorie. Din engl. byte
Octet, octei s.n. (Inform.) Grup de opt bii folosit pentru exprimarea capacitii de
memorie. Din fr. octet
Mii, milioane si miliard de baiti
Odat ce ai aflat rostul baiilor nu ar trebui s v mire faptul c memoria se msoar n
baii i nu n altceva. Exprimarea n baii nu este tocmai convenabil din moment ce
informaiile de zi cu zi necesit cantiti mari de baii pentru a putea fi stocate. Astfel,
miile, milioanele sau miliardele de baii ce iau parte la stocarea datelor sunt exprimai
prin utilizarea unor prefixe, foarte uor de reinut.
Kilo
Mega
Giga
pentru 1000
pentru 1.000.000
pentru 1.000.000.000
Un kilobait are de fat 1024 de baiti. Misterul celor 1024 de baiti este dezlegat aici.
Atenie la abrevieri!
Pentru a se face referire la o anumit cantitate de bii sau de baii de cele mai multe ori
se folosesc abrevieri. Trebuie s fii ateni dac este vorba despre bii sau de baii.
Kilobaii, megabaiii, sau gigabaiii sunt folosii n general pentru exprimarea
capacitiii de memorie.
Kilobiii, megabiii, sau gigabiii sunt utilizai n general pentru a exprima viteza de
transfer a datelor. Nu trebuie s scpai din vedere c trebuie 8 bii pentru a se
8
Tastatura
Tastatura reprezinta dispozitivul principal de intrare si permite introducerea de
informatii sub forma de caractere, similar cu masina de scris. Prin
succesiunea/combinatia de caractere introduse se pot furniza sistemului de calcul att
date, ct si comenzi sau programe. Pe lnga tastele care reprezinta cifre si litere,
tastatura contine si o serie de taste functionale, carora le sunt atasate diferite functii
(prelucrari). Aceste functii sunt specifice sistemailor de operare n care este utilizata
tastatura.
Tastaturile se deosebesc prin design, numarul de taste (101-104), tip, functii
auxiliare. Cele aparute recent adauga butoane speciale pentru functii specifice
domeniului multimedia sau pentru navigarea pe Internet (play/pause/next/prev, control
volum, WWW, e-mail), pentru oprirea, pornirea, intrarea n "stand-by" a sistemului etc.
Mouse-ul
Un mouse este obligatoriu pentru majoritatea aplicatiilor actuale. Mouse-ul este
un echipament periferic de intrare utilizat pentru selectarea rapida a unor optiuni din
meniuri sau manipularea unor obiecte de pe ecran (texte sau grafice), n vederea
executarii unor operatii. El a fost realizat prima data n 1963 de catre Douglas
Engelbart de la Institutul de Cercetare din Stanford. Prima firma care a utilizat mouseul, pentru IBM-PC, a fost Mouse System, n 1980; ea a utilizat mouse-ul cu 3 butoane.
Firma care a devenit cea mai cunoscuta pe piata, n acest domeniu, este Microsoft,
care a utilizat, ncepnd din 1983, mouse-ul cu doua butoane la calculatoarele IBM.
Tehnica mouse-ul a fost preluata si extinsa mai ales de firma Apple pentru
calculatoarele Macintosh.
Dispozitivul consta dintr-o carcasa si o bila (de cauciuc sau alt material cu
aderenta buna) care semnaleaza sistemului, printr-un mecanism electro-optic (format
din doi cilindri perpendiculari nzestrati cu cte o fanta), miscarile facute, prin
deplasare, pe o suprafata plana, care de obicei este dintr-un material special.
Utilizarea butoanelor mouse-ului depinde de produsul informatic.
Daca este instalat driver-ul (programul care asigura interfata cu sistemul de
operare) de mouse, odata cu miscarea mouse-ului se misca pe ecran o sageata sau
un dreptunghi, numit cursorul mouse-ului, care indica diverse obiecte. Mouse-urile se
pot conecta prin cablu la un port (o interfata) special pentru mouse. Variantele
moderne de mouse comunica cu calculatorul prin raze infrarosii, cablul de legatura
lipsind n acest caz.
Dupa tehnologia utilizata, mouse-urile pot fi mecanice si optice. Mouse-ul
mecanic foloseste o bila care se deplaseaza pe o suprafata si care antreneaza doua
potentiometre ce traduc miscarile n semnale de control. Mouse-ul optic foloseste un
fascicul de lumina pentru a detecta miscarea pe o suprafata si contine doua perechi de
led-uri si fotodetectoare. Mouse-ul se deplaseaza pe un suport a carui suprafata este
10
acoperita cu o folie de plastic pe care sunt desenate doua grile suprapuse. Tehnologia
radio este din ce n ce mai mult folosita si implementata n dauna clasicelor cabluri.
Mouse-ul poate avea de la doua la sase butoane, putnd fi dotat si cu rotita de
scroll. El se conecteaza de obicei la unul din porturile seriale ale calculatorului, iar n
cazul mouse-ului USB, la un port USB al calculatorului.
Joystick-ul
Mouse-urile nu sunt foarte potrivite pentru jocuri si alte aplicatii, acestea
necesitnd o viteza de reactie mare. Joystick-ul este un dispozitiv de indicare care
suporta reactiile instantanee si care interpreteaza rapunsurile independent, nu pe baza
miscarilor anterioare, asa cum se ntmpla la mouse. El este un senzor bidimensional
care indica pozitia absoluta, raportata la un punct de referinta de pe ecran, adica
identifica pozitia ntr-un plan (stnga-dreapta si nainte-napoi).
n schema de conectare a calculatoarelor personale, joystickul este legat la PC
printr-un adaptor special, numit port pentru jocuri (game port).
Spre deosebire de joystick care indica pozitia n doua dimensiuni, paleta
(paddle) specifica pozitia ntr-o singura dimensiune, pe o linie.
Pentru pasionatii de jocuri auto pe calculator exista volane cu pedale si cu force
feedback (dotate cu motoare electrice care produc diverse efecte: blocarea volanului
pe o directie n momentul spargerii unei roti, socuri la impact, salturi rapide etc.).
Cititorul de bare de cod se utilizeaza n registratoarele de casa ale
marilor magazine sau n biblioteci, fiind format dintr-un ansamblu de citire,
emisie/detectie a intensitatii luminoase. Preturile (n cazul caselor de marcat) sunt
marcate prin niste bare de diverse dimensiuni si nuante de la alb la gri si apoi la negru.
Avantajul acestor sisteme este simplitatea utilizarii lor si faptul ca n sistemaile
tranzactionale intense, cum ar fi casieriile marilor magazine nu mai trebuie tastat
pretul. Pentru siguranta, aceste sisteme sunt legate de tastaturi, ca n caz de indecizie,
sa se poata tasta datele.
Scanerul este un dispozitiv care permite introducerea n sistem a textelor
si imaginilor grafice prin simpla scanare a documentului original, evitndu-se astfel
introducerea textului cu ajutorul tastaturii. Scanerul detecteaza diferentele de stralucire
a unei imagini sau a unui obiect, folosind o matrice de senzori. n majoritatea cazurilor,
scanerul foloseste o matrice liniara de asemenea senzori, de obicei dispozitive cu
cuplaj de sarcina (CCD Change Coupled Devices, dispozitive care transforma un
semnal luminos n semnal electric), de ordinul sutelor pe fiecare inci, ntinse pe o
banda ngusta pe toata latimea celei mai mari imagini care poate fi scanata.
Exista o mare varietate de scanere: scanere manuale (hand scanner), scanere
plane (flat-bed scanner), scanere cu tambur (drum scanner), scanere video, scanere
pentru diapozitive. Diferenta dintre ele este data de modul n care acestea deplaseaza
senzorii n raport cu imaginea scanata. Aproape toate tipurile impun deplasarea
mecanica a senzorilor peste imagine, dar sunt si scanere care folosesc tehnologia
video.
Boxe (difuzoare) - sunt folosite ca dispozitive de ieire pentru sunet. Sunt legate la
placa de sunet.
Placile de sunet sunt dispozitive ce au rolul de a reda informatia binara sub forma de
sunet, sau de a converti sunetele in format binary. Astfel o placa de sunet se
conecteaza la slotul ISA/PCI, apoi la CD-ROM printr-un cablu separat sau mai nou
placile de sunet sunt integrate direct pe placile de baza moderne.
Dispozitive periferice de intrare-ieire
Modem-ul - dispozitiv care permite calculatorului s transmit date prin liniile telefonice.
Informaiile prelucrate de calculator sunt stocate digital, n timp ce informaiile transmise
prin liniile telefonice sunt transmise sub form de unde analogice. Modem-ul face
conversia datelor dintr-o form n alta.
Modem-urile sunt de dou feluri: externe - sunt plasate n afara unitii centrale i
interne - se gsesc n interiorul unitii centrale.
Viteza unui modem se msoar n bii pe secund (bps), aceasta variind de la 9,6 Kbps
pana la 56 de Kbps i, mai nou, de peste 56 Kbps.
Touch screen - tip de ecran de afiare, acoperit de o folie transparent sensibil la
atingere, punctarea elementelor de pe ecran fcndu-se cu degetele. Acest aspect
poate fi considerat ca un avantaj (interfa natural), dar i dezavantaj, punctarea cu
acuratee fiind imposibil.
3) Medii de stocare
Dispozitivele care pstrez informaia pentru o utilizare ulterioar alctuiesc memoria
extern a calculatorului. Este ceva cu totul banal, ca memoria extern s foloseasc
medii de stocare care pot pstra informaia i mai bine de cincizeci de ani.
Mediul de stocare sau suportul de stocare, este componenta fizic a unui dispozitiv de
stocare pe care ajung informaiile s fie efectiv nmagazinate.
Mediile de stocare pot fi fixe, adic sunt parte integrant a unui dispozitiv de stocare,
sau pot fi detaabile. Mediile de stocare detaabile pot fi separate de dispozitivul de
stocare i folosite mpreun cu un alt dispozitiv de stocare compatibil. Discheta i
compact discul sunt dou exemple de medii de stocare detabile.
Orice calculator personal folosete un dispozitiv principal de stocare a informaiei, care
permite att adugarea de noi informaii, ct i modificarea sau tergerea informaiilor
deja existente. Pe lng acest dispozitiv de memorie principal, denumit hard disk, pot
exista (i exist mai ntotdeauna) i alte dispozitive care permit citirea i scrierea
datelor.
Exist medii de stocare precum discheta care pot fi att scrise ct i rescrise, dar exist
i medii de stocare precum compact discul obinuit care nu pot fi dect citite. Pentru
scrierea informaiei este necesar ca att dispozitivul de stocare ct i mediul de stocare
s permit acest lucru.
HARD DISK-UL (HDD) Reprezinta cea mai importanta unitate de stocare a datelor.
Acestea sunt inmagazinate permanent, indiferent daca calculatorul este deschis sau
inchis . Pe hard-disc sunt stocate toate fisierele de date ale utilizatorului.. El nu se vede
deoarece se afla in interiorul echipamentului ,de calcul si este o componenta deosebit
de sensibila.
13
Dispozitivul de stocare care poate fi conectat la calculator prin interfata USB poartea
denumirea de Flash Pen Drive USB (Stick). Dimensiunile reduse, viteza mare de
transfer si protectia datelor fac din acesta memorie o alegere ideala acolo unde
portabilitatea este primordial.
1.3 SOFTWARE
1) Diferite tipuri de software
Aa cum aminteam n primul capitol, prin termenul de software se nelege
ansamblul programailor, procedurilor i rutinelor care controleaz funcionarea eficient
a elementelor hard. Un sistem de calcul nu poate s prelucreze date fr s fie
programat. Un program const dintr-o succesiune de instruciuni ce converg ctre
soluia problemei ce trebuie s fie rezolvat.
Exist dou categorii de programe:
programe de sistem - coordoneaz modul n care lucreaz componentele
sistemului i ofer asisten n funcionarea programailor de aplicaii. Se spune
c ele alctuiesc software de baz.
Programaile de sistem sunt proiectate astfel nct s faciliteze utilizarea eficient a
resurselor sistemului de calcul i s ofere instrumente pentru dezvoltarea i execuia
programailor de aplicaii. Aceste programe sunt elaborate pentru anumite tipuri de
sisteme de calcul i nu se pot folosi pe alte tipuri. Ele sunt furnizate de ctre
productorii sistemailor de calcul sau de ctre firme specializate. Programaile de sistem
se refer n principal la sistemul de operare.
programe de aplicaii - destinate rezolvrii unor probleme specifice unei aplicaii.
Se spune c alctuiesc software de aplicaii. Aceste programe efectueaz
prelucrri ale datelor, n concordan cu cerinele informaionale necesare, fiind
realizate n principal de ctre firme specializate de software.
Sistemul de operare (SO) - ansamblu de proceduri manuale i module de program
de sistem prin care se administreaz resursele sistemului de calcul (procesoare,
memorie, periferice, informaii) ce asigur utilizarea eficient, n comun, a acestor
resurse i ofer utilizatorului o interfa ct mai comod pentru utilizarea sistemului de
calcul.
Aadar, sistemul de operare poate fi considerat ca reprezentnd interfaa dintre
componentele hard i utilizator.
Pentru a rspunde rolului de interfa hardware - utilizator, majoritatea sistemailor
de operare sunt organizate pe dou nivele:
fizic - mai apropiat de hardware cu care interfereaz printr-un sistem de
ntreruperi. ntreruperea presupune suspendarea execuiei programului n curs
printr-un semnal, ca urmare a unui eveniment, deservirea ntreruperii i apoi
reluarea execuiei programului n curs.
logic - mai apropiat de utilizator, interfernd printr-un sistem de comenzi, limbaje
de programare, utilitare.
Corespunztor acestor dou niveluri, sistemaile de operare cuprind n general
dou
categorii de programe:
15
16
unei aplicaii performante a impus ordonarea acestui proces complex ntr-o succesiune
bine stabilit de etape i subetape i utilizarea unor metode i tehnici adecvate.
Etapele standard ale realizrii unui program sunt:
1. Semnalarea necesitii unui program (etapa de analiz) - realizare studiu de
fezabilitate pentru a vedea aria de aplicabilitate, cerinele, condiiile pe care trebuie
s le ndeplineasc programul;
2. Proiectarea programului (etapa de design) - realizarea bazelor de date, definirea
modelului de ansamblu al aplicaiei innd seama de cerinele i restriciile stabilite
n etapa anterioar i planificarea realizrii ealonate a acesteia pe componente;
3. Realizarea programului etapa de programare (programming) folosind tehnici i
limbaje de programare adecvate;
4. Testarea programului - (etapa de testing) - n aceast etap programul este
implementat n paralel cu cel deja existent sau se realizeaz testarea lui n cadrul
unei secii sau a unui departament;
5. Implementarea programului - odat testat i eventual mbuntit, programul este
gata pentru implementare, de data aceasta n totalitate, fr a mai necesita un alt
program n paralel;
6. Verificare - studierea modului n care programul respectiv rspunde tuturor
cerintelor beneficiarului;
7 . ntreinere: actualizare, perfecionare, modificare n funcie de schimbarea
condiiilor reale.
5) Interfaa grafic cu utilizatorul (GUI - Graphical User Interface)
Interfaa grafic este un termen cu neles larg care se refer la toate tipurile de
comunicare vizual ntre un program i utilizatorii si. Aadar, GUI se refer nu numai la
ceea ce utilizatorul vede pe ecran, ci la toate mecanismaile de comunicare ntre acesta
i program.
Un program ce utilizeaz o interfa grafic folosete de obicei un sistem de
operare bazat pe ferestre. Acest program afieaz n ferestrele de pe ecran meniuri,
simboluri, suprafee de lucru i ferestre pentru aplicaii, dispozitive grafice folosite n
interaciunea cu un computer, pictograme, butoane, casete de dialog, etc., iar
utilizatorul controleaz aceste ferestre cu ajutorul mouse-ului.
Concis, avantajele folosirii GUI sunt:
Interaciune cu computerul mai uoar i mai eficient pentru utilizator;
Simplificare a instruciunilor complexe, realizat cu ajutorul pictogramailor i
meniurilor. De exemplu, furnizarea unui meniu al comenzilor disponibile a nlocuit
vechea interfa Iinie-de-comand, unde trebuia s memorezi comenzile care
doreai s le foloseti;
Iniiere intuitiv a comenzilor ctre computer (de exemplu, dac dorii s scriei
ntr-un document Word cuvntul Ianuarie, este suficient s tastai primaile
caractere, dup care v va aprea o caset n care programul v sugereaz
deja cuvntul ianuarie);
Programaile i fiierele sunt mai uor de mnuit i organizat;
Componentele de baz ale interfeei grafice cu utilizatorul, sunt:
indicator sau cursor (n general arat ca o sgeat sau ca un 1);
dispozitiv de punctare, un mouse sau un trackball, care permite selectarea
obiectelor de pe ecran;
pictograme (icons), mici desene care reprezint comenzi, fiiere sau ferestre, ce
pot fi activate cu ajutorul mouse-ului;
desktop - zona de pe ecran unde se afl pictogramaile;
ferestre (windows) - zone ale ecranului n care se pot executa activiti diferite;
meniuri (menus) - conin comenzile care se pot selecta pentru a fi executate.
18
definiii subliniaz importana unei separri totale de Internet, acesta fiind protejat de
bariere (firewalls).
Ce este Extranetul i diferena dintre Extranet i Internet
Cuvntul Extranet este format din prefixul extra corespunztor termenului exterior
i a termenului net ce este folosit n general pentru termenul de reea. Extranetul este
folosit de obicei n exterior cu scopul de a mbunti comunicarea ntre diferite
organizaii, clieni, fr a prejudicia securitatea electronic.
n concluzie, Extranetul este o extensie a unei reele Intranet ce permite
comunicarea ntre anumite instituii i a oamenilor din aceast reea Extranet, n cele
mai multe cazuri oferind un acces limitat la reeaua Intranet a acestor organizaii.
Diferena ntre Extranet i Internet const n aceea c Extranetul este o reea
exterioar corespunztoare anumitor firme, reea ce permite i accesul limitat la reeaua
Intranet a acestor firme, pe cnd Internetul nu permite accesul la reeaua Intranet a
firmailor.
Internetul
Internetul este:
un sistem cu o dezvoltare foarte rapid care cuprinde computer interconectate i
care faciliteaz serviciile de transfer de date cum ar fi pota electronic , World
Wide Web, transferul de fiiere;
o reea global de computere, care leag guverne, universiti, companii i multe
alte reele i utilizatori; Internetul nu este proprietatea nici unei firme si nu este
coordonat de nici o firm;
o reea global ce conecteaz milioane de calculatoare
Spre deosebire de serviciile online care sunt controlate n mod central, Internetul
este descentralizat prin nsui modul su de proiectare. Fiecare calculator din Internet,
numit gazd sau host, este independent.
Cele mai importante servicii oferite de Internet sunt:
World Wide Web (WWW) - serviciu multimedia, este un sistem de server-e
Internet care permite lucrul cu documente formatate special, ntr-un limbaj numit
HTML (Hyper Text Markup Language) ce permite grafic i legturi hyperlink.
Acest serviciu ofer posibilitatea accesului la o cantitate imens de informaii, fapt
ce duce la necesitatea stabilirii unei metode de selectare datelor care ne intereseaz,
cerin ndeplinit prin folosirea motoarelor de cutare.
Un motor de cutare este un program care permite utilizatorilor s gseasc
diverse informaii pe Internet pe baza unor cuvinte cheie. n sens mai larg poate fi
definit ca program care gsete informaia cutat ntr-o baz de date.
Cele mai cunoscute sunt: Google, AltaVista, Yahoo, Infoseek, Hotbot, Lycos,
Metacrawler, Excite, Web Crawler etc.
E-mail (pot electronic) - trimiterea i primirea de mesaje n format electronic
pe Internet;
Chat - conversaie n timp real pe Internet ntre dou sau mai multe persoane,
prin introducerea textelor pe calculator;
Newsgroups - colecii cu informaii globale actualizate frecvent, organizate mai
mult sau mai puin n jurul unui anumit subiect cu relevan public;
FTP (File Transfer Protocol) - serviciul care d posibilitatea utilizatorilor de a
transfera fiiere de la un calculator aflat n Internet, care se numete remote
host, pe calculatorul local. FTP este cea mai folosit metod pentru transferul
fiierelor , indiferent de tipul i dimensiunea acestora, de la un computer la altul,
prin intermediul Internetului.
n cadrul reelelor de calculatoare folosim termenul dawnload (descrcare) cnd
iniiem un transfer de date (fiiere, aplicaii, mesaje electronice) ctre calculatorul local,
de la un alt calculator, de obicei un server ftp, server e-mail, server web.
21
telefon pentru a v putea contacta, adresa de acas, adresa de mail, etc), precum i
alte detalii legate de sistemul de plat. Trimiteti comanda prin e- mail.
Dac dup primirea produselor, acestea nu corespund cu cele dorite, exist
posibilitatea de a le returna folosind un procedeu asemntor.
Sistemaile de plat acceptate i folosite depind de legislatia fiecrei ri. Pentru
mai multe informaii privind legislaia referitoare la comerul electronic consultai legea
comerului electronic nr 365 din 7 iunie 2002.
Avantaje i dezavantaje ale comerului electronic
Dezvoltarea sistemailor de plat non-cash, a comerului electronic, a telefoniei
mobile i, n general, a tuturor mijloacelor de transmisie de date, care necesit criptare
sau autentificare, a condus la crearea unei noi situaii juridice. Aceasta, a fost rezolvat,
ntr-o serie de state, fie printr-o lege-cadru a semnturii electronice, fie prin legi
specifice, n care este reglementat semntura electronic ntr-un anumit domeniu.
i n cazul acestui concept, sunt diferite avantaje i dezavantaje.
Avantajele sunt:
- Se pot comanda produsele dorite la orice or din zi sau din noapte;
- Se pot cuta produse din toate domeniile fr a mai fi nevoie s se fac
deplasarea dintr-un magazin n altul;
- Putei primi produsele acas fr a mai fi nevoie s v deplasai pentru a
achiziiona aceste produse;
Dezavantajele sunt:
- Desocializarea oamenilor;
- Sisteme de plat nesigure;
- Cumprarea produselor din magazine virtuale (cu consecine asupra determinrii
calitilor reale ale produselor).
Termenul de comunicare instantanee ("chat")
Mesageria instantanee este serviciul ce permite schimbul instant de mesaje de tip
text ntre mai multe calculatoare conectate la Internet. Este necesar utilizarea unui
program numit client IM care se conecteaz la un server de mesagerie instantanee.
Spre deosebire de pota electronic , conversatiile au loc instantaneu (n timp
real). n ziua de azi se pot transmite pe lng text i date de tip audio-video folosind un
microfon i un webcam. Cele mai populare programe de "chat" sunt: Yahoo Messanger,
Skype, Google Talk, Windows Live Messenger, AIM, Ica etc.
Weblog (blog) se refer la o publicaie web (un text web) ce conine articole
periodice, cu actualizare continu, care are de obicei un caracter personal (web log =
jurnal pe internet). Ca regul, actualizarea blogurilor const n adugri de texte noi,
asemenea unui jurnal de bord, toate contribuiile fiind afi ate n ordine invers
cronologic n partea de sus, la vedere.
Acest gen de publicaii sunt n principiu accesibile publicului larg, ce poate s scrie
comentarii, crendu-se astfel o comunitate de cititori n jurul blog-ului. Actualizrile i
comentariile se fac uor folosind interfaa unui browser web.
Scopul lor variaz foarte mult, de la jurnalele personale i pn la "armaile"
publicitare ale campaniilor publicitare ale campaniilor politice, ale programailor media
sau ale diferitelor companii comerciale. De asemenea, variaz i n funcie de autor - de
la unul singur la o comunitate ntreag.
Comuniti on-line
O reea social virtual reprezint un servicIu disponibil pe internet, creat cu
principalul scop de a conecta utilizatori cu aceleai interese, activiti, hobby-uri. Pe
baza unui cont creat pe aceste site-uri acetia pot completa profiluri cu informaii
personale, despre domeniile de interes, educaie, locul de munc , date de contact. Au
la dispoziie instrumente de mesagerie (chat), de adugare i comentarii a fotografiilor
i coninutului video, diferite jocuri online i sisteme de votare i recomandri.
25
- Folosirea programailor de securitate tip firewall (sistem de securitate format dintro combinaie de hardware i software, destinat protejrii unei reele mpotriva accesului
neautorizat)
O modalitate foarte bun de protejare a datelor este crearea utilizatorilor cu diferite
drepturi n funcie de locul pe care l ocup acetia n structura organizatoric a firmei.
Astfel, se recomand accesul restrictiv la date al angajailor de pe o treapt
inferioar i un acces mai puin restrictiv utilizatorilor de pe un nivel superior.
Parolele stabilite trebuie concepute astfel nct s fie foarte greu de descoperit de
persoanele neautorizate. Pentru aceasta se recomand ca aceste parole s nu conin
date personale ale utilizatorului sau s nu fie parole generate automat de ctre
calculator. Trebuie avut in vedere i faptul c parolele sunt "key-sensitive", n sensul c
se face deosebire ntre caracterele majuscule i cele minuscule folosite la scrierea
parolei. De asemenea, este recomandat ca parolele s fie modificate la un anumit
interval de timp.
Criptarea sau codificarea datelor este procesul prin care informaia devine greu de
citit sau descifrat. Scopul criptrii este acela de a nu permite persoanelor neautorizate
accesul la anumite date n timpul transmiterii lor sau atunci cnd sunt pstrate pe
diverse suporturi magnetice. Pentru decodificarea datelor, este necesar o cheie de
decodificare.
6) VIRUSII
Ce sunt viruii?
Viruii sunt programe (software) ru intenionate de ctre autorii lor, n scopul de a da
peste cap buna funcionare a unui calculator, de a sterge sau sustrage informatii, sau
pur si simplu de n scopul de a deranja pe utilizatori. Nu toi viruii produc pagube dar
cu siguran toi viruii sunt deranjani.
Asemnarea unor astfel de programe cu viruii biologici nu este ntmpltoare
deoarece att viruii biologici ct i viruii calculatoarelor au efecte nocive, i n acelai
timp, ambele specii sunt capabile de auto multiplicare si de infectare a gazdei.
Viruii nu sunt altceva dect nite instruciuni legale din punctul de vedere al sistemului
de operare dar care, prin felul cum acioneaz produc efecte nedorite.
Viruii infecteaz fiiere
Instructiunile continute de un virus (adica virusul in sine) se ataeaz fiierelor de pe
un mediu de stocare, devenind parte integrant a respectivelor fiiere, fiierele
modificate devenind fiiere infectate, sau dac vrei purttoare ale virusului.
Fiierele vizate sunt n cea mai mare parte fiierele executabile, deoarece atunci
cnd se ruleaz programul in sine se ruleaza i instruciunile adugate de virus.
Odat ce un fiier infectat a fost rulat, virusul din interior devine activ. Virusul
devenit activ ncepe s se comporte aa cum a gndit i l-a programat autorul.
Prima grij a unui virus este aceea de a infecta ct mai multe fiiere ale
calculatorului gazd, n sperana c acestea vor ajunge s fie rulate i pe alte
calculatoare. Unii virui ncearc se transmit prin reeaua local, alii folosesc
Internetul ca mediu de propagare, si o buna parte se raspandesc prin schimbul de
fisiere dintre utilizatori.
Cine fabric virui?
Persoane cu cunotine avansate n domeniul programrii calculatoarelor, i care nu
au altceva mai bun fcut. Din raiuni de afirmare, rzbunare, plictiseal, sau cine tie
ce alte motive s-au creat pn astzi zeci de mii de virui.
Unii virui au provocat pagube de milioane de dolari, iar autoritile au reuit n unele
cazuri s trag la rspundere penal persoanele implicate n conceperea i
distribuia
virusului.
Cu toate acestea producia de virui continu nestingherit deoarece identificarea
28
autorului unui virus este o misiune aproape imposibil, dac autorul i-a luat toate
msurile de precauie necesare.
Cum adic produc pagube?
Cum ar fi s v trezii peste noapte fr nici un fiier pe hard disc? Ar fi o situaie cel
puin suprtoare, dac nu un dezastru, pentru cei care aveau stocate pe hard disc
fiiere importante. Muli virui de-a lungul anilor au fost special concepui pentru a
terge anumite fiiere sau chiar ntregul hard disc al calculatorului gazd.
Un virus celebru reuea chiar s afecteze hardware-ul calculatorului astfel nct
utilizatorul se alegea cu un calculator nefuncionabil, i era obligat s fac cheltuieli
pentru repunerea n funciune.
Ali virui pur i simplu umbl la sistemul de operare, ceea de duce la o funcionare
necorespunztoare a restului programailor, precum i ntregului sistem n sine.
Virusii moderni incearca sa colecteze informatii personale de pe calculatorul infectat
si sa le transmita catre o anumita adresa. (de exemplu parole)
Programaile Antivirus
Exist o ntreag industrie antiviral format din programe capabile s detecteze i
s elimine viruii. Aceste programe acioneaz ca un paravan ntre virui i sisemul
de opeare examinnd fiierele de pe orice mediu de stocare conectat la calculatorul
protejat, i ofera protectie efectiva impotriva viruilor blocand executarea
instructiunilor virale.
Virusii pot fi in general caracterizati printr-o semnatura proprie. Adica o portiune de
cod unica, care nu se regaseste in alti virusi sau alte programe. Pe baza acestei
semnaturi atunci cand un program antivirus scaneaza continutul unui fisier poate
detecta daca acesta contine sau nu cod malitios.
Mai mult, programaile antivirus contin si un set de metode heuristice de detectie a
virusilor. Aceste metode le putem privi ca pe un fel de cei sapte ani de acasa al unui
program antivirus. Un program performant analizand continutul poate gasi
suspcioase unele din instructiunile continute si ne poate alerta in acest sens.
Totusi cea mai buna protectie ramane cea bazata pe o baza de date la zi cu
semnaturi de virusi. In acest scop programaile antivirus isi updateaza uneori zilnic
baza de semnaturi.
7) Copyright
Termenul de copyright pentru software, dar i pentru fiiere de tip text, audio,
video.
29
la reea. Dac pe calculator exist doar un utilizator nregistrat i nu a fost indicat nici o
parol pentru acesta, atunci aceast etap este omis de Windows.
Apoi Windows afieaz interfaa Explorer numit i Desktop. Aceasta este
format din pictograme, bara de aplicaii (Taskbar) i fundal (Background).
1. Pictogramaile
Pictogramaile sunt reprezentri grafice sugestive ale conceptelor folosite de
sistemul de operare Windows. Acestea pot s apar pe Desktop sau n diferite ferestre
ale programailor.
Cele mai importante pictograme de pe Desktop sunt:
a) My Computer reprezint ntregul calculator i conine toate componentele
acestuia grupate astfel:
uniti de disc A:, C:, D:, etc
Control Panel (panoul de control) conine celelalte componente ale
calculatorului cu setrile acestora (mouse, tastatur, etc) i proprietile diferitelor
elemente ale Windows-ului (data i ora, setrile reelei, sunetele, etc).
b) Recycle Bin este un container pentru fiierele terse. Atunci cnd tergem
un fiier, acesta nu este ters definitiv de pe disc, ci doar mutat n Recycle Bin de unde
poate fi ters definitiv sau restaurat pentru refolosire. Aceasta este o msur de
protecie a fiierelor la tergere.
c) My Documents conine n principal documente ale programailor firmei
Microsoft (Word, Excel, etc). De asemenea mai conine dou directoare (foldere) pentru
muzic i imagini (My Music i My Pictures). n cazul n care exist mai muli utilizatori
ai aceluiai calculator cu conturi diferite, My Documents va fi diferit de la un utilizator la
altul.
33
sau cu
CASETA DE DIALOG
Alturi de fereastr, caseta de dialog este una dintre cele mai importante tehnici
ale Windows. Ea este o zon de afiare care se suprapune peste imaginea curent.
Caseta de dialog este folosit de Windows pentru urmtoarele:
Afiarea de informaii despre un obiect sau operaie, eventual permind
modificarea caracteristicilor, parametrilor (setarea).
Semnalarea de evenimente deosebite sau erori.
Cererea de informaii n cazul n care nu tie cum s execute o operaie sau
cum s trateze un eveniment.
Afiarea i modificarea proprietilor tuturor entitilor folosite de Windows
(fiiere, dispozitive fizice, programe, etc)
Spre deosebire de fereastr, care are o form i un coninut standardizat,
casetele de dialog sunt foarte diferite ntre ele n funcie de rolul fiecreia. Casetele de
dialog nu pot fi minimizate, restaurate sau maximizate ca ferestrele. Astfel, ntr-o caset
de dialog pot s apar urmtoarele componente, fr a fi obligatorii ca n cazul
ferestrelor:
Textul explicativ care informeaz utilizatorul despre un obiect sau operaie sau
despre dialogul din fereastr i ce are el de fcut pentru a comunica cu calculatorul.
Zona de editare n care putem introduce de la tastatur un text sau o
valoare(nume de fiier, numr, etc). Unele zone de editate prezint n partea dreapt
dou butoane sgei pentru mrirea sau micorarea valorii introduse.
Lista care poate fi deschis sau ascuns (nchis). Ea permite alegerea unei
valori din mai multe posibile.
Comutatorul apare n casetele cu mai multe seciuni i permite alegerea
(comutarea) acestora. Tot un comutator permite stabilirea unei valori din dou posibile.
Selectorul permite selectarea unor opiuni precedate de un ptrel care de
bifeaz.
Butoanele radio sunt grupuri de opiuni precedate de un cercule din care
(spre deosebire de selector) doar una poate fi aleas.
Declanatorul permite lansarea (declanarea) sau anularea unei operaii.
Declanatorul este format din 2 5 butoane. Cele mai ntlnite tipuri de declanatoare
sunt:
Exemple:
Comutat
or
List
ascuns
39
Zone de
editare
List
dechis
Pictogr
am
Text
explicativ
Declan
ator
40
Meniul de context
Meniul de context sau meniul contextual se deschide cu click dreapta i
opiunile din el depind de locul n care se d acest click. De exemplu, meniul contextual
deschis cu click dreapta pe bara de titlu a unei ferestre sau pe butonul de aplicaie are
aceleai opiuni cu meniul de control.
Meniul de context depinde i de aplicaia n care este deschis.
tergerea unei pictograme (fiier, folder, scurttur, etc) se poate face n unul
dintre urmtoarele moduri:
selectm pictograma cu click stnga dup care apsm taste Delete
alegem opiunea Delete din meniul contextual deschis cu click dreapta pe
pictogram
selectm pictograma cu click stnga dup care acionm cu click stnga
butonul
din bara de instrumente a ferestrei n care se afl obiectul.
Dup oricare din aceste operaii Windows afieaz o caset se dialog prin care
ne cere confirmarea sau anularea operaiei de tergere solicitate.
Dac alegem butonul No, atunci tergerea nu se va realiza, iar dac dam click
pe Yes pictograma va fi tears (adic mutat n Recycle Bin). Apariia acestei casete
de dialog are rol de protecie. n plus programaile, fiierele Read Only i cele sistem se
bucur de o dubl astfel de protecie.
Dac dorim ca tergerea s fie definitiv (nu se mai mut fiierul n Recycle
Bin) atunci inem tasta Shift apsat n momentul n care dm Delete.
3. Redenumirea
Schimbarea numailui unui fiier se face imediat cup crearea acestuia.
Mai trziu, aceast operaie poate i fcut cu opiunea Rename din meniul de
context sau cu dou click-uri stnga lente pe numaile lui (nu pe pictogram).
Dup introducerea noului nume se apas tasta Enter.
4. Copierea i mutarea
Copierea sau mutarea unui fiier sau director se poate face cu drag and drop
sau cu o succesiune de comenzi Copy / Cut i Paste. Aceste operaii se fac printr-o
zon de memorie numit Clipboard.
Se prefer metoda drag and drop cu butonul drept urmat de alegerea opiunii
Copy Here pentru copiere i respectiv Move Here pentru mutare.
Altfel, copierea se poate face parcurgnd urmtorii 4 pai:
selectm pictograma dorit
alegem opiunea Copy din meniul Edit sau din meniul de context, sau utilizm
combinaia de taste Ctrl+C
selectm cu click stnga locul unde vrem s copiem obiectul
alegem opiunea Paste din meniul Edit sau din meniul de context, sau utilizm
combinaia de taste Ctrl+V
Pentru mutare pacul 2 se modific astfel:
alegem opiunea Cut din meniul Edit sau din meniul de context, sau utilizm
combinaia de taste Ctrl+X
Exist astfel multe combinaii pentru copiere i mutare, ele putnd fi alese dup
dorin sau dup context.
De asemenea, la paii 2 i respectiv 4, se pot utiliza butoanele:
42
Pa
ste
C
ut
Co
py
Pe lng aceste metode mai exist i una special pentru copierea n locuri
prestabilite folosind opiunile submeniului Send To din meniul de context. Astfel se
poate copia mai uor pe dischet sau n My Documents sau se poate crea o scurttur
pe Desktop.
5. Aranjarea pictogramailor
Aranjarea pictogramailor se face din submeniului Arrange Icons By al meniului
de context sau al meniului View.
alfabetic dup nume
cresctor dup mrime
alfabetic dup extensie
6. Vizualizarea pictogramailor
Sper deosebire de celelalte variante ale Windows, varianta XP are mai multe
moduri de afiare a pictogramailor.
Acest lucru se poate face din submeniul View al meniului da context, din meniul
View din bara de meniuri sau cu butonul
Exist n Windows XP urmtoarele moduri de vizualizare a
pictogramailor:
Pictograme mari ce conin ca imagine chiar coninutul fiierului
Pictograme mari cu numaile scris n partea stng aranjate pe
coloane
Pictograme mari cu numaile scris sub ele aranjate pe linii
Pictograme mici aranjate pe coloane
Pictograme mici aranjate pe coloane cu informaii (mrime, dat, etc)
dialog poate avea mai multe seciuni, dar nu lipsete seciunea General ce conine
informaiile memorare n intrarea de director:
numaile i tipul fiierului sau directorului
dimensiunea n octei a fiierului sau directorului
data i ora crerii i a ultimei modificri a fiierului sau directorului
adresa sa pe disc, adic calea de director
atributele fiierului sau directorului
8. Setarea atributelor i
ascunderea fiierelor
Setarea atributelor unui fiier
se face din caseta de dialog
Properties de mai sus.
Selectarea atributului Hidden
duce la ascunderea fiierului (nu mai
este afiat). Windows XP permite
administrarea fiierelor sistem i a
celor ascunse prin intermediul
casetei de dialog Folder Options,
seciune View deschis cu opiunea
Folder Options a meniului Tools.
Actualizarea coninutului unei
ferestre (dac de exemplu nu dispare
un fiier ascuns) se face cu tasta F5
(Refresh) care citete noile informaii
din intrarea de director.
n aceast caset de dialog
se poate opta pentru afiarea sau
ascunderea fiierelor sistem i ale
celor marcate ca ascunse.
44
Cutarea unui fiier pe disc sau a unor fiiere care respect nite reguli (tipare)
se face cu opiunea For Files or Folders din meniul Search din meniul Start. Aceasta
deschide o fereastr n care precizm ce cutm i unde cutm.
45
Numaile fiierului
cutat
Discurile sau
directoarele n care se
caut
Alte opiuni
WINDOWS EXPLORER
Programul Windows Explorer este un program destinat manipulrii i
administrrii facile a fiierelor i dosarelor (foldere). Fereastra sa conine o zon de
lucru mprit n dou. n partea stng este permis explorarea uoar a arborilor de
directoare ai unitilor de disc, iar partea dreapt afieaz coninutul unui director
selectat n partea stng.
Simbolurile + din faa directoarelor se acioneaz cu click stnga i duc la
deschiderea directorului, iar semnele la nchiderea acestora. Copierea i mutarea
fiierelor i a directoarelor este mai uoar, dar se indic executarea lor din partea
dreapt spre cea stng. Copierea i mutarea se poate face i doar n zona stng, dar
cu atenie la mutare c necesit o mai mare precizie (ca s nu mutm din greeal un
director n alt parte).
46
CONTROL PANEL
Componenta Control Panel a sistemului de operare Windows WP este
destinat administrrii calculatorului, componentelor i setrilor sale. Aici exist
pictograme pentru toate dispozitivele fizice i pentru toate conceptele folosite de
Windows. Cea mai mare importan o au:
Add Hardware pentru adugarea sau nlocuirea n calculator a unui dispozitiv
fizic i configurarea acestuia pentru o bun funcionare.
Add or Remove Programs este gestionatul programailor instalate pe
calculator permind o uoar dezinstalare a celor existente i o uoar instalare de noi
programe.
Date and Time pstreaz data i ora sistemului i setrile legare de fusul
orar.
Display setrile monitorului i ale plcii video, fundalul, Screen Saver-ul, etc.
Fonts un gestionar al fonturilor (seturi de caractere de diferite forme)
instalate.
47
48
dischet
discuri compacte
(CD)
apar sute sau chiar mii de virui... nici un antivirus nu e destul. Dup ce virusul a
acionat aceast operaie e i mai dificil datorit funcionrii deficiente a calculatorului
i a sistemului de operare sau chiar nefuncionrii acestora.
Viruii pot ptrunde n calculator prin mai multe surse: dischete, CD-uri, reea,
Internet.
Pe lng antivirusi exist i programe avansate de protecie a reelelor i a
datelor transmise prin Internet (firewall).
SETRI PERSONALIZATE
Am spus la nceputul capitolului
Windows XP c acesta se caracterizeaz prin o
mare diversitate de moduri de afiare a
pictogramailor,
ferestrelor,
a
fundalului,
culorilor, etc.
Fiecare utilizator poate modifica aceste
moduri de afiare, sunetele Windows-ului,
cursoarele mouse-ului i altele i aceste setri
se vor pstra pentru contul lui la fiecare utilizare
a calculatorului. Astfel se realizeaz o
particularizare a sistemului de operare n
funcie de dorinele utilizatorilor.
Pe lng aceste moduri exist i unele
standard numite teme (Themes) care pot fi
alese din meniul Programs sau aduse de pe
Internet. n general e bine s ne familiarizm cu
o anumit interfa (stare) i s nu o schimbm
prea des. Exist teme care de cele mai multe
ori fac dificil utilizarea calculatorului scznd
astfel eficiena.
Cele mai dese modificri se fac n
casetele de dialog alturate:
51
Extragerea
fiierelor dintr-o
arhiv
Testarea integritii
unei arhive
52
Dac alegem opiunea de creare a unei arhive noi avem la dispoziie caseta de
dialog de mai jos. Putem alege numaile i tipul arhivei (rar sau zip), calitatea compresiei
(Store, Fastest, Fast, Normal Good, Best) i dimensiunea volumailor dac dorim
mprirea arhivei (1.44Mb, 650Mb, 700Mb sau alta).
Num
aile
arhivei
Tip
ul
arhivei
Calitate
a
comprimrii
Dimens
iunea
volumailor
53
54
Programs
Microsoft Word
Este cel mai complex editor de texte. Permite lucru cu tabele si chenare, inserare
diverse imagini din aplicatia Clip Art, desenare, impartirea textului in mai multe coloane
etc. Nici un alt editor de texte nu-l bate pe Word in ceea ce priveste numarul de facilitati
avansate si totusi usor de folosit.
Ecranul
bara deWord
bara de
titlu
meniuri
bare de
unelte
rig
la
butoane care modifica modul de vizualizare a
documentului
In Microsoft Word sunt mai multe bare de instrumente. Ele pot fi activate sau
dezactivate din meniul View, Toolbars sau
cu butonul drept al mouse-ului pe orice
bara de unelte sau chiar pe bara de meniuri.
Rigla
Este instrumentul cu ajutorul caruia puteti defini marginile foii, indenta
paragrafele, stabili aliniatele si utiliza tabulatori
55
Lef
t Margin
Righ
t Margin
To
Botto
In acest momement executati clic pe marcaj si, mentinand apasat butonul stang
al mouse-ului, deplasati-l pana in pozitia dorita, apoi eliberati butonul mouse-ului.
Sau, altfel spus, agat si trag de acest marcaj.
56
Tabulatorii
Reprezinta acele pozitii predefinite din documentul dumneavoastra in care, la
apasarea tastei Tab, se va muta cursorul de inserare; astfel, textul ce va fi introdus
ulterior va fi aliniat in raport cu pozitia tabulatorului.
Atunci cand incepeti un nou document, tabulatorii predefiniti sun pozitionati in
fiecare pagina la 0,5 (1,3 cm). Pentru a pozitiona cursorul la urmatorul tabulator,
apasati tasta Tab.
Pentru a adauga un tabulator, puteti folosi rigla. La capatul din stanga al riglei
exista o caseta mica. De aici, prin clic cu mouse-ul, puteti alege dintre cele patru
simboluri, ce reprezinta tot atatea tipuri de tabulator (fiecare aliniaza textul in alt mod
fata de ei).
- aliniaza textul la stanga, fata de locul in care e pozitionat pe rigla;
- centreaza textul fata de locul in care e pozitionat pe rigla;
- aliniaza textul la dreapta, fata de locul in care e pozitionat pe rigla;
57
Exemplu:
paine..............2 buc.............7000 lei
lapte..................1 l.............15000 lei
cafea..............100 g...........15000 lei
Impreuna cu tabulatorii mai puteti folosi si asa numitele caractere directionare.
Acestea sunt reprezentate de o linie formata din puncte sau liniute care conecteaza
vizual portiunile de text tastate in dreptul tabulatorilor.
Pentru a folosi aceasta optiune mergeti in meniul Format comanda Tabs:
Bara Standard
Este bara cu instrumentele cele mai des folosite.
New (nou) deschide un document nou
Open (deschidere) deschide un document existent
Save (salvare) salveaza documentul curent
Print (tipareste) tipareste documentul curent
Print Preview (previzualizare) afiseaza documentul asa cum va arata el
tiparit
Spelling and Grammar (verificare ortografica si gramaticala) verifica erorile
de scriere consultandu-si dictionarul principal (main dictionary), care contine majoritatea
cuvintelor uzuale si chiar si unele nume proprii. Dictionarul principal nu se modifica
niciodata. Atunci cand in timpul unei verificari ortografice adaugati un cuvant in
58
dictionar, acesta este introdus intr-un dictionar propriu (Custom.dic). Intotdeauna Word
va consulta mai intai dictionarul principal pentru a gasi o asemanare. Noi alegem, din
Tools, Options, eticheta Spelling and Grammar, dictionarele proprii pe care le-am
creat. Oricum, pe acestea le va consulta dupa ce foloseste dictionarul principal.
Atentie! Dictionarul principal este in limba Office-ului de care dispuneti!!
Facem o mica paranteza pentru cateva pastile.
1. sunt convinsa ca vi s-a intamplat, cel putin o data, ca, atunci cand tastati un
text in Microsoft Word, sa observati ca apare subliniat cu o linie ondulata rosie, sau
verde;
sigur, aceste sublinieri nu sunt tiparite la imprimanta, dar sunt foarte obositoare.
De fapt, ce se intampla ? Mergeti in meniul Tools la comanda Options, eticheta
Spelling and grammar
verifica, din punct de
vedere ortografic,
corectitudinea textului
tastat
Pentru greselile ortografice, textul este subliniat cu o linie ondulata rosie, iar
pentru cele gramaticale - linia ondulata verde. Sigur, aceste incorectitudini apar din
cauza faptului ca dictionarul si setul de reguli gramaticale, dupa care se face
corectarea, sunt pentru limba office-ului de care dispun.
Puteti rezolva aceasta problema dezactivand cele doua casute de validare.
2. O alta problema de care ne lovim frecvent este aceea ca, desi am inceput sa
scriu cu litera mica, in momentul in care las spatiu sau cobor la randul urmator, prima
litera a cuvantului se modifica in MAJUSCULA.
Mergeti in meniul Tools comanda AutoCorrect eticheta AutoCorrect si
dezactivati prima casuta de validare
.
3. a)Obisnuiti sa scrieti incorect, din punct de vedere ortografic, un cuvant, si de
ficare data greseala este de aceeasi natura? Nici o problema! Puteti crea un articol
AutoCorrect, adica cuvantul pe care obisnuiti sa-l scrieti gresit, impreuna cu varianta
corecta corespunzatoare. Atunci cand veti tasta gresit cuvantul pentru care ati creat un
59
clic aici
pentru a crea
articolul Auto
Text
60
Din acest moment, de cate ori va fi nevoie sa tastati textul de mai sus, este
suficient sa tastati primaile 4 caractere, adica Inte si deasupra textului va apare o
caseta dreptunghiulara cu intregul text; in acest moment apasati pe tasta
Enter (sau F3) si intregul text va fi scris si formatat automat.
4. Puteti modifica modul de scriere a textului (majuscule / litere mici) fara sa fie
nevoie sa stergeti textul respectiv si apoi sa-l rescrieti.
Selectez textul pentru care doresc modificarea:
Este cel mai complex editor de texte. Permite lucru cu tabele si chenare, inserare
diverse imagini din aplicatia Clip Art, desenare, impartirea textului in mai multe
coloane etc. Nici un alt editor de texte nu-l bate pe Word in ceea ce priveste numarul
de facilitati avansate si totusi usor de folosit.
Bara Formatting
Este bara cu instrumente de formatare.
- Style (stil) afiseaza o lista de stiluri.
Atunci cand creati documente, s-ar putea sa decideti ca numaile tuturor
produselor trebuie scrise cu aldine si italice, sau ca paragrafele unei liste trebuie sa aiba
o anumita spatiere si o indentare fata de marginea dreapta. Puteti economisi mult timp
folosind stiluri pentru a aplica rapid o colectie de parametrii de formatare a caracterelor
sau paragrafelor. Prin aplicarea stilurilor, puteti asigura o formatare rapida si
consecventa intregului text din document. Atunci cand veti modifica un stil, veti
economisi timp, deoarece intregul text formatat cu stilul respectiv este reformatat
automat. Mai mult, la final, daca ati utilizat aceste stiluri pentru numaile de capitole,
subcapitole, etc., puteti realiza tabela de continut (cuprinsul), din meniul Insert,
comanda Index and Tables eticheta Tables of Contents .
Font (corpul literei) desemneaza aspectul caracterelor textului
(litere si cifre)
Size (marime) de aici se poate modifica inaltimea caracterelor
12, 16,
24, 26, 36
,48
Bold (ingrosat) clic aici pentru a obtine caractere aldine, adica caractere mai
ingrosate
Italic (inclinat) clic aici pentru caractere italice, adica inclinate
Underline (subliniat) clic aici pentru a sublinia caracterele pe masura ce sunt
tastate
Align Left (aliniere la stanga) clic aici pentru a alinia textul la stanga foii
acest text este aliniat in stanga foii
Center (centrare) clic aici pentru a centra textul pe foaie (pentru titluri)
acest text este centrat pe foaie
Align right (aliniere la dreapta) clic aici pentru a alinia textul la dreapta foii
acest text este aliniat la dreapta foii
Justify clic aici pentru a alinia textul si la stanga si la dreapta pe foaie; acest
tip de aliniere se foloseste in reviste sau in scierile oficiale (citatii, adeverinte, procese
verbale, etc)
63
1.
2.
3.
4.
Ne mai ofera 7 moduri de numerotare. In cazul in care dorim altceva, facem clic
pe butonul
, care nu este activ daca sunteti pozitionati pe obtiunea None;
faceti clic pe oricare alta obtiune.
vara
toamna
iarna
Pentru a stopa afisarea simbolurilor este sufucient sa apasati de doua ori
consecutiv pe tasta Enter, sau puteti sa faceti clic pe . Si aici se poate trece de
la un element la altul fara a afisa simbolul apasand simultan tastele Shift si Enter.
Modificarea simbolurilor se poate face din meniul Format cu comanda Bullets
and Numberig, eticheta Bulleted:
Ne ofera alte 7 modele de simboluri. Putem cere mai mult cu clic pe butonul
, care nu este activ daca sunteti pozitionati pe obtiunea None; faceti clic pe
oricare alta obtiune. Iata ce urmeaza:
Clic aici pentru a
cauta alte simboluri
Clic aici pentru a
formata simbolul ales
Pentru a lucra cu chenare putem folosi bara Tables and Borders, sau putem
merge in meniul Format la comanda Borders and Shading, eticheta Borders.
1.Cu bara:
65
chenar
Outside Border (chenar exterior) - aplica un chenar pe textul selectat
Shading Color (culoarea din interior) coloreaza interior chenar, pentru
textul selectat
Eliminarea unui chenar:
- pozitionez cursorul de inserare in interiorul chenarului pe care doresc sa-l elimin
- clic pe
si apoi clic pe
de aici selectez
forma liniei pentru
chenar
de aici selectez
culoarea liniei pentru
chenar
grosimea liniei
pentru chenar
Subscript clic aici pentru a putea tasta indici (am, b12, Xn, H2O)
Aceste ultime doua butoane nu sunt pe bara de formatare standard, ele pot fi
adaugate de utilizator.
Este timpul sa invatam sa adaugam sau sa stergem butoane de pe barele de
unelte.
Adaugarea unui buton pe o bara de unelte
Mergeti in meniul Tools la comanda Customize eticheta Commands:
de aici selectez
categoria in care
consider ca este
comanda cautata
in aceasta
fereastra caut
comanda dorita
de aici selectati
bara cu pricina
67
Bordurile tabelului pot fi mutate. Pentru cele orizontale, faceti operatia de agat si
trag cu mouse-ul sub forma
.
\
Pentru cele verticale, faceti operatia de agat si trag cu mouse-ul sub forma
In jurul tabelului sunt cateva puncte importante. Deasupra tabelului, in dreptul
fiecarei coloane, veti observa ca mouse-ul ia forma
;
faceti clic in acest mouse-ul sub aceeasi forma, facand operatia de agat si trag,
puteti selecta mai multe coloane.
Si pentru linii exista un astfel de punct, si anume in stanga tabelului, in exteriorul
acestuia. In acel loc mouse-ul arata astfel
in care indicati numarul de coloane, respectiv de linii dorit pentru celula respectiva.
Sau, puteti folosi acest buton pentru modelarea mai multor celule.
Fie tabelul:
Selectez ultimaile doua linii si fac clic pe buton; apare fereastra Split Cells in care
indic 3 coloane si 4 linii. Efectul il puteti vedea in tebelul imediat urmator:
Align Top (aliniere in partea de sus) aliniaza in partea de sus a celulei textul
din domeniul selectat
Center Vertically (centrare fata de verticala) centreaza fata de verticala
textul din celulele selectate
Align Bottom (aliniere in partea de jos) - aliniaza in partea de jos a celulei
textul din domeniul selectat
Retinem ca, intr-o celula, textul poate fi aliniat fata de verticala (cu cele trei
butoane explicate mai sus), dar si fata de orizontala (cu butoanele de aliniere de pe
bara de formatare)
Distribute Rows Evenly (distribuie liniile in mod echidistant) redistribuie
spatiul selectat, aducand liniile la aceeasi inaltime, sau, altfel spus, facand distanta
dintre bordurile orizontale echidistanta
Distribute Columns Evenly (distribuie coloanele in mod echidistant)redistribuie
spatiul selectat, aducand coloanele la aceeasi latime, sau, altfel spus, facand
distanta dintre bordurile verticale echidistanta
Table Auto Format (formatare automata pentru tabel) cu ajutorul acestui
buton puteti formata automat tabelul in care e pozitionat cursorul de inserare; formatare
pe care apoi, folosind butoanele de pe bara Tables and Borders, o puteti imbunatati.
70
puteti sa apelati si la
aceste optiuni pentru a
obtine o formatare cat mai
convenabila
r.Crt.
N
Nume
Change Text Direction (modifica orientarea textului) puteti roti textul in celulele
selectate, facand clic pe acest buton pana il aduceti la orientarea dorita
Prenume
aleg culoarea si grosimea si apoi desenez, iar in MS-Word intai desenez si apoi modific
culoarea sau grosimea.
faceti clic pe acest buton si veti obtine o lista cu mai multe categorii de
obiecte gata conturate:
unde va pozitionati pe categoria dorita si apoi
faceti clic, in submeniul aparut in dreapta, pe obiectul
dorit. Dupa care, cu mouse-ul liber, adica fara a tine
butonul stang apasat, va deplasati pe foaie, in locul
dorit, unde, cu agat si trag, conturati obiectul.
Dupa desenare obiectul arata astfel:
adica in jurul lui apar patratele de selectie, sau manere de control
Ele indica un obiect selectat si reapar in jurul acestuia cand il
selectam cu clic.
Cu agat si trag de aceste patratele putem redimensiona obiectul.
Forma mouse-ului pentru aceasta operatie trebuie sa fie:
Mutarea obiectului se face tot cu agat si trag, dar forma pentru mouse este:
Aplicatii pentru Text Box
Iata cateva aplicatii pentru acest buton:
1. Puteti, cu ajutorul lui, sa transformati un obiect de desen intr-o caseta de text:
- desenez obiectul in care urmeaza sa scriu, avand
grija ca acesta sa ramana selectat
- fac clic pe
- fac clic in interiorul obiectului desenat; imediat
va fi transformat in caseta de text
Fii fericit
2. Cu ajutorul acestui buton puteti realiza organigrame (reprezentari grafice ale unei
structuri ierarhice):
Direc
tor
Cont
abil
Perso
nal
Secret
ara
3. Sunt doar doua situatii in care puteti schimba orientarea textului: intr-un tabel, sau
Eta
pe
intr-o caseta de text. Comanda Format, Text Direction este activa doar in aceste
doua zone. Ca exercitiu incercati:
- desenez o caseta de text cu
72
Agende de birou:
dimensiuni cat mai variate
culori diversificate
material coperte cat mai elegant
etc.
adica, cum putem aseza un text langa un tabel. Desenati tabelul, completati-l si,
pentru textul care trebuie tastat langa acest tabel, veti desena o caseta de text, careia
ii faceti conturul alb (sau alegeti optiunea No Line, de la
), si, daca va fi nevoie, ca
sa nu acopere tabelul, de la Fill Color (
Insert Word Art (insereaza un obiect word art) pentru titluri, sau alte texte
publicitare, puteti utiliza aplicatia Word Art, care va ofera o gama variata de stiluri:
faceti clic in
aceasta zona pentru a
selecta stilul dorit, si
apoi clic pe OK
73
74
3.
75
In acelasi timp pe ecran apare si o bara mobila Heder and Footer. Tot ceea ce
veti tasta sau insera in zona Header va fi preluat automat ca antet pe fiecare pagina a
documentului.
BaraHeadr
and Footer
de aici puteti selecta Auto Texte
Insert Page Number (insereaza numerul paginii) insereaza un camp de
numar de pagina
Number of Page (numarul de pagini) insereaza numerul de pagini din
document
Format page Number (format numar de pagina) formateaza numarul paginii
Insert Date (insereaza data) insereaza un camp cu data curenta
Insert Time (insereaza ora) insereaza uncamp cu ora curenta
Page Setup (setare pagina) afiseaza caseta de dialog Page Setup
Show/Hide Document Text (Afisare/ascundere text) ascunde textul din
document, pentru a se vedea clar numai antetul si subsolul, sau il afiseaza sters, de
culoare gri
Same as Previous (la fel ca anterioara) insereaza acelasi antet/subsol ca si
in sectiunea anterioara
Switch Between Header and Footer (comuta intre antet si subsol) Trece
instantaeu dintr-o zona in alta a paginii
Show Previous (afisare anterioara) afiseaza antetul/subsolul sectiunii
anterioare a documentului
Show Next (afisare urmator) afiseaza antetul/subsolul sectiunii urmatoare a
documentului
Close Header and Footer (inchidere) revine in document, dupa ce s-au
efectuat modificarile dorite
76
77
4.1 UTILITATE
Realizat de celebra firma de produse program Microsoft si integrat n grupul de
produse destinate biroticii Microsoft Office, Excel este cel mai raspndit si mai eficient
sistem de calcul tabelar.
El permite:
pastrarea datelor sub forma de tabele, deci ntr-o forma simplu de proiectat si
utilizat;
prelucrarea datelor;
efectuare de calcule folosind formule;
operatii de cautari, introduceri, eliminari, ordonari de informatii - (operatii
specifice bazelor de date);
raportarea rezultatelor n forme sugestive si diverse: diagrame, harti, obiecte
grafice.
1) ORGANIZAREA INFORMAIEI
Fundamental, Excel utilizeaz trei tipuri principale de date: numeric, text i logic.
Exemplu de date de tip text: Ioana
Exemplu de date de tip numeric: 123, 14.56
Exemplu de date de tip logic: TRUE, true, True, FALSE, false, False
Funcie de interpretarea pe care o d Excel unei anumite valori editate ntr-o
celul, aceasta va fi aliniat conform regulii de aliniere implicite.
Regula de aliniere implicit a datelor n celul este:
stnga pentru text;
dreapta pentru numere;
centrat pentru tip logic (centrat nseamn c valoarea respectiv va fi
aezat n celul egal distanat de marginile din dreapta i stnga).
Datele pot fi forate s nu respecte regula implicit. Aceasta se poate face prin
selectarea celulei i acionarea butonului de aliniere din bara de instrumente.
78
2) PREZENTAREA INTERFETEI
Atunci cand lansam programul Microsoft Excel se deschide o fereastra de
aplicatii numita registru de lucru. Acest registru este format din mai multe pagini, care
se numesc foi de calcul (foaie1, foaie2, foaie3 etc.).
Fiecare foaie de calcul reprezinta deci o pagina dintr-un document si este
impartita in coloane, randuri si celule separate de linii de grila. In cadrul unei foi de lucru
putem introduce datele si putem organiza informatiile in functie de necesitati. Un
registru, adica un document Excel, poate avea maxim 256 de foi de calcul sau foi de
lucru. O foaie de calcul poate avea maxim 256 de coloane si aproximativ 65.000 de
randuri
Bara de titlu afiseaz numaile programului urmat de numaile documentului activ.
Daca documentul nu a fost salvat, atunci programul atribuie automat numaile Book
(Registru) urmat de un numar. Microsoft Excel pastreaza acest nume pana cand
documentul este salvat si redenumit.
Bara de meniuri se afla sub bara de titlu. Cu ajutorul meniurilor autoderulante
putem folosi toate comenzile programului. Pentru a accesa meniurile, trebuie sa dam un
clic pe numaile meniului. Excel-ul nu afiseaza intregul meniu, ci numai comenzile cele
mai utilizate din cadrul acestuia. Pentru a afisa meniul complet, putem alege una din
variantele: efectuam un dublu clic pe numaile meniului; asteptam cateva secunde, dupa
ce
am
efectuat
un
clic
pe
numaile
meniului;
efectuam un clic pe sagetile din partea de jos a meniului
Bara de instrumente. Unele dintre cele mai utilizate comenzi din Microsoft Excel
se
regasesc
pe
bara
de
instrumente
standard.
principalele comenzi din bara de instrumente standard:
FACILITI:
1.
FUNCII
Funciile sunt formule predefinite care efectueaz anumie operaii (suma,
maximul, media mai multor valori etc.).
Introducerea unei funcii ntr-o celul
1.
se selecteaz celula n care va fi scris funcia.
2.
se tasteaz semnul = pentru a ncepe introducerea funciei.
3.
se scrie numaile funciei urmat de o parantez deschis.
4.
se selecteaz grupul de celule.
5.
se nchide paranteza (opional).
6.
se apas tasta Enter.
OBS. Funciile pot fi scrise, la fel ca i formulele, n zona de formule.
Funcii
80
Fun
Operaia
cia
sum
Suma valorilor din celulele selectate
pro
Produsul valorilor din celulele selectate
duct
max
Maximul valorilor din celulele selectate
min
Minimul valorilor din celulele selectate
aver
Media aritmetic a valorilor din celulele
age
selectate
Formulele permit efectuarea calculelor n cadrul foii de calcul. Cnd se
folosesc formule, Excel va recalcula automat rezultatul la orice modificare a valorilor
numerice care particip la respectivul calcul.
Paii necesari pentru introducerea unei formule:
se introduce operatorul .
Operatori matematici:
Operator
Opera
ia
Aduna
re
Sc
dere
nm
ulire
mp
rire
Ridi
care
la
putere
*
/
^
81
4.2 EXCEL
un
C,
se
pe
Bara de meniuri
Bara de titlu
FEREASTR
Bara de stare
Bara de nume
Este bara superioar, pe fond albastru, unde apar numaile fiierului i al
programului.
Bara de meniuri
Este bara inferioar barei de nume, n care se gsesc principalele opiuni ale
programului (Ex: File, Edit, View). Prin activarea fiecrei opiuni se vor vedea i
subopiunile programului (Ex: File/New, Open, Close). Cele mai folosite subopiuni se
gsesc sub form de scurtturi n urmtoarea bar.
Bara de unelte (instrumente):
Bara de unelte (toolbar, sau bara de utilitare) este un instrument ntlnit i n alte
aplicaii Windows. Chiar aplicaia My Computer are o asemenea bar. n esen, o bar
de unelte conine butoane care, prin acionarea cu mouse-ul, ndeplinesc o funcie
pentru care au fost destinate. Funciile ndeplinite de butoane se regsesc, n general,
ntre opiunile sau subopiunile disponibile n meniuri. Principalul avantaj al utilizrii
butoanelor de pe o asemenea bar de unelte este accesul rapid. n plus,
funcionalitatea butonului poate cuprinde mai multe opiuni sau subopiuni succesive,
des folosite, a cror ndeplinire prin utilizarea meniurilor ar dura mai mult. (Ex: New,
Open, Print)
Bara de formule
Se afl ca poziie sub bara de instrumente i folosete la introducerea formulelor
i a funciilor n celule.
83
Bara de meniuri
Celula
curent
Bara de formule
Bara de titlu
Etichet rnd
Etichet coloan
Zona de
lucru
Exemplu de date de tip logic: TRUE, true, True, FALSE, false, False
Funcie de interpretarea pe care o d Excel unei anumite valori editate ntr-o
celul, aceasta va fi aliniat conform regulii de aliniere implicite.
Regula de aliniere implicit a datelor n celul este:
stnga pentru text;
dreapta pentru numere;
centrat pentru tip logic (centrat nseamn c valoarea respectiv va fi aezat n
celul egal distanat de marginile din dreapta i stnga).
Datele pot fi forate s nu respecte regula implicit. Aceasta se poate face prin
selectarea celulei i acionarea butonului de aliniere din bara de instrumente.
Pentru datele de tip numeric trebuie fcut precizarea c separatorul zecimal este
punctul pentru configurarea american i virgula pentru configurarea romneasc. n
funcie de configurare, informaiile vor fi percepute de calculator ca atare.
Formatarea celulelor
n cazul n care informaia introdus n celul nu este afiat corespunztor
dorinei noastre, formatul celulei se poate modifica.
Mrirea limii celulelor
1. Textele lungi sunt scrise implicit pe un singur rnd, chiar dac sunt mai mari
dect permite limea celulei;
2. Ct timp celulele alturate sunt libere, textul este vizibil n ntregime.
3. Dac celulele de alturi primesc date, atunci textul lung va fi acoperit de
acestea.
Pentru rezolvarea acestei probleme Excel pune la dispoziie trei metode:
1. Redimensionarea celulei, astfel nct s poat cuprinde informaia n totalitate,
pe un rnd;
2. Forarea trecerii pe un rnd nou, n cadrul aceleiai celule, atunci cnd textul nu
mai ncape pe un singur rnd.
3. Unirea mai multor celule, astfel nct limea celulei obinute s fie suficient.
Una din metodele de mrire a limii celulei este acela folosind mouse-ul. Se
poziioneaz cursorul ntre etichetele de nume ale coloanelor, acesta i va schimba
forma, i innd butonul din stnga al mouse-ului apsat se translateaz pe orizontal la
dimensiunea dorit.
Alt metod este aceea a acionrii cu dublu-click n momentul schimbrii formei
mouse-ului din situaia precedent.
alt metod este aceea a forrii trecerii informaiei pe un rnd nou, n cadrul
aceleiai celule. Pentru aceasta se activeaz opiunea Format, Cells, Alignment, Wrap
text.
alt metod de a vedea ntreaga informaie dintr-o celul chiar dac ea
depete celulele vecine este aceea de a transforma toate celulele n care avem acea
informaie ntr-o singur celul. Pentru aceasta se poate folosi butonul Merge and
Center din bara de instrumente sau, din bara de meniuri, Format, Cells, Alignment,
Text control, Merge cells.
Elemente de formatare a informaiilor din celule
Obiectivul urmrit este de a aranja informaiile din celule n poziia dorit de
utilizator.
Pentru operaiunile de formatare care vor fi exemplificate n aceast seciune vor fi
folosite butoanele din bara de instrumente.
Dac butoanele nu sunt vizibile pe ecran, procedai n felul urmtor:
Selectai meniul View de pe bara de meniuri, selectai opiunea Toolbars i bifai
Formatting.
Poziionarea scrisului n partea superioar a celulei:
86
Aplicarea funciilor
Scrierea unor valori n progresie aritmetic
Se scriu una sub alta dou valori, se selecteaz cele dou celule, se
poziioneaz cursorul n poziia dreapta jos a domeniului, cursorul i schimb forma, i
innd apsat butonul stng al mouse-ului se translateaz pe vertical.
Se va observa c diferena dintre primaile valori se va pstra ntre toate perechile
de valori de pe coloan.
Dac se selecteaz o singur celul i se aplic procedeul de mai sus, valoarea
din celul va fi copiat n toate celulele selectate.
Aplicarea funciei sum
Pentru a afla suma valorilor unui domeniu de celule, se acioneaz butonul Paste
function din bara de instrumente, se alege din stnga Math&Trig, iar din dreapta SUM,
OK, apoi se selecteaz domeniul de celule dorit, OK. Dac se poziioneaz cursorul
pe celula de dedesubtul unei coloane cu valori, se poate aplica butonul AutoSum, din
bara de instrumente iar n acea celul va aprea suma valorilor de pe coloan. Este
87
bine de verificat domeniul nsumat pentru a fi siguri de limitele dorite. Limitele vor fi
separate de dou puncte pentru un interval i de punct i virgul pentru valori izolate.
Dac se tasteaz egal, eticheta de nume a celulei se transform ntr-o list cu
ultimaile funcii folosite, unde se poate alege funcia dorit.
Aplicarea funciei maxim, minim
Pentru a afla valoarea maxim dintr-un domeniu de celule, se acioneaz butonul
Paste function din bara de instrumente, se alege din stnga All, iar din dreapta MAX
sau MIN, se selecteaz domeniul, OK.
Aplicarea funciilor logice True, False
Funcia compar dou valori ale unor celule, n celula noastr afind rezultatul
comparaiei. Pentru aceasta, se scrie egal, se scrie o valoare, semnul mai mare sau
mai mic, i cealalt valoare, Enter. Se pot compara i funcii.
88
Nume
Popescu
Ion
Ionescu
Maria
Popa
Calin
Clasa
Data
nasterii
a XI-a 12.03.1993
F
a X-a 21.11.1995
MI
a IX-a 04.06.1996
S
instante
tasteaz numele bazei de date n seciunea File name a casetei care se deschide>clic pe butonul Create (sau se apas tasta Enter).
butonul
, care are ca efect saltul la sfritul bazei de date i
creearea unei nregistrri vide care urmeaz a fi completat. Operaia
se repet de cte ori este necesar.
12. Formatarea textului:se deschide formularul in Design view(Clic
dreapta pe numele formularului-Design view)-se selecteaza eticheta
ce trebuie formatata-se formateaza la fel ca si in celelalte programe
din
pachetul
Office
folosind
bara
de
formatare
Formatting(Form/Report) (aceasta se activeaza din meniul ViewToolbars- Formatting(Form/Report))
13. Schimbarea culorii fondului ntr-un formular: se deschide formularul in
Design view(Clic dreapta pe numele formularului-Design view)-clic
dreapta pe eticheta sau pe fundalul formularului-Fill/Back color
14. Importul unei imagini sau fiier text ntr-un formular: Se selecteaz
pictograma Image de pe caseta cu instrumente, se traseaz o zon
dreptunghiulara cu mouse-ul (drag&drop). La eliberarea butonului se
deschide o fereastr care permite cutarea i selectarea imaginii
dorite. Se poate redimensiona cu mouse-ul.
92
Operatorul And este aplicat la nivel de cmp (>=30 And <=40) i ntre cmpuri
(condiiile puse asupra cmpurilor Vrsta i Nivel studii sunt pe aceeai linie).
2. Dorim s afim toate persoanele care nu au vrsta cuprins ntre 40 i 50 de
ani sau care au studii Liceale:
93
II. Interogari pentru actualizare - delete query, update query i append query
Interogari de excludere (tergere) a unor nregistrri (Delete Query)
1. Crem interogarea n modul Design View: selectm Query din fereastra
Database i alegem modul de proiectare Design View.
2. Includem tabela pentru care se execut interogarea.
3. Selectm Delete Query din meniul Query. Ca rezultat, titlul ferestrei se
schimb n Delete Query, iar n partea de jos a ferestrei apare rndul Delete.
4. Din lista cmpurilor tabelei, care apare afisat n partea de sus a ferestrei,
selectm cmpurile care vor fi afiate n interogare sau pentru care vor fi
specificate condiii de selecie i le "tragem" n celulele respective ale liniei
Field din partea de jos. Ca rezultat, n celulele respective apare automat,
pentru fiecare cmp, opiunea Where (din engleza - Unde, n care).
5. Introducem n celulele liniei Criteria condiiile seleciei (condiiile pe care
trebuie s le ndeplineasc nregistrrile care vor fi terse, n dreptul
cmpului corespunztor).
94
6. Salvam interogarea.
7. Rulam interogarea facand dublu clic pe aceasta.
8. Deschidem tabela pentru a vedea rezultatul interogarii.
Exemplu:
Pentru tabela urmtoare:
Daca dorim sa renuntam la un table adaugat intr-o interogare facem clic dreapta
pe acesta si alegem optiunea Remove Table.
Daca dorim sa mai adaugam alte tabele facem clic dreapta pe fereastra interogarii
si alegem optiunea Show Table.
Salvarea unei interogari: File-Save.
19. Filtre: adugare, eliminare: filrele ne ajuta sa vizualizam doar acele date care
indeplinesc o conditie aleasa de noi dar realizeaza nici un fel de modificare in
structura tabelei. Pentru filtrarea datelor dintr-o tabel, interogare sau formular
trebuie ca modul de vizualizare curent s fie Datasheet View. Operaiile
referitoare la filtrarea datelor se gsesc n meniul Records:
Modaliti de filtrare
1)Filter By Selection- cnd dorim selectarea articolelor care conin o anumit
valoare pe care ne-am poziionat anterior:
Ne poziionm pe valoarea cutat la unul din articole;
Selectm Records->Filter->Filter By Selection;
96
Pentru a afia doar medicamentele care sunt produse de SC Prima SRL i care au
pretul>3
se
stabilesc
criteriile
urmtoare:
97
execut un clic.
Pentru a accesa acest fiier trebuie s lansezi n execuie aplicaia Windows Explorer
care te ajut s vizualizezi coninutul directorului C:\Program Files\Microsoft
Office\Office. n acest director trebuie s caui fiierul powerpnt.exe i execut un
dublu clic pe acesta.
Aplicaia Power Point se va lansa n execuie automat dac execui un dublu clic pe
un fiier de tip powerpoint (cu extensia .ppt) sau un shortcut al unui astfel de fiier.
) al aplicaiei;
);
Aceast caset i permite s creezi o prezentare nou n trei moduri diferite sau i d
posibilitatea s deschizi o prezentare existent. Cnd deschizi aplicaia Power Point
aceasta i propune crearea unei prezentri blank pe care o poi organiza aa cum
doreti.
PREZENTAREA PRINCIPALELOR ELEMENTE ALE FERESTREI APLICAIEI
POWER POINT
Fereastra aplicaiei Power Point este alctuit din urmtoarele elemente:
100
Bara de titlu
Bara cu
unelte de
formatare
Bara de
unelte
standard
Panoul pentru
diapozitive
Panoul
pentru
rezumat
Butoane de
selectare a modului
de afiare
Bara cu
instrumente
de desenat
Bara de
stare
Tipul de
prezentare
Panoul pentru
nsemnri
bara de meniuri conine toate comenzile care se pot folosi la un moment dat,
organizate n meniuri i submeniuri;
barele de unelte (Toolbars) conin cele mai uzuale comenzi ;
101
bara de desenare (Drawing) conine comenzile cu ajutorul
crora se pot crea i formata obiecte grafice (linii, forme geometrice,
culori, etc.);
1. Power Point 2000 conine cam 20 de bare diferite cu instrumente, dar, n general
numai dou sau trei dintre acestea sunt vizibile. Barele cu instrumente sunt
adaptabile, iar butoanele vizibile se pot modifica n funcie de necesiti. Dac ai
nevoie de alte comenzi poi s creezi propriile bare de unelte sau s adaugi
comenzi n cele existente.
2. Barele de unelte i bara de meniu nu au o poziie fix. Ele pot fi mutate,
transformate ca n imaginea de mai jos, redimensionate.
unor aspecte diferite din cadrul prezentrii. Modul de vizualizare implicit este Normal
View, dar dup o prim utilizare modul de vizualizare va fi cel care a fost n momentul
nchiderii aplicaiei. n acest mod de afiare se vd toate elementele spaiului de lucru.
n acest mod de afiare sunt vizibile toate cele trei panouri: panoul de rezumat, panoul
pentru diapozitive i panoul pentru note. n panoul de rezumat i vei organiza i
dezvolta coninutul prezentrii. Aici vei edita textul prezentrii, vei rearanja paragrafele
i diapozitivele. n panoul pentru diapozitive vei vedea cum arat textul introdus pe
fiecare diapozitiv. Aici vei putea aduga grafice, efecte de animaie, efecte sonore
pentru fiecare slide n parte. n panoul pentru nsemnri ai posibilitatea s introduci
note sau informaii pe care doreti s le prezini audienei.
Pentru a trece la un alt mod de vizualizare vei apsa unul din cele cinci butoane situate
n partea stng a barei de derulare orizontale.
Modul de vizualizare Outline View prezint structura documentului i afieaz
capitolele importante din prezentare precum i detaliile aferente. n acest mod de
vizualizare panoul pentru rezumat i mrete dimensiunea, iar panoul pentru
diapozitive se micoreaz.
Modul de vizualizare Slide View va avea ca efect micorarea panoului pentru rezumat
astfel nct vor fi afiate numai pictogramele i numerele diapozitivelor, avnd selectat
n mod implicit primul diapozitiv i anume diapozitivul de titlu. Panoul pentru nsemnri
dispare, iar panoul pentru diapozitive ocup cea mai mare parte din spaiul de lucru, n
care este afiat diapozitivul de titlu.
Modul de vizualizare Slide Sorter View. Acest mod de vizualizare i va afia pe ecran
toate diapozitivele din prezentare n acelai timp la dimensiuni reduse. Acest mod de
vizualizare i permite s te deplasezi rapid de la un slide la altul, i permite s adaugi,
s tergi, s mui diapozitive.
Modul de vizualizare Slide Show i permite ca n orice moment pe parcursul crerii
prezentrii s o poi vizualiza aa cum va arta n momentul prezentrii finale. Fiecare
diapozitiv va umple ecranul i vor fi afiate pe rnd n ordinea stabilit de tine. Cnd
prezentarea a ajus la final pe ecran va apare mesajul : End of slide show, clic to exit
(sfritul prezentrii, clic pentru ieire). Odat executat clic se va reveni la modul de
vizualizare anterior modului de vizualizare Slide Show.
Salvarea unei prezentri noi se realizeaz cu comanda Save din meniul File sau cu
butonul Save
din bara standard sau folosind combinaia de taste CTRL + S. n urma
executrii acestei comenzi pe ecran apare caseta Save As n care se vede coninutul
director-ului My Documents care este director-ul implicit pentru stocarea documentelor.
n aceast fereastr trebuie s completezi cmpul File name cu numele care doreti
s-l poarte prezentarea creat de tine. Modificarea director-ului curent o poi realiza
selectnd din lista Save in director-ul dorit i apoi cu dublu clic pe numele director-ului
dac director-ul cutat este un subdirector al celui selectat din lista Save in.
n caseta Save As mai ntlneti urmtoarele butoane care i ofer urmtoarele
faciliti:
Permite ntoarcerea la un ecran anterior.
Permite ntoarcerea la un nivel de subordonare superior.
Permite accesul rapid la browser-ul de Internet.
Permite tergerea obiectului selectat.
Permite crearea unui nou director n directorul afiat n cmpul Save in.
Permite alegerea a diferite moduri de vizualizare a coninutului unui director
precum i vizualizarea coninutului fiierului.
Permite gsirea, tergerea, tiprirea, maparea de drivere, etc.
O serie de alte butoane i ofer alte faciliti:
Permite vizualizarea fiierelor cel mai recent utilizate.
104
n urma salvrii pe hard disk apare un fiier cu numele pe care l-ai scris n cmpul File
name.
Salvarea prezentrilor existente (salvarea modificrilor fcute n prezentrile existente)
se realizeaz tot cu comanda Save. n acest caz nu se mai deschide caseta Save As.
Dac ai prezentri care necesit modificri, dar ai nevoie i de forma lor actual trebuie
ca acele prezentri s le salvezi cu un alt nume sau ntr-un alt director. Pentru aceasta
vei folosi comanda Save As... din meniul File, comand care deschide caseta de dialog
Save As. n aceast fereastr modifici numele fiierului aflat n cmpul File name .
105
Cnd selectezi un anume ablon n caseta Preview din dreapta vei vedea cum arat
acel model. Acesta devine valabil pentru prezentarea ta n momentul n care execui clic
pe butonul OK.
Se va deschide o nou fereastr de dialog denumit New Slide.
Din acest moment macheta diapozitivului este pregtit i poi s te ocupi de coninutul
prezentrii.
106
Cursor de
derulare
vertical
pentru
slide-uri
Buton de
deplasare
n jos
Bara de
derulare
orizontal
Buton de
depasare la
slide-ul
anterior
Buton de
deplasare la
slide-ul
urmtor
107
Pe lng aceste unelte de navigare ai la dispoziie i tastele cu aciune bine definit sau
combinaii ale acestora.
Tasta
sau
combina
ii de
taste
Descrierea aciunii
Tasta sau
combinaii de
taste
Descrierea aciunii
End
Page Up
Deplasarea cu un caracter la
dreapta cnd editezi
prezentarea
Page Down
Deplasarea cu un caracter la
stnga cnd editezi
prezentarea
CTRL+Home
Home
CTRL+End
108
n mod implicit este selectat opiunea Open an existing presentation. Dac n caset
regseti numele prezentrii o vei selecta i vei executa clic pe butonul OK pentru a o
deschide. Dac nu, vei selecta opiunea More Files.... care va deschide urmtoarea
caset de dialog:
n caseta Look in vei selecta director-ul n care se gsete prezentarea. n mod implicit
n caseta Look in vei gsi director-ul My Documents. Dac prezentarea de gsete n
alt director dect My Documents din sgeata de derulare vei putea selecta director-ul
respectiv. n momentul n care selectezi o prezentare n partea stng a casetei, n
partea dreapt se va afia slide-ul de titlu din prezentare. n cmpul File name vei alege
numele prezentrii. n cmpul Files of type ( fiiere de tipul) vei gsi n mod implicit All
PowerPoint Presentation (fiiere de tip PowerPoint ). Dac doreti s alegi alt tip de
109
fiier vei expanda lista ascuns executnd clic pe sgeata de derulare. Dup ce ai ales
prezentarea pe care doreti s-o deschizi vei executa clic pe butonul Open.
n caseta Open mai ntlneti urmtoarele butoane care i ofer urmtoarele faciliti:
Permite ntoarcerea la un ecran anterior.
Permite ntoarcerea la un nivel de subordonare superior.
Permite accesul rapid la browser-ul de Internet.
Permite tergerea obiectului selectat.
Permite crearea unui nou director n folderul afiat n cmpul Look in.
Permite alegerea a diferite moduri de vizualizare a coninutului unui director
precum i vizualizarea coninutului fiierului.
Permite gsirea, tergerea, tiprirea, maparea de drivere, etc.
O serie de alte butoane ti ofer alte faciliti:
Permite vizualizarea fiierelor cel mai recent utilizate.
110
Pe parcursul acestei lecii vei afla cum s editezi textul ntr-un slide, cum s modifici
articolele deja editate, cum s caui i nlocuieti cuvinte existente n prezentare, cum
s modifici sau s nlocuieti fontul textului. Vei nva cum se adaug efecte vizuale i
sonore, cum se deruleaz o prezentare, cum se elimin slide-urile i cum s-i stabileti
modul de tranziie ntre slide-uri. Vei afla cum poi s previzualizezi i tipreti
prezentarea n alb i negru sau color.
111
Dac apei tasta Enter, automat se va crea un slide nou i textul pe care l vei
introduce n continuare va fi titlul celui de-al doilea slide. Pentru a nu se ntmpla acest
lucru, dup apsarea tastei Enter apas butonul Demote de pe bara Outline. Textul
introdus nu mai este titlul celui de-al doilea slide, ci textul de coninut al primului.
112
3) ELIMINAREA DIAPOZITIVELOR
Este posibil ca dup proiectarea aplicaiei s doreti s elimini anumite slideuri pe care n momentul revizuirii le consideri ca nesemnificative. Aceasta
este o operaie simpl. Efectueaz urmtorii pai:
Afiezi slide-ul pe care vrei s-l tergi (n modul de afiare Slide sau Notes
Pages) sau selectezi slide-ul (dac lucrezi n modul de afiare Outline sau
Slide Sorter).
Selectezi meniul Edit, Delete Slide i diapozitivul a fost ters.
Dac lucrezi n modul de afiare Outline sau Slide Sorter poi selecta slid-ul i apei
tasta Delete.
Dac ai ters din greeal un slide, poi s anulezi operaia de tergere selectnd
Edit, Undo sau executnd clic pe butonul Undo. Dac preferi tastatura, secvena
de revocare se realizeaz prin apsarea tastelor Ctrl+Z.
113
Din meniul Edit selectezi opiunea Find sau apei combinaia de taste
Ctrl+F. Pe ecran apare caseta de dialog Find.
n caseta de text Find what: scrii textul pe care doreti s l localizezi n
document.
Execui clic pe butonul Find Next. Power Point va cuta textul care
corespunde ablonului de cutare. n momentul localizrii textului, l
selecteaz n document i se oprete. Caseta de dialog Find rmne activ
pe ecran. Dac doreti cutarea urmtoarei apariii a cuvntului execui clic
din nou pe butonul Find Next.
Pentru oprirea cutrii apei butonul Close sau tasta Esc.
Execui clic pe opiunea Match case dac vrei s fie cutat numai textul care se
potrivete perfect cu textul din caseta de editare Find what:, verificndu-se ca
potrivirea s fie respectat i din punct de vedere al tipului de liter mare sau
mic. (de exemplu vrei s caute numai iniialele PE nu i irul de caractere pe din
cuvntul pericol).
Execui clic pe opiunea Find whole words only pentru a gsi numai potrivirile de
cuvinte cu textul scris n caseta de editare Find what:.(de exemplu vrei s caui
cuvntul casa, nu i succesiunea de caractere casa din cuvntul casare).
Din meniul Edit selectezi opiunea Replace sau apei combinaia de taste
Ctrl+H. Pe ecran apare caseta de dialog Replace.
n caseta de text Find what: scrii textul pe care doreti s l nlocuieti n
document.
n caseta de text Replace with: scrii textul de nlocuire n document.
Execui clic pe butonul Find Next pentru a fi localizat i selectat prima
apariie a textului. n momentul gsirii cuvntului ai posibilitatea s rspunzi
apsnd unul dintre urmtoarele butoane:
114
n momentul n care -att n cazul cutrii unui text ct i n cazul nlocuirii textului- s-a
ajuns la sfritul prezentrii, eti informat de acest lucru printr-o fereastr de informare.
4) FORMATAREA TEXTULUI
Poi s mbunteti aspectul textului cu ajutorul casetei de dialog Font sau
folosind diverse instrumente de pe bara cu instrumente de formatare.
Fontul este un set de caractere cu acelai aspect i aceeai denumire (exemplu:
Arial). Stilul este un atribut standard de modificare a aspectului caracterului
(exemplu: aldin,italic). Un efect este un element special folosit pentru mbuntirea
aspectului textului (exemplu: subliniere,umbrire).
SELECTAREA FONTULUI
Atributele de formatare le poi stabili nainte de tastarea textului sau dup
editarea lui. Pentru aceasta execui urmtorii pai:
Pentru un text deja introdus, mai nti selectezi textul.
Selectezi meniul Format, Font. Pe ecran apare caseta de dialog Font.
115
n caseta de dialog Font este afiat denumirea fontului curent. Parcurgi lista din
caseta Font i alegi tipul de caracter pe care doreti s l foloseti.
n caseta Font style: ai posibilitatea s alegi tipul de caracter: regular (caracter
normal), bold(aldin), italic(caracter nclinat spre dreapta), bold italic (caracter nclinat
spre dreapta i ngroat).
Caseta Size: i permite s alegi nalimea literei cu care editezi.
Culoarea cu care vrei s editezi o poi alege din paleta de culori care se desfoar
la apsarea butonului din dreapta cmpului Color:. Culoarea implicit este negru
(Automatic).
Poi selecta rapid aceste atribute folosindu-te de bara cu instrumente de formatare
(Formatting toolbar). Execui clic pe sgeile de derulare din dreapta fiecrei liste
(Font i Font size) pentru a alege tipul de caracter sau nalimea dorite, sau pe
butonul respectivului format (Bold, Italic, Underline, Shadow).
Poi mri sau micora caracterul cu ajutorul butoanelor Increase Font Size,
respectiv Decrease Font Size.
Toate aceste butoane sunt cu dubl aciune, n sensul c la o prim apsare se
activeaz funcia lor (apar ca i cum ar fi apsate), iar la o apsare ulterioar
funcia lor este deselectat, anulat.
ALINIEREA TEXTULUI
Alinierea textului se refer la modul n care sunt aliniate rndurile sau textul selectat fa
de marginile laterale, respectiv fa de rndurile anterioare sau urmtoare.
ALINIEREA TEXTULUI PE ORIZONTAL
117
Dac ai ales din list un nou font dar nchizi fereastra apsnd butonul Close,
nlocuirea nu va fi validat.
118
Pentru a anima titlul prezentrii execui clic pe butonul Animate title din bara Animation
Effects, alegi una din opiunile de animare executnd clic pe ea i apoi apei butonul
Animation Preview pentru a vedea n fereastra Animation Preview efectul respectiv.
Fiecare buton are propriile lui efecte sonore i de animaie. Cnd aplici aceste efecte
unor zone sau unor obiecte, ele primesc un numr n caseta de editare de pe bara cu
instrumente Animation Effects. Poi schimba ordinea lor prin schimbarea numrului. De
exemplu poi selecta zona pentru obiecte i s-i dai numrul 1 n caseta de editare a
numrului, apoi selectezi zona de titlu i-i dai numrul 2. n acest fel animaia aplicat
119
zonei pentru obiecte va fi primul efect aplicat, urmat de efectul aplicat pentru zona de
titlu.
Un obiect este orice articol dintr-un slide, cum ar fi un text, o imagine sau o
diagram.
Dac nici unul din efectele acestea nu corespunde nevoilor tale, ai posibilitatea s
creezi alte efecte astfel: execui clic pe butonul Custom Animation i selectezi eticheta
Order & Timing pentru a vedea urmtoarele opiuni:
Seciunea Start animation este locul unde, bifnd unul din butoanele radio, stabileti
dac articolul selectat n seciunea Animation order va aprea atunci cnd execui clic
cu mouse-ul sau automat dup un anumit numr de secunde pe care l stabileti tu.
120
121
Poi insera un slide ntr-o prezentare n orice moment i n orice poziie. Pentru aceasta
urmeaz paii urmtori:
Selecteaz slide-ul dup care doreti s faci inserarea.
Alege din meniul Insert opiunea New Slide.
n caseta care apare execut clik pe o machet de slide pentru a o evidenia.
Apas apoi butonul OK i aplicaia PowerPoint va insera slide-ul pe care l-ai
ales n poziia pe care ai stabilit-o.
126
un obiect grafic sau un desen s fie incluse n mai multe slide-uri ale unei
prezentri poi selecta un format AutoLayout care s le poziioneze n locul
tu.
Alege modul de vizualizare Slide Sorter.
Selecteaz meniul Edit i alege opiunea Select All.
Dup ce slide-urile au fost selectate trebuie s selectezi meniul Format i s
alegi Slide Layout. Se va deschide o caseta de dialog n care ai
posibilitatea s alegi selectnd formatul, layout-ul pe care l doreti n
prezentarea ta.
Apei apoi butonul Apply i layout-ul ales de tine este automat aplicat tuturor
slide-urilor selectate.
128
129
CONFIGURAREA INTERFEEI OE
Fereastra principala a OE seamn cu a tuturor programelor pentru sistemul de
operare Windows ns are i unele caracteristici speciale. La partea de sus a ferestrei
avem o bara cu meniuri ("menubar"). n mod obinuit din meniuri nu se vad dect titlurile
(File, Edit, View, Tools, Message, Help) dar dac facem clic pe unul din titluri apare un
meniu care se deruleaza n jos. Fiecare meniu conine diverse optiuni sau comenzi. Sub
bara de meniuri se afla bara de unelte ("toolbar") care conine nite butoane pe care
apasam pentru a da comenzi programului.n partea stinga a ferestrei se afla bara
Outlook care este o bara cu butoane care ne permite accesul uor la dosarele n care
snt depozitate mesajele (mailurile).
Atunci cnd pornim prima oara programul observam ca partea centrala a ferestrei
principale seamn cu o pagina web care are ca fundal o imagine. Aceasta configurare
nu este recomandat nici mcar internautilor nceptori,carora li se adreseaza n
viziunea firmei producatoare a programului. n partea din stinga jos a imaginii se afla o
casuta nebifat lng care este scris "When OE starts, go directly to my Inbox folder" (la
pornirea OE mergi direct la dosarul Inbox). Bifam casuta facind clic n ea i apoi
inchidem OE. La redeschiderea OE aspectul de pagina web a disparut i nu va mai
apare dect dac dorim n mod expres acest lucru.
OE lucreaza cu nite "casute postale" (boxes) care snt de fapt un sistem de dosare
i subdosare n care snt stocate mesajele de posta electronica. Exista doua tipuri de
dosare,cele care snt create deja atunci cnd pornim prima data OE (dosare principale)
i cele pe care le cream noi. Dosarele principale snt extrem de importante pentru
functionarea corespunzatoare a programului OE i de aceea nu pot fi sterse sau
redenumite. Ele snt :
132
Pentru a administra mai bine mesajele putem crea oricite alte dosare vrem n
interiorul dosarelor principale sau separat de acestea. Putem sa avem doar un dosar
deschis la un moment dat ns trecerea la alt dosar este extrem de simpla. Titlurile
mesajelor coninute n dosarul pe care l avem deschis snt afiate n compartimentul
principal al interfetei OE, compartiment care este vizibil tot timpul, indiferent de
modificrile pe care le aducem interfetei programului.
Pentru a schimba aspectul interfetei trebuie sa facem clic pe meniul "View" din bara
de meniuri i apoi sa alegem optiunea "Layout" (asezare n pagina). Va apare o
fereastra numit "Window Layout Properties" unde bifam toate optiunile la cele doua
sectiuni (Basic i Preview Pane) i apoi apasam butonul OK din josul ferestrei. n partea
centrala a ferestrei OE se afla acum 4 compartimente i nu unul singur cum era mai
nainte. Ele snt:
Compartimentul Principal este cel mai mare,se gaseste n partea dreapta sus
i conine date grupate pe mai multe coloane (expeditor, titlu, mrime, etc.)
despre mesajele din dosarul n care ne aflam. Putem sa alegem care coloane sa
fie prezente dac facem clic dreapta pe titlul unei coloane i apoi din meniul care
apare alegem optiunea "Columns" (coloane) pe care facem clic. Apare o
minifereastra numit "Columns" n care bifam coloanele care dorim sa fie afiate
i apoi apasam butonul OK. Este recomandat prezent urmatoarelor coloane de
la stinga la dreapta : Attachment, Watch/Ignore, From, Subject, Flag, Size,
Received. Aranjarea de la stinga la dreapta a coloanelor se face fie n fereastra
"Columns" cu ajutorul butoanelor "Move Up/Down", fie n fereastra principala OE
prin metoda "trage i da drumul" (drag and drop). Facem clic pe denumirea unei
coloane i tinem apasat butonul sting al mausului. Mutam coloana respectiva la
stinga sau la dreapta i apoi dam drumul butonului mausului. Coloanele pot fi
redimensionate dac ducem cursorul mausului spre marginea coloanei pn cnd
se transforma ntr-o bara cu doua sageti. Apoi apasam i tinem apasat butonul
sting al mausului i mutam marginea coloanei la stinga sau la dreapta. Cind am
ajuns la dimensiunea dorita dam drumul la butonul mausului.
Compartimentul (Panoul) de Previzualizare ("Preview Pane") se gaseste sub
compartimentul principal i ne permite sa previzualizam continutul unui mesaj
fr a deschide mesajul respectiv. Dac facem clic pe titlul unui mesaj aflat n
compartimentul principal continutul acestuia devine vizibil n panoul de
previzualizare. Acest lucru este folositor dac avem multe mesaje ntr-un dosar i
vrem sa cautam un mesaj anume fr a le deschide pe rnd pe toate i fr a
apela la functia de cautare n mesaje. Dei are o funcie utila panoul poate sa
produc i neplaceri, legate de virusii cuprinsi n anumite mesaje. Din aceasta
cauza este recomandat ca panoul sa fie ascuns.
Compartimentul cu Dosare ("Folder List") se gaseste n partea stinga sus i
conine o structura arborescent care ne prezint dosarele cu care lucreaza
programul OE. Ea ne permite sa administram dosarele i sa ne mutam dintr-un
dosar n altul. Dac facem clic pe denumirea unui dosar continutul acestuia va
apare n compartimentul principal. Radacina structurii este numit "Outlook
Express" i dac facem clic pe ea va apare n compartimentul principal pagina
133
"Play sound when new messages arrive" (OE emite un sunet atunci cnd snt
primite mesaje noi).
"Check for new messages every ... minutes" (OE verifica dac n cutia postala
pe care o avem pe serverul FSI au sosit noi mesaje la fiecare ... minute). Putem
specifica numrul de minute la care sa se fac verificarea.Sub aceasta optiune
se afla un cimp cu titlul "If my computer is not connected at this time" (n situaia
n care calculatorul nu este conectat la internet n momentul verificarii). n acest
cimp trebuie sa fie selectat varianta "Do not connect" (calculatorul nu se
conecteaza la internet) din meniul care apare dac apasam pe sageata cu virful
n jos care se afla n dreapta cimpului.
"Show ToolTips n the messages list for clipped messages" (n cazul n care
titlul unui mesaj nu se vede n intregime arata titlul complet la ducerea cursorului
mausului peste el)
n cimpul "Highlight watched messages" (evidentiaza mesajele care snt
urmarite) putem sa alegem o culoare pentru mesajele (sau conversatiile) pe care
le urmarim n mod special. OE va colora titlul acestor mesaje n culoarea aleas
de noi.
Sectiunea "News" (Uznet). Bifam optiunile de mai jos i inlaturam bifarea la celelate
optiuni:
"Get ... headers at a time" (descarca anteturile a ... mesaje uznet de la fiecare
uzgrup). Putem specifica numrul de anteturi care dorim sa fie descarcate.
Aceasta optiune are importanta doar dac folosim OE i pentru citirea
uzgrupurilor, ea nu are importanta n cazul postei electronice.
Sectiunea "Reading Messages". Aici exista doua butoane care ne permit modificarea
aspectului literelor folosite de OE. Nu facem nici o modificare.
FEREASTRA "RECEIPTS" (CONFIRMARE DE CITIRE)
Sectiunea "Requesting Read Receipts" (cererea de confirmare de citire a mesajelor
noastre).Nu bifam nimic.
Sectiunea "Returning Read Receipts" (returnarea confirmarii de citire n cazul unui
mesaj primit de noi). Bifam optiunea "Notify me for each read request" (programul OE
trebuie sa ma anunte nainte de a returna o confirmare de citire).
Sectiunea "Secure Receipts" se refera la confirmarea de citire n cazul mesajelor
semnate digital i securizate. Nu facem nici o modificare.
FEREASTRA "SEND" (TRIMITEREA MESAJELOR)
Sectiunea "Sending". Bifam optiunile de mai jos i inlaturam bifarea la celelate
optiuni:
137
"Save copy of sent messages n the 'Sent Items' folder" (salveaza o copie a
mesajelor trimise n dosarul "Sent Items").
"Include message n reply" (atunci cnd raspundem la un mesaj include n
acesta i mesajul original). Mesajul original are la marginea stinga a fiecrui rnd
un semn distinctiv. Este recomandat sa stergem pasajele din mesajul iniial care
nu au relevanta pentru mesajul nostru de raspuns.
"Reply to messages using the format n which they were sent" (raspunde la
mesaje folosind formatul mesajului iniial). Aceasta optiune poate fi bifat sau nu.
Dac e bifat, mesajul nostru de raspuns la un mesaj primit va fi n acelai
format ca mesajul primit (HTML sau TEXT).
139
140
Pentru a scrie un mesaj facem clic n interiorul corpului mesajului i scriem ce dorim
sa transmitem destinatarului mesajului. Putem chiar i sa lipim n interiorul mesajului
portiuni de text copiate din file (de tip .TXT, .DOC, etc.) sau din pagini web.
Atunci cnd scriem un mesaj trebuie sa l salvam din cnd n cnd pentru ca dac de
exemplu se intrerupe curentul electric sau se blocheaza calculatorul mesajul neterminat
este pierdut. Facem clic pe meniul "File" i alegem optiunea "Save" pe care facem clic.
Acelasi lucru se poate face apasind n acelai timp pe tastele CTRL i S. Salvarea unui
mesaj neterminat face ca acesta sa apara n dosarul "Drafts" (ciorne). n aceasta
situaie aparitia unei pene de curent nu ne afecteaza pentru ca la repornirea
calculatorului observam ca mesajul neterminat este salvat n dosarul "Drafts". Il
deschidem i ne continuam scrisul.
Dupa ce am scris mesajul ne asiguram ca am scris corect adresa destinatarului i
apoi facem clic pe butonul "Send" (trimite). Mesajul va fi depozitat n dosarul "Outbox",
urmind sa fie trimis atunci cnd ne vom conecta la Internet. Un mesaj este trimis chiar
dac nu este completat titlul sau n cimpul respectiv. OE va refuza ns sa mute un
mesaj n dosarul "Outbox" dac nu este scrisa adresa destinatarului mesajului.
SCRIEREA UNUI MESAJ N FORMAT "RICH TEXT" (TEXT IMBOGIT)
Dac dorim sa scriem un mesaj care sa arate mai frumos d.p.d.v. grafic sau dorim sa
inseram imagini n cuprinsul sau trebuie sa folosim formatul "Rich Text" (HTML) care
este folosit n paginile web. Pentru aceasta facem clic n fereastra mesajului pe meniul
"Format" i apoi alegem optiunea "Rich Text" pe care facem clic. Se observa ca
fereastra mesajului se schimba prin aparitia unei bare cu butoane ("bara de formatare")
ntre cimpul titlului i corpul mesajului.
Pentru a scrie un mesaj facem clic n interiorul corpului mesajului i scriem. Avem la
dispoziie doua meniuri n bara de formatare, meniuri cu ajutorul carora putem sa
modificam tipul i mrimea literelor pe care le folosim. Apasind pe butoanele din bara
de formatare putem sa folosim litere ingrosate (bold), inclinate (italic), subliniate
(underline) sau colorate (font color). Alte butoane ne permit sa formatam paragrafele de
text modificindu-le distanta fata de marginea din stinga a ferestrei ("Indentation") sau
alinierea cu marginile ferestrei ("Align right-left","Center", "Justify"). Putem sa inseram
marcaje (bullets-buline sau numere) care sa usureze prezentarea unor liste dac
apasam butoanele "Formatting Numbers" sau "Formatting Bullets".Butonul "Insert
Horizontal Line" ne permite inserarea de linii orizontale n text, linii care evidentiaza
impartirea textului n sectiuni. Dac selectam un sir de cuvinte i apoi apasam butonul
"Create Hyperlink" putem sa specificam adresa unei pagini web care are legatura cu
cuvintele selectate.
Dac dorim sa inseram o imagine n corpul mesajului trebuie sa apasam pe butonul
"Insert Picture". Va apare o minifereastra numit "Picture" care are mai multe cimpuri.
Cel mai important este cimpul "Picture Source" lng care se afla un buton numit
"Browse" (rasfoieste). Dac apasam acest buton va apare o noua fereastra n care
putem alege fila de pe hardiscul calculatorului care conine imaginea pe care dorim s-o
inseram. Dupa gasirea filei apasam butonul "Open". Tot n minifereastra "Picture"
putem specifica un text care sa apara n locul imaginii ("Alternate Text") dac programul
de mail folosit de destinatarul mesajului este configurat n aa fel nct sa nu afiseze
dect mesaje n format text. De asemenea putem specifica modul n care sa fie aranjata
n pagina imaginea, folosind butoanele de la sectiunea "Layout" a miniferestrei.
141
142
Semnatura folosit ntr-un mesaj mail are n mare aceeai semnificatie cu semnatura
de pe o scrisoare obinuit. Foarte multi internauti folosesc ns semnatura mai mult ca
pe un anunt publicitar, facindu-i de exemplu reclama la propria pagina web.
Tipul de semnatura pe care i-l alege un internaut este o preferinta personala. De
exemplu putem sa ne scriem numaile adevrat i adresa sitului web personal. Unii
dintre internauti scriu n loc de nume un citat care le-a placut mult, alii se definesc n
cteva cuvinte iar alii pot sa-i scrie adresa i numrul de telefon de acasa sau de la
servici. Semnatura trebuie sa nu fie mare, adic trebuie sa aib 1-3 rinduri de text.
Crearea uneia sau mai multor semnaturi se face n felul urmator. Se face clic pe
meniul "Tools" din fereastra principala OE i se alege optiunea "Options" pe care se
face clic. Va apare o multifereastra n care facem clic pe titlul ferestrei "Signatures"
pentru a ne muta n aceasta. La sectiunea "Signatures" a acesteia facem clic pe butonul
"New" pentru a crea o semnatura. n cimpul sectiunii va apare scris #Signature Nr.1.
Cursorul mausului va fi mutat n cimpul "Text" de la sectiunea "Edit Signature". Scriem
n acest cimp semnatura aa cum dorim sa apara i apoi apasam butonul OK al
multiferestrei "Options". Dac avem o fil text al crei coninut dorim sa-l folosim ca
semnatura selectam cimpul "File" de la sectiunea "Edit Signature" i apasam butonul
"Browse" pentru a cauta pe hardisc fila respectiv. Dupa ce l-am gasit l selectam i
apasam butonul "Open" din fereastra de cautare.
Dac dorim sa stergem o semnatura apasam butonul "Remove" iar dac dorim sa fie
numit n alt fel dect "Signature #n" apasam butonul "Rename" i facem modificarea
dorita. Putem sa cream mai multe semnaturi i putem sa desemnam una din ele ca
semnatura principala dac o selectam i apasam butonul "Set as Default".
Inserarea semnaturii ntr-un mesaj se face alegind locul de inserare (de obicei la
sfirsitul mesajului) i apoi facind clic pe butonul "Insert Signature". Va fi inserata
semnatura principala. Dac am creat mai multe semnaturi i nu dorim sa inseram
semnatura principala apasam pe sageata cu virful n jos de lng buton i apoi facem
clic n meniul care apare pe semnatura dorita.
STABILIREA IMPORTANEI UNUI MESAJ
Dac destinatarul mesajului nostru are de citit zilnic multe mesaje, putem sa-i
semnalam faptul ca mesajul pe care i-l trimitem este foarte important i trebuie sa-l
citeasca naintea altora sau este mai puin important i poate sa-l citeasca dup ce a
terminat de citit celelalte mesaje.
Un mesaj poate fi clasificat ca fiind : Foarte Important ("High Priority"), Obisnuit
("Normal Priority") sau Putin Important ("Low Priority").
Pentru a stabili importanta unui mesaj apasam pe sageata n jos din dreapta
butonului "Priority" i alegem din meniul care apare importanta dorita. Dupa ce i va
descarca mesajele din casuta postala destinatarul mesajului nostru va vedea n dosarul
"Inbox" ca unele din titlurile mesajelor primite au n stinga lor un semn de intrebare
colorat n rosu (mesaj foarte important) sau o sageata indreptata n jos i colorata n
albastru (mesaj puin important). El va putea astfel sa-i aleag ce mesaje sa citeasca
mai nti.
143
EML apare ca optiune permanenta i poate fi folosit la salvarea oricrui tip de mesaj dar
are dezavantajul ca fila rezultat are dimensiuni mari fata de celelalte formate.
Dupa ce am ales optiunile de salvare apasam butonul "Save" (salveaza). Mesajul va
fi salvat pe hardisc.
Dac dorim sa salvam doar atasamentul unui mesaj trebuie sa facem clic pe meniul
"File" i sa alegem optiunea "Save Attachments" pe care sa facem clic. Se va deschide
o fereastra unde trebuie sa selectam dosarul n care vrem sa salvam atasamentul.
Pentru aceasta apasam butonul "Browse" de lng cimpul "Save To" i n fereastra nou
aprut selectam dosarul i apasam butonul OK. Revenim astfel n fereastra "Save
Attachments" i apasam butonul "Save" iar atasamentul este salvat. Dac avem mai
multe atasamente le putem salva pe toate sau numai pe unele din ele.
3.2 MUTAREA I COPIEREA MESAJULUI
n fereastra de citire a mesajului facem clic pe butonul "Move To". Va apare o
fereastra numit "Move" n care trebuie sa selectam dosarul OE n care dorim sa
mutam mesajul. Facem clic pe dosar (de ex. pe "Drafts") i apoi pe butonul OK. Exista
i posibilitatea sa cream o copie a unui mesaj n alt dosar.Pentru aceasta folosim
butonul "Copy To". Atit mutarea ct i copierea se pot efectua folosind n loc de
butoanele amintite optiunile "Move to Folder" i "Copy to Folder" din meniul "File".
3.3 TIPRIREA MESAJULUI
Dac dorim sa tiparim la imprimanta un mesaj trebuie sa facem clic pe meniul "File"
i sa alegem optiunea "Print" pe care sa facem clic.Alternativ putem sa apasam pe
tastele CTRL i P n acelai timp. Putem folosi i un buton cu aceeai funcie ("Print")
dac l includem n bara cu instrumente ("Toolbar").
3.4 EVIDENIEREA MESAJULUI
Dac dorim sa punem n evidenta mesajul pe care-l citim pentru a-l gasi mai uor n
lista de mesaje din dosarul n care se afla trebuie sa facem clic pe meniul "Message" i
sa alegem una din optiunile : "Flag", "Watch Conversation" sau "Ignore Conversation".
Diferenta ntre ele este data de faptul ca "Flag" (steag) va evidentia doar mesajul
respectiv n timp ce optiunile "Watch Conversation" i "Ignore Conversation" vor
evidentia toat conversatia din care face parte mesajul respectiv (dac este
cazul).Optiunea "Flag" (marcheaza mesajul) adauga un stegulet lng titlul mesajului.
Optiunea "Watch Conversation" (urmareste conversatia) va colora n rosu titlurile tuturor
mesajelor care fac parte din conversatia respectiva i va adauga o pereche de ochelari
lng titlurile lor. Optiunea "Ignore Conversation" (ignora conversatia) va colora n gri
titlurile tuturor mesajelor care fac parte din conversatia respectiva i va adauga un cerc
barat lng titlurile lor.
3.5 NAVIGAREA PRIN LISTA DE MESAJE
Atunci cnd avem un mesaj deschis putem sa navigam (pornind dinauntrul acestuia)
prin lista de mesaje din dosarul n care ne aflam. Pentru aceasta avem la dispoziie
butoanele "Previous" i "Next" pe care dac apasam sintem mutati n mesajul
precedent respectiv mesajul urmator aceluia pe care l avem deschis. Putem folosi n
acelai scop i nite combinatii de taste i anume tinem apasate n acelai timp tastele
147
CTRL i < (mesajul anterior) sau CTRL i > (mesajul urmator). Dac n lista snt i
mesaje deja citite pe care vrem sa le sarim atunci apasam butonul "Next Unread" i
sintem mutati direct la urmatorul mesaj necitit. Aceasta manevra se poate realiza i
dac apasam n acelai timp tastele CTRL i U.
3.6 TERGEREA MESAJULUI
n fereastra de citire a mesajului apasam butonul "Delete" i mesajul va fi transferat
n dosarul "Deleted Items" (mesaje sterse). Acelasi lucru se intimpla i dac apasam n
acelai timp pe tastele CTRL i D. Mesajele sterse vor ramine n dosarul "Deleted
Items" pn cnd ne hotarim sa le stergem complet de pe hardisc. Pentru aceasta facem
clic pe meniul "Edit" din fereastra principala OE i alegem optiunea "Empty Deleted
Items Folder", pe care facem clic.
AGENDA CU ADRESE
Agenda cu adrese ("Address Book") conine adresele de mail i alte date despre cei
cu care corespondam. Deschidem agenda apasind pe butonul "Addresses" din bara cu
instrumente. Va apare o noua fereastra care are o bara cu butoane i doua
compartimente. n compartimentul din stinga avem dosare cu adrese iar n cel din
dreapta avem o lista cu adresele dintr-un dosar.
INTRODUCEREA UNEI NOI ADRESE
150
Pentru a introduce o noua adresa apasam butonul "New" i alegem din meniul
care apare optiunea "New Contact" pe care facem clic. Va apare o multifereastra
numit "Properties" n care putem accesa diferitele ferestre facind clic pe titlul lor.
Dintre aceste ferestre trebuie completate obligatoriu cteva cimpuri din fereastra
"Name", completarea cimpurilor din celelalte ferestre fiind optionala.
n fereastra "Name" (nume) avem mai multe cimpuri de completat. n cimpul
"First" scriem prenumaile persoanei, n cimpul "Middle" scriem al doilea
prenume, n cimpul "Last" scriem numaile de familie, n cimpul "Title" scriem titlul
persoanei ( ING., PROF., etc.),n cimpul "Nickname" scriem porecla iar n cimpul
"E-mail Addresses" scriem adresa de mail. Cimpurile "Middle", "Title",
"Nickname" snt optionale, adic putem sa nu le completam. De asemenea
putem sa scriem doar prenumaile sau doar numaile de familie al persoanei
respective. n cimpul "Display" (afisare) apasam pe sageata i alegem din meniu
felul n care sa fie afisat numaile n agenda, adic nti prenumaile i apoi
numaile sau invers. Dupa ce am terminat de completat cimpurile apasam butonul
"Add" i adresa apare n compartimentul de jos al ferestrei. Dac nu dorim sa
completam n agenda date n plus despre persoana respectiva apasam butonul
OK. Adresa va fi adaugata instantaneu la agenda.
n fereastra "Home" putem completa cteva date despre persoana a crei
adresa de mail dorim sa o introducem n agenda. n cimpul "Street Address"
scriem adresa la care locuieste, n cimpul "City" scriem orasul n care locuieste,
n cimpul "State/Province" scriem judetul, n cimpul "Zip Code" codul postal, n
cimpul "Country/Region" scriem tara, n cimpul "Phone" scriem numrul de
telefon, n cimpul "Fax" scriem numrul de fax, n cimpul "Mobile" scriem numrul
telefonului mobil iar n cimpul "Web Page" scriem adresa sitului web al persoanei
respective.
n fereastra "Business" putem completa cteva date despre serviciul persoanei
a crei adresa de mail dorim sa o introducem n agenda. n cimpul "Company"
scriem compania la care lucreaza, n cimpul "Job Title" scriem functia pe care o
are n companie, n cimpul "Department" scriem departamentul n care lucreaza,
n cimpul "Office" scriem biroul n care lucreaza, n cimpul "Pager" scriem
numrul de pager, n cimpul "IP Phone" scriem adresa IP a calculatorului
persoanei. Cimpurile referitoare la adresa companiei le completam ca mai sus.
n fereastra "Personal" putem completa cteva date personale ale persoanei a
crei adresa de mail dorim sa o introducem n agenda. n cimpul "Spouse"
scriem numaile sotiei (sotului), n cimpul "Children" adaugam numaile copiilor, n
cimpul "gender" alegem sexul persoanei, n cimpul "Birthday" alegem ziua de
nastere iar n cimpul "Anniversary" alegem o data la care persoana aniverseaza
un eveniment (de ex. casatoria).
n fereastra "Other" n compartimentu "Notes" putem completa cteva notite
importante (pareri,etc.) despre persoana a crei adresa de mail dorim sa o
introducem n agenda.
n fereastra "NetMeeting" putem completa cteva date tehnice care ne permit
sa stabilim o conferinta audio-video prin Internet cu persoana a crei adresa de
mail dorim sa o introducem n agenda.
n fereastra "Digital ID's" putem adauga (prin importul unor file speciale)
certificate digitale de securizare a schimbului de mesaje mail cu persoana a crei
adresa de mail dorim sa o introducem n agenda.
Dupa ce am completat datele din toate ferestrele apasam butonul
OK.Observam ca n fereastra agendei cu adrese a aprut o noua adresa n
dosarul "Main Identity Contacts". Putem inchide fereastra agendei.
151
Dac dorim sa trimitem acelai mesaj ctre mai multe persoane putem sa
automatizam adaugarea adreselor de mail n cimpul "To" al mesajului nostru
creind un grup de adrese. Pentru aceasta apasam butonul "New" i alegem din
meniul care apare optiunea "New Group" pe care facem clic. Va apare o
multifereastra numit "Properties" n care putem accesa cele doua ferestre facind
clic pe titlul lor. Dintre aceste ferestre trebuie completate obligatoriu cteva
cimpuri din fereastra "Group", completarea cimpurilor din cealalt ferestra fiind
optionala.
n fereastra "Group" trebuie sa completam un cimp i sa adaugam adresele de
mail ale persoanelor pe care dorim sa le includem n grup.n cimpul "Group
Name" scriem numaile grupului (de ex. "Prieteni"). Dac apasam pe butonul
"Select Members" va apare o fereastra numit "Select Group Members". Aici
alegem membrii grupului tinind apsat tasta CTRL i facind clic pe numaile i
adresa de mail a acestora. Dupa ce am terminat selectia apasam butonul
"Select". Dac nu dorim sa completam date despre grup n fereastra "Group
Details" apasam butonul OK.Grupul va fi creat instantaneu.
Dac dorim sa adaugam la grup o persoana i n acelai timp sa o includem i
n agenda cu adrese folosim butonul "New Contact" din fereastra "Group". Dac
dorim sa adaugam la grup o persoana (sau mai multe) dar nu dorim sa o
includem i n agenda cu adrese completam cimpurile "Name" i "E-Mail" din
josul ferestrei "Groups" i apasam butonul "Add".
n compartimentul "Group Members" vor apare pe masura ce snt introduse
numaile persoanelor care fac parte din grup.
n fereastra "Group Details" (detalii despre grup) putem completa cteva date
despre grup ca adresa, sit web, notite, etc. Completarea acestor date este
optionala.
Numaile grupului va apare n compartimentul din stinga al ferestrei agendei cu
adrese sub dosarul "Main Identity Contacts". Facind clic pe el putem sa vedem n
compartimentul din dreapta care snt persoanele care fac parte din grup. Putem
152
Putem sa cream mai multe dosare n care sa grupam adresele unor persoane.
Putem crea deci un dosar numit "Prieteni", un dosar numit "Colegi de Servici",
etc.
Pentru a crea un dosar nou apasam butonul "New" i alegem din meniul care
apare optiunea "New Folder" pe care facem clic. Va apare o multifereastra
numit "Properties" n care trebuie sa scriem numaile dosarului (de ex.
"Prieteni"). Completam numaile n cimpul "Folder Name" i apasam butonul OK.
Noul dosar va fi creat instantaneu. Numaile noului dosar va apare n
compartimentul din stinga al ferestrei agendei cu adrese sub dosarul "Main
Identity Contacts".
Putem adauga adresa unei persoane la un dosar facind clic dreapta pe ea i
apoi alegind din meniul care apare optiunea "Copy" pe care facem clic. Lipim n
dosar adresa copiata facind clic dreapta pe numaile dosarului i apoi alegind din
meniul care apare optiunea "Paste" pe care facem clic.Comenzile "Copy"i
"Paste" snt disponibile i din meniul "Edit" al ferestrei agendei cu adrese. De
asemenea putem copia adrese ntr-un dosar prin metoda "trage i da drumul"
("drag and drop".
Facind clic pe numaile unui dosar putem sa vedem n compartimentul din
dreapta care snt adresele prezente n acesta. Putem sa redenumim dosarul
selectind numaile acestuia i apoi facind clic pe butonul "Properties".
Putem sterge un dosar dac l selectam i apasam butonul "Delete" din bara
cu butoane a ferestrei agendei. Apare o fereastra de confirmare n care trebuie
sa apasam butonul "Yes".
cimpuri care trebuie completate n vederea realizarii unei cautari ct mai eficiente. Cu ct
snt completate mai multe cimpuri cu att avem mai multe sanse ca sa avem succes n
gasirea ct mai rapid a mesajului cautat.
n cimpul "Look n" (cauta n) trebuie sa specificam dosarul n care credem ca se afla
mesajul. Apasam pe butonul "Browse" din dreapta cimpului i n fereastra care apare
facem clic pe un dosar i apoi apasam butonul OK. Dac dorim sa cautam n toate
dosarele din OE trebuie sa facem clic pe dosarul "Local Folders". Este bine ca optiunea
"include subfolders" (include n cautare i subdosarele) sa fie bifat.
n cimpul "From" (de la) trebuie sa specificam expeditorul mesajului.n cimpul "To"
(ctre) trebuie sa specificam destinatarul mesajului. n cimpul "Subject" (titlu) trebuie sa
specificam titlul mesajului.n cimpul "Message" (mesaj) trebuie sa specificam un cuvnt
sau mai multe care apar n mesaj. n cimpurile "Received before" (primit nainte de data
de) i "Received after" (primit dup data de) trebuie sa specificam intervalul de timp n
care a fost primit mesajul cu ajutorul unor meniuri care ne prezint un calendar n care
trebuie sa facem clic pe o data. Casutele "Message has attachments" (mesajul are
atasamente) i "Message is flagged" (mesajul este marcat cu stegulet) trebuie bifate
dac este cazul.
Dupa ce am terminat de specificat parametrii cautarii apasam butonul "Find now"
(gaseste acum). La partea de jos a ferestrei va apare un cimp nou n care apar titlurile
mesajelor care indeplinesc conditiile cautarii. Mesajele pot fi deschise facind dublu clic
pe titlurile lor.
154
n cimpul "Select the Conditions for your rule" (selecteaza conditiile pentru regula)
trebuie sa bifam una sau mai multe din conditiile prezentate mai jos:
"Where the "From" line contains people" (Cimpul "From" al mesajului conine
persoane)
"Where the "Subject" line contains specific words" (Cimpul "Subject" al
mesajului conine anumite cuvinte)
"Where the message body contains specific words" (Corpul mesajului conine
anumite cuvinte)
"Where the "To" line contains people" (Cimpul "To" al mesajului conine
persoane)
"Where the "Cc" line contains people" (Cimpul "Cc" al mesajului conine
persoane)
"Where the "To" or "Cc" line contains people" (Cimpul "To" sau "Cc" al
mesajului conine persoane)
"Where the message is marked as priority" (Mesajul este marcat cu semn de
importanta crescut sau sczut)
"Where the message is from the specified account" (Mesajul provine dintr-un
anumit cont)
"Where the message size is more than size" (Mesajul este mai mare dect o
anumit mrime)
"Where the message has an attachment" (Mesajul are un atasament)
"Where the message is secure" (Mesajul este securizat)
"For all messages" (Regula se aplica tuturor mesajelor primite)
n cimpul "Select the Actions for your rule" (selecteaza actiunile pentru regula) trebuie
sa bifam una sau mai multe din actiunile prezentate mai jos:
pentru a crea o noua regula. Putem sa apasam pe butonul "Modify" pentru a modifica o
regula existenta deja. Putem sa apasam pe butonul "Copy" pentru a crea o copie a unei
reguli deja existente. Putem sa apasam pe butonul "Remove" pentru a sterge o regula
deja existenta. Putem sa apasam pe butonul "Apply Now" pentru a aplica o regula
existenta la mesajele care snt deja descarcate pe calculatorul nostru. Dac alegem sa
aplicam regula doar mesajelor care vor fi descarcate de acum incolo apasam pe
butonul OK. Regula este memorata de program i va fi aplicata atunci cnd snt
descarcarcate mesajele din casuta postala de pe serverul furnizorului de servicii
internet.
SORTAREA MESAJELOR DEJA DESCRCATE
Dac dorim sa aplicam o regula mesajelor deja descarcate selectam n fereastra
"Message Rules" regula dorita facind clic pe ea.Apasam apoi pe butonul "Apply Now".
Se va deschide o noua fereastra numit "Aply Mail Rules Now". n cimpul "Apply to
Folder" trebuie sa specificam dosarul care conine mesajele carora vrem sa le aplicam
regula. Facem acest lucru apasind butonul "Browse" i va apare o noua fereatra numit
"Apply to Folder". n aceasta facem clic pe dosarul dorit i apoi pe butonul OK (dac
dorim ca regula sa fie aplicata mesajelor din toate dosarele va trebui sa facem clic pe
"Local Folders"). Sintem mutati din nou n fereastra "Apply Mail Rules Now". Facem clic
pe butonul "Apply Now". Programul OE va aplica regula i ne va comunica ntr-o
minifereastra faptul ca "Your rule has been applied..". Apasam pe butonul OK al
miniferestrei. Sintem din nou n fereastra "Apply Mail Rules Now" pe care o inchidem
apasind butonul "Close". Apasam apoi pe butonul OK pentru a inchide fereastra
"Message Rules".
EXEMPLU DE STABILIRE A UNEI REGULI
Pentru a se intelege mai bine functia de filtrare va fi prezentat un exemplu. S
presupunem ca primim mesaje de la un prieten care are adresa de mail prieten@fsi.ro.
Dorim ca mesajele primite de la acesta sa fie transferate dup descarcare n mod
automat n dosarul "Prieteni".
n cimpul "Select the Conditions for your rule" selectam conditia "Where the "From"
line contains people".
n cimpul "Select the Actions for your rule" selectam actiunea "Move it to the specified
folder".
n cimpul "Rule Description" facem clic pe legatura "contains people". Se va deschide
o fereastra numit "Select People". Aici putem proceda n doua feluri. Putem sa scriem
adresa de mail (sau doar o parte din ea) n cimpul de sus i apoi sa apasam butonul
"Add". Putem de asemenea sa apasam butonul "Address Book" iar n fereastra care
apare (numit "Rule Addresses") sa facem clic pe adresa de mail dorita apoi sa apasam
pe butonul "From" i n final pe butonul OK. Ne vom intoarce n fereastra "Select
People" unde observam ca n cimpul "People" apare scris "Where the From line
contains prieten@fsi.ro ". Apasam butonul OK.Ne vom intoarce n fereastra "New Mail
Rule". Aici facem clic (n cimpul "Rule Description") pe legatura "specified folder". Se va
deschide o fereastra numit "Move" n care facem clic pe dosarul "Prieteni" i apoi
apasam butonul OK. Ne vom intoarce n fereastra "New Mail Rule". n cimpul "Name of
the rule" (numaile regulii) putem sa specificam un nume pentru regula respectiva, de ex.
156
virusului asupra unor file de pe calculator (stergere, modificare, etc.) se mai produce n
acelai moment i raspindirea virusului prin mesaje mail generate automat care snt
trimise la adresele existente n agenda cu adrese. Acest mecanism simplu dar eficient
este raspunzator pentru "epidemiile" de virusi informatici care apar cu regularitate i
care afecteaza sute de mii sau chiar milioane de calculatoare, generind pierderi
financiare importante.
Creatorii programailor OE i Outlook au inclus n ultimaile versiuni modalitati mai
eficiente de protejare a calculatoarelor de atacurile cu virusi informatici. Cu toate
acestea principalul mijloc de aparare contra virusilor ramine educarea utilizatorilor
postei electronice cu privire la filele trimise prin mail care pot fi potential infectate.
Filele executabile virusate snt trimise ca atasamente la mesaje mail. n momentul n
care primim un mesaj cu atasament este recomandat sa nu incercam sa deschidem
direct atasamentul ci sa-l salvam pe hardisc, sa-l scanam cu un antivirus actualizat i
abia apoi sa-l deschidem. Pentru aceasta facem clic pe meniul "File" din fereastra de
citire a mesajului i alegem optiunea "Save Attachments" pe care facem clic. Va apare
o fereastra noua n care apasind pe butonul "Browse" de lng cimpul "Save To" putem
sa alegem dosarul n care vrem sa salvam atasamentul. Facem clic pe dosar i apoi
apasam butonul "Save" i salvarea va avea loc instantaneu. Dupa salvare scanam
imediat cu un antivirus actualizat atasamentul respectiv i dac nu este infectat l putem
deschide. Dac atasamentul este infectat trebuie sa l stergem imediat i de asemenea
trebuie sa stergem i mesajul mail prin care ne-a parvenit.
Filele prin care se transmit virusi snt de tip executabil, deci au o extensie de tipul
.EXE, .COM, .BAT, etc. dar pot fi i file cu text de tipul .DOC . Exista file care nu au cum
sa transmita virusi, aa cum snt filele de tip TEXT care au extensia .TXT sau filele
grafice de tipul .JPG . Multi internauti tiu care snt extensiile unor file care pot transmite
virusi i de aceea pe acestea le scaneaza dac le primesc n mesaje mail ca
atasamente. ns aceeai internauti au obiceiul sa deschida direct atasamente care
conin file aparent inofensive cum snt filele de tip TEXT.
Creatorii de virusi au gasit modalitatea de a face ca o fil executabil sa apara ca
avind extensia TEXT sau JPG i deci sa dea impresia ca este o simpl fil care conine
un text sau o imagine. Ei creeaza o fil executabil cruia i adauga o dubla extensie
(de tipul .COM.TXT sau EXE.JPG sau alta) n aa fel nct pe unele calculatoare nu va fi
vizibila dect extensia TXT sau JPG. Internautii care primesc un mesaj cu un astfel de
atasament l deschid fr a-l scana n prealabil cu un antivirus i n acel moment se
declanseaza atacul viral. Solutia la aceasta situaie este sa scanam toate atasamentele
primite indiferent de extensia lor. Pentru a vedea toate extensiile unei file primite ca
atasament trebuie sa mergem inWindows Explorer i sa facem clic pe meniul "Tools" i
sa alegem optiunea "Folder Options" pe care sa facem clic. Va apare o multifereastra
numit "Folder Options" unde trebuie sa facem clic pe titlul ferestrei "View" pentru ca
aceasta sa fie afisata n prim plan. n aceasta fereastra trebuie sa inlaturam bifarea de
la optiunea "Hide file extensions for known file types" (ascunde extensia pentru filele
folosite n mod uzual) i apoi sa apasam butonul OK. Din acest moment vom putea sa
vedem care snt atasamentele care au dubla extensie i vom fi avertizati sa nu le
deschidem.
Dac la calculatorul nostru au acces i persoane care nu tiu cum sa procedeze cu
mesajele mail n aa fel nct sa nu produc o infectie cu virusi informatici atunci avem
posibilitatea sa impiedicam deschiderea i chiar salvarea mesajelor care conin
159
CRIPTAREA MESAJELOR
n drumul lor de la expeditor la destinatar mesajele mail pot fi interceptate i citite i
de alte persoane dect acelea carora le snt destinate.n situaia n care dorim sa
transmitem n mesaje date confidentiale (de ex. planul unei afaceri sau date medicale
personale) putem sa criptam mesajele n aa fel nct persoana care le intercepteaza sa
nu fie capabila sa le inteleaga continutul.
Metoda de criptare cea mai indicata este scrierea mesajelor ntr-un editor de text
(Notepad sau altul), salvarea sub forma de fil text i apoi criptarea acestei file cu un
program gratuit de criptare (de ex. Mooseoft Encrypter , Fine Crypt sau altul). Fila text
criptat va fi ataat la un mesaj mail i trimis destinatarului. Putem de asemenea sa
criptam i alte file i sa le trimitem ca atasamente (file de tip .DOC, .XLS, .JPG, etc.).
Unele programe de arhivare (de ex. WinRAR sau ZipGenius) ne permit sa arhivam o fil
cu ajutorul unei parole n aa fel nct fila respectiv sa nu poat fi dezarhivat dac nu
este cunoscuta parola. Destinatarul mesajului trebuie bineneles sa cunoasca parola cu
care snt criptate sau arhivate filele pentru a le putea deschide i citi.
Multi internauti folosesc pentru criptarea mesajelor mail un program gratuit numit
PGP care cripteaza direct mesajele care urmeaza a fi trimise. Acest program se
integreaza n programul de mail OE i acest lucru este un avantaj pentru ca mesajele
snt criptate automat ns este i un mare dezavantaj pentru ca exista situaii n care
PGP se blocheaza i genereaza mesaje de eroare de fiecare data cnd deschidem OE.
161