MARTURII ARHEOLOGICE DESPRE RASPANDIREA CRESTINISMULUI

IN NORDUL DUNARII IN SECOLELE III-IV

Contextul politic
-

a doua jumatate a sec. III criza in imperiul roman => provincia Dacia
parasita de oamenii de afaceri , de negustori , de stapanii de sclavi
271-175 retragerea oficiala a armatei si administratiei romane in
sudul Dunarii = > noua provincie Dacia Aureliana
in Dacia nord dunareana populatii migratoare : goti, huni, gepizi,
avari
sfarsitul sce. VI sec. X = slavii
teoria lui Robert Roesler : Dacia a fost complet evacuata de locitori in
271- 275 , iar poporul roman s-a format undeva in sudul Dunarii , de
unde ar fi imigrat ( sau remigrat ) in teritoriul de azi al Romaniei
in aceasta teorie contraziceri in privinta locului de formare a
poporului roman si a momentului istoric in care ar fi avut loc
remigrarea pe teritoriile nord dunarene
teoria originii carpato-balcanice sau a continuitatii respinge teza
roesleriana

Argumentele teoriei continuitatii

-

populatia saraca nu ar fi plecat in sudul Dunarii datorita regimului

fiscal excesiv din imperiu
cei ce marturiseau credinta crestina nu ar fi trecut intre granitele
imperiului caci crestinismul era considerat religio illicita ( pana in
313)
271-275 provincia Dacia era puternic romanizata
popoarele migratoare atrageau populatia autohtona de agricultori si
pastori , care le asigura mijloace de trai
exista totusi un permanent schimb de populatie intre nordul si sudul
Dunarii
nici un izvor nu aminteste de vreo imigrare sau remigrare a romanilor
din Peninsula Balcanica in nordul Dunarii , in sec. IX-XIII

la Sarmisegetuza , Apulum , Porolissum urme ale vietii populare

s-au descoperit asezari satesti cu inventar agricol si mestesugaresc ,
vase care patreaza forma si ornamentatia ceramicii dacice
Descoperiri arheologice paleocrestine in Transilvania

descoperirile arheologice dovedesc existenta unei vieti in continuare in

localitati din Transilvania
- Sarmisegetuza urme arheologice din sec. IV
- Apulum si Porolissum cimitire ale populatiei daco romane
- Potaissa obiecte romane din sec. IV
- Circulatia monetara in provincie = dovada a continuitatii populatiei
locale
Obiecte paleocrestine ( sec. IV-V) dovedesc vechimea crestinismului la
noi si continuitatea populatiei daco- romane de limba latina.
Obiecte paleocrestine ( sec. IV) descoperite in Transilvania :
a) Tablita votiva ( donarium ) de la Biertan
- un donarium crestin si un disc , ambele din bronz
- pe donariu inscriptie latina : EGO ZENO VIVS VOT UM POSUI (Eu
Zenovius am pus ofranda , fagaduinta , danie )
- tablita cu inscriptia , discul cu monograma si eventualul policandru de
care atarna tablita duc la presupunerea ca exista un locas crestin de
cult.
b) Porolissum ( azi Moigrad ) vas cu inscriptie si simboluri crestine
- fragmente ceramice si piese de fier si bronz ( sec IV) , probabil un
disc cu monograma criptografica a lui Hristos si simbolurile crestine :
un pom si o pasare + inscriptia : EGO . . VIUS sau ULUS VOT
P , adica EGO (ZENO)VIUS sau (PA)ULUS VOT(UM) P(OSUI).
c) Potaissa - o gema (intaglio) din Onix care are sculptata pe ea scena
Bunului Pastor si criptograma crestina ( Isus Hristos , Fiul lui
Dumnezeu Mantuitorul)
- dateaza din sec. IV ( dupa unii arheologi din sec.III)
d) intr-un loc necunoscut o alta gema care infatiseaza tot scena
Bunului Pastor
- dateaza din sec. III
e) Cluj-Napoca (1927) o piatra funerara romana cu inscriptia D(IS)
M(ANIBUS) CL(AUDIUS) VALENTINUS VIX(IT) ANNIS XX ,
-

VALERIA VALENTINA FILIO PIISSIM(O) , iar dedesupt formula:

S(IT) T(IBI) T(ERRA) L(EVIS)
f) Ampelum ( Zlatna) partea superioara a unui monument funerar
( mijlocul secolului III)
- semnul crucii
g) in Transilvania opaite paleocrestine cu semnul crucii
- in sec IV-V
- Apulum doua opaite de lut
- Dej un opait de bronz
- Porolissum un opait de bronz
- Sarmisegetusa un opait de lut
- Sanmiclaus Alba ( 1973-1975) un tipar de turnat cruci , din lut ars
( sec. V-VI)
- Ulpia Traiana Sarmisegetusa un fund de vas ceramic cu un chrismon
(monograma XP) incizat si altul pe care se zgariase o cruce simpla
- Obiecte de uz casnic ( amfore , srachini) cu simboluri crestine ( sec.
II-VI)
h) Banat obiecte paleocrestine:
- un inel oval din aur cu gema , pe care sunt gravati un paun si un delfin ,
simboluri specific crestine
- un inel de bronz cu cruce , in raul Caras
- un opait de bronz in forna de peste la Lipova
- un capac de lut cu cruce la Tibiscum
i) Banatul Iugoslav de astazi:
- o cruce de metal alb la Varset
- doua cruci mici , identice , la Dubovat
j) Oltenia
- Romula : doua opaite decorate cu cruci , o cruciulita din bronz si o
bucata de caramida imprimata cu pesti si cruciulite
- Geme din sec. III-IV
- Racari ( jud.Dolj) un candelabru fragmentar din bronz ( sec. V-VI)
Primele biserici paleocrestine in nordul Dunarii
a) Slaveni jud Olt urmele unui lacas de cult crestin din a doua jum. A
sec. IV
- in biserica : placa cu monograma XP si un mormant
b) Porolissum ( azi Moigrad Salaj ) templu pagan refacut si refolosit
ca lacas de cult crestin

Viata crestina in Campia Munteniei si in Moldova

-

Bartosi (Galati ) urme romane si crestine ; aici au stationat Legiunile

I Italica V Macedonica si 2 unitati auxiliare
Soldatii crestini , negustorii si misionarii au facut cunoscuta noua
invatatura si in randul populatiei din apropierea castrelor romane
Descoperiri arheologice

la noi

Barbosi doua cruci de sidef , o amfora cu literele XP ( Hristos ) din

sec. III
Candesti ( Vrancea) o cruciulita si o cupa getica cu cruce ( sec. I-II)
Mitoc Botosani- cruciulite din sidef ( sec. II-III)
Tacuta vase din lut cu semnul crucii ( sec. IV-V) , morminte specifice
crestinilor
In Campia munteana tipare pentru cruciulite
Numarul asezarilor in care s-au descoperit obiecte paleocrstine
din sec. III-VII , se ridica la 117 ,din care 31 in Moldova si Muntenia
Concluzii:
Materiale paleocrestine = o marturie puternica in sprijinul teoriei
continuitatii = marturie a vechimii crestinismului la noi
Dupa 313 se poate vorbi de o generalizare a crestinismului in lumea
daco- romana din nordul si sudul Dunarii

CRESTINISMUL DACO-ROMAN IN NORDUL DUNARII

IN SECOLUL IV MARTURII LITERARE-ISTORICE
Contextul politic
- mijlocul sec. III urmare a crizei economice din imperiul roman Dacia
este parasita de oamenii de afaceri 271-275 , sub Aurelian , parasirea
oficiala a fostei provincii prin retragerea administratiei si a legiunilor in
sudul Dunarii.
- ulterior populatii migratoare : goti , huni , avari , slavi , iar mai tarziu
pecenegi si cumani.
Migratia gotilor
- gotii = popor de neam germanic , originar din peninsula Scandinavica si din
nordul Europei Centrale
- prima jumatate a sec. III ciocniri intre goti si armatele romane din Dacia
si Moesia
- de partea gotilor carpii din Dacia ramasa in afara provinciei romane 251imparatul Trobonianus Gallus incheie o pace cu gotii prin care cedeaza
coalitiei geto- carpatice unele teritorii din Dacia
- gotii( cele doua ramuri: rasariteana a ostrogotilor si apuseana a vizigotilor)
sfarsitul secolului III-sec. IV se aseaza pe teritoriul tarii noastre
- ei nu au avut nici o influenta asupra autohtonilor romanizati din Dacia
- limba daco-romanilor nu a fost inraurita de a gotilor
- 332 infrangerea gotilor de catre ostile romane conduse de catre Constantin
cel Mare
- 367-396- imparatul Valens intreprinde doua expeditii impotriva gotilor , in
nordul Dunarii, conduse de Athanaric
- 376 infrangerea gotilor de catre huni=> o emigrare masiva a lor in sudul
Dunarii , unde au avut loc lupte cu imparatul Valens , acesta pierzandu-si
viata(378)
- procesul de romanizare s-a mentinut si intarit datorita urmatorilor factori:
1) mentinerea cetatilor imperiale de pe malul tang al Dunarii
2) predominarea economiei romene cu moneda ei in tota Dacia
3) existenta podului de piatra peste Dunare
4) refacerea soselei catre Transilvania
5) populatia din dacia vorbea limba latina

Crestinarea gotilor
- gotii au conscut crestinismul inca de cand locuiau in nodrul Marii Negre
Crimeea
- ajungand la Dunare , invatatura crestina era raspandita printre ei de
captivii pe care ii aduceau din Asia Mica si Peninsula Balcanica
-332 gotilor li se impune libertate pentru crestini
- Sinodul I ecumenic de la Niceea ( 325) participa episcopul Teofil al
Gotiei (Gothiei), care era ortodox ( probabil episcopul crestinilor din tara
Gothiei)
Ulfila
- Socrate -> Teofil = invatatorul si predecesorul lui Ulfila ( Ulfilas)
- Ulfila = descendentil unei familii grecesti din Capadocia , deportata in tara
gotilor pe la mijlocul sec. III
- 341 Ulfila este trimis la un sinod semiarian tinut in Antiohia , unde a fost
hirotonit episcop de catre semiarianul Eusebiu al Constantinopolului
- alta ipoteza : hirotonit de Eusebiu al Constantinopolului in 336( mai aproape
de adevar)
- Socrate si Sozomen : Ulfila a fost la inceput ortodox , in sens Niceean , si
mai tarziu, din interese politice , a trecut la arianism
- Ulfila a creat un alfabet propriu ,gotic si a inceput traducerea Bibliei in
limba gotica
- 348- prigoana impotriva gotilor crestini dezlantiuta de conducatorul lor
Aorich=> emigrarea lui Ulfila in nordul Dunarii
- activitatea sa misionara continuata de episcopul Goddas , ocrotit de
imparatii Constantiu II ( 337-361) si Valens ( 364-378) care erau arieni
- Ulfila a creat in jurul sau o adevarat scoala teologica
- a tradus din limba greaca Biblia gothica ce a circulat in numeroase copii
manuscrise ( cel mai vestit este Codex Argentus Upsaliensis din sec. V-VI)
- 360 Socrate si Sozomen : Ulfila participa la un sinod in Constantinopol si
accepta marturisirea de credinta semiariana a acestui sinod
- 370-372 o noua persecutie anticrestina pornita de regele got Athanaric
- Ulfila moare in 383 la Constantinopol

Auxentius , ucenic al lui Ulfila , scrie dupa moartea acestuia un fel de

panegiric despre dascalul sau : Epistula de fide , vita et obitu Ulfilae
( Scisoare despre credinta , viata si sfarsitul lui Ulfila)
Audius , calugar eretic originar din Mesopotamia exilat in Scythia
Minor sub imparatul Constantiu III ( 337-361)
- condamnat de un sinod pentru propovaduirea unui rigorism exagerat
- a hirotonit episcopii Uranius si Silvanus
Persecutiile gotilor impotriva crestinilor din Dacia
- 347-348- persecutia anticrestina a lui Aorich atestata de o cateheza a
Sfantului Chiril al Ierusalimului
- Eutihie- ucenic al lui Ulfila originar din Capadocia- amintit intr-o
corespodenta a Sfantului Vasile cel Mare de prin anii 373-374
-370-372 Athanaric porneste o persecutie impotriva crestinilor din regatul
sau ( potrivit istoricului bisericesc Sozomen)
- numele martirilor consemnate intr-un fragment de calendar got: preotii
Verca si Batwin sau Bathusios cu cei doi fii si doua fiice , un calugar Arpila ,
11 barbati , 7 femei si un altul , in total 26 de martiri
- ramasitele acestor martiri au fost stranse de o crestina cu numele Gaatha ,
sotia unui conducator got , si fiica ei , Dulculla.
- sinaxarele pomenesc si alti martiri : Sfantul Nichita , ars de viu poate intro zi de 15 septembrie
- moastele duse in Cilicia si asezate intr-o biserica ortodoxa din orasul
Mopsuestia
Martiriul Sfantului Sava
- Sfantul Sava martir al persecutiei lui Athanaric
- patimirea sa reletata in Scrisoarea Bisericii din Gothia catre Biserica
din Capadocia scrisa prin 373-374 , scrisoare care este de fapt actul sau de
martir=> Sava = grec de neam , credincios ortodox
- preoti si credinciosi au fost nevoiti sa se refugieze din Gothia peste
Dunare , in Romania ( una din provinciile imperiului roman de rasarit , fie
Moesia , fie Scythia Minor)
- intre refugiati : preotul Sansala ( Sansalas)
- Sansala si Sava au fost prinsi , supusi la chinuri si siliti sa aduca jertfa
idolilor , lucru pe care l-au refuzat.

- Sava- inecat in raul Museos 12 aprilie 372 , a cincea zi dupa Pasti ( la 38

de ani)
-Vestea despre acest martir -> Sfantul Vasile cel Mare , arhiepiscopul
Cezareei din Capadocia
- La cererea Sfantului Vasile cel Mare moastele Sfantului Sava sunt aduse in
Cezareea impreuna cu mesajul guvernatorului Scythiei Mici Iunius Soranus
Scrisoarea Bisericii lui Dumnezeu din Gothia catre Biserica lui Dumnezeu
din Capadocia si catre toate Bisericile ( comunitatile) locale ale Sfintei
Biserici universale ( in limba greaca)= actul martiric al Sfantului Sava
Concluzii :
- in nordul Dunarii pulsa o viata crestina mai intensa , fiind aici biserici ,
preoti , cantareti si credinciosi care praznuiau anumite sarbatori
- era posibila convietuirea barbarilor ( taranii pagani) cu populatia dacoromana
- crestinii din nordul Dunarii , desi au trait intre goti din care multi erau
arieni- tineau randuielile ortodoxe potrivit celor hotarate de Sinodul I
ecumenic de la Niceea
- populatia daco-romana a continuat sa existe si sub goti , pastrand
legaturineintrerupte cu populatia de limba latina din sudul Dunarii ( Romania)
- se observa o influenta daco- romana in crestinismul gotilor ( nume latine)
- invatatura crestin ortodoxa era atat de puternica in teritoriile de azi ale
tarii noastre in sec. IV incat din randul credinciosilor de aici unii si-au fertfit
viata pentru Hristos.
Sfantul Niceta de Remesiana
- in Dacia Mediterranea
- nu se cunoaste nimic despre inceputurile scaunului de la Remesiana
- intr-o scrisoare din 367 se face amintire de un episcop cu numele Nichas
( probabil Nicetas)
- stiri asupra vietii si activitatii sale misionare din doua poeme ale Sfantului
Paulin:
1) Poemul XVII : Niceta urma sa plece din Nola spre indepartata
Dacie
* Niceta predica in limba latina

* Vasile Parvan : Niceta a predicat pe ambele maluri ale Dunarii ,

fiind apostolul dacoromanilor
* ipoteza acceptata : Niceta a predicat numai in sudul Dunarii ,
posibil si in Dacia Ripensis
* de origine daco-roman
* a lasat lucrari scrise , indeosebi catehetice , lucrari dogmatice
, doua cuvantaricu caracter practicliturgic , imnul Te deum laudamus ( Pe
Tine , Dumnezeule , Te laudam)
* foloseste in scrierile sale opere ale Sfintilor Parinti rasariteni
* ultima data Sfantul Niceta este amintit in anul 414 intr-una
din scrisorile lui Inocentiu I , episcopul Romei
* a fost trecut in randul sfintilor
* a luptat pentru pastrarea credintei ortodoxe.
Laurentiou de Novae
- 401-417 a pastorit la Novae , in Moesia Inferior
- a scris doua omilii:
* De poenitentia ( Despre pocainta)
* De eleemosyna (Despre milostenie)