Aparatul genitala femel si mamela

Aparatul genital femel este format la totate speciile de mamifere domestice din
organelle estentiale ( ovarele) , caile de conducere ( provenite prin canalele muller ) si
portiunea copulatorie ( dezvoltata si prin participarea ectoblastului ) . Organele
estentiale :
- Ovarele sunt in numar de doua la toate mamiferele domestice ; caile de
conducere genitale cuprind : pavilionul trompelor ( oviductelor ) , viductele
( salpinxuri ) si uterul alcatuit in general din : coarnele uterine , corp si gat uterin
sau cervix . portiunea copulatorie cuprinde : vaginul , vestibulul vaginal si
vulva . toate aceste segmente pot fi remarcate atat pe aparate genitale disecate si
preparate in scop didactic dupa extragerea lor in cadrul organismului animal , fie
in situ ( la locul normal de amplasare al fiecaruia ) , prin deschiderea cavitatii
abdominale si pelvine care le adapostesc
Segmentele aparatului genital femel sunt suspendate pe plafonul si respective pe
peretii cavitatilor ce le adapostesc ( abdominala si pelvina ) , prin intermediul
seroasei peritoneale , ce formeaza o serie de cute , proprii fiecarui segment , cele mai
dezvoltate fiind ligamentele largi ( late )
Aparatul genital femel la rumegatoare
Aparatul genital la vaca prezinta o serie de particularitaii si anume :
Ovarele sunt suspendate dupa norma comuna , prin ligamentele ovariene proprii :
( cute ale seroasei peritoneale deplasate dupa plafonul cavitatii abdominale ) ,
reprezentand tot odata marginea craniala a ligamentelor largi . Ovarele la vaca sunt
situate in general la femelele negestante , la limita dintre cavitatea abdominala sic ea
pelvina , la jumatatea inaltimii intrarii in cavitatea pelvina , sau chiar pe planseul
acestuia , in timp si la animalele gestante uterul gravid tractioneaza intregul aparat
genital spre cavitatea abdominala implicit si ovarele .
Mezoul ovarian propriu reprezinta foita mediala de dedublare a portiunii craniale a
ligamentului larg iar mezosalpinxul s.lig.tuboo ovarian seroase pe peritoneala care
imbraca si suspenda ovictul ovit ctul iar prin marginea sa laterala contribuie la
delimitarea bursei ovariene .
Histostructura ovarului la vaca este reprezentant de urmatoarele componente de la
exterior spre interior : epiteliu germinativ , albuginee , zona corticala
( parenchimatoasa ) zona medulara ( vasculara ).
Epiteliu germinativ apare la microscop in general cubic , sau cilindric , simplu ,
pastrat in unele zone depoamat in altele , pentru nivelul hilului ovarian sa se
continuie cu mezoteliul peritoneal .
Albugineea ovariana este alcatuita din elemente conjuctive , cu nucleii alungiti este
relative bogat vascularizata si poate prezenta o grosime de cca.0,1mm ia provine din
condensare al fibrelor conjuctive periferice ale stromei ovariene.
Zona corticara a ovarului ( Parenchimatoasa ) este dispusa la periferia ovarului , la
toate speciile cu exceptia ovarului de iapa si cuprinde o masa conjuctiva in care se
gasesc inclusi foliculii ovarieni care pot fi : primordiari , primari s.de ordinul I in
crestere s.de ordinul II si mature s.de ordinul III , denumiti inca si solicul de graaf .
Foliculii primordiali sunt cei mai mici si cei mai numerosi , sunt dispusi in toata
zona corticala a ovarului si reprezinta foliculi pe cale de evolutie sau atrezici .

Foliculii primari sunt ceva mai mari decat foliculi primordiari diametrul lor depasind
in general 50,4mm , ei reprezentand ovacita situate relative central ( cu diametrul de
cca.30mm ) fiind inconjurata de o coloana completa de cellule epiteliale cubice ,
unistratificate .
Foliculii de ordinul 2 sunt foliculi in crestere la care se poate observa aparitia unei
cavitati , in functie de marimea careia foliculi cavitari pot fi : mici , mijlocii si mari .
Cavitate foliculara este plina cu lichid follicular iar in jurul ovocitei si respective al
cavitatii foliculare se pot observa cel putin doua randuri de cellule epiteliale foliculare
la foliculi mici , numarul lor crescand direct proportional cu marimea foliculii .
Foliculii de ordinul 3 s.matur , reprezinta ultimul stadium de dezvoltare al folicului
cavitar avand un aspect veziculos cuprinde in interior ovocitul , celula voluminoasa
cu diametrul depasind 200 micron . in jurul ovocitei se gasesc dispuse radiar , in
coroana cellule foliculare alcatuind corona radiate .
Cavitatea foliculara este inundata cu lichid follicular al carui acumulare continua duce
la cresterea tensiuni intrafoliculare .
Foliculul de Graaf este delimitat la exterior de o membrane bazala ce se constituie pe
seama abstromei corticalei , inpreuna cu doua teci conjuctive , din care :
- Teaca interna , bogat celularizata si bine vascularizata , are functie endocrina ,
celulele ce o alcatuiesc secretand hormoni extrogeni ;
- Teaca externa cu structura conjuctiva reprezentand numeroase cellule si fibre
conjuctive delimiteaza foliculul la exterior .
Zona medulara ( vasculara ) este dispusa in general in jurul hillului ovarial , fiind
lipsita in general de foliculi si extreme de bogata in elemente conjuctive , vase si
nervi , la care uneori se adauga prezenta si a numeroase leiocite .
In structura zonei vasculare a ovarului pot fi remarcate la microscop , arterele helicine
, arterteriole , venule , filete neurovegetative , cat si linfatice ce constituie reteaua
vasculu nervoasa ovariana a.
Trompele uterine s.oviductele s.salpinxuri s.Trompele Fallopio , sunt organe pare cu
aspect tubular fine si flexoase , situate in grosimea ligamentului denumit mesosalpinx
, disecat si intins el poate sa aiba lavitele lungimea de 12 15 cm si diametrul de 0,4
0,5 cm iar la vacile adulte 24 28 cm si diamterul de 0,9 1,4 cm . Trompele
uterine la vaca sunt prevazute cu un pavilion relative festonat si in general nefranjurat
, extremitatea sa uterine continunduse direct cu cornul uterin corespunzator , fara o
demarcatie evidenta .
Structura histologica a oviductului este reprezentata de : seroasa , musculoasa si
mucoasa .
Seroasa este reprezentata de peritoneul zonal care va da mezosalpinxul reprezentand
portiunea craniana al ligamentelor largi .
Musculoasa este structurata dupa norma comuna , fiind formata dintr-un strat intern
de leiocite dispuse circular si un strat extern , longitudinal , contractia acestora avand
un rol deosebit in tranzitul gametilor .
Mucoasa este reprezentata la nivelul corpului viductului de un epiteliu prismatic
simplu , ce cuprinde doua categorii de celula din care unele batiprismatice cu kinocili
in perioada de repaus sexual si altele neciliate . la nivelul pavilionului oviductului ,
mucoasa prezinta un epiteliu cu caracter endopelifor . mucoasa pavilionului apare
relative intens cutata .

Uterul la vaca , apare ca un organ cavitar bine dezvoltat situate in cea mai mare
parte in cavitatea pelvina exceptand multiparele la care de regula depaseste marginea
interioara a pubisului . systematic , uterul cuprinde 3 portiuni : coarnele uterine ,
corpul uterului si gatul uterin .
Coarnele uterine se afla in continuarea oviductelor avand un aspect tubular cu o
consistenta relative ferma si o directie convergenta spre zonal or de unire care va
constitui limita lor caudala fata de corpul uterin .
In zona de unire a celor doua coarne uterine se remarca trecerea seroasei de pe un
corp pe altul si respective pe corpul uterului formand ligamentul intercornual , zona
de unire a celor doua coarne proeminand in cavitatea uterine in care este prezent un
redus sept , rezultand un uter partial devizat subseptat .
Seroasa peritoneala trece apoi lateral pentru a se continua la nivelul peretilor cavitatii
pelvine luand astfel nastere ligamentele largi s.late , ce suspenda intregul aparat
genital in directia caudala pana la nivelul gatului uterin colului uterin zona in care va
forma dorsal si ventral cate un fund de sac perimetrial : Retro-vaginal si vezico
vaginal . Acestea au importanta practica deosebita , intrucat in timpul parturitiei si
mai ales fatarilor distocice , pot fi infectate prin perforarea peretilor uterine de catre
membrele fatului sau ca urmare a unor interventii nepotrivite din partea celor care
ajuta femela sa expulzeze fatul .
Corpul uterului este asezat in general in cavitatea pelvina are un aspect cavitar ,
forma sa fiind cilindroida usor turtita dorso-ventral , cu lungimea de 10 25 cm si
grosimea peretelui de 0,8 1,4 cm .
Cavitatea uterine este virtuala cu repaus si cuprinde cavitatea cornuala , cavitatea
uterine propriuzisa si o portiune cervico-uterina , s.canalul cervical .
Gatul uterin s.colul , s.cervixul , are lungimea de 10 14 cm fiind relative gros si
dur la palpare , este relative slab delimitat de corpul uterului la majoritatea speciilor
cu exceptia situatiei de la catea la care prezinta la exterior o usoara strangulatie
reprezentand ismul uterin .