RADIATII GAMA

Razele gama au fost descoperite n anul 1900 de ctre Paul Villard (1860-1934), fizician i
chimist francez, n timp ce studia la Paris comportamentul Uraniului i Radiului. Numele acestui tip
de radiaie a fost dat de ctre Ernest Rutherford. Cu ocazia primelor cercetari privind dezintegrarea
radioactiva emisiile rezultante au fost clasificate in trei tipuri raze alfa, beta si gamma. De fapt
numai tipul gamma reprezinta radiatie electromagnetica propriu-zisa (adica fotoni de inalta
frecventa), celelalte tipuri reprezinta o radiatie de particule (nuclee de heliu de mare vitez numite
i raze , respectiv emisii de electroni numite i raze ).
Proprietatile razelor gamma:
Radiatia sau razele gamma (gamma de la litera greceasc ) sunt unde electromagnetice
cu frecvente foarte mari (respectiv lungimi de unda mici, sub 0,005 ) produse de interactiuni intre
particule subatomice, (cum ar fi in dezintegrarile radioactive sau la ciocnirea si anihilarea unei
perechi electron pozitron), fiind purtatoare de energie ridicata si deci foarte penetrante, in
consecinta foarte periculoase pentru sanatatea omului.
Razele pot strabate cu usurinta grosimi considerabile din tesuturi animale si vegetale,
substane usoare si chiar cativa centimetri din substante dense cum ar fi de exemplu plumbul.
In urma interactiunii dintre aceste radiatii si organismele vii, apar fenomene fizice (ionizari, excitari
atomice) care determina consecinte biochimice (alterari ale macromoleculelor si ale sistemelor
enzimatice ruperi de legaturi chimice, aparitia de radicali liber, recombinari nedorite).
Cele mai importante efecte se observa la celulele germinale (sexuale). In urma interactiunii dintre
radiatii si celulele germinale se observa o alterare a cromozomilor si a codului genetic ADN/ARN.
Gravitatea acestor efecte este amplificata de transmiterea mutatiilor la descendeni.
Protectia contra razelor gamma se asigura prin pereti de beton, otel sau plumb ultimul fiind cel mai
eficace.
Detectarea radiaiilor gamma se poate face pe mai multe ci:
datorit efectului de ionizare, pot fi detectate cu electrometre sensibile; pe acest principiu
funcioneaz detectorul Geiger-Mller;
prin nnegrirea unei plci fotografice;
cu ajutorul camerei cu cea.
Aplicatiile razelor gamma sunt asemanatoare razelor X:
sterilizarea alimentelor, a instrumentelor medicale, etc
controlul radiologic al imbinarilor metalice de grosimi mari;
distrugerea tumorilor canceroase;
experimente stiintifice de varf multe in domenii de pionierat;
Gamma Knife (sau radio chirurgie stereotactica ) o metoda neinvaziva de reducere a tumorilor si
malformatiilor arterio-venoase cerebrale sau de stopare a cresterii lor (existenta si in tara noastra).
Efectele radiatiilor gamma:
Consecintele expunerii la radiatii gamma depind de doza primita, practic traim cu o sabie cosmica
deasupra capului, numai distantele uriase din Univers fac improbabila o expunere mortala generata
de un cataclism cosmic de tip supernova sau gaura negra !
Oamenii de stiinta banuiesc ca o expunere la o emisie exploziva de radiatii gama ne-a afectat deja
planeta in urma cu 440 milioane de ani, la sfarsitul perioadei Ordovicianului, distrugerea stratului de
ozon al Pamantului avand ca si consecinta disparitia a 2/3 din vietuitoare !
In fapt, suportam zilnic doze mici de radiatie gamma provenind din spatiul cosmic, din minereuri,
gaze radioactive provenind din subsol, izotopi slab radioactivi aflati in componenta diverselor
substante industrializate, radiatii generate in apropierea centralelor nucleare, ba chiar si din apa pe
care o bem. In functie de dozele suportate si de rezistenta noastra naturala, am putea sau nu suferi
imbolnaviri si/sau am putea transmite defecte genetice urmasilor.

De mentionat ca atunci cand zburam cu avionul suportam doze crescute de radiatii, dar cei mai
expusi sunt cosmonautii.
Pentru a cuantifica riscul biologic global (cumulat) de iradiere ionizanta (raze X+raze ), se folosete
o unitate de msur numit Sievert, care exprim doza medie absorbit de diferite esuturi umane.
Doza de radiaie ionizant natural se situeaz n jurul valorii de 2,5 mSv/an !
Cuantificarea dozelor medii absorbite de corpul uman in urma unor activitati obisnuite:
o explorare radiologic pulmonar 0,5 mSv
o cltorie cu avionul timp de cteva ore 0,03 mSv
un week-end petrecut la o altitudine de 1.500 de metri 0,01 mSv
Conform recomandrilor acceptate, limita maxim de iradiere din surse artificiale este de 1 mSv/an n
populaia general i 20 mSv/an pentru cei care lucreaz n domeniul nuclear.
Statistic, totalul expunerii radioactive medii pentru un adult pe an, se repartizeaza intre urmatoarele
cauze:
38% iradierea extern teluric
30% iradierea medical
19% iradierea intern natural
12% radiaiile cosmice
3% depunerile radioactive
1% expunere profesional
Razele gamma din Univers
Cele mai puternice surse de raze gamma sunt: Soarele (in special atunci cand se produc eruptii
solare), stelele neutronice, pulsarii, quasarii, magnetarii.
In 2008 telescopul spaial Fermi Gamma-ray aparinnd NASA a detectat n constelaia Carina
aflata la o distan de 12,2 miliarde de ani lumin cea mai puternic emisie de raze gamma
inregistrata vreodata, cu o putere ce a depit intensitatea exploziei simultane a 9.000 de stele de
dimensiunea Soarelui practic numai Big-Bang-ul a generat o energie mai mare ! Deflagratia a emis
intr-un minut de cinci ori mai multa energie decat va emite Soarele de-a lungul intregii sale vieti, au
calculat astrofizicienii.
Astfel de fenomene apar atunci cnd stelele de mari dimensiuni rmn fr combustibil i colapseaza,
crend o uria gaur neagr.

In 2010, un grup de cercetatori care lucreaza pe datele obtinute de telescopul spatial Fermi, a anuntat
ca au descoperit doua bule uriase de energie care erup din centrul Caii Lactee !!! Cele doua sfere
de energie se intind pe o distanta de 25.000 de ani lumina, in ambele parti ale galaxiei (deasupra si
sub galaxie, in imaginea de mai sus) si sunt echivalentul energetic a 100.000 de explozii ale unor
supernove. Ca ipoteze, fie este o emisie polara a uriasei gauri negre din centrul galaxiei (cel mai
probabil), fie o manifestare a materiei intunecate ce ar trebui sa reprezinte 25% din masa
Universului si care n-a fost detectata pana acum decat indirect, prin efectul curbarii gravitationale a
razelor de lumina.
Am pastrat pentru final o stire cam nelinistitoare: recent, astronomii au identificat o batrana stea
masiva (potentiala supernova) aflata la o distanta de 8.000 de ani-lumina in constelatia
Sagetatorului- WR104, care este orientata intr-o pozitie polara pe directia Terrei, practic privim prin
teava tunului Dar n-om avea noi ghinionul ala de a ne afla in locul nepotrivit la momentul
potrivit ! :)
Pe 27 aprilie 2013, mai multe instrumente de cercetare spatiala (Gamma-ray Burst Monitor (GBM)
de la bordul Telescopului Spatial Fermi, telescopul Swift Space al NASA, Large Area Telescope
(LAT) al Fermi) au detectat o colosala emisie de raze gamma provenind din explozia stelei GRB
130427A, aflata la 3,8 miliarde de ani lumina. La momentul de varf, instrumentele au inregistrat o
energie de circa 95 GeV, flashul fiind destul de puternic ca sa fie vazut printr-un binoclu, de pilda. Ca
sa va dati seama ce inseamna un nivel energetic de Giga electroni-Volti, ganditi-va ca radiatia
spectrului vizibil are (numai) o energie cuprinsa intre 1,77 eV (corespunzatoare =700 nm rosu) i
3,1 eV (=400 nm albastru) !!

VIDEO Cea mai puternica explozie de raze gamma din istoria astronomiei, rezultat al mortii unei
stele, vazuta in detaliu
de I.C. HotNews.ro
Smbt, 23 noiembrie 2013, 22:58 Science - Spatiul

Explozie de raze gamma (reprezentare grafica)

Foto: NASA's Goddard Space Flight Center
In data de 27 aprilie, o explozie de lumina provocata de moarte unei stele aflate intr-o
galaxie indepartata a devenit centrul atentie astronomilor din intreaga lume, potrivit Agentiei Spatiale
Americane. Explozia de raze gamma, denumita GRB 130427A, reprezinta unul dintre cele mai
stralucitoare astfel de evenimente vazute vreodata.
Un trio de sateliti NASA, in coordonare cu telescoape robotizate terestre, au obtinut detalii nevazute
pana acum care revolutioneaza modelele teoretice actuale privind exploziile de raze gamma.
"Ne asteptam sa vedem un eveniment doar o data sau de doua ori pe secol , asa ca suntem norocosi ca
s-a intamplat intr-un moment in care avem o colectie adecvata de telescoape spatiale sensibile, cu
abilitati complementare capabile sa il vada", a declarat Paul Hertz, director al Diviziei de Astrofizica
a NASA din Washington.
Exploziile de raze gamma sunt cele mai luminoase explozii din univers. Se crede ca au loc atunci
cand nucleul unei stele masive ramane fara combustibil nuclear, se prabuseste sub propria greutate si
formeaza o gaura neagra. Din gaura neagra ies jeturi de particule care trec prin stea si erup in spatiu
cu o viteza apropiata de cea a luminii.
Mecanismul exploziilor de raze gamma (animatie)
Razele gamma reprezinta forma cea mai energetica de lumina. Se crede ca materia fierbinte care
inconjoara o gaura neagra recent formata si undele de soc interne, rezultate din coliziunile din jeturile
de particule, emit raze gamma cu o energia la nivelul a milioane de electron-volti (MeV), sau, cu
aproximare, de 500.000 de ori mai mare decat energia luminii vizibile.
Razele gamma, produse de undele de soc
Instrumentul Gamma-ray Burst Monitor (GBM) de la bordul Telescopului Spatial Fermi, al NASA, a
inregistrat pe 27 aprilie 2013 valul initial de raze gamma al GRB 130427A. In primele trei secunde,
"explozia monstru" s-a dovedit mai stralucitoare decat aproape orice alta explozie observata
anterior.e ce stralucitoare decat calculata explozie observata anterior.
Telescopul Swift Space al NASA a detectat explozia aproape simultan cu Fermi si a transmis imediat
coordonatele observatoarelor de la sol.
Telescoapele operate de Los Alamos National Laboratory din New Mexico, parte a proiectului

RAPTOR (Rapid Telescopes for Optical Response), s-au orientat catre zona exploziei. Au detectat un
fulger optic care s-a situat la nivel 7 pe scala astronomica a stralucirii, usor vizibila cu un binoclu. A
fost a doua cea mai stralucitoare explozie de raze gamma vazuta vreodata.
Fulgerul optic al GRB 130427A
In momentul de varf al fulgerului optic, Large Area Telescope (LAT) al Fermi a detectat o crestere
nivelului de gigaelectronvolti (GeV), ajungand pana la 95 GeV, cea mai puternica lumina vazuta
vreodata de la o explozie.

GRB 130427A, vazuta de instrumentul LAT al Fermi (cerul inainte de explozie, si in timpul
exploziei)/ Foto: NASA/DOE/Fermi LAT Collaboration
"Credeam ca lumina vizibila de la aceste explozii provine din socurile interne, insa aceasta crestere
arata ca provine de la socurile externe, ceea ce produce cele mai energetice raze gamma", a explicat
Sylvia Zhu, unul dintre membrii echipei Fermi de la Universitatea din Maryland (SUA).
Instrumentul LAT al Fermi a detectat GRB 130427A pe o perioada de circa 20 de ore, cu mult mai
mult decat orice alta explozie anterioara. Pentru o explozie de raze gamma, evenimentul a fost unul
destul de apropiat, arata NASA. Lumina sa a circulat 3,8 miliarde de ani inainte de a ajunge pe
Pamant, aproape o treime din cat le trebuie exploziilor obisnuite.

Mecanismul unei explozii obisnuite de raze gama/ Foto: NASA's Goddard Space Flight Center
Cu toate aceastea, "observatii detaliate facute de Swift si de telescoapele terestre arata clar ca GRB
130427A are proprietati asemanatoare cu exploziile tipice de la distanta, mai degraba decat cu cele
apropiate", a aratat Gianpiero Tagliaferri,, membru al echipei Fermi de la Observatorul Brera din
Merate (Italia).
GRB 130427A face subiectul a cinci studii publicate pe 21 noiembrie. Patru dintre acestea, publicate
de Science Express, evidentiaza contributiile Fermi, Swift si RAPTOR. Cel de al cincilea studiu este
publicat de Astrophysical Journal Letters si reprezinta cercetarea realizata de cel mai nou observator
cu raze X al NASA, Spectroscopic Telescope Array (NuSTAR), care a detectat stralucirea post
explozie la distanta de peste o zi.
explozie cosmica gaura neagra