Sunteți pe pagina 1din 339

IIN PUIDLICATIUNILE CAM $COALELOR

DIBLIOTECA LICEALA

No. 1

solossmossoessomeesesmemmilsolostosisesemmommemmemesmossommissm

MITOLOGIA

GREtek-ROMANA

IN LECTURA ILUSTRATA

DE

C. POPA-LISSEANU

i.

LEGENDELE ZEILOR

www.digibuc.ro

NICOLA_E_BALCES_CU

www.digibuc.ro

MITOLOGIA GRECO-ROMANA

IN LECTURA ILUSTRATA

www.digibuc.ro

DIN LUCRARILE ACELU1A$ :

Table le cerate, studiu de archeologie.

Poesia popularä la Romani. Aeuxt lnsula 5erpilor, cu o hartä, studiu de archeologie. Flora ,i Floriile, studiu de mitologie popularä.

Urme de sarbatori pigânegi [Brumariu, Mo5ii, Rusaliilel, stu- diu de mitologie popularä.

Incercare de monografie asupra cetätii Drâstorul-Silistra, cu

douä harfi 5i ilustrafiuni.

Cetäti

i orap greco-romane in noul teritoriu al Dobrogei,

cu o hartd 5i 22 ilustrafiuni.

Vieafa 5i

opera lui Gheorghe Lazár (In colaborare

Bogdan-Duicä).

cu G.

Oramatica limbii latine, Morfologia, Sintaxa 5i Noliuni de sti-

listicä, manual de 5coall

Cultura Romanä in lecturä ilustratä, manual pentru studiul

limbii latine, cl. III gimn.

Cultura Romani" in lecturä ilustratä, manual pentru studiul

limbii latine, cl. IV gimn.

.Metrica versurilor lirice ale lui floratius, (dupä Köpke), ma-

nual de 5coalä.

Versificatiunea latinä, Prosodia ,i Metrica, manual de 5coalä.

Cicero, Oratio pro Marcel lo, text latin cu adnotafii române5ti

Invätämânlul limbii latine in liceu.

Din metodica limbilor clasice, No. 1.

_Eutropius, Istoria Romanä, traducere.

Plinius, Corespondenta cu impäratul Traian.

www.digibuc.ro

Fig. 29.

Fortuna.

Stattiä de marmotl, gäsitä la Ostia, azi in muzeul Valicanului, Roma.

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

MITOLOGIA

GRECO-ROMANA

IN

LECTURA ILUSTRATA

I.

LEGENDELE ZEILOR

CU 80 ILUSTRATIUNI

EDITIA a VI-A

13UCUREM

TIPOGRAFIA JOCKEY-CLUB ION C. VACARESCU-

No. 4, STRADA UMBREI, No. 4

1924

www.digibuc.ro

PREFATA

Mitologia greco-romanä ce publicäm astäzi face parte din

grupa

date, in mod sistematic, elevilor din cursul gimnazial. Ea a

i Intregi, printr'o lec-

cunotinte

furä particulará si extrascolará, complexul de

isvorit, deci, din trebuinfa de a spori

4:kb:indite de elevi in studiul istoriei 0 mai ales in cel al

tiintelor auxiliare, pe cari le socotim necesare sä fie

Jimbii latine.

Mitologia va lärgi vederile elevilor asupra lumii antice,

fäcându-i sä cunoascä mai de aproape cultura clasicä 0 le va

da, pe furis, o serie de Indrumäri in domeniul artei, atat de

:inaintatä, a celor vechi, desvoltându-le in special simtul estetic.

Cartea de fatä, desi este riguros stienfificä, intrucât toate .afirmatiunile ce facem sunt bazate pe datele precise ale auto-

xilor clasici, totus ea nu este o carte de aiintä. Ea este mai

mult o carte de popularizare a

tiintei mitologice. Pusä la

indemâna scolarilor din cursul gimnazial, in primul rand, si

.1n al doilea rand, la dispozifiunea publicului celui mare, care

.nu poate aveá nici fimp si nici, in genere, pregätirea trebu-

incioasä spre a urmäri cercetäri mitologice, insofite de apara-

Jul

tientific, cartea ce publicám va umpla desigur un gol,

de mult simfit, in literatura noasträ románeasa.

$i dupi cum am procedat in cursul nostru de limba la-

.finá, urmärind supt diferitele ei aspecte Cultura romanä $i

fäcând-o accesibilä elevilor supt forma mai aträgätoare de

leciurd ilustrata, tot astfel si aci,

in aceastá completare a

cuno$tintelor asupra culturii antice

greco-romanä supt forma de lecturi llustrate, prin cari, ur-

am expus mitologia

mând povata lui Horatius, Omme tulit punctum qui miscuit

punem pe scolar pe nesimfite sä petreacä, cu

profit, câteva momente in lumea veche, furându-i in acelas

-Wile dulci,

iimp, mintea 0 sufletul pentru probleme de artä clasicä.

Cartea aceasta va desväli, speräm, multe coltisoare tai-

www.digibuc.ro

6

G. POPA-LISSEANU

nice din sufletul cititorului curios si il va face de sigur sä.

priceapä, cât de mare este puterea traditiunii, arätându-i cl,

in mare parte, cultura anticä este cultura noasträ modernä,

cä sufletul antic este sufletul nostru, credinta anticä credinta

noasträ, si, in partea ei formalä, religia pägânä,

putea-o crede ?religia noasträ supt mii si mii de raporturt-

cine ar

Cartea aceasta, färä sä insistäm asupra interpretärilor, ne va arätà multe din miturile strämosilor nostri, mituri pe cari nu

le-a putut sterge din amintirea noasträ nici lungul sir al ani-

lor, nici restristea vremurilor.

0 mitologie româneascä, insä, atât de necesarä, supt ra-

portul cunoasterii fiintei noastre si atât de bogatä in date,

cum o intrevedem noi, o mitologie a poporului român,pentru moment, nu e posibilä ; materialul de folklor este pânä astäzr

prea räzlefit si prea putin sistematizat. Ea insä se va produce

de sigur pe viitor, fiindca o mitologie a poporului nostru n

va explich insäs firea poporului nostru.

Cartea de fatä, pe care speräm sä o citeascä toti eleviC

din gimnaziu, inainte de a-si fi ales secfiunea de urmat in

liceu, nädäjduim sa dezvolte gustul pentru cultura clasicä sr

in special pentru cunoasterea artei antice. DaCa in Germania,. in clasica Germanie, bunäoarä, cultura veche este asa de mutt

desvoltatä, aceasta se datoreste in mare parte lecturii cärtilor

de felul acesteia, se datoreste in special aprecierii monumen-

telor antice si moderne, referitoare la antichitatea greco-ro- mani. Pietele publice si muzeele statului si cele particulare.

sunt pline, acolo, de monumente de aceastä naturl

La noi,aceste monumente sau nu se cunosc sau nu se apre-

ciazä. Exemplarele destul de interesante din colectiunile WU"

noastre, multe originale, ne lasä reci si nepäsätori, tocmai dirr

pricinä cä ne-a lipsit cu totul, panä acum, lecturi de felur

aceleia pe care o prezentam astäzi publicului românesc. rele. câteva exemplare, date in aceastä carte, dupä originalele dirt

muzeul nostru national, ne dovedesc, 'Inca odatä mai mull,.

cä frumusetea stä in interesul subiectiv ce-1 avem noi pentru

lucru, iar nu in lucrul in sine. Citesti un tablou sau o statu'd

numai atunci când ai invätat sä citesti,. prefiresti pe un Lao-.

coon sau pe Lin Bacchus numai atunci, când poli sä proiectezi- ideile. tale subiective asupra tabloului sau statuei ce ai inainte-

Legendele zeilor

cad in aceastä prima parte a lilito-

www.digibuc.ro

PREFATA

7

Jogiei greco-romane am vorbit numai despre zei, läsând pentru

.altä dag legendele eroilor

sumând, in cercul de influeng al zeilor mari, cele mai impor-

le-am tratat in 15 capitole, sub-

tante din miturile tuturor divinigfilor.

Mitologia greco-romang, ca fond de idei, nu poate aveà

firetenfii de originalitate.

Originalitatea ei stä mai mult in

felul de expunere al diferitelor legende, expunere care sä pro-

ducâ impresiune 0 reacfiune in sufletul cititorilor. Legendele

_zeilor nu pot fi, deci, decât o prelucrare, in române5te, a dife-

ritelor mituri, transmise nouä de textele scriitorilor antici.

Prelucrarea, insä, in limba noasträ a acestor texte, evident,

-are sä se resimg de felul de a fi al bor. Ne-am ferit inten-

fionat, din and in când, de a preface prea mult stilul inflorit

al autorilor clasici. Animismul 0 antropomorfismul scriitorilor

,Dechi se va regäsi, prin urmare, 0 in prelucrarea de fag.

Dintre autorii clasici am urmärit in special pe Homer,

ilesiod, Pindar, Vergilius, Apuleius, 5i, mai ales, pe Ovidius ;

iar dintre moderni9 mitologille sau legendele mitologice ale

Jui R. Wizard, P. Commelin, G. Schwab, F. Nöselt, O. Seemann

si Lexiconul mitologic al lui Roscher.

*

*

*

Cartea de fag s'a Mcut din inifiafiva 0 pe chelfuiala

'Caséi, Scoalelor. Administratorul acestei institufiuni, d. M. P o-

Joescu, dându-5i seama câ un invägmânt oricât de bun ar fi

el, areo nevoie de a fi susfinut 0 consolidat printr'o lecturi

extra5colarg, mai pufin teoretia 5i mai pe placul elevilor, s'a

9.ândit

sä pue bazape lângi multe alte intocmiri ce a creiat

la Casa 5coalelor

unei biblioteci liceale, al areia prim nu-

mir este Mitologia greco-romanä. Se cuvine deci sä aducem,

in acest kc, mulfumirile noastre inifiatorului acestei biblioteci

_pentru opera culturalä ce a Intreprins 0 de care sperim sä

.se resimg intregul nostru invigmânt secundar.

Bucurgti, lunie 1912.

PO PA-LISSEANU

1) Dintre lucrärile In românqte n'au fost utilizate cleat mitologiile

Jul Milläileanu,. läineanu, ¡i un articol al lui Anghel-losif, din ziarul

Minerva .

www.digibuc.ro

PREFATA LA EDITIA II-a 1)

Trecerea primei edifii, de 2000 de exemplare, a MItologiei

greco-romane,

carte care nu este un manual de

coalä,

intr'un interval de timp relativ destul de scurt, este- o dovad&

nelndoioasä cä aparifiunea volumului intâiu,. Legendele zeilor,.

räspunda unei necesitäfi simfite

i umpleä un gol in literal

tura noasträ. Acest fapt m'a determinat, in acela$ timp, sá

compun

i volumul al doilea, Legendele eroilar, volum care-

va apäreä in curând.

Modificärile introduse in aceastä noué edifie a primuluf

volum sunt, in cea mai mare parte, rezultatul criticei ce s'a

adus cärfii mele

din Neamul românesc literar, V. 35, 36,

i in special al criticei d-lui profesor N. lorga

G. POPA-LISSEANU

Bucurqti, Septemvrie 1915,

Din lipsa de hartie chromo, in editia III-a s'a nenuntat la ilustra-

liunile ce erau tiparite a parte.

www.digibuc.ro

I. CREATIUNEA

I. DESTINUL

r a inceput, când omul s'a trezit in mijlocul naturii

nemArginite, a trebuit sa bage de seamd, cá tot ceea

ce-1 Inconjoard, fiinte §i lucruri, sunt unele trecátoare,

adecd cari se nasc, trdiesc §i pier, ca bundoard anima-

Ile le

i plantele, iar allele, vecinice, cari nici nu se nasc,

itici nu pier, ca aerul, pámântul etc. Aceastd observatie

kerà natural sd-1 ducá la credinta

fiintá superioard,

[la credinta inteo provide*. Lumea trebuià deci sd fie

reiatá

i cârmuitd de o provide*, adecd de un D-zeu,

tiutor, care orândue0e cu

atotputernic §i a toate

intelepciune soarta oamenilor

Tärnânt.

i

a noroadelor depe

Cu vremea, Insd, popoarele din lumea veche §i-au

Tierdut toatd cuno§tinta lor despre acest D-zeu ade-

várat

i, in locul lui, au inceput sd se Irtchine la mai

'multi zei, la o sumedenie de zei, pe cari §i i-au inchi-

,puit stäpâniti de patimi §i pdcate, intocmai ca §i oa-

menii muritori. Totu§ o licdreald de cuno§tintd I§i vor

i, de aceea, §i-au

zeitate, mai presus decât ceilalfi zei, o zei-

irtai fi pdstrat ei despre provide*

plasmuit

tate pe care au numit-o Fatum (de unde fatalitate),

Destin.

www.digibuc.ro

10

G. POPA-LISSEANU

Acest Destin, pe care Românul II mai numeste

ii

Ursitä sau Soarte, dupd credinta Grecilor si a Roma-

nilor, erà fiu al Chaosului

al noptii celei negrelChaosul

i al Intunericului, adecd

i Intunericul erau socotiti

si ei tot ca niste zei, dar niste zei Mil de Inceput,.

- _

toil

fail de pdrinti.

Amândoi insd au

avut un sfârsit,.

o moarte, Chao-

sull

creati-

une, Intunericur

prin lumind.

zeL

ai pdgândfdlii au

avut un inceput,,

au avut o nas-

tere, desi se zi-

='-`f.-7- ced ca ei n'au_

-sfârsit,

sunt

a decd nemuri-

tori.

Adevdratull

Fig. I.

Fatum.

Desemn de Sellier.

D-zeu al nostru,

D-zeul religiunii

crestine, n'are

nici Inceput, n'are.

Mci sfârsit.

EF

singur este etern.

eterni. $i in aceastd privintd, pe Iângd multe altele,,.

legea noastrd crestineascd, monoteistd este mai presus, cleat legea pdgânismului politeist.

Cei vechi n'au cunoscut, deci, ze

Destinul, dupd credinta lumii antice, erd un zem

fdrd mila

i fard indurare, un zeu aspru, rece. El nu-si.

apleacd urechea la rugdciunile oamenilor, cum o face.

Dumnezeul nostru, In bundtatea sa nemdrginità. Totii

www.digibuc.ro

FACEREA LUMII

11

eilalti zei se supuneau poruncilor aspre ale Destinului

chiar marele Jupiter nu Indrasnia sa i

se Impotri-

-veasca; nici el nu putea

Induplice sau sa castige ceva

,dela el In hatarul oamenilor. Nimic nu se puteà asteptà

dela Fatum. De aceea, nici nu i se rugau oamenii; nu

i se aduceau nici Inchinaciuni, nici jertfe, cad ar fi fost

degeaba. Numai oracolele puteau sa ghiceasca puterea

:si voia Destinului. HotarIrile sale erau scrise pe o tablä

.de arama, de pe care nimenea nu le putea sterge si

.pe cari le puteau cetl numai zeii.

Poetii si artistii îi Inchipueau pe Fatum ca un

'Wean orb

norocul e orb, zicem

i noi

avand ochii

legati, stand cu picioarele pe globul pamantesc, ca do-

-vada ca puterea lui pe pamant e nemarginita,

i avand

in maini o urna, uneori o carte, In care se gaseste

:scrisd soarta oamenilor si purtand un sceptru, simbolul

atotputerniciei sale. Deasupra capului zeului se vede o

cununa de stele, semn ca In stapanirea lui netärmu-

rita sta nu numai pdmantul

rceriul. (Fig. 1).

i

infernul, dar chiar si

2. FACEREA LUMII

La Inceput de tot, inainte de a fi fost ceriu, pa-

imant si ap5,ne spune poetul Ovidiuera o singura

priveliste In lume. Era un Chaos, adeca o ingramadire

de elemente fara nid o Infatisare; o greutate fara viatä

un amestec de tot felul de lucruri, In plina vrajba.

Pe ceriu nu lumina nid soarele dätätor de viata

i nici

Aalba lurid cu coarnele ei mereu In refacere. Pamantul, .azi neclintit, Mt era Inca inconjurat din toate partile de

www.digibuc.ro

12

G. POPA-LISSEANU

aer, iar marea nu si intinsese Inca bratele sale pândi

la Indepártata margine a uscatului. Peste tot,. pe uncle

era pdmânt, pe acolo erà

ï apd si aer : pämântul ntt

erd vârtos, unda nu stià de cordbii, aerul n'aved

Nimica nu aved o forma a sa ; nu erau corpuri

Toate

elementele erau In luptá

frigul cu caldura lucrurile

umede cu cele uscate, cele moi cu cele tari, cele grele

cu cele ware.

Un zeu, sau poate Natura binefácátoare a pus.

capdt acestei lupte. A despdrtit apa de uscat §i uscatub

de ceriu ; a despdrtit

i aerul mai gros de eterul cell

curat si subtire. Dupd ce a desfdcut acest haos si a

despärtit elementele, dând fiedruia locul sdule-a orân- dull legi hotárIte. Focul mai usor s'a ridicat strálucinct

pe bolta cereascd, ocupând locul cel mai de sus; aeruI,. mai greu decât focul, s'a asezat dupd el ; iar pämântut

cel mai greu, mai greoiu decât aerul, a 'Udell In jos,.

Fig. Eurus, vântul de sud-est.

Baso-relief, Athena.

dupä sine, corpurile

cele mari

In sfarsit

apa, rdspândindu-se

In jurul uscatului, a

intrat chiar In mä-

runtaele pdmântului

si

inconjurat de

toate Dupá ce zeul a

Impártit 0 a orânduit

astfel lucrurile, a inceput sd dea o anumitä formä pä

mântului ; ca sa fie la fel din toate pärtile, l-a fäcut

rotund, ca un glob. A dat apoi poruncd sa se formeze

märile §i sd se umfle la suflarea vântului

pândeascd Imprejurul uscatului. A creaf isuoare

i sa se rds-

i bältE

§i lacuri §i râuri. Acestea din urmä, serpuind printre

maluri povârnite, sunt sorbite, pe ici pe colea de uscat.

www.digibuc.ro

FACEREA LUMII

13

alteori Insd ajung pând la mare, §i, intrând In câmpia

Intinsä

i libera a mdrii, isbesc tärmi In loc de rape.

strâmte. In urmd au Inceput sä se Intinzá câmpiile, sät

se wze ceva mai jos váile, sä se acopere cu frunzd

pädurile, sd se

inalte muntii

i sà

se ridice stâncile.

Si precum a I'm-

Fig. 3.

Zephyrus, vântul de apus.

baso-rellef, Athena.

partit zeul bolta ce-

reascdin cinci zone

cloud la dreapta,

cloud la stânga 0

una la mijloc mai ferbinte decât ce-

lelalte, tot

astfel globul pdmântesc, acoperit de bolta

cerului, I-a impärtit In cinci zone sau regiuni. Zona de

mijloc e atât de ferbinte cd nu poate fi locuitd ; o zä-

padd vecinicd acopere pe cele de la margine. Intre

acestea din urmá se gdsesc zonele temperate de CM.-

durd §i de frig.

Aicea, in aceastd

regiune temperatä,

zeul a poruncit sd se

wze §i negurele §i

nourii §i, tunetele,

cari au sd bage groaza

i vântu-

In oameni,

rile, cari fac sd se

producd fulgerele,

frigul. Creatorul insd

i

Fig. 4. --1 Boreas, Crivätul, vântul de

Miazd-noapte

Baso-relief, Athena.

n'a läsat vânturile de capul lor. Cu toate cd ele au fiecare

o Impdrätie deosebità, totu, din pricina vrajbei lor de

fraii, cu greu le-ai puted opri sá nu prdpddeascd lumea.

De aceea, Eurul fu surghiunit in Impärätia Per§ilor, In

www.digibuc.ro

14

G. POPA-LISSEANU

imparätia Arabilor §i In muntii, pe cari se ivesc razele-

indepartate ale Aurorii. Läcasurile pe care le Incälzeste-

soarele cu razele sale dela asfintit sunt In stäpänirea

Zefirului. Näpraznicul Crivät s'a repezil In Sythia si In

regiunile din Miazá-noapte. Furtunosul Austru §i-a sta-

bilit Imparatia nourilor si a ploilor In tinuturile de Miazd-

zi. (Fig. 2-5). De-asuPra vänturilor Creatorul a asezat

eterul cel usor si limpede, lipsit de miasmele necurate

ale parnântului.

Dupd ce Creatorul lumii a orânduit in hotare anu-

mite locul diferitelor corpuri, stelele, cari pänä atunci

§i

Fig. 5. Notus, Austrul, vântul de Miazä-zi.

Baso-relief, Athena.

stätuserá Thmor-

mantate

In

Intu-

nerecul haosului,

Incepurd sä stralu-

ceascd pe Intreg

Intinsul cerului ; si

pentru ca toate re-

giunile sä fie

cuite,

b olta

lo-

ce-

reascá se prefácù

In locas al stelelor

al zeilor ; apele In locas al pestilor ; pámantul al

fiarelor sälbatice ; aerul al pAsárilor intearipate. Lipsia

insä un animal mai de searná, cu o minte mai Malta

§i

facut

ca

sa porunceascd tuturor

näscut omul : fie

lumea din

haos,

cA marele creator,

1-a

pläsmuit

dintr'o

celorlalte.

S'a

care

a scos

särnantä

di-

villa', fie cd pämäntul, de abia iesit din mana crea-

torului,

si

de

abia

despärtit

de

eterul

cel

Inalt,

mai retinuse Inca sämanta ceriului Inrudit, si pe care Prometheu, fiul lui lapet, Inmuind In apd tärana pa-

mânteascä, 1-a fAcut In chipul zeilor a toate stapânitori.

.5i, In vreme ce toate celelalte animale privesc aplecate

www.digibuc.ro

NAVEREA ZEILOR

15

pâmântul, omului i-a dat o frunte mândrá $i i-a poruncit

sd se uite la ceriu $i sd-§i inalte privirea spre stelele de sus. Astfel pdmântul, care odinioard nu erd decât

un hao$ fdrd formá, transformându-se cal:1AM figuri de

oameni, necunoscuti mai inainte ').

3. NA$TEREA ZEILOR

Fiindcd toate câte se vdd $i câte existd in lume,

s'au ndscut, dupd cum credeau Grecii, din puterile ce-

riului si ale pdmântului, erd firesc lucru ca $i zeii sá fi

fost ndscuti tot de aceleasi puteri, de puterea ceriului

$i a pämântului, adicd de Uranus (Ccelus) ceriu, cal

bárbat, si de Gea, parnânt, ca femeie. Din unirea lor,

adicd din cdskoria lui Uranus cu Gea

care purtà

diferite numiri, ca Titea, Ops, Tellus, Vesta

i

chiar

Cybela,

s'au ,ndscut 45 de copii, Titani §i Titanide,

adicd fii Titeei, sau ai Pdmântului, intruchipand diferi-

tele puteri ale naturii. Cei mai insemnati dintre acestia

au fost : Oceanus, Iapetus, Saturnus,Tethys,Mnemo-

sina, Themis §i Rhea.

Saturnus 6Cronos, timpul), cel mai final' dintre

Titani, erà in icelas timp $i cel mai $iret. Acesta, din

cauzd cd -fatal lor Uranus, având teama de copiii

arunch indatd dupd na$tere in Tartar, adecd in sânul

pámântului, la indemnul Geei, mama lor, se puse in.

fruntea fratilor sái

lui Uranus. Saturn primi dela mama sa o secerá, nu-

i se revoltard cu fotii In potriva

1) Comparà Creatiunea lumii, dupà poetul Ovidiu, cu Crea fiunea lu-

mil, dupä tradifunea biblicá,

de astäzi.

i cu Creatiunea lunii, dup4 teoria

www.digibuc.ro

tiinfificä

16

a POPA-LISSEANIJ

mitä harpe, cu care rani a§a de tare pe tatäl säu, In

cat II aduse In neputinta de a mai avea copii. De su-

pärare

i din cauza Mull, Uranus muri, dupä ce pre-

vesti mai intai

fiilor sai pedeapsa ce aveau

primeasca pentru crima lor.

Lui Saturn ii

prezise In

deosebi ca la

rându-i va fi §i

el detronat §i iz-

gonit de fiii säL

(Fig. 6).

Sangele ce

curse din rana

Fig. 6.

Cronos-Saturnus.

Dupä o piaträ antia gravatä, Pompei.

cereasca

a

lui

Uranus se räs-

pândi pe p'ämânt

§i dete naVere

Furiilor ;

care cazù

cel

In

spuma

marii

facit sa se nascá

Aphrodita (sau

Venus).

Dupd aceasta,

Saturn se Casa-

torl cu soru-sa

Rhea, (o alta personificatiune a pamântului). Rhea deveni

In curând mama a copiilor Hestia-Vesta, Demeter-Ceres,

Hera-luno, Hades-Pluton §i Poseidon-Neptun. Dar,

de frica sà nu se Implineasca prevestirea lui Uranus,

indata ce sotia sa Rhea nä§tea un copil, Saturn II

inghitia,

timpul Inghite toate.

Cand se nascù al §aselea copil, Zois-Jupiter, muma,

Intristata de a fi pierdut atâti copii, ca sa scape cel

putin pe acest fiu al ei de lacomia lui Saturn, se gandi

www.digibuc.ro

SATURN PE PAMANT

17

la un siretlic. Pe copil II ascunse intr'o pesterd, iar

lacomului pdrinte Ii dete sd Inghitd o piatrd Infdsatd

in scutece. Saturn, care aved vederea scurtä si stoma-

cul excelent, o dete pe gât fard sa simtd. Nenorocitul, nu bägd de seamd cd, Inghilând aceastd piaträ, puneâ

la

addpost pe

fiul

sdu,

care

aved In

urmá sd-1 rdpue cu

puterea

bratelor

si

sa-1 isgoneascd din

domnia ce o avuse

pând atunci. (Fig. 7).

DUO un an de zile,

Jupiter iesi din pes- tera unde fusese as-

cuns si se pregati sd

pedepseascd pe cru-

dul

sdu

párinte

.Metis, viitoarea sofie a lui Jupiter, dete

Fig. 7. 5iret1icu1 Rheei.

Baso-relief antic, Muzeul Capitolin. Roma.

lui Saturn un vomitiv. Atunci acesta värsd mai intâiu

piatra si apoi pe copiii Inghititi. In urmd, Jupiter tratd

pe Saturn, precum acesta tratase pe Uranus si, gonin-

du-1 din ceriu, se Intrond In stdpânirea lumii.

4. SATURN PE PANIANT

Se spune cd Saturn, Siind detronat de fiul säu si

redus la starea de simplu muritor, s'a refugiat In Italia,

In Latium (latere, a se ascunde), unde adunä In jurul

sau pe oamenii cari, desi aveau un conducdtor, un

www.digibuc.ro

18

G. POPA-LISSEANV

rege, pe Janus, traiau prin pärduri, ca niste , salbatici_

Saturn (sata-samandturA) invalä pe oameni agricultura

§i epoca cat- a trait ad, a fost o epocä de belsug si

kle prosperitate : a fost epoca varstei de aur. Oamenii

Fig. 8.

Bustul lui Saturn.

Muzeut din Vatican. Roma.

In aceastä vreme, traiau inteo egalitate desavârsitk.

fára griji si fard necazuri. Pamantul producea dela sine,

nelucrat, toate bunáfatile.

Liberi de necazurile zilnice,

viata se scurgeà 'in liniste si pace. Oamenii nu stieau

www.digibuc.ro

SATURN PE PAMANT

19

ce e suferinta sau neputintele varstii ; ei traiau In de-

putere pand ce venia moartea. Sufletele, dupd

moarte, se prefaceau In spirite bune, cari mangaeau

pe cei räma0 in viatd, clandu-le fericire §i

dreptate.

Spre amintirea acestor vremuri ,fericite, Romanii sarba-

toriau in fiecare an, cam la Craciunul nostru, o sarba-

toare foarte popularä, Saturnalele, cari tineau

apte

.zile.

SárbAtoarea Incepeà prin desfacerea unor legáturi

-de land dela statua zeului, legaturi cu cari

un an intreq : aceasta insemna ca se ridicau toate le-

era legat

gaturile, cu cari era Incatuptd libertatea omului. Urma

apoi un repaus, un armistitiu, in toate afacerile publice

-§i particulare. Tribunalele se goliau; nici o critná nu se

mai pedepsià, nici un- rasbai-u nu se mai declarà.4 Erau

numai chefuri, bucurie §i veselie. Mai Ales sclavii se

bucurau de aceastä libertate.

Ei aveau dreptul

pue pe cap paldrii, semn al libertatii, sä se imbrace cu

toga de purpura, ca cei mai de seama cetäteni, §i, ce

-e Inca' mai mult, puteau sà fie serviti de stApariii lor,

pe cari adeseori îi luau in bätae de joc. Puteau cu aceastá ocazie sa spuna toate pa-

.surile serviciului lor §i toate cusu

rurile

stapanilor. Peste tot domnia.

bucurie §i veselie, atat in case, cat

pe strade, §i intocmai ca

i la anul

nou al nostru, îi trimiteau fel de

fel de cadouri. Puteau se zica, cum

zicem §i noi despre Craciun, care a-

Inlocuit sarbAtoarea pAganä a Satur)

fig. 9.

Ianus.

Dupi o monedä romang.

nalelor, «cad aceasta este pentru noi, cea mai ,mare

din serbätori». Sarturnalele amintiau vremurile de aur,

din epoca lui Suturn (Fig. 8).

Saturn era, la Roma, in stransa legaturd cu lanus,

-rege §i zeu al inceputurilor,

de aci lanuarie

www.digibuc.ro

al

20

G. POPA-LISSEANU

inträrilor,

ianua, poarta

si, fiindca cunostea trecutul

si viitorul, era inchipuit cu cloud fete. (Fig. 9). Templul

ski nu era inchis decat In timp de pace ; In timp de

rásboiu era totdeauna deschis. Inchis nu s'a intâmplat

sá fie decat de vr'o trei ori In intreaga istorie a Romanilor

5. VARSTELE OMENIRII

Omenirea a avut mai multe varste, carora

li s'a

dat numele diferitelor metale. De obiceiu se numarä.

patru vârste. Cea dintâia a fost v:irsta de aur1). Omul pazia, In

aceasta varsta

ne spune poetul Ovidiu

dreptatea

si buna credinta, fail sa aibä trebuinta de legi si de

judecatori. Nu se stiea pe atunci nici de pedeapsa, nici

de frica de pedeapsa. Le-gile nu- erau scrise, -ca astazi,.

pe table de arama, iar oamenii nu tremurau Inaintea

judecatorilor. Oamenii traiau in pace, fara sa alba tre-

buinta de acesti judecatort Toporul Inca nu taiase bradul

din munti spre a-1 trimite pe campia lucie a marii sa

cutreere astfel, sub forma de corabie, o lume strairia.

nu erau, pe

Oamenii nu-si cunosteau decât tam lor ;

vremea aceea, cetati imprejmuite cu santuri. Nu auziai

nici trâmbiti, nici trompete de rasboiu. Nu vedeai nici

coifuri, nici sabii, iar popoarele traiau fail ostiri, In

liniste si In pace. Chiar pamantul, neatins nici de gre-

bla, nici de plug, dedea, de bunavoie, toate roadele. Multumiti de hrana ce producea dela sine pamântul,

oamenii culegeau poame, si coarna si fragi de munte,.

1) Compará cu acest capitol, Vechiul Testament I, 2, Paradisul.

www.digibuc.ro

VARSTELE OMENIRII

21

mure de pe märkinii spinosi $i ghincld ce cddek

din copacul consacrat lui Jupiter, din $tejar. Era o pri4

mdvard vecinicd si adierea cea dulce a zefiridui man-

gaia lin florile ndscute, fàrä sä fi fost serndnate.

mantul, ca sá rodeascd, n'aveà nevoie de munca agri-

cultorului $i campiile, fdrd sá fi fost lásate ogor, Inca"-

runtiau de spice bogate. Curgeau fluvii de lapte, fluvii

de nectar, iar mierea cea Mae picurà din tulpina ste-

jarului verde.

Dupd ce Saturn a fost aruncat In negrul Tartar,

lumea a trecut sub domnia lui Jupiter. Atunci Incepe vârsta de argint, mai rea decat varsta de aur, dar mai

bunä decat cea de aramd. Jupiter a mai scurtat dirt

primdvara cea lungd de odinioard si a Impdrtit anul

In patru anotimpuri ; In iarnä, In yard, In toamna cea

schimbAcioasd si In primdvara cea scurtd. Pentru Intaia$.

datá s'a aprins vázduhul de o cáldurd rtabusitoare,-pentru

intaia$ data' atunci apa Inghetatd de vanturi s'a prefd-0

cut In sloi. Atunci pentru Intaia$ data $i-au cdutat oa-

menii un addpost, $i acest adäpost au fost pesterile, crangurile stufoase sau bordeele de nuele Impletite.

Atunci pentru Intaia oard s'au aruncat semi* In brazde

lungi

i atunci pentru prima oard au gemut boii sub

povara . jugului.

Dupd aceste cloud varste, urmd vârsta de aramä.

Rasa de oameni de atunci era sdlbatecd, era gata de

lupte crancene, dar Inca nu era nelegiuità.

Varsta din urmá a fost vârsta de fier. Toate Mr&

delegile deterd ndvald In acest veac plin de ticdlosii.

i buna

Atunci fugird din lume $i .ru$inea si a devdrul

www.digibuc.ro

22

G. POPA-LISSEANU

tcredintd ; locul lor II luarä Inseläciunea si viclenia si -tradarea si sila si päcätoasa läcomie de avere. Atunci

incepa negotul : cordbierul Intinse pânzele la voia vân-

turilor, pe cari pftnä acum Inca nu le cunoscuse. Ca-

fartele, care stdtuserä multä vreme Infipte In vârful

-muntilor, se scoborird acum de vale sä infrunte valuri

-necunoscute. Plugarul preydzdtor lsi mdsurd si isi ho-

tdrnici acum mosia sa, care mai Inainte fusese comund,

a tuturora, intocmai ca si aerul si lumina soarelui.

i

n'a fost deajuns cd pdmântul mänos deded recoltd si

Irana trebuincioasd, dar oamenii, in ldcomia lor, au

pdtruns pänä si In mdruntaele pâmântului si au scos

-comorile ce se fineau ascunse In apropierea umbrelor

Styxului, comori cari sunt tot atâtea imboldiri spre ne-

lesi atunci la ivealä fierul ucigdtor si aurul

norociri.

mai vinovat incd decât fierul ; a iesit la ivealä räsboiul,

pcare se luptd cu ajutorul amândurora, si al ferului si

al aurului, räsboiu care face sd räsune, In mâna sa

sângeroasä, armele zângdnitoare. Oamenii trdesc acum

din jafuri. Oaspetele se teme acum de gazda sa, socrul

.se t9rne de ginere, unirea este rarä chiar intre frati.

13drbatul pune la cale moartea sofiei sale, sofia pe cea

a bärbatului. Grozavele mame vitrige amestecd otrd-

vuri ucigase. Fiul este mâhnit cd tafäl sdu trdeste prea

mull

Respectul de cei mari zace doborit la pdmânt, iar

fecioara Astrea, justifia, pdräseste si ea, cea din urmä

xlintre zei, pämântul stropit de sânge.

www.digibuc.ro

RHEA-CYBELA

23

6. RHEA-CYBELA.

Sofia

lui Cronos-Saturn el-A Rhea,. care, fiinda,

erâ mama a mai multor zei, s'a numit Mama mare,.

mama zeilor §i s'a confundat cu Ops, Vesta §i mai ales-

cu Cpbe la1). Indatä ce s'a ndscut, mama sa o arunci

Intl.%) pädure, unde venird

fiarele säibatice 0 o aldp-

tar& Aci cresol ea mare

i iubitä de toatâ lumea

pentru frumusefea, cu-

minfenia

i bundtatea ei

deosebità. Zeifa trdie0e

singurá, Wind când In-

tâlnind odata, In drumul

ei, pe Alps, un gnat. Fri-

gian frumos, 11 indräge0e

§i §i-1 lud de bärbat, in-

särcinându-1

In

acela

timp cu grija cultului ei.

li puse insä o condifiune,

o condifiune grea de in-

deplinit: sa nu calce nici-

odatá legaturile de casti.

tate. Atys, In ehtusiasmul

sdu de tartar, faca jurá-

mânt, dar, mai târziu, cuprins de iubire pentru nimfai

Fig. 10.

Rhea sau pybela.

Sangaris, nimfa unui copac, 10 uitä de juramânt

ii-

Cybela ii dete o grea pedeapsa. Facit sd piard rivala-

sa Sangaris, tdind arborele de care erà legatá soarta.

') Rhea (sau Hera, lat. Terra, germ. Erde) este tor Gea, zeificatSY

supt al doilea nume al ei, iar Gybe la este personificarea pämintului muntos.

si stâncos.

www.digibuc.ro

24

G. POPA-LISSEANU

sd tie cd nimfele trdiau numai atâta cât trdiau

-§i copacii lor. La aceastd priveli§te, Atys fu cuprins de

-un acces de nebunie. Strdbdtând pAdurile Dindymei

ale Idei, din Frigia,

i in urlete, tdindu-§i membrele

-corpului cu Uil cutit ascutit, fdced schimonosituri

i ldsh

rca buclele pärului sdu frumos sd se murddreascd de

-prat §i de tdrând

strigh cât II tined gura cd

me-

Titat pedeapsa §i cá trebuie sd plateasca cu sângel'e

-sdu cdlcarea jurdmântului. Erà aproape sd ise spânzure

de supdrare bdiatul, când zeita, de mild, 11 prefäcù

Fig. 11.

Cybela

i Atys.

Relief pe'un altar.

Intr'un pin. De atunci, imitând exemplul lui Atys preotii

Cybelei, in procesiuni, îi fdceau rdni pe corp §i scoteau

urlete, insotindu-le *de suriete de tobe .§i timbale.

Cybela este inchipuitd ca o femeie robustd purtând

pe cap o cunund de stejar, arborele care a hränit cu

fructele sale pe cei dintâi oameni. Un turn ce tine in

cap ne aratd Ca' oraele sunt supt ocrotirea ei. (Fig. 10).

De multe ori Cybela e inchipuitd stând pe un car,

.simbol aI stabilitätii pámântului, ayând Inteo mând un

disc, simbol al yânturilor, pe cari ea le tine inchise in

peterile sale, §i tinând in cealaltd mând o cheie. Carul

www.digibuc.ro

HIPPOMENES

1 ATALANTA

25

sdu e tras de doi lei. (Fig. 11). Preotii ei erau Cabirii,.

Corybantii, Curetii, Galii, etc., toti In general eunuci, In amintirea lui Atys.

Serbdtoarea zeitei se tined la Inceputul primberii,.

timp de trei zile. In ziva Infaia se tdia un pin de care

se atârnd chipul lui Atys ; pe acesta II duceau la tem-

plul zeitei. A doua zi, ziva asteptdrii, intonau din goarne-

cântece de asurziau muntii si vdile. Reprezentau prin,

aceasta tânguirile Cybelei, care cautd pe Atys. A treia

zi erà aflarea

lui Atys.

In urlete' sälbatice, cu fada

Inteo mând si cu cutitul In cealaltd, având pdrul 01-

voiu, preotii zeitel, la suneiul de trompete, goarne, fluere:

si cimbale, Isi fdceau tdeturi la brate si plcioare.

7: HIPPOMENES SI. ATALANTA

Leii cari trägeau carul zeitei Cybela Isi au si ei

povestea lor; e povestea lui Hippomenes §i a Atalantei

Atalanta era fiica lui lasos, rege al Arcadei, si a

sotiei acestuia Clymena. Când s'a näscuf copila, tatdl

bi s'a supdrat grozav, cad el dorise sd aibe un bdiat

si acum se veded inselat In sperantele sale. De aceea,.

porunci slujitorilor säi, sd ia copila si sä o arunce pe

muntele Parthenion, ca sd se prdpädeascd. Ad Insä,,

o gds1 o ursoaicd ai cdreia pui fuseserá omorIti de

niste vândtori, o la frumos cu botul si o duse In vi-

zuina sa. Aplecând ugerul la gura fetitei, o Invdtd sd

sugd si astfel Atalanta crescii, cum creste un puiu de urs

Intr'una din zile, trecând pe la vizuina ursoaicei

niste vânätori, deterd cu ochii de fetitd, o luard cu ei

si o duserd acasá, unde o crescurd pând se tacit fatd_

www.digibuc.ro

26

,o. POPA-LISSEANU

TrAind In toväräsia vânatorilor, In aer liber,

in tinuturile muntoase ele Arcadiei, Atalanta se facit

frumoasä si voinicá

i ajunse sä fie mai sprintera la

-fugd decât o cdprioara. $i mdcar Ca o batuserd vân-

turile

nimfe

i o arsese soarele, tutus avea stralucirea'unei

i frumusetea fecioarei Diana. In singurátatea

muntilor träià ea retrasá, mândra si castä, refuzând pe

cereau Tnâna. 0 singurd pläcere

top

petitorii, câti Ii

laveà aceasta fatà, sä alerge pe jos §i, cu sulita In

mânä, sa goneascd cerbii de prin munti

prin päduri.

Ad o zärird intrluna din, zile doi centauri, niste

monstri, jumAtate orn, jumatate cal, cari isi puserd de

i fiarele de

gänd sá rapeasca pe frumoasa fecioarl Când insä se

apropiará,

cu gänd räu, de Atalanta, ea puse mâna pe

sägeti

i dintr'o loviturà Ii culcd la pämânt pe amândoi

-tleodata.

In urmä, .imprelina cu toti eroii Greciei, lud parte

la vânätoarea mistretului din Calydon si Atalanta fu

.-cea dintâiu care dada lovitura mortald fiorosului mon-

, stru;

Aui Pelias, uncle bind pe mai multi viteji.

Intr'un târziu, îi regäsi pärintii, si acestia stdruird

.cu tot dinadimil pe lângd Iatà, ca sä se märite. Ata-

Aanta, Insä, In ruptul capului nu voià sà auzá de aceasta,

nu vreá sä stie de märitis. jugul cdsniciei o Inspäimântä.

De aceea, se duse sä intrebe oracolul, ca sd-si afle

ea viitorul, cum face orice fatá mare. Acesta Ii rds-

punse : «Tu, Atalanta, nu trebuie sä te máriti niciodatd.

frugi de, bärbati.jotus nu o sà scapi, si, cu toate ca

Ingro-

lud deasemenea parte

i la jocurile In onoarea

o sä fi Inca In viatä, n'ai sä mai fi Atalanta

zit:A de aceastä prevestire, biata fata fugi In pädure,

päräsindu-si din nou ,pärintii si, mai' mult prin Intune- .Ticul pádurilor de ,cht ,pe acasà, îi petreceà ea timpul.

www.digibuc.ro

I-HPPOMENES 5I ATALANTA

2r

Sumedenia de petitori, insa, nu-i dedeà pace nici acum

«Nu va aveà mana mea decat acela care ma va in- trece In fuga, zise In cele din urma, plictisita biata

fata, iar cel care va fi fost invins va plät1 Indraznealat

cu capul sau». Conditiunea era grea; frumusetea fetei

insa, le dedeà putere. Ceata petitorilor nu se dd inclarat

sd infrunte orice pericol. Si

astfel inteuna din zile

Ineepa spectacolul; o intrecere in fugd.

Intre

privitorii

acestui neobicinuit spectacol se

gdsia odatd §i un tartar fudul, un tartar trufa, cu nu-

mele de Hippomenes, care râclea de prostia petitorilor

batjocoria in sine.

.Ce sà te expui la atatea pri-

tnejdii pentru o femeie»! §i, in taind §i pe fata, critica

aspru nebunia acestor tineri orbiti de dragoste pentru

o fatä.

Indatd ce insa, Atalanta apdra In campul de lupta,

stralucind ca o zana,

In 'toed splendoarea ei, zise: «Iertati-md toti, pe câfi

v'am mustrat cu vorbele mele! lertati-mi nesocotinta

Räsplata pentru care VA' puneti voi In joc viata §i

i incepa sä o laude §i

sá o admire. «0, daca n'ar intrece-o In fugä nici until

dintre ace0a».

Cum ar vrea sd fie Atalanta 'a lui! Incepuse sa

tremure; II cuprinde gelozia. «Dar, de ce n'as incercL

§i eu norocul luptei? Dumnezeu ajutd pe cei curajil*.

i indatä ce o vdza Hippomenes

onoarea imi era necunoscutd».

Va fi ca

i un .zeu acela, care va pune mana pe aceasta

splendoare de fatd».

Pe cand

astfel de ganduri turburau mintea

inima lui Hippomenes, sprintena fecioarä se Malta' pe

varful picioarelor §i sboard mai repede decal o pasere ;-

sageata din arcul unui Scyth nu strabate vazduhul mai

iute decat alerga Atalanta

i, cu toate acestea, In ochii

lui Hippomenes, nu 'Area de loc mai putin fermeed

www.digibuc.ro

28

G. POPA-LISSEANU

.

-toare. luteala Ii da mai mult farmec, mai multa fru-

musete. Dar, uite-o ajunsa triumfatoare la tintd; departe

in urma ei veniau cei Invin§i, cari scotand gemete se

supun legii fatale, legii de a fi omorIti.

Totu soarta crudä a celor nenorociti nu Ingroze§te

pe Hippomenes, pe Hipomenes, care mai adineaori avea cu totul and parere de tinerii cari îi puneau In

primejdie viata.

I ese In mijlocul arenei

i

cu ochii

nedeslipiti de pe frumoasa fecioara, zise: .De ce, Ata-

lanta, umbli tu dupa o glorie ap de u§oarä, masu-

-randu-te cu ace0i neputinci4? Vin' de te masoara

cu mine §i dacd soarta imi va fi favorabila, un Invin-

gator ca mine nu te va face sa ro§e§ti de neizbanda

ta ; cad eu sunt Hippomenes, fiul lui Megareus, stränepot

al lui Neptun, zeul marilor. Puterea mea nu e mai

prejos decat nobletea neamului meu; iar, daca voiu cadea, gloria §i meritul tau va fi cu atat mai mare,

cu, cat cel pe care 11 vei fi Invins, va fi fost un Hip-

pomenes».

Astfel gral el, iar Atalanta Il

privl cu ochii plini

de Induio§are. Se turbura §I ea In toatä fiinta

ei

nu §tie ce sa fack sa se lase biruita sau sä-1 biruiasca.

«Ah, zice ea, ce zeu, gelos de fruniusetea lui, vrea

piarza vi-I Impinge, cu primejdia pretioaselor sale

zile, sa má ia de sotie? o, dar eu, In ochii mei, nu

pretuesc atata I Dar nu e atat frumusetea lui care ma

mica, care ma turbura, cu toate Ca' §i aceasta ar puteà sa ma mi0e, sa má turbure: e tineretea lui.

Varsta lui, nu el ma' intereseaza.

seaza, fiindca are atata curaj, fiindcd nu vrea sá

i

poi má intere-

tie

de moarte, fiindca e stranepotul lui Neptun, fiindca

mà iubeVe, fiindca, In sfar§it, tine atata la casatoria

cel crud

cu mine, ca vrea sa moara, dacd destinul

ar impotrivi sperantelor lui.

www.digibuc.ro

HIPPOMENES 5I ATALANTA

29

«Fugi, tinere, câtd vreme mai poti fugl; renuntd la

gândul 'Mu. Patul meu de nuntd e un pat funebru. Alte

-fete nu-ti vor refuzd mâna; tu poti face fericitd pe

orice fatd

Dar, de unde o fi venind atâta interes ce-mi

insufld el, dupd moartea atâtor flAcái? 0, da; vrea sd

moard, fiindcd pieirea atâtor victime nu l'a descurajat,

fiindcd dispretuieste viata.

«0 sd moard, asa dar, fiindcd a voit sd trdiascd

al mine. Moartea! un pret nevrednic pentru dragostea

lui. Isbânda mea n'are sd fie de invidiat. Dar ce sunt

eu de vind? 0, dacd ai fi cel putin mai iute de picior

decât mine. Dar, uite ce trdsdturi de copil are

el in

fata sa! Are o Infdtisare de fecioard

Hippomenes, ce bine ar fi fost sd nu md fi cunoscut!

Ar trebui sd mai trdesti! Dacd eu as fi mai fericità,

Nenorocitule

dacd o soartd crudd nu s'ar impotrivl

la

cdsdtoria

noasträ, .ai fi tu, ai fi tu singg pe care l-as alege de

bdrbat».

Astfel grdi in naivitatea ei, atinsd de ságetile arno-

rului, si, fára sd stie si fard sd vred, a inceput sd simtd

in vinele ei focul dragostei.

In vremea aceasta regele, poporul, gloata intreagd,

cer cu stdruintd sd vazd lupta, sd vazd fuga. Atunci,

cu o voce tremurdtoare, Hippomenes, stránepotul

lui

Neptun, se roagd in tdcere de ajutorul zeitei

iubirii:

«Prea frumoasd Venus, fii-mi priincioasd si, cu bund-

tatea ta, ajutd-rnd in incercarea mea plind de primejdii;

cáci tu ai aprins in mine flacdra iubirii; tie ti se cade

sd nu md lash,. Zeita ii ascultd rugäciunea.

In insula Cipru se afld un porn, inchinat zeitei

Venus; din acesta ea culese trei mere de aur. Fdrd

sd fie vdzutd de cineva, Venus veni la Hippomenes, ii

dete pretioasele fructe si-i spuse in acelas timp, cum

sd se foloseascä de ele.

www.digibuc.ro

30

G. POPAtLIS5EANU

Trompeta dete semnalul. Hippomenes porni

celL

dintâiu. Incurajat de strigätele multimii care 11 Indemna

imbárbâta, fugia bietul Mat din toate

dar era. Inca' departe de tinta

scape din ochi, era pe urmele lui.

i Atalanta, fail

sä-I

Atunci Hippomenes lasa sa-i cazá jos unul din

merele de aur date de Venus §i, ce sá vezi, fecioara

se opri, ademenita de fructul stralucitor; se pleacd

ridica cu uimire. (Fig.

Hippomenes.

Statuä de Guillaume Coustou.

12).

In timpul acesta tândrut

Fig. 12.

Atalanta.

Statug de 'Lepautre.

câ§tiga din fuga o bund bucatä §i când Atalanta era

sa-I ajunga din nou, Hippomenes aruncd al doilea mar

In arena. Fecioara iar4 nu puta sá reziste ademenirii, In

vreme ce Hippomenes se apropieh tot mai mult de tinta

Mai ramasese o mica pirte de drum. «Acum,.

ajuta-ma, zeita binefacatoare» se rugd el cu glasul tare

aruncd Inteo parte a arenei pe cel din urma mar

fermecat

i fermecator.

Atalanta se opri pe loc: 'Ora ca sta la indoiala, dar- pentru a treia oara se puse sa alerge dupa márul de attn.

www.digibuc.ro

HIPPOMENES SI ATALANTA

3

In vremea aceasta, Hippomenes ajunse la capätul dru-

mului, salutat cu bucurie de strigatele multimii. Atalanta

e invinsä si biruitorul isi lud _räsplata sa.

Intr'o padure Intuneco.asd se gdsià un templu,

inchinat Cybelei, mama zeilor. Pe când, Inteuna din zile,

treceau pe ad cei doi insurátei, oboseala drumului Ii

-fäcù sa se odihneasca putin acolo. Intrard amândoi In

sanctuar, pe care profanându-1, zeita se räzbunä amar

pe ei. Furd amândoi prefäcuti In lei, lei Ingrozitori

pentru oameni, dar blânzi fatá de zeitá si, dacA e bine sä credem spuselor poetului Ovidiu, acesti lei trAgeau

carul zeitei Cybela.

www.digibuc.ro

w

.- 1.$

ctiW,

?`

9

II. ZEVS-JUPITER

1. NASTEREA 51 COPILARIA LUI 3UPITER

Multe tari l'§i disputau, In vechime, onoarea de a fi

vazut pe Jupiter nascandu-se

i crescand. Tradi-

tiunea cea mai vrednica de crezámant este, ca el s'ar

fi nascut In insula Creta.

Mama sa Rhea era grozav de amarita, CA pe copiii

pe cari ii n4tea, Indatä dupa ce vedeau lumina zilei,

ii Inghitià lacomul lor tea Saturn. Nu puteà biata zeita

sa se bucure §i ea de copiii ei, ca toate femeile §i sa

aiba

i ea parte de placerea de a fi mama. Pana acum

mancase pe Vest, pe Ceres, pe Pluton etc. cand Rhea

spre ali scapà copilul ce avea sa nasca, alerga la un

§iretlic. Se ref ugia In Creta, In peVera Dicte, unde dete

zile lui Zevs-Jupiter §i flerei-lunona. Aceasta a fost

numai decat devorata de Saturn. In locul baiatului, insä,

Ii dete sa Inghitä un bolovan Inf4at In scutice, iar

Jupiter fu Increclintat de Rhea surorei sale Themis, care

Il dete nimfelor Adrastea

sa-I creasca. Acestea 11 hranira cu miere §i cu lapte

de al caprei Amalthea. Curetii, ni§te preoti din Creta,

faceau atata zgomot cu zanganitul armelor lor, a Saturn

nu putea sa auzä tipatul copilului. Inteuna din zile capra

i Ida, numite Melisse, ci

Amalthea §i-a rupt de un arbore un corn; o nimfa 'if

www.digibuc.ro

NASTEREA 51 COPILARIA LUI JUPITER

33

gäsi, V inváll 'in frunze verzi

i II duse ,incarcat de fructe

la buzele lui Jupiter. Cand Jupiter se facii, "in urma,

stApan al ceriului, puse pe Amalthea printre stele, unde

estrdluce0e §i astazi, sub numele de Constelatiunea

caprei. Din pielea ei se Mai vestita egidä, scutul Mi-

nervei. Acest scut

nu puteà fi pdtruns

de nici o sägeatd.

Cornul

Amaltheei

fu

prefacut

In

,

Cornul abunden-

tei. (Fig. 13). Jupiter cre§teà repede. Intr'un sin-

gur an s'a simtit

atat de voinic

i

de puternic, Ca' se

hotäri sa pedep-

seascd pe crudul

sdu tea.

Metis, zeita pre-

vederii §i' a intelepciunii, care in urmd aveà sä devie

sotie a lui Jupiter, dete lui Saturn un vomitiv, dupd

care a trebuit s'd verse pe copiii Inghititi: Hestia-Vesta,

Hera-luno, Demeter-Ceres, Hades- Pluton, Poseidon-

Neptun. Cu ajutorul fratilor sdi, Jupiter goni pe Saturn

§i-§i Impärti cu ei domnia lumii : Pluton lud infernul

Neptun marea, iar Jupiter ceriul

Fig. 13.

Zevs-Jupiter si Curefii.

Baso-relief antic.

i pämäntul, ca

rege al zeilor .i al oamenilor.

Mitologia greco-romanA in lecturA ilustrati.

www.digibuc.ro

3

24

G. POPA-LISSEANU

2. TITANOMACHIA

Jupiter, inainte de a-si fi statornicit domnia asupra

lumii, avù sd poarte o multime de lupte crancene. Mai intâi se ridicard impotriva lui Titanii, cari Incepura, In

câmpiile Thessaliei, o lupta ingrozitoare. Jupiter, ajutat

de ceilalti zei, lua pozitie pe Olymp; Titanii se asezard

pe muntele Othrys din fa-rd. Lupta fu crunta; zece ani se bdturd necontenit, facand sa räsune marea, ceriul si

pdmântul, fara ca, insd, rasboiul sa se poata hotari

pentru veo parte sau alta. Gea sfatui atunci pe Jupiter

§i pe ceilalti zei, cari ii luasera partea, sa cheme In

ajutorul lor pe Cyclopi (fulgerele) si pe tlecatonchiri

(furtunile). Acesti monstrii steteau in Tartar, inchisi de

Saturn. Monstrul Kampe le pazià intrarea si nu-i läsd

sd iasa de acolo. Jupiter omori mai intâiu pe Kampe,

apoi scoase In ajutorul sau pe ceilalti monstri din infern.

Veseli si plini de recunostinta, cd au fost liberati, pun

mana pe arme. Cyclopii, trei la numdr, Brontes Steropes

§i Arges, erau de o marime colosald, cu tm singur ochiu

In mijlocul fruntii. Ei deterd lui Jupiter fulgerul, care

statuse pana acum ascuns In maruntaele parnântului,

lui Neptun tridentul, o furcd cu trei dinti, simbolul viitor

al acestui zeu, iar lui Pluton, un coif care faced pe zeu

neväzut. De asemenea Hecatonchirii, si ei trei la numar,

Briareus, Cottus §i Gyges, trei frati fiecare cu câte o

sutd de brate si cu Cate cincizeci de capete, tinura sa-si

arate recunostinta lor. Dinteo singura data aruncau

asupra Titanilor Cate trei sute de stânci. Jupiter le dete

de baut nectar, de mâncat ambrozie si insuflându-le

curaj a inceput lupta ingrozitoare. Dad ai fi vazut, sau

daca ai fi auzit atâta vuet si atâta lumina', ti s'ar fi parut

ca se narue ceriul si pámântul; caci erà un sgomot

www.digibuc.ro

GIGANTOMACHIA

35

infernal, fäcut de pämântul främântat si de ceriul prd-

vAlit peste pämânt: asa de mare erà lupta intre,zei.

In acelas timp, se urnird vânturile, cari ridicau praful,

si tunetul si fulgerul si trdsnetul arzätor, armele marelui

Jupiter. Vuetul erà asurzitor; si, In aceastd harhalaie

necontenitd de invälmäsald ingrozitoare, fiecare isi ardtd.

puterea bratului sdu. Pentru ca Jupiter sa se foloseascá de toate armele

sale, deslegd vânturile. Acestea duserd praful si fulgerile

In obrajii Titanilor. In cele din urm5, acestia furd sdrobiti

de armele Hecatonchirilor, de fulgerile Cyclopilor si furs&

siliti sa se dea biruiti. Zeii invingätori ii puserd in lanturi

si-i aruncard in negrul Tartar. Hecatonchirii II pkesc

acolo, in acest locas ingrozitor, unde, dacd ar cddek

un muritor, n'ar ajunge pârtà la ei, inteun an intreg.

3. GIGANTOMACHIA

Geä räbdà cu mare amdeaciune soarta Titanilor, a

fiilor sdi, de aceea se hotdri sd pedepseascä pe zei

pentru cruzimea lor.

Pentru aceasta creiä pe Giganti,

niste monstri ingrozitori, la privirea cdrora chiar zeii.

pdliau. Setosi de luptd, näydlird din pdmânt, si, ca si atace ceriul, ingrämädird munte peste munte §i, din.

vârful acestora, aruncau trunchiuri de copad si bucdti,

de stâncd. Zeii furd cuprinsi de spaimä la acest atac

neasteptat. Un oracol insd prezisese cd Gigantii nu vor

puted fi biruiti decât cu ajutorul unui muritor.

Atunci Jupiter chemd in ajutor pe Heracle-Hercute.

Indatd ce Gea a aflat despre aceasta, puse sd se caute

ierburi fermecate, cu cari sd apere pe Giganti contra

www.digibuc.ro

36

G. POPA-LISSEANU

armelor muritorilor. Dar Jupiter, ca sd stangeneascd pe

Gea, a dat ordin zeitätilor de lumind, Eos (aurora),

Helios (soarele), Selene (luna) sd nu rdsard, iar el, In

timpul acesta, a smuls toate ierburile vräjite, pentru ca

sd nu le mai gdseascd Gea.

i acum, incepù lupta. TO

zeii luptau din rdsputeri, iar printre ace§tia mai ales

Hercule. Aci, un gigant erù ucis de o sdgeatä, dincolo

un altul, de fend aprins; unul acted lovit de buzdugan,

asupra altora se aruncau insule

i munti de foc. Inaintea

Fig. 14.

Hecate in luptä cu Giganfii.

Rel-ef de pe eland lui Jupiter dela Pergam, azi la muzeul din Berlin.

tuturora Insd, Jupiter, cu puternicul sail fulger, culch la

pämânt pe cei mai multi, pdnd ce In sfdrit nimenea

nu se mai sculd de jos.

(Fig. 14 §i 15).

Supdratä §i mihnitd din cauza pieirei Titanilor

i

a Gigantilor, Gea hotárI si se rdzbune pe and cale.

De aceea, dete na0ere unui monstru mai hidos deck

toti cei de pand acum, produse pe ingrozitorul Typhaon

sau Tiphoeus. Acesta, avdnd

erpi Incoldciti In jurul

sdu, Incepe lupta In potriva ceriului, aruncdnd stanci

aprinse

i sufldnd din ndri §i gull pall de foc.

Prin

Infdtiprea sa, MO In spaimd Intreaga adunare a zeilor.

www.digibuc.ro

GIGANTOMACHIA

37

Ace Oa o luara la fuga

i transformandu-se In chip de

animale, ca sa nu fie recunoscuti de Typhaon, se ascun-

sera In Egipt. De atuncea Egiptenii au inceput sa se

inchine zeilor lor, Infätipti sub forma de animale.

Chiar puternicul Jupiter o lua la fuga

i, cu toate

ca arunca fulgerile sale In spre monstrul ce-I urmäria,

era cat pe ad sa fie prins. Atunci marele zeu scoase

vederea careia mon-

*trul o tull In alta parte. Fugi Ora la Caucas, unde

securea

sa

de

diamant,

la

Fig. 15.

Jupiter in 1uptA cu Giganiii.

Relief de pe altarul lui Jupiter dela Pergam, az; la muzeul din Berlin.

intre zeul ceriului §i Mire Typhaon se dete o lupta

crancena. Jupiter crezù ca a biruit pe monstru, de oarece,

din miile de rani ce i-a pricinuit fulgerul, ti§nea sangele

§iroaie. Din acest sange, Insa, rasarira ca prin minune

o multime nenumarata de balauri, cari trantira pe zeu

la pamant, iar Typhaon Ii rapi securea, ii Mid vinele

§i coardele dela maini

i dela picioare §i, aruncandu-1

-pe umerii sal cei lati, Il duse In Cilida, unde II inchise

inteo pe§tera plina cu pucioasa. Vinele §i coardele

www.digibuc.ro

38

G. POPA-LISSEANU

täiate le Infa§ura Inteo piele de urs §i puse un balaur

sa le pazeasca, In vreme ce el, monstrul, se duse repede

sa dea de urma celorlalti zei. Nu numai vinele

i coardele

lui Jupiter, dar chiar §i fulgerul ce-1 räpise zeului, Il

dete In paza balaurului. La §ueratul puternic al balau--

rului, se repezira toti

erpii sa se rasboiasca cu sta.

panul zeilor, §i lumina zilei fu Intunecata, ca de o umbra

groasà.

In vremea aceasta, trecand din intamplare pe acolo

Cadmus, Jupiter ca sl-§i redobandeasca fulgerul §i

vinele, Ii propuse sa zideasca o colib A, In care sa atraga

pe Typhaon prin sunetele melodioase ale flautei sale,

caci Cadmus era un mare cantaret. e Canta, Cadmus, II

zise, §i vei da Inapoi ceriurilor seninatatea lor de odi-

nioará. Typhaon mi-a rOpit fulgerul §i nu mi-a mai rämas .

decat egida : dar ea nu poate sà-mi fie de nici un folos

impotriva focurilor puternice ale fulgerului. Fa-te cioban,

pentru o zi, §i fluerul tau ciobanesc serveasca-mi, ca

sa mi se redea imperiul, mie, pastorul etern al lumii.

Serviciile

tale nu-mi vor

fi fail rasplata; tu vei fi

un nou creator al armoniei din univers §1 prea fru-

moasa Harmonia, fiica lui Marte §i a Venerei, va fi

sotia ta».

Cadmus se prefacù numai decat In cioban §i stand

proptit a lene pe un stejar, facea sa räsune pädurile

din prejur de sunetele flautei sale.

Typhaon ramase Incantat; se apropid de locul, de

unde veniau sunetele fermeatoare. Atunci Cadmus se

prefacù ca are frica de fulgere; Typhaon, ca sa-1 scape

de aceastä frica, le ascunde Inteo pe§tera. Jupiter, Insa

face &A se lase un nour, In care se as cunde el Insu§,

In timp ce Tiphaon ascultà sunetele armonioase ale

lui Cadmus. Astfel isbuti &A punä mana din nou pe

fulgerile sale.

www.digibuc.ro

GIGANTOMACHIA

39

Pdcdlind astfel pe monstru, hpiter se sul apoi

pe carul sau de tunete §i call sai intearipati se puserä

-pe urma lui Typhaon. Acesta fugi de fulgerele zeului

pind la muntele Nysa. Ad monstrul flämând, la In-

demnul Parcelor, mâncd ni§te fructe cari

fäcurà

:scazd puterile. Indata ce, insä, vdza pe Jupiter cA se

.apropie, o luà din nou la fugd

i nu se mai oprl pand

aompueiRempimminympRomillpiniamlopimminioluilo,

=

hittia

7-=

=

E

MitHouniumuniunimpainuimpitmunuoulimiumummilitiniutinimumulif-:

Fig. 16.

Un Gigant.

Dupä o piaträ antia gravatä.

în Tracia, pe muntele Haemus. Ad, pe muntele Hae-

mus, (haema sane, I3alcanii de ästäzi, numiti dupd

sängele ce curse din ränile monstrului), se dete o luptd

disperatä. Jupiter aruncä fulgere peste fulgere, Typ-

haon stânci peste

stânci. Fulgerele Insd, furd mai

-zdrobitoare decât stâncile §i monstrui biruit o lud din

:nou la fugä §i'nu se mai opri panä in Sicilia.

www.digibuc.ro

40

G. POPA-LISSEANU

Aici II ajunse 5oarta, cad Jupiter

II

aruncd

tat

pämânt

i rásturnd peste el muntele Aetna. Acolo zace.

acum §i, când se Intoarce sau se m*A, se cutre-

murd pamântul. Când rásuflä, fumegá muntele §i când:

se mânie ies flacári

i foc din vârful

1§i plásmuiau cá

i mai ales Typhaon, sunt-

Astfel pierl acest monstru, despre care poetuli

igantii,

eruptiunile vulcanice.

Hesiod ne spune: «Mini le puternice ale acestui gigantT,

lucrau färd incetare, iar picioarele lui erau neobosite.1'

Pe umerii säl se ridicau o sutd de capete de balaur-

ingrozitor, fiecare cu câte o limbá neagra ; ochii chi§i, In capetele lor monstruoase, scoteau flacäri strä

lucitoare; gurile lor hidoase scoteau mii de sunete-

neintelese §i, câte odata, a§a de ascutite ca zeii înii

nu puteau sä le auzá; erau când un muget de taut

sälbatic

i fioros, când un räget de leu teribil; adesea

ori, o minune; lätratul unui câine sau urlete asurzitoare-

de cari resunau muntii cei Matti

(Fig. 16).

Inainte de

statornia definithz dontnia sa, Ju

piter mai avù de Infruntat o ultimVluptk

Neptun aveä doi fii, pe uria§ii -Otos

numiti §i Aloizi, dupá numele unui alt pärinte al lor,

Aloeus. Impliniserd abia noud ani, când eráu deja de

o ináltime de nouä stânjeni

i de o grosime de noud.,

coti, aci primirä dela tatäl lor InsuOrea de a cre0e .

pe fiecare an câte un stânjen In Inältime

cot In grosime. La aceastä vârstä de 9

ate un.

ani,

vestird

lui Jupiter rásboiu

i puserä unul peste altul muntik

Pelionul, Ossa §i Olympul. Zeii se Ingrozia de acest

atac nea0eptat §i desigur ar fi fost biruiti, dad uria§ii

nu s'ar fi grabit sä declare rdsboiul, §i daa ar mai,

fi a§teptat Ina câtiva ani.

Ephialtes pretinse sá ia de sotie pe tunona, Otos:

www.digibuc.ro

GIGANTOMACHIA

41

-pe Diana. Cel dintâi care se opuse cererifor lor a fost Marte. Acesta pornl rásboiu In potriva gigantilor. Fu

insä Invins, bägat In lanturi, unde a stat legat timp de

1:3 luni, si din cari lanturi n'a putut fi

-numai prin ticlesugul lui Mercur (Fig.

scApat decal

17). Tot prin.

viclenie au putut fi rApusi si uriasii. Diana lud figura

:unui cerb, alergd Intre ei si in vreme ce, si

unul

si

ltul, aruncau cu sâgetile

lor

In spre cerb, acestea

Fig. 17.

Marte frilnfuit §i pdzit de Otos §I Ephialtes.

Dupa o scuipturi de Flaxman.

ratinserä pe giganti, cari cAzurd morti fiecare de mâna

Iratelui sau. Ca pedeapsA pentru Indräsneala lor, au

lost tintuiti In intern de o coloank unul la spatele celui-

lalt, si legati de jur Imprejur cu

serpi

veninosi. In

warful coloanei stä o bufnità, care, prin cârâitul ei, nu-i

www.digibuc.ro

42

G. POPA-LISSEANN

lasä sä doarma niciodatá, iar un uliu Ie mánânca merett

märuntaele cari cresc neincetat.

Aceasta a ,fost ultima luptd ce au incercat-o mon-

§trii asupra ceriului; de atunci zeii trdesc

neturburati de nimeni 1).

liniOiti

§1

4. ATOTPUTERNICIA LUI JUPITER

Jupiter este cel mai mare zeu

i are privegherea_

peste tot ce se intâmplä, In ceriu, pe pämânt §i pe

mare. Zeu al atmosferei, el e purtat in carul sdu tras-

de ni§te telegari Intearipati, cari nechiazd sälbatic dea-

supra nourilor;

el

aruncä fulgerul

omorItor, adura_

nourii si-i gone§te, face sd cadd ploaia, zäpada

i grin-

dina §i- sgudue totul printr'o Incruntaturà de sprinceana.

Tronul salt este sus In ceriu, pe Olymp, un munte

inalt din Thessalia, ale cdrui vârfuri sunt Invalite de

nouri. De aceea

Din Ipaltimea ceriului prive0e la faptele

i poartd

el numele de Olympicul

§i

putfärile

oamenilor. Ad, In Olymp sunt palate de strälucire ne-

Inchipuitd, In care se fac ospetele zeilor §i In

tin ei sfat. Soarta oamenilor, fericirea

care-

§i

nefericirea

pämânteascä, bogätia ca

i sdrAcia, viata ca §i moartea,.

atârnd de .el. Zeii, urzind destinele sármanilor muritori,

au hotarit ca oamenii sd trdiascd In trudd §i necazuri

§i numai ei, zeii, &A fie lipsiti de orice

grije.

.Doud

butoaie stau In pragul läca§ului lui Jupiter

i ele sunt

pline de toate darurile: Intr'unul sunt bunurile, Intr'altuL

relele.

i Jupiter fulgerätorul, amestecând aceste daruri

1) Titanomachia, ca §i Gigantomachia, fnchipuiesc prefacerile geolo

gice ale pAmântului fnainte de a ajunge in starea sa de astazi.

www.digibuc.ro

PEDEAPSA LUI LYCAON

43

irimite unuia binele, altuia räul.

ce a avut parte

de daruri rele, cade jertfä ocdrii; foamea blestematd

-11 roade pe pdmantul cel mänos, trdie§te necinstit de

zei, necinstit de oameni». (Fig. 18).

Jupiter are In paza sa buna randuiald In lume

-ca cheza§ al cuvantului dat, al jurdmantului fäcut, el

pedepse§te pe cel

calcd cuvantul, pedepse§te pe

sperjur. El are in grija sa pe caldtori §i vegheazd ca

legdturile de ospitalitate sd fie tinute. Un oaspe, un

_strein, era socotit ca un trimes al ceriului, ca un pro-

tejat al lui Jupiter. Acesta, pogorandu-se din cand in

.cand printre muritori, pedepsià cu asprime pe cei ne-

llegiuiti §i rdsplätià cu därnicie pe cei buni §i primitori.

5. PEDEAPSA LUI INCAON

Lpcaonne spune poetul Ovidiua fost un rege

din Arcadia, in Peloponez. Afrand Jupiter cd acest rege

insetat de sange, omorà pe toti sträinii, CO se intam-

plau sh vie in tam sa, spre a se convinge de adevär,

.a luat chip de orn §i s'a hotdrit sd se ducd la palatul

llui Lycaon.

seard, tarziu in amurg, Jupiter intrd in palatul

-neospitalierului rege §i prin oarecari semne dädit sd se

inteleagd cd a sosit un zeu. Multimea alergä din toate

-pdrtile sä se inchine, cdzand in genunchi inaintea sträi-

-nului. Lycaon Insd, hid in bdtae de joc aceastä rugd-

'dune a multimii. cc-0 sá vedeti voi, zise el, dacd acest

strain este un muritor sau un zeu». In acest moment

luà hotdrirea in sufletul sdu sà omoare pe oaspe la

noptii, in momentul cand 1-ar fi cuprins somnul.

www.digibuc.ro

44

G. POPA-LISSEANU

Inainte insd de a-§i pune planul in aplicare, poruncl sdi.

se taie un obstatic, trimis al poporului Molossilor, §i

parte din membrele acestuia puse sà le Earn' de viii

in apd clocotifá, iar altd parte sd le frigd la foc. In urml

le aduse pe masd, pentru cina oa§pelui strain. Jupiter

care observase §i §tià toate Fe le ce se petrecuse, fàc

sá ia foc casaI Surprins de aceasta, regele fugl in câmp

Vol sd vorbeasca, dar in zadar. Strigdtul sdu erà urlet,

hainele sale se prefAcurd in bland de Or, bratele in

picioare, §i in loc de orn, alergd pe câmp un lup insetat de sânge. (Lycos, in grece§te, Insemneazd lup).

6. PHILEMON SI BAUCIS

In acela§ timp, Jupiter Vied §i sá rdspldteascd pe

cei cari päziau legile ospitalitätii. Dovadd despre aceasta,

legenda lui Philemon

Ovidiu:

i Baucis, povestitd de poetut

Pe o colind din Frigia se poate.veded §i astázi un

stejar de mii de ani

i aldturi de el mu teiu, de aceea§.

varstd.-Amândoi sunt adositi de un zid scund. Nu departe.

de ad se afld un lac Intins; odinioard erà un ora§ §i

o câmpie populatd, astázi este ldca§ al pescdreilor

li§itelor. In aceste locuri veni odatd, Jupiter in chip de

orn muritor. Erà intovdrá§it numal de fiul sdu Mercur

cu toiagul in mând, dar fárd de aripi. Pe la mii de case

se abdturd ei, cerând loc de gdzduire, dar mii de zavoare

le inchiserd u§ile. Una singurd i-a prirnit, un mic bordeiu,.

acoperit cu pae §i stuf.

Aici, in aceastd cdscioard, bâtrâna 13aucis, plind de:

cucernicie, §i unchia§u1 Philemon, de aceea§ vârstd

www.digibuc.ro

Fig. 18.

Zevs-jupiter.

Bust gäsit la Otricoli, muzeul Vaticanului, Roma.

www.digibuc.ro

PHILEMON

1 I3AUCIS

45

ea, s'au unit In tineretele lor si acl, in acelas bordei,

au imbdtranit impreunä. Märturisindu-si sdricia lor si-o

fäceau mai usoard, si si- o räbdau cu bdrbatie. In acest

bordei n'aveai sd cauti stapani si servitori; toald-faniilia

o alcdtuiau numai ei doi. Ei porunciau si tot ei aduceau

la indeplinire poruncile.

Indata ce zeii cdlcara pragul bordeiului, aplecan-

du-se, bine inteles, In usa cea scuna-mosneagul Phi-

lemon i-a si poftit sd seazd, punandu-le inainte o lavitd,

peste care l3aucis intinse cu ingrijire o pdturd tard-

neascd. Apoi baba dete la o parte cenusa din vatrá si

Map focul rdmas din ajun, aprinzandu-1 cu foi uscate

si cu surcele, In cari suflà cu toatd puterea ei de bdtrând.

Puse pe foc aschii si vreascuri, uscate dupd cuptoriu,

taiate mdrunt, si deasupra lor, cusba cu un ceaun.

i,

in vreme ce I3aucis curdtà ceapa adusd de bärbatu-so

din grddinita udatd de un paraias, Philemon cu o furca

ridicd o bucatd de sldninä afumatá ce stetea de multà

vreme atarnatd in grindd, si Mid o felie ingustd pc carg

i, ca sä insele vremea si sd

o 1)60 In apd fierbinte.

o scurteze pand sá se gdteascd mancarea, se pun la

vorbd. Agdtat de o toartd steteà atarnat inteun cuiu In

pdrete un ibric de lemn; il umplurd cu apd incropitd si

zeii isi spdlard picioarele. In mijlocul colibei era o lavitd

cu perne infundate cu muschiu; picioarele

si laturile

lavitei erau de salcie. Baba intinse pe lavitd hainele

ce de obiceiu le intindea riumai In zile de sdrbdtoare;

nu-i vorbd si hainele acestea erau Invechite si Mil pref,

potrivite tocmai pentru lavita de salcie. Pe ea se ase-

zard zeii. Baba, suflecatd si tremurand din maini, puse

masa. (Fig. 19).

Un picior al mesii era insd mai scurt. Un harb

varit dedesupt, il fdca si pe acesta la fel cu celelalte.

Apoi sterse masa cu mentd xierde si mirositoare. Pe ea

www.digibuc.ro

46

G. POPA-LISSEANU

puse mäsline, coarná tomnatick tinutd in saramurk apoi

laptuck ridichi, brânzd si oud coapte in spuzä; toate in

vase de pämänt, plin cu vin, si ulcele de fag, smaltuite

www.digibuc.ro

PHILEMON SI BAUCIS

47

pe dinäuntru cu ceara. Dupd putin timp, sosesc mart-

cdrile incalzite la foc si un vin care n'avusese vreme

sä se invecheasca. In urmä, eland la o parte vinul,

incepe desertul. Se adusera, In niste cowl* largi, nuci

si smochine si curmale sbârcite si prune si mere parfu-

mate si struguri culesi din vita purpurie. In millocut

mesei a asezat un fagur alb de miere; dar, mai presus

de toate, au adus mosnegii o fata vesela si o inima

sdraca, dar plinä de bundvointä.

Intr'aceea, de câte ori se golia ulciorul, el de err

se umplea din nou si cu totii vedeau cum sporeste

vinul. Uimiti de aceastä minune, batranii incep sa tre-

mure si cu mâinile ridicate spre ceriu, sfiosul Philemon_

si sfioasa l3aucis, cad in rugáciuni si cer iertare pentru_

mâncarea si masa lor cea saracacioasä. Aveau o singurd

gascä, unica paza a bordeiului lor; se gatiau tocmai sä_

o jertfeasca pentru zeii gazduiti. Ea 'frisk cu aripele

ei cele WV, face sä se oboseascä zadarnic batranii,

impovárati de ani si, multa vreme, II ademeneste când

ad, cand colo; in sfarsit, ea cauta loc de scdpare chiar

la picioarele zeilor. Acestia ii opresc sä o taie. «Da, suntem zei, zisera, si avem sa pedepsim pe nelegiuitii vostri vecini; numai voi yeti fi scutiti de

nenorocire; päräsiti numai decât casa voastra si urma-

ti-ne pe varful acestui munte».

Amândoi se supun cu smerenie, si sprijinindu-si

batrânefele p.e toiagurile lor, se silesc sä-si dud pasii,

târas-gräpis, pe inalta colind. Erau departe de vârful

colinii, ca de o batae de sageata, cand, intorcandu-si

capul, zaresc inapoia lor tot satul scufundat inteun lac

de apä; numai bordeiul lor mai rämäsese locului. Pe

când se mirau de acea minune si plângeau soarta vecinilor

lor, iatä ca deodata acea coliba sardcacioasa, mica chiar

si numai pentru doi stapani, se preface intr'un templu

www.digibuc.ro

48

G. POPA-LISSEANU

§i in locul furcilor ce sustineau acoperisul se indltd

coloane mandre; stuful se Mat aur galben; podina se acoperl cu marmord; usile se IncArcard de sculpturi

'bogate si de aur sträluceste acum intreg bordeiul lor.

Atunci pdrintele zeilor le grál astfel: .Tu unchias

iubitor de dreptate,

i tu, femeie vrednicd de un ase-

menea bArbat, spuneti ce dorintd aveti?» Bdtranii schim-

bard cateva vorbe si

Philemon tdlmáci dorinta lor

comund: «Dorinta noastrd este sä fim preatii

templului vostru

i phitorii

i, fiindcä ne-am petrecut veacul in

plind unire, acelas ceas sä ne ia pe amandoi, sd nu

vdz rugul sotiel mele

i nici ea sd nu vazd pe al meu».

Dori* lor se implini. I3dtranii päzird templul toatd

viata. Incárcati de ani si de vremuri, pe cand inteuna

din zile steteau dinaintea templului, pe treptele sfinte,

povestiau trecdtorilor intamplarea acestor locuri,

l3aucis se pomeneste cd Philemon se acoperd de frunze,

bdtranul Philemon se pomeneste cä Baucis se acoperd

de ramuri; o -scoartä rece îi infdsurä incet-incet. Cat

-timp puturd sd mai vorbeascd si-au spus vorbe dulci.

»Adio sot, adio sotie», au fost ultimele lor cuvinte

in aceeas clipd frunzisul acoperl gurile lor.

Unul a fost prefäcut in stejar, celdlalt in teiu si

multd vreme, in urmd, locuitorii de pe acolo ardtau

acesti copad sacri, de cari atarnau ghirlande de flori.

7. POTOPUL.DEUCALION

1 PYRRHA

Dupa ce pedepsi pe Lycaon pentru fdrdailegile

sale si rdspläti pe Philemon si Baucis pentru bundtatea

inimii lor, Jupiter se intoarse in Olymp, unde adund la

sfat pe toti zeii

i unde le spuse toate Cate a vdzut

www.digibuc.ro

POTOPUL.

DEUCALION 5I PYRRHA

49

pe pamant. Pentru ca, insa, sa starpeasca raul din

-radacinä, se hotarI sd piarza intregul neam omenesc.

Dar, de oarece prin fulgerile sale, daca le-ar

fi

aruncat in omenire, ar fi luat foc §i parnantul

i bolta

eereasca §i ar fi ars osia lumii pe toata intinderea ei i de oarece i§i aduceà aminte ca destinul a fixat In

-viitor un timp, cand marea

vor fi mistuite de flacari

i pämantul §i palatul ceriului

i cand minunata ma§ina a

lumii se va prapadi inteun groasnic cataclism, a pus

la o parte fulgerele ce i-au faurit Cyclopii §i a hotärit

o altfel de pedeapsa. A hotarit ca intregul neam orne-

-nesc sa fie Inghitit de ape, cari sa se reverse pe pamant din toate partile ceriului. De aceea, inchise numai decat

in pe§tera lui Eolus Crivätul

impr4tie nourii §i. nu lasa In

libertate decat Austrul

i toate vanturile cari

care aduce furtunile

i ploile. Austrul sbura numai de-

cat pe aripele sale umede; fata lui teribild se acoperl

de un nour negru ca 'Acura, barba ii se ingreuia de

nouri; din parul lui cel alb curgeau valuri, pe fruntea

edeau negurile, iar din san ii pich apa. Indatä ce

lui

mana sa a apasat nourii atarnati In aer, se auzi un

mare bubuit. Din inaltimea ceriului se naruiau revär-

sandu-se puvoiuri de ploaie.

Iris, curcubeul, pristavul lunonii, gätita In baine de

ielurite culori, soarbe apa marilor

-ri§urile sunt culcate la pamant; nädejdea agricultorilor nimicita cu totul §i, inteun moment, zadarnicita munca

i adapa nourii. Sece-

4dintr'un an Intreg.

.

Jupiter nu se mu1tume0e numai cu

apele ce se varsa din ceriu; cere §i ajutorul fratelui

sau Neptun, regele märilor. Acesta chema indata in adunare, in palatul sail, fluviile, carora le gal astfel:

-4\l'arn nevoie de lungi discursuri. Desf4urati-vd toate

Mania lui

puterile voastre; repeziti-va

i deschideti toate izvoa-

Mitologia greco-romana in lecturà ilustrata.

www.digibuc.ro

50

G, POPA-LISSEANU

rele voastre, rästurnati digurile §i dati frânele tuturor

apelor».

AO e porunca.Acestea se intorc pe acasä 0_ dau drumul isvoarelor cari se restogolesc In mare

Inteun puvoiu fArA frâu. Insti

Neptun izbi cu tridentut

sau In pämânt. Acesta se cutremurä §i deschizându-se-

fäcn loc apelor cari Incepurd sä dea navald din toate

partile. Fluviile umflafe se rostogolesc pe intinsul câm-y

piilor, tärInd In torentul lor §i plante

i copaci §i turme-

i sanctuare. Dack pe id

§i oameni

i case §i temple

pe colo, a mai Minas vreo casà, putând sä Infrunte

furia valurilor, unda trece peste acoperi§ul ei

i

tur-

nurile cele mai Ina lte sunt Ingropate In fundul vAltorii.

Acum uscatul nu se mai deosebià de mare, o apd erA

peste tot, iar marea nu mai aveâ tärmi. Oamenii se

urcd, unul pe un vârf de colina, altnl pe o band §i

väslesc, pe unde mai Inainte araserä cu plugul. Unut

plute§te pe deasupia semandturilor, sau pe deasupra

casei sale Inecate, celälalt prinde pe§ti In vârf de ulm

Dacd ancora g'ar putea aruncâ, s'ar Infige In vreo li-

vadd verde ;

acoperite cu vii §i, pe unde mai Inainte ciuguliau iarbd

câpritele uware, acum se tolânesc focele cele urAte

Nimfele Neidele se mird vazând aCum, supt apele lor,,

dumbrdvi si orase si palate. Delfinii Isi

acum prin pAduri ; sar si izbesc cu cozile lor vârfuri

de stejari. Lupul inoatd printre oi, leul roscat si tigrul

au locuinfa

bärcile

I§i fac drumul peste dealurile

sdlbatic Inoatà prin valuri. La nimic nu-i mai foloseste.,

acum mistrefului puterea dintelui,

la

nimic nu-i mai

foloseste cerbului sprintenia picioarelor. Pasdrea ratd-

citoare, cdutând in zadar un locsor uscat, unde sd-si

repauzeze pufin aripele-i obosite, cade 'in mare. Enorma

revarsare de ape acoperise tofi munfii si- acum pentru,_

Intaias data, vârfurile lor erau isbite de valuri. Ome--,

www.digibuc.ro

POTOPUL.

DEUCALION SI PYRRHA

51

-nirea mai toata a fost inghitita de talazuri; pe câti i-a

-crutat apa, au cazut biruiti de groaznica foame.

Intre Attica si l3eotia se era Phocida, o tara bo-

pgata, mai inainte de acest potop. Acum, fiind tot una

ccu marea, nu era decât o campie de ape. In aceasta

-lark un munte Malt cu cloud vârfuri, se pierde intre

rstele. E Parnasul care se ridica deasupra nourilor.

Deucalion

i sofia sa, scapând numai ei amândoi

'-pe o mica barcd, se oprira ad, singurul loc pe care

-nu-I acoperiserd apele. Se coboard si fac inchinaciuni,

,1-mai intaiu nimfelor coriciene, cari locuiau la poalele

Parnasului, apoi celorlalti zei, stabiliti cu locasurile lor

Te acest munte, si care, pe atunci, dadea oracole In

aceste locuri. Pe vremea aceea n'a existat om mai bun

-si mai drept decât Deucalion si nici femeie mai evla-

-vioasa decât Pyrrha.

Când Jupiter a väzut lumea prefacuta inteo mare

nesfarsita si când dinteatatea mii de oameni a vazut Ca' n'a ramas decal unul singur, si din atâtea mii de

femei, o singura femeie, amândoi fara pacate, aman-

doi cucernici, a imprastiat nourii, poruncind Crivatului

sa-i risipeasca si a desvelit parnântului ceriul si ceriului

pamântul.

Furia marii se potoll, stäpânul oceanului isi puse

Marea se retrase

Intre termii sai, fluviile incepura sa scaza si sa intre

In albiile lor. Dealurile pareau ca cresc din unde, si

-patnântul a se ridica pe masura ce apele se retrd-

geau. Copacii isi descopere capetele lor, pline Inca de

jos tridentul si astampard apele

noroiu, dupa se statusera atâta vreme sub valuri.

In sfarsit; pamântul ajunse In stareà sa de mai

Inainte. Cand vazù, Insa, Deucalion lumea golita

de

oarneni si pamântul pustiit, zacand inteo a dânca sin-

- guratate, II podidira lacramile si zise sotiei sale Pyrrha:

www.digibuc.ro

52

G. POPA-LISSEANU

«0 sord, o sotie, o femeie, tu care singurd mai supra-

vietuie§ti sexului tdu, tu care ai fost legatd de mine-

prin legdturi de sange, printr'o origine comund, iar in.

urmd printr'o cdsdtorie, de ad Inainte ne va legd Insd§

nenorocirea. Pe Intreg Intinsul pdmantului, dela apus

pand la rdsärit, nu suntem decat noi doi. Toti ceilalli

i§i au mormantul in apd. Cu toate cd, nici chiar acum

nu sunt sigur de vie* noastrd. Si acum, mä mai in-

grozesc nourii de pe deasupra capetelor noastfe. Sdr-

mand femeie, dacd ceriul ar fi

voit ca tu sd scapi

fdrd mine, ce te-ai fi fdcut? Singurä, cum ai fi putut

sd rabzi atata nenorocire ? Cine te-ar fi

mangaiat In

durerea ta ? Cat despre mine, crede-md cd, dacd te-ar

fi inghitit pc tine marea, marea m'ar fi Inghitit §i pe mine impreund cu tine. 0, dacd a§ puted cel putin sd,

refac neamul omenesc, dupd exemplul tatAlui meu

Prometheu; o, dacd mi-ar fi dat sd insufletesc, ca §f.

el, tdrana frdmantatd In mainile mele! Acum noi formdm

Intreaga rasa' omeneascd; a§à au voit zeii, ca noi si

el

fim singurul model al omenirii intregi. Astfel

grdi

§i plangeau Impreund.

In cele din urmd se hotdrIrd sd ceard ajutorut

zeilor §i sä intrebe oracolele. De aceea, plecard nu-

maidecat la malurile Cephisului, ale cdruia ape, de§1

Inca pline de noroiu, curgeau prin matca lor. Ad, dupd.

ce s'au stropit cu apd sfantd pe cap §i pe haine, dupd

obiceiul lor cel vechiu, se Indreptard spre sanctuarele

zeitei. Acoperi§ul templului erà plin de mu§chiu murdar

iar .focul de mull se stinsese pe altar. Sosind la trep-

tele altarului, cdzurd amandoi cu fata

sdrutard cu un fior de groazd, marmora

la pdmant §i

cea rece.

«Dacd zeii, ziserd ei, pot fi induio§ati de rugdciunile

umilite ale oamenilor, dacd mania nemuritorilor poate fi Imblanzitd, spune-ne, o Themis, pe ce cale se poate

www.digibuc.ro

POTOPUL. - DEUCALIOM 51 PYRRHA

53

reface neamul nostru omenesc, si cu bundtatea ta, (164

o mând de ajutor lumii scufundate supt ape».

Induplecatd de aceste rugdciuni, zeita le rdspunse

«când yeti plech din templu, acoperiti-vd capul, des- cinge-ti-vd hainele si aruncati in urmd oasele bunic&

voastre». Multd vreme rämaserd ca incremeniti, nestiincl.

ce sd creazd; In cele din urmd Pyrrha intrerupse td-

cerea

i zise cd ea nu se supune poruncilor zeitei.

Sä o ierte,se rugà ea tremurând,dacd nu indrds-

neste sá pângdreascd pe manii bunicii sale, risipindu-le

oasele. Totus se gândird multd vreme la intelesul

ascuns al vorbelor echivoce ale oraculului.

In sfârsit, Deucalion îi mângâie sotia,

cu aceste cuvinte : .Ori má inseald mintea, ori vorbele

zeilor nu pot fi decât vorbe sfinte si nici decum nu_

pot ei sá ne sfdtuiascd sá facem o nelegiuire. Bunica

este pámântul, iar oasele cred cd sunt pietrele de pc

pdmânt; pe acestea porunceste ea sd le aruncdm IR

urma noastrd». Multd vreme staturd neldmuriti asupra

intelesului acesta. Dar, ce stricd o pron.? Plecard, isi

acoperird capul, îi deslegard brâul tunicelor

i dupd_

sfatul lui Themis, aruncard pietre in urma lor. Pietrile

cine ar puteâ-o crede, dacd n'ar fi insds antichitatea

martordpierzându-si tdria si vârtosia lor, se Inmuiard incetul cu incetul si cdpdtard o noud formd. In urmd,

pe mdsurd ce ele cresteau

i pe mdsurä ce firea lor

îi pierded asprimea, pdreau cd primesc un fel de

figurd de orn, un chip insd nedesdvarsit, intocmai ca o

marmord din care artistul a inceput sá croiascd o figurd

omeneascd. Pdrtile moi si pdmântesti ale acestor pietre

se prefac In carne, pârtile tari

i solide In oase; ceeace

fusese mai inainte vine, vine au rdmas. Astfel, inteun

scurt timp, prin puterea zeilor, pietrile

Deucalion se prefdcurd In bárbati, cele aruncate de

aruncate de-

www.digibuc.ro

54

Q. POPA-LISSEANU

Pyrrha 'in femei. De aceea suntem noi astazi o rasa

-tare si tibdatoare: noi ddm dovadä de originea noastra

.de

piatrà.

Copilul

lui

Deucalion

si

Pyrrhei a fost

_He llen, stramosul Ellenilor, adicA al Grecilor. Astfel

*'a populat din non lumea.

www.digibuc.ro

III. HERA-JUNONA

1. CASATORIA SI CASNICIA LUI JUPITER

CU ILJNONA

D upä ce Jupiter se Masi mare §i In vârstd de Insurd-

toare, a inceput sà cutreere lumea in lung §i lat

Inteuna din preumbldrile sale, ava cea dintâiu aventurd,

de dragoste. In insula Samos curgea un râu cu apd

cristalind, In care Iunona, Inca fecioarä, sord a lui Jupiter,.

obicinuia sd se scalde. Acolo Jupiter vdzând-o desbrd-

cat& fu cuprins de o patimd fàrä frâu §i de atunci a

inceput sa o pândeascd doar-doar o va Intâlnl odatd

singurd. Fiindcá, îns, bdnuia el cd îi va refuza iubirea

fiindu-i frate, se transformd Intr'un cuc §i se a§ezä pe

un munte, numit de atunci Cochix (cuc). Ad venì §i lunona, de data aceasta singurd; cucuP

cum o Ova, sburd §i se a§ezd pe genunchii ei, ca §i

cum ar fi voit sd scape de frigul cel cumplit ce era pe-

acel munte. Junonei i se Mat mild de pasere §i, luând-o-

In brate, o Infd§urd In haina sa. Jupiter, Insd, I§i lud

acum adevärata sa fire §i, fdgdduindu-i cá o va lua de-

sotie, de sotie legitimd, devine bdrbatul ei. Jupiter §i Junona avurd nuntd mare. (Fig. 20). La ea au poftit pe toti zeii §i pe toate zeitele, §i, dup.& cum era obiceiul pe atunci §i dupd cum mai este el §it

www.digibuc.ro

'56

astázi

G./OPA-LISSEANIY

pe la noi, pe la tara, fiecare aduse Cate un dar

bogat. Jupiter, Insá, observa un loc gol printre nimfe.

frâ Chelone care lipsiâ. Mercur, pristavul ceriului, fu

-trimis numai decât &A' o Intrebe de ce nu vine la ospät.

.Chelone declard cä ea nu se simte bine decât acasd

Fig. 20. 1

Nunta

lui Jupiter cu Junona.

Pictuni pompeiant azi in muzeul dela Neapole.

-si se Incumetä chiar sA ia In bátaie de joc pe cei doi

-mid. Mercur, supArat foc de aceasta, fácii sa-i caza .casa In spate si prefäcând-o in broascd testoask o opri

sä mai vorbeascA pe viitor, o fäcù adeca mutà, ca sd

;nu-si mai poatä bate joc de zei. De aceea, broasca

www.digibuc.ro

JUPITER, JUNONA

57

festoasa, ca'ci Chelone insemneaza in greceste broascl

festoasa, îi poarta totdeauna casa in spate si nu poate

sa scoata nici un sunet, nici un strigät.

Desi cdsätorit legitim In urma cu lunona, totus acest-

fapt nu-1 impiedech pe marele zeu sa se faca stapand

si al altor femei. Din pricina aceasta aveà dese scene

familiare cu sofa sa geloasä. Ba odata, Iunona suparata.

din cauza traiului ràu ce duceä cu barbatul sau si din

cauza deselor certuri familiare, a fugit din Olymp refugiet In Beofia.

i s'a

Fuga de acasa a 3unonei a supdrat mull pe ceilalfi

zei, cari de altfel erau ei de mult mahnifi de purtareal

semeafa a lui Jupiter si 'cu to-0i voirá sä se rascoale.

Impotriva fratelui lor.

Jupiter, ca sa preintampine vrajba, veni In Beofia

la povafa regelui de ad, Mai o statue de lemn.

Inchipuind o femeie. Pe aceasta a Imbräcat-o In haine

i o preumblà rds--

frumoase, a ridicat-o In carul säu

pandind vorba, ca ar fi frumoasa nimfd Platea pe care-

aveä sa o la de sofie

i sä o ducd In Olymp, unde sa

Inlocuiasca pe Iunona, care parasise domiciliul conjugal.

Cand zeifa a auzit de intenfunea sofului säu, se supärá

grozav

i alergand spre car, sfasiä vestmintele presu-

pusei nimfe, rase de spirituala gluma a lui Jupiter si

se impaca cu dansul. Deatunci rämase pentru totdeauna

In Olymp.

*

*

Cu toate acestea, Jupiter nu puteà sä-si schimbe-

felul de viafd

din pricina geloziei sofiei

sale.' Bo, in_

ciuda lunonei, se hotäraste inteo zi sa ducä In cerhi

pe un tanär, caruia sa-i dea funcliunea de paharnic,.

funcfiune pe care o aveà paria atunci Hebe, favorita.

Iunonei.

www.digibuc.ro

58

G. POPA-LISSEANU

Vázand lute() zi pe prea frumosul Ganymedes, tare

ipA§tea turmele tatalui sau Tros, pe muntele Ida din

Troada, fiind rapit de frumusetea lui, sau, cum ne spune

iHomer, ca sä dea ceriului o podoabd de care pämantul

rape§te

slujba

inu era vrednic, se transformd In vultur, Il

11 duce in Olymp, unde

Ii

Incredirrteazd

ode paharnic,. slujba ce o aveà liebe, pe care o inde-

,parta. (Fig. 21).

Hebe era una din fiicele lunonei, cáci din casatoria

.acesteia cu Jupiter se ndscura patru copii, Marte

Alulcan

i cloud fete Plebe

i Ilythia. Hebe,

despre

care se mai spune cá era fiicd

numai a mamei sale, caci lunona

a näscut-o, dupa ce ar fi mancat

odatä la un ospät niste läptuci

sälbatice,

era zeita tinerefei

a frumusetei eterne

i servià ca

paharnica a zeilor, avand &A verse

nectarul

Fiindcd odatà, Wand un pas gre§it,

a cazut In rasul tuturor zeilor, a

in cupele nemuritorilor.

Fig. 21.

Fiebe desmier- fost Inlocuita din insärcinarea ei

dand vulturul lui 3upiter.

i a fost data, In urma, de sofe,

Dupä o piaträ antica grauatä lui Hercule, cand acesta s'a urcat

la ceriu. In locul Hebei, a fost luat ca paharnic al

zeilor Ganymedes. (Fig. 22).

Intre Jupiter §i Ganymede, ne poveste§te Ludan,

s'ar fi finut urmätorul dialog:

Jupiter.Sárutä ma, draga, cä am scdpat de orice

Trimejdie, a nu mai am nici ciod, nici ghiara.

Ganymede.Ce s'a fäcut cu ele? Nu ai venit tu la mine in chip de vultur sa ma ridici din mijlocul

-turmei mele? Cum te-ai prefäcut In orn?

Jupiter. Eu nu sunt nici orn, nici vultur, ci std-

www.digibuc.ro

JUPITER, JUNONA

59

pânul zeilor, si ma' transformasem astfel, numai ca

te rapesc pe tine. Ganymede.E0 tu Pan? Dar tu nrai nici coarne,.

nid picioare acoperite de par; nici mácar flautul care-,

este semnul acestui zeu.

Jupiter.Nu cunosti tu de loc alti zei?

Fig. 22. Räpira rui Ganymedes.

Tab "made Rembrandt, Muzeul din Efresda7

Ganpmède.Nu; noi insd fertfim in tofi anii

luii

Pan câte un tap, la intrarea Iii pestera sa; cât despre-

tine, eu cred cä tu esti un giarnbas de copii, din aceia

cari furä copii ca sa-i vânzA.,

Jupiter.N'ai auzit de loc vorbfndu-se de Jupiter,,

www.digibuc.ro

60

G. POPA-LISSEANU

n'ai vazut tu nici un altar ridicat pe munteie Ida

pentru zeul tunetelor

i al fulgerelor?

Ganymede.Ce! Tu e§ti acela care fad

tot acest

sgomot care se aude acolo sus §i cdruia tatal meu ii

-jertfe0e tot anul un berbec? Ce ti-am facut sa ma

rapeVi? Poate in acest ceas oile mele le manânca

vr'un lup.

Jupiter.Te mai gânde§ti la oile tale, acum când

eti nemuritor §i tovar4ul zeilor I

Ganymede. Cum? Nu o sä ma mai duci inapoi

muncit de

Ganymede.-0 sä se supere tata, când nu ma va

tde unde m'ai luat?

Jupiter.

geaba.

Nu ;

caci

atunci

a

fi

mai vedeä §i mä ya bate, ca mi-am parasit oile.

Jupiter. Nu te teme, ai sá ramai totdeauna ad.

Ganymede. Nu vreau; lasa-ma sa ma duc, vi-ti

fagaduesc, ca am sa-ti jertfesc pe cel mai frumos

berbec din turmä.

Jupiter.Ce naiv eti, ce copil e§ti! Trebue sa uiti

toate acestea acum, când eti in ceriu. §i in stare sä

Ifaci bine tatalui tau

i tarii tale, fara sa-ti pese de

:supararea lor; caci tu nu vei mai fi om, ci zeu §i, in

loc de lapte

i brânza, tu ai sate hräne§ti cu nectar

.§i ambrozie §i ai sa vezi strälucind steaua ta pe ceriu, ,mult mai luminoasa de cât celelalte stele.

Ganymede.Dar, când oi vreä sä má joc, cine o

.sa-mi fie tovara§? caci eu aveam pe muntele Ida mai

'multi fovara§i de vârsta mea.

Jupiter.Cupidon are sä se joace cu tine in arice.

Mângae-ie numai, §i nu te mai gândl la lucrurile de pe

pamânt.

Ganymede.Dar ce am sä fac eu aci? sunt oi de

,pascut?

www.digibuc.ro

Jupiter.

-nectar în cupe.

JUPITER, JUNONA

61

Ai sâ fii paharnicul zeilor, sa le ver0

Ganpmede.E mai bun nectarul decât laptele?

Jupiter.N'ai sa mai vrei sa beai altceva, când

vei fi gustat odata din el.

dei

Regele Troa-

nernân-

fu

fgaiat de piei:den:

rea fiului &du. ju-

piter,

'frisk

Ii

ltprd durerea,

aratându-i

ca

.Ganymede a fost

facut zeu nemu-

ritor §i ca 1-a dus

mai repede decal vântul. (Fig. 23).

lunona, cand

vazii pe Gany-

mede, turba de

mânie. De aceea,

Incepa sa corn-

ploteze cu N.ep-

tun,

Apollo

Minerva

i

se

în

unde

hotarird sâ prin-

aveà sà

devie

zd pe Jupiter

un semn al zo-

sa-1 lege cu Ian-

diacului, supt nu-

turile pe cari le

mirea de Värsä-

facuse Vulcan,

torul. In schimb

anume

pentru

jupiterldete In-

aceasta.

Dar

tristatului pa-

Thetis,

cea cu

rinte un buture-

-de aur

i

niste

cai

cari fugeau

Fig. 23.

RApirea lui

Ganymede.

Statug de marmorä clupl

Leocheres.Vatican,Roma.

picioarele de ar-

gint, afland de la

tatal ei N ereu

www.digibuc.ro

62

G. POPA-LISSEANU

cele ce se uneltiau, se duce repede In Olymp §i inViin-

teazd pe Jupiter despre complotul urzit. Atunci Jupiter

ca sä se räzbune alungá din cer pe pdmânt pe Neptun

§i pe Apollo

i nu iarta decât pe Minerva. Pe Iunona

spânzurä de ceriu cu un lant de aur, atârnându-i de pi-

cioare cloud nicovale mari. In urmä o ierta §i pe ea

convocând pe toti zeii, pe cel mai bait creVet al Olymp.

pului, le grà1 urmátoarele:

,Daca vedea-voiu cá vr'unul din zei pe puris se desparte

Ori de-I voiu prinde, svarli-l-voiu in bezna Tartarului negru,, Colo departe 'de tot, sub pamant, in prapastie aciancä,

Temnifa oarba cu poarta de fier

i cu pragul de-arama,

Jos Intr'atata sub iad, pe cat sub cer e pamantul.

5ti-va pe urma cat eu pe tofi Ara intrec In putere.

i cercafi, o zei, ca sa stifi fiecare :

Haide, poftim

Dac'atarna-vefi un lanf de aur de-a cerului boltä

$i và vefi prinde de el cu tog voi zei

i zeife,

Nu yeti putea din pamant la cer sa mä tragefi pe mine,

Cel mai Malt domnitor, cu toata stradania voastra.

Dar de m'oi pune inteadins eu singur

Sus và voiu smulge spre cer cu pämantul

i trage-voiu lanful,

i marile toate ;