UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

Facultatea de Instalaii
Domeniul: INGINERIE CIVIL
Specialitatea: Instalaii pentru Construcii

CONTRIBUII PRIVIND MODERNIZAREA

SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE
CU ENERGIE TERMIC (S.A.C.E.T.) DE MIC I
MEDIE CAPACITATE
Tez de Doctorat

Doctorand:

Conducator de doctorat:

ing. Mihai Marian Ionescu

prof. dr. ing. Florin Iordache

2011

Contribuii privind modernizarea sistemelor centralizate

de alimentare cu energie termic (S.A.C.E.T.)
de mic i medie capacitate

Cap. 1.
Prezentarea, clasificarea, analiza i dezvoltarea n timp a
sistemelor de alimentare centralizat cu energie termic
1.1. Prezentarea i avantajele S.A.C.E.T.
1.2. Clasificarea S.A.C.E.T.
1.3. Analiza comparat a tipurilor de S.A.C.E.T.
1.4. Dezvoltarea S.A.C.E.T. n lume

Cap. 2. Dezvoltarea i situaia S.A.C.E.T. n Romnia

Cap. 3. Modernizarea S.A.C.E.T de mic i medie capacitate n sistem

clasic (numai cu producere de energie termic)
3.1. Modernizarea S.A.C.E.T. Combustibili folosii
3.2. Modernizarea surselor S.A.C.E.T.
3.3. Modernizarea reelelor S.A.C.E.T.
3.4 Modernizarea instalaiilor consumatorilor

Cap. 4.
Cogenerarea, o soluie important pentru creterea eficienei
sistemelor de alimentare centralizat cu energie termic
4.1. Definiia cogenerrii. Avantaje. Scurt istoric i dezvoltare
4.2. Indicatori de performan utilizai n studiul instalaiilor de
cogenerare
4.3. Asocierea cogenerare-S.A.C.E.T.
4.4. ncadrarea instalaiei de cogenerare n central. Modul de
dimensionare al capacitii de cogenerare
4.5. Definirea noiunii de cogenerare de nalt eficien n contextul
legislaiei UE
4.6. Prezentarea i analiza comparativ din punct de vedere
termodinamic a tehnologiilor de cogenerare cel mai des utilizate
4.7. Aspecte economice legate de instalaiile de cogenerare

Cap. 5.
Analiza eficienei tehnico-economice a modernizrii unor
S.A.C.E.T. de capacitate mic
5.1 Prezentare general
5.2 Descrierea operaiilor de modernizare a SACET cu central termic
de cvartal. mprtirea sectorului de CT n grupe caracteristice
5.3
Structura procentual a preului energiei termice produse i
distribuite prin SACET cu CT de cvartal (combustibil gaze naturale)
5.4
Indicatori tehnico-economici utilizai la analiza performanelor
tehnico-economice a grupelor de CT
5.5 Analiza tehnico-economic a efectului modernizrii asupra
S.A.C.E.T.
5.6
Concluzii i recomandri

Cap. 6.
Analiza funcionrii unui S.A.C.E.T. la sarcini variabile.
Modelarea matematic a funcionrii unei reele termice.
6.1 Sursa de cldur (centrala termic)
6.2 Punctele termice
6.3 Modelarea matematic a unei reele termice
6.4 Concluzii

Cap. 7. Aspecte manageriale cu privire la modernizarea S.A.C.E.T.

7.1
Modernizarea S.A.C.E.T. o schimbare. Legile i efectele acestei
schimbri
7.2 Ordinea modernizrii componentelor S.A.C.E.T.
7.3 Condiiile de succes n implementarea cogenerrii
7.4
Meninerea atractivitii nclzirii centralizate pentru consumatori
7.5 Concluzii

Cap. 8.

Concluzii generale, contribuii originale i direcii de cercetare

Capitolul 1

PREZENTAREA, CLASIFICAREA, ANALIZA I DEZVOLTAREA N

TIMP A SISTEMELOR DE ALIMENTARE CENTRALIZAT CU
ENERGIE TERMIC

1.1.

Prezentarea i avantajele S.A.C.E.T.

Pe plan mondial, energia reprezint un produs cu o important valoare

economic, social, politic i strategic. n cadrul sectorului energetic, un rol
important l are alimentarea cu cldur.
nclzirea urban centralizat, n care sursa de cldur este, de regul,
exterioar cldirilor pe care le alimenteaz cu energie termic, reprezint, aa
cum se va demonstra n aceast lucrare, modalitatea cea mai civilizat,
nepoluant, sigur i eficient de alimentare cu cldur a zonelor cu densitate
mare de populaie. Aceste sisteme le vom denumi n continuare Sisteme de
alimentare centralizat cu energie termic sau prescurtat S.A.C.E.T. Deci
S.A.C.E.T. se definete ca ansamblul construciilor, instalaiilor tehnologice i
echipamentelor destinate producerii, transportului, distribuiei i utilizrii
energiei termice, legate printr-un proces tehnologic funcional i comun, realizat
n scopul alimentrii utilizatorilor cu agent termic pentru diverse utilizri, n
special pentru nclzire i ap cald de consum.
n comparaie cu sistemele locale de nclzire, S.A.C.E.T. prezint
urmtoarele avantaje majore:
Posibilitatea utilizrii unor tehnologii a producerii energiei din surse, cu
eficien

energetic

economic

cogenerarea).

foarte

ridicate

(de

exemplu

 Evitarea utilizrii combustibililor i a instalaiilor de ardere de ctre

masele largi, care nu au o pregtire de specialitate.
Amplasarea surselor de cldur cu foc deschis (implicit a surselor de
incendiu), n afara cldirilor de locuit, evitnd n acest fel riscurile de
explozii i incendii i reducnd considerabil poluarea n aglomerrile
urbane.
Se reduce i se concentreaz numrul gurilor de foc care n acest fel
sunt mult mai bine exploatate i supravegheate; n acelai timp se reduce
poluarea prin posibilitatea instalrii echipamentelor de filtrare i
neutralizare a gazelor de ardere.
Achiziionarea combustibililor se face la preuri mai avantajoase, fiind
cumprate n cantiti foarte mari.
Posibilitatea utilizrii unei game largi i diversificate de combustibili (de
exemplu: deeuri menajere, biomas etc.). Aa cum se arat n Strategia
naional privind alimentarea cu energie termic a localitilor aprobat
prin H.G. 882/2004: Pentru zonele urbane aglomerate, cu densitate mare
de locuire, toate studiile realizate la nivel naional i internaional au
condus la concluzia c din punct de vedere al eficienei energetice i al
proteciei mediului, sistemele centralizate de alimentare cu energie
termic sunt avantajoase.

1.2.

Clasificarea S.A.C.E.T.

Sistemele de alimentare centralizat cu energie termic se pot clasifica

astfel:

A. S.A.C.E.T. de capacitate mare (Fig. 1.1.)

Acestea au puteri instalate de peste 100 MWt, i se compun din:
1 Sursa de cldur, care de regul este echipat cu instalaii de cogenerare
care funcioneaz n regim de baz i cazane de ap fierbinte (CAF) care sunt

folosite ca instalaii de semibaz i de vrf, sursele producnd agent termic ap

fierbinte i mai rar abur tehnologic.
Instalaiile de cogenerare sunt cu turbine de abur cu condensaie i prize
reglabile i mai rar cu turbine de abur n contrapresiune.
2 Reele termice de transport, bifilare, pentru transportul apei fierbini
(150/700 C i 16 bar) la punctele termice.
Lungimea acestor reele bifilare poate fi de ordinul kilometrilor.
3 Punctele termice, sau staiile de transformare termic, unde prin
intermediul schimbtoarelor de cldur, se prepar agenii termici
secundari i anume:
- apa cald pentru nclzire (95/750 C, i 6 bar)
- apa cald de consum (a.c.c.) (50, 600 C)
4 Reele termice de distribuie (cu 4 fire: 2 pt. nclzire, 1 alimentare cu
a.c.c. i 1 reciclare a.c.c.) care distribuie agenii termici secundari la
consumatori
5 instalaiile consumatorilor

B. S.A.C.E.T. de capacitate medie

Aceste sisteme centralizate au aceeai alctuire ca i S.A.C.E.T. de
capacitate mare, dar au puteri instalate cuprinse ntre 20 100 MWt, deci sunt la
scar mai redus, dar cuprind acelai numr de componente ale lanului
tehnologic.
Sursele de cldur echipate n general cu cazane de ap fierbinte i mai rar
cu instalaii de cogenerare cu turbine n contrapresiune, care bineneles
funcioneaz n regim de baz.
Acestea sunt, n limbaj curent, sistemele centralizate ale centralelor termice
de zon.

1 Sursa de cldur

5 conducta de alimentare cu

2 Reeaua de transport

ap cald de consum

(circuit primar) (150/700 C; 16 bar)

6 conducta de recirculare a apei

3 Staia de transformare termic sau

calde de consum

punctul termic (P.T.)

7 consumatorul de cldur

4 Conducte de nclzire ap cald

(95/750 C; 6 bar)

C. S.A.C.E.T. de capacitate mic (Fig. 1.2.)

Acestea au puteri termice instalate de pn la 20 MWt, fiind alctuite din:
1 Sursa de cldur (centrala termic de cvartal), care este echipat cu
cazane care produc agent termic ap cald, cu temperaturi pe tur de pn la 950C
i presiune maxim 6 bar, cu ajutorul cruia asigur nclzirea i cu care se
produce apa cald de consum n schimbtoarele de cldur din centrala termic.
2 Reelele termice de distribuie alctuite din 4 conducte
3 Instalaiile consumatorilor de cldur i ap cald de consum.

n limbajul curent, aceste S.A.C.E.T. sunt sistemele de nclzire centralizat

ale centralelor termice de cvartal.

1 sursa de cldur
2 conducta de nclzire (ap cald) (95/750 C; 6 bar)
3 Conducta de alimentare cu apa cald de consum
4 Conducta de recirculare a apei calde de consum
5 Consumatorul de cldur

Dup cum se poate observa, S.A.C.E.T. de capacitate mare i medie, pe

lng faptul c au puterea termic instalat mult mai mare dect a celor de
capacitate mic, au 5 componente (verigi) n lanul tehnologic, i anume: sursa,
reeaua de transport (circuit primar) punctele termice, reeaua de distribuie
(circuitele secundare) i instalaiile consumatorilor.
S.A.C.E.T. de capacitate mic are numai 3 componente tehnologice: sursa,
reeaua de distribuie i instalaiile consumatorilor.

1.3.

Analiza comparat a tipurilor de S.A.C.E.T.

Aprecierea performanelor unui S.A.C.E.T. se poate face n baza unor

indicatori care vizeaz performanele acestora.
Aceti indicatori sunt:
a) Randamentul global de alimentare cu energie termic (sau randamentul
global termic). Acest indicator se calculeaz prin produsul randamentelor
corespunztoare fiecrei verigi tehnologice din lanul S.A.C.E.T.
n cazul S.A.C.E.T. de capacitate mare i medie, sunt cinci verigi,
randamentul global avnd forma:
5

gl = i = s * tr * PT * d * c
i =1

unde: s

- randamentul sursei

tr

- randamentul de transport al apei fierbini

PT

- randamentul punctelor termice

- randamentul de distribuie (al reelei secundare)

- randamentul instalaiilor consumatorilor

n cazul S.A.C.E.T. de capacitate mic exist numai 3 verigi tehnologice

ale sistemului, deci:
3

gl = i = s * d * c
i =1

n cazul cnd consumul de combustibil este exprimat n valori energetice,

se definete consumul specific de combustibil global (la nivelul ntregului
S.A.C.E.T)
C sp =

E utila
1
=
E int rata gl

Comparnd cele 3 tipuri de sisteme centralizate, se observ c gl este mai

mare n cazul S.A.C.E.T. de capacitate mic, acesta scznd odat cu creterea
dimensiunilor sistemului centralizat.

b) Consumul specific de energie electric reprezint cantitatea de energie

electric consumat pentru producerea, transportul i distribuia unei uniti de
energie termic (Gcal, MWht) pn la consumatorul final
El
C sp
=

kWh el
kWh el
sau

Gcal

MWh t

W
Q fact

unde: W[kWhel] reprezint consumul total de energie electric al S.A.C.E.T.

ntr-un interval de timp
Qfact [Gcal sau MWht] reprezint cantitatea de cldur facturat la
consumatorul final
Analiznd acest indicator, se observ c el are valori mai sczute la
S.A.C.E.T. de capacitate mic, acesta crescnd odat cu creterea dimensiunii
S.A.C.E.T. Astfel, la S.A.C.E.T. de mare capacitate, se consum energie
electric n surse (C.E.T.) pentru vehicularea, tratarea i completarea pierderilor
masive ale agentului termic primar, i n punctele termice pentru agentul termic
secundar.

c) Lungimea specific a reelelor termice

Acest indicator este exprimat prin raportul dintre lungimea total a reelelor
termice L [km], circuit primar (dac este auzul) i a reelelor de circuit secundar,
i puterea termic instalat a sistemului centralizat de alimentare cu cldur
[Gcal/h sau MWt].
Inversul acestui indicator reprezint densitatea specific de cldur i se
definete cu relaia:

Q =

Q instalat
L

MWh t
Gcal
h * km sau km

10

Este evident c, cu ct lungimea specific a reelei termice a unui

S.A.C.E.T. este mai mic, cu att se reduc:
- costurile de investiie, pierderile de cldur (prin transfer termic i prin
pierderi de agent termic), consumul electric de pompare, costurile de
mentenan.
n consecin un S.A.C.E.T. este cu att mai performant, cu ct lungimea
specific a reelelor termice este mai redus, respectiv densitatea specific de
cldur este mai mare.

d) Debitul de ap de adaus, reprezint debitul de ap, la un sistem hidraulic

nchis (circuit primar sau secundar pentru nclzire), necesar pentru completarea
pierderilor de agent termic din circuitele respective, provenite din cauze
accidentale (avarii, sustrageri de agent termic etc.); acest debit este necesar
pentru a menine presiunea nominal n aceste circuite, necesar unei funcionri
normale.
n normele de proiectare uzuale, valorile admise pentru debitul de adaus
reprezint 1% din debitul nominal de agent termic vehiculat; n realitate, la
S.A.C.E.T. din ara noastr valorile reale ale acestuia sunt cu mult mai mari.
Trebuie remarcat c pierderile de agent termic, pe lng pierderile masice
nregistreaz i pierderi nsemnate de cldur, proporionale cu temperaturile
agentului termic utilizat.
Pierderile de agent termic, respectiv valoarea debitului de adaus este n
relaie de invers proporionalitate cu anvergura sistemului centralizat.
e) Calitatea apei din S.A.C.E.T.
n principal, agentul termic trebuie s respecte urmtoarele condiii:
Duritatea total a apei, respectiv concentraia de sruri de Calciu i
Magneziu se recomand s fie sub valoarea de 0,05 mval/l. O duritate mai mare
creeaz n timp depuneri de sruri pe suprafeele interioare ale instalaiilor, n

11

special pe suprafeele calde (cazane, schimbtoare de cldur), cu implicaii

negative asupra eficienei i a duratei de via a acestor echipamente.
Concentraia de oxigen din agentul termic, care n mod normal nu trebuie
s depeasc 0,1 mg O2/litru. Valorile mai ridicate duc la amplificarea
fenomenului de coroziune deosebit de mare pentru funcionarea instalaiilor.
Lipsa impuritilor i a diverselor corpuri insolubile din agentul termic
reprezint o condiie important de calitate a acestuia. Aceste corpuri solide
produc efecte negative pronunate instalaiilor: distrug rotorul pompelor,
afecteaz capacitatea de etanare a armturilor (n special a vanelor cu obturator
sferic), afecteaz sigurana n exploatare a cazanelor prin obturarea unor seciuni
pe traseul de ap i n acest fel reduc posibilitatea de rcire a suprafeelor
fierbini ale acestora.
i la acest indicator de performan putem aprecia c n cazul sistemelor
centralizate de capacitate mic, meninerea calitii apei n limitele prevzute
este mai uor de realizat. Pe msur ce crete anvergura sistemului, datorit
creterii numrului de surse prin care se poate impurifica agentul termic (n
special prin neetaneitile din schimbtoarele de cldur pentru preparat ap
cald de consum) calitatea este mai greu de meninut.
Din analiza de mai sus se desprind urmtoarele concluzii:
S.A.C.E.T. de capacitate mic i medie au randamente globale mai bune i
sunt mai uor de realizat din punct de vedere al volumului de investiie i al
volumului de lucrri. n acelai timp exploatarea lor este mai uoar, cu
posibilitatea de urmrire i respectare a indicatorilor de performan mai facil.
De asemenea, posibilitatea previzionrii consumurilor de energie, n vederea
dimensionrii corecte a tuturor componentelor sistemului este mai mare, cu ct
scara S.A.C.E.T. este mai redus.

12

1.4.

Dezvoltarea S.A.C.E.T. n lume

Se consider c primul sistem centralizat de alimentare cu energie termic

n lume a fost construit n anul 1986 n S.U.A., n localitatea Lockport din statul
New York. Acesta funciona cu abur i alimenta att imobile ct i consumatori
industriali.
n Europa, ncepnd cu anul 1878 a nceput construirea unor S.A.C.E.T. n
Germania i Suedia, sisteme centralizate ale cror surse erau prevzute cu
instalaii de cogenerare.
Expansiunea acestor sisteme a nceput dup anul 1900, tot n Germania, n
oraele Hamburg, Dresda, Mnchen, Berlin i altele, sisteme care funcioneaz
i n prezent.
n Frana, ncepnd cu anul 1930, primul sistem centralizat s-a dezvoltat la
Paris. n anul 1997 existau n Frana 375 de sisteme centralizate de nclzire care
deserveau 250 de aglomerri urbane.
Dezvoltarea S.A.C.E.T. a cunoscut o rat mare n rile nordice,
Danemarca, Suedia, Finlanda, care erau favorizate de clima rece, precum i n
rile din aa-zisul lagr socialist, unde, dup modelul din U.R.S.S., s-au
dezvoltat puternice sisteme centralizate de nclzire.
Un exemplu de dezvoltare al S.A.C.E.T. l reprezint Germania modern,
care dup unificare (anul 1991) a investit 3,4 miliarde dolari n acest scop.
Rezultatele acestor investiii: s-a fcut o economie de energie de 11.000 GWh/an
i o reducere a preului nclzirii cu cca 25%, coroborat cu o reducere masiv a
emisiilor de noxe (cu 33% CO2, cu 83% SO2 i cu 41% NOx)
Un alt exemplu pozitiv l reprezint dezvoltarea S.A.C.E.T. din oraul
Viena, capitala Austriei, unde 30% din necesarul de cldur este asigurat de
Fernwrme Wien (societatea care exploateaz S.A.C.E.T. din Viena). Acest
sistem are o reea de ap fierbinte de 492 km i 364 puncte termice. Din cele 9
surse ale acestui sistem centralizat, 3 sunt uzine de incinerare a deeurilor

13

produse de oraul Viena. Aceste centrale de incinerare produc 23% din

necesarul de cldur al Vienei. n regim de var, cnd sarcina termic scade
substanial, numai aceste surse rmn n funciune.
Conform revistei franceze Chauffage, ventilation et climatisation
dezvoltarea acestor sisteme centralizate n timp n Europa este prezentat n

n tabelul 1.1. sunt prezentate cotele de pia ale sistemelor centralizate n

diverse ri europene la sfritul secolului XX.
n prezent exist tendina de meninere n funciune a S.A.C.E.T., cu
implementarea masiv n surse a instalaiilor de cogenerare de nalt eficien,
bazate pe cererea de cldur util, datorit avantajelor pe care le confer aceast
tehnologie.
n unele ri dezvoltate, cu o tradiie democratic puternic exist legi i
hotrri ale autoritilor locale, prin care este reglementat sistemul de nclzire
care trebuie utilizat n fiecare zon a oraului, sistem de nclzire care a fost
stabilit n urma unor calcule riguroase tehnico-economice, ca fiind cel mai
eficient energetic, cel mai ieftin i cel mai puin poluant.

14

ntreaga populaie (fr excepii) respect aceste hotrri, fr a exista

prejudecata c sunt nclcate drepturile omului, aa cum se ntmpl la noi n
ar.
n acest sens, trebuie menionat c este deosebit de important n economia
unui S.A.C.E.T. s se cunoasc exact sarcina termic a acestuia, precum i
estimarea corect a evoluiei acestui consum n timp. Debranarea aleatorie a
consumatorilor de la sistemul centralizat, genereaz dezechilibrri hidraulice,
supradimensionri la nivelul tuturor componentelor S.A.C.E.T., cu efecte
negative asupra eficienei energetice i perturbri de natur economic, care nu
fac dect s destabilizeze din punct de vedere tehnic i economic aceste sisteme.

15

Capitolul 2

DEZVOLTAREA I SITUAIA S.A.C.E.T. N ROMNIA

Avnd n vedere amplasarea Romniei n zona geografic de clim

temperat continental, cu nuane excesive, circa 40% din energia primar
(combustibilul) consumat la nivelul rii este utilizat pentru nclzirea
locuinelor individuale i a spaiilor publice i pentru producerea apei calde de
consum. Durata medie a perioadei de nclzire dureaz n ara noastr ntre 160
i 230 zile/an, cu un numr de grade zile cuprins ntre 3000 i 5000.
Toate acestea conduc la caracterizarea nclzirii ca o necesitate vital n
Romnia, cu un impact extrem de important asupra populaiei.
Modalitile de nclzire n Romnia sunt:
- Sisteme de nclzire urban centralizat .................................... 29%
- Sisteme cu C.T. individuale de bloc .......................................... 8%
- nclzirea (individual) cu sobe cu gaze naturale ...................... 12%
- nclzirea cu sobe cu ali combustibili ....................................... 48%
- nclzirea electric ...................................................................... 1%
Fr sisteme de nclzire ............................................................. 2%

Dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic a

nceput n Romnia dup anul 1950, datorit necesitii alimentrii cu energie
termic a primelor cartiere de blocuri (n general P+4 etaje). Acestea aveau ca
surs de cldur C.T. de cvartal, care produceau ca agent termic ap cald, cu

16

temperaturi maxime de 950C pe tir i 750C pe retur i presiuni de maxim 6 bar.

Agentul termic era produs n cazane de tip acvatubular, construite din eav,
avnd denumirea de cazane tip Tubal sau Metalica.
Ele utilizau combustibil lichid gazos (cu precdere gazele naturale),
utiliznd arztoare atmosferice tip eitan-Marsi.
Agentul termic produs centralizat era utilizat pentru nclzire i pentru
preparat apa cald de consum, produs n surs cu ajutorul schimbtoarelor de
cldur cu acumulare (tip boyler) sau mai rar cu schimbtoare de cldur cu
fascicule de evi din alam (tip I.P.B.).
Schema de principiu a unei C.T. de cvartal clasice este prezentat n
Fig. 2.1.

17

18

Agenii termici produi n mod centralizat n C.T. de cvartal erau

transportai (pe distane scurte) la blocuri (sau de distribuie), care conineau 4
conducte:
- 2 conducte pentru vehicularea (n circuit nchis) a agentului termic
pentru nclzire (apa cald);
- 1 conduct pentru alimentarea (n circuit deschis) cu ap cald de
consum (produs la 500C sau 600C);
- 1 conduct pentru recircularea apei calde de consum.
De regul aceste conducte erau din oel (sudate pe generatoare), izolate
termic cu saltele din vat mineral (pe plas de rabi) i acoperit cu carton
asfaltat (sau cu tabl).
Ele erau amplasate n canale (ngropate n pmnt) (n general nevizitabile,
construite dintr-o plac de baz peste care se puneau bolari. La exterior se
realiza o izolaie hidrofug a ntregii construcii, pentru a preveni intrarea apei n
aceste canale.
Instalaiile consumatorilor de cldur (conducte armturi de nchidere i
sisteme de echilibrare (diafragme) erau amplasate n subsolurile tehnice ale
blocurilor de locuine.
Toate acestea alctuiau S.A.C.E.T. de capacitate mic sau sistemul
centralizat de alimentare cu cldur al C.T. de cvartal.
Sarcina termic a acestor sisteme o reprezenta cldura pentru nclzirea (cu
caracter sezonier) i cea pentru prepararea apei calde de consum a acestor
cartiere rezideniale. n Bucureti, aceste tipuri de S.A.C.E.T. au o cot de pn
la 4% din necesarul total de energie termic al oraului, dar n alte orae, cota lor
poate ajunge la 3040% (de exemplu n oraul Cluj).

Dup anul 1960, odat cu politica de industrializare intensiv a Romniei sau dezvoltat pe lng marile orae ale rii numeroase uniti industriale

19

(platforme industriale) care au generat o deplasare masiv a populaiei din zona

rural spre cea urban, ca for de munc pentru industrie.
Tot la marginea marilor orae s-au dezvoltat imense cartiere de blocuri (n
general cu nivel de nlime P+10 etaje), pentru cazarea populaiei ocupate n
sectorul industrial.
Necesitatea alimentrii cu energie termic i electric a acestor platforme
industriale, precum i a blocurilor de locuine nou construite, a generat
dezvoltarea S.A.C.E.T. de mare capacitate i mai rar a celor de capacitate medie.
n marea majoritate, sursele (denumite C.E.T.-uri, respectiv centrale
electrice de termoficare) acestor sisteme centralizate erau echipate cu instalaii
de cogenerare, de regul instalaii cu turbine cu abur (ciclul Rankine), cu
condensaie i prize reglabile, mai rar cu turbine de abur n contrapresiune
(capacitile mai mici).
n Figura 2.2. este prezentat schema unei C.E.T. cu condensaie i priz
reglabil.

20

21

Puterile unitare instalate ale acestor turbine erau de 25, 50, 100, 150 MWel.
Combustibilii folosii la aceste C.E.T.-uri erau gazele naturale, pcura i
crbunele (lignit i huil).
n Tabelul 2.1. este prezentat dinamica dezvoltrii n timp a sistemelor
centralizate i a puterii instalate a unitilor de cogenerare din surse.
Tabelul 2.1. Dezvoltarea S.A.C.E.T. n Romnia
Anul
Puterea electric instalat n
cogenerare
[MWel]
Cldura total furnizat de
S.A.C.E.T.
[1015J]
Puterea electric maxim a
grupurilor
[MWel]
Dezvoltarea reelei termice
de transport (circuit primar)
[Km reea]

1960

1970

1980

1990

472

2165

4011

6201

35,6

182,6

347,8

375,1

25

100

150

150

12,2

450

1200

1400

Trebuie remarcat faptul c cel mai mare sistem centralizat de mare

capacitate din Romnia i unul din cele mai mari n lume, este sistemul de
termoficare al municipiului Bucureti. El asigur alimentarea cu energie termic
a cca. 8600 imobile, cu 587.000 apartamente, reprezentnd 68% din necesarul
de cldur al acestui ora.
Acest sistem imens, care dispune de 514 km reea de transport (circuit
primar) i 850 km reea circuit secundar (de distribuie), este alimentat din 5
centrale de cogenerare i 3 C.T. de zon.
La nceputul anului 1990, n Romnia existau 251 de operatori de sisteme
centralizate de alimentare cu energie termic din care n prezent mai
funcioneaz 104 operatori.

22

Structura consumului de cldur al acestor S.A.C.E.T. de mare i medie

capacitate era att consumul rezidenial (pentru nclzire i prepararea apei calde
pentru populaie) ct i consumul industriale tehnologic.
Trebuie remarcat faptul c n cadrul consumului de cldur rezidenial,
ponderea cea mai mare (de 75-80% din consumul total) o are consumul de
cldur pentru nclzire, care are un caracter sezonier (maxim 6 luni/an), i
numai consumul pentru preparat ap cald de consum este asigurat tot timpul
anului.
n antitez, consumul de cldur industrial, n scop tehnologic, are o
valoare aproximativ constant pe tot parcursul anului.
S.A.C.E.T. de mare i medie capacitate au fost dimensionate s asigure la
capacitate nominal aceste consumuri (rezidenial i urban), unele dintre ele
fiind chiar supradimensionate, n vederea posibilitii extinderii capacitilor
industriale i rezideniale.
Dup anul 1980, odat cu decizia factorilor politici de a plti ntr-un timp
scurt datoria extern a Romniei, sectorul energetic a resimit din plin stoparea
progresului tehnic i lipsa acut de fonduri pentru ntreinerea i mentenana
acestor sisteme centralizate.
n perioada 1989-1990, dei aspectul asigurrii funcionrii S.A.C.E.T. la
sarcina nominal (proiectat) existau premisele realizrii unei eficiene
economice a acestora, din cauza motivelor expuse anterior a nceput procesul de
degradare a acestor instalaii. Odat cu reducerea cotelor de combustibil alocate
acestor sisteme, coroborat cu lipsa fondurilor de ntreinere i mentenan, s-a
produs o scdere evident a calitii serviciului de alimentare cu energie termic,
att la populaie ct i la consumatorii industriali.
Acest lucru a generat o ostilitate vdit a populaiei fa de S.A.C.E.T.,
existnd percepia c aceste sisteme sunt generatoare de risip energetic i
disconfort.

23

Totui, nainte de anul 1990 plata facturilor la cldur i debranrile nu

reprezentau o problem, ca n prezent.
Dup anul 1990 s-au acordat acestor S.A.C.E.T. cotele de combustibil
necesare, lipsa cldurii i a apei calde de consum la populaie fiind asigurate
corespunztor.
Dar dup aceast dat, a nceput perioada debranrilor, prin care se
reduceau substanial consumurile de cldur ale sistemelor centralizate.
Prima perioad a fost cea a debranrilor industriale, care a nceput dup
1991. Astfel, fie o parte din consumatorii industriali i-au instalat echipamente
proprii de producere a energiei, nemulumii de calitatea serviciilor prestate de
S.A.C.E.T., fie i-au ntrerupt activitatea. n acest fel, o component important
a consumului S.A.C.E.T. a fost desfiinat, cu influene nefaste asupra eficienei
energetice i economice ale acestora.
Debranarea consumatorilor industriali a produs o reducere important a
eficienei energetice i economice a S.A.C.E.T. de mare i medie capacitate
(care alimentau i consumatori industriali), prin reducerea semnificativ a
cantitii de cldur vndute (deci scderea veniturilor), respectiv prin creterea
pierderilor procentuale de energie, datorit funcionrii sistemelor centralizate la
sarcini pariale.
Dup anul 1994 a nceput a 2-a etap a debranrilor, respectiv
debranarea

consumatorilor

rezideniali

(populaia).

apartamentele

debranate de la sistemul centralizat, locatarii au instalat C.T. murale (de

apartament), alimentate de regul cu gaze naturale.
Cauzele care au produs debranarea masiv a consumatorilor rezideniali, n
principal, au fost:
- Lipsa contorizrii agenilor termici livrai de S.A.C.E.T. i lipsa
posibilitii individualizrii consumurilor de ageni termici (ap cald i
nclzire) pe principiul: consum ct vreau i pltesc ct consum.

24

- Preul extrem de sczut al gazelor naturale (de 110-120$/1000 m3 Ngaze), prin subvenionare de ctre stat.
- Marketingul agresiv al distribuitorilor de echipamente de nclzire
individual.
- Interesul financiar al distribuitorilor de gaze naturale de a avea o relaie
nemijlocit cu consumatorii de ap cald de consum i cldur.
- Lipsa unei legislaii privind regulile de locuire n cldiri de tip
condominial.
- Neexplicarea populaiei prin toate mijloacele a implicaiilor creterii
exagerate a numrului de surse de poluare local (C.T. de apartament) asupra
sntii locuitorilor din cldirile unde se folosesc sisteme individuale de
nclzire.
Una din principalele cauze care au generat debranarea masiv a populaiei
de la sistemul centralizat i instalarea de centrale termice de apartament (sau,
mai rar, de bloc) a fost, pe lng meninerea preului gazelor naturale la un nivel
foarte sczut (prin subvenionarea masiv de ctre stat) i lipsa diferenierii
preului gazelor naturale ntre industrie i populaie, difereniere care n toate
rile dezvoltate este semnificativ.
Numai dup anul 2005 s-a decis nceperea diferenierii preului gazelor
naturale ntre industrie (unde se achiziioneaz cantiti foarte mari de gaze
naturale) i populaie unde cantitile cumprate sunt cu mult mai reduse).
n Figura 2.3. este prezentat raportul ntre preul gazelor naturale furnizate
populaiei i preul pentru consumatorii industriali n anul 2007 pentru o serie de
ri din Europa.
Analiznd aceast figur, se observ c dac n Romnia acest raport este
1,07, n ri dezvoltate ca Germania este de 2,24 i n Danemarca, unde
S.A.C.E.T. sunt foarte dezvoltate, acest raport este de 5,05.

25

5,05

2,24
1,97
1,65
1,07
Romnia

Republica
Ceh

Polonia

Germania

Danemarca

Fig. 2.3. Raportul dintre preul gazelor naturale

furnizate populaiei i preul gazelor naturale furnizate
consumatorilor industriali (anul 2007)
n anul 2003, n Romnia s-a atins apogeul debranrii consumatorilor
rezideniali, nregistrndu-se la nivel de ar o reducere cu 28% a consumurilor.
n Tabelul 2.2. este prezentat situaia debranrilor de la S.A.C.E.T. n
anul 2003. Din analiza datelor din acest tabel, se observ c n unele orae ca
Baia Mare, Satu-Mare, Slatina, Sf. Gheorghe, debranarea s-a fcut n proporie
de 100%, fapt care a generat desfiinarea activitii S.A.C.E.T. din aceste zone.
Trebuie remarcat c n Bucureti, nivelul debranrilor s-a limitat la 7%,
efectul pentru sistemul centralizat fiind minor.

26

Tabelul 2.2. Situaia debranrilor de la SACET n Romnia-anul 2003

Localitatea
Alba-Iulia
Arad
Piteti
Bacu
Oradea
Bistria Nsud
Botoani
Brila
Braov
Buzu
Clrai
Reia
Cluj-Napoca
Constana
Sf. Gheorghe
Trgovite
Craiova
Gala-i
Giurgiu
Tg. Jiu
Miercurea-Ciuc
Deva
Slobozia
Iai
Dr. Tr. Severin
Tg. Mure
Piatra-Neam
Slatina
Ploieti
Zalu
Satu-Mare
Sibiu
Suceava
Alexandria

Nr. apartamente Nr. apartamente debranate

16.000
14.000
67.000
27.500
56.000
9.200
47.000
23.500
56.000
100
22.150
19.351
32.600
10.100
51.000
19.000
53.200
5.000
34.296
10.423
18.600
17.800
26.000
18.500
100.000
40.000
88.085
400
17.043
17.043
27.000
14.000
120.000
7.000
95.000
2.250
17.000
2.550
23.301
22.661
12.000
2.000
20.000
7.000
15.800
15.157
92.000
22.000
24.000
300
44.110
3.910
36.000
19.000
25.000
25.000
64.000
3.900
19.500
16.500
35.000
35.000,
35.000
32.500
33.000
6.000
15.000
3.300

27

Procente
87,5
41,0
16,4
50,0
0,2
87,4
31,0
37,3
9,4
30,4
95,7
71,2
40,0
0,5
100,0
51,9
5,8
2,4
15,0
97,3
16,7
35,0
95,9
23,9
1,3
8,9
52,8
100,0
6,1
84,6
100,0
92.9
18,2
22,0

Timioara
Tulcea
Rmnicu-Vlcea
Vaslui
Focani
Bucureti
Baia Mare

100.000
25.000
32.987
18.000
29.438
600.000
100.000
2.343.110

9.000
10.000
2.144
8.800
7.204
42.000
100.000
651.092

9,0
40,0
6,5
48,9
24,5
7,0
100,0
27,8

Dup acest an, s-a nceput la multe sisteme centralizate operaia de

contorizare, coroborat cu montarea echipamentelor pentru individualizarea
consumurilor de cldur, respectiv a contoarelor de ap cald la fiecare punct de
consum i a repartitoarelor de costuri mpreun cu robineii termostatani la
fiecare corp de nclzire.
Aceste msuri, mpreun cu adoptarea unui cadru legislativ corect, care
legifera ideea: un condominiu un singur sistem de nclzire a stopat
fenomenul debranrilor. Acest lucru a fost favorizat i de creterea preului la
gazele naturale descurajnd instalarea n blocuri a C.T. individuale. De
asemenea, s-a nceput, destul de tardiv, activitatea de reabilitare termic a
blocurilor de locuine, cu efect direct n reducerea substanial a facturii de
cldur.
n prezent, situaia S.A.C.E.T. este ntr-un echilibru relativ, ntrzierea
activitilor de modernizare i eficientizare a acestora putnd genera o alt criz
asemntoare celei din anul 2003, dar cu consecine mult mai grave pentru
viitorul sistemelor centralizate de nclzire n Romnia.
n tabelul 2.2. se face o comparaie ntre S.A.C.E.T. din Romnia i cele din
Uniunea European.

28

Tabelul 2.3. Comparaie a caracteristicilor tehnice ale SACET din Romnia

i cele din UE
Producerea cldurii
Caracteristici

Probleme principale

Reele de transport i
distribuie
Caracteristici

Probleme principale

Consumatori
Caracteristici

Probleme principale

ROMANIA

U.E.

Se utilizeaz cogenerare i
ca instalaii de vrf CAP.
Uneori pondere sczut a
sistemelor de cogenerare
(Coeficient de cogenerare
sczut.) Sistem nvechit de
automatizare.
Eficiena redus. Poluare
mare. Uneori din cauza
sarcinilor reduse nu se
poate funciona n regim de
cogenerare vara.

Se utilizeaz cogenerarea i
CAP Ponderea cogenerrii
adecvat la pia. Sistem de
automatizare i control
permanent.
Creste ponderea cogenerrii
Poluare redus.

Debit variabil (Reglaj mixt

Debit constant (Reglaj
calitativ) Pondere redusa a preponderant cantitativ)
Larga utilizare a
conductelor preizolate
conductelor preizolate cu
durata lung de via.
Pierderi mari de ap i
cldur, izolaie
necorespunztoare,
conducte
supradimensionate cu
pierderi procentuale de
cldur mari.

Pierderi reduse sub 10%,

Conducte dimensionate
corespunztor conform
consumului de cldur real.

Cldura necontorizat sau

n curs de contorizare. Se
utilizeaz de regul
substaii (PT) de mare
capacitate care deservesc un
grup mare de blocuri
(distribuie centralizat)
Consumuri specifice de
cldur mari. Supranclziri
sau subnclziri

Contorizare generalizat cu
posibilitatea de
individualizare a
consumurilor de cldur.
Distribuie descentralizat
utilizndu-se n mod
frecvent modulele termice.

29

Eficien energetic i
economic ridicat.

Capitolul 3

MODERNIZAREA S.A.C.E.T DE MIC I MEDIE CAPACITATE N

SISTEM CLASIC (NUMAI CU PRODUCERE DE ENERGIE TERMIC)

3.1

Modernizarea S.A.C.E.T. Combustibili folosii.

Modernizarea unui S.A.C.E.T. este operaia care const n reconsiderarea

sistemelor aplicate prin utilizarea de soluii, echipamente i softuri noi, cu
performane superioare celor existente, care are drept scop final creterea
eficienei energetice i economice a S.A.C.E.T., n paralel cu reducerea polurii
i crearea unei dezvoltri durabile.
Spre deosebire de reabilitate, care const n efectuarea lucrrilor de
reparaii, completri sau nlocuiri de echipamente pentru readucerea S.A.C.E.T.
la parametrii iniiali proiectai, modernizarea este recomandat, avnd n vedere
explozia tehnologic actual n domeniul energetic i innd cont de concurena
acerb ivit datorit liberalizrii pieelor de energie. Prin modernizarea unui
sistem centralizat de nclzire se evit riscul de a obine (prin reabilitare) un
sistem uzat moral, cu o eficien energetic i implicit economic sczut, care
s l fac nerentabil i inapt s fac fa concurenei de pe piaa energetic.
Modernizarea S.A.C.E.T. se realizeaz prin modernizarea fiecrei
componente a acestuia, ncepndu-se de la consumator spre surs.
n subcapitolele urmtoare se va analiza detaliat acest proces la nivelul
fiecrei componente a sistemului. Avnd n vedere importana deosebit
acordat proteciei mediului, un rol deosebit n cadrul modernizrii unor sisteme
de nclzire centralizate de capacitate mic i medie, l are alegerea
combustibilului folosit.
Vom analiza n continuare tipurile principale de combustibili.
Combustibilii solizi

30

Crbunele, cel mai utilizat combustibil solid, este una dintre cele mai
importante surse primare de energie, revenindu-i aproape 70% din energia
nglobat n rezervele certe de combustibil fosili. Acesta are avantajul c se
gsete din abunden, este rspndit pe o scar geografic mult mai larg dect
petrolul sau gazele naturale, are un pre relativ stabil, puin influenat de factorii
politici i nu prezint probleme majore de transport de la surs la consumator.
De remarcat c necesit gospodrire de combustibil la nivelul fiecrei surse.
Limitrile cele mai importante privind utilizarea crbunilor sunt provocate,
n special, de impactul puternic pe care l au asupra mediului nconjurtor; n
principal se amintesc emisiile de pulberi, oxizi de sulf, oxizi de azot, dioxid de
carbon. Pentru reducerea i neutralizarea acestor emisii exist la ora actual
tehnologicii bine puse la punct, dar foarte costisitoare din punct de vedere
financiar. Din acest motiv, utilizarea crbunilor i recomand numai la
S.A.C.E.T. de foarte mare capacitate.
Totui, n unele zone dezvoltate ale lumii, sunt folosii crbuni superiori la
alimentarea unei surse la S.A.C.E.T. de capacitate medie. Astfel, una din sursele
S.A.C.E.T. din oraul Montpellier, Frana, modernizat dup anul 2000, folosete
crbunele drept combustibil pentru cazanele de vrf.

Combustibilii lichizi
Combustibilii lichizi permit avantajul c au o posibilitate relativ uoar de
stocare, lipsa unor instalaii speciale de preparare n vederea combustiei, fiind
necesar eventual numai prenclzirea acestora n vederea atingerii fluiditii de
pulverizare.
Prezint dezavantajele costului ridicat i al polurii, combustibilii lichizi
care conin sulf, produc prin ardere SO2 i SO3, componente puternic poluante.
Spre deosebire de combustibilii lichizi mai grei, care conin un procent ridicat de
sulf, combustibilii lichizi uori au un coninut mult mai redus, dar prezint
dezavantajul preului extrem de ridicat. n cazul n care combustibilul lichid

31

conine, clorur de sodiu (NaCl), Plumb (Pb) i Vanadiu (V), se produce un

efect puternic de coroziune n instalaii termice (cazane, inst. de oxigenare);
utilizarea unor materiale rezistente la coroziune ndeprteaz acest efect, dar
scumpete n mod considerabil echipamentele.
Necesit gospodrie de combustibil lichid la nivelul sursei.
Combustibilii gazoi
Gazele naturale definite ca un amestec de hidrocarburi care sunt exploatate
n stare gazoas, a cror component principal este metanul, sunt pe departe cel
mai utilizat combustibil n alimentarea S.A.C.E.T. de capacitate mic i medie.
Acest lucru se explic din urmtoarele motive:
Gazele naturale sunt un combustibil relativ curat din punct de vedere
ecologic, cu emisii reduse de oxizi de sulf, oxizi de azot i pulberi. Datorit
raportului carbon/hidrogen, mai sczut dect n cazul crbunelui i petrolului,
emisiile de CO2 sunt simitor mai reduse (vezi Fig. 3.1.)

32

,45
0,42
0,4

0,35
0,33
0,3
0,27
0,25
0,2

0,2

0,15
Crbune
inferior

Crbune
superior

Pcur

Gaze
naturale

Fig. 3.1. Emisia de CO2 pentru 1 kw/hz rezultat din arderea combustibililor
Nu necesit gospodrii separate la nivelul fiecrei surse. Aria geografic
de rspndire este mai mare dect n cazul petrolului. n Romnia, cca 1/3 din
necesarul de gaze naturale este de producie indigen.
Transportul acestui combustibil se face prin conducte, putnd fi uor de
transportat la nivelul fiecrei surse a S.A.C.E.T.
Poate fi uor de utilizat la tehnologiile de cogenerare moderne, cum ar fi
cogenerarea cu turbine cu gaze sau la cea cu motoare cu ardere intern.
Dezavantajul gazelor naturale este faptul c preul lor este mult mai instabil
dect n cazul crbunelui cu tendin de cretere spectaculoas.
n tabelul 3.1. este prezentat participarea fiecrei forme de energie primar
(combustibil) n scop energetic la nivelul anului 1997 i prognoza pentru 2020
(la nivel mondial).

33

Tabel 3.1. Participarea formelor de energie primar

n scop energetic, la nivel mondial
Sursa de energie primar Anul 1997 (%) Anul 2020 (%)
Crbune
39,5
37,7
Petrol
9
6
Gaze naturale
15
30
Combustibil nuclear
17
9
Energie hidraulic
18
158
Alte surse regenerabile*
1,5
2,3
Total
100
100
Eg. geotermal, solar, eolian, a mareelor, biomas, deeuri industriale
i menajere
n concluzie, pentru sistemele centralizate de nclzire de capacitate mic i
medie, combustibilul cel mai utilizat, innd seama de considerentele prezentate
este gazul natural. Aa cum este prezentat n tabelul 3.1. prognoza acestui
combustibil este de cretere, ajungnd (conform estimrilor) s aib n anul 2020
o cot de utilizare la nivel mondial de 30%.

3.2. Modernizarea surselor S.A.C.E.T.

3.2.1. Modernizarea surselor S.A.C.E.T. de capacitate mic

Centralele termice de ap cald care reprezint sursele S.A.C.E.T. de
capacitate mic, n sistem clasic (nemodernizate) erau utilate cu cazane
acvatubulare, echipate cu arztoare autoaspirante. Pompele erau cu turaie
constant, sistemele de expansiune erau fie vase deschise, fie vase sub presiune
cu pern de aer, ambele realiznd un contact direct ntre ap i aer.
Schimbtoarele de cldur (pentru preparat ap cald de consum) erau n
mare parte de tip boyler, cu acumulare i serpentin de nclzire, fie
schimbtoare de cldur tip IPB (sistem evi n eav).

34

Schema de principiu era cu nchiderea circuitului hidraulic prin instalaiile

consumatorilor. Automatisarea era practic inexistent, exploatarea acestor
centrale termice fcndu-se manual, cu ajutorul fochitilor.
n cadrul operaiei de modernizare s-au utilizat urmtoarele echipamente:
Cazanele sunt de tip ignitabular, cu trei drumuri distincte ale gazelor de
ardere cu spate umed i rcit. n acest fel toate elementele cazanului care vin n
contact cu flacra i cu gazele de ardere sunt rcite, mrind durata de via a
cazanului.
Instalaiile de ardere sunt n general de tip modulant, cu posibilitatea
meninerii valorii randamentului apropiat de valoarea nominal i la sarcini
pariale. Ele sunt cu insuflaj de aer, complet automatizate cu sisteme de protecie
a cazanului (la debit sczut, la stingerea flcrii etc.). Ele sunt concepute cu
sisteme de reducere a noxelor.
Instalaiile de pompare sunt de regul cu turaie variabil, realiznd o
funcionare economic sub aspectul consumului de energie electric.
Schimbtoarele de cldur, sunt schimbtoare cu plci, avnd un
coeficient de transfer termic mult mai mare (de 4 ori) fa de schimbtoarele tip
I.P.B. Acestea mai prezint urmtoarele avantaje:
- ntreinere uoar: pachetul de plci se desface uor, fcnd
posibil o curire rapid i eficient a suprafeelor de schimb de
cldur;
- suprafaa total de schimb de cldur pentru acelai ecart tehnic
este de 3-5 ori mai mic dect la schimbtoarele tubulare; acest
lucru face ca i volumul ocupat i greutatea s fie mult mai
reduse;
- rata depunerilor este mai mic dect la schimbtoarele tubulare,
din cauza vitezelor mai mari i a fenomenului de autocurire a
plcilor;

35

- flexibilitate mare; prin adugarea sau scoaterea unui numr de

plci se poate mri sau micora capacitatea schimbtorului.
La prepararea apei calde de consum se folosete schema cu acumulare,
pentru a prelua variaiile de consum ale apei calde.
Metodele de expansiune realizeaz urmtoarele funcii:
a) Preluarea volumului de expansiune, realizat din dilatarea
agentului termic. ntre ap i aer nu se creeaz un contact direct, separarea
fcndu-se prin intermediul unei membrane elastice.
b) Completarea pierderilor de agent termic (n limite normale).
c) Dejazarea parial a unei cantiti de pn la 1/3 din debitul de
pe returul instalaiei.
+ Toate C.T. sunt echipate cu instalaii de tratarea apei,
automatizate. (dedurizare)
Schema termomecanic (Fig. 3.2.) este astfel conceput pentru a separa
sub aspect hidraulic circuitul intern al C.T. de circuitul extern al consumatorilor
de cldur, prin intermediul buteliei de amestec. Acest lucru, mpreun cu

36

37

montarea cte unei pompe de injecie pe fiecare cazan n parte realizeaz o bun
rcire cu ap a fiecrui cazan, mrind astfel durata de via a acestora. n acelai
scop s-a realizat schema de montaj cu recircularea unei pri din apa cald
produs de cazan, la intrarea n acesta, mrindu-se astfel temperatura returului
(dac este cazul) peste 600 C, prentmpinnd apariia n cazan pe traseul gazelor
de ardere a condensrii vaporilor de ap. n acest fel cazanele sunt meninute n
regim cald, respectiv temperatura gazelor de ardere nu scade n niciun punct sub
1000 C.
Schema analizat mai prezint avantajul c pe fiecare ramur de alimentare
cu agent termic pentru nclzire se poate regla att debitul (prin montarea
pompei de circulaie cu debit variabil) ct i temperatura, prin reglarea cu
ajutorul vanei cu trei ci a debitului de agent termic recisrculat din returul
instalaiei de nclzire.
Sistemul de automatizare global este de tip piramidal: la nivelul
sistemului cazan-instalaie de ardere, la nivelul ntregii centrale termice i la
nivelul dispeceratului central, care trebuie s supervizeze funcionarea ntregului
sector de C.T. de cvartal.
n condiiile existenei unei redundane a buclelor de automatizare de
protecie a fiecrui sistem cazan-arztor, al existenei unor sisteme de detecie i
evacuare noxe i al instalrii sistemului dispecer, conform prescripiei tehnice
ISCIR PTC 11/2010, se poate obine autorizarea de funcionare a unei C.T. fr
supraveghere permanente (sau cu supraveghere nepermanent).
Mai nou, este introdus i restricia ca pentru obinerea acestei autorizri
cazanele s nu depeasc puterea instalat de 1000 kwt i un numr de maxim 6
cazane pe C.T. n acest fel se poate realiza de ctre firma care exploateaz
sectorul de C.T. de cvartal, importante economii financiare la costurile cu munca
vie (reducerea acestora cu cca 70%).

38

Trebuie menionat c evacuarea condensului rezultat n cazan n urma

procesului de condensare, se elimin la canalizare numai dup ce acesta a fost
neutralizat, avnd un pH neutru.

Cazanele n condensaie
Cazanele n condensaie constituie o soluie modern i deosebit de
eficient energetic pentru modernizarea centralelor termice de cvartal (sursele
SACET de capacitate mic).
Aceste cazane pot realiza randamente energetice deosebit de ridicate,
atingnd n condiia evacurii gazelor de ardere la temperaturi sczute (sub
50 oC) valor ale acestor randamente de pn la 105 107 % (raportate la puterea
caloric inferioar a combustibilului).
Tehnica de condensare utilizat la aceste cazane este valoroas nu numai
sub aspectul economiei de combustibil, dar i datorit faptului c reduce
semnificativ emisiile de poluani.
Brevetate n anul 1978, cazanele n condensaie au cunoscut o important
dezvoltare n special n ri ca Olanda, Frana, Germania i mai ales Anglia.
Dezvoltarea acestora reprezint o int i pentru modernizarea surselor
sistemelor de nclzire centralizat de capacitate mic, din rile nou intrate n
UE, aa cum este Romnia. Principalul impediment n utilizarea pe scar larg a
acestora este preul lor, cu circa 30-50% mai mare dect al cazanelor clasice.

Principiul de funcionare al cazanelor n condensaie

n urma arderii combustibililor care conin hidrogen n compoziie
(hidrocarburi) aa cum este gazul natural, rezult ap sub form de vapori. n
cazul cazanelor clasice, aceti vapori se evacueaz la co cu gazele de ardere,
cldura latent de vaporizare coninut de acetia fiind pierdut n mediul
ambiant.

39

n cazul cazanelor n condensaie, vaporii condenseaz parial (n cantitate

mai mic sau mai mare n funcie de temperatura de evacuare a gazelor de ardere
la co), permind recuperarea unei importante cantiti de cldur cldura
latent de vaporizare a apei (circa 2400 kJ sau 670 Wh pentru fiecare kg de
vapor condensat); cu ct temperatura de evacuare a gazelor de ardere scade,
crete ponderea de recuperare a cldurii de vaporizare n avantajul creterii
randamentului cazanului. n consecin, ca urmare a acestei recuperri i a
reducerii temperaturii de evacuare a gazelor de ardere cu mult sub 100 oC,
cazanele n condensaie au performane energetice mult superioare cazanelor
clasice, pundu-se realiza randamente de peste 100% (raportat la puterea
caloric inferioar a combustibilului, aa cum este prezentat n Fig. 3.3.

Pentru a face posibil recuperarea cldurii de vaporizare a apei, este

necesar rcirea gazelor de ardere sub temperatura de rou. Acest lucru este
posibil tehnic numai dac temperatura agentului termic pe retur nu depete
valoarea de 55-56 oC. Aceast valoare este i funcie de excesul de aer al
40

cazanului. n Fig.3.4. este prezentat legtura ntre temperatura de rou i

coeficientul de exces de aer al cazanului.

La funcionarea cazanului n condensaie se remarc pe msur ce

temperatura returului scade, crete cantitatea de vapori care condenseaz i se
elibereaz o parte mai mare din cldura latent de vaporizare, influennd
creterea randamentului cazanului. Acest lucru este prezentat n Fig. 3.5.

41

Analizarea regimului de funcionare al cazanelor n condensaie n

funcie de rolul lor n cadrul unei CT de cvartal
ntr-o central termic de cvartal exist dou tipuri de cazane (dup
utilitatea lor)
a) cazane pentru preparat ap cald de consum
b) cazane pentru nclzire
Vom analiza regimurile de funcionare ale acestora pentru a vedea dac pot
funciona n regim de condensaie.
Cazanele pentru preparat ap cald de consum furnizeaz agent termic
pentru schimbtorul de cldur n care se prepar acc la o temperatur de
maximum 65-70 oC, avnd o cdere de temperatur pe schimbtor de peste 30
grd; apa rece care urmeaz s fie nclzit intr n schimbtor cu temperaturi
cuprinse ntre 2-3 oC iarna i 20 oC vara. n concluzie ele realizeaz n

42

permanen o temperatur pe retur inferioar valorii de 40 oC, deci funcioneaz

n permanen n regim de condensaie, cu randamente apropiate de 105%..
Cazanele pentru nclzire furnizeaz ap cald la o temperatur de
maximum 90 oC cnd temperatura exterioar nregistreaz -15 oC, temperatura
de retur avnd n acest caz 70 oC (Fig. 3.6).

Conform acestei diagrame de reglaj, cazanele ncep s funcioneze n regim

de condensaie cnd temperatura returului atinge 56 oC, adic la o temperatur
exterioar de -4 oC. Dac se utilizeaz o diagram de reglaj a nclzirii redus
(80/60 oC), atunci cazanele funcioneaz n regim de condensaie pn la
temperatura exterioar de -10 oC.
Trebuie menionat c n practic diagramele de reglaj ale nclzirii sunt cele
reduse (80/60 oC) i chiar mai reduse. n condiiile climatice din Bucureti i din
oraele din sudul rii, se poate funciona lejer cu aceste diagrame de reglaj fr

43

a fi afectat confortul termic al consumatorilor de cldur, dar cu importane

foarte mari n creterea eficienei energetice a centralelor termice de cvartal.

Calculul eficienei utilizrii cazanelor n condensaie

Eficiena economic a cazanelor n condensaie este dat de timpul n care
sporul de investiii ntr-un cazan n condensaie fa de un cazan clasic este
recuperat pe baza economiei de cheltuieli cu combustibilul. Datorit faptului c
investiiile suplimentare i economiile de cheltuieli nu apar n aceleai momente
de timp, calculul trebuie fcut cu considerarea nodificrii valorii banilor n timp,
respectiv n condiiile actualizrii valorii banilor.
n aceste condiii trebuie satisfcut relaia:
TRA

I =

i =1 (1 + a )

(1)

unde:
I sporul de investiii ntr-un cazan n condensaie fa de un cazan clasic.
C economia anual de cheltuieli cu combustibilul datorit randamentului
superior al cazanului cu condensaie fa de cel clasic.
a rata de actualizare
TRA durata (timpul) de recuperare a investiiei.in valori actualizate
Folosirea cazanelor n condensaie este eficient economic dac timpul de
recuperare (actualizat) al investiiei este inferior duratei de via a cazanului
TRA < TV

(2)

Prelucrnd corespunztor relaia 1, se obine:

I
)
C
ln(1 + a )

ln(1 a
TRA =

(3)

Obs. raportul I/C TR reprezint durata de recuperare a investiiei.in

valori neactualizate
Sporul de investiie ntr-un cazan n condensaie fa de unul clasic este dat
de relaia:
44

I = q C * i C

(4)

n care:
qC capacitatea termic instalat n cazanul de ap cald
iC diferena de investiie specific ntre un cazan n condensaie i un
cazan clasic.
Economia anual de cheltuieli cu combustibilul datorat randamentului
superior al cazanului n condensaie fa de cel clasic este:
C = q med * f * (

1
1

)*pB
C CC

(5)

unde:
qmed este valoarea ncrcrii medii zilnice a cazanului
f durata anual de functionare a consumului termic
c i cc randamentul mediu anual al cazanului clasic, respectiv al
cazanului n condensaie
PB preul combustibilului raportat la coninutul energetic al acestuia.

Obs. randamentul i preul combustibilului trebuie corelate dup cum se

folosesc PCI i PCS n lucrare raportarea s-a fcut la PCI.
Pentru a calcula TRA (timpul de recuperare actualizat) al sporului de
investiie n cazanul n condensaie, trebuie s calculm raportul
q C * i C
* i C
I
=
=
1
1
C

q med * f * (
) * p B f *( 1 1 )*p
B
C CC

C
CC

Am considerat raportul

qc
q med

I
C

(6)

= ,coeficientul de neuniformitate orar sau

nivelul de ncarcare al cazanului.

45

Vom analiza pentru nceput eficiena utilizri cazanelor n condensaie la

instalaiile de preparat ap cald de consum.
n aceste condiii coeficientul are valorile:
Pentru o instalaie de preparat ap cald de consum cu acumularea apei
calde (corect dimensionate) =1;
Pentru o instalaie de preparat ap cald de consum fr acumularea apei
calde se determin din diagrama de la figura 3.7, n funcie de numrul
de apartamente care sunt alimentate cu ap cald n regim centralizat.

cmine de elevi, studeni etc.

locuine
hoteluri, pensiuni
spitale

6,0
5,0
4,0
3,0
2,0
1,0

4 000
0
1 000
2 000
3 000
5 000
6 000
N
Fig. 3.7. Valorile coeficientului pentru cazanele utilizate pentru prepararea

apei calde n CT fr acumularea acesteia

n continuare s-a calculat n tabelele 3.3.a i 3.3.b durata de recuperare a

investiiei pentru cazane n condensaie pentru prepararea a.c.c., astfel:

46

Tabelul 3.3.a Durate de recuperare a investiiei

n valori neactualizate n cazul unei C.T. cu acumulare [ani]
Preul combustibilului
pB
/103 m2
/MWhP.C.I
350
37,06
375
39,71
400
42,35
425
45,00
450
47,65

Diferena de investiie specific ntre cazanul clasic i cel n

condensaie iC [/kWi]
20
30
40
50
60
0,40
0,60
0,80
1,00
1,20
0,37
0,56
0,75
0,93
1,12
0,35
0,53
0,70
0,87
1,05
0,33
0,49
0,66
0,82
0,99
0,31
0,47
0,62
0,78
0,93

Tabelul 3.3.b Durate de recuperare a investiiei

n valori actualizate (a=12%) n cazul unei C.T. cu acumulare [ani]
Preul combustibilului
pB
/103 m2
/MWhP.C.I
350
37,06
375
39,71
400
42,35
425
45,00
450
47,65

Diferena de investiie specific ntre cazanul clasic i cel n

condensaie iC [/kWi]
20
30
40
50
60
0,43
0,66
0,89
1,13
1,37
0,40
0,61
0,83
1,05
1,27
0,38
0,57
0,77
0,98
1,19
0,36
0,54
0,73
0,92
1,11
0,34
0,51
0,68
0,86
1,05

n aceste calcule s-a considerat C(PCI) = 90%

CC(PCI) = 105%
Pentru instalaiile de preparat ap cald de consum fr acumulare, s-au
calculat de asemenea timpii de recuperare n valori actualizate i neactualizate,
rezultatele fiind trecute n tabelele 3.4.a, 3.4.b.
Tabelul 3.4.a. Durata de recuperare a investitiei
in valori neactualizate in cazul unei centrale termice fara acumulare
Preul combustibilului
pB
3 3
/10 m
/MWhPCI
350
37,06
375
39,71
400
42,35
425
45,00
450
47,65

Diferena de investiie specific ntre cazanul clasic i cel n

condensaie iC [/kWi]
20
30
40
50
60
0,80
0,75
0,70
0,66
0,62

1,20
1,12
1,05
0,99
0,93

47

1,60
1,49
1,40
1,32
1,24

2,00
1,87
1,75
1,65
1,56

2,40
2,24
2,10
1,98
1,87

Tabelul 3.4.b Durata de recuperare a investitiei

in valori actualizate (a=12 %) in cazul unei centrale termice fara acumulare
Preul combustibilului
pB
3 3
/10 m
/MWhPCI
350
37,06
375
39,71
400
42,35
425
45,00
450
47,65

Diferena de investiie specific ntre cazanul clasic i cel n

condensaie iC [/kWi]
20
30
40
50
60
0,89
0,83
0,77
0,73
0,68

1,37
1,27
1,19
1,11
1,05

1,88
1,74
1,62
1,52
1,43

2,42
2,24
2,08
1,94
1,82

3,00
2,76
2,56
2,39
2,24

Aa cum rezult din analiza timpului de recuperare, pentru cazanele n

condensaie utilizate pentru prepararea apei calde de consum, n C.T. cu
acumularea apei calde, valoarea maxim de recuperare a diferenei de investiie
(fa de un cazan clasic) este de 1,4 (1,37) ani, adic un timp de recuperare
actualizat foarte mic.
De asemenea, i pentru instalaiile de preparat a.c.c. fr acumulare
prevzute cu cazane n condensaie, timpul de recuperare actualizat este de
maximum 3 ani, cu mult sub durata minim de via estimat a unui cazan n
condensaie (de cel puin 15 ani).
Acest lucru recomand utilizarea cazanelor n condensaie, pentru
prepararea apei calde de consum, ca fiind deosebit de eficiente.
n cazul utilizrii acestor cazane pentru nclzire, utilizarea eficient a
acestor cazane este condiionat de durata lor de funcionare anual, de nivelul
lor de ncrcare, precum i de preul gazelor naturale.
Pentru determinarea eficienei utilizrii cazanelor n condensaie pentru
nclzire, s-a conceput nomograma din Fig. 3.8.

48

 = 16 %
= 14 %
= 4 %

= 12 %

= 6 %
=2

=1

= 8 %

=3 =4

=5

= 10 %

Durata anuala de funcionare a consumului f

1000

3000

2000

i = 20 /kWt,i

4000 5000 6000

8000

PB = 30 /MWht
PB = 35 /MWht

i = 40 /kWt,i
PB = 40 /MWht
PB = 45 /MWht

i = 60
i = 80 /kWt,i

0.1

10

100

2
4
6

a =8 %

a = 14 %

TRA10
12

a = 16 %

a = 10 %
a = 12 %

14
16
18
20

Fig.3.8. Nomogram pentru calculul eficienei utilizrii cazanelor n condensaie

Aceast nomogram a fost conceput avnd la baz relaiile (3), (4), (6).

49

Pornind de la durata anual de funcionare a cazanelor, n funcie de

coeficientul (coeficient care indic nivelul de ncrcare al cazanului)
=

qc

q med

din cadranul I, se merge n sensul trigonometric n cadranul II, unde

este figurat diferena de randament ntre cazanul de condensaie i cazanul

clasic. Se coboar apoi n cadranul i cazanul clasic. Se coboar apoi n cadranul
III, unde sunt curbele (dreptele) pentru fiecare valoare a diferenei de investiie
specific ntre cazanele n condensaie i cel clasic. Funcie de aceast valoare se
trece n cadranul IV, unde sunt presetate dreptele cu valorile combustibilului
(gazele naturale). Se continu apoi n cadranul V (cel de jos) unde funcie de
data de actualizare, cu valori cuprinse ntre 8 i 16% se citete n stnga jos
valoarea timpului de recuperare actualizat.
Astfel, n funcie de:
durata anual de funcionare a cazanelor;
nivelul termic de ncrcare;
diferene dintre randamentul de funcionare a cazanului n condensaie i
cel clasic;
diferene specifice de investiie ntre cazanul n condensaie i cel clasic;
preul combustibilului (gazele naturale);
rata de actualizare.
Se poate determina timpul de recuperare actualizat a diferenei de investiie
ntre un cazan n condensaie i unul clasic.
Dac TRA < TV, atunci utilizarea cazanului n condensaie este eficient.

50

51

3.2.2. Modernizarea surselor S.A.C.E.T. de capacitate medie

Sursele SACET de capacitate medie sunt centralele termice de zon.
Acestea produc agent termic apa fierbinte 150/70 oC i 16 bar n cazanele de ap
fierbinte (CAF) care pot fi de mai multe tipuri constructive:
- CAF cu tub de flacr i evi de fum cu puteri termice de pn la 10
Gcal/h (11,6 MWt);
- CAF de radiaie, care sunt cazane cu evi de ap cu circulaie forat
avnd capacitate termic de la 10 Gcal/h pn la 100 Gcal/h (11,6 116
MWt). La aceste cazane principalul schimb de cldur se realizeaz n
cele patru ecrane (formate din evi) i care reprezint focarul. Ele pot
funciona n regim de baz (nclzind apa de la 70 oC la 150 oC), sau n
regim de vrf (nclzind apa de la 102 oC la 150 oC). Schimbarea
regimului de funcionare la aceste CAF din regim de baz n regim de
vrf se poate realiza prin modifocarea modului de legtur la cele patru
ecrane ale focarului, CAF putnd funciona dup schema cu dou ci
regim de baz (fig. 3.10.a) sau cu patru ci regim de vrf (fig. 3.10.b).

52

Fig.3.10 a. Regim de baz (cele patru ecrane funcioneaz nseriate)

Fig.3.10 b. Regim de vrf (cele patru ecrane funcioneaz n paralel

dou cte dou)

53

CAF pot funciona foarte bine la sarcini pariale, fie datorit arztoarelor
modulante, fie datorit faptului c sunt echipate cu un numr mare de arztoare
dispuse pe mai multe rnduri, fiecare avnd ventilatorul su propriu i acionnd
ca nite trepte de modulaie. n aceste condiii, ele pot funciona de la 10 100%
din sarcina termic nominal, fr ca randamentul su s se modifice n mod
sensibil. n fig. 3.11 este prezentat alura curbei de randament a CAF.

Fig.3.11. Curba de randament a unui CAF

Este necesar ca aceste CAF s fie protejate mpotriva fenomenului de rou

prin meninerea temperaturii agentului termic primar care intr n cazane peste
valoare de 70 oC. Pentru aceasta este necesar ca o parte din apa de pe tur s fie
recirculat pentru rcirea returului. n fig. 3.12 este prezentat schema termic
de principiu a unei centrale termuice de zon (fr instalaii de cogenerare).

54

Legend:
1-cazan de ap fierbinte 150/70 C
2-pompe de circulaie
3-pompe recirculare cazan (neutru cazanul in regim tcaz>70C)
4-electrovan reglaj temperatur agent termic
5-degazor termic
6-pomp de adaus (completare)
7- pompe de presiune static
Fig.3.12. Schema termic de principiu a unei CTZ echipate cu dou CAF

55

Principalele instalaii de pompare cu care este echipat centrala termic de

zon sunt urmtoarele:
-

Pompele de circulaie, cu turaie variabil, care au rolul de a asigura

vehicularea agentului termic n ntreaga instalaie a SACET (ele se
dimensioneaz n general 2 x 55%, i o pomp de rezerv);

Pompele de recirculare ap cazan, care nu permit ca temperatura de

intrare n cazan a agentului termic s scad sub 65 oC (pentru a-l
proteja pe acesta mpotriva coroziunii;

Pompele de adaus, care asigur completarea cu ap (n cazul apariiei

unor pierderi). Ele absorb apa tratat i degazat din rezervorul
degazorului i o injecteaz n returul instalaiei;

Pompele de presiune static, care sunt acionate pe parte electric de la

un grup electrogen cu pornire rapid. Rolul lor este acela ca n cazul
unei opriri accidentale a energiei electrice (avarie) s menin n
instalaie presiunea static, prentmpinnd astfel apariia unor efecte
nedorite termohidraulice.

Centrala termic de zon este echipat i cu un cazan de abur, care asigur

aburul necesar degazrii, i cu o instalaie de dedurizare.

3.3

.Modernizarea reelelor S.A.C.E.T.

Sistemele de reele termice ale unui SACET au rolul de a asigura

transportul i distribuia cldurii de la surs la consumatorii de cldur.
Ele cuprind totalitatea conductelor (tur/ retur de agent termic) i instalaiile
auxiliare specifice: elemente de construcie, elemente mecanice, de reglaj,
automatizare, msur i control).

56

Componentele de baz, conductele, se definesc prin urmtoarele mrimi

caracteristice:
- Diametrul nominal (Dn), care este o valoare convenional, menite s
caracterizeze

mrimea

conductei;

valoare

cuprinde

aproximativ

diametrul interior efectiv al conductei n milimetrii.

- Presiunea nominal (pn) care este valoarea maxim a presiunii la care
conducta i celelalte elemente ale reelei pot fi exploatate pe o perioad
lung i la o anumit temperatur prescris.
- Presiunea de ncercare (pin) este presiunea la care se poate face proba de
rezisten i etaneitate la temperatura mediului ambiant.
- Presiunea de lucru (pl) este presiunea maxim admisibil la care poate fi
utilizat o conduct i celelalte elemente constitutive ale reelei; valoarea
presiunii de lucru aste inferioar presiunii nominale.
Alte componente de baz ale sistemului de reele termice, armturile,
servesc separrii diferitelor poriuni de reea, modificrii parametrilor agentului
termic (reglaj), i la evacuarea fluidului din conduct sau a aerului (de golire i
aerisire). n funcie de scopul lor, pot fi armturi de nchidere, de reglaj, de
golire i de aerisire.
n cadrul operaiilor de modernizare a reelelor termice, se utilizeaz n mod
frecvent conductele preizolate. Acestea sunt executate ntr-o structur eav n
eav. eava interioar (util) este aleas n funcie de natura fluidului vehiculat;
ea poate fi din oel, PP-R sau PE-X. eava exterioar (mantaua de protecie) are
rolul de a proteja izolaia termic fa de efectele mecanice din exterior i
mpiedic patrunderea umezelei n izolaie. n volumul dintre cele dou evi se
injecteaz spuma poliuretanic (PUR). Acest sistem lucreaz ca un tot unitar,
spuma PUR asigurnd o bun legtur ntre cele trei componente, acestea
suportnd aceeai dilatare sub aciunea unei sarcini termice; din aceast cauz
mai poart denumirea de conducte legate sau bonded pipes.

57

n locurile de mbinare ale tronsoanelor de eav preizolat, se execut o

izolare local prin aplicarea unui manon termicontractibil din acelai material
cu cel al manatalei de protecie, n care se injecteaz spuma PUR, realizndu-se
astfel o reea termic perfect etan, de la sursa termic pn la consumator.
Conductele preizolate se utilizeaz pentru transportul energiei termice de la
abur, ap fierbinte, ap cald i ap cald menajer.
Conductele preizolate au un sistem compus din doi conductori electrici care
sunt pozai n spuma poliuretanic i care n caz de apariie a umezelei din
diverse cauze (avarie a conductei principale sau deteriorarea conductei de
protecie exterioar), printr-un sistem de detecie electric semnalizeaz apariia
i locul de apariie al acestei avarii.
n principal, avantajele folosirii reelelor termice din conducte preizolate
sunt urmtoarele:
- durat de via garantat n condiii de exploatare corect de peste 30 de
ani, la o temperatur de lucru de 140 oC;
- reducerea considrabil a pierderilor de cldur raportat la conductele
clasice (scderea de temperatur se consider de 1 grad pe km la
funcionare n regim nominal);
- sistemul de conducte legat permite reducerea suprafeei de teren ocupat
prin evitarea lirelor de dilatare;
- la reelele subterane nu mai este necesar construirea canalelor termice
din beton, conductele preizolate pozndu-se direct n pmnt pe un pat
de nisip;
- durata de execuie a reelelor din conducte preizolate este mai redus
dect a celor clasice;
- detectarea eventualelor avarii se poate face extrem de precis i ntr-un
timp scurt, prin sistemul de detecie.

58

Modaliti de utilizare a conductelor preizolate

Analiznd cele trei sisteme de evi preizolate putem spune:
conductele clasice pentru transportul agentului termic primar se pot
nlocui numai cu conducte din oel preizolate;
conductele din reelele de distribuie pentru agent termic secundar pozate
n canale termice sau subsoluri de imobile se pot utiliza astfel:
- pentru conducte de acc i recirculaie acc se pot utiliza conducte
din PP-R fr inserie;
- pentru conductele de agent termic de nclzire (ap cald) se pot
utiliza conducte cu inserie
conductele din reelele de distribuie pentru agent termic secundar pozate
direct n pmnt pot fi nlocuite cu conducte din PE-X.
Fcnd o comparaie ntre utilizarea conductelor din oel clasice izolate cu
saltele din vat mineral i cele trei tipuri de conducte preizolate (oel, PP-R i
PE-X), putem concluziona urmtoarele:
A. Conductele preizolate din oel prezint urmtoarele avantaje:
- rezisten mare la coroziune
- cheltuielile de mentenan se reduc simitor
- timpul efectiv de lucru se reduce cu 70%
Ele prezint li urmtoarele dezavamntaje:
- cheltuieli cu investiia mai mari cu 30% comparativ cu sistemul
clasic
- rugozitate superficial mare n interiorul evii n raport cu evile
din PP-R i PE-X
B. Conductele preizolate din PE-X prezint urmtoarele avantaje:
- rezisten mare la coroziune

59

- rugozitate superficial mic i lipsa depuneri pe interiorul evii

care fac ca pierderile de sarcin s fie minime
- reducerea timpului efectiv de lucru cu 70%
- mbinarea ntre tronsoanele de eav se realizeaz cu ajutorul
mufelor de compresiune
Dezavantajele sunt urmtoarele:
- cheltuieli cu investiia de circa 2 ori mai mari comparativ cu
sistemul clasic
- coeficientul de dilatare al materialului este de circa 10 ori mai
mare dect la oel
- sunt sensibile la razele ultraviolete; nu pot fi depozitate n spaii
deschise neprotejate la ultraviolete mai mult de 6 luni
- se produc ntr-o gam de diametre mici ntre Dn 15 Dn 100
C. Avantajele conductelor preizolate din PP-R sunt:
- rezisten mare la coroziune
- reducerea timpului efectiv de lucru cu 70%
- sistemul de mbinare este prin polifuziune (lipire la o temperatur
de 250 oC, realizndu-se o mbinare n cteva secunde perfect
omogen, eliminnd riscul scurgerilor
- se reduc simitor costurile cu mentenana
Dezavantajele sunt urmtoarele:
- cheltuieli cu investiia mai mari cu 35% dect n varianta clasic
- se pot monta numai n canale termice i subsoluri de imobile, nu
i n pmnt
- se produc ntr-o gam de diametre mici ntre Dn 15 Dn 100

60

3.4. Modernizarea instalaiilr consumatorilor

Consumatorii sunt cei care dicteaz sarcina termic a SACET, motiv pentru
care operaia de modernizare a SACET trebuie nceput cu acest sector.
Operaiile de modernizare ale consumatorilor cuprind:
- reabilitarea termic a cldirii pentru a reduce pierderile de cldur i
implicit costurile de nclzire
- reabilitarea instalaiei de nclzire interioar subsol tehnic, coloane,
corpuri de nclzire
- contorizarea la nivel de scar de bloc att a apei calde de consum ct i a
nclzirii
- instalarea de echipamente pentru individualizarea consumului de agent
termic att pentru ap cald de consum ct i pentru nclzire prin
montarea de contori de ap cald pe fiecare gur de consum, montarea
de repartitaore de costuri ide robinei cu termostat pe fiecare corp de
nclzire.

Toate aceste operaii vor genera o reducere sensibil a consumului de

energie termic pentru nclzire i a celui de ap cald de consum.
Pentru realizarea unei bune echilibrri hidraulice este necesar s se monteze
la subsolurile blocurilor, pe conductele de nclzire, regulatoare de debit i
presiune.

61

Capitolul 4

COGENERAREA, O SOLUTIE IMPORTANTA PENTRU CRESTEREA

EFICIENTEI SISTEMELOR DE ALIMENTARE CENTRALIZAT CU
ENERGIE TERMIC

4.1.

Definiia cogenerrii. Avantaje. Scurt istoric i dezvoltare.

Cogenerarea reprezint un ciclu de transformare n care, pornind de la

combustibil (energia primar), se produce n aceeai instalaie i n acelai timp

energie mecanic i energie termic; n marea majoritate a cazurilor, energia
mecanic este transformat prin intermediul unui generator electric, n energie
electric. (Fig. 4.1.)

Instalaie de
cogenerare

Combustibil

Energie
mecanic

Energie
electric

Energie
termic
Fig. 4.1. Ilustrarea principiului cogenerrii
n literatura american sau englez, sursele echipate cu instalaii de
cogenerare poart denumirea prescurtat CHP (Combined Heat and Power
Plant), n Germania HKW (Heizkraftwerk), n Frana CAG (Central a
Cogeneration) i n Romnia CET (Central Electric de Termoficare). Mai
recent n Romnia s-a generalizat i denumirea de Central de Cogenerare.
Cuvntul de cogenerare este sinonim cu termoficare. n lucrare se va folosi
denumirea de cogenerare.

62

Cogenerarea prezint nite avantaje remarcabile, combarativ cu producerea

separat a celor dou forme de energie (electric i termic):
Din punct de vedere termodinamic, randamentul global la producerea
separat este mai mare cu peste 25% raportat la producerea n cogenerare
(Fig. 4.2)

63

 Din punct de vedere economic, cogenerarea reduce valoarea facturii

energetice totale. Amploarea acestei reduceri depinde de mai muli
factori, cum ar fi:
- tipul tehnologiei de cogenerare utilizat
- structura tarifelor energetice adoptate
- tipul de combustibil utilizat
- bonusuri i privilegii acordate pentru cogenerare
n principal se obine o eficien economic mai bun prin reducerea costului
cu combustibilul (se consum mai puin combustiobil pentru producerea
acelorai cantiti de energie) i prin reducerea taxelor ecologice (prin ardera
unei cantiti mai reduse de combustibil se polueaz mai puin).

Din punct de vedere al proteciei mediului, din considerentele artate mai

sus, se realizeaz o redeucere considerabil a cantitii de noxe evacuat
n atmosfer.

Scurt istoric i dezvoltare

Prima instalaie de cogenerare din lume a fost realizat n SUA, n New
York n anul 1877. Apoi, n Germania, la Hamburg, a fost construit o central
de cogenerare care alimenta cu energie termic la distan mai muli
consumatori. Argumentul principal al realizrii acesteia a fost, pe lng
economia de combustibil, evitarea pericolului de incendiu n construciile dense
ale oraului, care se nclzeau cu sobe pe crbune. n acest fel se asociau
avantajele cogenerrii cu cele ale nclzirii la distan.
Ciclul de cogenerare utilizat la aceste centrale era ciclul Rankine (cu abur),
ciclu care a cunoscut o dezvoltare impresionant att n America ct i n Europa
pn la sfritul secolului XX.
Pe acest principiu s-au dezvoltat i n rile din Lagrul Socialist, pornind
din Rusia Sovietic, uniti de cogenerare de mare i foarte mare capacitate, care

64

aveau drept consumatori de cldur imense sisteme de alimentare la distan cu

energie termic, consumatorii fiind att cei rezideniali (populaia) ct i cei
industriali.
Dup anul 1990 s-au intensificat cercetrile n domeniul energiei de
cogenerare. Ca urmare, pe lng ciclul cu abur, s-au perfecionat i alte
tehnologii de cogenerare, respectiv cele cu turbine cu gaze i cele cu motoare cu
ardere intern.
n ultima perioad se dezvolt din ce n ce mai mult ciclurile mixte, gazeabur, care au avantajul posibilitii realizrii unui randament electric de peste
50%.
Paralel cu instalaiile de cogenerare de mare putere cu un grad ridicat de
centralizare, a nceput i dezvoltarea tehnologiilor de cogenerare de medie, mic
i foarte mic capacitate, aplicabiile la centralele distribuite n teritoriu
(Distributed Generation). Acestea utilizeaz n special tehnologiile de
cogenerare bazate pe motoare cu ardere intern, turbine cu gaze i microturbine
cu gaze. De asemenea sunt n curs de derulare cercetri privind dezvoltarea
tehnologiilor de cogenerare cu motoare Stirling i pile de combustie (Fuel
Cells).

4.2.

Indicatori de performan utilizai n studiul instalaiilor de cogenerare.

Din punct de vedere energetic, randamentul global al unei centrale de

cogenerare este ridicat, fiind superior instalaiilor de producere separat a celor

dou forme de energie luate n ansamblu.
Aa cum se tie, n urma procesului de cogenerare rezult cele dou forme
de energie care prezint urmtoarele particulariti:
Energia electric este o energie ordonat cu valoare mare de intrebuinare
(cu coninut de anergie zero). Ea poate fi transportat la distane mari fa

65

de locul de producere, putndu-se valorifica pe o pia zona sau

naional. n consecin i preurile de vnzare ale acestei energii sunt mai
ridicate.
Energia termic (cldura) este o energie dezordonat cu un coninut mare
de anergie. Randamentul de producere separat a cldurii este mai mare,
dar valoarea de ntrebuinare este mai mic. Cldura nu poate fi
transportat eficient la distane mari (comparativ cu energia electric),
piaa acestui produs fiind una local. Drept urmare, preurile de vnzare
ale acestei forme de enregie sunt mai mici.

Ca urmare a acestor considerente, analiza economic a tehnologiilor de

cogenerare nu se poate face numai pe baza randamentului global.
Indicatorii de baz folosii sunt:
1) Indicele de cogenerare y este definit ca raportul dintre energia
electric i energia termic produs de ciclul (tehnologia) de cogenerare.
EE
E

E
y = COG = B = E
Q COG E Q Q
EB

unde: QCOG energia termic produs n cogenerare

ECOG - energia electric produs n cogenerare
EE energia electric produs n ciclul de cogenerare
ET energia termic produs n ciclul de cogenerare
EB energia combustibilului introdus n ciclu
EB=B x Pci
B cantitatea de combustibil introdus n ciclu
Pci puterea caloric inferioar a combustibilului

66

2) Randamentul electric - E se definete ca raportul dintre energia

electric produs de ciclul de cogenerare i energia combustibilului
introdus n ciclu.
E =

EE
EB

n concordan cu datele prezentate anterior, randamentul electric are un

rol foarte important (ca i valoarea indicelui de cogenerare) n eficiena
economic a ciclului.
3) Randamentul termic Q se definete ca raportul dintre energia termic
produs de ciclul de cogenerare i energia combustibilului introdus n
ciclu.
Q =

EQ
EB

4) Randamentul global gl este definit ca raportul dintre suma dintre

energia electric i termic util obinut din ciclul de cogenerare i
energia combustibilului introdus n ciclu.
gl =

EE + EQ EE EQ
=
+
EB
EB EB

= E + Q

(4)

5) Gradul de recuperare a cldurii xr reprezint raportul dintre energia

termic util (recuperat din ciclu) i cantitatea total de cldur (deeu)
rezultat din procesul termodinamic (energia termic recuperabil).

Xr = cldura efectiv recuperat din ciclu/ cldura rezultat din ciclu

La ciclurile cu circuit nchis (cazul ciclurilor cu instalaie cu turbin cu abur

ITA), xr=1.

67

La ciclurile cu circuit deschis (cazul ciclurilor cu instalaie cu turbin cu gaze

ITG- i instalaiilor cu motoare cu ardere intern - IMAI ), xr<1. n acest
caz xr se calculeaz astfel:
xr =

t g t ev
tg t0

Unde tg temperatura gazelor de ardere ieite din ciclu

tev temperatura de evacuare a gazelor de ardere (la co)
t0 temperatura mediului ambiant
La ITG xr = 0,75 0,8 i la IMAI xr = 0,7 0,75 (cldura este evacuat la
poteniale termice diferite).
Toi indicatorii de performan prezentai mai sus sunt indicatori de
performan specifici ciclului (tehnologii de cogenerare).

6) Coeficientul de cogenerare este un indicator specific centralei n

care este amplasat instalaia (tehnologia) de cogenerare. El se definete
ca raportul dintre cantitatea de cldur obinut n cogenerare i cantitatea
de cldur total produs n central (att de instalaia de cogenerare ct i
de instalaiile de vrf cazane).
=

Q COG
Q COG + Q V

unde: QCOG cldura obinut n cogenerare

QV cldura obinut n cazane (instalaiile de vrf ale centralei)
Coeficientul de cogenerare reprezint practic structura producerii cldurii
la nivelul ntregii centrale.

68

4.3.

Asocierea cogenerare-SACET
Cogenerarea are un grad ridicat de utilizare n cadrul sistemelor centralizate

de nclzire. Acest lucru se explic prin urmtoarele considerente:

- SACET trebuie s concureze cu soluiile de nclzire individual, n
condiiile n care de la nceput pleac cu un handicap al pierderilor de
cldur realizate n reelele de transport i distribuie. De aici rezult
necesitatea ca tehnologiile de producere a cldurii s fie cu un grad ct
mai ridicat de eficien; cogenerarea este unul din acestea.
- n zonele locuite, n special n aglomerrile urbane, sarcina termic este
asociat cu necesarul de energie electric pentru consumatorii casnici i
industriali, necesar pe care instalaiile de cogenerare l pot acoperi la nivel
local. n acest fel se pot evita pierderile cauzate de transportul energiei
electrice la distane mari, prin reeaua naional electro-energetic, la
locul de consum. Acest concept este utilizat la SACET de mic i medie
capacitate, unde cogenerarea merge alturi de conceptukl de priducere
distribuit a energiei electrice (un concept care devine tot mai utilizat n
Europa i n lume).
Unul din motivele pentru care n perioada 1960 1980 n Romnia,
SACET de mare capacitate a avut o puternic dezvoltare, este faptul c n acea
perioad singura tehnologie de cogenerare viabil era cea bazat pe ciclul cu
abur (Rankine Hirn), n special a turbinelor cu condensaie i priz reglabil,
tehnologie care avea randamente electrice bune numai la puteri mari, de la 50
Mwel pe grup, ajungndu-se i la puteri de 330 Mwel pe grup, avnd i o
producie de energie termic la aceeai scar.
Drept urmare, sarcinile termice mari impuneau consumatori termici pe
msur, adic SACET de capacitate mare i foarte mare cu puteri instalate de
ordinul sutelor de MWt.

69

Dup anii 1995, ca urmare a activitii de cercetare deosebit de intense n

domeniul tehnologiilor de cogenerare, s-au dezvoltat noi tehnologii, din care n
prezent cele mai utilizate sunt: ciclurile de cogenerare cu motoare cu ardere
intern, turbine cu gaze i microturbine cu gaze. Alte tehnologii, cum ar fi
motoarele Stirling i pilele de combustie vor intra pe scar larg n anii urmtori.
Trebuie menionat n mod deosebit dezvoltarea tehnologiilor de cogenerare
bazate pe ciclul mixt gaze-abur, care realizeaz randamente electrice de peste
50%, i chiar 60%, cu puteri instalate n general mari, de ordinul zecilor pna la
sute de MWe. Dar ultimile nouti n domeniu arat c noile cercetri au
dezvoltat i la puteri mici aceste tehnologii, ele putnd atinge o putere total de
7 MWe.
Avnd n vedere procesele tehnologice ale ciclurilor de cogenerare care
ating randamente electrice i globale foart bune la puteri mici, gndirea privind
importana efectului de scar asupra eficienelor SACET trebuie modificat, n
sensul evalurii dimensiunilor acestora.
Consider c SACET de capacitate medie i mic, asociate ce tehnologiile
de cogenerare modern menionate, sunt mai eficiente din punct de vedere
energetic i economic.
Avnd n vedere avantajele cogenerrii prezentate anterior, introducerea n
instalaiile unei centrale a unor capaciti de cogenerare, mrete eficiena
economic a sursei, facnd-o mai competitiv.
Nivelul la care este dimensionat instalaia de cogenerare fa de totalul
capacitii termice instalate a centralei se face innd cont de un calcul de
optimizare.

4.4.

ncadrarea

instalaiei

de

cogenerare

dimensionare al capacitii de cogenerare

70

central.

Modul

de

Centrala de cogenerare se compune n principal din urmtoarele

componente productoare de energie:
Instalaia de cogenerare propriu-zis care produce energie termic i
energie electric, care avantajele energetice i economice prezentate
anterior.
Instalaia de producere numai a energiei termice (cazanele), care sunt cu
mult mai ieftine dect instalaia de cogenerare. Din acest motiv acoperirea
necesarului de energie termic al consumatorilor nu se face numai din
instalaia de cogenerare ci i din cazane.

Modul de dimensionare al acestor echipamente (instalaii de cogenerare i

cazane) va fi analizat n continuare.
n dimensionarea centralelor de cogenerare apar dou situaii posibile, n
funcie de modul de livrare al energiei electrice produse:
A. Centrala de cogenerare funcioneaz insularizat din punct de vedere al
furnizrii energiei electrice, asigurnd alimentarea cu energie electric a
unui consumator (sau zone de consum de exemplu o platform
industrial) bine stabilit din punct de vedere al cererii de energie electric.
n aceast situaie, dimensionarea se face dup capacitatea electric a
consumatorului (dup electric), condiie n care capacitatea de
cogenerare este impus de puterea electric a consumatorului, rezultnd i
puterea termic instalat. Deci coeficientul de cogenereare este unic
determinat. n aceste condiii, energia electric este asigurat integral din
sursa de cogenerare, iar energia termic se asigur din instalaia de
cogenerare i n cazul creterii cererii de cldur din partea
consumatorului, din instalaiile termice de vrf (cazane). Exist ns riscul
scderii cererii de energie termic din partea consumatorului (cererea de
energie electric meninndu-se constant, situaie n care instalaia de

71

cogenerare va funciona n regim de cogenerare parial, sau chiar de noncogenerare, situaie n care se reduce eficiena i avantajele care rezultau
din funcionarea n regim de cogenerare.
n figura 4.3. este prezentat acest mod de dimensionare.

Fig.4.3. Dimensionarea unei surse de cogenerare dup electric

Q cldura furnizat de centrala de cogenerare

E energia electric produs de centrala de cogenerare
n concluzie, acest sistem de dimensionare nu este avantajos, motiv pentru
care este folosit n situaii speciale (cazul autoproductorilor insularizai)

B. Centrala de cogenerare livreaz energie electric ntr-un sistem

electroenergetic. n aceast situaie, dimensionarea instalaiei de
cogenerare din cadrul centralei, se face dup cererea de energie termic
(dup termic), nemaiexistnd ca n situaia precedent limitarea
capacitii instalaiei de cogenerare funcie de puterea electric impus de

72

consumator. n aceast situaie, coeficientul de cogenerare (care arat

practic gradul de cogenerare al centralei) este obiectul unui calcul de
optimizare (ct din puterea cerut de consumator s fie asigurat de
instalaia de cogenerare i ct din instalaia de vrf).

Fig.4.4. Dimensionarea unei surse de cogenerare dup termic

Criteriul de optimizare cel mai des utilizat n literatura de specialitate este

criteriul Venitului Net Actualizat:
n I C I
i
i
VNA = ni
i
i =1 (1 + a )

unde Ini ncasrile obinute n anul i

Ci cheltuielile anuale de exploatare a instalaiei de cogenerare
Ii investiiile efectuate n anul i
a rata de actualizare (n condiiile din Romnia a=12%)

73

Forma matematic a acestei ecuaii se obine prin exprimarea tuturor

componentelor (Ini, Ci, Ii) n funcie de .
Valoarea lui optim se obine din ecuaia :
VNA
=0

Cu respectarea condiiei

2 VNA
( ) 2

Rezolvarea analitic a acestei ecuaii este imposibil deoarece intervine

n ecuaie la puteri fracionare. Ca urmare, gsirea lui optim se face prin
metode grafo-analitice. Rezolvarea conduce la valoarea lui optim=0,150,25, adic exact ponderea consumului de cldur pentru preparat ap
cald de consum n puterea termic total a centralei.
Acest lucru este valabil numai cnd sarcina termic a consumului de
cldur al centralei este sarcina termic urban (situaia a peste 90% din
SACET din Romnia).
n concluzie, acoperirea sarcinii termice urbane din instalaiile de
cogenerare i de vrf se face conform figurii 4.5.

74

Fig.4.5. Modul de acoperire al sarcinii termice din instalatiile centralei

4.5.

Definirea noiunii de cogenerare de nalt eficien n contextul

legislaiei UE
n anul 2004, luna februarie, s-a votat n Parlamentul European legea

privind promovarea cogenerrii de nalt eficien, produs pe baz de energie

termic util. Aceast lege vine s ntreasc ideea prin care cogenerarea este o
tehnologie deosebit de eficient care contribuie foarte mult la protecia mediului.
Aceast legislaie cuprinde prevederi favorabile cogenerrii, i anume:
- condiionarea eliberrii autorizaiei deconstrucie a unor noi surse de
energie de protejarea mediului ambiant i de asigurarea eficienei
energetice;

75

- impunerea gestionarului reelei de distribuie a energiei electrice s dea

prioritate celor care produc energie folosind surse regenerabile, deeuri
sau cogenerare;
- obligativitatea de a practica tarife nediscriminatorii i transparente pentru
toi utilizatorii reelei electrice de transport i distribuie;
- deschiderea pieei gazului natural i practicarea de tarife nediscriminatorii
indiferent de mrimea consumului;
- obinerea de bonusuri pentru energia electric produs n cogenerare i
vndut;
- obinerea unor faciliti avantajoase (eventual nereturnabile).
Legislaia din Romnia s-a aliniat la cea european prin promovarea HG
219/2007, completat cu Ordinul ANRE nr.13/2007. n aceste legislaii se
prezint clar condiiile necesare pentru ca o instalaie de cogenerare s fie
considerat de nalt eficien, i anume condiia ca economia de energie
primar (combustibil) la producerea n cogenerare a celor dou forme de energie
(electric i termic) s fie de cel puin 10% fa de producerea separat a celor
dou forme de energie:
EEP = 1

1
COG
E
Eref

COG
T

10%

Tref

Avnd n vedere importana acestei prevederi, care dac nu este ndeplinit,

instalaia de cogenerare nu poate beneficia de nici unul din avantajele prezentate
mai sus, am conceput o metod rapid de determinare a acestei cerine.
Considernd c:
COG
= COG
+ COG
E
T
gl

Din cele dou ecuaii am exprimat randamentul electric al cogenerrii n

funcie de randamentul global al acestei, sub forma unui grafic, prezentat n
Fig.4.6.

76

Fig. 4.6. Corelarea randamentului echipamentului de cogenerare pentru

ncadrarea n cerinele cogenerrii de nalta eficien

Acest grafic s-a fcut innd cont de coeficienii:

ref
E = 52.5%

Tref = 90%

conform prevederilor Ordinului ANRE nr.13/2007.

Cu ajutorul acestui grafic se pot determina cu uurin condiiile ca
echipamentul s corespund sau nu cerinelor cogenerrii de nalt eficien, n
funcie de datele prezentate de furnizorul de echipament de cogenerare.

77

4.6.

Prezentarea i analiza comparativ din punct de vedere termodinamic a

tehnologiilor de cogenerare cel mai des utilizate

Tehnologiile de cogenerare
Pentru realizarea productiei combinate a energiei electrice si termice sunt
urmatoarele tehnologii de baza:
A. Instalatie de cogenerarea cu turbine cu abur
(cu contrapresiune sau cu condensatie si prize reglabile)
B. Instalatie de cogenerare cu turbine cu gaze (ITG)
C. Instalatii de cogenerare cu motoare cu ardere interna.
Intre acestea se pot realiza combinatii cum ar fi realizarea ciclului mixt gazeabur.
Vom analiza pe scurt aceste tehnologii:
A. Ciclul de cogenerare cu turbine cu abur
Instalatia se compune dintr-un cazan de abur in care se poate arde orice fel de
combustibil (inclusiv deseuri menajere); acesta produce abur viu, care se
destinde intr-o turbina (Fig.4.7).
Turbina antreneaza un generator electric care produce energie electrica. Sursa
rece a ciclului poate fi un schimbator de caldura (cazul turbinei cu
contrapresiune) in care se incalzeste agentul termic (folosit pentru incalzire sau
pentru alte scopuri tehnologice) sau un condensator, in cazul turbinei cu
condensatie si prize reglabile. In acest caz, energia termica este extrasa prin una
sau doua prize de abur ale turbinei care alimenteaza schimbatoarele de caldura
folosite pentru incalzirea agentului termic.
Aceste instalatii se preteaza la puteri mari (pana la sute de MWel) avand o
fiabilitate ridicata si pot folosi orice fel de combustibil. La puteri mici
randamentul electric scade sensibil. Ele echipeaza in mod uzual centralele de

78

cogenerare de mare anvergura. Aceste instalatii au fiabilitate foarte buna,

prezentand maturitatea tehnica cea mai mare (Primele centrale ce cogenerare cu
abur au fost construite in a doua jumatate a secolului trecut.

Fig. 4.7. Tehnologia de cogenerare cu instalatii de turbine cu abur (ITA)

a) turbina in contrapresiune
b) turbina cu condensatie si priza reglabila
B. Instalatiile de cogenerare cu turbine cu gaze functioneaza dupa principiul
ilustrat in Fig.4.8.
Aerul este comprimat in compresorul C, apoi este introdus in camera de
ardere (CA) unde se injecteaza si combustibil la presiune ridicata. Gazele arse
rezultate se destind in turbina cu gaze TG, care antreneaza generatorul,
producand en. electrica. Gazele evacuate din turbina incalzesc agentul termic.
ITG poate fi si cu post combustie.
Instalatiile pot folosi in special combustibili lichizi sau gazosi. Au o
fiabilitate buna si se preteaza la instalatii de puteri medii si mici. Randamentul
elecric este de 25 30%
Dupa anul 1998, instalatiile cu turbine cu gaze au luat o mare amploare
datorita realizarilor firmelor constructoare in domeniu, care au realizat instalatii
dedicate cogenerarii de foarte mica putere (micro si minicogenerare) cu

79

performante remarcabile; aceste microturbine reprezinta o noutate in

tehnologiile de cogenerare.

Fig. 4.8 Tehnologia de cogenerare cu instalatii de turbine cu gaze (ITG)

C. Instalatii de cogenerare cu motoare cu ardere interna (Fig.4.9)
Functioneaza dupa cum urmeaza: aerul si combustibilul pun in functiune
motorul, care antreneaza generatorul electric; caldura este extrasa din apa de
racire a motorului (intr-o prima treapta) si apoi din gazele arse ale motorului. Ca
si la instalatiile cu turbine cu gaze se poate aplica post combustia.
Instalatiile de cogenerare cu motoare cu ardere interna au fiabilitatea cea
mai redusa si pot folosi numai combustibil lichid si gazos. Se pot folosi la
instalatiile de capacitate foarte mica, mica si medie inregistrand randamente
electrice de 30 35% (45%).

80

Fig.4.9 Tehnologia de cogenerare cu instalatii de motoare cu ardere interna

(IMAI)

Se va realiza o comparaie ntre aceste trei tehnologii de baz, utiliznd

urmtoarele criterii de comparaie:

1. Maturitatea tehnic
ITA au fr ndoial maturitatea tehnic cea mai mare, fiind exploatate de
peste 100 ani. ITG i IMAI, au o maturitate mult mai scurt, utilizarea lor
ncepnd dup anul 1920. Utilizarea pe scar larg n domeniul energetic
(cogenerare) a nceput dup anul 1920, n prezent aceste tehnologii
ctignd teren, ele fiind utilizate cu succes n domeniul cogenerrii de
mic i medie putere.

2. Tipul de combustibil care se poate utiliza

La ITA se poate utiliza orice fel de combustibil (inclusiv deeurile
menajere) deoarece arderea este extern. La ITG i IMAI sunt utilizai
numai combustibili superiori (combustibil gazos sau combustibil lichid
uor) deoarece arderea este intern.

81

Particularitatea pentru ITG este c presiunea combustibilului trebuie s fie

foarte ridicat de peste 15 bar.

3. Modul de realizarea al arderii i de preluare a cldurii n ciclu, de la

sursa cald
La ITA arderea este extern, agentul de lucru (aburul) nu vine n contact
direct cu sursa de cldur (flacra i gazele de ardere). Deoarece arderea
este atmosferic, se reduce ncrcarea termic specific, mrindu-se n
acest fel volumul focarului. Transferul de cldur de la sursa de cldur la
agentul motor are loc printr-o suprafa, mrindu-se n acest fel
considerabil consumul de metal, i impunndu-se folosirea n zona
fierbinte a ciclului a unor materiale speciale termorezistente la o
temperatur mai mare dect cea a agentului motor. Acest lucru limiteaz
posibilitile de cretere a temperaturii medii superioare (Tms), deci a
posibilitii de cretere a randamentului ciclului.
ITG i IMAI utilizeaz arderea intern subpresiune. Agentul termic care
rezult din ardere )gazele de ardere) reprezint i fluidul motor. Pentru a
limita procesele de roziune i coroziune n instalaie, este necesar a se
utiliza combustibili superiori (combustibil gazos sau combustibil lichid
uor). Arderea intern sub presiune, n interioarul agentului de lucru
(fluidul motor), majoreaz considerabil ncrcarea termic specific i nu
creeaz transfer de cldur prin suprafa.
Din aceast cauz, la aceste instalaii consumul de metal este cu mult mai
redus, lucru care genereaz i volum i costuri specifice mai sczute. n
zona fierbinte a ciclului, materialele pot fi rcite la temperaturi inferioare
agentului motor, ceea ce permite creterea temperaturii medii superioare a
ciclului, deci se permite creterea randamentului ciclului termodinamic.
4. Agentul de lucru (fluidul motor) utilizat

82

ITA utilizeaz ca agent de lucru apa (abur) care este ieftin, nepoluant,
uor de transportat i stabil chimic. Cldura specific i cldura latent de
vaporizare este mare, cantitile de cldur i de lucru mecanic pe kg de
fluid motor sunt mari, fapt care avantajeaz capacitile de puteri mari i
foarte mari.
ITG i IMAI utilizeaz ca agent de lucru gazele de ardere care nu
nregistreaz schimbri ale strii de agregare. Deoarece comprin aerul la
densiti mici i volume mari, necesit un lucru mecanic care reprezint
circa 50% din lucrul mecanic de destindere, deci se reduce lucrul mecanuc
net pe kg. Cantitile de cldur i de lucru mecani pe kg de fluid motor
sunt mai mici, fapt ce limiteaz posibilitile de cretere a puterii unitare.
n concluzie, ITA se preteaz la uniti mari i foarte mari, ITG i IMAI la
uniti de puteri mai reduse.

5. Modul de parcurgere a instalaiei de ctre fluidul motor

La ITA i ITG, care utilizeaz maini de compresie (pompe i
compresoare) i de destindere (turbine), cuirgerea fluidului motor este
continu, neavnd ocuri n funcionare.
La IMAI, unde se folosete acelai tip de main i pentru compresie i
pentru destindere (maina cu piston) curgerea fluidului este discontinu,
nregistrndu-se ocuri i vibraii periodice mari. De asemenea, sunt zone
de frecare ntre componentele mecanice mult mai mari, motiv pentru care
uzura n timp a acestor instalaii este mult mai accentuat. Acesta este
motivul pentru care durata de via a motoarelor cu ardere intern este mai
sczut dect la celelalte dou tipuri de echipamente energetice. Deoarece
curgerea fluidului este discontinu, debitele de fluid motor sunt mai
reduse dect la ITA i ITG, motiv pentru care i puterile unitare sunt mai
reduse la IMAI.

83

6. Modul de nchidere al ciclului termodinamic i influena

parametrilor climatici (externi) asupra performanelor ciclului
ITA lucreaz n ciclu nchis. Sursa cald, respectiv cazanul, cu posibiliti
de creterea temperaturii medii superioare limitate, nclzete fluidul
motor (aburul) producnd lucru mecanic. Destinderea are loc pn
aproape de temperatura mediului ambiant (la condensator), ceea ce
permite realizarea unui randament bun al ciclului. Aburul condensat este
preluat n ciclu, trecut prin sistemul de nclzire regenerativ, i cu
ajutorul pompei de alimentare este reintrodus n cazanul de abur, unde se
reia ciclul.
Funcionnd n ciclu nchis, ciclul cu ITA practic nu este influenat de
factorii climatici.
ITG i IMAI lucreaz n ciclu deschis, respectiv nchidrea ciclului
termodinamic se face prin atmosfer (se aspir aerul de combustie din
atmosfer i se evacueaz gazele de ardere n atmosfer). Din aceast
cauz randamentul la ITG ct i IMAI este influenat de parametrii
externi. Aceast influen este mai pronunat la ITG, aceast instalaie
funcionnd cu excese de aer foarte mari (2,5).

7. Adaptarea ciclurilor termodinamice la cogenerare

La ITA, cldura care rezult din ciclu (cldura deeu) fr a afecta
randamentul acestuia (respectiv producia de energie electric) este
neglijabil. Pentru a adapta ITA la cogenerare, este necesar s se renune
la o parte din lucru mecanic de destindere, pentru a utiliza aceast energie
sub form de cldur.
La ITA cu condensaie i priz reglabil, extragerea aburului la diverse
nivele energetice priveaz ciclul de aportul suplimentar de lucru mecanic,
deci practic se reduce producia de energie electric.

84

La ITA cu contrapresiune, cu ct temperatura consumatorului termic este

mai ridicat, cu att crete temperatura medie inferioar a ciclului (Tmi),
reducndu-se proporional i energia electric produs.
Deci la ciclul cu abur, utilizarea cogenerrii priveaz ciclul de aportul
suplimentar de lucru mecanic, care se regsete sub form de cldur.
La ITG i IMAI, cogenerarea este recuperativ, respectiv cldura
recuperat din ciclu este o cldur deeu, gradul de recuperare al acesteia
n cogenerare neafectnd cu nimic randamentul ciclului propriu-zis,
respectiv producia de energie electric.
La ITG aproape toat cldurii evacuate din ciclu are un potenial termic
ridicat (cica 500 oC), putndu-se obine ageni termice cu temperaturi
ridicate.
La IMAI numai o parte din cldura evacuat din ciclu (circa 60%) este la
un potenial termic ridicat (cica 500 - 530

C), respectiv cldura

recuperat din gazele de ardere aevacuate, restul fiind recuperat la un

potenial termic mult mai sczut, de 70-90 oC, reprezentnd recuperarea
cldurii din apa de rcire i din rcirea uleiului de ungere.
n concluzie, cldura recuperat din IMAI are un potenial termic mai
sczut, putndu-se obine astfel ageni termici de pn la 120 oC.

8. Gabaritele i suprafeele ocupate

ITA au gabaritele cele mai mari, avnd i suprafeele ocupate cele mai
mari.
ITG i IMAI sunt mult mai compacte, suprafeele ocupate de acestea fiind
mult mai reduse.
9. Adaptarea la sarcini variabile, la porniri i la opriri
ITA au o inerie termic foarte mare, timpul de pornire fiind de ordinul
orelor, depinznd direct proporional de gabaritul i de capacitatea

85

instalaiei. Pornirile i opririle afecteaz considerabil durata lor de via.

Nu se recomand funcionarea lor la sarcini pariale.
ITG pot funciona la sarcini pariale, dar nu sub 70%, scderea sub aceast
valoare afectnd n mod sensibil randamentul instalaiei (randamentul
electric). Numrul de porniri i opriri este limitat.
IMAI se adapteaz cel mai bine la funcionarea la sarcini pariale,
randamentul acestora nefiind afectat att de mult de scderea sarcinii,
permindu-se scderea pn la 50% (mai afectate la reducerea sarcinii
sunt motoarele IMAI cu supraalimentare). Pornirile i opririle nu
afecteaz n mod sensibil durata lor de via.

10. Investiiile specifice

Investiiile specifice cele mai ridicate se nregistreaz la ITA, mai sczute
la ITG i cele mai sczute la IMAI.

4.7.

Aspecte economice legate de instalaiile de cogenerare

Un rol important n obinerea unei eficiene economice bune a instalaiilor

de cogenerare o are randamentul electric al acesteia. Avnd n vedere c

instalaia de cogenerare produce att energie electric ct i energie termic i c
energia electric, fiind o energie superioar, are un pre de vnzare mai mare
dect cel al energiei termice, randamentul cu care se produce aceast energie are
un efect direct asupra eficienei economice a instalaiei.
Pentru a pune n eviden acest lucru, vom calcula venitul brut obinut din
vnzarea celor dou forme de energie.
Definim venitul brut specific (VBS) ca fiind venitul obinut din producerea
celor dou forme de energie n condiiile n care instalaia de cogenerare este
alimentat cu o unitate de energie primar.

86

VBS=E*PE+ Q*PQ
Unde E randamentul electric al ciclului
PE preul de vnzare al energiei electrice
Q randamentul termic al ciclului
PQ preul de vnzare al energiei termice

Fig. 4.10. Venitul brut specific al unui ciclu de cogenerare

Se va calcula valoarea venitului specific brut n funcie raportul x dintre
preturile energiei electrice si termice, pentru trei valori ale randamentului global
al ciclului: 0,75 ; 0,8 ; 0,85.
Randamentul global reprezint suma celor dou randamente:
gl = E+ Q
x= PE / PQ
Preul energiei termice se consider PQ=215 lei.
Analiznd graficele i tabelele se observ c importana randamentului
electric crete odat cu creterea raportul x dintre preul de vnzare a energiei
electrice si termice.

Valorile venitului specific brut sunt trecute n tabelele de mai jos:

87

Tabel 4.1.a. Randamentul global este 0,75

E / x
0.2
0.3
0.4
0.5

1.2
169.85
174.15
178.45
182.75

1.4
178.45
187.05
195.65
204.25

1.6
187.05
199.95
212.85
225.75

1.8
195.65
212.85
230.05
247.25

2
204.25
225.75
247.25
268.75

Tabel 4.1.b. Randamentul global este 0,80

E / x
0.2
0.3
0.4
0.5

1.2
180.6
184.9
189.2
193.5

1.4
189.2
197.8
206.4
215

1.6
197.8
210.7
223.6
236.5

1.8
206.4
223.6
240.8
258

2
215
236.5
258
279.5

Tabel 4.1.c. Randamentul global este 0,85

E / x
0.2
0.3
0.4
0.5

1.2
191.35
195.65
199.95
204.25

1.4
199.95
208.55
217.15
225.75

1.6
208.55
221.45
234.35
247.25

1.8
217.15
234.35
251.55
268.75

88

2
225.75
247.25
268.75
290.25

Venitul specific brut pentru randamentul global al ciclului

de 0,75
Venitul specific brut
[lei/MWht]

290
270
250

1,2

230

1,4

210

1,6

190

1,8

170

150
0.2

0.3

0.4

0.5

Randamentul electric [%]

Venitul specific brut pentru randamentul global al ciclului

de 0,80
290

Venitul specific brut

[lei/MWht]

270
250

1,2

230

1,4

210

1,6

190

1,8

170

150
0.2

0.3

0.4

0.5

Randamentul electric [%]

Venitul specific brut pentru randamentul global al ciclului

de 0,85
Venitul specific brut
[lei/MWht]

290
270
250

1,2

230

1,4

210

1,6

190

1,8

170
2

150
0.2

0.3

0.4

0.5

Randamentul electric [%]

Fig. 411. Valorile venitului specific brut n functie de randamentul global,

randamentul electric i raportul dintre preturile energiei electrice si termice

89

Capitolul 5

ANALIZA EFICIENEI TEHNICO-ECONOMICE A MODERNIZRII

UNOR SACET DE CAPACITATE MIC

5.1. Prezentare general

Lucrarea isi propune sa analizeze efectele tehnico-economice ale
modernizarii SACET de mica si medie capacitate, exemplificand aceasta asupra
unui sector de 49 de centrale termice (CT) de cvartal, dintre care unele au fost
modernizate intr-o etapadinainte de anul 2000 (cu echipamente care nu sunt de
ultima generatie) si altele au fost modernizate mai recent (dupa anul 2005) cu
echipamente de generatie noua, mult mai performante. Analiza performantelor
tehnico-economice este facuta comparativ cu sistemul centralizat al CT-urilor de
cvartal care nu au fost modernizate.
Sistemele centralizate ale CT de cvartal folosesc drept combustibil gazele
naturale si produc in cazanele proprii agent termic apa calda (90/70 oC).
Sistemul de distributie al celor 49 de CT de cvartal este de tip centralizat,
retelele termice avand toate cate 4 conducte (2 de incalzire, o conducta pentru
alimentare cu apa calda sanitara si una pentru recircularea acesteia).
Trebuie de asemenea mentionat ca marea majoritate a consumatorilor de
caldura sunt contorizati (la nivel de bloc sau de scara de bloc).
Ca urmare a uzurii fizice si morale a instalatiilor de producere si
distributie a energiei termice , pentru a se putea mentine starea de functionare a
acestora, se poate recurge la doua modalitati:
a) Reabilitarea termica a acestor instalatii, care presupune inlocuirea
componentelor vechi cu altele noi, dar cu aceleasi caracteristici si

90

performante. Aceasta rezolva problema uzurii fizice dar nu si pe cea a uzurii

morale. Ste o metoda nerecomandata.
b) Modernizarea tehnica, care presupune inlocuirea echipamentelor vechi cu
altele noi, dar cu alte caracteristici si performante tehnice net superioare celor
inlocuite. De asemenea presupune schimbarea schemelor tehnologice din
surse. Modernizarea rezolva atat problema uzurii fizice a echipamentelor cat
si problema uzurii morale.
Modernizarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termica
prezinta urmatoarele avantaje majore:
- reduce substantial consumurile specifice
- reduce poluarea mediului
- imbunatateste gradul de satisfactie al clientilor (consumatorilor de energie
termica)
- creste siguranta in functionare a instalatiilor, reducand riscul aparitiei unei
avarii
- reduce factura de energie termica, prin reducerea costurilor

5.2. Descrierea operatiilor de modernizare a SACET cu centrala termica de

cvartal. Impartirea sectorului de CT in grupe caracteristice.
Sectorul de 49 de centrale termice (CT) de cvartal in cadrul caruia se vor
analiza efectele tehnico-economice ale modernizarii unor sisteme centralizate,
deserveste un numar de 562 de blocuri, 357 agenti comerciali si 18 instalatii
publice, respectiv 29.200 apartamente in care locuiesc circa 36.000 de persoane.
Anual, cele 49 CT produc la consumatori 170.000 Gcal.
Sistemele centralizate ale celor 49 de CT de cvartal (cu puteri termice
instalate intre 1.5 si 12 Gcal) se pot clasifica, in functie de modernizarile
realizate, in urmatoarele grupe:

91

I. Grupa A (cuprinde 7 CT, si anume CT 14, CT 20, CT 21, CT 22, CT 30, CT

45, CT 46)
A fost modernizata dupa anul 2005 cu echipamente moderne cu eficienta
ridicata. Modernizarea acestor sisteme cuprinde urmatoarele solutii tehnice:
a) La nivelul sursei de caldura (CT)
- echiparea cu cazane de apa calda de tip ignitubular, cu trei drumuri distincte
de gaze de ardere, cu spatele umed si racit.
- instalatiile de ardere care echipeaza aceste cazane sunt de tip modulant,
complet automatizate, perfect compatibile cu cazanele.
Randamentele inregistrate de cazane echipate cu aceste arzatoare ating valor
de 94 95 % si la sarcini partiale aceste randamente nu scad sub 90 %.
- schemele folosite sunt cu butelie de amestec, care permit separarea circuitelor
cazanelor de cele ale consumatorilor, cu montarea de pompa pe fiecare
ramura de consumatori. De asemenea fiecare cazan are pompa individuala si
un sistem de recircularea apei calde care permite functionarea fiecarui cazan
in regim cald (tR > 55 oC) pentru a se evita atingerea punctului de roua acida
in cazan, cu rolul de a mari durata de viata a cazanului.
- instalatiile de pompare sunt cu turatie variabila care permit realizarea unui
reglaj mixt, inregistrand si consumuri specifice de energie electrica mai
reduse.
- modulul automat de expansiune realizeaza atat functiile de mentinere a
presiunii apei constanta in instalatie cat si cea de a completa eventualele
pierderi de apa in sistem.
- statiile de tratare a apei de umplere si completare sunt de tip automat, cu
autoregenerare si cu o eficienta mare de dedurizare a apei.
- sistemul de automatizare globala (la nivel de CT) permite reglarea automata a
temperaturii agentului termic, in functie de temperatura exterioara, si
mentinerea constanta a temperaturii apei calde de consum.

92

De asemenea ea comanda secvential oprirea si pornirea cazanelor; separat de

automatizarea globala, pe CT sunt bucle locale de automatizare ale sitemelor
cazan arzator., care asigura functionarea acestora in regim de protectie
maxima.
b) La nivelul retelei de distributie
Distributia este de tip centralizat (cu prepararea agentului termic pentru
incalzire si al apei calde sanitare centralizat), modernizarea constand in
realizarea tuturor retelelor termice din conducte preizolate, avand un coeficient
redus de transfer termic al izolatiei (=0,03 W/mK). Armaturile retelelor de
distributie modernizate la aceste CT sunt cu obturator sferic.
Toti consumatorii de caldura sunt prevazuti cu instalatii de contorizare (la
nivel de bloc sau de scara de bloc). De asemenea, marea majoritate sunt
prevazute cu regulatoare locale de debite si presiune, care permit o echilibrare
dinamica a instalatiilor de incalzire.
II. GRUPA B (cuprinde 16 CT, si anume CT 6, CT 15, CT 16, CT 18, CT 19,
CT22, CT 24, CT 31, CT 32, CT 33, CT 38, CT 41, CT 42, CT
43, CT 48, CT 49)
Modernizarea CT care sunt incluse in aceasta grupa a fost facuta inainte de
anul 2004. Echipamentele sunt de tip mai vechi (generatia 1995-2000) si
cuprind:
a) La nivelul sursei de caldura (CT)
- cazanele sunt de tip ignitubular, dar nu au trei drumuri distincte de gaze de
aredere (sunt de tipul cu flacara intoarsa in focar).
- instalatiile de aredere sunt automatizate dar nu sunt modulante, avand numai
doua trepte de functionare. Acest lucru genereaza o scadere a randamentului
sub 90 % la functionarea grupului cazan - arzator de sarcini partiale (cu
implicatii in cresterea consumului specific de combustibil).

93

- instalatiile de pompare nu sunt cu turatie variabila

- celelalte echipamente, inclusiv automatizarea, sunt ca la CT de la Grupa A.
b) La nivelul retelei de distributie
Distributia este de tip centralizat. Numai o parte din retele sunt modernizate
cu conducte preizolate (circa 50 %). Restul sunt retele clasice, cu conducte
amplasate in centrale termice, izolate cu saltele de vata minerala, aflate intr-o
stare buna (nedegradata).
Consumatorii de caldura sunt de asemenea centralizati ca la CT de la Grupa
A.
III. GRUPA C (cuprinde 8 CT, si anume CT 3, CT 4, CT 5, CT 17, CT 27, CT
34, CT 39, CT 47)
Aceste sisteme de incalzire, atat CT cat si retelele termice, au fost in lucru pe
toata perioada de un an cat a durat analiza.
La toate aceste CT se monteaza echipamente similare cu cele de la CT din
Grupa A. De asemenea, modernizarea retelelor de distributie se face cu
conducte preizolate.
IV. GRUPA D (cuprinde 16 CT, si anume CT 1, CT 2, CT 7, CT 8, CT 9, CT
10, CT 11, CT 12, CT 13, CT 23, CT 25, CT 26, CT 28, CT 35,
CT 40, CT 44)
Aceasta reprezinta grupa CT nemodernizate si reprezinta grupa de referinta, la
care se raporteaza performantele celorlalte grupe.
a) La nivelul sursei de caldura (CT)
- cazane tip tubular (Metalica), executate din teava de tip acvatubular, in cea
mai mare parte monolitizate.
- arzatoarele sunt de tip atmosferic, Seitan Marsi (fara insuflaj de aer)

94

- schemele CT sunt fara butelie de egalizare, cu distribuitor si colector, cu

pompe de circulatie comune tuturor cazanelor, fara turatie variabila.
- nu exista automatizare, conducerea CT facandu-se manual de personalul de
operare.
b) La nivelul retelei de distributie
Distributia este de tip centralizat. Conductele sunt amplasate in canale
termice, termoizolate cu saltele de vata minerala. Au armaturi de tip vechi
(vane cu sertar pana).
Indicatorii tehnico-economici de CT din grupele A, B, C si E sunt raportati
la aceasta grupa de CT nemodernizate.
V. GRUPA E (cuprinde 2 CT, si anume Ct 36, CT 37)
Aceste CT sunt modernizate cu echipamente asemanatoare celor din Grupa
B, dar prezinta urmatoarea particularitate: peste 60 % dintre consumatori dunt
debransati pe termen indelungat (peste un an).
In concluzie, cele 49 de CT au fost impartite in urmatoarele grupe:
- Grupa A (7 CT) care au sursele modernizate cu echipamente de generatie
noua si cu retele de distributie modernizate in totalitate cu conducte
preizolate;
- Grupa B (16 CT) care au sursele in totalitate modernizate cu echipamente
de generatie mai veche (inainte de anul 2000) si cu retele termice de
distributie modernizate in proportie de cca 50 % cu conducte preizolate;
- Grupa C (8 CT) atat sursele cat si retelele de distributie sunt in lucru, in
curs de modernizare cu echipamente moderne de generatie noua, ca la
Grupa A;
- Grupa D (16 CT) sursele si retelele de distributie sunt de tip vechi,
nemodernizate in totalitate;

95

- Grupa E (2 CT) cu sursele modernizate cu echipamente de generatie mai

veche si cu retele termice de distributie nemodernizate, dar cca 60 %
dintre consumatori sunt debransati pe termen indelungat pentru neplata
facturilor de energie termica.
Aceste grupe vor fi analizate in parte in capitolul 4, conform indicatorilor de
performanta.

5.3. Structura procentuala a pretului energiei termice produse si distribuite

prin SACET cu CT de cvartal (combustibil gaze naturale)
Pondere in pret
I. CHELTUIELI VARIABILE

71%

Din care
Cheltuieli cu combustibil tehnologic
(gaze naturale) ......................................................

65%

Cheltuieli cu energie electrica tehnologica

(activa si reactiva)..................................................

4%

Cheluieli cu apa tehnologica .........................................................

2%

II. CHELTUIELI FIXE

25%

Din care
Cheltuieli materiale
(materiale, reparatii, protectia mediului, impozite s.a.).............

4%

Cheltuieli cu munca vie

(salarii, CAS, fond somaj, FNAS, fond accidente,
boli profesionale s.a.)..............................................................
III. PROFIT

4% .......................................
Total

100%

Energia termica facturata: 170.000 Gcal/an

96

21%
4%
100%

5.4. Indicatori tehnico-economici utilizati la analiza performantelor tehnicoeconomice a grupelor de CT

a) Consumul specific de combustibil
Reprezinta consumul de gaze naturale pentru realizarea unei unitati de
energie termica facturata la consumatori [Nm3/Gcal].
Pentru grupele de CT, se determina impartind suma anuala a consumurilor
de gaze naturale la CT din grupa respectiva la cantitatea anuala de caldura
masurata (respectv facturata) la aceste CT.
n

Bi
B
sp

C =

i =1
n

Qi

[Nm3/Gcal]

i =1

Avand in vedere ponderea foarte mare de 65% a cheltuielilor cu

combustibilul, acest indicator este extrem de important in stabilirea pretului
energiei termica.
b) Consumul specific de energie electrica
Reprezinta consumul de energie electrica pentru realizarea unei unitati de
energie termica [Gcal] masurata la consumatori [kWh/Gcal].
Aceasta se calculeaza pentru fiecare grupa impartind consumul anual de
energie electrica al tuturor CT din grupa respectiva la cantitatea totala de caldura
facturata anual de aceste CT.
n

Wi
C

W
sp

i =1
n

Qi

[kWh/Gcal]

i =1

97

c) Consumul specific de apa (pierderi specifice de apa)

Reprezinta consumul de apa pierdut pentru realizarea unei unitati de
energie termica masurata la consumatori.
Pentru fiecare grupa de CT, acest indicator se determina impartind
diferenta dintre cantitatea de apa cumparata si cea facturata intr-un an la
cantitatea de caldura facturata in acelasi interval de timp.
n

Ci

A
sp

C =

A fi

i =1
n

Qi

[m3/Gcal]

i =1

De mentionat ca apa pierduta, pe langa costul ei, inglobeaza si costul

caldurii incluse. Aceasta caldura reprezinta cca 0,04 Gcal/m3 la 1 m3.
t = 40 K
Deci pierderile de apa sunt si un indicator al cresterii consumului specific
de combustibil.

5.5. Analiza tehnico-economica a efectului modernizarii asupra SACET

Pentru analiza termica vom analiza indicatorii de performanta prezentati
la capitolul anterior. Acesti indicatori au valorile din Tabelul 5.1 pentru grupele
de CT prezentate anterior.
Pentru a vedea eficienta tehnica a modernizarii CT pe mai multe etape,
vom compara valorile consumurilor specifice de combustibil energie electrice si
apa inregistrate in tabelul 1 pentru grupele A, B, C si E cu valorile inregistrate la
grupa D, respectiv a CT nemodernizate. Aceasta comparatie este prezentata in

98

Tabelul 5.2 (respectiv variatiile consumurilor specifice ale CT din grupele A, B,

C, E raportate la CT din grupa D nemodernizate).
In vederea transpunerii in parametrii economici a rezultatelor din Tabelul
2, s-au considerat urmatoarele valori ale utilitatilor (resurselor):
- pret gaze naturale = 1,04 lei/Nm3
- pret energie electrica = 0,4 lei/kWh
- pret apa (din reteaua oraseneasca) = 2,72 lei/m3

Tabelul 5.1: Consumuri specifice de combustilbil, energie electrica si apa la

grupele de CT de cvartal

Grupa D

Grupa

Consumuri

Grupa

Grupa

Grupa

specifice

143,6

162,73

160,13

166,12

219,93

21,97

37,55

19,14

29,73

70,47

0,13

0,6

0,69

0,99

1,04

Combustibil

CBsp

de
referinta

[Nm /Gcal]
Energie electrica
[kWh/Gcal]
Apa
[m3/Gcal]

Aceste valori ale consumurilor specifice sunt prezentate grafic in Figurile

5.1, 5.2 si 5.3.

99

Tabelul 5.2: Analiza tehnica a efectelor modernizarii la CT raportate la

CT nemodernizate

Variatia consumului
specific de gaze
naturale
Grupa de CT

Grupa A
CT
modernizate
cu echipament
foarte
performant
Grupa B
CT
modernizate
cu echipament
mai vechi
Grupa C
CT in curs de
modernizare
cu echipament
foarte
performant
Grupa E
CT
modernizate
(ca la Gr.B) dar
cu peste 60%
dintre
consumatori
debransati

Variatia
consumului
specific de
energie electrica

Variatia
consumului
specific de apa
Cantitati
va
Proc.
3
Nm /Gca
%
l

Cantitativ
a
3
Nm /Gcal

Procentual
a
%

Cantitativ
a
3
Nm /Gcal

Proc.
%

-22,52

-13,55

-7,76

-2,61

-0,86

86,86

-3,39

-2

+7,82

+26,3

-0,09

-1,3

-5,99

-3,6

-10,59

-35,62

-0,3

-30,3

+53,81

+32,39

+40,74

+137

+0,05

+0,05

Tabelul 5.3: Analiza economica a efectelor modernizarii la CT raportate la CT

nemodernizate

100

Grupa
de CT

Economia
realizata la
combustibil
[lei/Gcal]

Economia
realizata la
energie
electrica
[lei/Gcal]

22,54

7,76

Grupa
A

Nm /Gcal x

kWh/Gcal x

1,04 lei/Nm

0,4 lei/kWh

= 23,42

= 3,1

lei/Gcal

lei/Gcal

3,39

-7,82

Grupa
B

Grupa
C

Grupa
E

Nm /Gcal x

kWh/Gcal x

1,04 lei/Nm

0,4 lei/kWh

= 3,52

= -3,12

lei/Gcal

lei/Gcal

5,99

10,59

Economia
realizata la
apa
[lei/Gcal]

Economia
Total
procentuala
economie raportata
realizata
la pretul
[lei/Gcal]
caldurii
[%]

0,86 m3/Gcal
x 2,72 lei/m3
= 2,33

22,85

11,54

0,64

0,0025

11,26

4,5

-72,386

-28,95

lei/Gcal
0,09 m3/Gcal
x 2,72 lei/m3
= 0,24
lei/Gcal

Nm3/Gcal x

kWh/Gcal x 0,3 m3/Gcal x

1,04 lei/Nm3

0,4 lei/kWh

2,72 lei/m3 =

= 6,22

= 4,23

0,81 lei/Gcal

lei/Gcal

lei/Gcal

53,81

- 40,74

-0,05

Nm3/Gcal x

kWh/Gcal x

m3/Gcal x

1,04 lei/Nm3

0,4 lei/kWh

2,72 lei/m3 =

= -55,96

= -16,29

-0,136

lei/Gcal

lei/Gcal

lei/Gcal

Pretul energiei termice: PQ = 250 lei/Gcal

Analizand datele din Tabelele 5.2 si 5.3 rezulta urmatoarele:

101

La toate SACET de CT de cvartal modernizate se realizeaza o economie

la unitatea de energie termica (Gcal) livrata la consumatori. Aceasta economie
este mare, de 28,85 lei/Gcal (11,54% fata de pretul caldurii) la CT din grupa A,
mai redusa la cele in curs de modernizare (dar tot cu echipamente performante
de generatie noua) si foarte mica la grupa B (CT modernizate la nivelul sursei cu
echipamente de generatie mai vechie si la nivelul retelei partial cu conducte
preizolte) - cca 50% cu conducte preizolate.
La CT din grupa E se inregistreaza o pierdere insemnata de 72,38
lei/Gcal, adica o crestere cu 28,95% a pretului caldurii, datorata debransarilor
masive ale consumatorilor.
Analizand in detaliu CT de la grupa A, se observa ca cea mai mare
economie este realizata la consumul specific de combustibil. Acest lucru se
datoreaza in special utilizarii instalatiilor de ardere modulante, care realizeaza
randamente ridicate si la functionarea la sarcini partiale (frecvent intalnite in
practica).
In cazul consumului specific de energie electrica, economia este mai
mica, valorile consumurilor specifice de energie electrica fiind apropiate de cele
ale CT numodernizate. Explicatia este ca prin modernizare creste sensibil
puterea instalatiei electrice a CT, prin utilarea arzatoarelor cu insuflaj de aer a
pompelor pe fiecare cazan si a pompelor de retea de incalzire (deci un numar de
consumatori electrici mult mai mare decat la CT nemodernizate). Totusi,
consumul specific nu este depasit datorita efectului turatiei variabile care reduce
consumul de energie, corespunzator cu reducerea sarcinii.
Consumul specific de apa inregistreaza economii spectaculoase datorita
modernizarii retelei termice de distributie cu conducte preizolate, care au o
fiabilitate si o etanseitate net superioara conductelor clasice.
CT din grupa B inregistreaza performante tehnice si economice mult mai
modeste din urmatoarele motive:

102

- arzatoarele nu sunt de tip modulant, ceea ce face ca la functionarea la

sarcini partiale (frecvent intalnit), acestea sa inregistreze randamente mult
mai scazute decat la sarcini nominale;
- neutilarea pompelor cu turatie variabila in conditiile cresterii sensibile a
puterii electrice instalate prin modernizare, duce la o crestere importanta a
consumului specific de energie electrica, cu implicatii economice vadit
negative;
- modernizarea partiala a retelelor de distributie cu conducte preizolate
genereaza piuerderi suplimentare de caldura atat prin transmisie cat si prin
pierderile masice inregistrate.
CT din grupa C reprezinta cele in curs de modernizare cu echipamente
performante ca la grupa B, urmand ca la finalizarea lucrarilor atat in sursa cat si
in reteaua de distributie sa atinga performantelor celor de la grupa A.
CT din grupa E sunt un exemplu clar cum influenteaza in mod negativ
debransarile consumatorilor de caldura eficienta tehnica si economica a
sistemelor centralizate.

103

Fig. 5.1 CONSUMUL SPECIFIC DE COMBUSTIBIL RAPORTAT LA ENERGIA TERMICA FACTURATA

[Nmc/Gcal]
230
219.93
220
210
200
190
180
166.12

170
160.13
160

162.73

150
143.6
140
130
modernizate cu echipament
de generatie noua
(dupa 2005)

modernizate cu echipamente
mai vechi

in curs de modernizare

nemodernizate

cu peste 60% consumatori

debransati

Fig. 5.2 CONSUMUL SPECIFIC DE ENERGIE ELECTRICA RAPORTAT LA

ENERGIA TERMICA FACTURATA [kWh/Gcal]
100
90
80
70.47
70
60
50
37.55

40

29.73
30
21.97

19.14

20
10
0
modernizate cu echipament
de generatie noua
(dupa 2005)

modernizate cu
echipamente mai vechi

in curs de modernizare

104

nemodernizate

cu peste 60% consumatori

debransati

Fig.5.3 CONSUMUL SPECIFIC DE APA RAPORTAT LA ENERGIA TERMICA FACURATA

[mc/Gcal]

1.4

1.2
1.04
0.99

0.8
0.69
0.6
0.6

0.4

0.2

0.13

0
modernizate cu echipament
de generatie noua
( dupa 2005)

modernizate cu echipamentre
mai vechi

in curs de modernizare

nemodernizate

cu peste 60% consumatori

debransati

5.6. Concluzii i recomandri

In urma analizei tehnico-economice de la capitolul anterior, se pot trage
urmatoarele concluzii:
1. La modernizarea instalatiilor din surse, un rol extrem de important il are
alegerea solutiei instalatiei de ardere a cazanelor. Aceasta trebuie sa fie
de tip modulant, cu un numar cat mai mare de trepte de modulatie, pentru
a asigura un randament ridicat la functionarea cazanului la sarcini
partiale.
Acest lucru se vede clar comparand consumurile specifice de la grupele A
si B, cea de-a doua grupa avand echipate cazanele numai cu arzatoare in
doua trepte (nemodulante), cauza principala a realizarii unui consum
specific de combustibil ridicat, apropiat de cel al CT nemodernizate.

105

2. La CT in curs de modernizare (in lucru), performantele tehnicoeconomice fiind mult mai reduse decat la cele cu modernizare finalizata,
este necesar sa se reduca durata executiei modernizarii, de la 1-2 ani la o
durata mult mai scazuta (4-5 luni: mai-octombrie), atat la surse cat si la
retelele exterioare.
3. Utilizarea pompelor cu turatie variabila devine un imperativ, in special la
pompele de retea (pentru incalzire) si cele pentru ridicarea presiunii apei
calde menajere dat fiind variatia frecventa a sarcinii impusa de
consumatorii de caldura.
De asemenea, motoarele de antreare ale ventilatoarelor instalatiei de
ardere trebuie sa fie de turatie variabila.
4. Modernizarea inseamna, pe langa toate operatiile enumerate la capitolul
2, si implementarea sistemului dispecer. Aceasta, impreuna cu alte
masuri impuse de prescriptile tehnice ISCIR PT C11/2005, permit
functionarea CT modernizate fara supraveghere permanenta. Aceasta
conduce la reducerea masiva a numarului personalului de operare
(fochist) cu cca 75%, deci la o reducere a costurilor cu munca vie,
componenta importanta in structura pretului energiei termice (vezi
capitolul 3).
Daca se obtine autorizarea din partea ISCIR de functionare fara
supraveghere permanenta, a carei prima conditie necesara este
modernizarea CT, se poate obtine o reducere cu 8-10 % din pretul
energiei termice, peste reducerile prezentate in analiza de la punctul 5.5.

106

Capitolul 6:

ANALIZA FUNCIONRII UNUI SACET LA SARCINI VARIABILE.

MODELAREA MATEMATIC A FUNCIONRII
UNEI REELE TERMICE.

Aa cum este cunoscut, orice sistem de alimentare centralizat cu energie

termic (SACET), se compune n principal din urmtoarele elemente:
Sursa de energie termic;
Statia de transformare termic sau punct termic (PT);
Reele termice de transport i distributie a agenilor termici;

Vom analiza n continuare modul n care se comport fiecare dintre aceste

elemente la variaiile sarcinii termice.

6.1. Sursa de cldur (centrala termic),

Aceasta are ca principal element cazanul/ cazanele care produc prin
arderea combustibilului agentul termic:
n cazul SACET de capacitate mic, acesta este apa cald 90/70 oC, 6 bar.
n cazul SACET de capacitate medie, acesta este apa fierbinte cu
tempeaturi maxime de 150/70 oC, 16 bar.
Alura randamentului surselor (CT) care ilustreaz comportarea acestora
este apropiat alurei randamentelor cazanelor.
n cazul n care cazanul este n condensaie (la surse de capacitate mic) la
sarcini pariale randamentul prezint chiar uoare creteri. n cazul cazanelor
moderne cu arztoare de tip modulant, lasarcini pariale randamentul prezint
uoare scderi nesemnificative (vezi Fig. 3.3- capitolul 3).

107

n cazul cazanelor de ap fierbinte (CAF)care echipeaz sursele SACET

de capacitate medie, valoarea randamentului se menine constant sau uor
cresctoare, pn la sarcini pariale de 10-15% din sarcina nominal.
n concluzie, sursele de cldur echipate cu cazane, att la SACET de
mic capacitate ct i la cele de capacitate medie, nu sunt n mod semnificativ
afectate de scderea sarcinii termice a sistemului.

6.2. Punctele termice

Analiza funcionrii unui punct termic este indisolubil legata de analiza
functionarii schimbatoarelor de caldura care intra in componenta acestui
obiectiv.
Reducerea sarcinii termice realizat prin reducerea debitului de agent
termic vehiculat, afecteaz n mod semnificativ funcionarea schimbtoarelor de
cldur.
Dupa cum este cunoscut schimbatoarele de caldura reprezinta
echipamentele cele mai utilizate in sistemele si instalatiile termice. Prin
intermediul lor se realizeaza transferul controlat al caldurii intre doi agenti
termici cu potentiale termice diferite. Cele mai utilizate schimbatoare de caldura
in instalatiile din Romania sunt schimbatoarele in contracurent.
In figura 6.1 este prezentat schema de principiu a unui schimbator n
contracurent, unde
t11, t12 agentul primar (incalzitor)
t21,t22 agentul secundar (incalzit)
G1, G2 debitele agentilor de caldura vehiculati

108

Fig. 6.1: Prezentarea schematica a unui schimbator de caldura in contracurent

6.2.1. Indicatori tehnici folositi in analiza functionarii unui schimbator de

caldura
Schimbatoarele folosite cel mai des sunt schimbatoarele in contracurent. Pentru
acestea definim urmatorii indicatori tehnici:

Raportul capacitatilor termice - y

y=

G1 ( c )1 t 22 t 21
=
G 2 ( c )2 t11 t12

Se uziteaza ca raportarea capacitatilor termice sa se faca astfel incat raportul y sa

rezulte subunitar. Este important de remarcat faptul ca acest raport se poate

109

exprima si in functie de temperaturile agentilor termici. Daca se neglijeaz

diferentele dintre capacitatile termice specifice (c)1 si (c)2 atunci raportul y
este totodata raportul debitelor de agent termic G1/G2.
Coeficientul global de transfer termic k
1

k =
+ +
2
1

in care coeficientii 1 i 2 sunt coeficientii de transfer termic convectiv pe

circuitele agentilor termici, primar i respectiv secundar. Valoarea coeficientului
de transfer termic convectiv depinde de temperatura medie a agentului termic si
de viteza de circulatie a agentului termic prin circuitul respectiv, forma de
dependenta fiind diferita in functie de tipul schimbatorului de caldura. Rezulta
ca valoarea coeficientului global de transfer termic depinde de setul celor patru
valori ale temperaturilor agenilor termici, t11, t12, t21, t22.
Diferenta de temperatura medie logaritmica
t ml =

t M t m
t
ln M
t m

Puterea termica transferata Q

Puterea termic total transferat de la agentul termic primar la cel secundar se
va putea exprima pe baza diferenei medii logaritmice de temperatur:
Q = kS t ml

Eficienta termica -
Se defineste ca fiind raportul dintre puterea termica efectiv transferata si puterea
termica maxima care ar fi putut fi transferata in cazul in care racirea agentului

110

termic incalzitor s-ar face pana la temperatura de intrare a agentului termic

incalzit.
=

G1 (c ) (t11 t12 ) (t11 t12 )

=
G1 (c ) (t11 t 21 ) (t11 t 21 )

(3.3)

Eficienta schimbtorului de caldura reprezinta indicatorul termic principal care

caracterizeaza transferul termic realizat de aparat.

6.2.2. Studiu de caz - Comportamentul dinamic al unui schimbator de caldura

In studiul de caz pe care il prezentam se analizeaza numai consecintele

termice ale variatiei debitului de agent termic secundar asupra temperaturilor
agentilor termici si a puterii termice transferate.
Interesul special pentru acest aspect se datoreaza situatiilor des intalnite in
practica curenta a exploatarii punctelor termice de cartier si de bloc, cand
actualmente, consumatorul prin intermediul modernizarilor suferite la instalatiile
interioare isi modifica continuu debitele de agent termic atat pe sectiunea de
incalzire cat si pe cea de apa calda.
Studiu de caz analizat s-a realizat pe suportul unui schimbator de caldura
fascicular tip ICMA 31-OL cu 6 tronsoane de 4 m lungime si 6,85 m2
suprafata de schimb de caldura fiecare, utilizat in sectiunea de incalzire.
Debitele nominale de agent termic sunt :
- G10 = 10000 l/h pe primar;
- G20 = 30000 l/h pe secundar;
S-a considerat ca temperaturile agentilor termici la intrarea in
schimbatorul de caldura se mentin constante pe valorile :
- t11 = 130 oC intrare agent termic primar;
- t21 = 45 oC intrare agent termic secundar;

111

Debitul de agent termic primar s-a considerat ca se modifica ca marime

de la 20% din valoarea nominala pana la 200% din valoarea nominala.
Rezultatele obtinute sunt prezentate sintetic in tabelul de mai jos :

Tabelul 6.1 Variatia principalilor indicatori tehnici in functie de

variatia debitului de agent termic (sarcinii termice).

G2/G20

t12

t22

tml

eps

(-)

(oC)

(oC)

(oC)

(kW)

(W/m2.K)

(-)

0,2

1,667 87,464 115,894

25,732

493,9

606,62

0,5

0,4

0,833 74,278

91,435

33,709

647

892,72

0,656

0,6

0,556 69,703

78,498

36,476

700,1

1098

0,709

0,8

0,417 67,474

71,052

37,825

726

1263

0,736

0,333 66,168

66,277

38,62

741,2

1401

0,751

0,167 63,648

56,059

40,139

770,4

1869

0,781

Si grafic in figurile 6.2...6.6.

t12( oC)

Variatia temp. t12 si t22 cu debitul G2

t22 (oC)

t12 (oC) si t22 (oC)

140
120
100
80
60
40
20
0
0

0,5

1,5
G2/G2o

Fig. 6.2.

112

2,5

Variatia temperaturilor de iesire a agentilor termici din schimbatorul de

caldura. Se observa scaderea valorilor acestori temperaturi cu cresterea debitului
de agent termic secundar.
Variatia diferentei medii logaritmice de temperatura
45

dtm l (oC)

40
35
30
25
20
0

0,5

1,5

2,5

G2/G2o

Fig.6.3.
Se observa ca diferenta medie logaritmica de temperatura creste o data cu
cresterea debitului de agent secundar (cele doua curbe de temperatura ale
agentilor termici se distanteaza una de cealalta)

Variatia puterii termice

800
750
700

Q (kW)

650
600
550
500
450
400
0

0,5

1,5
G2/G2o

Fig. 6.4.

113

2,5

Din fig.6.4 se observa ca puterea termica transferata intre agentii termici

creste cu cresterea debitului de agent termic secundar. Cresterea este insa mica
la crestera debitului peste valoarea nominala, insa scaderile debitului secundar
sub valorile nominale conduc la scaderi importante ale puterii termice.
Variatia coeficientului global de transfer termic
al schimbatorului

k (W/m p.K)

2000
1800
1600
1400
1200
1000
800
600
400
0

0,5

1,5

2,5

G2/G20

Fig.6.5

Coeficientul global de transfer termic este direct dependent de debitele de

agent si in cazul de fata se observa corelatia cu debitul de agent secundar.

eps (-)

Variatia eficientei cu G2
0,9
0,8
0,7
0,6
0,5
0,4
0,3
0,2
0

0,5

1,5
G2/G2o

Fig. 6.6.

114

2,5

Eficienta schimbatorului de caldura este de asemenea direct influentata de

valorile debitelor de agent termic. Se observa ca daca debitul de agent termic pe
secundar scade sub jumatate din valoarea nominala atunci eficienta schimbului
de caldura incele sa sufere o depreciere mai pronuntata.

6.3.

Modelarea matematic a unei reele termice

Elementul central al SACET este reeaua termic. Aceasta constituie

veriga central care leag diverii consumatori de energie termic de sursa de
producere a acesteia.
Reteaua termic pentru care ne propunem modelarea matematic este o
retea bifilara in circuit inchis de tip arborescent (compusa din mai multe
tronsoane), prin care se alimenteaza cu energie termica mai multi consumatori
de caldura. Modelul matematic ales este cel al modulului termic echivalent iar
pierderile de caldura ale retelei fiind suma pierderilor de caldura ale fiecarui
tronson.
Trebuie mentionat ca ne referim in cazul de fata numai la analiza
pierderilor de caldura prin transmisie la suprafata conductelor retelei,
considerand ca reteaua este perfect etansa si nu au loc pierderi de caldura
datorita pierderilor masice (de agent termic).

6.3.1 Prezentarea modelrii matematice prin metoda modulului termic

echivalent
Consideram un tronson de retea (Fig.6.7)
Relatiile care definesc caderile de temperatura, respectiv pierderea de caldura la
nivelul trononului sunt urmatoarele:

115

Fig.6.7. Tronson de conducta cu evidentierea pierderii de temperatura a

agentului termic care cicula prin ea

te text = (ti-text) exp ( _ _1__ _L_ )

c RG

(1)

Q= G c (ti-text) [ 1- exp ( _ _1__ _L_ ) ]

c RG

(2)

unde :
ti [K]

temperatura agentului termic la instrarea in tronson

te[K]

temperatura agentului termic la iesirea din tronson

text[K]

temperatura mediului al retelei

[Kg/mc] densitatea agentului termic

c [ W s/ KJ K] caldura specifica a agentului termic
G [ mc/h]

- debitul de agent termic

L [m]

- lungimea tronsonului

116

R[ mK/W] - rezistenta termica a conductei

Q[W]

- pierderea de caldura prin transmisie pe tronsonul respectiv

Rezistenta termica a conductei se calculeaza cu formula:

R= __1___ + ___1____ ln De + _1____ ln Diz + 1____
Di i 2 iz
Di
2 iz
De Diz e

(3)

unde:
Di [m]

- diametrul interior al tevii

De[m]

- diametrul exterior

Diz [m]

- diametrul izolatiei

iz [W/mK] -coneficientul de conductibilitate al izolatiei termice

I [W/K ] -coeficient de convectie de la agentul termic la teava
e[ W/K]

-coeficientul de convectie de la izolatie catre mediul exterior

Definim parametrul E, caracteristic pentru transferul termic al tronsonului

de conducta ca modulul termic echivalent
(4)

E = exp ( _ _1__ _L_ )

c RG

In aceste conditii retelele 1 si 2 devin:

te- text
ti- text

=E

(5)

(6)

Q = G c (ti-text) [ 1- E ]

117

Asa cum am mai aratat, reteaua este compusa din mai multe tronsoane,
fiecare fiind caracterizat de modulul termic propriu.
In alcatuirea retelei aceste tronsoane pot forma o bifurcatie (Fig.6.8a), caz
in care se considera tronsoanele legate in paralel sau in serie cand acelasi debit
trece prin ambele tronsoane (Fig.6.8 b).

Vom calcula modulele termice echivalente pentru cele 2 modalitati de legare a

tronsoanelor de conducte.
a) la tronsoanele de conducte care formeaza o bifurcatie (legate in paralel)
debitul de agent termic care circula prin conductele aflate in amonte de
bifurcatie se imparte in doua debite diferite care pleaca mai departe prin cele
doua tronsoane care formeaza bifurcatia.

Fig.6.8 a. Racordarea tronsoanelor de conducte in paralel (bifurcatie)

Daca vom nota cu 1 si 2 indicii celor 2 tronsoane care formeaza bifurcatia, vom
calcula modulul termic echivalent al celor 2 conducte (legate in paralel), tinand
cont de ecuatia pierderilor de caldura prin conducte (ecuatia 6), de faptul ca
pierderea de caldura a tronsonului echivalenta este suma pierderilor de caldura
de pe fiecare tronson si ca debirul echivalent este suma debitelor care trece prin
fiecare tronson:

118

Q1 = G1 c (ti-text) [ 1- E1 ]
Q2 = G2 c (ti-text) [ 1- E2 ]
Q12 = G12 c (ti-text) [ 1- E12 ]
Q12 = Q1+ Q2
G12 = G1+G2

Rezulta formula de calcul a moduluui termic echivalent al celor 2

tronsoane legate in paralel si anume:
E12

echivalent

= G1E1 + G2E2
G1+ G2

Formula

modulului

termic

la 2 tronsoane legate in paralel

(bifurcatie).

Deoarece modulul termic echivalent a fost determinat in baza puterii termice

disipate, temperatura de iesire a agentului termic din tronsonul echivalent cu
tronsoanele legate in paralel va fi media ponderata cu debitele a teperaturilor de
iesire a agentului termic din cele 2 tronsoane.
b) In cazul a doua tronsoane de conducta legate in serie (Fig.3.2 b), debitele de
agent termic care le strabat sunt egale (G1=G2), dar temperatura de iesire din
primul tronson va fi egala cu temperatura de intrare in al doilea tronson. Scriind
ecuatiile pierderilor de caldura pe fiecare tronson, functie de modulul termic
echivalent specific tronsonului (ecuatia 6) si tinand seama de restrictiile
prezentate mai sus , va rezulta formula de calcul a tronsonului termic echivalent
E12 in cazul inversarii tronsoanelor de conducta:

119

Fig.6.8 b. Racordarea tronsoanelor de conducte in serie

E1,2= E1 .E2

Putem concluziona ca tronsonul termic echivalent (atat la legarea in

paralel sau serie a tronsonului de conducte) este caracterizat de:
- o rezistenta termica echivalenta;
- o lungime echivalenta;
- un debit echivalent de agent termic.
Pentru calcularea moduluui termic echivalent a unor retele termice,
trebuie sa se calculeze valorile echivalemnte atat pe conductele de ducere (tur)
cat si pe cele de intoarcere (retur).
Intrucat reteaua termica arborescenta este o succesiune de tronsoane aflate
(legate) in paralel si in serie, rezulta ca se poate construi un modul termic
caracteristic echivalent la nivelul intregii retele. Scriind ecuatia pierderilor de
caldura la nivelul intregii retele functie de modulul termic echivalent al acesteia,
rezulta relatia:

Q retea tur = G total retea c (ti-text) [ 1- E echivtermic tur ]

Q retea retur = G total retea c (te-text) [ 1- E echivtermic retur ]

Modulul termic echivalent definit anterior, permite o descriere sintetica a

retelei termice bifilare arborescente, din punct de vedere al pierderilor de caldura
prin transmisie. Utiliattea practica aacestuia rezulta din faptul ca in cazul
cunoscut ofera posibilitatea evaluarii rapide a pierderilor de caldura prin
transmisie a retelei.
120

6.3.2. Interpretarea fizica a modulului termic echivalent

Vom cauta sa prezentam o legatura intre modulul termic echivalent,
prezentat anterior si pierderile de caldura pe reteaua respectiva, respectiv
randamentul retelei.
Asa cum este cunoscut, randamentul (unui tronson de retea) se exprima cu
relatia:
= Qe = Qi- Q = 1 -Q
Qi
Qi
Qi

Unde:
Qi

- cantitatea de caldura intrata in retea

Qe

- cantitatea de caldura iesita din retea

- caldura pierduta in reteaua respectiva (pe conductele de ducere)

Q = G c (1- E) (ti-text)
Qi
G c (ti-text)

=E

= 1 (1-E)

Rezulta:

Deci randamentul unui tronson de retea are valoare modulului termic echivalent
al tronsonului.
In concluzie:
= exp ( - _1_ _L_ )
c
RG

adica:
= f(L,R,G)

121

Deci, cunoscand valoarea modulului termic echivalent, al unui tronson de

retea, se paote stii valoarea randamentului (respectiv al pierderilor de caldura
procentuale) al acelui tronson de conducta.

Fig. 6.9. Prezentarea scematica a unei retele termice prin module termice
echivalente si consumatorul echivalent

Asa cum s-a aratat, modulul termic al unei retele arborescent se obtine ca
modul termic echivalent al tuturor tronsoanelor care alcatuiesc reteaua, legate in
paralel sau in serie, in functie de configuratia retelei. Modulul termic nu
reprezinta alceva decat un parametru derivate din numarul de unitati termice
afferent suparfetei de schimb de caldura la care ne referim. In consecinta,
modulul termic reprezinta o caracteristica intrinseca a suprafetei de transfer
termic care reuneste atat aspectele constructive cat si cele functionale ale
suprafetei la care ne referim.
Deci pentru reteaua termica, legat de consumatorul de caldura putem
scrie:
t2=ERt1+(1-ER)text
t3=ECt2+(1-EC)ti
t4=ERt3+(1-ER)text
unde ti este temperatura interioara a consumatorului de caldura (in apartamente)
text temperatura din exteriorul retelei termice (din canalul termic sau
pamant, in cazul conductelor preizolate)

122

Consideram pentru simplificare aproximatia: text=ti

Prelucrand relatiile de mai sus, le aducem la formele
t3=ERECt1+(1-EREC) ti
t4=ER2ECt1+(1-ER2EC) ti
Puterea termica la nivelul sursei este :
Q14= Gc (t1-t4) = Gc (1-ER2EC) (t1-ti)
Puterea termica la nivelul consumatorului este :
Q23= Gc (t2-t3) = Gc ER (1-EC) (t1-ti)
Randamentul retelei termice legata de consumatorul de caldura echivalent
este :
retea = Q23
Q14

= ER (1-EC)
1-ER2EC

Unde
ER= exp ( - _1_ _L_ )
c
RG

EC= exp ( - _1_ _kS_ )

c
G

Tinand seama de faptul ca modulul termic al suprafetei de incalzire a

consumatorilor, EC depende de setul temperaturilor la bransamentul instalatiilor
si de debitul de agent termic vehiculat, se poate scrie:
k G0

1 k 0S k G 0
) = E ck00 G
Ec = exp(
c G k 0 G

Unde E c0 = exp(

1 k 0S
)
c G 0

Deasemenea putem aduce modulul termic al retelei la forma>

G0

1 L G0
E R = exp(
) = E RG0
c RG 0 G

123

Unde E R 0 = exp(

1 L
)
c RG 0

Se va face o analiza a valorilor randamentelor retelei termice in functie de

debitul de agent termic vehiculat in sistem in cazul solicitarii climatice medii pe
peritada sezonului de incalzire. In aceasta situatie k/k0=0.85.
Pe de alta parte, in conditiile dimensionarii instalatiei de incalzire la
valorile nominale, respectiv tT0=95oC, tR0=75oC, ti0=20oC, condiii nominale
pentru majoritatea instalatiilor de incalzire centrala din blocurile de locuinte,
rezulta:
t t
75 20
E c0 = 30 i0 =
= 0.733
t 20 t i0 95 20

Referitor la modulul termic al retelei in conditii nominale se poate spune

ca valoarea acestuia depinde de marimea retelei din punct de vedere constructiv,
de gradul de izolare termica al acesteia, si functional de debitul vehiculat.
Exista situatii cand modulul termic al retelei in conditii nominale este de
circa 0.91, (cazul retelelor de lungimi si diametre mari, cu un grad scazut de
izolare termica) si retele cand aceste valori sunt peste 0.99 (retele mici cu grad
ridicat de izolare termica).
Variatia randamentului in functie de debitul de agent termic vehiculat este
prezentata in figura 6.10.

124

Fig.6.10. Variatia randamentului in functie de debitul de agent termic vehiculat

Tabelul 6.2. Variatia randamentului in functie debitul vehiculat pentru

diverse tipuri de retele (ER0=0.91...0.99 )
ER0
G/G0
=
0.05
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
0.95
1

0.91
0.15
0.37
0.51
0.55
0.56
0.57
0.57
0.58
0.58
0.58
0.58
0.58

0.92
0.19
0.41
0.55
0.58
0.60
0.60
0.61
0.61
0.61
0.61
0.61
0.61

0.93
0.23
0.46
0.59
0.62
0.63
0.64
0.64
0.64
0.64
0.64
0.64
0.64

0.94
0.29
0.51
0.63
0.66
0.67
0.67
0.68
0.68
0.68
0.68
0.68
0.68

0.95
0.36
0.57
0.68
0.70
0.71
0.71
0.72
0.72
0.72
0.72
0.72
0.72

125

0.96
0.44
0.64
0.73
0.75
0.75
0.76
0.76
0.76
0.76
0.76
0.76
0.76

0.97
0.54
0.71
0.78
0.80
0.81
0.81
0.81
0.81
0.81
0.81
0.81
0.81

0.98
0.67
0.80
0.85
0.86
0.86
0.86
0.87
0.87
0.87
0.87
0.87
0.87

0.99
0.82
0.89
0.92
0.93
0.93
0.93
0.93
0.93
0.93
0.93
0.93
0.93

1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1

Se observa ca modulul termic al retelei are o importante mare asupra

randamentului acesteia. Chiar in situatia retelelor termice relativ bune,
caracterizate de valori ai modulilor termici de cca. 0.97-0.99, daca debitul de
agent termic scade cu 5-15% randamentul sistemului districtual de incalzire se
situeaza la valori de cca. 82 93 % in medie pe an, pierderile de caldura ale
sistemului de distributie fiind de cca. 7 18 %.

6.3.3. Validarea experimentala a rezultatelor teoretice

Pentru validarea modelului matematic prezentat anterior, s-au fcut
msurtori la o central termic cu o putere termic instalat pe nclzire de 2
Gcal/h i la punctele de consum (blocuri) n perioada 1-31 decembrie 2010.
Toi consumatorii acestei centrale termice sunt prevzui cu instalaii de
contorizare la nivel de scar de bloc i cu instalaii de individualizare a
consumului de cldur pentru nclzire pe apartament (robinei cu termostat i
repartitoare de costuri).
S-a msurat zilnic cantitatea de cldur produs n centrala termic i
consumurile zilnice ale fiecrui punct de consum. Funcie de temperatura
exterioar, pe lng reglajul de temperatur care s-a fcut din centrala termic,
fiecare consumator individual (apartament) a avut posibilitatea de a regla
cantitatea de cldur cu ajutorul robineilor cu termostat. Funcie de debitele de
cldur (materializate prin debite hidraulice) s-au nregistrat diferite randamente
ale reelei termice de distribuie aferente acestui SACET de mic capacitate.
Datele mai sus menionate au fost trecute n tabelul 6.3.

126

Tabelul 6.3. Determinari experimentale ale consumurilor zilnice de caldura

(luna dec.2010) si al randamentul retelei aferente unei CT de 2 Gcal/h (2.3
MWt)

Ziua
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31

QCT (Qprodus)
(MWh)
19.04
16.91
16.2
13.71
16.42
16.81
16.05
13.02
12.04
19.45
21.53
21.71
20.3
22.11
25.78
25.83
26.14
26.28
25.81
24.3
20.06
19.41
14.84
14.08
13.03
19.56
22.46
23.01
25.53
25.92
26.41

Qbloc (Qfacturat)
(Mwe)
16.13
14.05
13.21
10.51
13.42
13.21
13.08
10.22
9.11
16.03
17.61
18.11
16.8
18.07
22.82
23.04
23.28
24.01
23.02
21.14
16.31
15.42
11.91
10.96
10.1
16.11
19.52
20.11
23.21
23.6
24.1

127

textmed (oC)

retea

-0.39
0.23
3.3
5.74
3.34
3.57
4.17
7.14
9.87
2.84
0.17
-1.4
0.14
0.21
-2.29
-4.74
-4.12
-5.41
-2.09
-1.13
1.46
3.47
4.33
5.81
8.38
4.83
0.06
-1.38
-4.48
-5.04
-7.67

0.847
0.831
0.815
0.767
0.817
0.786
0.815
0.785
0.757
0.824
0.818
0.834
0.828
0.817
0.885
0.892
0.891
0.914
0.892
0.870
0.813
0.794
0.803
0.778
0.775
0.824
0.869
0.874
0.909
0.910
0.913

Diagrama consumurilor zilnice de energie

30

Consumuri [MWh]

25

20

15
Q -C T
10
Qbloc

0
1

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

Ziua

Diagrama temperaturilor exterioare zilnice

15

Temperatura [ C]

10

-5

-10
1

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

Ziua

Diagrama randamentelor zilnice ale retelei

1.000
0.950
0.900

Randament [%]

0.850
0.800
0.750
0.700
0.650
0.600
0.550
0.500
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

Ziua

Fig. 6.13. Variaia randamentului reelei funcie de variaia consumului

de caldura (respectiv a debitului de agent termic vehiculat)
Se observ din analiza figurii 6.13 c la scderea sarcinii termice
(respectiv a debitului vehiculat) i randamentul reelei nregistreaz scderi.

128

Acelai lucru poate fi validat n urma urmririi consumurilor de cldur la

un punct termic urban PT Huedin, n baza msurtorilor efectuate n aceeai
perioad.
Tabelul 6.4. Determinari experimentale ale consumurilor zilnice de cldur
(luna dec.2010) si al randamentul retelei aferente unei CT de 2 Gcal/h(2.3
MWt)
Ziua
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31

QCT (Qprodus)
(MWh)
22.71
22.25
20.39
19
19
19.47
18.54
16.69
15.3
19.47
20.86
21.79
22.25
22.25
23.64
25.96
25.49
25.96
24.57
23.64
21.79
19.93
19
17.61
15.76
17.61
20.39
22.71
24.1
25.49
25.96

Qbloc (Qfacturat)
(Mwe)
18.12
18.36
16.7
15.08
15.25
16.25
14.15
12.52
12.61
14.97
16.96
17.99
18.1
17.84
19.39
21.14
20.7
21.24
20.25
20.97
19.7
17.89
15.91
15.38
14.51
15.23
18.06
19.54
21.17
22.46
24.16

129

textmed (oC)

retea

-0.39
0.23
3.3
5.74
3.34
3.57
4.17
7.14
9.87
2.84
0.17
-1.4
0.14
0.21
-2.29
-4.74
-4.12
-5.41
-2.09
-1.13
1.46
3.47
4.33
5.81
8.38
4.83
0.06
-1.38
-4.48
-5.04
-7.67

0.798
0.825
0.819
0.794
0.803
0.835
0.763
0.750
0.824
0.769
0.813
0.826
0.813
0.802
0.820
0.814
0.812
0.818
0.824
0.887
0.904
0.898
0.837
0.873
0.921
0.865
0.886
0.860
0.878
0.881
0.931

Diagrama consumurilor zilnice de energie

30

Consumuri [MWh]

25

20

15
Q -C T
10
Qbloc

0
1

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

Ziua

Diagrama temperaturilor exterioare zilnice

15

Temperatura [ C]

10

-5

-10
1

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

Ziua

Diagrama randamentelor zilnice ale retelei

1.000
0.950
0.900

Randament [%]

0.850
0.800
0.750
0.700
0.650
0.600
0.550
0.500
1 2 3 4 5 6 7 8

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

Ziua

Fig. 6.14. Variaia randamentului reelei funcie de variaia consumului

de caldura (respectiv a debitului de agent termic vehiculat)

130

6.4. Concluzii
Din analizarea rezultatelor prezentate anterior, rezult urmtoarele:
-

La nivelul sursei, eficienta acesteia este dictata de randamentul

cazanului si in cazul in care acestea sunt echipate cu sisteme de recuperare a

caldurii din gaze de ardere (economizoare), si cu instalatii de ardere modulante
cu un numar mare de trepte de modulatie acesta nu este afectat in mod
substantial. Deoarece randamentul centralei este strans legat de randamentul
cazanului nici functionarea centralei nu este afectata la sarcini partiale ca
eficienta energetica.
-

La nivelul PT efectul reducerii sarcinii termice raportata la valoarea

nomiinala de calcul afecteaza mult mai pregnant eficienta schimbatoarelor de

caldura din punctele termice, deci si pe cea a PT. De asemenea este afectata in
mod sensibil puterea termica transferata in cadrul schimbatoarelor de caldura asa
cum rezulta din Fig. 6.4. si 6.5. Analizand aceste figuri rezulta ca la sarcini
partiale sub 60% din sarcina termica nominala valoarea eficientei scade in mod
pronuntat (o scadere abrupta).
In acelasi timp se observa ca daca se mareste sarcina termica (debitul de agent
termic primar) dublandu-se practic valoarea acestuia fata de valoarea nominala
cresterea eficientei si a puterei termice schimbate nu este semnificativa.
-

La nivelul retelei termice de distributie randamentul acesteia

depinde de urmatorii factori:

- marimea retelei (L)
- gradul de izolare termic al acesteia (R)
- debitul de agent termic vehiculat (G)
Deoarece primele dou marimi sunt valori fixe, s-a procedat la analiza
functionarii retelei la variatia debitului vehiculat

131

S-a constatat ca la toate tipurile de retele, scaderea debitului produce si o scadere

a randamentului. Aceasta scadere este mai pronuntata la retelele cu dimensiuni
mari si cu nivel de termoizolare redus (ER0=0,91...0,94).
Acesta poate fi un motiv care sa pledeze in favoarea dezvoltarii unor sisteme de
incalzire cu retele de dimensiuni mai reduse, adica a SACET de mica si medie
capacitate.
La toate aceste componente ale SACET pe langa efectul de scadere al
eficientei energetice datorita reducerii cantitatii de caldura produse, respectiv
vehiculate in sistem se inregistreaza si o scadere a eficientei economice prin
cresterea timpului de recuperare ( brut si actualizat) al investitiei.
Din aceste motive este absolut necesar ca dimensionarea componentelor
unui SACET sa se faca dupa sarcini termice reale, tinandu-se cont si de evolutia
in timp a acestor sarcini.
Nerestectarea acestui deziderat si tendintele de supradimensionare,
genereaza ineficienta energetica si economica la functionarea in timp a unui
SACET.

132

Capitolul 7

ASPECTE MANAGERIALE CU PRIVIRE LA MODERNIZAREA

SACET

7.1. Modernizarea SACET o schimbare. Legile si efectele acestei schimbari

Operatia de modernizare a sistemelor de incalzire reprezinta in fapt o
schimbare, putand fi analizata prin legile care guverneaza acest proces.
Schimbarea reprezinta opusul stagnarii si constituie intr-o societate
progresul economic si social. Schimbarea este data de necesitatea imbunatatirii
permanente a performantelor.
Schimbarea are 5 legi fundamentale, legi care au un caracter de
generalitate si care se refera in primul rand la comportamentul oamenilor.
Acestea sunt:
Legea 1 Crearea insatisfactiei
Legea 2 Depresiunea schimbarii
Legea 3 Tehnica scarii
Legea 4 Schimbarea lucrurilor, schimbarea oamenilor
Legea 5 Cercul insusirii

Vom analiza in continuare cum se manifesta aceste legi in cadrul

procesului de modernizare SACET.

Legea 1: Crearea insatsfactiei

Aceasta lege arata ca nu este posibila o schimbare daca nu exista o stare

de insatisfactie (nemultumire). In cazul modernizarii SACET, aceasta

133

insatisfactie este inregistrata in primul rand la personalul de exploatare al

surselor de caldura fochistii. Vom explica in ce fel anume aceasta.
Datorita automatizarii si dispecerizarii surselor, la SACET de capacitate
mica, respectiv la CT de cvartal, din necesitatea cresterii eficientei economice a
SACAT, apare posibilitatea functionarii acestora fara supraveghere permanenta
(conform prescriptiei tehnice ISCIR PT 11/2010).
Daca in conditiile surselor (CT) nemodernizate exista obligatiile
existentei in permanenta a cadrului CT, a personalului de exploatare (fochisti),
prin modernizare supravegherea se face de la distanta, cu un personal mult mai
putin numeros.
Apare astfel necesitatea disponibilizarii unei parti importante de
personal (sau recilclarea acestuia si redistribuirea in alte sectoare de activitate),
creandu-se astfel o stare de insatisfactie in randul angajatilor.
Deasemenea, necesitatea insusirii unor cunostinte profesionale si
abilitati noi prin procese de scolarizare si traininguri de catre personalul de
exploatare, poate creea in randul acestora sentimentul de insatisfactie.
Necunoasterea si neurmarirea atenta a acestui lucru poate ingreuna si
chiar stopa procesul modernizarii.

Legea 2: Depresiunea schimbarii

Legea arata ca la toate procesele de schimbare, odata parasita situatia

initiala, pentru atingerea situatiei finale, in perioada imediat urmatoare lucrurile
vor merge mai rau ca inainte. Exista o tentatie de a regreta starea anterioara.
Daca se cedeaza acestor tentatii, pota aparea in final performante inferioare celor
demararii procesului de schimbare (vezi Fig. 7.1, linia punctata F, G, H).

134

Fig. 7.1. Depresiunea schimbarii (Legea 2)

AB nivelul performantelor inainte de schimbare
B punctul de incepere a schimbarii
BC prima etapa a procesului schimbarii
CD a doua etapa a schimbarii, cand performantele incep sa se
redreseze
DE nivelul performantelor
MN durata procesului de schimbare
F punctul de stagnare a schimbarii, datorita necunoasterii modului de
evolutie a acestei legi
GH nivelul performantelor dupa stagnarea schimbarii, inferior
performantelor initiale AB
In cazul modernizarii SACET aceasta lege se manifesta prin aparitia (ca
urmare a modernizarii) a unei reduceri semnificative a consumului de caldura a
SACET, prin introducerea contorizarii la nivel de scara de bloc, a montarii
dispozitivelor de individualizare a consumurilor de caldura (repartitoare de
costuiri, robineti termostatati, contoare individuale de apa calda de consum),
precum si a procesului de reabilitare termica a cladirilor.
Reducerea

consumului

de

caldura

afecteaza

in

mod

direct

performantele economice a SACET, intr-o prima etapa. Este practic depresiunea

schimbarii. Ulterior, prin finalizarea modernizarii la nivelul surselor si retelelor
termice, se inbunatateste sensibil randamentul acestora. Deasemenea, reducerea
135

costurilor cu munca vie produc reechilibrarea economica a SACET, in final

performantele energetice si economice fiind superioare celor dinaintea
modernizarii.

Legea 3: Tehnica scarii

Aceasta lege arata ca pentru a reduce impactul depresiunii schimbarii

este recomandabil sa se administreze schimbari succesive mici (este dedusa din
Legea 2).
In cazul modernizarii SACET, aceasta operatie trebuie efectuata
etapizat. De exemplu, la modernizarea CT de cvartal, acestea trebuie
modernizate in pasi mici, etapizat, centrala cu centrala. In acest fel, atat
insatisfactia personalului cat si depresiunea schimbarii dau posibilitatea
sistemelor centralizate sa se redreseze in urma perioadelor de insatisfactie si
depresiune.

Legea 4: Schimbarea lucrurilor, schimbarea oamenilor

Conform acestei legi, pentru a avea succes la o schimbare este necesara

modificarea simultana a lucrurilor si a oamenilor.
Aceasta lege se aplica si in cazul modernizarii SACET: daca se
modernizeaza instalatiile si echipamentele, si personalul de exploatare trebuie
scolarizat si instruit pentru a putea exploata noile echipamente. In caz contrar,
acestea se vor defecta si vor fi scoase din uz prematur, creand probleme grave in
gestionarea sistemelor centralizate de incalzire. Un caz specific este formarea
(conform indicatiilor din Prescriptiile tehnice ISCIR PT C11/2010, in cazul
supravegherii nepermanente a CT de cvartal modernizate) a specialistilor ASI
(Automatist Supraveghere Instalatii), personal cu o calificare multilaterala si

136

complexa, capabili sa asigure exploatarea fara supraveghere permanenta a

centralelor in conditii de siguranta si in mod eficient.

Legea 5: Cercul insusirii

Legea arata ca pentru a schimba oamenii (in sensul perfectionarii si

adaptarii lor la noile conditii de munca) este necesar ca ei sa fie asociati
schimbarilor in curs de desfasurare.
Astfel, este absolut necesar ca in cazul trecerii la modernizarea SACET,
personalul angajat care asigura gestionarea acestora, sa-si aduca in mod obiectiv
propria contributie, sa fie convins de rezultatul, oportunitatea si succesul
schimbarii.
Pentru a se obtine implicarea in sens pozitiv a oamenilor, este necesar
sa se dezvolte un sistem de valor bazat pe profesionalism si dedicatie fata de
organizatie, motivatie, lucru in echipa, stimularea creativitatii si a intregii
energii a angajatilor.

Cunoasterea legilor procesului de schimbare, cu implicatiile directe

care apar, ajuta managerii care supervizeaza exploatarea si procesul de
modernizare al SACET sa ia masuri preliminare pentru a intampina disfunctiile
care apar. Necunoasterea sau neglijarea acestor legi poate genera probleme
grave in managementul acestora, ducand in final la stoparea sau ingreunarea
procesului de modernizare al sistemelor centralizate de incalzire.

137

7.2. Ordinea modernizarii componentelor SACET

Operatiile de modernizare ale SACET trebuie incepute de regula
pornind cu instalatiile consumatorilor, mergand inspre sursa. Aceasta deoarece
consumatorul este cel care dicteaza valoarea sarcinii termice, atat pentru
incalzire cat si pentru apa calda de consum.
Astfel, prin reabilitarea termica a aunui condominiu (bloc de locuit sau
casa) se reduce necesarul de caldura pentru incalzire cu pana la 40%. (prin
reabilitarea termica se intelege atat marirea rezistentei termice a anvelopei
cladirii, cat si inlocuirea instalatiilor de incalzire interioare si montarea
contoarelor de caldura la nivel de scara de bloc, a repartitoarelor de costuri si a
robinetilor termostatati).
Deasemenea consumul de caldura pentru prepararea apei calde de
consum (acc) se pot reduce cu pana la 30%, prin contorizarea pe parte de acc la
scara blocului si a debitmetrelor individuale pentru contorizarea acc.
Daca modernizarea nu este finalizata inainte de toate la nivelul
consumatorului de agent termic, valorile sarcinii termice vor scadea in timp si
prin

finalizarea

modernizarii

consumatorilor

SACET,

s-ar

crea

supradimensionari la nivelul tuturor componentelor SACET (retele termice si

surse).
Asa cum s-a aratat in capitolul 6 , aceste supradimensionari, pe langa
risipa de investitie care se face, genereaza o scadere a randamentelor de
functionare, in special la nivelul retelelor termice (de transport si distributie)
unde efectul negativ este cel mai pronuntat.
In concluzie, este necesar ca sensul in care se efectueaza operatiile de
modernizare in cadrul unui SACET sa fie de la consumatori spre sursa si
niciodata invers.

138

7.3. Conditiile de succes in implementarea cogenerarii

Asa cum s-a aratat la capitolul 3 al lucrarii, cogenerarea reprezinta un
element deosebit de important pentru cresterea eficientei energetice si
economice a unui SACET.
Dar acest lucru se poate realiza numai in urmatoarele conditii:
- Instalatia de cogenerare sa beneficieze de o piata de desfacere
stabila, care sa asigure o preluare a unei valori de energie electrica
conform conditiilor prestabilite, la un tarif corespunzator (conform
contractului de furnizare incheiat);
- Timpul de functionare al instalatiei de cogenerare sa fie tot timpul
anului;
- Instalatia de cogenerare sa corespunda cerintei de cogenerare de
inalta eficienta, pentru a putea beneficia de avantajele economice
stabilite prin legislatia europeana si nationala in domeniu;
In concluzie, o instalatie de cogenerare trebuie sa corespunda cerintelor
cogenerarii de inalta eficienta, sa functioneze o perioada cat mai lunga din an in
regim nominal de cogenerare, asigurandu-se preluarea celor doua forme de
energie (termica si electrica) in conditiile economice prevazute.

7.4. Mentinerea atractivitatii incalzirii centralizate pentru consumatori

In prezent, pentru consumatorii rezidentiali din blocurile de locuinte,
care initial au fost concepute sa fie alimentate din sistemul centralizat (sistemul
de termoficare) exista si alte alternative pentru incalzire si preparare apa calda
de consum. Cea mai raspandita este utilizarea centralei termice individuale (de
apartament) alimementata cu combustibil gaze naturale.

139

Mentinerea consumatorilor bransati la sistemele centralizate este o

conditieesentiala pentru asigurarea functionarii SACET in conditii de eficienta.
Pentru aceasta este necesar ca la modernizarea sistemelor centralizate sa se puna
un accent deosebit pe urmatoarele:
- contorizarea energiei termice la nivel de scara de bloc;
- promovarea instalatiilor de individualizare a consumurilor de
energie termica prin:
- instalarea de debitmetre pentru apa calda de consum la
fiecare punct de consum al acesteia;
- montarea de repartitoare de costuri impreuna cu robineti
termostatati la fiecare corp de incalizre;
- gestionarea corecta a acestor echipamente;
- constientizarea

consumatorilor

asupra

riscurilor

cauzate

de

instalatiile individuale de incalzire (centrale termice murale),

precum si asupra poluarii locale generate de acestea;
- mentinerea tarifului energiei termice in limitele economice care sa
fie suportabile de catre marea masa a consumatorilor. Aceasta se
poate realiza chiar prin modernizarea SACET impreuna cu o
gestionare corecta a acestuia.

7.5. Concluzii
Aspectele manageriale expuse in acest capitol arata importanta realizarii
modernizarii in baza unui plan logic, intr-o ordine a modernizarii pornind
totdeauna de la consumator spre sursa. Cunoscand legile acestei modrnizari, care
in fond este o schimbare, se pot preveni o serie de disfunctii, care daca nu sunt
sesizate si contracarate la timp, pot genera esecul procesului de modernizare al
SACET.

140

Se prezinta deasemenea conditiile esentiale pentru promovarea

cogenerarii, unul din mijloaele importante de crestere a eficientei energetice si
economice a sistemelor centralizate de incalzire.
Toate aceste masuri, cat si cele prezentate in subcapitolul 8.4, trebuie sa
conduca la mentinerea atractiei consumatorilor rezidentiali fata de sistemul de
incalzire centralizat, conditie fundamentala pentru mentinerea in viata a acestui
sistem.

141

Capitolul 8

CONCLUZII

GENERALE,

CONTRIBUII

ORIGINALE

DIRECII DE CERCETARE
Lucrarea Contribuii privind modernizarea S.A.C.E.T. de capacitate mic
i medie prezint situaia i dezvoltarea S.A.C.E.T. pe plan mondial i n
Romnia, analiznd modalitiile i soluiile cele mai eficiente de modernizare a
acestora.
n condiiile aglomerrilor urbane, cu blocuri de locuine cu 4 10 etaje
care au o densitate de consum energetic foarte mare, soluia cea mai eficient
din punct de vedere energetic i economic de alimentare cu cldur a acestora o
reprezint S.A.C.E.T. n principiu, acestea teebuie s asigure:
a) sigurana alimentrii cu energie n condiii satisfctoare pentru
consumatori;
b) accesul consumatorilor la energie n condiii suportabile de pre;
c) reducerea impactului asupra mediului prin reducerea agenilor poluani,
comparativ cu alte forme de alimentare cu energie
d) asigurarea unei dezvoltri durabile.
Lucrarea dorete s fie un punct de pornire pentru analizarea i
reconsiderarea acestor sisteme, ele avnd fa de S.A.C.E.T. de mare capacitate
(puternic dezvoltate n regimul comunist) urmtoarele avantaje:
randamente globale mai ridicate;
efort investiional de realizare cu mult mai mic;
adaptabilitate la cerinele consumatorilor mai mare;
eficien economic mai mare.
Pornind de la aceste considerente, n Capitolul 1 al lucrrii se face definiia,
clarificarea i analiza comparativ ntre S.A.C.E.T. de diverse mrimi,
demonstrndu-se avantajele sistemelor de capacitate mic i medie.

142

Trebuie remarcat c modul de clasificare i evaluare a acestor sisteme are

un caracter original.

n Capitolul 2 se face o analiz detaliat a dezvoltrii S.A.C.E.T. n

Romnia, artndu-se n mod cronologic evoluiile i involuiile acestora,
analizndu-se i cauzele care au generat aceste fenomene (scderea dramatic a
numrului consumatorilor individuali, debranarea masiv a populaiei etc.).
n acelai timp s-au prezentat i analizat msurile luate la nivelul
administraiilor S.A.C.E.T. (contorizarea energiei termice la nivel de scar de
bloc, montarea repartitoarelor de costuri i a robineilor termostatai etc.) care au
redresat situaia, evitndu-se prbuirea acestor sisteme.
Tot la acest capitol s-a prezentat o analiz comparativ ntre caracteristicile
S.A.C.E.T. din U.E. i cele din Romnia (contribuie original).
n Capitolul 3 al lucrrii se prezint n mod detaliat operaiile de
modernizare pentru S.A.C.E.T. de capacitate mic i medie.
Un accent deosebit se pune pe analizarea cazanelor n condensaie, utilizate
ca o variant pentru modernizarea surselor S.A.C.E.T. de capacitate mic,
efectundu-se

un

calcul

tehnico-economic

original

privind

eficiena

implementrii acestor cazane. Nomograma din Fig. 3.9 are un caracter absolut
original, putnd fi folosit de orice proiectant de centrale termice pentru a estima
eficiena utilizrii acestor cazane.
Tot n acest capitol sunt analizate modalitile n care se realizeaz
modernizarea fiecrei componente ale S.A.C.E.T. de mic i medie capacitate.

Capitolul 4 analizeaz n mod detaliat posibilitile de modernizare cu

soluii de cogenerare a surselor S.A.C.E.T. de capacitate mic i medie.
Dup ce se prezint n mod sugestiv avantajele cogenerrii, n continuare se
face o prezentare foarte bine documentat i amnunit a tehnologiilor de

143

cogenerare cele mai utilizate n prezent, finalizate cu o analiz comparativ ntre

aceste tehnologii, i aceasta fiind o contribuie personal a autorului.
Apoi se menioneaz avantajele pentru nclzirea n sistem centralizat a
asocierii cogenerare S.A.C.E.T., care mrete n mod considerabil eficiena
energetic a acestor sisteme.
n capitol se prezint i importana pe care au avut-o dezvoltarea
tehnologiilor de cogenerare de mic i medie capacitate pentru dezvoltarea
S.A.C.E.T. de aceleai dimensiuni, precum i importana apariiei pe pia a
modulelor de cogenerare pentru eficientizarea economic a S.A.C.E.T. de
mic i medie capacitate.
Tot n acest capitol se analizeaz din punct de vedere tehnico-economic
beneficiile cogenerrii.
Se analizeaz conceptul de cogenerare de nalt eficien i se ntocmete
un grafic original, care arat n funcie de randamentul global al ciclului, ce
valoare trebuie sa ia randamentul electric, pentru ca instalaia de cogenerare s
corespund cerinei de cogenerare de nalt eficien.
n finalul capitolului este prezentat o analiz economic original privind
eficiena utilizrii combustibilului n cazul cogenerrii fa de producerea
separat a celor dou forme de energie.
Capitolul 5 analizeaz efectele tehnico-economice ale modernizrii unor
S.A.C.E.T. de capacitate mic.
Am analizat un lot de 49 de centrale termice de cvartal din Bucureti, unele
dintre ele modernizate cu echipamente de diverse generaii i altele
nemodernizate.
n baza unor indicatori de performan tehnico-economici bine stabilii, a
cantitilor de cldur livrate consumatorilor precum i a consumurilor
tehnologice ale acestor centrale termice nregistrate pe timpul unui an, s-a fcut
o analiz a eficienei modernizrii acestor C.T. n acelai timp s-au tras concluzii

144

i s-au fcut recomandri privind mbuntirea procesului de modernizare.

Aceast lucrare este de asemenea o contribuie proprie.

n Capitolul 6 s-a fcut o analiz a funcionrii S.A.C.E.T. la sarcini

variabile (sarcini pariale) analiznd 3 componente de baz ale unui S.A.C.E.T.:
sursa, punctul termic i reeaua termic. Pentru analiza funcionrii reelei
termice, s-a ntocmit un model matematic, ale crui rezultate teoretice au fost
validate cu msurtori concrete.
Din analiza fcut au rezultate urmtoarele:
Sursa S.A.C.E.T. este practic neafectat de variaiile de sarcin;
Punctele termice i reeaua termic au fost modelate matematic.
Aplicnd acestor modele variaiile de sarcin, nealiniate prin
variaia debitului, a rezultat c la scderea debitului de agent termic
vehiculat, amndou componentele nregistreaz o eficien
energetic sensibil mai sczut, motiv pentru care se recomand o
dimensionare ct mai exact a acestora i evitarea reducerii
debitului de agent termic vehiculat.
Capitolul 7 al lucrrii prezint o serie de aspecte manageriale, extrem de
importante n procesul modernizrii S.A.C.E.T.
Astfel,

cunoaterea

modului

cum

acioneaz

legile

schimbrii

(modernizarea fiind practic o schimbare) asupra procesului modernizrii

S.A.C.E.T. este o condiie important n asigurarea succesului acestui proces.
De asemenea, cunoaterea i aplicarea ordinii de realizare a modernizrii
componentelor

S.A.C.E.T.

sunt

condiie

modernizrii.

145

esenial

pentru

succesul

Capitolul 8 prezint concluziile generale ale acestei lucrri.

Consider c lucrarea se prezint ca un tot unitar i scoate n eviden
efectele benefice ale modernizrii S.A.C.E.T. de mic i medie capacitate pentru
economia aglomerrilor urbane din Romnia i din lume.

Direcii de cercetare
Consider c se pot continua direciile de cercetare privind utilizarea
recuperatoarelor de cldur n condensaie montate la ieirea gazelor de ardere
din cazanele deja instalate, soluie care la prima vedere pare deosebit de
atractiv din punct de vedere al eficienei economice.
De asemenea, n domeniul implementrii cogenerrii de mic i medie
capacitate, un domeniu de cercetare este acela de utilizare a ciclurilor de
cogenerare mixte gaze abur, care conform literaturii de specialitate de ultim
or pot atinge puteri minime de 7 MWe, fiind deosebit de interesant de studiat
utilizarea lor n centrale termice de zon.
Un alt domeniu de continuare al cercetrii l constituie folosirea modelului
matematic ales la capitolul 6 pentru modelarea funcionrii unei reele termice la
analiza comparativ a S.A.C.E.T. de diverse dimensiuni, pentru a se obine o
valoare optimizat a mrimii lor, avnd n vedere influena deosebit pe care o
are reeaua termic n randamentul global al S.A.C.E.T.

146