Sunteți pe pagina 1din 3

ARGUMENTAREA FAPTULUI C

OPERA LITERAR GREUCEANU ESTE UN BASM

Basmul popular este una din speciile reprezentative ale folclorului nostru si
este o opera epica, de mare intindere, in care intamplari reale se impletesc cu cele
fantastice, fiind savarsite de personaje reale sau fantastice care reprezinta fortele
binelui si ale raului si din a caror confruntare ies invingatoare fortele binelui.
Totodata, locul si timpul intamplarilor din basm nu sunt bine precizate.
Aceste trasaturi ale basmului pot fi observate si in creatia populara Praslea-celVoinic si merele de aur. In primul rand, ca in orice opera epica,autorul anonim sis
axprima gandurile si sentimentele in mod indirect prin intermediul personajelor si al
intamplarilor.Intamplarile constituie subiectul operei, care poate fi reletat usor.
A fost odata un mparat care se numea Imparatul Rosu. El era mahnit ca niste
zmei au furat soarele si luna de pe cer. A trimis oameni prin toate tarile si ravase prin
orase, ca sa dea de stire ca oricine va gasi soarele si luna, acela v-a lua de nevasta pe
fiica sa si jumatate din mprie.
Multi voinici au ncercat dar nici unul nu a izbutit sa o scoata la capat. In
vremea aceea se afla un viteaz pe nume Greuceanu, care a auzit si el de fagaduinta
mparatului. Acesta si-a luat inima in dinti si a plecat la mparat sa se nvoiasca cu
slujba.
Pe drum s-a ntalnit cu doi oameni pe care slujitorii i ducea la mparat sa le
taie capul pentru c au fugit cu niste gadine. Ei erau tristi, dar Greuceanu i-a mangaiat
cu niste vorbe asa de dulci c le-a mai venit nitica inima. Greuceanu si-a pus
nadejdea n ntamplarea asta si a zis ca daca va izbuti a-l ndupleca pe mparat sa-i
ierte se va insarcina si cu cealalta treaba, iar dac nu sanatate buna.
Prin cuvintele dulci spuse mparatului, Greuceanu i-a salvat de la moarte pe
acei oameni. Oamenii nu au mai putut de bucurie cnd au auzit c Greuceanu a reusit
sa-l nduplece pe mparat s-i ierte. Aceast izbnda a luat-o drept semn bun si a mers
din nou la mparat sa cear nvoire pentru a-si ncerca norocul si sa duc la bun sfarsit
sarcina pe care si-a luat-o de bun voie.
mparatul i-a dat binecuvntarea, iar dup cateva zile de pregatire, Greuceanu a
pornit la drum. In aceasta calatorie, el si-a luat si fratele cu care a mers cale lung
pn ce a ajuns la Faurul-Pmntului, cu care era frate de cruce.
El s-a sftuit cu acesta trei zile si trei nopti, dupa care a pornit din nou la drum
mpreuna cu fratele su.Dupa plecarea acestuia, Faurul-Pmntului s-a apucat si a
facut chipul lui Greuceanu numai din fier si a poruncit sa arz cusnita, si ziua si
noaptea, tinnd chipul acesta fr ncetare in foc.
Ajunsi la o rscruce de drumuri el s-a despartit de fratele su mpartindu-si
cte o basma. Dac basmalele erau rupte pe margini nsemna ca nc mai traieste, iar
daca erau rupte la mijloc nsemna ca unul din ei a pierit.
Dup ce a umblat mai multe zile n zadar, fratele lui Greuceanu s-a ntors la
locul de desprtire asteptandu-l pe acesta. Greuceanu a mers pe o potec pn a ajuns

la casa zmeilor unde s-a dat de trei ori peste cap fcndu-se porumbel si s-a pus pe un
pom n fata caselor.
Fata de zmeu cea mare a iesit din cas si a vzut minunea. Ea si-a dat seama ca
pasrea din pom nu era lucru curat. Atunci Greuceanu s-a dat din nou de trei ori peste
cap si s-a facut o musca, intrand n camera zmeilor unde a ascultat la sfatul
zmeoaicelor. Dup ce a aflat c zmeii au plecat la vnat n Codrul Verde si urma sa se
ntoarc unul de cu sear, altul la miezul noptii si tartorul cel mare dinspre ziu, el a
plecat s-i astepte. S-a luptat Greuceanu cu zmeul cel mic pn cnd l-a nvins si i-a
tiat capul, dup care a urmat zmeul cel mijlociu iar la urm cu tat- al zmeilor. Dup
o lupt nversunat cu tatal zmeilor, el a reusit sa salveze soarele si luna care erau
nchise ntr-o cul n Codrul Verde.
Cnd oamenii au vzut soarele si luna pe cer s-au veselit. Multumit c a dus la
bun sfarsit slujba, s-a ntors napoi la semnul de ntoarcere unde l-a gasit pe fratele
su. Ei s-au mbrtisat de bucurie si si-au cumprat doi cai cu care au pornit la drum.
In calea lor au dat peste un pr cu pere dar Greuceanu nu l-a lsat pe frate-sau sa
mnnce deoarece stia ce au pus la cale zmeoaicele. El a luat sabia si a retezat prul
de la rdcina omorand-o pe una din zmeoaice.
Dupa ce au pornit din nou la drum au ntalnit o gradina cu flori si cu apa
limpede si rece. Dar Greuceanu a tras palosul si a lovit tulpina unei flori frumoase,
apoi a mpuns si la fundul fntnii, iar n loc de ap a nceput sa curga un snge
mohort, si astfel terminand si cu fata cea mare de zmeu.
Dupa ce au pornit din nou la drum au vazut ca n urma lor venea scorpia de
mama a zmeoaicelor cu o falca in cer si una in pamant ca sa-l nghita pe Greuceanu.
Acestia au dat bice cailor si au ajuns la Faurul-Pmntului unde s-au nchis in
furiste. La rugmintile zmeoaicei de face o gaur in perete ca sa-i vad chipul,
acesta s-a nduplecat iar Faurul-Pmntului a pus chipul lui Greuceanu cel de fier,
care a ars in foc de sreau scntei din el. Cand zmeoaica a pus gura la spartura ca sa-l
soarb pe Greuceanu a nghitit chipul cel de fier al lui Greuceanu si a murit pe loc.
Dupa ce au scapat de zmeoaica, Greuceanu impreuna cu Faurul-Pmntului sau veselit trei zile si trei nopti, timp in care clfile i-au fcut o caruta cu trei cai cu
totul din fier. El si-a luat rmas bun de la Faurul-Pmntului si a plecat cu frate-sau la
Rosu - Imparat ca sa-si primeasca rasplata. Au mers impreuna o buna parte din drum,
dupa care Greuceanu i-a dat un cal fratelui su sa se duca inainte sa vesteasca venirea
lui. Mergand el agale a trecut pe lnga un diavol schiop care i-a scos cuiul din capul
osiei. Dupa ce a facut acesta isprava i-a spus lui Greuceanu ca a ramas fara cui la osie
ca sa-i poata fura palosul. El a pus cuiul la capul osiei fara sa stie ca a ramas fara
palos. Unul din sfetnicii mparatului s-a fagaduit diavolului daca il va ajuta sa o ia el
pe fata mparatului de nevasta. Puterea lui Greuceanu era in palos iar fara palos era
necunoscut. Vazand palosul mparatul l-a crezut si a nceput pregatirile de nunt. Intre
timp a aparut fratele lui Greuceanu cu vestea c Greuceanu o sa soseasca in curnd.
Cum a auzit sfetnicul de una ca aceasta a mers la mparat ca sa-l nchida pe
fratele lui Greuceanu si sa faca nunta mai repede. Intre timp a sosit Greuceanu si s-a
nfatisat la mparat atunci si-a dat seama ca i lipseste palosul si l-a rugat pe mparat
sa-i faca dreptate. El s-a ntors la stana de piatra, acolo unde i-a scos necuratul cuiul
de la osie si i-a cerut acestuia palosul dar acesta nici nu se clinti. Atunci Greuceanu s-

a dat de trei ori peste cap si s-a facut un buzdugan de otel care a nceput sa loveasc
n stan pn a cazut. Dupa ce a sfarmat stana de piatra, el si-a gasit palosul cu care
a mers la mparat si a cerut sa-l aduca pe sfetnicul nerusinat.Sfetnicul a fost alungat
din mparatie iar fratele lui Greuceanu a fost eliberat din nchisoare si s-a facut o
nunt mparteasc care a tinut trei zile si trei nopti.
Ca in orice opera epica, intamplarile sun plasate intr-un anumit timp si spatiu,
dar fiind vorba de un basm, acestea nu sunt bine precizate. Astfel, intamplarile narate
s-au petrecut candva, damult(A fost odata ca niciodata), pe taramuri diferite: pe
taramul acesta si pe taramul celelalt, un tinut fabulos, plin de mister, nucunoscut,
taramul zmeilor. De aceea si intamplarile narate sunt reale si fantastice. Reale pot fi:
porunca imparatului.Intamplarile fabuloase domina insa, deoarece inca de la inceput
aaflam de existenta zmeilor. Tot fabuloase sunt si lupta cu zmeii.
Faptele sunt savarsite, in majoritatea lor, de Praslea, care este un personaj cu
puteri supranaturale. Din aceeasi categorie cu Praslea fac parte: zmeiii, balaurul,
corbul, zgripturoaica si puii ei, toate inzestrate cu insusiri iesite din comun(forta,
capacitate de metamorfozare etc.) Din categoria personajelor reale fac parte:
imparatul, fii cei mari si mesterul argintar.
Indiferent ca sunt personaje reale sau fantastice, acestea reprezinta modele
morale opuse, Grupandu-le in forte ale binelui si forte ale raului, pentru ca orice
basm este structurat pe opozitia dintre dine si rau.
Fortele binelui sunt constituite din imparat, Praslea, cele trei fete, corb,
zgripturoaica si puii ei, mesterul argintar, carora li se opune cealalta tabara, a fortelor
raului, din care fac parte: fratii cei mari, zmeii, balaurul. Din confruntarea lor ies
invingatoare fortele binelui, prin dorinta autorului anonim de a contrabalansa astfel
nedreptatea care marcheaza lumea reala. Cand echilibrul se clatina in defavoarea
binelui, intervin ajutoarele din randul personajelor animaliere care aduc obtinerea
victoriei de partea binelui.
Ca in orice basm vom observa prezentarea unor formule narative specifice.
Astfel formula de inceput are rolul de a introduce cititorul in lumea basmului,
anticipand fabulosul intamplarilor, ia formula de final marcheaza sfarsitul
intamplarilor fantastice si revenirea la lumea reala.
In planul constructiei epice se observa preferinta pentru cifra trei, careia i se alatura
cifra doi, acestea fiind considerate cifre magice.
Ca orice alta creatie populara si opera literera Greuceanu are aceleasi
caractreistici: caracter anonim, intrucat nu i se cunoaste autorul, caracter colectiv,
transmis pe cale orala din generati in generatie. Toate aceste argumente sprijina ideea
ca ptera literara Greuceanu este ilustrarea deosebita a speciei basmului.
Sebastian Felea

S-ar putea să vă placă și