Msuri de prevenire a violenei

Un material prezentat n Consiliul Profesoral.

Intervenii la nivel individual:
- identificarea timpurie a elevilor cu potential violent si a cauzelor care pot determina
manifestari de violenta a acestora
- elaborarea si derularea unor programe de asistenta individualizata pentru elevii
implicati (ca autori sau ca victime) n cazuri de violent (constientizarea consecintelor actelor
de violenta asupra propriei persoane si asupra celorlalti; prevenirea aparitiei dispozitiilor
afective negative;
ameliorarea imaginii de sine; dezvoltarea autonomiei; dobndirea autocontrolului privind
impulsurile violente si a capacitatii de autoanaliza a propriului comportament)
- implicarea activa a elevilor cu potential violent sau care au comis acte de violenta n
programe de asistenta derulate n parteneriat de catre scoala si alte institutii specializate
(Politia comunitara, Autoritatea pentru Protectia Copilului si Adoptie, autoritatile locale,
Biserica, alte organizatii specializate n programe de protectie si educatie a copiilor si a
tinerilor).
- valorificarea intereselor, aptitudinilor si capacitatii elevilor care au comis acte de
violenta prin implicarea acestora n activitati scolare si extra-scolare (sportive, artistice etc).
- responsabilizarea elevilor cu comportament violent prin aplicarea unor masuri de
interventie cu potential educativ si formativ; evitarea centrarii exclusiv pe sanctiune
- identificarea si asistarea elevilor care au fost victime ale violentei scolareprin implicarea
cadrelor didactice, a personalului specializat (Comisia de prevenire si combatere a violentai,
consilierul scolar, psihologi, asistenti sociali, mediatori), a parintilor.
Interventii la nivel relational:
Recomandari privind familia
- informarea parintilor cu privire la serviciile pe care le poate oferi scoala n scopul
prevenirii
violentei scolare si
ameliorarii
relatiilor
parinti-copii
(consiliere,
asistentapsihologica, mediere); - acordarea de sprijin familiilor care solicita asistenta si
orientarea acestora catre serviciile specializate
- colaborarea scolii cu familiile elevilor cu potential violent sau care au comis acte de
violenta, n toate etapele procesului de asistenta a acestora(informarea, stabilirea unui
program comun de interventie, monitorizarea cazurilor semnalate); organizarea de ntlniri

n scoala, vizite n familii, programe extrascolare cu participarea comuna a elevilor, a

parintilor, a cadrelor didactice si a specialistilor
- identificarea unor parinti-resursa care sa se implice n activitatile de prevenire sau n
rezolvarea cazurilor de violenta existente
- initierea unor programe destinate parintilor, centrate pe constientizarea, informarea si
formarea cu privire la dificultatile de adaptare a copiilor la mediulscolar si la diferite aspecte
ale violentei scolare (forme, cauze, modalitati de prevenire, parteneri).
- semnalarea de catre scoala a cazurilor de familii cu un comportament violent fata de
copii si implicarea n rezolvarea acestora; colaborarea scolii cu institutii cu responsabilitati n
acest domeniu (Autoritatea Tutelara, Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si
Adoptie, Consiliile Judetene pentru Protectia Copilului, Directia Generala de
Asistenta Sociala si Protectia Copilului, Politie)
Recomandari privind scoala:
- includerea, pe agenda ntlnirilor formale ale scolii (Consiliul de Administratie, Consiliul
Profesoral, Consiliul Elevilor, Comitetul de Parinti), a unor teme legate de
violenta scolara (constientizarea dimensiunii fenomenului si analiza formelor, a actorilor si a
cauzelor situatiilor de violenta de la nivelul institutiei)
- elaborarea unor strategii coerente de preventie si interventie ; initierea unor programe care
sa raspunda unor situatii specifice scolii
- transformarea regulamentului de ordine interioara, din instrument formal n mijloc real de
prevenire, prin: definirea clara si functionala a criteriilor de disciplina scolara si de
conduita n scoala a tuturor actorilor scolari (elevi, profesori); adaptarea prevederilor la
contextul specific n care functioneaza institutia; consultarea tuturor actorilor de la
nivelul scolii (elevi, cadre didactice, parinti) n definirea si aplicarea prevederilor acestuia;
operationalizarea continutului la nivelul activitatii didactice concrete, prin negocieri directe
ntre profesor si elevi
- initierea la nivelul scolii a unor structuri cu rol de mediere (aceste structuri/ grupuri de
initiativa ar trebui sa fie formate dintr-un nucleu de elevi, cadre didacticesi parinti, care
sa ndeplineasca rolul de mediatori si care sa influenteze rezolvarea pasnica a conflictelor
ntre actorii scolii); astfel de structuri sunt coordonate de Comisia de prevenire si combatere a
violentei si pot initia si derula programe anti-violenta mpreuna cu parteneri de la nivelul
comunitatii (ONG-uri, politia de proximitate, autoritati locale)
Interventii la nivel curricular:

- dezbaterea, n timpul orelor de consiliere si orientare, a situatiilor de violentapetrecute

n scoala sau n vecinatatea acesteia si ncurajarea exprimarii opiniei elevilor privind aceste
situatii si posibile cai de solutionare
- valorificarea temelor relevante pentru problematica violentei, care se regasesc n
curriculumul diferitelor discipline scolare (drepturile si ndatoririle individului, libertate si
norma/regula de comportament, decizie si consecintele deciziilor, abilitati sociale etc.), prin
utilizarea unor strategii activ-participative (studiu de caz, joc de rol, analiza critica a
mesajelor audio-vizuale cu continut violent, problematizare etc.), care sa conduca la
constientizarea si dezvoltarea unei atitudini critice a elevilor fata de problematica
violentei scolare
- derularea unor programe si activitati extrascolare pe tema combaterii violenteiscolare (de
exemplu: saptamna anti-violenta; jocuri, concursuri si expozitii tematice; ntlniri cu
specialisti care sa prezinte n mod interactiv teme legate de violenta scolara, la care
sa participe elevi, cadre didactice si parinti)
- organizarea de programe de informare a elevilor privind modalitatile adecvate de
gestionare a unor situatii concrete de violenta, centrate pe dezvoltarea unor competente de
auto-control, negociere a conflictelor, comunicare, mijloace de auto-aparare
- initierea unor programe de educatie intra- si inter-generationala si de educatie
parentala prin care sa se urmareasca mbunatatirea relatiilor dintre actorii de la nivelul scolii
(copii -parinti- cadre didactice-conducerea scolii).
- sensibilizarea profesorilor fata de problematica violentei (forme de violenta, cauze
generatoare, mecanisme de prevenire, strategii de ameliorare, cadru legislativ si
institutional) prin activitati de formare derulate la nivel local: cursuri de formare incluse n
planurile de dezvoltare, cercuri pedagogice tematice, comisii metodice, schimburi de
experienta
- cresterea transparentei evaluarii rezultatelor elevilor (criterii, metode), n scopul diminuarii
tensiunilor care conduc la aparitia unor situatii de violenta (ntre elevi si profesori sau ntre
elevi);
- ameliorarea managementului comunicarii ntre toti actorii de la nivelulscolii, prin
identificarea principalelor bariere comunicationale si prin diversificarea strategiilor si a
canalelor de comunicare (activarea structurilor formale de la nivelulscolii consilii, comitete,
asociatii grupuri de actiune; organizarea de activitati informale elevi-cadre didactice-parinti;
nfiintarea unei statii radio, web-site sau publicatii ale scolii; crearea unor proceduri de
semnalare a situatiilor problematice cutie postala a elevilor/parintilor);
- asigurarea unui mediu scolar adecvat pentru derularea activitatilor didactice n conditii
optime, prin: evitarea supraaglomerarii colectivelor de elevi, att la nivelulscolii, ct si la

nivelul claselor; decongestionarea programului scolar al elevilor; asigurarea de personal

didactic calificat; asigurarea unui serviciu de pazapermanent
- dezvoltarea unor strategii focalizate pe prevenirea si controlul fenomenelor de
violenta care apar n zona din jurul scolii, care sa solicite implicarea activa a partenerilor
locali (de exemplu, solicitarea autoritatilor locale n vederea exercitarii atributiilor de control
al destinatiilor spatiului proxim scolii)
La nivel comunitar:
- initierea unor programe de sensibilizare a comunitatii privind fenomenul de
violenta scolara (institutii responsabile: Inspectorat Scolare, unitati scolare, Autoritatea pentru
Protectia Copilului, politie, primarie, ONG-uri)
- dezvoltarea unor programe de prevenire a violentei scolare (cu sustinerea financiara
si/sau
logistica din partea Primariei, a Inspectoratului Scolar, a ONG-urilor, a politiei comunitare)
- dezvoltarea de parteneriate ale scolii cu alte institutii la nivel local politie, jandarmerie,
autoritati locale, ONG-uri etc. pentru siguranta deplasarii elevilor si pentru crearea unei
vecinatati lipsite de pericole privind integritatea fizica si psihologica a elevilor
La nivel social
- organizarea de campanii sociale, prin utilizarea diferitelor canale de comunicare publica,
n scopul constientizarii fenomenului de violenta scolara(institutii responsabile: Ministerul
Educatiei si Cercetarii, Ministerul de Interne, Autoritatea Nationala pentru Protectia
Copilului si Adoptie, ONG-uri)
- implementarea unui sistem de monitorizare la nivel national a fenomenelor de
violenta n scoala, care implica urmatoarele aspecte: elaborarea unei metodologii de colectare
a informatiilor, definirea criteriilor de identificare si standardizarea lor, construirea unei baze
de date etc.
Campanie de informare i sensibilizare pentru reducerea fenomenului violenei nmediul
colar
GRUP INT: elevii claselor V-VIII, diriginii acestor clase, alte cadre didactice
Scopul proiectului: Reducerea fenomenului violenei n mediul colar
Obiective: 1.Prevenirea i combaterea agresiunilor fizice, verbale sau de alt
naturcare se pot manifesta ntre elevi2.Cunoaterea problematicii fenomenului
de violen3.Identificarea tehnicilor de rezolvare a conflictelor Competene
specifice:1.Exersarea comunicrii eficiente

2.Aplicarea tehnicilor de autocontrol emoional

3.Identificarea caracteristicilor relaiilor sociale, din perspectiva calitii acestora.
Metode de lucru: studiu de caz, dezbatere, reflecie, brainstorming, joc de rol
Materiale necesare derulrii campaniei: fie de lucru, tabl, Urna Antiviolenei
Timp de lucru: 50 minute/grup
Desfurarea activitii:Captarea ateniei (film) Anunarea temei
Desfurarea activitilor specifice tematicii1 .
1. I d e n t i f i c a r e a f o r m e l o r d e v i o l e n
Analizai expresia ... Identificai forma de violen.a)
M-a lovit de am vzut stele verzib)
Mi-a spus: Dac vrei s fim n continuare prieteni, s nu te mai prind cu...c)
S-a uitat prin mine cu o privire de parc nu eram de fa.d)
Eti srntoc!
2.Care este cea mai des ntlnit?
3.Care ne rnete cel mai puternic?
4.Identificarea cauzelor

individuale: factori genetic probleme neurobiologice, leziuni cerebrale,efecte ale

consumului de droguri/alcool;
- psihologice: nivel redus de dezvoltare psihoindividuale, efecte n plan psihicale
condiiilor de mediu, lipsa stimei de sine;- familiale: violena n familie, mediu instabil, climat psihoafectiv insecurizant;- condiii economice: srcia extrem;- sociale: lipsa relaiilor comunitare, lipsa comunicrii;- influena mass-media: imagini
5.La ce ne ajut cunoaterea cauzelor?
6.Ce putem face, fiecare dintre noi, pentru atenuarea fenomenului
violenei?(Urna Antiviolenei)
Teoria bulgrelui de zpad
Strategii de rezolvare a conflictelor: ineficiente ( nonaciunea - crete intensitatealui, tendina
de a observa riscurile procedurilor de rezolvare a conflictului,secretizarea conflictului,
culpabilizarea persoanei),eficiente ( traiectoriaadministrativ, negociere i mediere)
7.Consecinele actelor de violen. Cadru legal. Intervenia agentului Poliiei de
Proximitate
8.ntrebri
9.Concluzii
nvarea autoreglrii emoionale

Primul pas important n gestionarea comportamentului copilului presupune

nvarea,recunoaterea i gestionarea corespunztoare a emoiilor.
Odat ce copilul nva snumeasc emoiile, s vorbeasc despre emoii i s foloseasc limbajul emoional, el
vanva s i regleze att emoiile, ct i comportamentul.
Exist o diferen ntre emoii i manifestarea lor.
De exemplu, este firesc s fim furioidar nu este firesc s folosim furia ca o scuz pentru c am lovit pe cineva.
Prinii sprijin dezvoltarea abilitilor emoionale ale copiilor
prin:
reaciile pe care leau la emoiile exprimate de copii
(determinnd ncurajarea sau inhibarea exprimriiemoiilor viitoare ale copilului);
modul prin care prinii i exprim propriile emoii
(acesta fiind un model pentru copil);
discuiile despre emoii
(ajut copiii n nelegereasituaiilor emoionale i n reacionarea adecvat n astfel de situaii).Treptat, ghidai
de aduli,
copiii dezvolt strategii de reglare emoional:rezolvarea de probleme
gsirea de soluii la problemele cu care se confrunt, precum iaplicarea soluiei optime;
responsabilizarea copilului
ex. copilul sparge un pahar, sesperie, pentru rezolvarea problemei, curarea cioburilor, aduce mtura i
fraul
distragerea ateniei de la sursa de stres
ex. Ioana se joac cu Alex, Alex ia toate jucriile, Ioana merge s se joace cu Dani
cutarea suportului din partea adulilor
ex. cnd plng sau sunt furioi, apeleaz laaduli pentru linitire
raionalizarea
identific, argumente raionale pentru justificarea unui comportament;vezi fabula lui Tolstoi
Vulpea i strugurii
minimalizare
ex. copilul i spune: nu doare aa tare injecia
reformularea situaiei
ex. Participnd la concurs ai nvat ce nseamn o competiie.Atenie!Auzim destul de des: Nu mai
plnge! Vino s-i dau ceva bun!
Nu se recomand folosirea mncatului ca strategie de rezolvare a emoiilor negative!
Aceasta prezint un factor de risc pentru dezvoltarea ulterioar a tulburrilor de alimentaie(anorexie, bulimie).
Dac un copil va fi nvat c mncarea este o recompens, ulterior, nsituaii de stres, el va apela la mncare
pentru neutralizarea emoiilor trite.
Alte recomandri pentru prini:
Validai emoiile copilului. Folosii momentele n care copilul triete emoii negative ca pe un context de
nvare. Evitai s rspundei cu o emoie negativ la o emoie negativa copilului. ncurajai i
ntrii comportamentele adecvate. mplicai copiii n activitiartistice.Cu copiii care sunt frustrai, furioi sau
iritabili trebuie s se lucreze pentru exprimareaverbal i nonverbal a emoiilor trite. Ei trebuie ajutai s
gseasc soluii prin care s se liniteasc atunci cnd sunt furioi (ndeprtarea de sursa care le
provoac furia,apelerea la ajutorul unui adult etc).
Bibliografie:Domnica Petrovai. Tulburrile de anxietate la copii i adolesceni. Ghid depsihoeducaie
pentru profesionitii din domeniul sntii i educaiei. Bucureti:Salvai Copiii, 2009Goleman, Daniel.
Inteligena emoional. Bucureti: Curtea Veche, 2001
http://dirigentia.blogspot.ro/2010/11/violenta-in-scoala.html

Vreau s rezolv un conflict!

Fiecare persoan a trit o situaie conflictual sau poate chiar acum o triete. Ceea ce este
normal. Chiar dac majoritatea dintre noi nu recunoatem acest lucru. Auzim de multe ori eu
nu am nici un conflict, nu am nici o problem..., dar vedem comportamentul care contrazice.
De asemenea, cunoatem prieteni, membrii ai familiei, vecini care mai tot timpul sunt n
conflict cu cineva i la fel de bine, sunt persoane pe care nu le-am vzut implicate n conflicte.
Aminitii-v c uneori ai fost adui ntr-un conflict iar alteori, ai provocat un conflict. Dar de
fiecare dat v-ai implicat.
Ce anume ne face s intrm n conflict cu cineva, care sunt cele mai frecvente motive pentru
care ne trezim deja implicai n miezul unui conflict? Ce anume predispune i chiar genereaz
conflictele? Rspunsurile sunt:
- interpretarea diferit a realitii, subiectivismul
- insuficiente informaii sau chiar lipsa lor, confuzii
- prejudecile, stereotipiile preluate necritic
- neimplicarea efectiv n clarificarea ideilor
- dezinteresul manifestat fa de cineva
- comunicare defectuoas
- frustrri repetate
- lipsa de ncredere n sine i n ceilali
- insuficient rbdare cu ceilali
- toleran sczut
- presiunea timpului,
- situaiile stresante, de criz
- diferene de temperament, de ritm sau stil personal
- diferene de valori
- invadarea spaiului personal
Adaug i altele care i vin acum n minte!
ntr-o situaie conflictual m simt...
- surprins, luat prin surprindere de reaciile cuiva
- vinovat pentru c din neatenie am iscat o nenelegere, un conflict
- vulnerabil, la dispoziia celuilalt/ celorlali
- nepregtit s fac fa
-puternic, gata s rezolv o situaie dificil
n ultimul conflict cum te-ai simit?
Despre conflicte se spun multe lucruri, cum ar fi: evit-le, nu aduc nimic bun sau
dimpotriv, creaz-le, fr ele nu se poate. Oricum, este de preferat s rezolvi i nu s
ocoleti sau s te prefaci c lucrurile merg excelent. Este de preferat s nvei dintr-un conflict
de la cellalt despre care nu tiai prea multe i mai ales, s ncerci dificila bucurie de a nvaa
despre tine. Ia-o ca pe o ans de a te observa i de a folosi experiena personal anterioar.
Dar nu te mira dac gseti obstacole noi, pentru c lor li se potrivesc soluii noi. i nu cuta
reete sau soluii standard.
i propunem o strategie simpl de clarificare a situaiei conflictuale:
- apropie-te de conflict i afl detalii despre situaia n care te afli

Este nou sau parc l recunoti?

Care este istoria lui, cum a aprut?

Ctre ce se ndreapt? Ce se afl dincolo de el?

- apropie-te de cellalt (sau ceilali) i afl cum se simte el

Care este contribuia celuilalt la conflict?

Cum poate contribui la rezolvarea conflictului?

- apropie-te de tine i afl cum te simi n acest conflict

Ct de confortabil sau nu trieti acest conflict?

Crei nevoi personale i rspunde acest conflict?

Ce pierzi?

Dar ce ctigi?

Eti singur? Cine te poate ajuta?

Ce vei nva din aceast experien?

ACTIVITI
1. ACROSTIHUL CONFLICTULUI
Obiective:
- Clarificarea noiunii de conflict, prin evidenierea notelor definitorii
- Explicarea noiunii de conflict prin analiza experienelor personale
Concepte cheie:
- conflict
- analiz
- nevoi
- ncredere n sine
- rezolvare de probleme
Materiale necesare: coli de scris, coli de flipchart, markere
Durata: 15 min.
Scenariul activitii:
Participanii la program se mpart n echipe, dup continente i fiecare grup - continent are
sarcina s gseasc acrostihul conflictului, cuvinte cheie care i ajut la nelegerea noiunii de
conflict.
C
O
N
F
L
I

O
N
F
L
I

C
T
- Gsii definiia conflictului printr-o metafor, apoi desenai-o printr-o caricatur!
Conflictul
pentru
mine
este
ca
i
-Ce imagini, gusturi, mirosuri v vin n minte cand auzii cuvntul conflict?
- Transformai cuvintele gsite n mesaje pozitive, din perspectiva: conflictul este o
oportunitate!
- Creai din cuvintele identificate un scurt eseu, o poveste sau o legend personal a
conflictului din care s reias o soluie, o metod de rezolvare a conflictelor.
- Apoi dezbatei n grupul mare ceea ce ai lucrat.
Analiza activitii:
- Ce nseamn conflictul pentru voi?
- Ce rol joac conflictul n viaa voastr?
- Cine/ ce v determin s intrai n conflict cu cineva/ ceva? (ce atitudini, sentimente,
cuvinte, imagini, gnduri)
- Asupra cui v revrsai conflictele?
- n preajma cui simii c nu exist conflict?
- Ce v face s simii mai puin stri conflictuale?
- Cum v autodiminuai strile conflictuale?
- Ce metode personale de rezolvare a conflictelor avei?
- Ce fel de conflicte se pot nate n legtur cu cariera voastr? (meseria de elev, viitoarea
carier)
- V implicai? Cutai soluii de rezolvare? Care sunt acestea?

2. "BUCHETUL"
Obiective:
- Identificarea modalitilor personale de rezolvare a conflictelor
- Experimentarea lucrului n echip i a unei atitudini deschise, pozitive, fa de opiniile
celorlali
Concepte - cheie:
- analiza conflictelor
- soluii
- oportunitate
- conflict pozitiv
- atitudini
Durata: 10 min.
Scenariul activitii:
Se tie c uneori sau de cele mai multe ori conflictele pot fi i pozitive. Cu toate acestea,
puini dintre noi contientizm acest lucru.
S descoperim mpreun la ce este bun conflictul! La ce ajut el? Suntem ntr-o grdin a
soluiilor, unde conflictul poate fi i pozitiv. Fiecare floare reprezint o modalitate personal
de a spune: Conflictul este bun pentru c ajut la. Completai pe floarea pe care ai
primit-o
la
ce
este
bun
conflictul
pentru
voi.
Apoi se discut n grupul mare ideile notate, florile.
Sau ntr-o alt variant, fiecare participant face parte dintr-o echip (soluii, negociere,
mediere, comunicare, compromis, ctig) i primete cte o floare din carton. Individual se d

cte un nume florii, prin care s arate c i conflictul poate ajuta la ceva. Apoi se formeaz
buchetul fiecrei echipe, care se discut n grupul mare.
Analiza activitii:
- La ce poate fi bun conflictul?
- Din ce situaii de via ai observat c uneori conflictul poate avea i o latur pozitiv?
- Ce caliti ale tale pot transforma un conflict ntr-o ans sau o oportunitate?
- Cum poate deveni un conflict personal, interpersonal o oportunitate n cariera ta?

3. FLUTURII. MPREUN VOM ZBURA

Obiective:
- Identificarea modalitilor comune de rezolvare de a conflictelor
- nelegerea propriilor valori i a celorlali. Importana lor n rezolvarea conflictelor
Concepte- cheie:
- modaliti de rezolvare a conflictelor
- imagine de sine
- stim de sine
- lucru n echip
Materiale necesare:
coli de hrtie colorat n form de aripi de fluture, creioane colorate, carioci, markere
Durata:

20

min.

Scenariul activitii:
n fiecare diad unul este A, i cellalt va fi B. Fiecare primete o bucat de hrtie colorat,
care reprezint o arip de fluture, fr s tie acest lucru. Pe bucata de hrtie colorat
primit, care are forma unei aripi de fluture, scrie un paragraf, un scurt eseu n care s te
descrii pe tine i situaiile tale conflictuale, care te fac s te simi inconfortabil, n
nesiguran, chiar furios. ncepe prin a-i da numele i continu cu este o persoan care ,
la persoana a III-a, fr a folosi pronumele eu. Aceasta i va da o distan obiectiv i o
libertate de a scrie ct mai sincer. n timp ce scrii, poi desena, pe foile colorate primite idei
referitoare la modalitile personale prin care poi rezolva conflictele, le poi transforma n
anse de progres. Simte-te liber n a scrie sau a desena aa cum i doreti. Dup ce ai scris
povestea, te rog s schimbi foile i s gseti pentru colegul/ colega cu care ai lucrat n diad
metodele comune de rezolvare a conflictelor, pentru ca mpreun s putei zbura! Pe corpul
fluturelui, pe care l vei primi ulterior, putei nota punctele comune de soluionare a
situaiilor conflictuale.
Analiza activitii:
- Ce a fost dificil/ uor?
- Cum v-ai simit n aceast activitate, de la nceput pn la sfrit?
- Ce corelaii se pot face ntre ceea ce sunt eu, imaginea mea de sine i modalitatea de a
rezolva un conflict?
- Ce soluii ai gsit mpreun?
Activitatea se ncheie cu o sarcin pentru grupul mare: ce gndete un grapefruit despre tine n
situaii conflictuale, n situaii limit? Dar un trector de pe strad, un clugr tibetan, o
broasc estoas?
4. FERESTRELE CONFLICTULUI

Obiective:
- Explorarea tuturor aspectelor care intervin n analiza conflictelor
- Identificarea cauzelor care genereaz un conflict, dar i a modalitilor de rezolvare
- Exersarea unei atitudini conciliante, deschise, de parteneriat
Concepte- cheie:
- Cauze, efecte n conflict
- Rezolvarea conflictelor
- Modaliti de rezolvare
Materiale necesare: fie de lucru
Durata: 20 min.
Scenariul activitii:
Fiecare participant va primi o fi de lucru cu ferestrele conflictului. Acesta va completa
cele patru ferestre, dup ce s-a gndit n prealabil la ultimul conflict din viaa personal,
familial sau social, rezolvat sau pe cale de a se rezolva. Cele patru ferestre sunt:
- Cu ce am generat eu conflictul?
- Cu ce a generat cellalt conflictul?
- Cu ce am contribuit eu la rezolvarea conflictului?
- Cu ce a contribuit cellalt la rezolvarea conflictului?
n final, fiecare va da o sugestie celor ce triesc stri conflictuale i vor desena conflictul
rezolvat.
Analiza activitii:
- ncearc s analizezi cauzele conflictului nu numai din perspectiva ta, ci i din perspectiva
celeilalte
persoane
implicate!
- Cum a fost s identificai cauzele care au generat conflictul i din propria perspectiv?
Dar
s
vedei
contribuia
celuilalt
n
rezolvarea
conflictului?
- Cum se ntmpl de cele mai multe ori: s generai un conflict, s contribuii la rezolvarea
lui,
s
ateptai
ca
cellalt
s
gseasc
soluii,
etc.?
- Ce stil abordai n rezolvarea conflictelor? Renunare, compromis, negociere, rezolvare de
probleme, ctig-ctig?

preluare din Ghidul carierei mele

Violena n coal

La ce ne gndim atunci cnd auzim sau rostim sintagma violena din coli? La btile din
pauz, la cuvintele urte pe care i le adreseaz copiii, la atitudinea lor nepoliticoas i
sfidtoare la adresa profesorilor, la refuzul lor de a se supune unor reguli pe care le considerm
juste. Violena din mediul colar ne atrage periodic atenia, de ndat ce sunt prezentate la
tiri diverse incidente. Atunci nu ntrzie talk-show-rile i edi iile speciale, n care adul ii
discut cu superioritate comportamentul deviant al elevilor. n mediul on-line, forumurile
pentru prini i profesori vuiesc de lamentaii i propuneri care mai de care mai radicale. E
clar c problema este grav i urgent, dar i mai grav este c, n general, sursa problemei
sunt considerai a fi copii. V propun s pornim de la urmtoarea ntrebare:
Ce este mediul colar de fapt?
coala e nchisoare: un perimetru izolat de lumea exterioar, cu: sli riguros repartizate, orar
obligatoriu, reguli, pedepse pentru cei ce nu se supun i recompense pentru cei ce nu se

revolt, uniforme, un termen fix (9 luni/an, timp de minim 9 ani sau c i or fi n noua lege),
supraveghere continu (uneori video), ore speciale (puine) pentru mi care i altele (multe)
pentru nemicare, program fix i obligatorie, o ierarhie clar i imuabil (elevi eful
claseiprofesoridirigintedirectorinspectorinspector-efMinister).
Atunci ce sunt copiii?
Prizonieri fr vin, doar pentru c sunt copii.
i atunci cum s nu te revoli cnd totul n jurul tu este presiune? Cnd via a ta este riguros
planificat, cnd ntrebrile tale sunt puse pe tabl i demonstrate de un "pecialist" i tot ce
trebuie s faci este s memorezi rspunsul? Cum s nu rspunzi nepoliticos cnd fiecare
ntrebare e o verificare? Cum s nu izbucneti cnd e ti tratat ca un mic om n devenire, care
trebuie s-i cucereasc statutul de adult i membru al societ ii? Cum s nu devii violent dac
eti nvat s-i consideri colegii obstacole n calea succesului tu?
Ce forme poate lua violena?
De multe ori ne oprim la manifestrile care se soldeaz cu urme fizice i nu lum n seam
formele de violen mai subtile i aparent inofensive: condescenden a, dispre ul, ironia,
sarcasmul, etichetarea, ignorarea, njosirea, ridiculizarea etc. Iat la cte lucruri sunt supu i
copiii zi de zi, fr s le considerm violen . De ce? Poate nu tim c noi, adul ii, suntem
principalele indicii n construirea imaginii de sine, care influen eaz la rndul ei stima de sine,
iar tot ce facem i spunem las o urm n sufletul lor. Poate nu realizm care sunt consecin ele
unei glume pe seama unui elev sau a unui "Treci la loc, habar n-ai!".
Violena nate violen
S ne gndim cum reacioneaz profesorii i/sau prinii ntr-o situa ie de conflict: caut
vinovatul i l pedepsesc, innd apoi o predic tuturor celor implica i despre ct de rea este
violena. Att. Asta se numete "gestionarea conflictului", ns nu face dect s nasc alte
conflicte, prin sentimentele create: vinovie, revolt, durere (n cel pedepsit), dispre i
team (a celorlali fa de cel pedepsit).
E timpul s nelegem c nu putem opri violena prin pedepse, reguli sau excluderi, adic prin
violen. Nu facem dect s o legitimm ca soluie pentru conflicte i s dm un exemplu
nociv: cel mare (autoritatea) poate oricnd s amenine, s intimideze i s pedepseasc pe
cel mic n numele unor reguli, idealuri sau al propriei voin e (vorba ceea: "c a a vor mu chii
mei").
Proiectele anti-violen i efectul lor
Ca s nu fiu nedreapt, o s recunosc faptul c exist ini iative i tot felul de programe antiviolen care se desfoar n coli. Holurile sunt pline de afie i desene pe aceast tem, dar
care nu par s aib vreun efect calmant asupra copiilor. i nu m mir. Dac ve i avea vreodat
curiozitatea s citii un astfel de afi, vei afla c violena este rea i c e bine s colaborm i
s ne nelegem*. i ce, asta-i o noutate?
Nu c n-a recunoate eforturile celor implicai n astfel de proiecte, dar cum ar putea un
desen cu copii inndu-se de mnue i un "Stop violenei!" scris cu litere colorate s m nve e
cum s reacionez calm i empatic ntr-o situaie tensionat? Aici cred c este problema: copiii
nu tiu s comunice i s se comporte nonviolent pentru c mediul n care sunt educa i este n
esen violent.
Ce putem face?
Am putea s-i educm acas, n mediul securizant pe care l considerm potrivit dezvoltrii.

Am putea transforma colile n medii cu adevrat democratice, unde nv area se petrece

spontan i liber, regulile sunt respectate de toi, adul i i copiii, iar problemele sunt discutate
de ntreaga comunitate, ai crei membri sunt egali din toate punctele de vedere.
Dac nu putem modifica sistemul, putem ncepe cu noi nine. Dac vorbim i ne purtm a a
cum am vrea s vorbeasc i s se poarte copiii, le vom da exemplul de care au nevoie. Dac le
artm cum s gestioneze calm i empatic un conflict, vor renuna la violen . Dac vom
renuna la competiie, pedepse i recompense, teste i note, vom promova cu adevrat
colaborarea i vom calma animozitile.
Dar cel mai important este s-i respectm cu adevrat i s-i considerm egali cu noi n ine.
_____________________
*ns numai n anumite situaii, c doar n-o s ncurajm copiatul, Doamne fere te!
Preluare http://temepentruacasa.wordpress.com/2010/04/06/violen%C8%9Ba-in%C8%99coala/
COMUNICAREA EMPATIC
Intr-o lume din ce in ce mai grabita ne vine tot mai greu sa dam dovada de rabdarea de a-i
asculta pe ceilalti inainte de a ne exprima propriile dorinte. Vrem ca ceilalti sa ne inteleaga
dorintele fara a fi dispusi sa le acordam noi mai intai aceasta sansa.
Si chiar daca ii ascultam, de multe ori o facem doar din dorinta de a replica, de a intrerupe, de
a spune dupa ce auzim doar cateva cuvinte: Te inteleg perfect, stai sa-ti spun cum mi s-a
intamplat si mie exact la fel!
Ascultam judecand, criticand, evaluand, interpretand, suprapunand propriul nostru ego,
propriile noastre valori, propriile noastre experiente personale peste ceea ce auzim de la cel
care se gaseste in fata noastra.
Si, ceea ce este la fel de rau, dam sfaturi fara sa cunoastem in amanunt situatia in care se
gaseste celalalt. Chiar daca aceste sfaturi sunt bine intentionate, ele sunt complet lipsite de
valoare sau, si mai rau, daunatoare!
Nu este de mirare ca acesta are de multe ori o atitudine defensiva atunci cand ii vine randul sa
ne asculte: in loc sa se concentreze asupra mesajului pe care vrem sa i-l transmitem se
concentreaza sa-si apere pozitia, sa-si pastreze imaginea, sa evite sau sa respinga amenintarea
pe care o simte in urma faptului ca l-am ascultat in modul descris anetrior.
Comunicarea devine astfel alienata, blocandu-se fie la nivelul apararii, fie la nivelul
contraatacului.
Comunicarea empatica ne poate ajuta sa revenim la relatii armonioase cu cei din jurul noastru
- fie ca este vorba de familie, prieteni, colegi de serviciu sau oameni pe care ii intalnim pentru
prima data.
Unul dintre principiile de baza ale comunicarii empatice este aceea de a-l intelege pe celalalt
inainte de a ne face noi insine intelesi.
Ascultarea empatica poate fi asadar definita drept acel mod de a asculta cu intentia sincera de
a intelege harta celuilalt, modul sau de a vedea realitatea, felul in care se simte in legatura
cu lucrurile asupra carora comunica, valorile si atitudinea sa.
___________________________

Iata mai jos un fragment edificator asupra acestui principiu:

Un tata mi-a marturisit candva:
-Nu ma pot intelege cu fiul meu. Nu vrea sa asculte ce-i spun.
-Da-mi voie sa repet ceea ce mi-ai spus chiar acum, am replicat. Nu te intelegi cu fiul tau
pentru ca nu vrea sa asculte ce ii spui?
-Da, chiar asa.
-Da-mi voi sa incerc inca o data, i-am spus. Nu te intelegi cu fiul pentru ca el nu vrea sa asculte
ce ii spui dumneata?
-Da, asta am spus, replica, impacientat.
-Credeam ca daca vrei sa intelegi pe cineva, dumneata trebuie sa-l asculti, i-am sugerat.
-Ah! exclama. - Urma o lunga pauza. Ah! repeta, pe masura ce i se lumina mintea. Ah, Da!
Dar eu il inteleg! Stiu prin ce trece. La vremea lui am trecut si eu prin toate astea. Cred ca
ceea ce nu inteleg e de ce nu vrea sa asculte ce ii spun!
Omul nu avea nici cea mai vaga idee despre ce se petrecea in mintea baiatului lui. Privea in
mintea sa si credea ca vede in ea lumea intreaga, inclusiv pe baiatul sau!
(Stephen R. Covey, Eficienta in 7 trepte).
___________________________
Un alt principiu de baza in ascultarea empatica este acela de a nu-i impune celuilalt propriul
tau sistem de valori, motivatii, propriile atitudini, propria ta experienta de viata de aceea o
astfel de ascultare necesita un mare efort de a arata toleranta.
Judecam, evaluam, interpretam, dam sfaturi grabite fara sa ne dam macar seama. Iata mai jos
un exemplu de astfel de comunicare:
___________________________
-As vrea sa merg diseara la teatru, dar mi-e greu sa aleg intre atatea piese bune.
-Ei, nu pot fi chiar atatea piese bune intr-o singura seara! (evaluare)
-Ba da o comedie, o drama antica pusa in scena intr-o maniera moderna si o opereta!
-Ah, orice in afara de opereta, ultima pe care am vazut-o a fost groaznica! (experienta
personala)-Dar mie imi place inca de cand eram mica si mergeam cu parintii
-Iar dramele astea antice sunt complet demodate! (afirmarea propriilor valori)
-Dar
-Nici un dar! Nu-ti ramane decat comedia! (sfat dat conform propriilor experiente, valori etc.)
-Eu ma gandeam mai mult la
-Niciodata nu esti in stare sa iei o hotarare inteleapta! (critica)
-Ba nu TU nu esti niciodata in stare SA MA ASCULTI!
___________________________
Cel de-a treilea principiu fundamental al comunicarii empatice: raspunsul pe care il dam
trebuie sa contina doua parti.
Voi folosi dialogul de mai sus pentru a explica mai bine acest principiu.
Partea logica - se refera la reformularea cu propriile noastre cuvinte a continutului
comunicarii. Astfel putem fi siguri ca nu vom evalua, interpreta, critica, judeca. O forma mai
simpla este repetarea uneiparti semnificative a mesajului pe care tocmai l-am ascultat.
Partea legata de sentimente - se refera la incercarea de a explora, de a intelege, de a reflecta
care sunt sentimentele asociate continutului logic al comunicarii.

___________________________
-As vrea sa merg diseara la teatru, dar mi-e greu sa aleg intre atatea piese bune.
-Spui ca sunt multe piese bune diseara? (repetarea continutului)
-Da o comedie, o drama antica pusa in scena intr-o maniera moderna si o opereta!
-Asadar ai vrea sa te hotarasti intre acestea trei? (reformularea continutului) Sa inteleg ca
toate trei iti plac la fel de mult? (reflectarea sentimentelor)
-Nu cred ca cel mai mult imi place opereta, pentru ca mergeam impreuna cu parintii la astfel
de piese cand eram mica.
-Vrei sa spui ca dintre cele trei genuri, opereta iti este cel mai aproape de suflet si prin urmare
acolo te-ai simti cel mai bine? (reformularea continutului si reflectarea sentimentelor)
-Da! Cred ca la opereta as vrea sa merg! Multumesc ca m-ai ascultat!
___________________________
Voi repeta in finalul acestui articol ca aceste tehnici nu vor avea efectul asteptat daca nu le
folosim cu dorinta sincera de a-l asculta si de a-l intelege pe celalalt, propria lui viziune asupra
lumii, propriile sale sentimente, valori, atitudini.
Cat depre sfaturi, ele ne vor fi cerute doar in momentul in care cel cu care comunicam va simti
ca il intelegem intr-o masura suficient de mare incat sa aiba incredere in judecata noastra. De
aceea orice sfat dat (chiar cu buna intentie) inainte de a ne fi cerut va fi interpretat drept o
lipsa de respect si nu numai ca nu va imbunatati comunicarea, ci chiar o va inrautati.
Suntem suficient de rabdatori, suntem suficient de toleranti pentru a comunica in mod empatic
cu ceilati? Rezultatele obtinute ar putea justifica efortul pe care il vom depune
de Corina Marin
(preluare www.damaideparte.ro)