Cap.

I Aspecte introductive
Dobrogea este localizata in partea sud-estica a Romaniei,aproximativ intre 27 si 20 si 29 si
41 longitudine estica si re spective 43 43si 54 si 27 latitudine nordica.
Principalele unitati geomorfologice ale Dobrogei sunt reprezentate prin:Delta Dunari
in nord-est,Complexul lagunar Razim(Razelm)in prelungirea sudica a Deltei,Podisul
Dobrogei de Nord,in care se remarca Muntii Dobrogei(Macinului)in partea de nordvest,Podisul Dobrogei Centrale si Podisul Dobrogei de Sud.
Istoricul cercetarilor climatice in Dobrogea
Dobrogea este pamantul romanesc intrat foarte devreme in lumina cunoasterii,si ca
atare una din zonele geografice ale tarii despre care detinem informatii importante.
Primele indicii asupra climei Dobrogei si a tarmului Marii Negre le intalnim la
Herodot,in descrierile cu caracter istoric si geografic pe care le-a facut acestor
tinuturi,in perioada ce a urmat infintarii primelor colonii de catre negustorii greci,in
locurile unde tarmula oferit conditii prielnice.
PRECIZAREA SCOPULUI LUCRARII
Scopul principal al lucrarii este acela de a cunoaste sub toate aspectele si in
profunzime principalele resurse climatice de pe teritoriul Dobrogei.
Pentru aceasta nu numai ca s-a analizat intregul fond de date de la statiile
meteorologice si posturile pluviometrice reprezentative,dar nu s-au si elaborat
reprezentari grafice corespunzatoare fiecarui paramettru precum si interpretari ale
datelor in functie de structura si functionarea subsistentelor din Dobrogea.
In elaborarea acestei lucrari eforturile personale au fost usurate de accesul la fondul
de date al Centrului Meteorologic Regional Dobrogea,Institutul National de
Meteorologie si Hidrologie din Bucuresti,de colaborarea cu membrii colectivului de
cercetare Aerodinamica si Ingineria Vantului de pe langa catedra de Hidraulica si
Protectia Mediului din cadrul Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti,membrii
colectivului de cercetare din cadrul centrului viticol Murfatlar Constanta,de datele
existente in cadrul Centrului de Cercetari Costiere pentru Protectia Mediului din
Facultatea de Geografie,Universitatea Bucuresti.

Cap.II Particularitatile climatice

CLIMA DOBROGEI
Teritoriul Dobrogei se individualizeaza pregnant,fiind cea mai
calda,cea mai usacata si,intre unitatile naturale de dealuri si
campie,cea mai vantoasa dintre regiunile tarii.
Dobrogea,prin pozitia geografica pe care o ocupa in sud-estul
Romaniei,intre Marea Neagra (la est)si Lunca Dunarii (la vest si
nord),prin complexitatea structurii suprafetei active,peste care se
suprapun influentele marilor centri barici de actiune(cicloni
meditenaneeni si pontici,anticiclonii Azoric,Scandinav si EuroAsiatic),se caracterizeaza pein cel mai tipic climat temperatcontinental din Romania.
Acest tip de clima are trasaturi asemanatoare cu cele ale stepei
Ucrainei din nordul Marii Negre,ca si cu cele ale Podisului
Prebalcanic din sud,fata de care se constituie intr-o zona de
tranzitie.
Individualitatea climatica a Dobrogei este rezultatul interactiunii
complexe,dar specifice,a factorilor climatogeni radiativi,fizicogeografici si dinamici.
FACTORII GENETICI AI CLIMEI
1.Factorii climatogeni radiativi.
Asigura cantitati mari de energie solara ca urmare a
pozitieigeografice favorabile (situarea sudica determinand
unghiuri mai mari ale inaltimii Soarelui deasupra orizontului,iar
cea estica o nebulozitate mai mica),altitudinilor mici,reliefului
relativ uniform,proximitatii Marii Negre si circulatiei dominant
vestice din troposfera mijlocie (la nivelul TA 500 mb).
Datele inregistrate la statia meteorologica Constanta atesta
potentialul relativ ridicat al Dobrogei (in special al zonei
litorale),care se cifreaza le circa 125kcal/cm patrat an.
Distributia teritoriala a sumelor medii ale radiatiei globale
prezinta,desigur,unele
diferentieri
legate
de
variatiile
transparentei atmosferice (nebulozitate,ceata,pacla),dar ele sunt
putin semnificative.In schimb,distributia temporala cunoaste
variatii periodice si neperiodice considerabile.In regim anual,cele
mai mici sume medii lunare de radiatie globala se inregistreaza in
decembrie(luna solstitiului de iarna,cu cel mai mic unghi al
inaltimii Soarelui deasupra oriontului si nebulozitatea cea mai
mare),iar cele mai mari,in iulie(cu inaltimi inca mari ale Soarelui
si nebulozitate redusa).La Constanta suma medie inregistrata in
luna decembrie (2,98 kcal/cm2)reprezinta doar 16,82% din cea
aferenta lunii iulie(17,71 kcal/cm2).
Variatiile neperiodice din timpul unui an sunt ,de asemenea
importante.Astfel,in anul 1980,caracterizat printr-o frecventa
mare a timpului noros si acoperit,radiatia globala inregistrata in
Constanta a fost de numai 108,29 kcal/cm 2,iar in anul 1990,cu o
frecventa mare a timpuluisenin,a atins 141,54 kcal/cm 2.
2

FACTORII CLIMATOGENI FIZICO-GEOGRAFICI.

Se evidentiaza prin prezenta celor doua tipuri esentiale de
suprafata
activa:marina
si
continentala.Suprafata
activa
continentala este relativ uniforma ,dar nu total lipsita de
particularitati apte sa induca modificari locale destul de
importante in valorile si regimurile unor elemente meteo.Astfel
de partea nord-estica a Dobrogei reprezentata de Delta Dunarii
constitue o
suprafata activa care alterneaza atat in
spatiu(grinduri ,mlastini si suprafete acvatice intinse)cat si in
timp(suprafetele uscate pe ape mici,iar cele acvatice la ape
mari).Nici uscatul propriu-zis nu este foarte omogen,la o analiza
mai detaliata.Dobrogea de Nord corespunde unui lant montan
vechi,puternic pepeplenizat din paleozoic pana in prezent.La nord
de lina tectonica Peceneaga-Camena,persista muntii reziduali ai
Macinului sau Pricopanului,dispusi pe linia NV-SE sub forma unor
culmi si varfuri cu inaltimea maxima de 467 m(Vf.Greci).Ei se
continua spre Est cu Podisul Niculitel si Dealurile Tulcei,ale caror
altitudini oscileaza intre 300si 150 m.Spre sud,se desfasoara
Podisul Babadagului,al carui relief valurit inclina dinspre
vest(400-300 m altitudine)spre est(200-100 m altitudine).Partea
cea mai joasa a Dobrogei de Nord,Campia litorala Razelm,este
acoperita,in buna masura,de apele complexului Razim-Sinoe,cu
adancimi
mici(2-3
m)si
martori
de
scufundare(Popina,Gradistea,Bisericuta).
Dobrogea Centrala ,la sud de linia tectonica PeceneagaCAmena,corespunde,in linii mari,Podisului Casimcei,care inclina
lin dinspre NV(400-300 m)catre SE(100 m),fiind drenat,in mare
parte de raul cu acelasi nume.
Dobrogea de Sud este o regiune de platforma,cu interfluvii plane
sau larg valurite si altitudini cuprinse intre 200 m in vest si 100 m
in est.Se disting trei subunitati:Podisul Medgidia,Podisul CobadinNegru Voda si Podisul Oltina.
Litoralul propriu-zis este foarte jos in sectiunea nordica(0-4m)si
sensibil mai inalt(ca100 m)in partea sudica.
Marea Neagra constituie,la randul ei,cel de-al doilea tip
fundamental de suprafata activa,care are,prin modul diferit de
incalzire si racire,prin faptul ca este o sursa permanenenta de
evaporare,prin modificarile pe care le aduce presiunii atmosferice
si
caracteristicilor
vantului,nebulozitatii
si
precipitaiilor
etc.,influente deloc neglijabile asupra genezei conditiilor
climatice specific Dobrogei.Desigur,bazinul Marii Negre nu poate
fi considerat drept suprafata activa a Dobrogei.

Analiza elementelor climatice

Potenialul solar din Dobrogea
Potenialul solar poate fi analizat att din perspectiva radiatiei globale, ct i a
radiaiei solare nete (potenial solar efectiv).
3

Radiaia solar global (Rs) se reflect la suprafaa pmntului n funcie de mai

muli factori: natura,culoarea i panta suprafeei,unghiul de inciden a razelor
solare etc. Albedoul, sau fraciunea din Rs, notat cu , care este reflectat de
suprafaa activ a pmntului,poate atinge un maximum de cca. 95% n cazul
zpezii proaspete,respectiv un minimum de 5% pentru un sol nud, ud i negru.
Covorul vegetal prezint un albedo cuprins ntre cca. 20-25%, iarba verde avnd o
valoare de 23% (Allen .a., 1998). Radiaia solar net de lungime de und scurt
(Rns) reprezint fraciunea din Rs care nu este reflectat de suprafaa activ, iar
radiaia net de lungime de und lung (Rnl) reprezint diferena dintre radiaia de
und lung emis i cea primit de suprafaa activ a pmntului.Radiaia solar
net (Rn) reprezint diferena dintre radiaia receptat (incoming) i cea emis sau
reflectat (outgoing) de ambele lungimi de und, scurt i lung (MJ m 2/zi). Rn este
echilibrul dintre energia absorbit, energia reflectat i energia emis de suprafaa
activ a pmntului, sau diferena dintre radiaia net receptat, de lungime de
und scurt (Rns) i radiaia net emis, de lungime de und lung (Rnl). Rn este, n
mod normal, pozitiv n timpul zilei, respectiv negativ n timpul nopii. Valoarea
total diurn pentru Rn
este aproape ntotdeauna pozitiv, cu excepia condiiilor deosebit de severe de la
latitudini mari. Rn are o importan deosebit n clima unei regiuni, prin aportul
major cu care aceasta contribuie,
printre altele, la procesul de evaporaie difereniat a apei de pe suprafaa apelor
sau a uscatului (evapotranspiraie). n acest sens, pe plan internaional sunt
menionai Prescott (1940), care a evideniat corelaia dintre evaporaia apei i
radiaia solar, Doorenbos i Pruitt (1977), Allen .a. (1998), care au artat
importana deosebit a radiaiei solare globale i a celei nete asupra
evapotranspiraiei.
Pentru a determina potenialul solar (calculat pe baza radiaiei globale i nete) au
fost parcurse mai multe etape.
Resurse climatice pentru agricultur
Cunoaterea aciunii factorilor climatici, a direciei i intensitii lor n aciune
este de o real utilitate n perfecionarea dezvoltrii produciei agricole,
mbuntirea repartizrii teritoriale, aplicarea difereniat a sistemelor de cultur, a
msurilor agrofitotehnice,precum i pentru organizarea tiinific a produciei i a
muncii.
Dobrogea aparine n totalitate zonei agroclimatice I caldsecetoas
caracterizat, la modul cel mai general, ca regiunea curesursele termice cele mai
generoase, dar i cu resursele hidrice
cele mai srace.Cele dou elemente climatice majore, temperatura iprecipitaiile,
dei prezint unele diferenieri n ce privete repartiiateritorial, nu influeneaz n
mod deosebit nivelul recoltelor, cel
puin la sortimentul de specii cultivate nu numai n Dobrogea, dar i pe ansamblul
ntregii zone agroclimatice I (sud-estul rii). Cel mult pentru unele specii pomicole
sau pentru via de vie pot fi identificate expoziii mai nsorite sau lipsite de curenii
reci primvara.
Temperatura.
Media anual este cuprins ntre 10,4 oC nnpartea de nord-vest a judeului i
11,4oC n partea de sud-est. Sub aspect termic, zona litoral, ceea ce nseamn o

fie de 10-15 km la vest de rmul mrii, beneficiaz de temperaturile medii cele

mai mari, peste 11oC, dar mai ales de o umiditate atmosferic
mai ridicat. Aceasta din urm atenueaz, ntr-o oarecare msur, ariele de la
sfritul lunii iunie i nceputul lunii iulie, favoriznd maturarea normal a cerealelor
pioase de toamn, dar i procesele
de legare (polenizarea i fecundarea la porumb i floarea-soarelui). De asemenea,
aceeai fie litoral beneficiaz, toamna, de efectul termostatic al mrii,
prelungind sezonul de vegetaie cu 10-15
zile i favoriznd n acest fel cultivarea unor hibrizi de porumb i floarea-soarelui,
mai tardivi, deci mai productivi. Acelai fenomen ferete culturile legumicole de
brumele timpurii de toamn. Toate
aceste diferene spaiale n ce privete distribuia resursei termice nu exclud
ncadrarea teritoriului agricol al Dobrogei n marea zon agroclimatic I, caldsecetoas, ai crei parametri termici sunt
cuprini ntre 3.700-4.300oC suma temperaturilor mai mari de 0oC, i 1.4001.750oC suma temperaturilor efective mai mari de 10oC. La nivelul ntregului
teritoriu dobrogean, aceast amplitudine
a resursei termice permite, cu toate acestea, o difereniere zonal suficient de
mare, care la rndul ei s se materializeze n productiviti distincte ale teritoriilor
respective.
Precipitaiile.
Teritoriul Dobrogei este secionat de la nord la sud de izohieta 400 care separ
aceeai zon litoral de restul teritoriului judeului. La est de aceast linie
precipitaiile medii anuale sunt cuprinse
ntre 350-400 mm anual, iar la vestul acesteia ntre 400-450 mm anual. n plan
transversal, la est de izohieta 400 precipitaiile scad pe direcia vest-est, iar la vest
de izohieta 400 precipitaiile cresc de
la est spre vest. Cu toate acestea, distribuia spaial a precipitaiilor nu este att
de liniar ca i aceea a temperaturilor. Pe teritoriul Dobrogei, pe fondul condiiilor
pedoclimatice existente, principalele plante de cultur sunt grul, porumbul i
floarea-soarelui. Alturi de acestea se mai cultiv, pe suprafee
mult mai mici ns, rapia, sfecla de zahr, soia, via de vie, pomii fructiferi, cartoful
etc. Pe baza celor afirmate am elaborat un studio referitor la corelaia dintre
potenialul climatic existent (n special
termic i pluviometric i cerinele climatice ale grului, porumbului i florii-soarelui.
De asemenea,
la sfritul acestui subcapitol, pentru a sublinia att importana decisiv pe care
clima o are asupra productivitii, dar i rolul determinant pe care l-a avut la
constituirea singurei plantaii de kiwi
din Romnia, am introdus dou studii de caz referitoare la relaia dintre
principalele elemente climatice i producia de struguri din podgoria Murfatlar, n
perioada 1976-2000 i analiza plantaiei
de kiwi de la Ostrov din perioada 2005-2006.
Vnturile tari
n meteorologie, vnturile tari se definesc ca fiind fenomenele atmosferice
caracterizate prin cureni aerieni cu viteza 15 m/s (calculat pentru un interval de
timp de 2). n activitatea sinoptic,

viteza medie a vnturilor 10 m/s (calculat pentru un interval de timp de 10) este
inclus n categoria mesajelor de avertizare, proprii fenomenelor meteorologice
periculoase. La vnturile n
rafale (vnturi care timp de 1-20, au o vitez 5 m/s n comparative cu valoarea
medie nregistrat n intervalul prevzut), mesajele de avertizare se transmit
atunci cnd viteza este 12 m/s.
Dac viteza medie crete i devine 15 m/s, iar rafala maxima este 16 m/s, se
transmite aa-numitul mesaj de agravare a fenomenului meteorologic periculos.
Vntul n rafale este cu att mai accentuat, cu ct sunt mai mari instabilitatea masei
de aer i viteza curentului aerian.
Fenomenele climatice de risc din perioada cald
Fenomenele climatice de risc care se produc n perioada cald a anului pe teritoriul
Dobrogei au n comun temperaturile pozitive. Gradul diferit de nclzire, fie de
natur radiativ, fie prin ptrunderea de aer cald tropical (continental sau maritim ),
constituie principala cauz a genezei i diferenierii teritoriale a riscurilor climatice
din perioada cald. Astfel, de intensitatea conveciei termice depind producerea
ploilor abundente i toreniale, a furtunilor cu grindin etc. Aportul de aer cald
tropical pe seama adveciilor continentale determin nclzirile masive, acestea,
asociate cu convecia
termic, pe fondul unui timp predominant anticiclonic, genereaz secete episodice
(de primvar, var, toamn). Trebuie s menionez faptul c sunt i cazuri cnd,
fenomenele de uscciune i secet indiferent de regimul termic de iarn sau de
var. Astfel, n perioada cald a anului, pe teritoriul Dobrogei am identificat
urtoarele fenomene climatice de risc : grindina, precipitaiile toreniale, nclzirile
masive la care se adaug tornadele i trombele marine.

Fenomene climatice de risc din perioada rece a anului

n perioada rece a anului toate fenomenele climatice de risc au o caracteristic
comun i anume temperaturile negative. n categoria acestora, pe teritoriul
Dobrogei am identificat i caracterizat
: viscolul; depunerile de ghea; ngheurile, dezgheurile i brumele; stratul de
zpad, valurile de frig.
Din Romnia, Dobrogea prezint cea mai diversificat palet de riscuri climatice.
Fenomenul se explic prin faptul c aceasta reprezint zona de interferen sau de
transformare a aerului polar n aer tropical i a aerului tropical n aer polar. Este
domeniul susceptibil n permanen de invazii ale maselor de aer foarte reci i
uscate de origine arctic sau polar, care atrag dup sine ntregul cortegiu de riscuri
climatice de iarn (rciri masive, viscole, ngheuri i brume etc.), ca i de invazii ale
maselor de aer fierbinte tropical dinspre tropice care aduc cu sine cortegiul riscurilor
climatice de var (nclziri masive, secete prelungite, ariditate etc.). n cazul
interferenei acestor mase de aer, pot avea loc fenomene deosebit de
spectaculoase n diferite sezoane din an prin modul de manifestare i consecine
(ninsori abundente, viscole violente etc.) Ele sunt cu att mai periculoase cu ct se
produc mai mult n afara sezonului lor caracteristic, limitnd perioada de vegetaie.
Evoluia sezonier i multianual a acestor fenomene are un caracter neperiodic i,
de aceea, nu totdeauna pot fi prevzute i prentmpinate.

Cap.III
ANALIZA PLANTATIEI DE KIWI DE LA OSTROV

Studiul in cauza a fost elaborat in perioada decembrie 2004-2007,timp in care

a fost analizata atat ecoluia plantatiei,cat si principalii parametri meteo cu rol
determinant in dezvolatarea arbustilor.Plantatia experimentala de kiwi,cu o
suprafata de doar 2 hectare,a fost infiintata in anul 1990,la cca 7 km S-SV de
localitatea Ostrov,pe versantul Sud-vestic ak Oltinei.Aduse din nordul Italiei,fructele
exotice s-au aclamatizat cu greu climei dobrogene,intrucat planta este sensibila
atata la temperatura,cat si la precipitatii.In urma acestui studiu am constatat
urmatoarele:
-vitele au fost protejate de vantul puternic,pentru ca rafalele sa nu rupa lastarii nou
aparuti de pe tulpina(in acest sens s-au plantat "perdele de plopi")
-in arealul plantatiei,in perioada avuta in vederea,durata medie aanuanala
intervalului fara inghet a fost de 230 zile
-ingheturile care au intervenit la sfarsitul iernii 2004-005 au omorat mugurii lipsiti
de aparare,lucru care a diminuat foarte mult recolta de fructe
-in arealul plantatiei,in intervalul de timp avut in vedere,suma anuala a
temperaturilor din iernile 2004-2005 si 2005-2006 si mai ales 2006-2007 a fost de
petse 850 de ore-cel mai mult au daunat culturii,in perioada avuta in vedere,atat
temperaturile deosebit de scazute din anotimpul de iarna,care au dus la pierderea
multor plante,cat si vanturile reci de primavara.
-iarna 2006-2007 a fost cea mai favorabila pentru plantatia de kiwi de la
Ostrov,aceasta fiin una dintre cele mai calde perioade 1965-2005,din
Dobrogea.Luna decembrie(2006),ianuarie si februarie(2007) au fost
neobisnuite,atat din punct de vedere al temperaturilor scazute,cat si fenomenelor
meteo produse.
Pe acest fond sinoptic,in arealul plantatiei de kiwi de langa localitatea Ostrov,in
intrevalul de 21.01-24.01.2007 s-au atins si chiar depasit maximele termice
absolute pentru luna ianuarie.
Conscluzia finala asupra modului de distributie a principaleloe elemente climatice
este aceea ca distributia teritoriala a acestora pe teritoriul Dobrogei permite
consituirea de zone de productivitatea suficinet de distincte pentru formarea de
renta diferentiala pe criteriul favorabilitatii conditiilor climatice.
n localitatea Ostrov din Constana, planta kiwi, a fcut furori. Cu 15 ani n urm, o
echip de profesori vizionari de la Facultatea de Horticultur din cadrul USAMV
Bucureti, a adus de pe inuturile italiene primii butai de kiwi spre a-i aclimatiza i
dezvolta ntr-o plantaie fascinant din Dobrogea, perimetru agricol pe care ei l
imaginau a fi una dintre cele mai roditoare grdini ale Europei.

Cmpul experimental ales de ei este localizat n zona fostului IAS Ostrov i msoar
nu mai mult de 2 hectare. Timp de 8 ani, pn cnd IAS-ul a fost privatizat, s-au
aflat sub supravegherea lor tiinific 6 soiuri de kiwi specia Actinidia Deliciosa i
cteva selecii din Actinidia Arguta, asupra eficienei crora urmau s se pronune
profesori i specialiti care au condus procesul de ameliorare i multiplicare.

n anul de referin 2008, concluziile lor sunt urmtoarele:

- Plantaiile de kiwi din Romnia reprezint o ans economic i social
ncurajatoare.
- Aclimatizarea culturii de kiwi se justific att din punct de vedere pedoclimatic, ct
i economic.

- n condiiile unei ierni extrem de geroase, cea din 1993, butaii de kiwi ce se aflau
n primul an de via n plantaie au supravieuit n proporie de 80%, procent ce
creeaz certitudinea c o plantaie viguroas va suferi pierderi mult mai mici.

Producia realizat n cazul unor soiuri ar putea s ating nivelul celor

mediteraneene, cu condiia ca sistemul de irigare, existent n plantaia de la Ostrov,
s fie folosit. Cultivatorii au reuit s scoat la hectar i 2.000 de tone de kiwi.

n pofida acestor realizri cel puin ncurajatoare, cmpul experimental de la Ostrov

este pe cale de a se nchide. Actualul patron-concesionar pare a fi nemulumit de
realizrile productive i declar c va desfiina plantaia. Se pare c la originea
inteniilor nesbuite ale acestuia se afl, n fapt, motive concureniale. Domnul
9

patron funciar este n acelai timp un mare juctor pe piaa importurilor de fructe
exotice i ar avea temerea c dezvoltarea acestei industrii n Romnia i-ar ncurca
afacerile.

nmulire
Poi crete kiwi din semine, dar nu soiul Jenny.

Seminele din fructele cumprate de la magazin pot fi plantate n Noiembrie i

seminele vor germina pn n primvar.Trebuie folosit un amestec de pmnt fin,
nisipos, care trebuie meninut umed, dar nu mbibat cu ap. Seminele germineaz
n 4-5 sptmni. Plantele obinute astfel vor trebui altoite pentru a produce arbusti
viguroi. Majoritatea plantelor care vor iei vor fi plante brbteti, i va trebui s
atepi ca s poi s le deosebeti. Ai nevoie doar de o plant brbteasc i o
plant femel. Ar trebui s le plantezi la 5 metrii deprtare. Va trebui s le ajui la
polenizare, lund polenul i suflnd peste florile femele.

Kiwi cumparai din sere sunt, de obicei, deja altoii sau obinui din butai.

Plantele de kiwi obinute din butai sunt de obicei mai rezisteni la frig; dac se
usuc pn la nivelul solului, un kiwi obinut din buta va da lstari noi la
primvar, lstari care vor avea aceleai caracteristici ca planta iniial.

Boli i duntori
10

Kiwi nu are prea multe probleme din acest punct de vedere, probabil i datorit
faptului c duntorilor nu prea le plac frunzele, scoara i rdcina arbustului. Un
lucru ciudat este c scoara are o arom mentolata i pisilor le place s o road;
cnd arbustul e mic, acest lucru poate fi o problem, mai ales c astfel se pot pierde
lstarii noi din primvara. Melcii pot ataca ramurile tinere. Alti duntori mai sunt
crtiele, puricii plantelor, precum i nematodele, care reduc vigoarea arbustului.

Frunzele
Frunzele mari, de culoare verde nchis, au forma ovala nspre rotunda, cu 17-25
cm diametru. Frunzele i lstarii tineri sunt acoperii cu peri roiatici, pe cnd
frunzele mature au peri de culoare verde nchis pe partea superioar i albi, cu vene
albicioase pe partea inferioar.

Florile
Sunt mari, au 2,5-5 cm diametru, culoare alb spre crem i oarecum parfumate;
apar cte una sau cte trei, pe vie, la axilele frunzelor. Perioada de nflorire se
ntinde pe mai multe sptmni, din mai pn n iunie, n funcie de condiiile
climaterice.

11

Fructul
Este oval, ovoid sau oblong, lung de 5-7cm, cu pielita maronie. Fructul soiului
Jenny este puin mai mic comparat cu cel din comer (aproximativ 5-7cm), dar nici
nu este aa de pros ca cel din comer. Pulpa fructului este ferm, tare pn cnd e
complet copt i are o culoare verde deschis, strluctitoare, uneori glbuie sau
maronie. Mijlocul fructului este succulent, cu linii demarcatoare ntre care se afl
semine mici, de culoare purpuriu nchis sau aproape negre. Aroma fructului este
dulce acrioar nspre acid.

Origine
Kiwi este originar din valea rului Yangtze, din nordul Chinei i din provincia
Zhejiang, pe coasta estic a Chinei.

Soiurile care nu sunt autofertile

Pot fi probleme cu soiurile care au nevoie de plante de sex diferit. Planta
brbteasc n special, nu prea crete viguros. Aceasta lsa planta femel cu o
12

cretere abundent dar fr fruct. Deasemenea varietile mai vechi au nevoie de

foarte mult soare pentru a rodi, care le-a restricionat popularitatea n Europa.

Cum s-a ajuns la un soi autofertil

Venhorst Kiwi Cultures din Olanda este specializat n cultivarea plantelor kiwi de
25 de ani. n 1984. dup multe teste i experimente au nceput pe o scar mai mare
cultivarea plantelor kiwi. La nceput se cultivau soiurile Hayward(femel)i
Atlas(mascul) n ghivece cu diametru de 12cm. Pentru o recunoatere mai bun
plantele femele i mascule erau cultivate n ghivece de culori diferite.

Dar apoi n anul 1986, s-a fcut o descoperire neobinuit. O plant din
Haywards avea diferene clare n comparaie cu celelalte plante. Datorit acestui
lucru planta a fost dus ntr-un laborator pentru teste i a fost nmulit prin
propagarea esutului (plant tissue culture).Apoi a fost plantat n diferite locaii.
Dup 3 ani suspiciunea senzaional a cultivatorilor a fost confirmat. Acest kiwi a
fost o plant autofertil. n floare erau componente femele i componente mascule.
Plantele au fost din al treilea an pline cu fructe. Fructele au fost mai puin mai mici
dect soiul Hayward, dar numrul de fructe pe plant a fost enorm. Senzaia
biologic a fost perfect i Actinidia deliciosa Jenny s-a nscut. Aceast plant
autofertil a fost numit Jenny, dup cea mai mic fiic a cultivatorilor.

Cultivare i ngrijire

13

Arbustul kiwi are nevoie de o lung perioad de dezvoltare (cel puin 150 de zile
calde, fr nghe), care nu trebuie s se suprapun peste perioadele reci din
toamn sau iarna trzie.

Plantarea
Kiwi poate fi plantat i ntr-un loc cu parial umbr, dar cel mai bine se dezvolt
ntr-un loc nsorit, n care se poate ntinde pe un spalier. Viele trebuie protejate de
vntul puternic, pentru c rafalele puternice pot rupe lstarii nou aprui de pe
tulpina.

Pmntul
Asigur-le un pmnt bogat n nutrieni cu compost bine fermentat. Solul
trebuie s aibe un drenaj bun. Le place un pmnt oarecum acidic.(pH 5-6.5)
Frunzele vor arta lipsa de nitrogen dac pmntul nu este mai acidic. Arbustul nu
tolereaz solurile cu concentraie mare de sare.

Odat ce planta a fost aezat n locul ei final, udai-o bine i dup aceea lsai-o
cteva sptmni nainte ca s o udai din nou.

14

Sprijinirea plantei
Planta kiwi este un arbust cu vie lungi, viguroase i lemnoase, asemntoare
lianelor. n natur ea crete n copaci. Ea nu i poate sprijini greutatea i se va
ntinde pe o suprafa de zece metrii. Ea are nevoie de un sprijin puternic cum ar fi
un palier mare, bara metalic sau un gard peste care s-i ntind viele lungi.

Pentru un simplu palier putei confeciona unul n form de T, la care ambele laturi
s fie lungi de 2,5 metri, dintre care 60 de cm trebuie s fie n pmnt, iar prin
laturile de sus sa trecei nite srme. Sau putei utiliza o scri special care se
gsete i n comer. Plantele kiwi stau agate i pe srm, asemenea viei-de-vie
din curtea bunicilor de la ar.

Irigarea
Plantele kiwi au nevoie de mari cantiti de ap n timpul perioadei de cretere
dar trebuie s fie ntr-un pmnt cu drenaj bun. Nu au nevoie de mult udare numai
dac trecei printr-o perioad de secet. Trebuie udate regulat n timpul cldurilor
din var. Nu lsa niciodat o plat s treac prin stressul secetei. Stresul cauzat de
secet se manifest prin cderea frunzelor, nglbenirea sau arderea marginilor
acestora, iar n cazuri extreme se ajunge la cderea tuturor frunzelor i apariia unor
lstari tineri.Mai multe plante mor datorit problemelor legate de ap dect din
oricare alt motiv.

15

Fertilizarea
Kiwi trebuie tratat cu substane fertilizatoare, mai ales cu nitrogen, element de care
are nevoie din plin, mai ales n prima jumtate a sezonului de cretere. Adaosul de
nitrogen la sfritul perioadei va duce la apariia unor fructe mai mari, dar acestea
nu vor rezista la depozitare.

n solurile alcaline, un fertilizator pentru arbuti fructiferi trebuie turnat n jurul

tulpinii, dupa care pmntul trebuie udat bine aceast operaie trebuie efectuat
la nceputul lunii martie.

n Aprilie trebuie pus un compost bine fermentat (blegar) n jurul plantei dar
stratul nu trebuie s intre n contact direct cu tulpina, pentru c poate putrezi
coroana arbustului.

Urmeaz apoi tratamente suplimentare odat pe lun, n perioada de nflorire, de la

nceputul verii i pn n perioada de rodire, pn n Septembrie.Se pot folosi
substane care conin i alte elemente nutritive i minerale necesare plantelor.

Tierea i conducerea plantei kiwi

16

Kiwi este uor de crescut a face s rodeasc e problema. Ei vor crete foarte mari
dac i lai dar pot fi controlai prin tiere aceasta va mri rodirea. Dar e foarte
uor s tai toate coardele roditoare, aa c trebuie s ai grij.

La sfritul primului sezon:

Dezvolt o tulpin permanent. Dac plantele nu au crescut suficient de mult, taiele jos pn la 4 sau 5 muguri vizibili i ncearc din nou.

La sfritul sezonului al doilea:

Dezvolt cordoanele principale permanente. Nu lsa coardoanele s se

ncolceasc n jurul srmei din mijloc pentru sprijin. Leag-le la fiecare 50-60 cm.
Dac se ncolcesc n jurul srmei, s-ar putea s se constrng n anii care vin.

La sfritul sezonului al treilea:

Dezvolt coarde roditoare. Coardele ar trebui s se formeze pe prile opuse ale

cordoanelor , la intervale de 20-25cm. Dac le lai mai apropiate vei avea vie
nclcite. Coardele sunt inute 2-3 ani, apoi sunt tiate pentru a face loc altora noi.

Fructul crete pe coarde care au cel puin un an, care au pri internodale
scurte( distana dintre 2 frunze), care au muguri dezvoltai i care sunt expuse la
soare.

17

La sfritul sezonului al patrulea:

Structura de baz a plantei este complet. Cantitatea fructele scade n fiecare an

cu ct e mai btrn coarda, cu att mai puin rod va face. Aa c ar trebui s tai
coardele care au 3 ani, pn la cordon pentru a menina planta tnr. Menine
cteva coarde sntoase, coarde de un an sau doi i vei avea roade bune.

La sfritul sezonului al cincilea:

Tieri de meninere. Din acest moment, dup ce planta a rodit, taie coardele vechi
ce i ncheie ciclul de via. Las coarde noi s se dezvolte din cordon la baza
coardelor vechi i dirijeaz noile coarde.

Tierile din iarn

Tierile din iarn se fac n ultima sptmn din ianuarie sau prima sptmn din
Februarie. Scopul tu va fi s lai un numr optim de coarde de 1 an, distribuite n
mod egal pe plant.Fiecare vi va trebuie restricionat la spaiul ei alocat, altfel se
va nvrti n jurul vecinilor ei i vei avea o jungl legendar.

Tierile de corecie din var

18

Tierile din var sunt eseniale pentru a menine un aspect ordonat, spaiu i
accesul luminii la coardele roditoare. Va trebui s tai de mai multe ori n perioada de
cretere. ncepe n Aprilie i Mai, cnd coardele neroditoare, care nu sunt necesare
pentru sezonul urmtor, pot fi nlturate. Mldiele care cresc drept n sus pot fi
tiate la 2 sau 3 muguri. Aceasta va menine un punct de cretere pentru mai multe
coarde roditoare care trebuie s nlocuiasc pe cele tiate sau unde creterea
rapid poate lua natere. Orice mldie care se ncolcesc sau se nclcesc vor
trebui scurtate.

n timpul lunilor Iunie i iulie, va aprea creterea rapid aa c tierea este

esenial pentru a menine un aspect ordonat. Coardele care vrei s le ii pentru
sezonul urmtor trebuie selectate i lsate i creterea excesiv pe o coard dincolo
de fruct poate fi scurtat la o lungime uor de mnuit. Lungimea uor de mnuit
este determinat de competiia pentru spaiu de la coardele din jur. nltur
mldiele care se ncolcesc i restrnge planta la spaiul alocat.

n August s-ar putea s mai trebuiasc efectuate tieri pentru a preveni nclciri i
pentru a menine lumina soarelui la coardele roditoare.

Rodirea i recoltarea
Fructul ncepe s apar ca i nite boabe verzi care cresc ct o prun mare.
Rapiditatea cu care se coace kiwi depinde de soiul cultivat i de condiiile
climaterice. Ele i schimb culoarea de la verde la maro odat ce s-au copt. Cnd
aceast culoare se schimb le poi culege. Pentru cei care cresc acas un kiwi, cel
mai bine este s ateptai pn la 1-15 noiembrie, dat pn la care seminele din
interior sunt deja negre.

19

Ele sunt de obicei tari i dureaz cteva sptmni pn se nmoaie pentru a putea
fi servite. Dac le culegi prea repede ele se vor acri i nu vor avea nici o dulcea, n
timp ce dac le lai prea mult fr s le culegi vei avea nite fructe mult prea moi.

Odata cules, fructul trebuie aezat ntr-o pung de plastic i apoi depozitat n
frigider. Ele vor rezista n frigider cteva luni n sertarul pt fructe. Cnd e nevoie,
kiwi poate fi scos din frigider i lsat s se mai coaca, n aer liber. n condiii bune,
fructele se pot pstra i cteva luni.

Iernarea
Toate plantele kiwi tinere au nevoie de o perioada de adaptare la frigul primelor
iernii. Ele trebuie aclimatizate uor cu temperaturile sczute, pentru c orice
scdere brusc poate duce la crparea trunchiului i astfel la mbolnvirea vielor.
ngheurile care pot interveni iarna trziu omoar mugurii lipsii de aprare, lucru
care limiteaz recolta de fructe.
Unii oameni restricioneaz kiwi ntr-un ghiveci i i aduc nuntru iarna. Dar acest
lucru nu este necesar pentru c soiul Jenny este foarte rezistent i poate suporta o
iarn n Romania. Deasemenea se poate prelungi dezvoltarea plantei acoperind-o
iarna, determinnd-o astfel s rodeasc mai mult anul urmtor. n majoritatea
cazurilor soiurile autofertile sunt cele mai potrivite pentru zona noastr. Tehnologia
de cultivare a speciilor de kiwi in tara noastra.

20

De cativa ani, alaturi de batranele podgorii dobrogene si-au facut aparitia si

fructele exotice: cercetatorii de la OSTROVIT SA au reusit sa aclimatizeze kiwi. Ideea
i-a apartinut unui cercetator viticol de la Valea Calugareasca, Emilian Ionescu.
Primele plante de kiwi au fost aduse din Italia si au fost necesari mai multi ani
pentru aclimatizarea lor.
In cadrul proiectului a fost implicata si Academia de Stiinte Agricole si Silvice din
Bucuresti. Cele doua hectare cultivate cu kiwi nu sunt, deocamdata, profitabile. Desi
plantele s-au adaptat, recolta obtinuta este de doar 1-2 tone la hectar, fructificarea
plantelor fiind afectata de mai multi factori, mai ales de temperatura.

Asemanatoare cu vita-de-vie
Cultivarea kiwi-ului se aseamana, din punct de vedere tehnologic, cu viticultura.
21

Culturile de kiwi de la Ostrov sint irigate si protejate de vint cu perdele de aparare.

Chiar daca unele plante au mai degerat, in mare parte ele au rezistat, iar
reprezentantii societatii doresc sa comande altele, tot in Italia, pentru a umple
golurile din plantatie.
Am cautat sa profitam de potentialul zonei, mai ales ca suntem pozitionati in
imediata apropiere a Dunarii. Si cum kiwi este un fruct care are nevoie de foarte
multa apa am decis sa infiintam cateva hectare. Mai mult decat atat, nu are nevoie
de un tratament special, din acest punct de vedere fiind considerata o planta putin
pretentioasa. Astfel, am comandat din Italia un soi special care sa reziste la
temperaturile scazute din Dobrogea, a declarat anul trecut, Cornelia Dragomir,
director tehnic la OSTROVIT SA.
Date tehnice:

pretul unui rasad de kiwi adus din Italia a fost de 4 euro

o planta incepe sa fructifice dupa 4 ani

in conditii optime de clima, productia medie in cultura de kiwi este de 40 de

tone la hectar
Cap.IV Concluzii finale.
Cultivarea plantei de kiwi:
In padurile din care este originara, planta care face kiwi poate fi descrisa ca un
arbust cu vite lungi, viguroase si lemnoase, asemanatoare lianelor, cu aspect
asemanator vitei-de-vie. In conditii optime de dezvoltare, un singur exemplar
acopera o zona de 3-4,5 m latime, 5-7 m lungime si 2,7-3,6 m inaltime. In plantatie,
kiwi se conduce pe diferite sisteme de spalier.
Foliaj: frunzele mari, de culoare verde inchis, cu aspect lucios au forma ovala
inspre rotunda, cu 17-25 cm diametru. Frunzele si lastarii tineri sunt acoperiti cu
peri rosiatici, pe cand frunzele mature au peri de culoare verde inchis pe partea
superioara si albi, cu vene albicioase pe partea inferioara.
Florile: sunt mari, au 2,5-5 cm diametru, culoare alba spre crem si oarecum
parfumate; apar cate una sau cate trei, pe vite, la axilele frunzelor. Perioada de
inflorire se intinde pe mai multe saptamani, din mai pana in iunie, in functie de
conditiile climaterice. Kiwi este un arbust androsteril, adica florile poarta fie
organele reproductive masculine, fie cele feminine, asa ca este nevoie de arbusti de
sex diferit pentru a se produce fructe. Exista specii cu flori ale caror organe
reproductive masculine pot produce fructe, dar aceste nu sunt de calitate buna.
Fructul: este oval, ovoid sau oblong, lung de 7,5 cm, cu pielita maronie, acoperita
cu peri mici, tari. Pulpa fructului este ferma, tare pana cand e complet copt si are o
culoare verde deschisa, stralucitoare, uneori galbuie sau maronie. Mijlocul fructului
22

este suculent, cu linii demarcatoare intre care se afla seminte mici, de culoare
purpuriu inchis sau aproape negre. Aroma fructului este dulce acrisoara inspre
acida.
Origine: Kiwi este originar din valea raului Yangtze, din nordul Chinei si din
provincia Zhejiang, pe coasta estica a Chinei
Cultivare si ingrijire
Kiwi are nevoie de o lunga perioada de dezvoltare (cel putin 150 de zile calde,
fara inghet), care nu trebuie sa se suprapuna peste perioadele reci din toamna sau
iarna tarzie. Cand este in perioada de repaus, kiwi poate rezista si la temperaturi de
sub limita de zero grade Celsius. Totusi, arbustul trebuie aclimatizat usor cu
temperaturile scazute, pentru ca orice scadere brusca poate duce la craparea
trunchiului si astfel la imbolnavirea vitelor. Ingheturile care pot interveni iarna tarziu
omoara mugurii lipsiti de aparare, lucru care limiteaza recolta de fructe.
Toate varietatile de kiwi au nevoie de o perioada de adaptare la frigul iernii. Cel mai
des cultivata varietate de kiwi este Hayward, care are nevoie de o perioada de 800
de ore la temperaturi intre 0-7 grade Celsius pentru a face fata cu bine iernii. In
zonele in care iernile sunt blande, se pot cultiva cu succes varietati ca Elmwood,
Dexter, Abbott, sau Vincent; in aceste zone, vitele de kiwi isi pot pastra frunzele,
caz in care nu vor inflori in sezonul urmator. Kiwi poate fi cultivat foarte usor si in
ghiveci, ca planta de interior.
Locul de plantare
Kiwi poate fi plantat si intr-un loc cu partiala umbra, dar cel mai bine se dezvolta
intr-un loc insorit, in care se poate intinde pe un spalier. Vitele trebuie protejate de
vantul puternic, pentru ca rafalele puternice pot rupe lastarii nou aparuti de pe
tulpina. Nu este recomandat sa cresteti un kiwi daca locuiti intr-o zona cu clima
foarte calda.
Pregatirea locului de plantare
Kiwi are nevoie de un spalier mare, bine realizat, sau de orice alta suprafata
peste care sa isi intinda vitele lungi. Pentru un simplu spalier puteti confectiona
unele in forma de T, la care ambele laturi sa fie lungi de 2,4 metri, dintre care 60 de
cm trebuie sa fie in pamant, iar prin laturile de sus sa treceti niste sarme (desigur,
acesta este cazul in care kiwi este cultivat in sera sau in zonele in care poate fi
plantat afara - pentru cultivare in ghiveci, dimensiunile vor fi mult mai mici). Daca
nu doriti sa folositi acest sistem, utilizati un sismplu bat sau o scarita speciala de
care se gaseste si in comert.

23

Pamantul
Kiwi prefera solurile mai acide, cu pH-ul intre 5-6,5, bine drante, bogate in
materii organice. Frunzele vor arata lipsa de nitrogen daca pamantul nu este acid.
Arbustul nu tolereaza solurile cu concentratie mare de sare.
Udarea
Kiwi trebuie udat din abundenta, mai ales in perioada activa, cand este in plina
dezvoltare, si pentru a evita problemele care pot aparea din aceasta scauza,
pamantul trebuie sa fie foarte usor drenabil. Udarea regulata vara, cand este foarte
cald, este un lucru absolut necesar. Stresul cauzat de seceta se manifesta prin
caderea frunzelor, ingalbenirea sau arderea marginilor acestora, iar in cazuri
extreme se ajunge la caderea tuturor frunzelor si aparitia unor lastari tineri.
Fertilizarea
Kiwi trebuie tratat cu substante fertilizatoare, mai ales cu nitrogen, element de
care are nevoie din plin, mai ales in prima jumatate a sezonului de crestere. Adaosul
de nitrogen la sfarsitul perioadei va duce la aparitia unor fructe mai mari, dar
acestea nu vor rezista la depozitare. In solurile bazice, un fertilizator pentru arbusti
fructiferi trebuie turnat in jurul tulpinii, dupa care pamantul trebuie udat bine aceasta operatie trebuie efectuata la inceputul lunii martie. Urmeaza apoi
tratamente suplimentare, la inceputul verii. Se pot folosi substante care contin si
alte elemente nutritive si minerale necesare plantelor. Acoperirea pamantului din
jurul tulpinii cu balegar si/sau paie uscate este foarte benefica. Totusi, stratul nu
trebuie sa intre in contact direct cu tulpina, pentru ca poate putrezi coroama
arbustului.
Taierile
Pentru a obtine o buna productie de fructe, taierile de formare sunt absolut
necesare. Tehicile de taiere se bazeaza de obicei pe inlocuirea trunchiului principal,
si difera numai in functie de sistemul de spalier folosit. Vitele de kiwi trebuie, dupa
cum am mai spus, sa fie antrenate pe un sistem din urmatoarele: o singura sarma,
3-5 sarme intinse pe un sistem in T sau pe un alt fel de spalier. In toate cazurile, una
din vite va fi antrenata in sus, pe sarme. Cand varful vitei se incolaceste ca un
carcel, acesta trebuie taiat, iar de la tulpina se lasa sa mai creasca in ca o vita.
Dupa doi ani, arbustul va avea deja mai multe astfel de vite, In sezonul de crestere,
fiecare ramura laterala va da cate un lastar nou, la cam 1/3 din distanta de la care a
crescut chiar ea. In iarna urmatoare, taiati trunchiul batran, si repetati aceasta
operatie in fiecare an.
Inmultire
24

Semintele pot fi plantate intr-un amestec de pamant fin, nisipos, care trebuie
mentinut umed, dar nu imbibat cu apa. Semintele germineaza in 4-5 saptamani.
Plantele obtinute astfel vor trebuie altoite pentru a produce arbusti vigurosi. Kiwi
cumparati din sere sunt, de obicei, deja altoiti. Atat arburii altoiti cat si cei nealtoiti
au fiecare avantajele lor.
Arbusti de kiwi obtinuti din butasi sunt de obicei mai rezistenti la frig; daca se usuca
pana la nivelul solului, un kiwi obtinut din butas va da lastari noi la primavara,
lastari care vor avea aceleasi caracteristici ca planta initiala.
Boli si daunatori
Kiwi nu are prea multe probleme din acest punct de vedere, probabil si datorita
faptului ca daunatorii din tara noastra nu sunt specifici acestui gen. Vara, melcii pot
ataca ramurile tinere. Alti daunatori mai sunt cartitele, paduchii de frunza si
nematodele, care reduc vigoarea arbustului.
Recoltarea
Rapiditatea cu care se coace kiwi depinde de soiul cultivat si de conditiile
climatice. Din punct de vedere comercial, fructul se recolteaza cand este matur,
adica in momentul in care zaharurile solubile din el ating 6,5 unitati pe un
refractometru. Pentru cei care cresc in Romania kiwi, cel mai bine este sa recolteze
pana la 1-15 noiembrie, in conditii semi-protejate, data pana la care semintele din
interior sunt deja negre.
Odata cules, fructul trebuie asezat intr-o punga de plastic si apoi depozitat in
frigider. Cand e nevoie, kiwi poate fi scos din frigider si lasat sa se mai coaca, in aer
liber. In conditii bune, fructele se pot pastra si cateva luni.
Specii
Kiwi rezistent: Actinidia arguta, A. kolomikta
Kiwi rosiatic: A. melanandra
Kiwi cu ramuri argintii: A. polygama
Kiwi purpuriu: A. purpurea

BIBLIOGRAFIE:
1.LUNGU MARIUS (2010)-Resursele climatice din Dobrogea ,Ed.a 2-a ,rev.Bucuresti:Editura Universitara,2010.
2.CIULACHE,S.(2000).Meteorologie si climatologie .Edit. Univ. Bucuresti.
25

3. Alexandrescu Mihaela (1991), Particulariti ale regimului

precipitaiilor n Dobrogea de Nord.
4.Lungu Marius,(2008) ,Riscul eolian pentru activitatile agricole din Dobrogea .

26