Tema 3

1. Care este altitudinea maximă din Câmpia Moldovei (Jijiei) ? Cum se numeşte
vârful respectiv ? Localizaţi.
2. Care este altitudinea maximă din Podişul Bârladului ? Cum se numeşte vârful
respectiv ? Localizaţi.
3. Care este sensul în care s-au retras apele lacului sarmato - pliocen din Podişul
Moldovei, la momentul formării uscatului ?
4. Care sunt procesele geomorfologice actuale care predomină în Podişul
Moldovei ? Explicaţi de ce.
5. Care sunt rocile dure din Podişul Sucevei şi din Podişul Central Moldovenesc ?
Dar din Colinele Tutovei ? Ce efect are în relief prezența acestora ?
6. Câte terase are Siretul în sectorul Paşcani - Adjud ? Care este altitudinea relativă
a celei mai înalte terase ?
7. Ce este o vale consecventă ? Daţi 2 - 3 exemple din Podişul Moldovei.
8. Ce este o vale subsecventă ? Daţi 2 - 3 exemple din Podişul Moldovei.
9. Ce este o vale obsecventă ? Daţi exemple de areale din Podişul Moldovei unde
se întâlnesc acestea.
10. Ce este şi unde se află Coasta Iaşilor ?
11. Ce este şi unde se află Coasta Lohanului ?
12. Ce este şi unde se află Coasta Racovei ?
13. Ce fel de structură (geologică, cu efecte în relief) predomină net în tot Podişul
Moldovei ? Care este sensul de înclinare a stratelor în Podișul Moldovei şi ce
valoare are această înclinare (m/km) ?
14. Ce râu trece prin oraşul Roman ? Dar prin Bacău ? Dar prin Iaşi ?
15. Ce sunt calcarele oolitice ? Ce vârstă au ele şi unde pot fi întâlnite în Podişul
Moldovei ?
16. Ce sunt cineritele de Nuţasca - Ruseni, ce vârstă au ele şi în ce subunitate
geografică a Podişului Moldovei se întâlnesc ?
17. Ce vârstă predomină în cazul formaţiunilor geologice de la suprafaţă din Podişul
Moldovei ?
18. Cum se numeşte unitatea geologică (structurală) pe care se dezvoltă
predominant Podişul Moldovei ?
19. Cum se numeşte unitatea geologică (structurală) pe care se situează partea de
sud a Podişului Moldovei ?
20. Cum sunt distribuite terasele Siretului faţă de cursul acestui râu (simetric sau
asimetric) ? Încercaţi să explicaţi această situaţie.
21. Enumeraţi şi localizaţi subunităţile Câmpiei Moldovei (Jijiei).
22. Enumeraţi şi localizaţi subunităţile Podişului Bârladului.
23. Enumeraţi şi localizaţi subunităţile Podişului Sucevei.
24. Explicaţi de ce Câmpia Moldovei este mai joasă cu 200 - 300 m decât Podişul
Sucevei şi decât Podişul Bârladului.
25. În ce formă de relief se află municipiul Rădăuţi, cum se numeşte aceasta şi de ce
judeţ aparţine acest oraş ?
26. În ce localitate din Podişul Moldovei se exploatează sare ? Localizaţi.
27. Localizaţi Dealul Ciungi şi explicaţi ce superlative deţine.
28. Unde aflorează pe teritoriul Podişului Moldovei roci de vârstă cretacică ? Încercaţi
să formulaţi şi o explicaţie a acestei situaţii.
29. Unde se află Culmea Siretului ? Ce denumire mai are ea ?
 30. Unde şi de către cine a fost definit calcarul de Repedea ? (Unde se află Dealul
Repedea ?) Ce vârstă are această rocă ?

REZOLVARE:

1. Altitudinea maximă din Câmpia Moldovei (Podişul Jijiei) este de 265 m și se află în Dealul
Cozancea.

2. Informațiile specifice despre altitudinea maximă din Podişul Bârladului nu au fost identificate
direct în fragmentele disponibile. Totuși, se menționează că în partea central-sudică a Podişului
Moldovei, care include Podişul Bârladului, altitudinile frecvent depășesc 400 m, cu vârfuri
precum Doroşanu (564 m), Poiana Neamţului (530 m), și Aninoasa (522 m). Acestea pot oferi
indicii despre altitudinile în Podişul Bârladului, dar fără o mențiune specifică a vârfului maxim.

3. Sensul în care s-au retras apele lacului sarmato-pliocen din Podişul Moldovei, la momentul
formării uscatului, a fost influențat de ridicarea generală a regiunii și de retragerea treptată a
nivelului de bază spre sud, ceea ce a dus la fragmentarea și adâncirea râurilor în câmpia litorală
din sud și centru.

4. Procesele geomorfologice actuale care predomină în Podişul Moldovei includ eroziunea,

sedimentarea și procesele fluviale, evidențiate de fragmentarea suprafeței vechi din nord și
adâncirea în câmpia litorală din sud și centru, alături de acumularea de conuri torențiale de nisip
și pietriș.

5. Informațiile specifice despre rocile dure din Podişul Sucevei, Podişul Central Moldovenesc,
Colinele Tutovei și efectele lor în relief nu au fost identificate direct în fragmentele disponibile.

6. Numărul de terase ale Siretului în sectorul Paşcani - Adjud și altitudinea relativă a celei mai
înalte terase nu au fost specificate direct în fragmentele disponibile.

7. O vale consecventă este o vale care urmează direcția generală a structurii geologice
predominante. Exemplele specifice din Podişul Moldovei nu au fost identificate direct în
fragmentele disponibile.

8. O vale subsecventă este o vale care se dezvoltă secundar față de structura geologică
predominantă, adesea perpendiculară pe direcția principală. Exemplele specifice din Podişul
Moldovei nu au fost identificate direct în fragmentele disponibile.
9. O vale obsecventă este o vale care curge în direcția opusă înclinării straturilor geologice.
Exemplele specifice din Podişul Moldovei nu au fost identificate direct în fragmentele
disponibile.

10. Coasta Iaşilor reprezintă un front cuestic cu denivelări de 200-300 m, considerat de unii
autori de natură tectonică, iar de alții, de origine erozivă.

11. Coasta Lohanului nu este menționată explicit în textele disponibile, însă referiri la Lohan și
Jaravăț sugerează că acestea sunt culoare subsecvente în Podișul Moldovei, posibil asociate cu
formele de relief structural și eroziune diferențiată.

12. Coasta Racovei apare menționată în contextul structurii geologice a Podișului Moldovei,
implicând prezenta unor fronturi cuestice și platouri structurale, dar nu sunt detalii specifice
despre locația sau caracteristicile acesteia în fragmentele accesibile.

13. Podișul Moldovei este caracterizat de o structură geologică predominant sedimentară, cu

stratificații sarmațiene în nord și pliocene tot mai noi către sud. Această structură influențează
puternic relieful, incluzând fronturi cuestice și platouri structurale, cu altitudini frecvent peste
400 m în nord.

14. Râul care trece prin orașul Roman este Moldova, prin Bacău trece Bistrița, iar prin Iași curge
Bahluiul.

15. Calcarele oolitice sunt menționate în contextul geologic al Podișului Moldovei, indicând o
diversitate de rocii, inclusiv gresii calcaroase, dar detalii specifice despre vârstă și locație exactă
în Podiș nu sunt oferite în fragmentele accesibile.

16. Cineritele de Nuţasca – Ruseni nu sunt menționate explicit în textele disponibile, indicând
necesitatea unor surse suplimentare pentru detalii specifice despre vârstă și localizare în Podișul
Moldovei.

17. Vârsta predominantă a formațiunilor geologice de la suprafață în Podișul Moldovei variază,

având cicluri de sedimentare de la proterozoic superior la pliocen superior, ceea ce sugerează o
mare diversitate temporală a rocilor de suprafață.

18. Unitatea geologică predominantă pe care se dezvoltă Podișul Moldovei este descrisă ca
făcând parte din Platforma moldovenească și Depresiunea Bârladului, indicând o complexă
alcătuire geologică și evoluție paleogeografică.
19. Partea de sud a Podișului Moldovei se situează pe Depresiunea Bârladului, care este o zonă
geologică distinctă formată prin fracturarea fundamentului și caracterizată prin sedimentare de la
mezocretacic la pliocen superior.

20. Terasele Siretului sunt distribuite asimetric față de cursul râului, reflectând influența
structurii geologice și a proceselor geomorfologice asupra modelării reliefului.
21. Subunitățile Câmpiei Moldovei (Jijiei) nu au fost descrise detaliat în textele accesibile.
Câmpia Moldovei este menționată în contextul lacurilor, vegetației și faunei, precum și al
condițiilor biogeografice, dar fără a specifica subunități.

22. Subunitățile Podișului Bârladului includ Podișul Sacovăț, Podișul Vaslui, Podișul Racovei,
Depresiunea Bârladului superior și Depresiunea Huși.

23. Subunitățile Podișului Sucevei cuprind Dealurile piemontane Ciungi – Leahu, precum și alte
zone nu specificate în detaliu în fragmentele accesibile.

24. Explicația pentru diferența de altitudine între Câmpia Moldovei și Podișurile Sucevei și
Bârladului nu este oferită direct în fragmentele accesibile, dar aceasta ar putea fi legată de
procesele geomorfologice, structura geologică și istoricul evolutiv diferit al acestor regiuni.

25. Municipiul Rădăuți se află în Depresiunea Rădăuți, parte a Culoarului Sucevei, și aparține
județului Suceava. Este o zonă cu condiții climatice specifice, având geruri frecvente legate de
inversiuni termice și un exces de umiditate.

26. Localitatea din Podișul Moldovei unde se exploatează sare este Cacica, menționată în
contextul Dealurilor piemontane Ciungi – Leahu.

27. Dealul Ciungi este menționat ca parte a Dealurilor piemontane Ciungi – Leahu, la contactul
cu Obcina Mare, având o altitudine și caracteristici geologice specifice, dar superlativele deținute
nu sunt descrise detaliat în textele accesibile.

28. Rocile de vârstă cretacică în Podișul Moldovei nu sunt descrise direct în fragmentele
accesibile, iar o explicație a prezenței lor necesită analiza contextului geologic mai amplu al
regiunii.
29. Culmea Siretului, menționată și ca Dealurile Bour – Dealul Mare sau Dealurile Botoșaniului,
este dominată de versanți abrupți și are înălțimi în jur de 400 m, cu Vf. Tudora atingând 587 m.
Se află la limita față de Câmpia Moldovei și este caracterizată prin structura geologică specifică.

30. Calcarul de Repedea este o formă geologică renumită pentru fosilele pe care le conține,
indicând un mediu marin din perioada Miocenului. Acest calcar este expus în mod particular în
zona Iași, mai precis la Dealul Repedea, care se află în imediata apropiere a orașului. Vârsta rocii
este miocenă, ceea ce o plasează între 5,3 și 23 milioane de ani în urmă. Dealul Repedea este un
sit de importanță paleontologică și geologică, fiind frecvent studiat pentru înțelegerea istoriei
geologice a regiunii Moldovei. Această zonă este valoroasă atât pentru cercetarea științifică, cât
și pentru educația geologică și paleontologică.