Jumiitatea de est a Imperiului

Roman s-a transformat

fntrun stat grec ortodox Bizantu~. Constantinopolu~
capitala Bizantului, a fost
timp de secole cel mai frumos
ora-5 al Europei.
I riitial,
malul

Bizantul a fost un ora~ ~rec s!tuat pe

european
al Bosforulul,
stramtoare

ce separa Asia Mica (astazi Turcia) de

Europa. Intelegand importanta acestei a~ezari
inconjurate de apa din trei parti, imparatul
Constantin a repus bazele acestui ora~ in 330
d.Hr. Numit Constantinopol
dupa numele
fmparatului, ora~ul a devenit "noua Roma", de
unde era guvernata jumatatea de est a
Imperiului. ~pre deosebire de vest, aceasta
regiune mai avea resurse ~i bogatii considerabile, inclusiv ora~e importante; toate acestea iau dat posibilitatea sa faca fata cu succes
perioadelor grele care au urmat, culminand in
476 cu caderea imparatului roman.
Un imperiu
zguduit
imparatul aflat la Constantinopol a continuat sa
guvemeze Balcanii, Grecia ~i estul Mediteranei.
De~i numim aceasta regiune Imperiul Roman
de Rasarit, pentru cei aflati sub conducerea sa
noua stapanire era cunoscuta sub numele de
Imperiu (oricat de instabil ar fi fost acela). Pe
de alta parte, ei sperau ca Apusul nu era pierdut pentru totdeauna. insufletit de aceasta
idee, imparatul Iustinian (527-565) a initiat o
puternica mi~care militara, recucerind Africa de
1;-!ord, ltalia ~i sudul Spaniei. Domnia lui

Justinian a fost marca~ de o serie de realiz~ri

remarcabile: amendarea legii romane ~i construireaunor cl~diri impozante, cum ar fi Hagia
Sophia (Catedrala Sfilnta Sofia), sunt doar o
parte din acesterealiz~ri.
Dar Imperiul nu putea s~ apere granite atilt
de intinse la nesfilr~it. in 568 lombarzti au
cucerit nordul ltaliei, dar in general in partea
de apus aveau loc numeroase retrageri de
trope. in partea de est, sortti se dovedeau
schimb~tori in luptele cu Persia; dar in anti
630 arabti musulmani au n~v~lit din Arabia ~i
au cucerit Persia, invingilnd Bizantul, Siria,
Egiptul ~i Africa de Nord. Dup~ pierderea
Tunisiei, In 696, Imperiul Roman de Ras~ritse
limita la Balcani, Asia, Sicilia ~i o palm~ de
p~miint in sudul ltaliei.
Aceste state au constituit inima Imperiului
in unnatoarele secole. Pierderile suferite in secolul al VII-lea au avut ~i avantaje:Imperiul era
mai compact iar granitele erau mai u~or de
ap~rat. Din numeroase puncte de vedere

Imperiul a rnmas "roman" cu un imparat autocratic ~i sistem legislativ de inspiratie romana.

Dar limba folosita ~i cultura erau grece~ti, iar
religia se dezvolta lntr-un mod aparte. Din
acest motiv istoricii prefern sa foloseasca denumirea de Imperiul Bizantin, sau simplu Bizant.
Cu o armata foarte bine pregatita ~i riguros
reorganizat ca un stat din "pri~
linie", afla!
permanent sub amenintarea Islamului, Bizantul
a rezistat timp de opt secole. Cea mai importanta cheie de rezistent:l a constituit-o sistemul
de aparare al Costantinopolului, prin intermediul a trei ziduri care s-au dovedit de nestrapuns. Constantinopolul era totodata cel mai
mare ~i mai superb ora~ al cre~tinatatii, leagan
al unei culturi In care artele ~i, In general, rafinamentul1i faceau pe cruciati ~i pe feudalii din
Apus sa se simta ca n~te bieti provinciali.

O Manuscris
din secolul al XIVlea, ce inJa,i~eaza
atacul marinarilor
bizantini asupra du~manilor, cu ajutorul
"Jocului grecesc".
Acesta era un
amestec de var
nestins, petrol ~i sulJuri, care lua Joc in
contact cu apa.
Aceasta inven'ie,
datand aproximativ
din anul 675 d.Hr., a
asigurat controlul
flotei bizantine
asupra Mediteranei.
63

BIZANTUL
O Lupta solda,ilor
bizantini cu bulgarii.
Statui bulgarilor a
fost recunoscut de
Bizan, in 681, devenind foarte puternic
in timpul lui Simeon
(893-927). Sub domnia lui Vasile II,
Bizan'ul a cucerit
statui bulgarilor.
Dupa o batalie
cumplita. in 1014. se
spune ca Vasile ar fi
orbit 14000 de prizonieri. motiv pentru
care a fost numit
..uciga~ul de bulgari".

O imparatul Vasile
I, intemeietorul
dinastiei macedonene, sub conducerea careia puterea
Bizan~ului a atins
punctul culminant.

O Aceasta pictura bizantina prezinta prosperitatea existenta in regiunile rurale, in timpul dinastiei macedonene. Dupa moartea lui
Vasile al 1I-lea, cre~terea taxelor a ingreunat
foarte mult via,a ,aranilor .
jntre R:Isarit ~i Apus s-a produs o ruptura
~i din punct de vedere al religiei. Printre
cuceririle arabilor s-au numarat ~i maretele
dioceze Antiohia, Ierusalim ~i Alexandria. jn
aceasta situatie, Constantinopolul
~i Roma
raman singurele pretendente la postul de
lider al cre~tinatatii, iar disputele dintre ele se
intensifica.
La Constantinopol, jmparatul era protectorul Bisericii, avand autoritate directa asupra
ei, in timp ce la Roma papa stabilise ca
Biserica latina era independenta de stat, uneori fiindu-i chiar rivala.
Datorita divergentelor de ordin religios,
cele doua biserici s-au indepartat din ce in ce
mai mult, pana cand in 1045 a avut loc Marea
Schisma. De aici s-au format
Biserica
Romano-catolica ~i Biserica Ortodoxa din
zilele noastre.
De-a lungul secolelor alIX-lea ~i al Xo-lea,
misionarii bizantini i-au convertit la ortodoxism
pe sarbi, bulgari ~i ru~i. Aceasta a fost una dintre importantele victorii pe care bizantinii le-au
obtinut in epoca de aur, care a durat incepand
cu dornnia lui Vasile I (867-876) pana la domnia lui Vasile Il (976-1025); armatele imperiale
au continuat ofensiva, cucerind o mare parte a
Balcanilor ~i a Orientului Apropiat.
Conflicte
La sfar~itul secolului al XI-lea, in Imperiu au
luat na~tere numeroase certuri ~i lupte intre
diferite grupuri aflate in opozitie tocmai cand
noii inamici erau aproape infranti. Normanzii
i-au alungat pe bizantini din sudul Italiei, in
timp ce turcii au pus pe picioare Islamul ~i au
in,,:ins armata imperiala la Manzikert (1071),
intr-o batalie ce a jucat un rol important in
istoria lumii. O mare parte din Asia Mica, care
era sursa de forte umane a Bizantului, a fost
cucerita.
Salvata de la un dezastru ce parea iminent,
datorita certurilor iscate intre inamici, Bizantul
cere ajutorul Apusului. Astfel are loc Prima
Cruciada (1096-99), in timpul careia este recuperat Ierusalimul, iar Imperiul este eliberat de
o parte din presiunile externe, permitandu-se
astfel o modesta expansiune a Bizantului. jn
1176 apar noi probleme
care slabesc
Imperiul. De data aceasta problemele sunt
64

iscate de cruciatii
cre~tini care jefuiesc
Constantinopolul.
Are loc a Patra Cruciada
(1202-04), care a tranSfoffilat Bizantullntr-un
"Imperiu Latin" fragmentat.
A
Suprema1ia
otoman3
In mod remarcabil, In 1261, unul din principatele grece~ti ce supravietuise a reu~it sa-i
Invinga pe latini, refacand un Bizant In miniatura, In vestul Asiei Mici ~i In Grecia. Dar In
1340 un dezastruos razboi civil a dat posibilitate otomanilor sa Invinga Imperiul. Sfar~itul a
fost amanat deoarece fortele otomane erau
implicate In alte lupte. Dar In 29 mai 1453
ultimullmparat,
Constantin al XI-Iea, a murit
aparand zidurile Constantinopolui, In timp ce
marele ora~ era distrus ~i jefuit de catre turci.