BALADA UNUI GREIER MIC, GEORGE TOPARCEANU

Peste dealuri zgribulite,/Peste arini zdrenuite,/A venit aa, deodat,/Toamna

.cea
ntunecat
Lung, slab i zlud,/Boteznd natura ud/C-un mnunchi de ciumafai,
-/Cnd se scutur de ciud,/mprejurul ei departe/ Risipete-n evantai/Ploi
mrunte,/Frunze
moarte,/Stropi
de
tin,/Guturai
i cum vine de la munte,/Blestemnd/i lcrimnd,/Toi ciulinii de pe vale/Se
pitesc prin vguni,/Iar mceii de pe cmpuri/ O ntmpin n cale/Cu grbite
plecciuni
Doar pe coast, la urcu,/Din csua lui de hum/A ieit un greieru,/Negru,
:mic,
muiat
n
tu/i
pe-aripi
pudrat
cu
brum
Cri-cri-cri,/Toamn gri,/Nu credeam c-o s mai vii/nainte de Crciun,/C puteam i eu s-adun/O grun ct de mic,/Ca s nu cer mprumut/La vecina
mea furnic,/Findc nu-mi d niciodat,//i-apoi umple lumea toat/C m-am
dus
i
i-am
cerut
Dar de-acu,/Zise el cu glas sfrit/Ridicnd un picioru,/Dar de-acu s-a
!isprvit/Cri-cri-cri,/Toamn
gri,/Tare-s
mic
i
necjit
Cunoscut ca poet al anotimpurilor (mai ales n Rapsodii), al lumii gingase a
florilor si a micilor vietuitoare, George Toprceanu a nfatisat n lirica sa acest
univers cu duiosie si umor, el fiind un sentimental care transforma "-n glume
."lacrimile
clare
O astfel de opera literara este si "Balada unui greier mic", publicata n
saptamnalul "Lumea bazar", n anul 1923, fiind apoi inclusa n editia
."urmatoare
a
"Baladelor
vesele
si
triste
Poezia are o structura bine articulata, ncepnd cu sosirea toamnei si
ncheindu-se cu monologul greierului prin care "exprima o mare delicatete si
duiosie".
(C.
Ciopraga)
Sosirea neasteptata a toamnei "celei ntunecate" este prezentata expeditiv n
primele patru versuri, poetul insistnd asupra rapiditatii actiunii, asupra
surprizei ("A venit asa, deodata") si a dimensiunilor impresionante ale
peisajului luat n stapnire de anotimp ("Peste dealuri zgribulite./Peste tarini
zdrentuite"). Elementele cadrului natural sunt caracterizate prin epitetele
zgribulite si zdrentuite care atribuie nsusiri celor doi termeni ai enumeratiei
peste dealuri, peste tarini, iar epitetul cea ntunecata evidentiaza una din
.trasaturile
anotimpului

atmosfera
mohorta
Toprceanu insista apoi asupra chipului toamnei prin intermediul epitetului
triplu lunga, slaba si zaluda, cu rol personificator, ea aparnd asemenea uni
duh malefic care lasa n urma sa toate relele posibile: "Ploi marunte,/ Frunze
moarte,/ Stropi de tina./ Guturai./" Enumeratia ploi, frunze, stropi de tina,

guturai ntre termenii careia se intercaleaza epitetele marunte si moarte

reliefeaza ntr-un ritm alert fenomenele specifice acestui anotimp si transmite
.un
sentiment
de
neliniste
si
de
teama
Natura reactioneaza diferit n fata toamnei care "|vine de la munte/Blestemnd
si lacrimnd": cuprinsi de panica, ciulinii "se pitesc prin vagauni", macesii o
ntmpina "cu grabite plecaciuni", iar greierasul si face aparitia "pe coasta, la
urcus" iesind "din casuta lui de huma". Att toamna, care blestema si
lacrimeaza (sugestie a vntului si a ploii), ct si celelalte elemente ale naturii
apar personificate prin intermediul unor verbe de miscare: "se pitesc",
"ntmpina", "a iesit". Cu o arta desavrsita de miniaturist, de fin bijutier,
scriitorul zaboveste asupra imaginii greierului insistnd asupra coloritului prin
folosirea enumeratiei "negru, mic, muiat n tus..., pudrat cu bruma". Duiosia si
compasiunea cu care Toprceanu vorbeste despre greier, gingasia acestuia sunt
evidentiate att de enumeratia anterioara, ct si de diminutivele "casuta" si
.""greieras
Partea finala, care cuprinde monologul greierului, copleseste prin delicatete si
duiosie, depasind cu mult gingasia existenta n alte creatii, cum ar fi "Rapsodii
de toamna". Toamna l gaseste pe greier cu camara goala, fapt pe care-l
motiveaza prin credulitatea sa izvorta dintr-un calcul gresit ("Nu credeam c-o
sa mai vii/ nainte de Craciun./ Ca puteam si eu s-adun/ O graunta ct de
mica/"). Drama micii vietati este cu att mai mare, cu ct posibilitatea
mprumutului la "vecina furnica" este exclusa atta timp ct orice ncercare
este urmata de refuz si de brfa: "Fi'nca nu-mi da niciodata,/ Si-apoi umple
lumea toata/ Ca m-am dus si i-am cerut../". De aceea, n cuvintele greierului si
face loc disperarea si resemnarea ("Dar de-acus, [...]/ Dar de-acus s-a
ispravit.../"), singura consolare ramnndu-i autocompatimirea: "Cri-cri-cri,/
"/Toamna
gri,/Tare-s
mic
si
necajit
In cuvintele greierului ca si n ntregul text si face loc umorul, "folosit ca
mijloc de transmitere a duiosiei" (D. Micu), caci scriitorul priveste cu
ngaduinta, cu ntelegere pasivitatea, neglijenta, naivitatea, ca atribute specific
omenesti. Un rol important n reliefarea atitudinii poetului l au si epitetele
"toamna gri", glas sfrsit", diminutivul ..piciorus", repetitia "dar de-acus'\ si
adjectivele cu rol de nume predicativ "mic si necajit", care mbogatesc
.registrul
stilistic
folosit
anterior
Prin personificarea greierului "care poate fi totodata un om sarmant, [...] un
umil functionar. [...] un poet necunoscut, neanteles" (D. Micu), prin atitudinea
acestuia, Gcorge Toprceanu prefigureaza fabulele de mai trziu, scrise ntre
1930-1936, aceasta balada putnd fi socotita un exercitiu preliminar, chiar
.daca
si
are
nota
ei
de
originalitate
evidenta