Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Artur Gorovei - Ouale de Pasti - Studiu de Folclor
Artur Gorovei - Ouale de Pasti - Studiu de Folclor
STUDS[ $1 CERCETARI
XXX
OUILE DE PAST'
STUDIU DE FOLKLOR
DE
IA
ARTUR GOROVEI
71,
1p
DEPOZITUL GENERAL
MONITORUL OFICIAL
$1 1MPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA
BUCUREVTI
193
-a
www.dacoromanica.ro
ACADEMIA ROMANA
STUDII $1 CERCETARI
XXX
OUALE DE PA$TI
STUDIU DE FOLKLOR
DE
ARTIJR GOROTEI
MONITORUL OFICIAL
.$1 IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA
DEPOZITUL GENERAL
CARTEA ROMANEASCA.
BUCURESTI
1937
www.dacoromanica.ro
P REF ATA
In Octomvrie 1928, la (< Congresul International de Arta
populara din Praga, am facut o comunicare despre # Ornamentatia ouglor de Pasti la Romani , chestiune care Inca
nu fusese tratata. De atunci, am adunat materialul din lucrarea de fats, care complecteaza comunicarea sumara, facuta
pe cat permiteau imprejurarile in care a fost desvoltata.
La alcatuirea acestei lucrari am avut ajutor nepretuit dela
urmatoarele persoane, care au binevoit sa-mi comunice infor-
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
0. J. TUULIO, profesor la Universitatea din Helsinki (traduceri in limba franceza de texte finlandeze);
Dr. Hr. VACARELSKI, asistent pe langa Muzeul Etnugrafic din Sofia;
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PAST'
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
ACADEMIA ROMANA, Manuscris Nr. 3418.
RICHARD ANDREE, Braunschweiger Volkskunde. Braunschweig, 1901.
VLADZIMIERZ ANTONIEWICZ, Pisanki w Polsce. Revista a Ziemia a. An. IV,
Nr. 12, din 22 Martie 1913. Warszawa.
ARAZ (H. DJ. SIRUNI), Datine ti obiceiuri la Armeni. Datine de Patti. Revista
Ani a, An. I, vol. III, Iu lie 1936. Bucureati.
PREOTUL T. BALASEL, Oudle rotii. Legende, traditii, credinte, datine ti ziceri.
Revista a SezatoaLea , vol. XVII (r 9r 5).
1934, P. 87
Dr. EM. ELEFTERESCU, Focul din Seimbdta Pattilor. a 5ezftoarea *, XVIII.
p. rIo.
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
1920, A. B. Handpresstryckeriet.
G. JOCU, medic veterinar, Cdteva deslusiri asupra oudelor rosii ;27 incondeinte de Paid,
Bucuregti, 1912.
Kleine Notizen, in revista e Internat. Archiv fur Ethnographic 5, X, p. 213, 1897.
Prof. JOS. KLVANA, Kraslice morayske Paspevek k ornamentice lidove, in revista
S. KULCITKI, Despre superstitiile, obiceiurile, credintele locuitorilor din satul Stdvuceni, jud. Hotin. Rusegte, in revista I Kiiinevskie Eparhiialnik Vedomosti *,
P. 430, 1873.
KURDINOVSKI, Obiceiuri de Pafti in Basarabia. Rusegte, in revista 4tKiginevskie
Eparhiialnik Vedomosti 5, 1898.
Petersburg, 1895.
MIHAI LUPESCU, Povestea oului. Revista Sezatoarea *, I, p. 279, 1892.
S. FL. MARIAN, Sdrbdtorile la Romdni. Studiu etnografic, vol. II, Paresimile.
Bucuregti, 1899,
S. FL. MARIAN, Ornitologia poporului romdn. Cernauti, 1883.
www.dacoromanica.ro
()DALE DE PASTI
1897, p. 23.
Prof. Dr. FRANTI8EK POSPI8IL, Etnologicke Materidlie z Jihozdpadu U.S.A.
Brno, 1932.
C. RADULESCU-CODIN si D. MIHALACHE, Sdrbdtorile poporului, cu obiceturtle, credintele fi unele traditii legate de ele. Culegere din partile Muscelului.
Bucurecti, 1909.
C. RADULESCU-CODIN, Literature', traditii Ii obiceiuri din Corbii-Muscelului.
nucureti, 1929.
-M. RENTSCH, Volkssitte, Brauch und Aberglaube bei den Wenden. In revista a Each-
www.dacoromanica.ro
so
ARTUR GOROVEI
EUG. ROLLAND, Faune populaire de la France. Tome II, Les oiseaux sauvages.
Paris, Maisonneuve, 1879.
Dr. LUIS de HOYOS SAINT., Les zones ethnographiques de l'Ornementation populaire espagnole. In t Art. populaire *, II.
VICTOR SANDULESCU-TOPOLITA, 0 incercare de monografie a satului Hasdeu
din judetul Hotin. Revista a Izvorasul a, XI.
Prof. Dr. PAUL SARTORI, Osterei. In * Handworterbuch des deutschen Aberglaubens * VOL VI. Berlin and Leipzig, 5935, Walter de Gruyter et C-ie.
K. SCHMIDT, Die bduerliche Wohnung. Revista Sichsische Volkskunde *, 5903,
p. 482.
PAUL SEBILLOT, Le Folklore de Franc;,'''E. Guilmoto, editeur, Paris, 4 vol.,
1904 -1907.
PAUL SEBILLOT, La section des traditions populaires cl l'Exposition des arts de la
femme. *Revue des traditions populaires *, VII (1892), P. 457-473.
F. P. STULBERGER, Gelitzte Ostereier. Revista a Bayerischer Heimatschut *,
Prof. VICIU, Obiceiuri de Pa,sti. Revista * Comoara satelor *, II, P. 49. Elai, 5924.
T. VOLKOV, Les oeufs de Pdques. 4 Revue des traditions populaires *, VIII (1893),
P. 533.
ELENA NICULITA-VORONCA, Datinele 1i credintile poporului roman, adunate
fi afezate in ordine mitologicd. Cernauti, 5903.
www.dacoromanica.ro
Cum am putea sa precizam: unde si cand s'a inrosit primul ou ? Care popor 1-a intrebuintat, pentru prima oars,
nici n'am putea s ne intrebarn, pentruca oua rosii de piatra
s'au gasit si in morminte din vremuri prea vechi. Chinezii
intrebuintau ouale rosii cu doua mii de ani inainte de Hristos,
si de sigur ca, la dansii, obiceiul acesta era o mostenire din
timpuri si mai vechi.
Am putea, totusi, s incercam o explicare logics a originei
obiceiului de a inrosi (male.
Misterul care invaluie oul, de sigur ca a preocupat mintea
primului om inzestrat cu un rudiment de cugetare. Un obiect
neinsufletit, ca o piatra, sa dea nastere unei fiinte vii !
Oul a sintetizat misterul Creatiunii; dintr'un ou trebue sa se
fi nascut Universul, Lumea deci si omul.
Oul cosmic trebue presupus la baza credintei tuturor popoa-
www.dacoromanica.ro
12
ARTUR G OROVEI
din apa, mine s'au spart si din ele s'a format lumea: din
la caH, insa, traditia e putin cam intunecata: la dansii nu se spune ca.' din ou a iesit Universul,
ci a iesit o cask on un palat, care se pot confunda cu omul
ce locueste in ele, omul fiind o quintesenta a Universului.
rusi, Ukrainieni
Galii
Francezii de astazi au mers mai departe in conceptia for figurativa: si-au luat ca simbol cocosu/, al carui
germene este in ou.
Oul cosmic traieste si in credintele poporului nostru.
In Bucovina este credinta ca Soarele e dintr'un ou .
Intr'o poveste se spune: A fost odata un om si avea un
ou. El (omul) a fost Incuiat oul Intr'o lads si altul, ce stia,
and s'a dus omul de acasa, s'a dus si i-a dat drumul, si
din acela apoi s'a facut soarele pe cer .
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$TI
13
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
14
www.dacoromanica.ro
(WALE DE PAST!
rs
dupa ce dete fiecarui tovaras ate ceva, isi lua partea lui si
o duse mosneagului. Cand vazura mosnegii atata bogatie, era
s moara de bucurie.
Pe ou i1 insurara cu o fats frumoasa, si la nunta lui au jucat
toate gainele din lume 1).
PP. 80-91; Cosmulei, p. 48; Dan, Comuna Straja, p. 89; Voronca, Datine, 466,
471; Marian, Ornitologia, II, 252; Gorovei, Credinti, p. 101; Academia Roman4
..11anuseris Nr. 3418, fila 14, verso si alte.e.
3) Pamfile, Boale, p. 74.
www.dacoromanica.ro
16
ARTUR GOROVEI
# Focul este cel mai mare si mai activ dintre zeii cu cari
omul poate intra direct in comunicatie, prin mijlocul unor
rituri sacre si a unor descantece magice; cu el se stabileste
acest comert in chip mai intim, pentruca omul it produce
el insusi, sau cel putin it instaleaza, dupa vointa, pe vatra
sa, aprinzand flacara sacrificiului >>.
Acest zeu, Focul, este invocat in descantecele Chaldeenilor
Conceput ca forta care alunga duhurile necurate, si simbolizat prin coloarea lui rosie, focul a fost asociat oului, adica
i dupa credintele noastre romanesti, oul rosu este aparator in contra Diavolului.
Ouale rosii, pastrate in casa, apara de /11100 3).
Oul rosu e bun de pazeste casa de farmece. Babele dau
din el la muieri ca sa-I ingroape in curte, on in casa, dupa
usa 4).
pp. 169-173.
2) Lenormand, op. cit., p. 17o.
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA.STI
17
Staii Si Cercetdri
www.dacoromanica.ro
i8
ARTUR GOROVEI
rosie era semnul maririi si al cinstei, coloare cu care se Inasurau imparatii purpura
semnul biruintei, al fortei, al
slap Anirii.
Credintele si obiceiurile pagane au trecut in religia cresting, acomodandu-se cu dogmele ei. Zeii pagani traiesc si
astazi in sfintii carora ne inchinam noi. Datina oului rosu
nu a putut sa faca exceptie; primii crestini 1-au mentinut,
1-au lasat mostenire, pans in zilele noastre, tuturor popoarelor crestine, care Tun traditia aceasta in legatura cu sarigele moartea si invierea lui Isus Hristos, Creatorul lumii
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PASTI
19
II, p. 72.
a*
www.dacoromanica.ro
20
ARTUR GOROVEI
dideau cu pietre dupi el; pietrele acelea insa toate se preficuri in oua rosii 2).
3. Pe cand Simion mergea la camp, avand o pane si oua
albe in traista, 1-a ajuns Hristos ducandu-si crucea in spate.
Simion i-a dus-o pans la ogorul lui, de unde i-a dat-o inapoi
lui Hristos. Mai pe urmi, punandu-se la masa, n'a mai gasit
ce avea, ci in loc a gasit pane si oua rosii 3).
La Rusi, legenda aceasta suns asa : Pe and evreii duceau
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$TI
21
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
22
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$T1
23
sail de pe cruce. Cand a venit ea, s'a dus langa cruce, a pus
cosul jos si a inceput sa planga amarnic. CAnd a luat ea cosul
sa-1 dea unui soldat, a picat o picatura de singe din manile
Mantuitorului peste oua, si deodata toate ouale s'au inrosit.
Au venit toti soldatii si au luat cite unul ca sa aiba si ei un
semn despre cea din urma minune a lui Hristos. De atunci
e obiceiul sa se inroseasca oua de Pasti 2).
12. In Vascau (Crisana) se spune ca < o femeie s'a dus la
crucea Domnului, unde era rastignit, cu o cora plina cu oua;
a pus-o langa sfanta cruce, Oa a sarutat-o, si cand a plecat,
vantul a ridicat marama ce era pe deasupra oualor, si ce i-a
fost mult mirarea vazand toate ouale rosii in cora 3).
13. In Racasdia (Banat), (male rosii sunt pietrele pe care
copiii de scoala, adusi de dascalii lor, be aruncau asupra lui
Hristos, pe cruce 4).
Aceeasi credinta este si in Vascau (Crisana 5).
14. In Ujfalau (Aiud), credinta despre ouale rosii este ca
mergand mironositele de dimineata sa unga trupul Domnului,
aveau in cosuri oua, si jumatate din acele s'au rosit, jumatate
nu, si indata au vazut pe Domnul. Dupa aceea au dat din
1) Louise Hagberg, p. 124.
2) Comunicat de d-1 G. G. Fierescu, Invatator.
3) Comunicat de preotul Vasile Sala.
4) Novacoviciu, Folklor, II, p. 73; III, p. 29.
6) Comunicat de preotul Vasile Sala.
www.dacoromanica.ro
24
ARTUR GOROVEI
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PAST!
25
5) Balasel, in
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
26
z6 Aprilie 1935.
2) Mateevici.
5) Balasel, in <4 *ezatoare 5, XVII, p . 19; Marian, op. cit., p. 19; Voronca, op.
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PASTI
27
27. Pilat, fiind chemat de mai marii Evreilor, dupa rastignirea lui Hristos, la o masa, tocmai cand Linea un ou in mans,
un soldat roman a strigat: (( Hristos. a' inviat s. Pilat a ras si
a raspuns neincrezator : (< Hristos o s invie cand se va rosi
oul acesta s. Minunea s'a infaptuit pe loc. Pilat, fiind infricosat, a scapat oul din mans si s'a spart. De atunci a ramas
obiceiul ciocnitului cu oua rosii 2).
28. In Brosteni, pe malul Bistritei, se crede ca ouale rosii
sunt facute din bolovanii ce aruncau jidovii dupa Maica
Domnului, cand cauta pe Domnul Hfistos 3).
29. Prin judetul Muscelului, unde se spune ca Jidovii ii
ziceau lui Hristos # Marin *, este legenda urmatoare:
Maica Domnului, cautand pe Hristos, it gaseste sub chip
de voinic, cantand cu cavalul. Hristos i-a povestit chinurile
lui, si cum i-au pus pe mormant noua pietre de moara si
deasupra au pus jidovii masa, pe care aveau pane, fiertura
de. cocos si yin. Un jidov a strigat :
Cand om vedea panea asta spic verde, vinul vita verde
in gradina si cocosul intrupat cum a fost, atunci sa mai iasa
fiul Marin de unde 1-am bagat noi.
Cand a ispravit de urat, pe camp graul era verde, in gradina
vita era verde si pe buzele strachinii cocosul face : cucurigu
si stropeste pe jidovi cu zeama, de au ramas cu pistrui pe obraz.
1) Marian, Sdrbdtorile, III, p. 131.
www.dacoromanica.ro
28
ARTUR GOROVEI
3o. Dupa o credinta din satul Rachiti, jud. Botosani, origina oualor rosii ar fi aceasta:
Dupa ce Maica Domnului a gasit pe Hristos inviat, mergand cu el, intalnesc niste gaini scurmand.
Mama, ce-s acestea ? intreba Hristos.
Gaini, dragul mamei.
Gainelor, gainelor, blagoslovite sa fiti sj blagoslovit
s fie oul vostru, jar' cand va da Dumnezeu sj vor ajunge
Pastele, fiecare om, cat de nevoias, sa se inchine, sa faca
macar cateva oua rosii 2).
31. In Mihalcea (Bucovina), se crede ca ouale rosii se fac
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$T1
29
pietre dupa el. Pietrele toate se prefacura in oua rosii. Inspaimantati, Jidovii fugira in toate partite, si de atunci oamenii
fac oua rosii 1).
II, p. 7z.
3) Mateevici.
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
30
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PASTI
31
Datine, p. 341).
La Inviere bisericile Tarii Oasului sunt pline de cosuri
cu alimente: pasca, colaci, carnati, miei, sunca, oua. Le aduc
barbatii pe umar, ca sa le sfinteasca preotul (Muslea, in Analele Arhivei de folklor, I, 154).
, Adevarat
el a inviat .
www.dacoromanica.ro
32
ARTUR QOROVEI
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PASTI
33
In prima zi de Pasti, se aseaza pe masa colacei si oua pentru pomana mortilor si sanatatea vitelor (Banat: Novacoviciu,
III, 17).
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
34
paneste (boiereste). Dupa slujba dela a doua Inviere, baietanii si fetele raman in ograda bisericii, unde se joaca de-a
mata cu soarecele , cantand un cantec rusesc si invartindu-se
A doua zi de Pasti se duc la biserica numai oamenii insurati si nevestele lor, iar fetele stau acasa si asteapta sa vie
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PASTI
35
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
36
lucrari, precum spre a inpiestri alte oua de pe dansele, insirandu-le pe o ata, si atarnandu-le pe la icoane, sau puindu-le
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PAST!
37
www.dacoromanica.ro
38
ARTUR GOROVEI
putem spune mare lucru despre juni. Totusi, daca astazi abia
se pot observa oarecare relatii intre ei si fete, avem indicatii
ca inainte lucrurile stateau altfel. Din ceea ce se mai vede
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PASTI
39
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
40
Un ou roc de preinz
si seara altul:
mai ciudat,
mai umflat.
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PASTI
41
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEt
42
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PASTI
Graiul mare
copiii ciocnesc oua rosii in noaptea Invierii
cand se spune Hristos a inviat (Licea).
In Banat, in zilele Pastelor, oaspetii ce vin in casa gospodarului, se aseaza pe scaune, in jurul mesei, si li se dell farfuria,
.ca sa-si aleaga un ou cu care sa ciocneasca, mai intai cu gazda
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
44
SU RATIA
In Vrancea, este obiceiul ca Luni dupa Pasti, fetele sa se
prinda surate, intre ele.
Suriitia este si ea un obiceiu vechiu la noi, si in vremurile
trecute avea o insemnAtate mai mare ca acum. Fetele cate
se prindeau surate, traiau toaed vieata in bune legaturi de
dragoste si prietenie, ca niste adevarate surori. Ba, poate si
mai bine, ca intre dansele nu mai aveau de impartit mosteniri, ca sa se mai ciondaneasca.
Cine vrea sa se prinda surata, merge de dimineata la casa
uneia din fete, unde au avut ele vorba sa se stra'nga, si aducand
fiecare oua rosii, pasca si o pupaza (pane lucrata inteo forma
lungareata si impletita inteun anumit fel), pregatite din vreme.
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PAST.'
45
Cate doi baieti si cate doua fete isi pun coroanele pe cap,
si schimba unul cu altul cate un ou incondeiat. Cel mai mare,
baiat sau fats, isi scoate coroana de pe cap si o da orizontal
celuilalt, care face acelasi lucru, insa coroana e razimata pe
varful degetelor si pe antebrat, asa incat podul palmei e incununat cu cele doug coroane.
In palms e sare.
Atunci se tine urmatorul dialog:
Imi esti frate pan' la moarte ?
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
46
sa cada un ou pe scaruta, in jos. Daca oul acesta rostogolindu-se, se loveste de oul cel lasat mai inainte, atunci copilul
fiecare avand cite un sacusor. Cei de sus arunca oua rascoapte pe colina, care se rostogolesc in vale, si ei le prind,
si veseli isi incarca sacusoarele. Uneori ouale ajung para in
apa Spree, de unde le pescuiesc (Eckstein). (Fig. 1).
In Suedia, jocul acesta este mult utilizat. (Fig. z).
In Halland se tine intre picioare o scandura de-a-lungul
careia se ruleaza o moneta spre ouale asezate la capatul scandurii. Daca moneta atinge un ou, cel care a aruncat-o ia oul.
In Scania, jocul acesta se face in mai multe chipuri.
Se arunca ouale ca si in Halland, sau se aseaza ouale la o
departare de cite 6o cm unul de altul, si se da drumu unui ou
pe scandurica. Toti acei cari joaca, trebue sa puie un numar
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PAST/
47
Fig. 1.
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
48
www.dacoromanica.ro
Plana I.
;1
rj,SO4,
"4409414
1/1
ANS7t.
'V
Fig. 2.
..
.4.
4.
cAd
.%
,f.-v
I.
111/.
:1
Fig. 3.
A. R.
01.4
Studii ri Cercetdri.
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$T1
49
Studii g Cerceari
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
50
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PAST!
51
Acum vreo saptezeci de ani, curse aux ous d'psaucatche se facea Luni dupa Pasti, in localitatea Sart-Messir
Giullaume sous Court-St.-Etienne, si n'are sa mai fie astazi
nimeni care 1-a vazut.
4.
www.dacoromanica.ro
52
ARTUR GOROVEI
www.dacoromanica.ro
Fig. 4.
A. R.
Studii fi Cercetart.
www.dacoromanica.ro
Planp II.
OUALE DE PA$T1
53
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
54
anul 1762, sub titlul Condica ce are intru sine vechi si noua
at Prea Inaltatilor Domni , in care se spune ca pe vremea
lui Antioh Voda s'a oprit trasul la vale *, obiceiu care ingaduia
ca, in ziva de Pasti, s se ude cu apa unii pe altii, si acei cari
voiau sa scape de aceasta neplacere, se impacau cu tragatorii,
dandu-le pascal si oua (Traian Ichim).
*
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PASTI
55
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
$6
CAND SE COLOREAZA
Este o mare diversitate, in datinele noastre, asupra timpului cand se coloreaza ouale de Pasti.
Prin judetul Valcea, unde toate obiceiurile si datinele referitoare la ouale rosii se incep la Macinici sau Simti, adica
dela sarba'toarea Sfintilor 40 de Mucenici (9 Martie), si tin
pans la Ispas (Inaltarea Domnului), femeile incep incondeiatul oualor la Macinici, si le rosesc de Pasti, continuandu-se in
toate Duminicile Sfintei Paresimi, pang in Joia Joimarelor
(Balasel, ez., XVII, zo).
In Vrancea, cele din urma trei zile ale postului, sunt rezervate pentru inrositul oualor (Harnea, 8).
In judetul Vlasca, pe alocurea ouale se inrosesc Miercurea,
in saptamana mare, iar in Joia Mare le duc femeile la biserica, unde le lass pans in ziva de Pasti. Facandu-se astfel, se
crede ca aceste oua nu se stria niciodata (Marian, II, 279).
In foarte multe locuri, ouale se inrosesc in Joia Mare.
Asa se face in Bucovina, in credinta ca ouale impistrite in
aceasta zi, nu se strica niciodata (Marian, II, 279).
Tot prin Bucovina, insa, ouale se mai inrosesc si in zilele
de Vineri si Sambata din Saptamana Mare (Marian, III, 44).
si fata raspunde:
Doug oul incondeiete
puse la parete
Adica: <( Am ispravit si de tors si de indrugat, ba am incondeiat si doug oua: uite-le, la parete (Codin, Serbatorile, 46).
In. Tara Oasului, <c Gioi-Mari* este ziva oualor (Muslea,
Anuar I, 148).
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA*TI
57
In Camarzana si Moiseni, din Tara Oasului, ouale se inchistresc in Vinerea Pastelor (Muslea, Anuar, I, 154), ca si in
Banat (Novacoviciu, III, 19, 20).
Si prin Macedonia se inrosesc ouale Vinerea. o Doamna
Atena M. Ghica, macedoneana, roseste in Vinerea Pastelor
oua,.si atunci da cu el pe fruntea tuturor din cash', face cruce
in frunte, in barbs, obrazul drept si stang si zice: o ghiu,
ghiu, ghiu vini ou rosu; rosu ca aua, sanatos ca chiatra . Zice
de trei on si pe urma pupa oul. Acest obiceiu a inceput sa se
incetateneasca, caci ii gasesc la patru case, in Pausasti-Otarau
jud. Valcea (Fierescu).
In Valea Almajului, la Vinerea Patimelor, numita Vinerea
neagra, sau Vinerea oualor, o rosesc oaua . Fac o oaul pestrita
cu pui, incondeiaza (Emil Petrovici, Anuarul Arhivei de
www.dacoromanica.ro
ARTtrIt GOROVEI
58
III, 23).
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PASTI
59
variate de galban.
Coloarea albastra se obtine din flori de viorele.
www.dacoromanica.ro
6o
ARTUR GOROVEI
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PASTI
61
oua de Pasti, ar fi in jud. Mehedinti, unde se spune el fiecare color simbolizeaza cate ceva, in credinta poporulu. Asa,
www.dacoromanica.ro
62
ARTUR GOROVEI
Fig. 5.
Pentru colorarea oualor merisoare, nu se cere multa iscusinta. Bine spalat, oul se fierbe in vapseaua galbana, si apoi
in cea rosie, verde sau neagra, iar cele albastre direct in yapseaua albastra, si lucrul s'a ispravit.
Inchistrarea sau incondeierea este mai anevoioasa.
In Bucovina se procedeaza astfel:
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$T1
63
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
64
noapte vine un cane sau o alts aratare, si vrea sa-1 ieie. Cel
care a pus oul, trebue sal -1 pazeasca si cand vine aratarea sal -1
ieie, nu o lass. Aratarea insists mereu sal ieie oul, si fagadueste
pazitorului bani, sau orice doreste, si daca pazitorul se invoieste,
aratarea ii aduce aceea ce au convenit, luandu-si oul.
se rosiau in flori, dar acum cele mai multe femei intrebuinteaza bacan sau alte rosati cumparate dela targ. Rar care mai
www.dacoromanica.ro
OU4kLE DE PA$T1
65
se storc buruenile, iar zama incalzindu-se putin, se inchetreste cu piatra acra si se aseaza inteinsa (male la ingalbenit.
Zeama trebue potrivita ca sa nu fie fierbinte, ci numai asa
calduta ca apa din garb.", vara, pentru ca sa nu se topeasca
ceara de pe oua.
o In galbinele sunt lasate cel mult ca o jumatate de ceas,
apoi se scot si se pun la fiert intr'un alt vas, cu frunza de
mar si sovarf, apoi un rand de oua, si tot asa pans se umple
vasul. La urma se toarna peste ele apa curata si se pune la
fiert, pada' ce ouale se rascoc si se rosesc in acelasi timp. Cand
totul e gata, se scot pe rand ouale si se sterg cu o carps, ungan-
sitei muiata in ceara topita, partea ce voieste sa ramaie galbana. Daca vrea sa mai faca apoi si alts coloare, pe acelasi
ou, sau pe altele, cum ar fi de pilda sa coloreze in verde o
frunza, atunci fierbe intr'o oala samanta coapta de boz, si
dupa ce s'a racorit, se stoarce si in urma aseaza ouale in zeama
Studii Si Cercetdri
www.dacoromanica.ro
66
ARTUR GOROVEI
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PASTI
67
Intr'un vas cu otet, iar and se scot din otet, ouale raman
Pe la orase, Bitolia, etc., se incondeiaza ouale si cu ghizape, adica apa tare, acid azotic. Se deseneaza cu penita, cu
www.dacoromanica.ro
68
ARTUR GOROVEI
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$TI
69
www.dacoromanica.ro
70
ARTUR GOROVEI
Verde le
verdet
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$T1
71
Petica astfel sfintita se pastreaza un an intreg, si se intrebuinteaza ca leac pentru diferite boli: dureri de masele, de
gat, de urechi, cum si pentru unele boli de vite. Cu petica
se afuma bolnavul.
Unele femei pastreaza nu numai petica, ci si galbinele,
tot pentru leacuri.
Oa le de Pasti se fierb de obiceiu in Sambata Mare si se
pastreaza intr'o oala sau intr'un lighean.
La masa se ciocneste, mai ales de catra rude, caci altfel
ele nu se intalnesc pe Ceea Lume. Incep a ciocni sotul cu
sotia, apoi parintii cu copiii.
Coaja oualor mai frumoase nu se arunca, ci se insira pe
un fir, si cu ele se infrumuseteaza casa mare .
Dupa masa de Pasti, copiii umbra prin sat cu oua rosii,
zicand Hristos a inviat , si primesc si ei oua si dulciuri .
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
72
adica varful degetului mare pe dosul oului, si varful degetului aratator pe varful oului. Cu mana dreapta, avand cotul
razimat de corp, ca sa nu se miste, se tine chisita cu varful
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PASTI
73
noastre.
Tipul clasic al artei populare romanesti, in ceea ce priveste
www.dacoromanica.ro
74
ARTUR GOROVEI
care sa uneasca varful cu dosul, pe celelalte doua parti laterale ale oului, se capata opt despartituri, aproape egale, si in
fiecare dintre ele se deseneaza un fier de plug.
Desenurile acestea sunt asezate cu simetrie : in compartimentele de sus, adica din spre varful oului, fierul plugului
este reprezentat cu varful in sus, iar in compartimentele de
jos, cu varful in jos.
Pentru variatia desenelor, pentru a inlatura monotonia, in
compartimentele de sus, corpul fierului de plug este punctat
cu alb si campul (fondul) ramane intreg rosu, iar in compartimentele de jos, corpul fierului de plug este complect rosu,
iar campul punctat cu alb.
Se intelege ca aceasta nu este o regula generals; poate s
fie punctat campul din compartimentul de sus, si complect
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PAST'
75
www.dacoromanica.ro
76
ARTUR GOROVEI
Prima clasificare facuta este aceea a d-lui Leonida Bodnarescu, Inca din 1908, in lucrarea sa Cateva datini de Pasti
la Romani .
D-1 Bodnarescu clasifica desenurile si motivele cele mai
des Intrebuintate, in cinci serii:
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA,STI
77
4. Ornamentele industriale, motive luate din industria casnica. Seria aceasta ar cuprinde un numar foarte restrans de
motive; d-1 Bodnarescu citeaza numai doua: clinul ce se
formeaza la croirea camasilor si manecile.
5. Diverse le, precum desagii si braul popii, calea ratacita,
crucea Pastelor.
D-1 Al. Tzigara-Samurcas, in lucrarea sa Arta in Romania , tiparita in 1909, admite doua man categorii de ornamente: motivele vegetale si motivele animale, iar o a treia,
nu mai putin bogata, ar cuprinde desenurile de origini deosebite, in care ar precumpani mai ales imitarea uneltelor mai
uzuale.
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
78
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PAST'
79
rdtdcitd simbolizeaza
a) animale,
b) plante,
c) obiecte uzuale.
Materialul care poate servi de baza la aceasta clasificare,
afara de colectiunile din diferite muzee si de colectii particulare, it putem cerceta in urmatoarele publicatiuni, dupa data
cronologica a aparitiei lor:
Leonida BODNARESCU: Cdteva datini de Pafti la Romdni,.
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
8o
un teritoriu asa de restrans, a inlocuit vechile modele moldovenesti, cu desenuri care nu au nimic comun cu traditia noa-
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PAST!
8r
Studii
Cercetdri
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
82,
in
<( Art
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$T1
83
Tabloul urmator cuprinde numele acestor motive, cu aratarea judetului in care intervin si a scriitorului in lucrarea
caruia sunt amintite, sau a localitatii unde sunt semnalate.
de diferiti corespondenti, sau din cunostinte personale.
ALBINA
Bucovina: Marian, Bodnarescu.
Basarabia: Mateevici, Tzigara.
ARGESANCA
Muscel: Codin.
ARIPA HULTANULUI
Tzigara; R.-Sarat, Panaitescu
ARIPI DE CARABUS
Valcea
ARIPIOARA
Bucovina, Marian; Basarabia, Mat.
ATARNATEI
Muscel, Codin
BALERCA
Bucovina, Bodnarescu; Do lj, Plopsor
BALTATUL
Bucovina, Marian
BERBECELE
Bucovina, Marian
BOLOBOCUL CERCUIT
Bucovina, Marian
BRAD
BRAUL POPEI
Bucovina: Marian, Bodnarescu,
Voronca; Tzigara
BROASCA
Bucovina, Bodnarescu
BUTONAS
Ilfov, Tzigara
CALCEA (calinica)
Bucovina, Bodnarescu
CALEA MARULUI
Tzigara
CALEA RATACITA
Bucovina: Marian, Bodnarescu
Tutova, Panaitescu
R.-Sarat, Buzau: Panaitescu
Dolj, Plopor
Tzigara, Iupceanu, Bran
Basarabia, Mateevici
CARCEL DE VIE
Runcu, Pamfile
CARJA CIOBANULUI
Bucovina, Marian
CARLIGUL (CATA CIOBANU-
LUI)
Bucovina: Marian, Bodnarescu
Ilfov, Panaitescu
gara
BROASCA TASTOASA
Valcea, Balasel
BUTOIASUL
Valcea, Bran
Muscel: Codin, Codin-Mih., Pan.,
Tzigara
www.dacoromanica.ro
84
ARTUR GOROVEI
DAmbovita, Panaitescu
Sohodol, Tzigara
Basarabia, Mateevici
CARLIG BSI DRUM
Runcu, Pamfile
CERCELUL
Tzigara; Basarabia, Mateevici
CERCELUL DOAMNEI
Bucovina, Marian
CHICIURA
Iupceanu
CIOBANUL CU OILE
Zvoristea, Voronca
CIOCUL BERZEI
Valcea, Balasel
CIOCUL PUPEZEI
Muscel, Codin
CIOMAGUL CIOBANULUI
Valcea
CIRE*A (ciresica)
R.-Sarat, Buzau, Dambovita: Pan.
Valcea, Balasel
Muscel: Codin, Codin-Mihalache
Dolj, Plopsor
Basarabia, Mateevici
CIUBOTICA CUCULUI
Bucovina: Marian, Bodnarescu
CIUPERCELE
Muscel, Cod.-Mih.
COADA RANDUNICEI
Bucovina, Bodnarescu
Muscel, Codin
COADA ZMEULUI
Muscel, Codin
COARNELE BERBECULUI
Bucovina: Marian, Bodnarescu,
Voronca
Muscel, Codin.
COARNELE CERBULUI
Bucovina: Marian, Bodnarescu
Tzigara
COARNELE TAPULUI
Bucovina, Marian
COBELCIUL
Bucovina, Bodnarescu
COCOANA IN FOI*OR
Muscel, Cod.
COCWLUL
Covurluiu, Panaitescu
COCOWL PUTEI
Muscel, Codin
CODRICEI
Muscel: Codin, Tzigara, Iupceanu
Valcea
CODRU
Ilfov: Muscel, Panaitescu
CODRU IN BUCATI DESCHIS
Buzau, Panaitescu
Muscel, Codin
Basarabia, Mateevici
Buzau, Panaitescu
CLOPOTELUL
Mused: Codin
COLTUL LUPULUI
Bucovina, Bodnarescu
Tzigara
Valcea
CLOACA CU PUI
Olt, Panaitescu
Muscel, Codin
Iupceanu
COADA COCOWLUI
Muscel, Codin-Mihalache
COLTUL PORCULUI
Prahova, Panaitescu
Muscel: Codin, Codin-Mihalache,
Panaitescu
Do lj, Plopsor
Valcea
Valcea
Tzigara
COADA RACULUI
Bucovina, Bodnarescu
Tzigara
COPITA CALULUI
Muscel, Codin
Dambovita, Panaitescu
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$TI
Tzigara
COROPISNITA
Muscel: Codin, Codin-Mihalache
Vlasca, Panaitescu
Do 1j, Plopsor
Prahova, Tzigara
CORNUL BERBECULUI
Bucovina, Marian
Muscel: Codin, Panaitescu
Vlasca, Panaitescu
Tzigara
CORNUL TAPULUI
Bucovina, Marian
8$
Basarabia, Mateevici
Tzigara
CRUCEA PASTELUI
Bucovina: Marian,
Bodnarescu,
Voronca; Tzigara
CRUCEA ROMANEASCA
Bucovina, Marian
Bucovina, Marian
Basarabia, Mateevici
CRUCEA RUSEASCA
Bucovina, Marian
Basarabia, Mateevici
CUBELCUL
Bucovina, Bodnarescu
CUCOSUL
Bucovina: Bodnarescu, Voronca
CUIBUL CRANGULUI
Buzau, Panaitescu
Muscel, Codin
CREANGA
Bucovina, Bodnarescu
CREASTA COCOSULUI
Bucovina: Marian, Bodnarescu,
Voronca
Muscel, Panaitescu
DEGETUTE
gara
Valcea, Balasel
Bucovina, Bodnarescu
Bucovina, Bodnarescu
COSTITILE
CUIBUL GRANGURULUI
Muscel, Panaitescu
Tzigara
CURSE
Valcea
DEGETELE
DESAGII POPII
Bucovina: Marian, Bodnarescu
Ilfov, Tutova, Panaitescu
Valcea, BalaseI
Tzigara
DINTII LEULUI
Bucovina, Bodnarescu
DIPLA
VMcea, Ba lasel
DRUMUL RATACIT
Dambovita: Panaitescu
DRUMURI
Tecuciu, Pamfile
DULAPUL
Muscel: Codin, Codin-Mihalache,
Panaitescu
Valcea, Panaitescu
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
86
FASOLE
Ilfov, Panaitescu
Do 1j, Plopsor
Tzigara
FEDELE
Vezi: Butoias
FIERASTRAU
Dambovica, Panaitescu
Muscel, Codin
Tzigara
FIERUL PLUGULUI
Bucovina: Marian, Bodnarescu
Iasi, Panaitescu
Arges, Pamfile
Dambovita: Pamfile, Panaitescu
Muscel: Codin, Codin-Mihalache
Vgicea: Balasel, Panaitescu
Dolj, Plopsor
Tzigara
FLOAREA PATFELOR
Bucovina, Marian
Tzigara
FLOAREA STRACHINEI
Ilfov, R.-Sarat, Vlasca: Panaitescu
Muscel: Codin, Codin-Mihalache
Tzigara
FLOARE DE TRANDAFIR
Muscel, Codin
FLOAREA TRONULUI
Mused, Panaitescu
FLORI
Gorj, Pamfile
FLORI DE CUIWARE
Muscel, Codin
Tzigara
FLORI DE GHIOCEI
Valcea
FLORI DE PAR
FIERUL RARITEI
Bucovina, Bodnarescu
Dambovica, Panaitescu
Tzigara
FLOARE
Runcu, Pamfile
Iupceanu
FLORI DE STEJAR
Gorj, Pamfile
FLORI IN ULCICA
FLOARE DE CAPWNA
Tzigara
Tzigara
Bucovina, Bodnarescu
FLOARE DE CUIOARE
Valcea
Vlasca, Panaitescu
FLOARE DOMNEASCA
Bucovina, Bodnarescu
FLUIERUL CIOBANULUI
Bucovina, Marian
Basarabia, Mateevici
Mused, Codin
FLOARE IN FORMA CRUCEI
Bucovina, Marian
Tutova, Pamfile
Basarabia, Mateevici
Tzigara
FOAIA ARTARULUI
Ilfov, Panaitescu
Bucovina, Bodnarescu
FLOAREA GAROFEI
Bucovina, Marian
FLOAREA MARULUI
Bucovina, Bodnarescu
Tzigara
FLOAREA DE MUETEL
Muscel, Codin
Prahova, Panaitescu
FLUTURE
FOAIA CAPUNEI
R.-Sarat, Panaitescu
FOAIA DE JUGASTRU
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PASTI
87
OAIA LILIACULUI
Muscel: Panaitescu, Tzigara
Muscel, Codin
Muscel, Codin
FOAIA DE SALCAM
Buzau, Panaitescu
Dambovita, Panaitescu
Muscel: Codin-Mihalache, Codin
R.-Sarat, Tzigara
FRUNZA MARACINULUI
Muscel, Codin
FOAIA PALTINULUI
FOAIE DE STEJAR
Valcea, Ba lasel
Tzigara
Valcea, Balasel
FRUNZA MARULUI
Bucovian, Bodnarescu
FRUNZA DE MESTEACAN
Bucovina, Bodnarescu
FRUNZA NUCULUI
Buzau, Panaitescu
Muscel: Codin, Tzigara
Bucovina, Marian
Muscel, Codin
Basarabia, Mateevici
Tzigara
FOI DE CUISOARE
Muscel, Codin
Vlasca, Panaitescu
FOI DE TRANDAFIR
FRUNZA PALTINULUI
Ilfov, Panaitescu
Tzigara
FRUNZA PA RULUI
Bucovina, Bodnarescu
FRAUL CALULUI
Gorj, Panaitescu
Muscel, Codin
FRUNZA PLOPULUI
Valcea
Valcea
FRUNZA BRADULUI
FRUNZA DE SALCAM
Muscel, Codin
FRUNZA CAPSUNEI
Muscel, Codin
Prahova, Panaitescu
Vlasca, Panaitescu
FRUNZA DE SALCIE
Bucovina, Bodnarescu
FRUNZA STEJARULUI
Bucovina: Marian,
Voronca
Bodnarescu,
Gorj, Pamfile
Muscel: Codin, Panaitescu
Plopsor,
Valcea
Do 1j,
FRUNZA CODRULUI
Iupceanu
Basarabia, Mateevici
Tzigara
Valcea
FRUNZA TEIULUI
Tzigara
FRUNZA FAGULUI
Tzigara
FRUNZA TRANDAFIRULUI
FRUNZA DE FRAGUTA
Valcea
Bucovina, Bodnarescu
FRUNZA TRIFOIULUI
FRUNZA FRASINULUI
Bucovina, Bodnarescu
Tzigara
Valcea
FRUNZA JUGASTRULUI
Ilfov, Vlasca, Dambovita: Panaitescu
FURCA DE TORS
Bucovina : Bodnarescu, Marian
Basarabia, Mateevici
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
88
FURCA PE FAN
Bucovina, Marian
Muscel, Codin-Mihalache
Basarabia, Mateevici
FURCA DE URZIT
Valcea
FURCULITA
Bucovina, Bodnarescu
GAIE
R.-Sarat, Panaitescu
GAROFA
Bucovina: Marian, Bodnarescu
Tzigara
GAROFE IN OALA
Bucovina, Voronca
GATUL COCOSULUI
Bucovina, Bodnarescu
Bucovina, Bodnarescu
GU RA BROASTEI
Bucovina, Bodnarescu
HARLETUL
Bucovina: Marian, Bodnarescu
HEMEIUL
Bucovina, Bodnarescu
HULUB
Bucovina, Voronca
IAR BA MIELULUI
Muscel, Panaitescu
IEPURELE CULCAT
Muscel, Codin
INELUL CIOBANULU
Bucovina, Marian
Tzigara
GATUL VIOAREI
Valcea
GHIARA GAINEI
Muscel, Codin
GHIOCEI
Bucovina: Marian, Bodnarescu
Muscel, Codin
Vlasca, Panaitescu
Tzigara
GLASTA
Muscel, Codin
GOANGA
Muscel, Codin
GRAPA
Muscel, Codin
GRAUL CAMPULUI
Bucovina, Marian
Tzigara
GREBLA
Bucovina: Marian, Bodnarescu,
Voronca
Darnbovita : Pamfile, Panaitescu
Muscel, Codin
R.-Sarat, Panaitescu
Dolj, Pamfile
Basarabia, Mateevici
Tzigara
GRIERUL
LABA BROASTEI
Bucovina: Marian, Voronca
LABA CARTITEI
Bucovina, Marian
LABA GAINEI
Bucovina, Marian
Darnbovita, Muscel: Panaitescu
Basarabia, Mateevici
Valcea
Tzigara
LABA GASTEI
Bucovina: Marian,
Voronca
Bodnarescu,
LABA RACULUI
Bucovina, Marian
LANT (lantus)
Tecuciu, R.-Sarat: Panaitescu
LEGATURA PLOSTII
Muscel, Codin
LINII INCRUCISATE
Valcea
LINTEA
Bucovina, Marian
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$T1
Tzigara
LOPATA
Bucovina, Bodnarescu
LUNA
Bucovina, Voronca
LUPUL
Muscel, Panaitescu
MAGHERANUL
Bucovina, Marian
Tzigara
MANASTIRE
Dambovita, Panaitescu
Muscel, Codin-Mihalache
Basarabia, Mateevici
Tzigara
Iupceanu
MANA
MUSCATE PE FEREASTRA
Muscel, Codin
MUSETEL
Muscel, Codin
Buzau, Tzigara
V alcea
NU CS 0 REAUA
MANA CIUNGA
Muscel, Codin
89
MURE
Tecuciu, Panaitescu
V alcea
Tzigara
MUSCA
Bucovina, Bodnarescu
Muscel, Codin
NAIU
Tutova, Pamfile
NAPARCA
Bran
V alcea
MANA MILOGULUI
R.-Sarat, Panaitescu
MANECI COSTESITE
Bucovina, Bodnarescu
MANECI SUCITE
Bucovina: Marian, Bodnarescu
Tzigara
MARGELELE BROASTEI
Valcea
MIEZUL DE NUCA
Bucovina, Bodnarescu
MORISCA
OCHIUL BOULUI
Bucovina, Bodnarescu
OCHIUL SERPELUI
Tecuciu, Panaitescu
OALA LEGATA
Bucovina, Bodnarescu
OALA IN PETECA
Bucovina, Marian
OUALE ROSH
Bucovina, Marian
PAINGAN
Bucovina: Marian, Bodnarescu
Dambovita, Vlasca: Panaitescu
Muscel; Codin, Codin - Mihalache
V alcea
Basarabia, Mateevici
Tzigara
PALARIA
Bucovina, Marian
PALMA
R.-Sarat, Panaitescu
PANA CORBULUI
Bucovina, Bodnarescu
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
go
PANA PAUNULUI
Ilfov, Panaitescu
Tzigara
Tzigara
PANA RANDUNICII
Valcea, Balasel
PAPADIA
PISTOLUL
Bucovina, Bodnarescu
Muscel, Codin-Mihalache
PLOSCA INFRANATA
Valcea, Balasel
PLOSCUTA
Tzigara
PASTAI DE LINTE
POMIWR
Bucovina, Bodnarescu
PASTAI DE MAZERE
PORCII IN COTET
Bucovina, Bodnarescu
P.WFELE (pasca)
Bucovina: Marian, Voronca
PEPENI
Tecuciu, Pamfile
PORUMBITA
Bucovina: Marian, Bodnarescu
POTCOAVA
Bucovina, Voronca
Valcea
PE*TELE
POTECA COTITA
Muscel, Codin
POTECA RATACITA
Bucovina, Bodnarescu
PASTAI DE FASOLE
PICIOARELE COCOSTARCULUI
Bucovina, Bodnarescu
PICIOR DE RANDUNICA
Tecuciu, Panaitescu
Valcea
Tzigara
PIELEA *ERPELUI
Tecuciu, Panaitescu
Tzigara
PIEPTENI
Bucovina, Voronca
Muscel, Codin
PIROSTRII
PUI DE BARZA
Tecuciu, Panaitescu
PURECELE
Dolj, Izvorasul
RACUL
Bucovina, Marian
Muscel, Codin-Mihalache
Tzigara
RACFIITICA
Bucovina, Bodnarescu
RADACA
PICIORUL BROA*TEI
Tutova, Pamfile
PICIORUL RACULUI
Bucovina, Marian
Valcea, Balasel
PRESCURA
Muscel, Codin
Buzau, Panaitescu
Muscel, Codin
RATACITUL
Bucovina, Marian
RATA
Bucovina: Bodnarescu, Voronca
RAURI
Vlasca, Panaitescu
ROATA CARULUI
Bucovina: Marian, Bodnarescu
Tzigara
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PAST'
ROATA MORTII
Bucovina, Bodnarescu
ROATA PLUGULUI
Muscel, Panaitescu
ROTITA
Bucovina, Bodnarescu
RUJA
Bucovina: Marian, Bodnarescu
SALCIOARA
Bucovina, Bodnarescu
SAMBURII NUCII
Bucovina: Marian, Bodnarescu
Tzigara
SAPA
Bucovina, Bodnarescu
Ilfov, Panaitescu
Tzigara
Iupceanu
SCARA
Bucovina: Marian, Bodnarescu
Gorj, Panaitescu
Muscel, Codin
Basarabia, Mateevici
Tzigara
SCORTAR
Bucovina, Marian
SCRANCIOB
Dambovita, Panaitescu
Muscel, Codin
SCRIPCA
Bucovina, Bodnarescu
SECEREA
Bucovina, Bodnarescu
SOARELE
Bucovina, Voronca
SPICUL GRAULUI
Bucovina, Bodnarescu
SPICUL ORZULUI
Bucovina, Bodnarescu
STEA
Bucovina, Voronca
Dambovita, Muscel, Valcea : Panaitescu
91
Tecuciu, Pamfile
Dolj, Plopsor
Campulung ( ?), lupceanu
Storojinet, Iupceanu
STEAUA CIOBANULUI
Bucovina, Marian
STEAUA BSI GREBLA
Bucovina, Bodnarescu
SUVEICA
Bucovina, Marian
*ABAC
Muscel, Codin
ERPE
Gorj, Pamfile
ERPELE IN MARACINE
Muscel, Codin
TALPA G4TEI
Bucovina, Voronca
TRANDAFIRAyS
Bucovina, Marian
Basarabia, Mateevici
TUFA (copa.'cel)
Bucovina, Bodnarescu
TURMA DE CAPRE
Bucovina, Bodnarescu
UNGHIA CAPREI
Bucovina: Marian, Bodnarescu
Tzigara
URECHEA
Bucovina, Voronca
URECHEA IEPURELUI
Bucovina: Marian,
Voronca
Iasi, Panaitescu
Valcea, Balasel
Muscel, Codin
Tzigara
BodnArescu,
URZITOAREA
Bucovina: Marian, Bodnarescu
VARTELNITA
Bucovina: Marian, Bodnarescu
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
92
VISINA PUTREDA
Buzau, Panaitescu
Muscel, Codin
VITA DE VIE
Muscel, Codin
Tecuciu, Panaitescu
Muscel, Codin
Do 1j, Plopsor
Tzigara
VASCUL
Bucovina, Bodnarescu
VIERMELE
Muscel, Codin
Vlasca, Panaitescu
ZALE DE CEAS
V alcea
ZMEUL
Bucovina, Bodnarescu
V alcea
I. SIMBOLURI
Ca simbol trebue considerate CRUCEA, semnul Crestingtatii.
Cu numele simplu 4 cruce , in jud. Muscel, apare o cruce
fig. i.
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PASTI
93
www.dacoromanica.ro
94
ARTUR GOROVEI
ALBINA, mentionata in Bucovina de Marian si Bodnarescu, cari nu ni dau modelul. Mentionata si in Basarabia
(Mateevici). Modelul din Zorleni (Pamfile), nu-i traditional.
ARIPIOARA, mentionata in Basarabia (Mateevici).
BARZA. Ciocul berzei e semnalat in jud. Valcea (Ba lasel)
iar pui de barza , un desen gingas, figureaza pe oua din jud.
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$TI
95
Model
in Do lj (Plopsor). T. I, f. 8; T. V, f. 1.
Broasca tdstoaso ar fi prin jud. Valcea (Ba
CALUL e caracterizat prin copitd, in Dambovita (Panai-
(Codin, 67). T. I, f. 9.
CAPRA, mentionata in Bucovina (Marian), iar la Bodnarescu este un ou colorat cu desen: turma de capre, care nu-i
romanesc.
CLWA CU PUI, in Olt (Panaitescu, 95), model reprodus intocmai ca motiv in Muscel (Codin, 69). Model in Bran
(Iupceanu). T. I, f. io.
T. I, f.
COSTITELE ar fi un desen in Bucovina (Marian), fail o
alts indicare.
CUBELCUL (melcul), citat in Bucovina (Bodnarescu).
Melcul cu sabac, model din Muscel, dat de Codin (25) nu amin-
www.dacoromanica.ro
96
ARTUR GOROVEI
T. I, f. 12; T. V, f. 2, 3.
Basarabia (Mateevici).
T. I, f. 14; T. V, f. 6.
www.dacoromanica.ro
OtTALE DE PA$T1
97
HULTANUL aripa hultanului intreagd, in R.-Sarat (Panaitescu, 6i), un desen frumos ; model si in Ardeal (Oprescu).
T. I, f. 16.
HULUBUL din Bucovina (Voronca) trebue sa fie un produs strain, ca si porumbita, citata de Marian si Bodnarescu.
IEPURELE a caruia ureche it caracterizeaza, este un motiv
taspandit. Se intrebuinteaza in Bucovina (Marian, Bodnarescu, Voronca), in Iasi (Panaitescu, 103), in Valcea (Balasel),
Studii fi Cercetdri
www.dacoromanica.ro
98
ARTUR GOROVEI
(Codin, 79), si o mica schimbare in modelul 8 din CodinMihalache. Tot in Muscel, la Tzigara. Mai putin reusit este
un alt model din Muscel (Panaitescu, 44), care ar fi mai mult
imagina unei vartelniti #. Model si in Dolj (Plopsor). T. I,
f.
1932). T. V, f. 12.
RACUL se distinge prin coati si picior, doul modele
Piciorul de rdndunicd, in Tecuciu (Pan., in), este reprezentat prin o imagine gingasa. T. VII, f. 3.
RATA este un model citat in Bucovina (Bodn., Voronca).
*ERPELE, caracterizat in special prin pielea lui si prin
ochiu, este motiv de ornamentatie in Tecuciu (Panaitescu, io6,
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PAWL
99
III. PLANTE
Pentru plante se urmeaza aceeasi procedare ca si pentru
animale: motivele de ornamentatie se aleg din partile plantei
care o carcaterizeaza. Frunza si floarea sunt cele mai des
intrebuintate.
Plantele care servesc ca motive de ornament la incondeierea
CAPUNA.
Foaia ccipfunei in R.-Sarat (Panaitescu, 57);
Frunza cdp.,sunei in Prahova (Panaitescu, 18), motiv copiat
si pentru modelul din Muscel (Codin, 8o); Gorj (Plopsor).
Bucovina (Marian).
7*
www.dacoromanica.ro
100
CIREA, cirelica
ARTUR GOROVEI
CUIOARE.
Floare de cuisoare, in Vlasca (Panaitescu, 94), model copiat
42). T. V, f. 16.
www.dacoromanica.ro
WALE DE PASTI
Jo'
ceanu).
f. 7; T. VII, f. 5.
MURE. Tecuciu (Panaitescu, io8). T. VII, f. 6.
II, fig. 2.
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
102
Bucovina (Bodn.arescu).
Bucovina (Voronca).
POMIWR
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$T1
103
de ornamentatie intrebuintate, de pilda, si astazi in Cehoslovacia, unde sunt lucrate Inca si cu mai multa fineta. In niciun
caz, modelul acesta, si cu alte multe aplicate pe ouale de Pasti,
sub influenta propagandei oficiale ce se face, nu este un motiv
specific romanesc. In Bucovina, modelul acesta se mai numeste si bolobocul cercuit (Marian), butoias (Bodnarescu) si
fedeles. Model identic in Dolj (Plopsor).
www.dacoromanica.ro
104
ARTUR GOROVEI
T. II, f. 13.
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PAST'
I05
III). T. VII, f. 8.
T. II, f. 18.
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
To6
fie alt model deck acel numit legatura plostii din Muscel
(Codin, 122, 124, 153).
PLUGUL este acelasi model cu fierul plugului .
PRESCURE. Modelul din Muscel (Codin-Mih., 3), reprezinta semnul presat in panitele pentru prescuri.
PUSCArreprezintata prin cocosul pustei , Muscel (Codin,
T. II, f. 22.
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PASTI
107
T. VI, f. 7, 8; T. VII, f. z.
ZMEUL, din care serveste ca motiv coada s, in Bucovina (Bodn.), nu stim daca ar fi coada zmeului, animalul
fantastic din credinta poporului, sau coada obiectului de jucarie al copiilor.
Ar fi, prin urmare, fara niciun folos o examinare amanuntita, o cercetare aprofondata a tehnicei coloritului, care nu
ar duce la niciun rezultat, la nicio concluzie.
Despre tehnica coloritului s'ar fi putut vorbi poate
pe vremea cand se intrebuintau colorile extrase din plante.
Pe atunci ar fi trebuit oarecare maiestrie pentru a combina
www.dacoromanica.ro
rob
ARTUR GOROVEI
slat.
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PAST!
109
Soarele qi Luna in
temir din 1698, intitulata: <4 Divanul, Fig. 6.cartea
din 1643
sau galciava inteleptului cu lumia >>
(Bianu si Hodos, Bibliografia, p. 358), unde numarul razelor
Soarelui este mai mic decat in figura din # Carte de invatatura #, a lui Varlam Mitropolitul, tiparita in 1643, in care
Ornamentatia oualor
de Pasti a popoarelor
la care s'a mai pastrat vechea traditie, cunoaste ca element
fundamental simbolul Soarelui, care se prezinta sub trei forme,
reprezentand trei variante ale aceluiasi simbol : svastika, triquetrum si roseta (steaua).
De sigur ca ouale nu puteau, la inceput, sa fie ornamentate
www.dacoromanica.ro
HO
ARTUR GOROVEI
elemente, sunt o inovatie a timpurilor moderne, dupa cum parte din ornamentatia bogata
si complicata practicata in romanimea din Ardeal
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PASTI
I"
muntilor, sau din campiile tarii, este singura care a 'Astratraditia si care merits sa fie cercetata.
SVASTIKA
Svastika, numita < crucea incarligata , sau < crucea rupta ,
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
112
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$T1
113
N.4
f)
pi
41
14)
is-
46
31
o+
2 if
.2.S
a
Is
C..)
)9
ft.
ON
+a
23
22
/6
2r
Fig. 9
drepte devine 15, dupa cum modelul 3 devine 16, care este
forma clasica a svasticei de astazi.
Svastika se mai prezinta si sub formele 17, 18, si chiar
sub o forma cu trei ramuri, un triquetrum (19, 20, 21).
Artistii din timpurile primitive, cari desenau simbolul
Soarelui, isi permiteau oarecare licente, si din multimea de
forme de simboluri ale Soarelui, simplificate dupg fantezia
8 A. R.
Studii ri Cercetdri
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
114
lor, ajungeau si la formele 22, 23, 24. Aceasta din urma forma
TRIQUETRUM
Triquetrum este un ornament compus din trei cfirlige care
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$T1
15
ROSETA
Roseta, care se poate combina din doua svastici sau din
doua triquetre, si de obiceiu are opt ramuri, dar si mai putine,
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
116
19).
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PAST!
117
Tabela V
Nr.
Nr.
Nr.
Nr.
Nr.
Nr.
Nr.
Nr.
Nr.
2.
9.
vorasul).
Tabela V
Nr. 13. Braduiul, Muscel (Codin, 96).
Nr. 14. - Ciresica, Buzau (Panaitescu, 31).
Nr. 15. - Ciupercele, Muscel (Codin-Mihalache, 12).
Nr. 16. - Flori de cuisoare, Muscel (Codin, 68).
Nr. 17. Floare domneasca, Bucovina (Bodnarescu).
Nr. i8. Floare, Runcu (Pamfile, 27).
Nr. 19. Floare, Runcu (Pamfile, i6).
Nr. 20. Foaie de liliac, Muscel (Tzigara).
Nr. 21. Foaia jugastrului, Muscel (Panaitescu, 51).
Nr. 22. Frunza parului, Bucovina (Bodnarescu).
Nr. 23. Vioara (vioreaua), Muscel (Panaitescu, 37).
www.dacoromanica.ro
I18
ARTUR GOROVEI
Tabela V
Nr. 24. . Fierul plugului, Valcea (Panaitescu, ioo).
Nr. 25. Furca de fan, Muscel (Codin-Mihalache, 9).
Tabela VI
Nr.
1.
- Grebla, DambovitaMuscel
(Panaitescu, 79).
(Codin, 124).
plostii,
--
Tabela VII
Nr. 1. Pui de barza, Tecuciu (Panaitescu, 112).
Nr. 2. - Vartelnita, Muscel (Codin, 162).
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PASTI
119
3.
4.
In fine, in diferite alte modele de oul incondeiate, descoperim svastika, mai mult sau mai putin bine mascata, dar
lesne de recunoscut la o examinare mai atenta.
Svastika, in forma simplificata, ca in modelele mentionate
de Dechelette, gasim si pe ouale noastre de Pasti.
Astfel, forma 21 (Dechelette), este evident zugravita.' pe
oua din Muscel care reprezinta musca pe parete (Codin,
12), pe Tabela VII, Nr. 21, sau 0 floricele , tot in Muscel
www.dacoromanica.ro
120
ARTUR GOROVEI
De sigur ca toate
Fig. to.
Fig. ii.
popoarele
care
s'au
perindat pe teritoriul
Vas dela Cucuteni.
Cireica.
pe care ne-am inchet
gat noi ca neam, au cunoscut svastika.
Pe un vas de pamant dela Cucuteni, impodobit cu desenuri
in doua colofi : cafeniu inchis si caramiziu, pe fond galbuiu-
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$T1
121
Fig. 12.
Fr 5u scitic
Fig. 13
Fara sa mai amintim despre noi, Romanii, cari, in ornamentatia noastra am pastrat svastika drept element fundamental, si fara sa intram in cercetari arnanuntite asupra artei
celorlalte popoare convietuitoare si vecine cu noi, putern cita,
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
122
Fig. 15
Fig. 16
+f+k
Fig. 17. Ornamente la Saqii din Ardeal
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PAST'
123
Faptul ca svastika a trait in vechime, si se gaseste si astazi ca ornament, pe teritoriul ocupat odinioara
de Sciti, este o dovada, care nu poate
Fig. 19.
Svastica pe fund de farfurie
in Lituania
www.dacoromanica.ro
124
ARTUR GOROVEI
UKRAINIA
Asemanarea izbitoare intre ouale incondeiate care se fac
in Ukrainia si acele care se fac la Romani, da nastere la
intrebarea daca Romanii au imprumutat ornamentatia oualor
de Pasti dela Ukrainieni, sau ei dela noi.
Asupra acestei chestiuni, care cere un studiu special, ar fi
greu de dat un raspuns. Stiind, insa, ca Romanii stint cei
intai dintre popoarele din Rasaritul Europei cari s'au crestinizat, am putea presupune ca Ukrainienii au imitat modelele
morisca (7, 9), crud frate (8), coada ursului sau a calului
(1o), picioare de raid (i i), lingurile (12), flori (13), ochii boului
(4), paianjeni (i5), cdrlige (i6), butoials (17), piepteni (i8),
Nr. i in figura 5.
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$TI
125
se duc satenii la tintirim cu cozonaci, yin si oua, si rostogolesc ouale p,este morminte, zicand: 4 S pomeneasca Domnul
pe robul (cutare) .
BULGARIA
In toata Bulgaria se cunoaste obiceiul oualor de Pasti.
In genere, oului de Pasti i se spune cerveno iaite (ou rosu),
si-1 impodobesc tragand linii paralele si intre ele puncte sau
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
126
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$T1
127
Fig. 20.
www.dacoromanica.ro
128
ARTUR GOROVEI
Hristos a inviat >. Ouale incondeiate de calugarii din manastiri, au pe ele desenata Invierea lui Hristos, sau Sfanta Maria
cu bratele intinse spre Hristos, sau cele trei mironosite langa
mormantul lui Hristos.
Plante le sunt motive populare de ornamentatie, mai mult
sau mai putin stilizate. Asa cornul >>, fructe mici cu forme
farfurii sau in cosulete, din care copiii iau cate un ou, iar
cei mari ate trei oua, si ciocnesc. Acela al carui ou nu se
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA*TI
129
UNGARIA
La Unguri s'a pastrat datina oualor incondeiate.
D-1 Dr. Stefan v. Gyorffy, conservator la Muzeul National
din Budapesta, a avut amabilitatea sa-mi comunice o lista a
lucrarilor cu privire la ouale de Pasti. Aceste lucrari sunt:
Alexandre Beluleszko a scris un studiu intitulat: Bunte
Ostereier aus Ungarn , in Anzeiger der Ethnographischen
Abteilung des Ungarischen Nationalmuseums , Budapest, IV
Jabrg, 1905;
Ndndor Arnhold, trateaza tehnica incondeierii in lucrarea
sa Nemzeti Muzeum Neprajzi Tara Ertesitoje , XII (191I),
Studii ;i Cercetdri.
www.dacoromanica.ro
130
ARTUR GOROVEI
Gyorffy).
www.dacoromanica.ro
MALE DE PA$TI
13x
CEHOSLOVACIA
Despre originea oualor rosii, Cehoslovacii au mai multe
legende, care se gasesc in brosura III din colectia Clipe
vesele din vieata poporului a, dintre care ni este cunoscuta
una in traducerea d-nei Dr. Margareta $telanescu.
Pe cand Domnul Isus Hristos si cu Sf. Petru umblau pe
parnant, au ajuns la o casa si au rugat pe gospodina sa le dea
o bucatica de pane. Insa, fiindca ea n'avea nicio bucatica,
in toata casa, si fiindca drumetii se plangeau ca le este tare
foame, femeia, buns de inima cum era, neavand alta ce sa
le dea, se duse la cuibare, de pe care tocmai sarea o Oink
lua cateva oua, le puse in spuza sa se coaca si cu ele astfel
a ospatat pe calatori.
Dupa ce acestia plecara, femeea se plea.' sa stranga cojile
de pe jos, cand colo nu erau coji, ci bucati de aur. Zadarnic
a mai incercat femeia sa reediteze faptul, dar a doua oars
cojile de oua nu s'au mai prefacut in bucati de aur. Totusi,
in amintirea acestei intamplari, ca si alte gospodine, si tot
mai multe, au luat obiceiul sa fiarba oua si sa le ofere musafirilor.
Obiceiul mai are si alte explicatii a.
Pe langa coloarea rosie, Cehoslovacii intrebuinteaza si alte
www.dacoromanica.ro
132
ARTUR GOROVEI
mele.
De obiceiu, acestea se
scriu sub desemnul care
reprezinta o inima .
Un studiu despre ouale incondeiate din Moravia, intiKraslice morayske. Prispevek k ornamentice lidove ,
publicat de d-1 prof. Jos. Klvaria, in revista K Cesky Lid ,
tulat :
www.dacoromanica.ro
Fig. zr.
A. R.
llama III.
Studii yi Cercetdri.
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$T1
133
POLONIA
Etnografii poloni numara, intre obiectele de arta ale poporului lor, si anumite oua de Pasti, incondeiate.
In Polonia se cunosc mai multe soiuri de oua de Pasti,
ca si la noi: byczki, mallovanki sau krasanki, sunt ouale mono-
hrome, fara desenuri merisoarele noastre; rysovanki, scrobanki sunt ouale colorate cu o singura coloare, cu desemne
www.dacoromanica.ro
134
ARTUR GOROVEI
www.dacoromanica.ro
Plansa IV.
rf''''V,z7,011
.a
..
mittellu
ibet
''''''
'flacon!.
4.
Ill
w y. U(1,1 I w p6lwiatracili
kwiatels
z zahrqtalami.
,11,,
Fig. 24.
A. R.
./r4.
Studii Si Cercetdri.
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PAST!
135
RUSIA
Nu s'ar putea afirma ca toate populatiile asa de numeroase,
socotit ca antiapostolic.
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
I36
la Maroniti, la Iacoviti, la obstiile crestinesti din Siria, la Armeni, in Georgia, ca la Slavii balcanici.
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PAST'
137
GRECIA
In Grecia se intrebuinteazg, pretutindeni, ouale rosii de
Pasti, imi scrie d-1 Antoines Sigalas, profesor la Universitatea
din Salonic. In cateva parti ale Orli, mai cu seamy in Grecia
meridionala, se cunosc numai ouale rosii. In Grecia de Nord
Tracia si Macedonia se fac -si oua zugravite, si mai ales se
deseneaza pe ou figura lui Hristos, a Sfintei Fecioare, a sfin-
tilor si a crucii.
D-1 Dr. Emil Riadis, din Salonic, a avut amabilitatea sa-mi
trimeata, prin posts, doua oua de Pasti din Macedonia, care,
www.dacoromanica.ro
138
ARTUR GOROVEI
(Flori, flori de Florii, cand va sosi Pastele, mane, poi.cu ouale cele rosii cu mielul in tava).
La aceste strigate se adauga o expresie onomatopeica:
Ciak, ciak, ham, adica: ciocnit si mancat.
De Inviere, Grecii duc oua la biserick si a doua zi de
Pasti trimet nasilor, atatea oua cati membri sunt in cask
plus unu, ca sa se mareasca, sa sporeasca familia nasului.
mane
ITALIA
In Italia este datina oualor de Pasti colorate.
In Friul, Luni dupa Pasti, se vapsesc oua in colori variate,
se coc; cu aceste oua, copiii se jowl pe fanete, aruncandu-le
in sus, si le ciocnesc, ceea ce le face bucurie (A. Faleschini).
www.dacoromanica.ro
Fig. 25.
A. R.
Studii ri CerceNti,
www.dacoromanica.ro
Plana V,
OUALE DE PASTI
139
FRANTA
Datinele vechi dispar, in Franta, cu atata repeziciune,
de sigur nu se intampla in nicio tall din lume.
In ceea ce priveste datina oualor de Pasti, sunt intelectuali
cum
www.dacoromanica.ro
140
ARTUR GOROVEI
www.dacoromanica.ro
()DALE DE PAETI
14.1
II, p. 349).
In Bourgogne, unde am vazut cum se face jocul cu ouale
de Pasti, locuitorii isi ofera oua in diferite colori: violete,
ros-brune, vapsite cu bacan; galbene-verzii, vapsite cu muguri de plop. Jocul numit la roulee se face cu oua de patru
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
142
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$T1
143
SPANIA
Despre ouale de Pasti din Spania, avem putine informatii.
D-1 Dr. Luis de Hoyos Sainz, dela Escuela de Estudios
Superiores del Magistro , din Madrid, dupa invitatia ce i-a
facut Centrul de Studii Istorice , caruia m'am adresat, cu
rugamintea de a-mi da informatii despre obiceiul oualor de
Pasti in Spania, prin scrisoarea din z8 Martie 1933, a binevoit sa-mi comunice urmatoarele:
Literatura spaniola nu are nicio lucrare cu privire la ouale
de Pasti.
Intrebuintarea oualor colorate (Huevos Pintados) de Pasti,
este o ramasita a unui obiceiu in desuetudine. Se mai obisnuesc in valea Ebrului (Aragon si Catalunia), si prin unele
locuri din Nord si din Nord-Estul peninsulei.
Motivele intrebuintate de poporul spaniol, pentru ornamentarea oualor de Pasti, sunt aceleasi cu care-si impodobesc
costumul.
www.dacoromanica.ro
I44
ARTUR GOROVEI
In studiul sail o Les zones ethnographiques de 1'Ornementation populaire espagnole >, obiectul comunicarii facuta la
2. Zona de Vest, bogata in colori; toate motivele decorative sunt utilizate, dela cele mai simple motive geometrice,
arabescuri, flori si reprezentare de animale si chiar figuri
omenesti. Aceasta regiune cuprinde vechiul regat Leon, Estremadura, Avila si Sagovia.
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA.5TI
145
Studii fi Cercetdri.
www.dacoromanica.ro
146
ARTUR GOROVEI
AUSTRIA
Vorbind despre ouale de Pasti, Haberlandt spune (I, p.
159) ca obiceiul este rasp andit-, in toata Austria, de a impodobi ouale cu embleme si ornamente, pe care le fac daruri fetele,
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$TI
147
GERMANIA
Poporul german pare sa fi pastrat, mai mult decat toate
celelalte popoare naafi din Europa, tradiPa oualor de Pasti.
La Germani s'au cunoscut, Inca din timpurile vechi, ouale
inchistrite.
ilki.mtVstly:17
www.dacoromanica.ro
T48
ARTUR GOROVEI
1901, p. 340.
Konrad Hahm, Deutsche Volkskunst, Berlin, 1928. Plansa
100, cuprinde modele de oua incondeiate.
Marie Andree-Eysn, Volkskundliches aus dem bayrisch-osterr.
Franz Paul Piger, Iglau: Das Ostern in der Iglauer Sprachinsel, in Zeitschrift fiir osterreichische Volkskunde , II, Jahrg.
'896, Wien und Prag 1897, p. 23.
Publicatii mai recente avem:
Franz Eckstein, Ostern und Eiergeheimnisse in ziarul Tiibinger Chronik , numarul din 28 Martie 1934.
Prof. Dr. Paul Sartori, Osterei publicat in Handwiirterbuch
des deutschen Aberglaubens , vol. VI, un studiu documentat
cu o bogatg bibliografie.
german, care ocupa un loc insemnat in Muzeul Staatl. Sammlung fur deutsche Volkskunde din Berlin, de unde mi-a fost
ingaduit s utilizez o serie de fotografii, multamita amabill-
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$T1
149
NI
schein und
licht,
www.dacoromanica.ro
150
ARTUR GOROVEI
In Baden:
De Pasti copiii se duc la nasii lor, si primesc in dar oua rosii.
Copiii arunca in aer ouale rosii. De asemenea le infasoara
www.dacoromanica.ro
15I
OUALE DE PA$TI
09
www.dacoromanica.ro
152
ARTUR GOROVEI
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$T1
153
In Oldenburgischen ideea despre efectul mistetios si Ina"ritor acelor ce mananca oua de Pasti, s'a pastrat in dictonul:
He mott noch'n. paar Paaskeier mehr hebben >>.
Un om voinic trebue sa poata consuma 20 oua de gains
si unu de gasca, sau un ou cu coaja cu tot la sfarsit; asa merge
vorba in Butjadingen.
De Pasti mananca oua rascoapte si vei fi san.'tos tot anul,
este o vorba care figureaza intr'un manuscris din Rheingauer
dela jumatatea veacului XVII.
In Bohemia de Vest, cand pater familias se intoarce acasa
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
154
In Emmenthal bernez si in cantonul Zug, si parte din cantonul Luzerna, cucul aduce ouale de Pasti. De asemenea in
Soiling. In Turingia le aduce barza. In Westfalia, in unele
locuri, vulpea.
Clopotele, and se intorc in calatoria dela Roma aduc oua rosii.
Dupa Kluge, cea mai veche marturie literary pentru iepurele de Pasti este un cantec de copii sviteran din 1789. Hepding, insa, il arata din 168z.
Unele regiuni nu cunosc de loc iepurele de Pasti, sau numai
de putin timp.
Oul de Pasti, sfintit si nesfintit, isi manifests proprietatile
www.dacoromanica.ro
Plana VI.
,,r"
Fig. 3o.
A. R. -- Studii fi Cercetdri.
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PASTI
155
ELVETIA
Singurul izvor de informatii, despre datina oului de Pasti
in Elvetia, este lucrarea d-lui Profesor Dr. E. HoffmannKreyer, intitulata: a Feste and Brauche des Schweizervolkes 5,
in care se spune ca si Elvetia cunoaste obiceiul de a se colora
oua de Pasti.
In valea Ementhal, in Zug si partial in Lucerna, se crede
www.dacoromanica.ro
156
ARTUR GOROVEI
BELGIA
In Belgia, ca si pretutindeni in lumea catolica si protestanta, este raspandita credinta ca, in Joia Mare, clopotele
bisericilor pleaca la Roma, in clipa and preotul cants Gloria
in excelsis . A doua zi, clopotele se intorc dela Roma si aduc
oua de toate felurile, pe care le lag prin gradini, pentru bucuria
copiilor: oua rascoapte, de colori variate, si oua de socolata,
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PAWN
157
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
158
alterata, intr'un mic iarmaroc cu cateva dugheniti cu vanzatori de coques si cu jucatori de oua. Acest iarmaroc se numeste lu Hougn , dupa numele locului unde se tinea sarbatoarea altadata (Monseur, pp. 126-128).
Prin unele locuri (Sinsin, provincia Namur), copiii se joaca
aruncand in sus ouale ce capata.
OLANDA
Obiceiul oualor de Pasti se restrange, si in Olanda, prin
cateva localitati.
www.dacoromanica.ro
Plansa VII.
...;
"-^"."r""..
ik
ul de Pasti
'
fig. 32.
A. R.
:Ode
-44 ,--
Studii Fi Cercetdri.
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$TI
159
a.
ANGLIA
In Anglia de astazi nu se mai cunoaste datina oului de
Pasti.
www.dacoromanica.ro
i6o
ARTUR GOROVEI
LITUANIA
In Lituania, tara a carei arta populard are multa asemanare
cu a noastra, oul de Pasti este intrebuintat si astazi.
Margueiai se numesc, in general, ouale de Pasti lituaniene,
care se ornamenteaza in doua feluri: pe oul colorat se graveaza cu un cutit, sau cu un corp ascutit, si astfel de oua
sunt cunoscute sub un nume special skustiniai, sau se rim.menteaza ca si la noi, acoperindu-se cu ceark partile care
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PAST',
x61
FINLANDA
(Suomi)
Datorita Domnisoarei Helmi Helminen, din Helsinki, putern s stim lucruri interesante despre ceea ce se petrece cu
ix A. R.
Studii
a:
Cercetdri.
www.dacoromanica.ro
162
ARTUR GORO'VEI
www.dacoromanica.ro
OUftE DE PA$T1
163
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
164
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$TI
16$
ESTONIA
D-1 F. Leinbock, Directorul Muzeului National al Estoniei : <c Eesti Rahva Muuseum din Tartus, a binevoit sa-mi
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
166
lele celui care da oul, on ale aceluia pentru care este menit.
In timpurile de astazi ouale se coloreaza cu substance chimice
cumparate .
SUEDIA
Despre datina oualor de Pasti, in Suedia, este o lucrare
speciala a Domnisoarei Louise Hagberg, dela Muzeul din
Stokholm. Studiul acesta, in limba suedeza, a devenit utilizabil si pentru noi, gratie amabilitatii d-lui 0. G. Lecca;
d-sa s'a adresat prietenei sale, d-na Baroneasa de Gerlach, din
came, pane, unt .i oua Cand vechiul altar din biserica Vamblingo din Gottland a fost desfiintat, in 1901, s'a gasit, in
www.dacoromanica.ro
Fig. 4o.
A. R.
Studii
;.i
Cercetdri.
www.dacoromanica.ro
Plansa VIII.
()DALE DE PAST!
167
opera creata de tine, ouale, pe care te-ai milostivit sa le produci prin ouatul gainelor, ca sa devie (ouale) o hrana sfanta
pentru credinciosii tai, cand le vor manca, multamindu-ti prin
mijlocirea lui Hristos .
In Suedia centrals, se facea o coptura.' care se numea hulub
www.dacoromanica.ro
ARTUR GOROVEI
z68
www.dacoromanica.ro
Plana IX.
61
."
,
..-ItC4-55-1.1011a4
Fig. 41.
;._,
1.1V
G.
67
VS
0.
ea
Fig. 42
A. R.
Studii si Cercetdri.
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PASTI
/69
Se mai zice ca, daca nu strici cojile, gainele nu vor oua cum
www.dacoromanica.ro
17o
ARTUR GOROVEI
ARMENIA
Din studiul (< Datine si Obiceiuri la Armeni >, publicat de
d-1 H. Dj. Siruni (Araz), in numarul de Iulie 1936 al revistei
# Ani *, aflam informatii interesante despre Oul de Pasti la
Armeni. In Miercurea Mare, care se mai numeste (c Miercurea de n'ar fi >>, pentruca este considerate ca o zi rea, in multe
locuri se vapsesc oua # pentru ca s stoats ochii lui Iuda *.
Pe aiurea, ouale se vapsesc in Vinerea Mare.
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PA$T1
171
www.dacoromanica.ro
172
ARTUR GOROVEI
EGIPTUL
Regretatul meu amic, Dr. Charles Muller, expert pe langa
jurisdictiile mixte indigene in Consulatul Frantei, din Alexandria, mi-a comunicat urmatoarele:
www.dacoromanica.ro
OUALE DE PAWL
173
www.dacoromanica.ro
174
ARTUR GOROVEI
www.dacoromanica.ro
Artur
A. R.
Studii ii Cercetdri,
www.dacoromanica.ro
Tabela I.
Tabela H.
11
16
21
A. R.
12
17
22
13
18
23
Studii ;I Cercetetri.
www.dacoromanica.ro
14
l0
15
19
20
24
25
Tabela III.
12
.13
14
15
A. R.
Studii i Cercetdri.
www.dacoromanica.ro
A. R.
Studii i Cereeari.
www.dacoromanica.ro
Tabela IV.
Tabela. V.
11
12
13
16
17
18
u1
2V
A. R.
10
14
19
24
Studii Si Cercetdri.
www.dacoromanica.ro
15
20
25
A. R.
Studii Fi Cercetdri.
www.dacoromanica.ro
Tabela VI.
12
16
Tabela VII.
17
14
13
18
10
24
22
A. R.
Studii i Cercetdri.
www.dacoromanica.ro
25
Tabela VIII.
'"`..
r
r
.04
A. R.
Studii ci Cercetdri.
www.dacoromanica.ro
4 ..B.
St, ail
yi
Cereetdri.
www.dacoromanica.ro
Tabela IX.
A. R,
Tabela X.
A. R.
Studii ;i Cercetari.
www.dacoromanica.ro
Tabela XI.
0
0
A. R.
Studii ci Cercetdri.
www.dacoromanica.ro
Tabela XII.
A. R.
Studii fi Cercetdri.
www.dacoromanica.ro
Tabe la XIII.
A. R.
Studii li Cercetdri.
www.dacoromanica.ro
Tabela XIV.
Baden
-
Spreewald
Tabela XV.
Spreewald
Ostpreussen
Baden
77-177V1,777777:,
Thuringen
Bayern
Tirol
(Mode le din slime'. Sammulung filr deutsche Volkskunden Berlin).
A. R.
Studii ii Cercetdri.
www.dacoromanica.ro
Tabela XVI.
A. R.
Studii ii Cercetdri.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pag.
Prefatd
Bibliografie
II
30
38
39
19
40
44
46
..
Cand se coloreazil ?
Cum se coloreaza ?
Ornamentatia. oualor de Pasti
53
56
58
72
76
92
94
99
103
107
1o8
Svastika
III
Triquentrum
114
115
Motive de ornamentatie
I. Siraboluri
IL Motive din domeniul animal
III. Plante
IV. Obiecte uzuale
Roseta
Ucrainia
Bulgaria
Ungaria
Cehoslovacia
Polonia
Rusia
Grecia
Italia
Frantz'
Spania
i16
123
124
125
129
131
133
135
137
138
139
143
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
176
Pag.
Austria
Germania
Elvetia
146
147
'155
156
158
159
16o
Belgia
Olanda
Anglia
Lituania
Finlanda
Estonia
Suedia
Armenia
Egiptul .
161
165
166
17o
172
-.
Tabele
www.dacoromanica.ro
ACADEMIA ROMANA
STUDII $I CERCETARI
Lei
75
..
III. Dr. GR. ANTIPA, Problemele evolutiei poporului
si Polonia
38
a'
roman, 1919
75
IV. N. IORGA, Istoria literaturilor romanice in desvoltarea si legaturile lor, 3 vol, 1920 :
.
V. P. PONI, Statistica Razesilor, 1921
. . :
38
VI. Dr. GR. ANTIPA, Dundrea si problemele ei stiin;dice, economice si politice, 1921
.
36
VII. TH. CAPIDAN, Meglenoromanii. I. Istoria si graiul ,;lor, 1925 . :
.
8
.
15o
.
II. Literatura popularii la Meglenoromani, 1928 . . 150
III. Dictionar Meglenoroman, 1935
.
.
. . .
200
.
"
.... .
.. ..
.
..... .
'
100
150
=.
1925
... . n'
115
XI. SEXTIL PU5CARIU, Studii Istroromane. II. Introducere, gramatica, caracterizarea dialectului istro.
300
roman, 1927 . .
XII. Dr. I. LEPSI, Studii faunistice, morfologice si fiziologice asupra Infusoriilor din Romania, 1927 . . 140
.
'
. .......... .
.*
120
.. ; ..
120
15o
XVI. SEXTIL PU5CARIU, Studii Istroromane. III. Bibliografie critics, listele lui Bartoli, texte inedite,
:
210
note, *sine, 1929
XVII. P. P. PANAITESCU, Calatori poloni in tarile ro.`
mane, 1930 .
XVIII. N. GEORGESCU-TISTU, Bibliografia literara ro1%,
mana, 1932
'.
veacurile
1937
g_LO
. ...... .
.... ".
, .
,
,
a..
18o
,;
23o !
300 1,
400
1'
500
100
150
130
-
250
8o
6o
15o
C, 44.618,
13
www.dacoromanica.ro
300