REGULAMENTUL

pentru organizarea vietii monahale si

functionarea
administrativ si disciplinar a
mnstirilor
CAPITOLUL I
Asezmintele monahale si menirea lor

Art.1 - n cadrul Bisericii Ortodoxe Romne fiinteaz ca asezminte monahale:

mnstirea, schitul si metocul.
Art.2 - Mnstirea este un asezmnt de rugciune n care vietuieste o obste de
clugri sau clugrite care au fgduit naintea lui Dumnezeu, n cadrul slujbei
solemne de intrare n monahism, s-si petreac viata n nfrnare, n srcie de
bunvoie si ascultare.
Art.3 - Mnstirile sunt de dou feluri: eparhiale, care tin de chiriarhul locului,
si stavropighii, care se afl permanent si direct sub jurisdictia patriarhal.
Art4. - Mnstirea, cu exceptia stavropighiei, este ncadrat n organizarea
Eparhiei n cuprinsul creia se gseste.
Art.5 - Mnstirea este persoan juridic de drept public (art. 86 din Statut).
Art.6. - Schitul este un asezmnt monahal n care vietuieste, dup aceeasi
rnduial ca si n mnstire, o obste mai mic de clugri sau clugrite,
aflndu-se sub administrarea Centrului Eparhial sau unei mnstiri.
Art.7 - Metocul este un asezmnt monahal, alctuit din case (chilii), locas de
cult, terenuri si alte bunuri, sau numai din case si curtea mprejmuitoare, n care
se ornduiesc de ctre Centrul Eparhial sau, cu aprobarea Chiriarhului, si de

ctre unele mnstiri, ctiva vietuitori (vietuitoare) avnd ndatorirea

chivernisirii bunurilor ncredintate.
Art.8 - Schitul si metocul depind, de regul, de Centrul Eparhial, de mnstirea
rnduit de Chiriarh sau de catedrala episcopal, care, din punct de vedere
canonic, are statut de mnstire.
Art.9 - Chiriarhul este conductorul suprem al mnstirilor, schiturilor si
metocurilor care apartin canonic de jurisdictia sa (art. 75 din Statut).
Art.10 - nfiintarea, desfiintarea, precum si schimbarea unor astfel de
asezminte, din mnstire de clugri n mnstire de maici sau invers, se pot
face numai cu aprobarea Sfntului Sinod, la propunerea Chiriarhului (art. 76
din Statut). nfiintarea sau desfiintarea schiturilor si metocurilor, precum si
schimbarea lor n asezminte monahale de clugri n asezminte monahale de
clugrite sau invers se pot face de Chiriarhul locului, aducndu-se si la
cunostinta Consiliului Eparhial.
Art.11 - Nimeni dintre ctitori si dintre cei care doneaz bani, materiale, terenuri
sau alte bunuri pentru nfiintarea unui asezmnt monahal dup intrarea
acestuia n circuitul normal de functionare ori pentru bunul mers al acestuia,
nu are nici un drept de proprietate sau amestec n administrarea si viata
spiritual ale asezmntului respectiv (Can. 7 si 8, Gangra; Can.26, IV
Ecumenic; Can.11, VII Ecumenic; art.175-180 din Statut).
Persoanele care au fcut donatii n bani, obiecte sau alte bunuri, nu mai pot
pretinde returnarea acestora.
De asemenea, celor care ajut mnstirile n vreun fel sau altul, nu li se poate
asigura spatiu de cazare (gzduire), special repartizat, pentru o perioad mai
lung sau mai scurt de timp.
Art.12 - Potrivit menirii sale, fiecare mnstire sau schit, prin organele de
rspundere, este datoare:
a) S-si rnduiasc astfel viata, nct s dea dovad de aleas si desvrsit
viat duhovniceasc, de practicarea virtutilor crestinesti, de evlavioas trire la
slujbele religioase, de bogat mngiere sufleteasc si de pild de viat
crestineasc, att pentru vietuitorii ei ct si pentru nchintori;

b) S practice ndeletniciri potrivite cu sfintenia locului, att spre folosul

vietuitorilor ct si al credinciosilor, dovedind dragoste prin fapte bune fat de
Tar si neam (art. 77 din Statut).
Art.13 - n acest scop, n mnstiri, cu aprobarea autorittii bisericesti, se vor
nfiinta:
a) Cursuri religioase pentru ndrumare monahal si misionar ce se vor tine n
fiecare duminic si srbtoare sau, la propunerea staretului (staretei), cu
aprobarea Chiriarhului, si n alte zile din cursul sptmnii, imediat dup
vecernie.
Temele vor fi sustinute de staret(), monahi cu studii superioare sau, n cazuri
exceptionale, de unii profesori de la scolile teologice din Eparhie, la propunerea
staretului(ei), cu aprobarea Chiriarhului locului;
b) Ateliere pentru: pictur, sculptur, strungrie, argintrie bisericeasc,
cruciulite, ceramic, croitorie, covoare, broderie artistic etc.;
c) Scoli de cntreti bisericesti si Seminarii Teologice Monahale, cu aprobarea
Sfntului Sinod.
Art.14 - n cazuri speciale, cu aprobarea Chiriarhului, mnstirea (schitul) pot
ajuta parohiile apropiate.

CAPITOLUL II
Primirea n viata monahal
A. Actele necesare
Art.15 - Primirea n mnstire, schit sau metoc a celor care doresc s intre n
monahism se face numai cu aprobarea Chiriarhului.
Atr.16 - Cel care doreste s intre n viata monahal este dator s nainteze
Chiriarhului locului o cerere scris, nsotit de urmtoarele acte:
a) certificatul de nastere;
b) certificatul de botez;

c) actul de studii (solicitantul, dac este minor, s fie absolvent al Scolii

generale, cel putin si s aib acordul printelui sau tutorelui;
d) cazier judiciar;
e) certificat de stare civil, din care s se constate c nu are nici una din
obligatiile familiale prevzute de Codul familiei;
f) recomandarea preotului paroh;
g) act privind stagiul militar si declaratia c renunt la averea sa donnd-o
rudelor sau mnstirii;
h) fisa medical privind starea snttii fizice si psihice.
Vrsta minim pentru primirea n mnstire, ca novice, este de 16 ani (cu
acordul scris al printilor sau tutorilor).
Minorii vor depune si consimtmntul scris al ambilor printi sau al tutorilor.
Art.17 - La primirea n mnstire, staretul (stareta) va avea n vedere cercetarea
amnuntit a noului venit: scopul venirii (vocatie, deceptie, interese personale),
starea fizic si psihic, caracter, temperament, aptitudini, cunostinte religioase,
formare spiritual, hotrre, impedimente.
Art. 18 - Dup cercetarea actelor de mai sus, staretul (stareta) mnstirii
(schitului) ncredinteaz pe noul venit unui (unei) clugr (consiliere) din
Consiliul Duhovnicesc si-l aseaz n ascultrile mnstirii pentru nceptori, iar
n cazul cnd candidatul (candidata) dovedeste o purtare bun si este folositor
obstii mnstiresti, dup o probare de trei luni, staretul (stareta) l (o)
recomand Chiriarhului pentru admiterea n rndul fratilor, naintndu-i cererea
cu toate actele, urmnd ca, dup aprobare, s fie rnduit pentru ispitirea
canonic.
B. Ispitirea canonic
Art.19 - Ispitirea canonic sau noviciatul dureaz de la primirea n mnstire
(schit) si pn la tunderea n monahism a celui admis. Timpul ispitirii canonice
cuprinde trei stadii:
Primul stadiu este primirea n mnstire pn la admiterea noului venit n
rndul fratilor (adic 3 luni).

n acest timp, fratele (sora) este considerat nceptor si este povtuit() de

ndrumtorul duhovnicesc si de duhovnicul su spre toat fapta cea bun si
ferirea de tot rul si a-si cerceta constiinta sa: toate gndurile, cuvintele si
faptele sale descoperindu-le, neftarnic, printelui (maicii) su (sale)
duhovnicesc, n fiecare sear si nimic s nu fac dup voia sa, chiar dac i s-ar
prea c este bine, ci toate s asculte de opvtuitorul su, stiind c voia sa este
tiat.
Acum, el(ea) este trecut() prin diferite ascultri gospodresti, pentru a i se vdi
rbdarea si nclinatiile practice.
Totodat, va participa cu regularitate la sfintele slujbe, pentru a se deprinde cu
rnduielile bisericesti.
Pe baza referintelor ndrumtorului duhovnicesc, staretul (stareta) va respinge
pe novice sau l va propune Chiriarhului pentru admiterea n rndul fratilor care
primesc binecuvntarea de a purta dulam.
Art.20 - Al doilea stadiu este de la admiterea n rndul fratilor pn la
mbrcarea n haina monahal (dulam). N aceast perioad, fratele (sora) st
sub aceeasi ndrumare si face aceleasi ascultri ca la art.17, struind s se
deprind si mai temeinic n asteptare, n rbdare, n nfrnare si tierea voii.
ndrumtorul duhovnicesc este dator a supraveghea cu toat grija pe nceptor,
dac ntr-adevr caut pe Dumnezeu, dac are rvn pentru lucrul Domnului
(rugciune), dac este grabnic la ascultare, dac rabd dojana; trebuie s i se
spun toate greuttile si ispitele ce se ntlnesc n calea spre Dumnezeu.
Cei gsiti neptriviti vor fi ndrumati spre alt mod de viat.
Acest al doilea stadiu dureaz cel putin sase luni si cel mult trei ani.
Cei gsiti corespunztori si cu vocatie monahal, pe temeiul referintelor
ndrumtorului duhovnicesc, este recomandat Chiriarhului spre a fi trecut n
rndul rasoforilor.
Art.21 - Al treilea stadiu este la mbrcarea hainei monahale (rasofor) si pn
la tunderea n monahism.
La trecerea n rndul rasoforilor se va oficia slujba din Molitfelnic, potrivit
rnduielilor. Candidatul este tuns ca rasofor, i se schimb numele, i se d ras,

culion, camilafc, centur si metanie. Acum, rasoforul (rasofora) trebuie s aib

o sporit ndrumare si supraveghere n viata monahal si anume:
S pzeasc pravila Bisericii si cele sapte Laude, viata de obste, smerenia,
tcerea, portul modest si cuviincios si, mai ales, s aib n tot timpul rugciunea
lui Iisus n gur, n minte si n inim, nevoindu-se a-si mpreuna lucrul cu
rugciunea.
Rasoforului (rasoforei) i se pot ncredinta, dac este destoinic(), si ascultri
deosebite.
Starea de rasofor dureaz cel putin sase luni si cel mult trei ani.
Potrivit canoanelor 19 Ancira si 18 al Sfntului Vasile cel Mare, rasoforul care
prseste mnstirea, n cazul c se cstoreste, i se oficiaz numai cununia a
dou si nu poate fi hirotonit preot.
Art.22 - Absolventii scolilor de cntreti bisericesti si Seminariilor Teologice,
licentiatii si doctorii n Teologie pot primi haina monahal si pot fi rasofori
ntr-un timp mai scurt, cu aprobarea Chiriarhului.
C. Tunderea n monahism
Art.23 - Dac n timpul ispitirii canonice, candidatul(a) d dovad de suficient
pregtire si chemare pentru monahism si dac si-a nsusit temeinic cunostintele
pravilelor clugresti si, mai ales, Regulile Sfntului Vasile cel Mare, dac
dovedeste c-si d seama de rostul clugriei si numai dac a mplinit vrsta de
21 de ani, avnd consimtmntul scris al duhovnicului si recomandarea
Consiliul Duhovnicesc si a staretului(ei), Chiriarhul aprob tunderea n
monahism.
Art.24 - Dac n timpul ispitirii canonice, fratele (sora) ar fi n primejdie de
moarte si ar cere clugria ca cea mai de pe urm dorint pentru mntuirea
sufletului, atunci, cu binecuvntarea Chiriarhului eparhiot, s fie tuns() n
monahism, conform hotrrii canoanelor pentru asemenea caz (Can. 26 al Sf.
Nichifor Mrturisitorul).
Art.25 - Tunderea n monahism nu este ngduit a se face dect numai n
mnstire (schit), de ctre Chiriarh sau delegatul su din cinul monahal, adic
n mnstiri de clugri, dac este frate, si mnstiri de clugrite, dac este
sor, si dup regulile stabilite mai sus.

Art.26 - Prin voturile monahale, clugrul s-a fcut pe sine, pentru ntreaga-i
viat, dar lui Dumnezeu.
Art.27 - Gradele monahale sunt: monah, ierodiacon, arhidiacon, ieromonah,
singhel, protosinghel si arhimandrit.
La maici se disting: starete fr cruce si starete cu cruce (stavrofore).
Gradele monahale se dau de Chiriarh la interventia staretului (staretei) pe baza
unei recomandri a Consiliului Duhovnicesc al mnstirii respective, numai
celor cu pregtire si merite deosebite. Gradul de arhimandrit se va conferi de
Chiriarhul locului, cu aprobarea Sfntului Sinod (art. 82 din Statut).
Art.28 - Conform hotrrilor Sfintelor Sinoade Ecumenice (Can.4, Sin. IV;
Can.21, Sin.VII), clugrii sunt datori a rmne n ascultare pn la sfrsitul
vietii lor n mnstire unde au fost tunsi sau unde au fost rnduiti de Chiriarh,
pzind ntru totul disciplina canoanelor si rnduielilor monahale si ascultrii
neconditionate, fiindu-le interzis mutarea cu de la sine putere dintr-o
mnstire n alta.
n interesul Bisericii, la recomandarea staretului(ei) si a Consiliului
Duhovnicesc, Chiriarhul locului poate muta dintr-un asezmnt monahal n
altul ori numi n posturi administrative superioare pe oricare dintre vietuitori
(vietuitoare), acestia trebuind s dea dovad de deplin ascultare.
Art.29 - Monahii pensionari, indiferent de rangul si functiile avute, se vor
supune acelorasi rnduieli mnstiresti ca toti ceilalti vietuitori, participnd la
toate sfintele slujbe si contribuind, dup pricepere si putere, la ascultrile din
mnstire.
Acestia nu au voie s prseasc mnstirea (schitul) fr nvoirea staretului
(staretei), care poate elibera bilet de voie pentru o perioad de timp de cel mult
8 (opt) zile pe an; pentru o durat mai mare de 8 (opt) zile, aprobarea de nvoire
o d pe baza cererii scrise, Chiriarhul locului.

CAPITOLUL III
Conducerea mnstirii
Art.30 - Conductorul suprem al oricrui asezmnt monahal este Chiriarhul.

Art.31 - Persoanele prin care se exercit crmuirea chiriarhal la fata locului

sunt urmtoarelel: staretul, egumenul si metocarul.
A. Staretul
Art.32 - Ca mputernicit al Chiriarhului si printe duhovnicesc al obstii
mnstirii, staretul, ajutat de egumen, conduce mnstirea, potrivit cu sfintele
canoane, pravila monahal, hotrrile Sfntului Sinod si ndrumrile
Chiriarhului locului.
El este ajutat de: Soborul mnstiresc, Consiliul Duhovnicesc si de nvttur,
consiliul economic si Consiliul de disciplin (judecatp).
Soborul mnstiresc este alctuit din monahii (monahiile) din mnstirile, din
schiturile sau metocurile apartinnd acesteia, mpreun cu rasoforii si fratii
(surorile), absolventi ai scolii monahale ori ai scolii de cntreti bisericesti, ai
seminarului teologic sau licentiati n teologie, ori cu alte studii superioare sau
medii, avnd o vechime de cel putin 3 (trei) ani n asezmntul monahal
respectiv; soborul lucreaz sub presedintia staretului (staretei).
Consiliile se aleg de sobor, prin ridicare de mini, la propunerea staretului, n
prezenta delegatului chiriarhal, si se aprob de Chiriarh pentru o perioad de
patru ani.
Art.33 - Staretul se numeste direct de Chiriarh dintre clugrii cei mai vrednici
sau n mnstirile cu obste mare dintre primii trei candidati alesi de sobor, n
cazul cnd Chiriarhul a dispus s se fac alegere.
Staretul(a) va fi numit() pe o perioad nedeterminat. ncetarea mandatului
su se face:
a) la cererea sa, motivat si aprobat de Chiriarh;
b) n cazul unor abateri de la normele vietii monahale sau grave deficiente de
ordin administrativ-financiar;
c) pentru interese bisericesti superioare.
Art.34 - Dac Chiriarhul dispune alegere, se va avea n vedere urmtoarea
procedur:
a) Spre ziua alegerii, se face n Biseric priveghere;

b) A doua zi, sup Sfnta Liturghie, dndu-se veste prin clopot, se adun toti
printii la trapeza mnstirii unde, de timpuriu, este asezat o mas pe care sunt
puse Sfnta Evanghelie, Sfnta Cruce, urnele si cele trebuitoare pentru scris;
Mai nti se face Te-Deum de multumire cu polihroniu;
c) Delegatul chiriarhului citeste ordinul de alegere de nou staret, apoi lista de
candidati propusi, list alctuit dup prealabile cu Consiliile de conducere si
monahii cei mai duhovnicesti si destoinici din mnstire;
d) se face apelul nominal al membrilor votanti: monahii si rasoforii cu o
vechime de cel putin 3 (trei) ani n acea mnstire;
e) Alegerea se face prin vot secret si numai dintre candidatii propusi;
f) Pentru ordine la alegere, se formeaz biroul: delegatul Chiriarhului eparhiot,
ca presedinte, si doi secretari desemnati de sobor prin aclamatie;
g) Dup aceasta, biroul mparte bilete tuturor votantilor, spre a scrie pe ele
numele persoanei ce constiinta le-ar spune c merit a fi povtuitorul chinoviei;
h) Biletele s fie toate din aceeasi hrtie si de mrime uniform si stampilate.
Dup ce toti au scris biletele, biroul cheam pe rnd pe toti votantii s-si
depun biletul n urn. La sfrsitul votrii, presedintele numr voturile,
trecndu-le n a doua urn, apoi unul din secretari citeste biletele, iar cellalt
scrie voturile sub numele fiecruia dintre candidati;
Biroul se pronunt asupra biletelor nedescifrabile, dac pot fi admise sau nu.
i) Primii trei candidati, care ntrunesc cele mai multe voturi, sunt considerati
alesi de sobor.
Lucrarea alegerii se va constata prin procesul-verbal, subscris de birou si se va
nainta Chiriarhului locului, care va numi pe noul staret, dintre cei trei alesi.
Art.35 - Dac s-ar dovedi c vreunul dintre monahi ntrebuinteaz mijloace
necinstite pentru a deveni staret pe alte ci dect cele artate aici sau dac are
purtri ndoielnice, va pierde pentru totdeauna dreptul de a fi numit staret si,
dup gravitatea cazului, se va anonisi la alt mnstire cau un tulburtor de
rnduial.

Art.36 - Dac n vreo mnstire s-ar afla vreun arhiereu retras sau pensionar, el
poate fi numit staret direct de ctre Chiriarh.
n cazul c arhiereul respectiv nu este staret, conductorul mnstirii si soborul
trebuie s-i dea toat cinstea cuvenit demnittii arhieresti si s-i asigure toate
nlesnirile traiului.
Art.37 - Dup numire, staretul (stareta) instalat() de Chiriarhul locului sau
delegatul su, devine conductorul acelui asezmnt si trebuie s i se supun
toti vietuitorii, staretul fiind ndatorat a lua n primire, pe baz de proces-verbal,
ntreg patrimoniul mnstirii (schitului) de care va rspunde personal.
Art.38 - ndatoririle staretului (staretei) sunt:
a) A rndui fiecruia ascultarea cuvenit, potrivit vu trebuintele mnstiresti si
cu puterile fiecruia. Cine nu ascult si nu se supune dispozitiilor lui, cade sub
osnda canoanelor monastice;
b) A priveghea ca sfentele slujbe bisericesti s se oficieze ntru totul dup
tipicul mnstiresc. De asemenea, si pravila monahiceasc de la chilii;
c) A da, prin modul de viat pastoral si prin toat conduita sa, cel dinti, pild
de viat duhovniceasc, conform cu regulile disciplinei monahale,statornicit
de Sfintii si Cuviosii Printi ai monahismului, si s tin obstei cuvnt de
povtuire clugreasc cel putin odat pe lun, n afar de cursurile misionare
si duhovnicesti din srbtori ori din alte zile din cursul sptmnii;
d) S nu se deosebeasc de ceilalti prin mbrcminte, prin mas deosebit sau
alte distinctii exterioare, ci s poarte hain de acelasi fel ca si ceilalti monahi,
dup vechile traditii monastice, si s stea la aceeasi mas cu totii, afar de caz
de boal sau de oarecare ocupatii nsemnate;
e) Pentru orice abatere a vreunui monah de la canoanele monastice, staretul,
mai nti, dup nvttura Sfintei Evanghelii, l va sftui printeste si-l va
povtui la ndreptare.
Dac vinovatul nu va asculta si va continua neornduiala sa, staretul supune
cazul Consiliului Duhovnicesc. Dac vinovatul nu s-ar ndrepta nici prin
sfaturile si povturile duhovnicilor, atunci staretul convoac Consiliul de
Judecat pentru a se pronunta conform art. 245-248 din Regulamentul
instantelor de judecat ale Bisericii Ortodoxe Romne, cum si conform art. 117
si urm. din acest Regulament.

f) Va obliga pe cntretii si monahii cu pregtire din mnstire, s predea

muzica, tipicul, rnduielile vietii monahale, tuturor monahilor si fratilor
capabili s le nvete;
g) E dator a vizita schiturile care tin de mnstirea sa, pentru cuvnt de zidire
duhovniceasc si are dreptul s fie primit cu cinste si consultat de acestea n
chestiunile lor mai importante, fie duhovnicesti, fie disciplinare si gospodresti;
h) Ca presedinte al soborului mnstiresc, staretul este dator a consulta n
probleme importante asoborul si a-i aduce la cunostint dispozitiile autorittii
bisericesti, Statutul si Regulamentul pentru disciplina monahal, etc.;
i) S gestioneze corect averea mnstirii (mobil si imobil) att direct ct si
prin delegatii si, purtnd grij deosebit pentru toate bunurile si mai ales
pentru cele care fac parte din patrimoniul cultural-national.
Art.39 - Staretul (stareta) reprezint mnstirea si asezmintele monahale care
tin de aceasta naintea instantelor judectoresti, a tuturor unittilor
administrative si fat de terti.
Art.40 - Potrivit rnduielilor monahale, staretul (stareta) este doar
administratorul bunurilor mnstiresti; altfel, este tot att de srac ca toti ceilalti
care au depus voturile monahale, fr a dori s i se creeze sau a-si crea singur
privilegii.
Art.41 - Nu este ngduit staretului si nici unui monah s posede bunuri
personale ca: masini, case, apartamente, garsoniere, terenuri, s.a. Aceast stare
contravine rnduielilor vietii mnstiresti autentice si voturilor monahale.
Art.42 - Cnd interesele mnstirii sau problemele personale impun, staretul
(stareta) poate pleca din mnstire cu aprobarea verbal a Chiriarhului pentru
cel mult 3 (trei) zile, iar pentru o perioad mai mare de timp numai pe baz de
cerere motivat, aprobat, n prealabil, de Chiriarh.
Art.43 - n caz cnd staretul nu si-ar ndeplini pe ct se poate cu sfintenie si
strictete ndatoririle sale fat de obste si mnstire, ci ar duce o viat strin de
rnduielile stabilite, atunci, cel mai n vrst dintre duhovnicii mnstirii, va
convoca Consiliul Duhovnicesc, constatnd acestea, va sftui pe staret a se
ndrepta, iar dac struie n neornduial, Consiliul duhovnicesc va convoca
Soborul, care, cu dou treimi de voturi, va hotr si va aduce la cunostinta
Chiriarhului.

La mnstirile de maici, preotul-duhovnic este ndatorat a atrage staretei atentia

pentru eventualele abateri ale unor maici si surori de la viata monahal si, n
cazuri exceptionale, chiar si asupra propriilor abateri.
n cazul repetrii unor astfel de abateri, preotul-duhovnic este ndatorat a aduce
toate acestea la cunostinta Chiriarhului locului.
Aceast pagin a fost ultima oar modificat
la data de

05/15/2007 08:57:15

TOP
Nistea's Page

Meniu:
Me & Myself | Traduceri | Poeme | Eseuri
Spiritualitate | Patericul adnotat | Jurnal athonit
N-writers | Simone Weil | Ileana Mlncioiu
Mari duhovnici | Legturile Dvs!
Copyright 2000-2001, Iulian Nistea.
This file may be copied on the condition to specify the copyright notice.

Ce este nou
Mari Duhovnici
Media ortodoxa
Spiritualitatea ortodoxa
Eseuri
Literatura
Teologi
Traduceri
Dosare ortodoxe
I&R
HOME
Blog