SCURT ISTORIC AL SINOADELOR ECUMENICE

In perioada dinainte de Schisma (1504), caracterul <<ecumenic>> al unui sinod este dat de prezenta si de reprezentarea episcopatului din intregul imperiu. Sinod <<ecumenic>> inseamna adunarea episcopilor din imperiu. In acest sens, reprezentrea scaunului de Roma (dioceza Italiei) era necesara. esi con!ocate de imparati, sinoadele ecumenice nu constituie o institutie imperiala. "i semneaza actele sinodale, #ara sa !oteze sau sa in#luenteze deciziile, lasind episcopilor o autonomie deplina in dez$ateri. In deciziile sinoadelor tre$uie sa se #aca o distinctie intre dogma, care are continut doctrinal de credinta (<<oros>> % <<#inis>>) si canon, care are un caracter disciplinar. &ici con!ocarea de catre imparat, nici reprezentarea ecumenica, nici semnatura episcopilor pe actele sinoadelor nu garanteaza ortodo'ia intrinseca a credintei e'primate, a crezului. eciziile sinoadelor ecumenice nu constituie un criteriu e'tern al doctrinei, deoarece nici o autoritate e'terioara nu poate impune ade!arul credintei. e aceea, ele tre$uie sa #ie <<receptate>> si con#irmate de constiinta (isericii. )raditia ortodo'a recunoaste sapte sinoade cu caracter <<ecumenic>>, intre care s%au tinut alte numeroase sinoade locale sau regionale. Sinoadele ecumenice sint*

1. Sinodul de la Niceea, in Asia Mica (mai-iunie 325) con!ocat de imparatul

+onstantin cel ,are (-.4%//.) in $iserica palatului sau, la care iau parte <</10 parinti>>, episcopi din tot imperiul inclusi! reprezentantii papei Sil!estru I (/14%//5), preotii 1it si 1incent. intre episcopii occidentali, se remarca 2osius de +ordo$a (Spania), cel care #usese trimis de imparat la 3le'andria pentru a resta$ili pacea in (iserica "giptului. Scopul sinodului este #ormularea e'plicita a credintei despre S#inta )reime, in opozitie cu in!atatura preotului erudit 3rie (cca. -54%//4) din 3le'andria, care sustinea ca 5iul nu este identic dupa #ire cu )atal, #iind su$ordonat 3cestuia ca o cretura de ordin superior a )atalui. Su$ in#luenta s#intului 3tanasie, diacon de 3le'andria, sinodul a#irma ca umnezeu%5iul este de o #iinta (homoousis) cu umnezeu%)atal. umnezeu%6nul, +are are o singura #ire, e'ista ca )reime cele <<trei ipostase>> a!ind #iecare proprietati unice, personale. +rezul de la &iceea de!ine curind punctul de re#erinta al intregii traditii ortodo'e, in special al sinoadelor posterioare. "'ista parerea ca celelalte sinoade nu sint altce!a decit con#irmarea si e'plicarea ortodo'iei de la &iceea. e alt#el, sinoadele ulterioare incep cu rostirea Sim$olului de la &iceea. 3ctele sinodului nu s%au pastrat, dar "use$iu al +ezareii (in 1ita +onstantini) #ace o descriere pe larg a dez$ateririlor. Sinodul promulga -0 de canoane, care pre!ad, printre altele, sar$atorirea 7astelui in zi de uminica, dar nu in acelasi timp cu pastele iudaic8 organizarea (isericii dupa pro!inciile adminstrati!e ale imperiului8 prezenta a trei episcopi liturgisitori in hirotonia episcopala.

2. Sinodul de la Constantinopol (mai-iulie 381) este con!ocat de imparatul

)eodosie (/.9%/95), #ara consultarea papei amas I (/44%/0.), cu intentia de a pune capat contro!ersei ariene, care a continuat si dupa Sinodul de la &iceea, datorita spri:inului dat de chiar imparatul +onstantin semiarienilor (imparatul e'ileaza pe s#intul 3tanasie la )re!es) si mai ales persecutiei in care succesorii lui +onstantin ; +onstantia (/50%/41), sora lui +onstantin, +onstant si 1alens (< /.0) ; o declanseaza impotri!a ortodocsilor de la &iceea. Sinodul este chemat sa se pronunte in legatura cu doua erezii ale timpului* cea sustinuta de

,acedonie, episcop de +onstantinopol ; care nega deplina dumnezeire a uhului S#int, spunind ca este o creatrua a 5iului ; si cea a lui 3polinarie, episcop de Siria, care nega prezenta su#letului rational (sau spiritul) in 2ristos, acesta #iind inlocuit cu +u!intul. Sindoul reia doctrina de la &iceea asuprea S#intei )reimi ; doctrina intarita apoi de teologia trinitara a parintilor capadocieni, 1asile, =rigorie de &azianz si =rigorie de &>ssa, care au impus cu autoritate #ormula* <<6na si aceeasi #ire dumnezeiasca in trei 7ersoane>> % si adauga articolele pri!itoare la uhul S#int. Impotri!a lui ,acedonie, <<cei 150 de parinti>>, #ara sa #oloseasca <<homoousios>>, a#irma ca uhul este <<inchinat si sla!it impreuna cu )atal si cu 5iul>>. Sinodul respinge apolinarismul, in e'presia <<de la uhul S#int si din 5ecioara ,aria>>. Sim$olul din /01 !a de!eni crezul clasic, ecumenic, al (isericii crestine. "l !a patrunde in liturghie si !a #i con#irmat de toate sinoadele ulterioare su$ denumirea de crez niceoconstantinopolitan. In canonul /, sinodul #i'eaza ordinea celor cinci patriarhate, tinind seama de situatia politica a !remii. Roma se $ucura de o preeminenta de onoare, iar +onstantinopolul ocupa locul doi, a!ind pri!ilegii egale cu <<cetatea imperiala>>, Roma.

3. Sinodul de la Efes (iunie-iulie

lea (400%450), cu scopul de a clari#ica disputa dintre &estorie (< 451), episcop de +onstantinopol (in 4-0), si +hiril al 3le'andriei (41-%444) ?acesta #iind nepotul patriarhului )eo#il (/05%41-), cel care a mane!rat depunerea si e'ilul s#intului Ioan =ura de 3ur (40.)@. &estorie apare ca #ondatorul unei noi erezii potri!it careia e'ista doua persoane distincte in +u!intul intrupat8 de aceea 5ecioara ,aria nu poate #i numita <<&ascatoare de umnezeu>>, ci numai <<nascatoare de 2ristos>>. Aa insistenta lui +hiril, sinodul (15/ de episcopi) de#ineste doctrina despre unirea celor doua #iri in persoana unica a +u!intului si doctrina despre 5ecioara ,aria ; &ascatoare de umnezeu, condamna si depune pe &estorie, inainte de sosirea legatilor papei +elestin I (4--% 4/-) si a episcopilor din 3ntiohia, care in cele din urma accepta doctrina si procedura lui +hiril. upa condamnarea nestorianismului (&estorie n%a participat la sinod), discipolii lui &estorie se despart de (iserica o#iciala si #ormeaza o (iserica separata, in 7ersia, cu sediul la Seleucia. (iserica Brientului, sau <<nestoriana>>, din 7ersia, a depus un e#ort misionar cu totul remarca$il in secolele urmatoare. ar raspindirea islamismului in imperiul mongol si mai cu sema masacrul sa!irsit de )amerlan au pus capat acestui a!int misionar al crestinismului nestorian.

31) este con!ocat de imparatul )eodosie al II%

(450%45.), care a participat la sinod insotit de 7ulcheria, sora imparatului )eodosie, s%a tinut in $iserica S#inta "u#imia, cu spri:inul deplin al papei Aeon I (440%441). Sinodul tre$uia sa se pronunte in legatura cu mono#izismul, erezie care re#uza distinctia dintre persoana % <<h>postasis>> si natura % <<ph>sis>>, a#irmind ca daca 2ristos e o persoana, "l nu poate a!ea doua naturi. "rezia era propo!aduita de "utihie (/.0%cca.454), calugar din +onstantinopol, discipol al lui +hiril si ad!ersar a lui &estorie, care sustinea ca 2ristos nu are decit o singura natura (mono%ph>sis), cea dumnezeiasca, trupul uman #iind luat numai in aparenta. 6n sinod pro!incial, con!ocat in 440, de 5la!ian, patriarhul +onstantinopolului, condamna ca eretic pe "utihie. In apararea acestuia se ridica ioscur, patriarhul 3le'andriei, care con!inge pe imparatul )eodosie II sa con!oace un sinod in 449 la "#es, sinod dominat de ioscur si de calugari, la care se o$tine rea$ilitarea lui "utihie si depunerea lui 5la!ian. Intr%o scrisoare catre 5la!ian, papa Aeon I condamna mono#izismul, aparind doctrina ortodo'a despre Iisus 2ristos, +are <<pentru noi si pentru a noastra mintuire, S%a nascut din 5ecioara ,aria, ,aica

. Sinodul de la Calcedon (8 oct. ! 1 no".

51), con!ocat de imparatul ,arcian

lui umnezeu, dupa #irea omeneasca, ca un singur si acelasi 2ristos, 5iu, omn, 6nul%&ascut, in doua naturi, unite #ara con#uzie, nici schim$are, #ara impartire, nici separare, distinctia naturilor ne#iind deloc suprimata prin unirea lor, #iecare natura pastrind, dimpotri!a, particularitatea ei, am$ele concurgind intr%o singura #orma, o singura persoana si o singura ipostasa>>, <<)omul>> lui Aeon I catre 5la!ian nu a pus s#irsit ereziei mono#izite, de aceea imparatul ,arcian con!oaca un nou sinod, in 451 la +alcedon, la care asista 400 de episcopi (cinci din Bccident). Sinodul nu si%a insusit Scrisoarea papei Aeon I catre 5la!ian, ci a alcatuit o noua de#initie dogmatica, in care se condamna nomo#izismul, marturisind credinta <<in doua naturi care se unesc intr%o singura persoana>>. Sinodul rea$iliteaza pe )eodoret de +>r si I$a de "dessa, inalta scaunul de Ierusalim la treapta de patriarhat, con#irma hotarirea sinodului din /01 prin care +onstantinopolul ocupa rangul al doilea in (iserica, dupa Roma, largindu%I%se dreptul de :urisdictie asupra )raciei, 7ontului si 3siei ,ici. +anonul -0, care n%a #ost acceptat de 7apa Aeon I, a#irma clar ca Roma ocupa rangul intii in (iserica deoarece e <<cetate imperiala>> si nu pentru ca ar #i <<scaunul lui 7etru>> (1. +3A+" B&, 7"&)3R2I", 7RI,6S I&)"R 73R"S). ogma hristologica de la +alcedon n%a #ost acceptata de (iserica copta din "gipt, care pastreaza mono#izismul ca doctrina ade!arata, pentru a e'prima in acest #el nemultumirea #ata de dominatia grecilor in (iserica Brientala. 3st#el se #ormeaza (isericile mono#izite, negrecesti, impotri!a <<melchitilor>> (<<adepti ai imparatului>>)adica ortodocsilor greci care accepta +alcedonul.

5. Sinodul al ##-lea de la Constantinopol (mai-iunie 553) este con!ocat de

imparatul Custinian cel ,are (5-.%545) cu intentia de a impaca mono#izismul cu ortodo'ia, date #iind repercusiunile politice ale respingerii +alcedonului de catre (iserica "giptului. B asemenea incercare #usese de:a #acuta de imparatul Denon (4.9%491), care a pu$licat un decret de unire, <<2enotiEon>>, propunind o #ormula de compromis (intocmita de 3ccaciu, patriarhul +onstantinopolului si 7etru, patriarhul mono#izit de 3le'andria), dupa care numai deciziile sinoadelor anterioare +alcedonului sint o$ligatorii pentru credinta. Imparatul Custinian promulga un edict (imparatul pu$licase o lucrare in care enumera erorile lui Brigen, continute in espre 7rincipii), prin care condamna cele <<)rei +apitole>>, si pe cei trei teologi care apareau a #i propagatorii nestorianismului* persoana si opera lui )eodoret de +>r (intre /9/%440), prieten al lui &estorie, care scrisese impotri!a lui +hiril si contra sinodului de la "#es, si scrisoarea lui I$a de "dessa (/00%45.) in care acesta apara pe )eodor de ,opsuestia si respinge argumentele lui +hiril. Bpozitia episcopilor a#ricani si reactia papei 1igiliu, impotri!a modului in care imparatul !oia sa impuna un edict de credinta, sileste pe Custinian sa con!oace un sinod general la care participa 145 de episcopi ci care condamna cele <<)rei +apitole>>. +u toate acestea, sinodul se tine si anatematizeaza pe cei ce sustin ce e condamna$il in cele <<)rei +apitole>>. Sinodul se pronunta in mod clar pentru <<unirea ipostatica>> si respinge pe cei care con#unda sau separa #irile dupa unire. 2ristos este <<in doua #iri>>, chiar dupa ce unirea dupa ipostas a a!ut loc. Sinodul da o interpretare corecta e'presiei mono#izite a teologilor din 3le'andria, <<o natura intrupata a +u!intului dumnezeiesc>>, a#irmind ca unirea dupa ipostas pastreaza cele doua naturi, unite #ara con#uzie si #ara separare, intr%o singura persoana. Sinodul apro$a #ormula liturgica << omul nostru Iisus 2ristos, +are a #ost rastignit cu trupul, este umnezeu ade!arat>> si condamna in!ataturile sustinute de 3rie, "unomie, ,acedonie, 3polinarie, &estorie, "utihie si Brigen.

Aa inceput, papa 1igiliu n%a acceptat aceasta condamnare, dar in 554 recunoaste caracterul ecumenic al acestui sinod.

$. Al t%eilea sinod ecumenic de la Constantinopol (noiem&%ie $8' ! septem&%ie $81), con!ocat de imparatul +onstantin al I1%lea 7ogonatul (440%405), s%a

reunit in sala +upolei (trullos) a palatului, pentru a #ormula credinta ade!arata #ata de erezia monotelismului (thelisisi>> F !ointa). "rezia a #ost pusa in circulatie de imparatul 2eraclius (410%441), intr%o marturisire de credinta pu$licata in 4/0, <<"Etesis>>, compusa de patriarhul Serghie si acceptata de papa 2onorius (4-5%4/0). In!atatura ca 2ristos are doua naturi, desi dupa intrupare are numai o !ointa (monotelism) sau o singura <<energie>> (monoenergism), putea sa atraga pe mono#izitii moderati, dar ea contra!enea +alcedonului. Imparatul +onstant al II%lea interzice discutiile despre cele doua !ointe in 2ristos. In aceste conditii, ortodo'ia este aparata, cu pretul martiriului, de papa ,artin I (< 455 in e'il in +rimeea) si de s#intul ,a'im ,arturisitorul. Sinodul, in prezenta imparatului si a legatilor papei 3gathon (4.0%401), condamna pe Sergie si respinge scrisorile lui 2onorius catre Serghie, acuzindu%l de a #i monotelit. Sinodul recunoaste, in acord cu in!atatura <<parintilor>>, ca in 2ristos e'ista doua !ointe naturale si doua lucrari naturale, #irea omeneasca a!ind !ointa ei proprie, care se supune de $una!oie !ointei dumnezeiesti, #iind pe deplin indumnezeita. Sinodul #ace un rezumat al dogmelor promulgate de sinoadele precedente, un #el de rede#inire a doctrinei despre persoana 5iului lui umnezeu. eoarece sinoadele din 55/ si 400%401 nu s%au ocupat cu pro$lemele disciplinare, imparatul Custinian con!oaca in 49-, in aceeasi sala a palatului (in trullo), un sinod general cu scopul de a decreta canoane, in completarea celor doua concilii precedente, al cincilea si al saselea, (de unde denumirea de s>nodus Guinise'tus). Sinodul con#irma canonul -0 de la +alcedon, se pronunta pentru casatoria preotilor inainte de hirotonie, critica unele o$iceiuri ale (isericii 3pusene, sta$ilind impartasirea su$ am$ele #orme (piine si !in) si #olosirea piinii dospite (artos) la "uharistie.

(. Al doilea sinod ecumenic de la Niceea (septem&%ie ! octom&%ie (8()

este con!ocat de imparateasa Irina (.00%.90), regenta lui +onstantin al 1I%lea (..1%.9.), pentru a se pronunta in legatura cu cultul icoanelor. Aeon al III%lea Isaurul (.1.%.41) pu$lica un edict in .-., prin care interzice cultul icoanelor si reprezentarea picturala in general, considerind aceasta drept idololotrie. Imparatul numeste un patriarh iconoclast, iar impotri!a papei =rigorie al III%lea (./1%.41) care e'comunicase pe iconoclasti, trece su$ :ursdictia +onstantinopolului pro!incia Iliriei. Succesorul sau, +onstantin al 1%lea +opronim (.41%..5) con!oaca un sinod in .54 la +onstantinopol, care condamna cultul icoanelor si e'comunica pe toti anti%iconoclastii, inclusi! pe Ioan amaschinul, aparatorul cel mai aprig al !enerarii icoanelor. Imparateasa Irina, cu spri:inul patriarhului )arasie si cu acordul papei 3drian I (..1%.95), con!oaca un alt sinod, tot la &iceea (/50 de parinti) sinod care anuleaza deciziile celui din .54 si care #ormuleaza in!atatura ca o$iectul !enerarii este persoana reprezentata pe icoana, #acind o distinctie intre adorare (latreia) care este rezer!ata numai lui umnezeu si cinstire (prosE>nesis) ce se cu!ine s#intilor (!. I+B3&3). Sinodul n%a #ost acceptat de catre (isericile din imperiul lui +arol cel ,are (=ermania, 5ranta, Spania). Sinodul de la 5ranc#urt (.94) si <<+artile caroline>> se pronunta impotri!a cultului icoanelor.

+u toata opozitia patriarhului &ichi#or, a lui )eodor Studitul si a calugarilor in general, iconoclasmul persista datorita perscutiei declansate de imparatii $izantini. e a$ia su$ imparateasa )eodora cultul icoanelor a #ost resta$ilit (04-), #apt in amintirea caruia s%a instituit sar$atoarea Brtodo'iei, in prima uminica a postului 7astelui. Iconoclasmul este ultima erezie care a #acut o$iectul unui sinod ecumenic. (iserica ortodo'a recunoaste numai sapte sinoade ecumenice. "ste ade!arat ca un sinod tinut la +onstantinopol (0.9%000), la care participa legatii papei Ioan al 1III%lea (0.-%00-), incearca sa restaureze comuniunea dintre Brient si Bccident, atit de mult zdruncinata datorita am$itiei papilor de a #i considerati de orientali ca instanta de apel. Sinodul recunoaste pe 5otie (0-0%091) ca patriarh (5otie inlocuise pe Ignatie in 050, dar nu a #ost recunoscut de papa &icolae I (050%04.) si #usese apoi condamnat de sinodul din +onstantinopol (049%0.0), con!ocat de 1asile I ,acedoneanul (04.%004)8 la rindul sau 5otie depusese pe papa, criticind aspru acti!itatea misionarilor catolici in (ulgaria ; a carei populatie #usese con!ertita de (izant in 044 %, pe care ii acuza de erezie). Sinodul se pronunta impotri!a adaosului <<5ilioGue>> si recunoaste egalitatea dintre Roma si +onstantinopol, desigur Roma a!ind <<intiietate>> ( ). 6nii sustin ca recunoasterea acestui sinod ca sinod de reconciliere ar #i de o mare !aloare practica in !ederea reducerii shismei. 7unctul de plecare al shismei din 1054 se a#la in tendinta papilor de a aseza Brientul su$ autoritatea lor directa, lasind rasaritenilor impresia ca autonomia lor este contestata. in punct de !edere teologic, separarea a #ost pro!ocata de <<5ilioGue>>, asa cum arata patriarhul 5otie in tratatul sau << espre uhul S#int>>, in care condamna pe latini ca eretici. Importanta sinoadelor ecumenice rezida in #aptul ca* a) prin continutul lor dogmatic, ele constituie legatura de unitate cea mai solida intre toate (isericile locale, in primul mileniu crestin8 $) ele au impus autoritatea si metoda colegiala, conciliara, care a mentinut si slu:it ideea ecumenica8 c) sinoadele au redresat sau reconstituit unitatea !izi$ila a crestinsmului, de aceea unirea (isericilor tre$uie sa #aca o$iectul unui acord ecumenic.
Pr. Prof. Dr. Ion Bria, "Dictionar de Teologie Ortodoxa", EIBMBOR, 1981, pag. 33 !3"3.