Sfantul Eustatiu al Antiohiei

Diodor de Tars
Diodor de Tars se naste la Tars sau la Antiohia, spre 330. A studiat cu tatal sau la
Antiohia si apoi la Atena, ajungand sa posede o larga cultura generala. Intors de la studii,
intemeiaza o manastire la Antiohia, pe care o conduce 10 ani, cu prietenul sau Carterios.
Are ca ucenici pe Sf. Ioan ura de Aur si pe Teodor de !opsuestia. A fost ghidul
comunitatii antiohiene pe timpul schismei din Antiohia si al persecutiei lui Iulian
Apostatul, pe care l"a com#atut. In 3$3 este facut preot de !eletie. In 3%3, tre#uind sa
fuga, su# &alens, din Antiohia in Armenia, a intrat in legatura cu Sf. &asile cel !are. In
3%' re(ine din e)il, si e ales episcop de Tars. Ia parte la Sinodul II ecumenic, iar
imparatul Teodosie il recunoaste normati( pentru ortodo)ia din dioceza *rientului
+Antiohia,.
!oare inainte de 3-.. /ro#a#il pe la 3-1"3-3.
*pera sa atinge multe domenii0 e)egetic, apologetic, polemic, dogmatic, istoric,
stiinte naturale.
" Comentarii " la toate cartile &echiului Testament, apoi la 1(anghelii, 2aptele Apostolilor
si 1pistolele lui Ioan +n"au ramas decat catrene, " inaugureaza metoda e)egezei istorico"
gramaticale.
" Comentariul la /salmi " in intregime +descoperit recent " 3i#lioteca nationala /aris,
2ragmente din0
" Despre destin
" Contra astronomilor si astrologilor
" Contra maniheilor
" Contra sinucigasilor
" Despre Sf. Duh.
*pere dogmatice0
" Dumnezeu e 4nul singur in Treime
" Despre in(ierea mortilor
" Despre suflet " contra parerilor eretice despre el
" Despre /ro(identa
" Despre Dumnezeu si zei
" Despre natura si materie
" 2irile ne(azute n"au fost create din elemente, ci au fost facute odata cu elementele
" Cum Creatorul e (esnic dar operele 5ui nu sunt (esnice
" Cum Se (oieste si nu Se (oieste in Dumnezeul cel (esnic.
I s"au atri#uit si cele patru lucrari pseudo"iustinice0
" Intre#ari si raspunsuri catre ortodocsi
" Intre#ari ale crestinilor catre pagani
" Intre#ari ale paganilor catre crestini
" Com#aterea unor pareri aristotelice.

6ristologia sa nu folosea termeni si sustineri ortodo)e.
/entru el 2ecioara !aria e 7ascatoare de om, nu de Dumnezeu.
2iul lui Dumnezeu a luat pe 2iul lui Da(id, in care a salasluit ca intr"un templu.
*mul nascut din !aria nu e 2iul lui Dumnezeu prin fire, ci prin har.
A(em aici ideile principale ale nestorianismului si uneori si formularea lor clasica.
De aceea Sf. Chiril a denuntat pe Diodor ca prim autor al nestorianismului.
/renestorianismul sau a fost com#atut de Apolinarie si rigorie de 78ssa. 1l n"a fost
condamnat e)pres la un sinod ecumenic, dar ideile sale, mai ales hristologice, au pregatit
doctrina nestoriana, ceea ce i"a adus condamnarea la Sinoadele de la Constantinopol
+.--, si Antiohia +90',.
Sfantul Ioan Gura de Aur
Sf. Ioan ura de Aur a fost un om practic, un educator si un reformator al
societatii (remii sale. Sf. Ioan apartine Scolii antiohiene.
Sf. Scriptura este pentru autorul nostru iz(orul principal al credintei, cugetarii, predicii si
(ietii sale. Ideea de Dumnezeu este innascuta sufletului omenesc. Dar pe Dumnezeu nu"5
putem cunoaste ce este 1l in Sine, stim numai ca 1l e)ista.
6ristologia. Autorul nostru com#ate cu anticipatie si monofizismul si
nestorianismul. Ca antiohian, el sustine distinctia neta a celor doua firi in 6ristos. Acesta
e de o fiinta cu Tatal, deci (esnic Dumnezeu, 1l a luat firea noastra intacta, mai putin
pacatul. 1l S"a nascut dupa trup, pentru ca noi sa ne nastem dupa Duh, 1l S"a nascut din
femeie, pentru ca noi sa incetam de a mai fi fiii femeii.
Asemenea celorlalti antiohieni, el nu da Sfintei 2ecioare calificati(ul de
7ascatoare de Dumnezeu, dar nu"l da nici pe cel de 7ascatoare de 6ristos. 6arul joaca
un rol de seama in actul sfinteniei si in acela al mantuirii noastre, dar el nu e totul: o parte
in lucrarea mantuirii re(ine si eforturilor omului.
Sf. Taine sunt sim#oluri sau semne care, su# forma (azuta, ne aduc harul cel
ne(azut al lui Dumnezeu sau, cum zice Sf. Ioan, co#oara ;inteligi#ilul in sensi#il;.
Sa(arsitorul real al Sf. Taine este Iisus 6ristos insusi, ,,In(atatorul nostru suprem;,
preotul nefiind decat un instrument. Ceea ce este in potir este ceea ce a curs din coasta
Domnului, iar painea e Trupul lui 6ristos. 4nirea cu Domnul tre#uie sa fie nu numai prin
dragoste spirituala, ci si in realitate, adica o unire cu trupul 5ui, o unire prin hranirea cu
1l. Sf. 1uharistie e socotita identica cu jertfa de pe cruce.
Sfantul Ioan ura de Aur s"a nascut la Antiohia, anul nasterii sale nefiind
cunoscut cu certitudine, fiind plasat intre 3.. si 39.. Tatal sau, Secundus, pro#a#il, de
origina latina, care a detinut o functie militara deose#ita +magister militum *rientis,, a
decedat la scurta (reme de la nasterea copilului si de aceea, sarcina cresterii si a educatiei
acestuia i"a re(enit mamei sale, Antusa, ramasa (adu(a la (arsta de <0 de ani.
De la mama sa a primit Ioan primele elemente de in(atatura crestina si, fara
indoiala, dragostea fata de 3iserica. Studiaza apoi filosofia, su# indrumarea lui
Andragatiu, iar retorica cu 5i#aniu, (estit sofist. 1le au determinat toat= e(olu>ia sa
ulterioar=.
5a (arsta de 1' ani, !eletie !arturisitorul, conducatorul 3isericii din Antiohia,
atras de calitatile intelectuale si spirituale deose#ite ale tanarului Ioan, il ia in anturajul
sau. Se pare ca !eletie a fost cel care l"a #otezat, in acest rastimp, el studiaza teologia
su# indrumarea lui Diodor din Tars.
Simtind o atractie deose#ita fata de (iata ascetica, Ioan incearca, am putea spune
e)perimental, sa duca o astfel de (iata in sanul familiei, insa, in cele din urma, simte
ne(oia de a se retrage in muntii din (ecinatate, unde traieste timp de doi ani in post si
rugaciune, intrucat se im#olna(este, este silit sa re(ina acasa, spre marea #ucurie a mamei
sale.
!eletie foloseste aceasta ocazie si il hirotoneste diacon, in 3'1. 1ste preocupat cu
precadere de pro#lema (ietii monahale, a fecioriei, carora le dedicta o serie de tratate
scurte. Tot acum, ela#oreaza tratatul sau Despre preotie.
Dupa cinci ani primeste taina preotiei din mainile episcopului 2la(ian, in 3'$,
care il numeste predicator al #isericii mari, zidita de imparatul Constantin. Isi
indeplineste cu deose#it zel si constiinciozitate indatoririle de predicator. De altfel,
perioada aceasta, 3'$"3-%, a fost deose#it de fructuoasa pentru el, intrucat cele mai
(estite omilii ale sale apartin acestei etape din acti(itatea sa.
Dupa moartea patriarhului 7ectarie al Constantinopolului +?3-%,, impotri(a
(ointei sale, Ioan este ales urmasul acestuia. 1ste adus in capitala din porunca imparatului
Arcadiu, iar Teofil al Antiohiei a fost o#ligat sa"l hirotoneasca episcop, la <$ fe#ruarie
3-'.
Ioan purcede de indata sa reformeze atat cetatea, cat si preotimea, care se aflau
intr"o mare stare de decadere si coruptie. Astfel, el suprima lu)ul resedintei episcopale,
introducand traiul modest si auster monahal, iar #ogatiile aflate aici le foloseste spre a"i
ajuta pe cei saraci si ne(oiasi si pentru spitale.
Interzice preotilor sa foloseasca darurile pentru cei saraci in propriul lor interes,
iar calugaritelor si diaconeselor sa locuiasca la clerici. &adu(elor le cere purtare
ireprosa#ila. Criticile sale indreptate impotri(a coruptiei si a depra(arii i"au adus multi
dusmani, in plus, nu au ramas fara ecou nici la curtea imparteasca, unde lucrurile nu erau
prea #une. De aceea, planul sau de a reforma (iata din capitala si a clericilor a facut ca
toate fortele care ii erau ostile sa se uneasca impotri(a lui.
/aralel cu aceste acti(itati, el continua sa predice, sa scrie comentarii #i#lice si sa
organizeze misiuni, trimitand misionari la gotii de la !area 7eagra si Dunare. Totodata,
incearca sa rezol(e tensiunile prezente in di(erse dioceze, ca cele din Tracia si Asia !ica,
dar care nu erau su# jurisdictia sa, si con(oaca un sinod la 1fes in .01, pentru a clarifica
neregulile de aici.
Dusmanii sai continua intrigile si le e)tind cu tenacitate la curte, unde 1utropiu
cazuse in dizgratie, iar imparateasa 1udo)ia conducea afacerile imperiului, imparatul
Arcadiu, lasandu"i acesteia mana li#era. Chiar unii episcopi, cum au fost Se(erian de
a#ala, Acaciu de 3eroea si Antiohie de /tolemais, au facut tot ceea ce le"a stat in putinta
pentru a o starni pe imparateasa 1udo)ia impotri(a lui.
Dusmanul lui cel mai important a ramas, insa, Teofil de Ale)andria. Animozitatile
sunt intensificate dupa ce Ioan 6risostom ii primeste pe 2ratii 5ungi, acuzati de
origenism si alungati din 1gipt de patriarhul Teofil, pe care ii gazduieste, fara a intra in
comuniune cu ei. Desi 2ratii 5ungi i"au adresat lui Ioan o plangere impotri(a lui Teofil,
acesta nu o ia in considerare. Acestia se plang imparatului Arcadiu, care il con(oaca pe
Teofil la Constantinopol pentru a raspunde acuzelor aduse de ei. Teofil isi ia o serie de
precautii, trimitandu"l inainte pe episcopul 1pifanie de Salamina, care urma sa"l acuze pe
Ioan de origenism. Acesta isi da seama de intriga si se intoarce in Salamina.
Teofil (ine la Constantinopol insotit de <$ de episcopi si, raliindu"si inca 10
episcopi nemultumiti si trei (adu(e care se considerau nedreptatite de Ioan, la care se
adauga insasi imparateasa 1udo)ia, il con(oaca pe Ioan la un sinod la Stejar, localitate nu
departe de Calcedon, spre a se dez(ino(ati de di(erse acuze pe care acestia i le"au adus,
in general 1< capete de acuzare.
Ioan nu se prezinta la sinod si in consecinta a fost depus in anul .03. Imparatul
ratifica hotararea sinodului si il trimite pe Ioan in e)il in 3itinia. 1)ilul nu a durat multa
(reme, deoarece, inspaimantat de miscarile populatiei si de cutremurul puternic care a
a(ut loc in acea perioada, il recheama in scaun. /opulatia il primeste triumfal. Cu aceasta
ocazie, el tine o predica in 3iserica Sfintilor Apostoli, fara a critica in (reun fel curtea
imperiala. 3a mai mult, a doua zi, el tine o predica in care (or#este in termeni deose#iti la
adresa imparatesei.
/acea nu dureaza mult timp. Ioan critica din nou dezmatul si zar(a care s"au iscat
cu ocazia sar#atoririlor ocazionate de ridicarea unei statui de argint a imparatesei
1udo)ia, nu departe de #iserica unde slujea Ioan. Acest lucru a fost (azut de dusmanii sai
ca un afront la adresa imparatesei, care nu si"a ascuns nicidecum resentimentele.
1(enimentele s"au precipitat dupa ce Sf. Ioan predica de ziua Sf. Ioan 3otezatorul,
incepandu"si predica astfel0 ;Din nou Irodiada se agita: din nou se tul#ura: din nou
danseaza si cere din nou capul Sf. Ioan pe ta(a;. Aceste cu(inte au fost considerate ca
fiind o aluzie directa la adresa imparatesei 1udo)ia. Suparata, ea cere imparatului sa"l
trimita pe Ioan in e)il, pe moti( ca si"a preluat functiile sacerdotale in mod ilegal,
imparatul ii porunceste sa nu mai slujeasca, insa Ioan refuza sa se supuna.
Ca urmare, i se interzice sa foloseasca (reo #iserica. Ioan respecta de aceasta data
porunca imparatului si se aduna cu toti credinciosii in cladirea #ailor pu#lice, numita
Constantiniana, unde s"a facut sluj#a de pri(eghere, iar catehumenii au fost #otezati.
Aceste e(enimente se petreceau in perioada /astilor. A treia zi dupa /asti, Ioan este
arestat, iar dupa @usalii a fost trimis in e)il. Insotit de o trupa de soldati traci, el este
im#arcat cu destinatia Cucuzis sau Ara#issos in Armenia !ica. in scaunul ramas (acant,
a fost ales Arsacius si dupa moartea acestuia Atticus, am#ii dusmani in(ersunati ai Sf.
Ioan si acuzatori la sinodul de la Stejar, intrucat sustinatorii Sf. Ioan au refuzat sa"i
recunoasca, li s"au confiscat a(erile si au fost trimisi in e)il.
&iata in e)il nu a fost deloc usoara, in pofida #olii care ii macina trupul, Sf. Ioan
s"a daruit trup si suflet acti(itatii pastorale, reputatia sa atragand un numar din ce in ce
mai mare de credinciosi, intrucat popularitatea sa era in crestere si in conditiile nemiloase
de e)il, inamicii sai inter(in pe langa imparat, care il trimite intr"un loc cu totul neprielnic
pentru sanatatea deja su#rezita a marelui Ierarh, si anume la /it8um, un orasel pe malul
rasaritean al !arii 7egre. 1l nu rezista calatoriei si decedeaza la Comana in /ont, la 1.
septem#rie .0%.
@amasitele sale pamantesti au fost aduse la Constantinopol in .3', si au fost
Angropate cu cinste An #iserica Sfin>ii Apostoli. Cortegiul a fost intampinat de catre
imparatul Teodosie II, care, ;plecandu"si fruntea si fata pe racla, s"a rugat pentru parintii
sai, sa fie iertati pentru cele ce din nestiinta au gresit; +Teodoret,.
Inainte de a pleca din nou in e)il, Ioan a inter(enit prin scrisori pe langa papa
Inocentiu, &enerius de !ilan si Chromatius de ABuileia, cerandu"le sprijin si sa fie
judecat din nou. Inter(entia lui Ioan se gaseste la /aladie.
/apa se adreseaza familiei imperiale, trimitand o scrisoare printr"o delegatie, in
scrisoare el anunta o serie de pedepse pentru intriganti. Astfel, in cazul lui Arsacius, cel
care i"a luat locul lui Ioan, sa fie oprit de la Sf. Taine, iar Teofil, sa fie caterisit si
anatematizat. Delegatia a fost insa sechestrata si oprita sa inter(ina in e(enimente. 5a
aflarea acestei stiri, imparatul Arcadie a dispus ca !arian, prefectul orasului, si fiii sai sa
fie ucisi, si a pedepsit"o personal pe imparateasa, imparatul ii scrie papii Inocentiu. /apa
insista pentru con(ocarea unui sinod la Tesalonic care sa il judece pe Teofil. Sinodul nu
se (a tine.
Tensiunea cu 3iserica din Apus se aplaneaza numai dupa ce Atticus, patriarh de
Constantinopol, trece din nou in diptice numele episcopului Ioan.
In(atatura hristologica urmeaza in liniile ei directoare doctrina ortodo)a. Chiar
daca Diodor din Tars a fost profesorul lui de teologie, 6risostom nu se angajeaza in
disputa hristologica a (remii. 1l face deose#ire clara intre ousia sau ph8sis, natura sau
fire, si h8postasis sau prosopon, ipostas sau persoana.
2iul este de o fiinta cu Tatal, iar in acest conte)t, foloseste de mai multe ori
formula calcedoniana, homoousios, pentru a e)prima relatia dintre Tatal si 2iul. 7ascut
din Tatal, care este (esnic, si 2iul este (esnic, impotri(a arienilor, el su#liniaza
dumnezeirea perfecta si completa, iar amenitatea perfecta si completa, impotri(a
apolinaristilor, insistand asupra realitatii si integritatii celor doua firi, di(ina si umana.
6ristos a luat firea noastra, nascandu"se in trup identic cu al nostru, insa fara de pacat. 1l
S"a nascut in trup, pentru ca noi sa ne nastem dupa Duh. 1)ista in retorica sa anumite
sintagme care au fost folosite si de catre antiohieni in disputa hristologica0 ca 5ogosul s"a
salasluit in omul lisus ca intr"un templu sau ca templul a primit harul.
/use in conte)tul lor, acestea nu sunt altce(a decat artificii retorice, deoarece Sf.
Ioan a accentuat unitatea fara amestec si fara impartire sau separare a celor doua firi0
;Cand spun un 6ristos, prin aceasta (reau sa spun unire si nu amestecare, nu ca o natura
este transmutata in alta, ci unite una cu alta;, sau ;/rin unire si alaturare, Dumnezeu
Cu(antul si trupul sunt una, nu prin amestecarea sau o#literarea firilor, ci printr"o anume
unire inefa#ila si dincolo de orice intelegere;. ;Sa nu ma intre#ati cum;, adauga el, prin
aceasta dorind sa su#linieze taina propriu"zisa a intruparii lui 6ristos.
SfCntul Ioan ur= de Aur e unul din cei mai mari Di mai gusta>i scriitori ai
3isericii creDtine. 2ondul Di forma scrierilor sale prezint= Di azi un (iu interes. 7u numai
un interes istoric Di cultural, ci Di unul de continu= actualitate moral=, social= Di literar=, An
galeria literelor creDtine, SfCntul Ioan este un clasic al=turi de SfCntul &asile cel !are,
SfCntul rigorie de 7azianz, 2ericitul Augustin.
Sfantul Ioan ura de Aur a fost supranumit ;am#asadorul saracilor;, ;apostolul
caritatii;. 1l a com#atut cu putere nedreptatile sociale ale timpului, pro(ocate de
inegalitatea si lupta dintre clase. A criticat aspru lacomia si lu)ul #ogatilor in dauna
saracilor, adica a muncitorilor si a scla(ilor. 3unurile materiale au drept proprietar pe
Dumnezeu. *mul nu este decat administratorul lor. *amenii tre#uie sa ia din aceste
#unuri numai strictul necesar, in felul acesta, nimeni nu (a duce lipsa. 5a #aza proprietatii
a stat de cele mai multe ori o nedreptate. Scla(ii sunt egali stapanilor lor in 3iserica lui
Iisus 6ristos. Autorul nostru nu propune eli#erarea lor generala, caci aceasta era o
chestiune de stat, iar el nu se amesteca in oranduirea statului, dar el cere deseori
indulcirea situatiei lor si inter(ine pe langa unii proprietari de scla(i sa purceada la o
eli#erare a acestora in anumite conditii.
Teodor de Mopsuestia
Teodor de !opsuestia se naste in 390, la Antiohia. Inclinat spre cultura, are ca
dascal si pe 5i#aniu. Se imprieteneste cu Sf. Ioan ura de Aur, care il determina sa
renunte la cariera juridica pentru care se pregatise, spre a intra impreuna in asEeterionul "
manastirea condusa de Diodor si Carterios la Antiohia +3%0,. Dupa o criza sentimentala,
din care"l scoate Sf. Ioan ura de Aur prin cele doua scrisori (estite ale sale Catre Teodor
cel cazut, Teodor se deda cu ra(na ascezei si studiului.
1piscopul 2la(ian il lua su# supra(egherea lui, il instrui si"l hirotoni preot in 3'3,
la Antiohia. Teodor lupta in scris si oral cu numerosi eretici ai timpului0 ori"genisti, arieni,
eunomieni, apolinaristi, pne("matomahi. Are ca ele(i pe Ioan de Antiohia, Teodoret,
@ufin si 7estorie. 1 ales episcop de !opsuestia, in Cilicia, la 3-<, si pastoreste 3iserica
de aici pana la moartea sa intamplata la .<'.
Apara energic pe Sf. Ioan ura de Aur in .0., con(erteste pe pagani si scrie cea
mai mare parte a operei sale e)egetice. Intr"o zi, sustine in predica ca nu tre#uie dat Sf.
!aria titlul de 7ascatoare de Dumnezeu, in fata protestelor (iguroase ale credinciosilor,
el retracta sustinerea sa.
Cu toate ca a com#atut pe toti ereticii (remii sale, indeose#i pe arieni si pe
apolinaristi, el este promotorul nestorianismului prin afirmarea a doua persoane in Iisus
6ristos, prin unirea lor relationala, prin sustinerea a doi fii in Iisus 6ristos si prin titlul de
nascatoare de om si 7ascatoare de Dumnezeu dat 2ecioarei !aria.
*pera lui a pro(ocat mari contro(erse, care au tul#urat profund 3iserica. Teodor a
fost demascat ca tata al nestorianismului de @a#ulas de 1dessa si Sf. Chiril al
Ale)andriei, dar a fost aparat de Teodoret al Cirului si de I#as de 1desa. Teodor nu a fost
condamnat nici la al III"lea nici la al I&"lea Sinod ecumenic, dar a fost condamnat aspru "
omul si opera " la Sinodul al &"lea ecumenic, ca unul din cele trei capitole.
/oate fi numit rationalistul prim al Scolii antiohiene.
!oare la .<'.
Condamnarea sa, la Sinodul & ecumenic, a adus si distrugerea, aproape completa,
a operelor sale.
*pere e)egetice0
" Comentariu asupra celor 1< profeti mici
" Comentariu la 1(anghelia dupa Ioan
" Comentariu la cele 10 scrisori minore ale Sf. /a(el +afara de @om, 1"< Cor, 1(r,
" * disputa Contra unui episcop macedonian de la Anazar#a
7i s"au transmis fragmente grecesti din0
" Comentariile la eneza, 1)od, /salmi, Io(, Cantarea Cantarilor
" Comentariul la /salmi " opera de idei indraznete, dar pe care autorul le regreta
" Comentariile la 7oul Testament " fragmente din0
" Comentariile la !atei, !arcu, 5uca, Ioan
" Comentarii la 1pistolele pauline " la toate
" Doua tratate de e)egeza +principii e)egetice,.
Teodor adopta principiile e)egetice ale Scolii antiohiene, dar nu le respecta.
Criteriul sau e)egetic principal e cel personal.
5ucrari dogmatice0
" omilie catehetica
" omilie mistagogica
" Despre intruparea 2iului lui Dumnezeu, contra lui Apolinarie
" Contra aparatorilor pacatului originar.
A anticipat nestorianismul si pelagianismul.
Denatura pacatul stramosesc si sustinea pofta trupeasca in Iisus.
1rorile cele mai mari ale lui Teodor sunt in domeniul hristologiei si soteriologiei.
Teodor sustine identitatea dintre fire si persoana in !antuitorul si, deci, e)istenta nu
numai a doua firi, ci si a doua persoane. 4nirea celor doua firi si persoane este pur
morala. 1a e o unire de #una(ointa, de autoritate, de demnitate, de filiatie. Aceasta pentru
ca nu se poate spune ca Dumnezeu S"a nascut din 2ecioara. Cel nascut din !aria e din
samanta lui Da(id. De aceea intre cele doua firi si persoane e numai o relatie, o
inha#itare. Teodor respinge comunicarea insusirilor0 lui Iisus al istoriei nu i se pot atri#ui
titlurile si faptele 5ogosului, iar acestuia nu i se pot atri#ui cele ale lui Iisus.
2ecioara !aria nu e 7ascatoare de Dumnezeu decat prin relatie. 1a poate fi
numita si nascatoare de om si 7ascatoare de Dumnezeu: nascatoare de om prin firea
lucrului, 7ascatoare de Dumnezeu prin relatie. Iisus e 2iul lui Dumnezeu, dar prin har, la
fel cu oamenii. In Iisus 6ristos sunt doi fii.
Tagaduind mostenirea pacatului originar, Teodor sustinea ca mantuirea insemna
numai ridicarea firii umane la un stadiu mai inalt, in care se intra o data cu 3otezul.
Teodor afirma, totusi, prezenta reala, nu sim#olica, a lui 6ristos in 1uharistie si
prefacerea painii si a (inului in trupul si sangele Domnului.
Nestorie
7estorie s"a nascut in /ersia, dupa anul 3'1. A fost ucenicul lui Teodor de
!opsuestia. /entru talentul sau oratoric si (iata sa curata, imparatul Teodosie II l"a facut
patriarhul Constantinopolului. In aceasta calitate, el a luat masuri aspre contra iudeilor si
ereticilor si dezlantui criza care"i poarta numele, prin aceea ca intai preotul lui, Anastasie,
apoi el insusi sustinura in 3iserica din Constantinopol ca nu se cu(enea sa se dea Sf.
2ecioare !aria titlul de 7ascatoare de Dumnezeu. Sinodul de la 1fes +.31, l"a
condamnat ca eretic, cu tot sprijinul marilor sai prieteni0 Ioan de Antiohia, Andrei de
Samosata si Teodoret de Cir. 1l a fost trimis intai intr"o manastire si din .39 a fost e)ilat
la *aza in 1gipt, unde a murit, se pare, in jurul anului .91.
*pera lui 7estorie s"a pastrat in fragmente sau su# pseudonim.
" Cartea lui 6eraclid din Damasc
" Contraanatematismele " indreptate contra anatematismelor Sf. Chiril se
datoreaza nu lui 7estorie, ci lui Andrei de Samosata.
7estorie a fost condamnat la trei Sinoade ecumenice succesi(e0 III +.31,, I&
+.91,, & +993,.
1roarea principala a doctrinei sale era din domeniul hristologiei. 7estorie
respingea unirea ipostatica a celor doua firi, sustinuta de Sf. Chiril, si afirma numai o
unire morala intre ele. 7u 5ogosul, ci 6ristos era su#iectul atri#utelor si actiunilor di(ine
si umane ale Celui intrupat. Comunicarea insusirilor nu putea sa ai#a loc.
Sf. 2ecioara !aria era numai 7ascatoare de om, cel mult 7ascatoare de 6ristos,
in nici un caz 7ascatoare de Dumnezeu.
Secolul al &"lea este secolul disputelor hristologice. Dac= An secolul al I&"lea
dez#aterile teologice se concentreaz= An jurul /ersoanelor Sfintei Treimi i a rela iilor
dintre ele, An secolul al &"lea, principala pro#lem= care (a fi luat= An discu ie este
pro#lema hristologic=. Disputele teologice din secolul al &"lea se (or concentra An jurul
/ersoanei !Cntuitorului Iisus 6ristos i (or (iza studierea firilor !Cntuitorului i a
modului cum acestea se unesc An /ersoana sa. De asemenea (a fi a#ordat= pro#lema
soteriologic=.
Accentuarea di(ergen elor dintre coala din Ale)andria i coala din Antiohia An
pri(in a hristologiei anun = aprigele dispute din secolul al &"lea. Acum pe scaunul
patriarhal al Constantinopolului a urcat 7estorie care a r=spuns la chemarea Amp=ratului
Teodosie al II"lea +.0'".90,.
/atriarhul Constantinopolului, 7estorie +.<'".31 d. 6r., sus>inea c= An Iisus
6ristos e)ist= dou= persoane F duo prosopa, persoana di(in= a 2iului lui Dumnezeu,
n=scut din Tat=l mai Anainte de to>i (ecii Di persoana uman= sau istoric= a !Cntuitorului,
cu care s"a n=scut ca om din 2ecioara !aria. De aceea, erezia lui 7estorie a mai fost
numit= dioprosopism sau nestorianism. 7estorianismul l=sa s= se An>eleag= c= 2ecioara
!aria nu a n=scut pe 2iul lui Dumnezeu Di prin urmare, nu poate fi numit= TheotoEos F
7=sc=toare de Dumnezeu, ci ea a n=scut pe omul 6ristos Di de aceea tre#uie numit=
antropothoEos F 7=sc=toare de *m, sau cel mult ChristotoEos F 7=sc=toare de 6ristos.
7estorie mai sus>inea c= unirea celor dou= firi ale !Cntuitorului a fost numai moral= sau
relati(=, constCnd din armonia conlucr=rii lor. Consecin>a acestei afirma>ii era c= nu se
cu(ine Anchinare trupului Domnului.
Intre 7estorie, patriarhul Constantinopolului Di Chiril din Ale)andria, a iz#ucnit
un scandal la sfCrDitul anului .<0 d. 6r. care marcheaz= o nou= etap= An cadrul luptelor
hristologice.
1rezia lui 7estorie a ajuns pCn= la c=lug=rii din 1gipt, fiind com#=tut= cu (igoare
de c=tre Sf. Chiril din Ale)andria. /unctele de (edere ale lui Chiril sunt e)primate An
epistolele sale Di scrierile sale adresate fie personal lui 7estorie +Contra #lasfemiilor lui
7estorie, pu#licat= An .30,, fie Amp=ratului Teodosie Di so>iei sale +trei !emorii despre
credin>a dreapt=, scrise la .30 d. 6r.,. Chiril Al informeaz= Di pe papa Celestin despre
erezia lui 7estorie: acesta din urm= o condamn= ca erezie An cadrul unui sinod organizat
la @oma +11 august, .30 d. 6r.,. Atacurile lui Chiril la adresa lui 7estorie au culminat cu
Anatematismele lui Chiril din Ale)andria, An 1< capitole +scrise An noiem#rie, .30 d. 6r.,
la care 7estorie a r=spuns prin 1< Contraanatematisme.
Disputa Antre Chiril Di 7estorie (a culmina prin organizarea sinodului ecumenic de
la 1fes +iunie"iulie .31 d. 6r., care a condamnat nestorianismul. Sinodalii au hot=rCt
destituirea lui 7estorie din demnitatea de episcop Di e)comunicarea sa +<< iunie, .31 d.
6r.,.