Prof. unlv. dr.

ANA-FELICIAILIESCU

ARHITECTU
RA
PEISAGER
A

EDITURA CERES
BucureSti,2003

DescriereaCIP a Bibliotecll Naflonolea Romlnlel

ILIESCU, ANA.FELICIA
Arhitecturi peisagertr/ Ana-FeliciaIliescu.- Bucuregti:
Ceres,2003
Bibliogr.
rsBN 973-40-0626-6
712

Lucrare apdrutd cu sprijinul

Ministerului Educaliei, Cercetdrii gi Tineretului
Tootedrepturile asupra acesteiedilii apa4in
tn exclusivitateEDITUEII CERES.

Redactori:
AuroraDumitru;ClaudiaPopa
Procesare
computerizatd:
PaulMarcu
rsBN973-40-0626-6
Tiraj:1500exemplare

Format l6/70x100
Tiparul executatla Imprimeria,,Oltenia"- Craiova
B-dulMarcsalIoDAntonescu,
m. 102
Comanda104

in memoria tatdlui meu, distinssilvicultor gi pedotog,

academicianCONSTANTIN D. CHINTA

CUPRINS
Cuvint inainte

ll

1. Introducere
1.1.Arhitecturapeisajului- o arti 9i o qtiinld
aplicativd
interdisciplinard
1.2.Importanla
peisajului...... .. . .... .
arhitecturii
2. Evolufiaconcepliilorln arhitecturagrddinilor
2.l. Gridinileantichit[fii
2 .1 .1 .G r d d i n i d
l ei nM e s o p o t a m. .i .a. . . . . . . . . . . . . . .
2.1.2.Grddinile
Egiptului
antic.... . ........
2.1.3.GrldinilePersieiantice
2.1.4.GrEdinile
Grecieiantice
2.1.5.GrddinileRomeiantice
2.2. Arta grddinilorin Evul Mediu (sec.V-XI)
2.2.1.Grddinilebizantine... ... ...
2.2.2.GrddinllemedievalealeEuropeiOccidentale
2.2.3.Grddinileislamice
2.2.4.Gritdinllearabedin Spania. ..... .. . ..
2.3.GrddinileExtremuluiOrient..... ......
2.3.l. Grddinilechinezegti
2.3.2.Gridinile j aponeze
2.4. Arta grddinilorin perioadaRenagteriigi barocului
2.4.l.GrddinileitalienealeRenaqterii
2.4.2.Grddinilegi parcurilebarocefranceze
2.4.3.Dezvoltmea
grldinilorclasice
...... ..........
2.5.Grddinilepeisagere
2.5.1.Grddinileenglezeqi creareastilului peisager
2.5.2.Trdsdturilecompozilionale
alegrddiniipeisagere. . . . . ...
grldinilor peisagere
2.5.3.Dezvoltarea
in secoleleXVII
q iX D ( . . . . . . . . . . .
2.6.Stilulmixt in artagrddinilor.. . ...... ...
2.6.1. Apariliastilului mixt in artagridinilor
2.6.2.Trdsdtut'.le
stiluluimixt
2.7.Concepliicontemporane
in artagrddiniior
3. Grddiniledin Rominia
3.1.Grldinile pdndin secolulal XD(lea

13
IJ
l)

18
18
19
22
1A

25
27
30
30
30
33
34.
36
JO

39
43
44
48
52
53
53
56
58
oz
oz

64
o4

68
68
'7

3.2.Grldinilcdin scoolul
al XIX-lca
jumdtate
a secoluluial XX-lea
3.3.Gridiniledin prirna
al XX-lea
3.4.Realizdridin a douajumdtatea secolului
gi creareapeisajelor,parteintegrantda protecliei
4. Conservarea
mediuluiinconjurdtor
depeisaj
4.1.Conceptul
naruralegi a peisajelor
4.2.Importanlaconservdriiecosistemelor
amenaJate
4.3.Func[iilezonelorverzi
4.3.1.Func$iledeproteclieqi ameliorare
a mediuluiambiant....
peisagistice
4.3.2.Funcliilesocialealeamenajdrilor
peisagistice
4.3.3.Funcliaesteticia amenajdrilor
4.3.4.Functiileutilitarealeunorzoneverzi
.
Repartifia,
dimensionare4profilareagi organizarea
spa{iilorverzi ...
5
teritoriului9i localitdlilor. . ...
5.1.Spaliileverziin sistematizarea
5 . 1 . 1S. i s t e m d
ue
l s p a f ivi e r z .i . . . . . . . . . . . .
5.1.2.Tipuriledespaliiverzi... . . . ...... .
spaliilor
verzi...............
5.1.3.Dimensionarea
gi dotareaamenajdrilorpeisagistice
...
5.2. Organizarca,
structurarea
peisajului..... ..... ....
dearhitectura
5.2.1.Programe
specifice
5.2.2.Tratareaspaliilorverzi aferentedotirilor social-culturale,
locuinfelor,
industriilor,
zonelordenocivitate... . .... . ...
cdilorde circulalieurbane
5.2.3.Spaliileverzi aferente
gi rutiere
5.2.4.Spatiileverzi cu profil specializat
6. Principiigeneraledeproiectarea peisajelor
6.l. Principiifuncfionale
.. . .. ... ..
6.2.Principiiestetice-compozilionale
6.3.Principiiecologice
. .........
6.4.Principiitehnice
6.5.Principiieconomice
6.6.Principiicultural-istorice
7. Noliuni de bazi 9i principii de compoziliein arhitectura
grddinilor
7 .l . N o l i u ndi eb a z d . . . . . . . . . .
7.2.Principiidecompozitie
in parcuri9i grddini
aleamenajirilorpeisagistice
8. Elementelecomponente
gi modul lor de tratare

70
t)

80

85
85
87
9l
91
100
102
103
105
105
105
107
109
110
110

r20
128
133
137
t37
t39

r39
140

r4r
r42
145
t45
151

r64

ll.I . Tcrcnul
l6(r
8 . 1 . 1C. a d r ugl e n e r a. .l. . . . . . . .
166
q
i
8 . 1 . 2M
. d r i m e a f o r m at e r e n u l u
. .i. . . . . . . . . . . . . . . .
167
8.1.3.Reliefulterenului
168
gi edaficealeterenului. . .. . .. t'77
8.1.4.Conditiilehidro-geologice
8.2.Rocile
t'7'7
8.3.Apele
t8l
8.3.1.Importanlacompozilionald
a apelor
l8l
8.3.2.Crearea
arlificialda pieselordeapE. ... . . ....
182
8.4.Vegetalia
189
8.4.1.Vegetatia
lemnoasi
189
8.4.1.1.Calitdlilepeisagistice
alevegetatiei
lemnoase
.... .... 1 9 0
8.4.1.2.Caracterele
biologicegi ecologice
alespeciilor
lemnoase
199
8.4.1.3.Grupareaarborilorgi arbugtilorin amenajdrile
peisagistice
......... 2O1
8.4.2.Y egeta\ia
erbacee
..........
22O
8.4.2.1
P.l a n t e fl leo r i c o l e
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2
. 21
8.4.2.2.Alte olanteerbaceedecorative
230
8.4.2.3.Gazonul
234
8.4.2.4.
Plantele
inlocuitoare
alegazonului
.................. ... 236
8.4.3.Distribufiaspatial[a vegetafiei
peisajelor.. . 236
in construirea
8.5.Circulalia
24'7
8.5.1.Importantafunctionali
248
8.5.2.Sistematizarea
circulalieiin parcuri9i gridini
248
8.5.3.Importantacompozilionald
a aleilor$i integarealor
in peisajulparcurilor9i gridinilor
253
8.5.4.Aspectealeconstruc{iei
aleilor..... . . ... .
255
8.6.Construcliidecorativegi funclionale
258
8.6.1.Terasele
259
8.6.2.Scdrile
259
8.6.3.Zidurilede sprijin
261
8.6.4.Bazinele
262
gi colonadele
8.6.5.Pergolele
266
8 . 6 . 6J.a r d i n i e r e. .l.e. . . . . . . . . . . . .
267
8.6.7.Addposturilede gridind
268
8.6.8.Podurile
21O
270
()

t{ 7. Mobilierulde parcqi de grddini

H t{. Vaselede grddind
x ().Pieselede artdplasticd
pentrujocuri9i sport..""""
H.I0. Echipamente
tl,ll.Accesorii
(utilitdli)
ll. I 2. Instalatiiletehnico-edilitare
cu
apd
8.12.1.Alimentarea
apelorpluviale9i a celoruzate
8.12.2.Evacuarea
8.12.3.Drenajul
8.12.4.Instalatiaelectricd
tt. Metodologla
.. """ "'
peisagistice
proiectdrii
de proiectare
fazelor
gi con{inutul
9.1.Succesiunea
9.1.1.Studiuldeprefezabilitate
9.1.2.Stud:iulde fezabilitate
9.1.3.Proiectultehnicai caietelede sarcini
Bibliografie
lemnoase
speciiornamentale
Anexi - ListetematicecuprinzAnd
si erbacee

270
272
273
273
275
276
276
279
280
281
282
282
)9.)

283
292

29s
297

Moto:
Cineplanteazdo grddind,
planteazdfericire.
(proverbchinezesc
)

CUVANTINAINTE

trecem grdbili pe strdzi, printre spaliile plantate ale orasului,

,Adesea
pe ldngd
parcuri Si scuaruri, aproape
fird si ti priiim. poate indiferenli,
poate.prea absorbili de treburi gi grtjite zilnice, cei
mai mulyi aii*" nof
ddy atenlie copacilor S.i oazelor de verdeald. poate
:u
St pentru cd
intervine obiqnuinla; ;tim cd sunt acolo,
formeaid repere ale drumurilor
noastre cotidiene Si doar o modificare importantd o olservdm:
aparilia in
zond a
loc dejoacd pentru copii sai a unei
jocuri
di apd,
.unui
Jhntdni cu
disparilia unor zone plantate. Si in,locuirea cu'parcaje
sau construclii,
amputarea drasticd a coroanelor arborilor stradili etc'.
Dar sunt perioade cdnd peisajul viu se
face remarcat, trezind inte_
resul Si celor mai indiferenli. Cu bucurie ihiar surprioder"
Si
sesizdm cd
a venit primdvara, cd verdele
tinere
cutoiile
frunzelor
Si
timpurii
alungd cenuSiul trist ;i dominant al spaliilor construiti.florilor
Vara, din nou
reintrd in atenlie haina verde a orasulii: cdutdm cu asiduitate
umbra ar_
borilor, pldnuim si, pe mdsura poiibilttdlilor, t"Jdptui;
evaddri in par_
curi gi zonele de agrement.
!1r -cAfi concetdleni ai no$tri iubesc cu adevdrat natura $i o res_
sunt
ry:td? |!fi
.con;tienli de,binefacerile pe care le aduc spayiile ptanlale ambientului tn care trdim?
Dacd
noi tn lard populalia incd nu se implicd (sau prea pulin)
in
.la
amenajdrii
1tt'oblemele
spaliilor verzi de interei generat, acestea rdmdndnd tn grua edililor fi specialiStilor, in schimb se remarcd
preocupdrile
grddinilor particulare, pentru infrumuselarea incintelor
t,llllt ry
lreyea
(nlcrttetor
institulii Si ale societdyilor comerciale chiar a zonelor
af.e_
Si
rente blocurilor de locuinte.
Fie-cd sunt publice,fe private, ariile verzifac parte din
cadrul nostru
,
(tc
vtdla,.sunt un_atribut al gradului de civilizalie. Mdsura
in care sunt
ntn( Irrotectate, de la scard teritoriald
Si urband pdnd la cea locald, punc_
ll

Itntld, tktr si pritcperca cu cure sunt infiinlate, fngrijite, restaurate sau

trunsfornnlc .fac ca diJaritelecategorii de peisaje sd-Siexercitebinefuncti ile ccologice, recreative,esteticesprefolosul nostru.
CAfi $ilinld Si aplicalie inglobeazdacest domeniual arhitecturii peisujultti ?
Cunoasterea,fe cd este iniliere, fie cd esteperfeclionare, este o cale
.snremai bine.
in aceastd idee am elaborat cartea defald - Arhitectura peisagerd reunind in paginile ei o prezentare concentratda problemelor conceperii
peisajelor, cu pondere insemnatda celor legate de proiectarea grddinilor
Si parcurilor. Lucrarea se adreseazdatdt celor care se formeazd cdt Si
celor care lucreazd tn peisagisticd Si in domeniile conexe,dar si publicului larg, iubitor defrumos Si armonie tn spa\iile exterioare.
necesi'
Sper ca acest demerseditorial sd contribuie Ia conStientizarea
tdtii de imbundtdlirea relaliilor om-naturd,naturd-habitatuman,cdci ceea
ce inJdptuimastdzipentru noi, injdptuimSipentru generaliileviitoare.
Pe aceastd cale mullumesc colaboratorilor care m-au aiutat in rednctarea cdrlii Si prelucrarea imaginilor: ing. Cristina Mdnescu, dr. ing. Mo'
nica Dumitrascu, ing. doctorand Ovidiu Petra, peisagist SalmaEl Shamali.
Majoritatea figurilor sunt preluate din bibliografia consultatd;fotografiile recente din parcurile bucureSteneau fost realizate de arh.
cristian Endchescu'
Autoarea

Capitolul I

INTRODUCERE

1.1.ARHITECTURA
PEISAJULUI
o ARTA$r O gTilNTAAPLTCATTVA
TNTERDTSCTPLTNARA
Din vechi timpuri, oamenii au supusqi modelat naturainconjurdtoare,
la inceput pentru a-gi asigura cele necesarevielii. qi pentru a-gi crea un
microclimat mai favorabil in preajma locuinlelor.
La diferite popoare,prefuirea elementelornaturii, a pimdntului, apei
gi indeosebia vegetatiei,ajungdndpdnd la credinla in caracterullor sacru,
a condusin antichitatela creareade gridini legatede cultul religios.
Pe ldngd palate gi caselebogate au apArutqi s-au dezvoltat grddinile
laice, cu scop estetic Ai de desfEtare;acestelocuri privilegiate erau cultivate cu plante omamentale,dar 9i utilitare, oferind plicere prin umbr5, rdcoare, priveligti pldcute, parfumul florilor, clipocitul sau scdnteiereaapei
in canale, fhnt6ni sau bazine, c6ntecul pis[relelor, fo$netul vantului in
frunzigul copacilor.
Tradilia indelungatdin creareagridinilor a dat na$tereunei adevdrate
arte, practicatdde grddinari qi apoi de desenatorispeciali. Aceastd artd a
evoluat in decursul veacurilor, folosind in esenld aceleaqimijloace de
compunerea gridinilor: elementenaturale gi elementeconstruite, fie supuse unei discipline geometrice,fie, din contrd, aranjatedupd unele modele oferite de naturi, investite sau nu cu anumite simbolistici.
Arhitectura gridinilor a devenit o artd aplicativd,cu reguli proprii 9i
rnanierestilistice diferite, teoretizatede diferili creatori gi concretizatein
numeroaselegridini qi parcuri realizatepretutindeniin lume pdndin zilele
noastre.
Dar ce este arhitectura peisageri sau, mai corect,arhitectura peisa.jului? Aceastdformulare a apdrut la mijlocul secolului al XD(Jea qi aparline arhitectuluiamericanF. L. Olmsted(carea proiectatCentralPark din
Ncw York, alte parcuriqi sistemede parcuridin SUA in accapcrioadir),
plorrtotoral prinrcirni;ci'iriproteclionlstc
a patrinroniuluinatuml.
tl

cclor doi tcrtleni '- arhitcctttt'it

irrgcnrirrtatca
9i peisaj- expriml obiectrrl qi nrijloacclcaoestciqtiin{e:orgttniTareaSi construireadupd anumite
p'incipii Si tehnici a spaliilor exterioareprin asociereaelementelornaturule tle lteisaj (teren,roci, ape, vegetalie)cu elementeleartificiale (circuIu(ii, construclii decorative$i utilitare, mobilier S.a.)in vedereatndeplinirii atrumitorfuncliuni ale acestorspalii.
Arhitecfurapeisajului- gtiinla 9i arta de a proiectagi amenajapeisajulisi are riddcinile in arhitecturagrddinilor ins[, fald de aceasta,are o sferd
de cuprinderemult mai largd, irnpusdde necesitd{ilevielii contemporane,
diferite de cele ale perioadeloristorice precedente:tealizareade amenajiri
adaptateunor noi cerin{e sociale (pentru publicul larg) qi de proteclie a
mediului. Cdmpul sdu de acliune se extinde de la cadrul urban la cel rural
qi regional, de la grddina privatd la vaste arii de recrearepublici, de la
integrareanaturii in localit[li la amenajirile in peisajul natural.
Arhitectura peisajului este o Stiinld Si o profesie complexd,domeniu
de interferenld a multor specialitdli. Ea $llizeazd deopotrivd cuno$tinle
artistice,tehnice,qtiinlifi ce.
Formarea arhiteclilor peisagigti cuprinde aspectede culturd artistici
(istoria arhitecturii qi artelor vizuale, esteticd),o anumitd pregdtirepentru
concepereagi reprezentareaelementelorde compunerea peisajului (geometrie descriptivdqi perspectivd,desen,compozi{ie,design),studiul disci
plinelor de bazd: teoria arhitecturii peisajului, istoria artei grddinilor, proiectarea peisajelor, construirea(execu!ia),ingrijirea qi restaurareapeisajelor; la acestease asociazdinsugirea aspectelorfundamentaleale unor
gtiinle ale mediului (geografie fizic[, climatologie, pedologie, ecologie,
botanicd, dendrologie).Profilarea in specialitateinclude qi asimilareacunogtinlelor fumizate de o serie de alte discipline adaptatela specificul
profesiei: topografie, construc{ii,arhitecturd,urbanism,amenajareateritoriului, imbun[titiri funciare, horticultur[, silviculturd, protec{ia plantelor,
mecanizare.Arhitectura peisajului avAndimplicalii social-economice,forrnarea specialiqtilor peisagigti cuprinde qi o pregdtire corespunzetoarein
sociologie,economie,legislalie specific[, management,marketing.
Aceastd paletd largi de cunoqtinleeste necesardintrucat in proiectarea qi amenajareapeisajelor se lucreazi cu natura, cu elementedinamice
in continud transformare,care influen{eazdmediul qi sunt influenlate de
accsta, se compun qi se construiescspalii exterioare pentru oameni, in
strAnseraporturi cu modul de viald al acestora,cu activitateaeconomicd9i
sociali, cu traditiilcculturale
l4

pEtSAJULUI
1.2.TMPORTANTA
ARHTTECTURil
in prezent,in celemai multe 1dri,ajunsela un nivel dc ilrdush-ializarc,
tchnicizaregi urbanizareftrd precedent,conservarea;i creareazonekrr.
vcrzr reprezinti un mijloc important de proteclie a omului Si a mediulLLi
sdu de viayd.
Pddurile gi spaliile libere plantate au un esenlialrol ecologic: ele produc oxigenul necesarvielii, reduc poluareafizicd, chimicd gi microbiani a
atmosferei,creeazd,tn microclimat favorabil, oferd addpostpdsdrilor qr altor vietuitoare gi, dupd caz, prolejeazd.flora, solul, apele, amelioreazdgi
valorific[ terenurile degradateetc.
AvAnd directd legiturd cu asigurareaechilibrului ecologic al mediufui, arhitecturapeisajului se preocupdde conservareaSi dezvoltareapei.sajelorSi a valorilor lor asociate,pentru benefciul generayiilor actuale Si
u celor viitoare.
Ea se implicd in organizareateritoriului gi sistematizarealocalitdtilor,
in planificarea integrdrii activitAlilor umane in peisajul natural gi in cet
cultivat, in dimensionareaqi distribu{ia in oraqeqi in teritoriu a diferitelor
categorii de spalii verzi gi organizareageneralda peisajelorpentru anumite funcliuni (proiectareaspaliald),in refacereagi valorificareapeisagisticd
a unor terenuri degradateindustrial gi abandonate.
Peisajelecontribuie la imbundtdlireacalitnlii vielii omului gi pin functiile lor sociale: ele realizeazdcadrul gi mediul favorabil pentru recrearea
publicd sau privatd in aer liber, infrumusefeazdlocalitilile, locul de viati
qi de muncd,unele dintre ele avdnd importanlI culturald (grddini - muzeu,
grddini expozilionale, gridini istorice) sau gtiinlificd (gridini botanice,
rozaii, rezerva,tii,parcuri nalionaleg. a.).
Activitdlile din sfera arhitecturii peisageredetermin[ direclii de specializare a profesiei in: proiectare(birouri gi institute de proiectare),execulie (antreprizede amenajiri peisagistice),managementulpeisajeioramenajate (administrare, intrelinere, reabilitare;. in aceste domenii lucreazd
personalcu toate gradelede calificare: specialigtidiploma{i ai facultdtilor
de profil, proiectanli qi tehnicieni cu pregdtire medie, maigtri grddiriari,
muncitori.
Interdisciplinaritatea realizdrii amenajdrilor peisagistice antreneazd
gr personalprofilat in domeniile conexe: arhitecturd,construclii, instalalii,
horticulturd,economie,contabilitats$.a.
infiinlarea parcurilor, grddinilor, a tuturor categoriilor de zone verzi,
dar gi intervenliilein peisajulnaturalsunt un elementd.inantiz.atrtr
Dentru

l5

dezvoltareaunor secloareproductiveSi de cercetareaplicativd:produciia

bazefloricole),producliade echigazoniere'
de materialvegetal(pepiniere,
crearea9i producereade
pamente9i utilaje pentrulucririle peisagistice,
materialede construclii,mobilier gi accesoriispecifice,inovareatehnoloale peisajelorde
diferitelorlucrdri qi componente
giilor pentru realizarea
toatecategoriileg.a.
in foarte
importanleiarhitecturiipeisagere,
Datd fiind recunoa$terea
multe ldri funclioneaziorganizaliiprofesionale$i institulii specializate'
pentruArhitecturaPeiFederaliaEuropeand
La nivel eurcpeanactiveazd
sajului(E.F.L.A.)afiliatdFederalieilntemalionaleplnlru ArhitecturaPeisajului (I.F.L.A. - organismde categoriaA al U'N'E'S'C O'); ambeleau
ca scopstimulareadezvoltdriiprofesiei9i promovareastudiilor 9i cerceproblemelorimportdrii 9i a schimburilorde informalii tehnice,cunoa$terea
tantegiarealizdrilor,consultiriprivinddirectivelelegatedemediulnatu.
in tdrileafiliatea unui invdldmdntadecral 9i lel creatde om, promovarea
stabilitde acesteorganizalii.
vat standardului
in ultimeledeceniiale secoluluiXX, atenliaorganismelorinternaliopatrimoniuluinatural9i cultural,anaieprivind protejareaqi gestionarea
transfrontalieriin acestedomenii a
fn"nuiu."uteritoriului gi cooperarea
o seriede actejuridice importante,printrecare:Convenliapriorom-ovat
patrimoniuluimondialcultural9i natural(Paris,noiembrie
vind protejarea
naturii sllbatice9i a mediuluinal9Z2j, Convenliaprivind conservarea
tie 1919),Conventia- cadrueuropeani
tural al Europei(Bema,septemb
a colectivitdlilorsauautoritAlilorteriprivind coopirareatransfrontalierd
biologicd(Rio,
ioriale(Madrid,mai 1980),Convenliaprivind diversitatea
iunle 1i92;, Convenliaprivind accesulla informalie,participareapublicului la procesuldecizionalgi accesulla justi{ie in materiede mediu
(Aarhus,iunie1998)'
in anul 2000,stateleConsiliuluiEuropei,p(eocupatesd ajungdla o
dezvoltaredurabild,bazatdpe un echilibruarmoniosintre necesitelilesofaptul c[ peisajulesteo
ciale.economie9i mediu,luAndin considera{ie
importantea interesuluigeneralpe plan ecologic,ambiental,
componenta
sociil, culturalgi economic,au luat initiativaelabordriiConvenlieieuroprotejdrii,
penereferitoareIa peisaj.Aceastaareca obiectivpromovarea
in
europene
cooperdrii
gestion;rii9i amenajdriipeisajelor9i organizarea
a faptuluicd diversitatea
9i calitateapeiicest domeniu,ca o recunoa$tere
sajeloreuropeneconstituieo sursdcomunl, contribuindla prosperarea
idcntitdtiieuropene'
fiinfeiumane9i consolidarea
l(r

itt octtttttllric
la l;lorcrt{4,
s-atlcsclris
lt cottvclrIici
I'roccsuldu sctttttiltc
pl'ograllr'
aoest
2(X)0,toatcstatclccuropctlctiinclinvitatcsit atlcrcla
urmirrd ca plin latil'ipriutreprimclesemnatarc,
lloniinia s-a nul.nauat
obligatoriipcnsd
devini
careade cltre Parlament,prevederileConvenliei
tru lara noastre.Ele se referi la strategiileqi mdsurile de protejare'ge'stionare gi amenajarea peisajelor din intregul teritoriu: spaJiilenaturalc, rurale, urbaneqi periurbane,spaliileterestre,apeleinteme 9i maritinre,incluzind atdtpeisajeleobignuitecdt 9i pe celedegradate.
in urmdtorii ani, Romdnia va trebui si puni in aplicare politicile dc
peisaj, pentru care, Convenfia prevedein Articolul 6 - Mdsuri speciale aspecteimportante,intre care se inscriu: sensibilizareasocietdlii civile, u
organizaliilor private Si a autoritdlilor publice in ceeace priveqte valoarea peisajului gi necesitateaprotecliei hti, formarea de specialiSti in do'
meniul protejirii, gestiondrii gi amenajdrii peisajului care si activeze atAt
in sectorul public cdt gi in cel privat 9i educarea copiilor Si tineretultti
prin includerea in programele de invdlimdnt qcolar qi universltar a unor
discipline in care sd se abordezevalorile legatede peisaj gi probleme regi amenajarea
sa.
feritoarela protejarea.gestionarea
in acestcontext, al ultimelor orientdri gi previziuni de creqterein lara
noastrAa interesului pubtic ai privat 9i al factorilor decizionali pentru peisaj, carteade fa16,,,Arhitecturdpeisager[",esteo contribuliela literaturadin
acest domeniu, orientatd mai ales citre problematicapeisajelor din habitatul uman.

pcrsult(ral
Arllit.(.lLrral

('ttltttllul )

EVOLUTTA
CONCEPTilLOR
iu nRHITecTURAGRADINILoR

Arta grddinilor, produs al civilizaliilor succesive,iqi pierde originea

in neguraveacurilor.
Ea a evoluat in decursul timpului in funclie de dezvoltarea socialistorica a popoarelor,particularitd{ile nalionale, tradilia qi cultura popoarelor, condiliile mediului natural geografic.
Crealii ale omului activ, domic sd modelezenaturagi sd se inconjoare
cu frumuselile ei, orAnduitein anumite relalii de armonie, gridinile s-au dezvoitat pe baza unor conceplii care,de la origini pini in prezent,au evoluat
qi au involuat, au fost regdsite,s-au imbogifit, au interferat,s-au transmis
de la un popor la altul, dintr-o zondgeografici in alta,dintr-o epoci in alta.
In lunga istorie parcursi, s-au conturat modalitdli diferite de compozi1ie, s-au creat stiluri gi qcoli, ca gi in celelalte arte, s-au deschisnoi drumuri, in concordanli cu noile aspira{iigi cerinle.
Prin cunoaqtereaacestoragi a realizdrilor importante care au marcat
etapeleprincipale ale evoluliei artei grddinilor, se poate valorifica creativ
mogtenireatrecutului, preluAndprincipii qi modalitdli de construirea peisajului valabile gi astdzi gi integrdnduJe,cu alte coordonate,in conceplia
grddinilor prezentului gi viitorului.

rtizlrortrtcc
irlclxrltolrrckrt
itttticc,
ttrttrtlcrlc tltt
Nrrrrrcro:rsrrlc
irrcrrlsirrrri
vchiculalca
ttttorclcruirralii
srrcccsivc
irr rroitclikrlii,atrdtrsla irsirrrillrrca
;;i
pi
poltor
griulinikrr,
la ultLtl.$i in urla
rrrcrrlc
alc civilizalici culturiidc la un
soltirncntclc
ilc plantc;i moduldc olganizarcrclcvi astl'cldc intcrlcrcnlc.
(irirdinilc din antichitateau avut la inccput soop utilitar, liincl constituitcdin plantecu rol alimentar;ulterior,ele au dobindit caractcrrcli1ios,dc slivire a divinit6!ilorsaude medialie.Pe mdsuradezvoltirii cont cp!iilol qi a tehnicilorde amenajareqi prin ldrgireasortimentuluide plantc cultivate,grddinilelaice s-au inmullit qi au devenitornamentalegi rcclcttive, evoludndde la celecu caracterinchisqi acceslimitat sprecelecr.r
ale Grecieiqi Romei.
r'uracterpublic, apirutein civilizaliile democratice
mai
civiliza{ii,
constituitcin
In ldrile Orientului,Mrjlociu, cele
vechi
Mcsopotamiagi in Egipt incd din mileniul al IV-lea i.e.n.qi apoi in Persia,
agriculturii.
rrrccpinddin mileniul al III-lea,$i-audatoratprosperitatea
h acestezone cu climat cald qi veri toride, invecinatecu intinse deqertrrri, aparijia grddinilor a fost condilionatdde extindereairigaliilor gi stimulrrlirde dezvoltareaarhitecturir(creareade palate,temple,locuinlebogate).
Se presupunecd primelegrddini+aufost manifestdridestul de naivc
.rlc cultului naturii (Gromort G., 1934).Oazeleqi livezile de palmieri, ttrrrizind dorita umbri gi pufind rdcoare,au constituit imboldul pentru crcarcl clegrddini pe ldngd edificiile importante,laice qi religioase.
I'reluirea multiplelor binefaceri ale apei gi copacilor s-a asocizttcu
rtlccafiumosului $i incantArii.Astfel, la popoareleanticeale Orientului Mt1lociu, grddina devine sinonim cu paradisul terestru,loc privilegiat oferind
pliiccre prin verdealagi umbra frunziqului gi rdcoareaapei curgAndin carrrrlcqi alimentAnd bazinele.
, , , , , "T, .
".n,.n,*"i^le

I / rdr 4'ri'i r ' rrr I

DINMESOPOTAMIA
2.1,1.GRADIIJILE

2.1.GRADTNTLE
ANT|CH|TAT|I
Antichitatea, prin mdrturiile altor arte gi ale vechilor scrieri, ne-a
transmis informalii asuprainceputurilorartei grddinilor.Texte istorice,picturi murale, basoreliefuri,mozaicuri qi vestigii ale strdvechilorconstruclii
aduse la lumin[ de sdp[turile arheologice,atesti aparilia qi dezvoltarea
grddinilor mai intdi pe continentul asiatic, apoi in Egipt 9i mai tArziu in
sudul Europei.
Primele civilizalii superioare,formate in regiunile unde s-a practicat
rnai intAi agricultura- vdile fertile ale fluviilor Tigru, Eufrat, Nil, Indus qi
Fluviul Galben- au dat naEtereqi primelorgrddini.
It3

intre fluviile Tigru 9i Eufrat (pe teritoriul de astdzi al kakului), in

tinrpuldomina{iilorsuccesiveale sumerienilor,babilonienilor(akkadicrtilor) gi asirienilor,carepopulauacestelocuri, s-auconstituitmari ploptictili funciare - domenii ale regelui, ale templelor gi ale.aristocralicitlc
irral1ifunctionariai statului.
Grddindritulgi pomiculturadelineauun loc important in econontiit
rrglicold.Pentrua protejagridinile de zarzavatcontravinturilor qi at';;i{ci
sc plantauin jur sdlcii,creAndu-se
astfel,pentruprima datdin istoric,pcr'protec{ie
(Drimba
tlclc clc
O., 1984).Livezilede palmieriabundau,currritlrrlliintl ,,copacul
sfArrt",
cu multipleutilizdri.
l9

/ \ l l l l ( l l \ ( ) t l ) ( l t t t( l ( ' s l ) t (i v l ( ' s ( ) p o l i u t l (; ,t t ( [ s l ) t ( o l ' . t i t ( l l n \i lc l n l ( i l l l l ( )

r t l o i r r c , c e c i r c c l ) o : r l c c x l ) l l c i t i t l ) i u l l t i t l l l t l l t l l l . . , r r. ij ir l / / r /i r u i t t l t t i " ( , , g n i t l i r r t r
I - t l c n u l u i " ) t o c r r a i i r r i l c o s t c l i n u t u r i ( r , r / l r i r r s r r r n c l i u r l - r, s t c p i r ) .

Infbnnatii scriscamintcsctlc ,,griulinilc suu'c" (uh:nuri) pc liingl tcnrplc.

pe tensele unor hrmuri cu etaje(zigurat)in olaqclc[,ir (nrileniulal lll-lca) 5i
As.irr (tnileniul al tr-lea i.e.n.). O fresci dcscoperitf,Ia Marl, cxister.rtirla
Luvru, infEtigeazio ceremonieritualdintr-o astlelde "grddini sacri".
Monumentaleleconstruclii ale palatelorgi templelor,in majoritateclddite din cirdmidi nearsd(piatra era rard), cuprindeauin incinte frumoase
gradini.subordonate
arhitecturii.
In secolulal Vltrlea i.e.n.,regeleSargonal trlea fondeazdfastuoasacapitali a Imperiului asirian,Khorsabad,cu grandiosulsdu palat qi dispune,
conforrn unei inscriptii, creareaunui parc regal la poalelemuntelui Musri;
aici el a dorit sd reuneascdtoate esentelearomatice$i toatespeciiledin 1ara
hitililor (Asia Micd). Menlionatein inscripliileregale,in tratatelede magie qi
in reletelemedicaleasiriene,astfel de specii se pare ci au fost cedri, chiparoqi,diferili arborifiuctiferi, platani,silcii, plopi, abanos,buxus,mirt q.a.
Faima grddinilor suspendate din Babilon (secolul al Vl-lea i.e.n.),
contdndprintre cele $apteminuni ale lumii antice,s-a pistrat de-alungul
veacurilor(fig. 1).

( o r ) l i u r ) l i r r ci irrt I i r l r r r r r t r r lIrorrl n i z a t ct l c r s l o r i c i ti r r r t i cci r r c c l c n l r i r r .

e e n l cr l c z v i r l t r i rtil l r e o k r l l i c c( 1 9 4 9 ) a p c n r r i sl c c o n s t i t u i r c llr. r l i r r r r r r i lrorlc c s
t o l s l r i t l i n i ( M a r g L r c l i t c( ' h i r r i l g c i l t ,I 9 6 2 ) ( l i g . 2 ) .

A - Sctiuneprin tcrasc pla|rltltr:

a caramizinearsc;b - bitum;
c - caramidasfiramati; d - dirlc:

lAt A

PAIATU
I
ll - l'l!!nul grtrdinilor:
I l)frmaterasa:2 - a doualerast 3 a treia terasa;
I ir falra tcrasf, (a - pufuri; b - parapetulpolatului;
, irrtr'llrilc
in sdlilcsubteranc;
d - pasajintre curteir
l r ( ) D L r li u
i
g
r
l
d
i
n
i
)
i

C - Secfiune
nord-sud:
a - ctudmizinearse;b pul cu
caramiziarse;c- pdnrantvcgclirli
d - cardmidtr
sftramattr:
c - culour
separator;
f parapcl

Fig. 2. ReconstituireaGrddinilor suspendateale Babilonului,

dupd V. SoneaSi al., 1979

Fig. l. Aspect ipotetic af Gridinilor suspendatedin Babilon, dupdLoxton,l99l

Inclusein palatul lui Nabucodonosor

al Il-lea, ele erau de lirpt rc:rli
zato pc o construcliemasivA,in terasesuccesive,descrescdnd
czrdirrrcnsiLrniqi atingdndindllimeatotal[ de 22 m. Sprijinitepe doudlaturi clczidulilc dc incintd,etajareaeravizibili dominantdinsprepalat;intregulansiul)blu cra suslinutde coloanernasive,carealcdtuiaula bazaedificiului l4 suli
boltitc.rdcoroase,
de o partegi dc altaaleunui culoar,de asenrenca,
boltit.

20
:l

'l'crirsclc,
pavatccu lcspezidin piatrirdc mari dinicnsiuni(matcrialriu ;i
costisitor),izolatccu un stratde biturn qi mai multe rdnduride cfutn-ridirncarsir,pcntrua impiedicainfiltrareaapeiin funda,tii,susfineaupdmdnhrlfertil agezat in grosimi descrescinde,
de la 2 m pe prima terasd,pAndla I m pe ultirna
terasd,avdnd la bazdun strat de drenaj din cioburi de ceramicd.Ingeniozitdlii
coustrucliei ii corespundeaqi solulia tehnicda iriglrii: se presupunec5.apa em
ridicati la indllime cu o instalalie cu lanfuri continue,prin trei puluri incastrate
in construclie gi legatede un canal alimentat din Eufrat. Apa, dirijatn printr-un
sistemde rigole,jgheaburi,bazine,pulurijudicios repartizate,
a permiscrearea
unor plantatii etajate, alcdtuite din curmali, la addpostulcirora erau plantali
plopi saupini (pe terasainferioard),arbu$tidiferiti $i flori.
Nu este de mirare ci decorul luxuriant, depigind zidurile de incintd, a
fascinatintr-at6t cllitorii ajun$i aici dupd strdbaterea
linuturilor aride,incAt
a fost considerat,una din,,minunile" createde oameniiacelortirnpuri.
Civilizalia Mesopotamiei a constituit baza gi modelul civilizaliei popoarelor vecine qi a influenlat indirect chiar gi civilizalia mai pu{in veche
a Greciei9i a Occidentului(FurlaniG., citat de DrdmbaO., 1984).Estefiresc deci ca acesteinfluenle sd se regdseascd
gi in creareagrddinilor.
2,1,2.GRADINILEEGIPTULUIANTIC
in mileniul al trI-lea i.e.n.,pe cAmpiileminoase ale Nilului, strdbdtute de canale de irigalii, erau cultivate legume,vii, plantalii de smochini,
curmali,rodii, sicomori(o speciede Ficus),cocotieri.
Domeniile agricole ale marilor proprietari(nobili, inalfi demnitari),cuprindeauqi grddini de pldcere.
Reprezentdriledesenateale acestora,gdsite in necropole din epoca
RegatuluiMediu (mileniul II i.e.n.),indicdmodul lor de compozilie.
Grddinile locuinlelor, reprezentaleca o prelungire naturalda clddirii,
erau de formd regulatdgi inconjuratede ziduri; desenulgeometricera do,
minat de o piesi de apd - un bazin rectangularalungit sau in forml de T,
populat cu pegti colorali $i decoratcu lotugi. Mdrginit de un taluz, bazinul
apareincadrat de rnnduri de arbori (fig. 3).
Mici pavilioane sau chiogcuri cu coloane eleganteerau amplasatecu
vedereaspre bazin. Uneori, in grddinile mai mari sunt reprezentatepergole
cu vile $i compartimentEriinterioarecu ziduri scundesau cu treiaje. Plantaliile, in funclie de epoci, conceputeordonat, respectandcel mai adesea
o anumiti alternanla, fie, din contr6, dispuse liber in cadrul rdndurilor
(MargueriteCharageat,1962)- relcvdrefinamentulpropriu artei egiptene,
22

Fig. 3. Cridinn egipteand, dupd Magnilio Calcagno A., l99l

gr[dinile au evoDe la forme mai simplegi dimensiunimai restrAnse,

luat spreforme mai decorative,ocupAndsuprefelemai intinse.
Arta grddinilor in timpul marilor faraoni (Regatul Nou - sec. XVll XI i.e.n.) se imbogileqte galie contactelorcu Mesopotamia(in urma expansiunii pAnd la Eufrat). lntroducereade noi specii de plante, aduseclin
alte linuturi, ldrgeqtesortimentulvegetal.h grddina botanicda lui Tutlntosisal III-lca, cregteaualdturi de tradilionalii sicomori qi curmali, rodii, roqcovi, sdlcii pletoase,tamarix,acacii,maci, mentd.etc.,intilnite gi in catalogul
dc specii intocmit pentru aceast[ gridini 9i reprezentatedin dispozilia fhraonuluiin basoreliefurileuneiadin incdperiletempluluide la Karnak.
in timpul dinastiei a XD(-a (RamsesI, RamsesII - sec.XIV-XII i.e.n.)
se dezvoltd grddinile templelor regale funerare qi divine, care aveau ca
picsdimportantdun canal de apd terminatprintr-unbazin cu dimensiuni
pcrmildnd navigalia cu ambarcaliuniugoare.
hr interiorul palatelor,sub influenJaorientald,in urma expansiuniirirzboinicepdni in Mesopotamia,aparluxoasegrddini patio, decoratecu bazinc de api, pavilioane,voliere cu pelicani;pdtratelede verdcali erau iriunormici canale.
ltalcprin intermediul

itt istotial i,gillt

trlrrr,inccllirrrrl
I)orrrirurliilc
stli'ilnccilrc s-lrttsttccctlrrl
grccii(Alcxarrch'u
col Marc lirndcazir
tlin sccolulal VI - lca i.c.n.- pcr,sii,
noul Egipt - elenistic),apoi rornanii- au atlusclcntcntenoi in afia grddinilor gi au irnbogdlitsortirnentulornamental.
2.1.3.GRADTNILE
PERSIEIANTICE
Persia anticd, situatd in podigul iranian, de la Tigru pdnd la lndus, a
asimilat qi, la rdndul ei, a transmisexperienlaistoricd a multor popoaredin
jur, credndea insi9i forme originale ale culturii 9i civilizatiei @rAmba O.,
1984). Degi popoareleiraniene s-au aflrmat social gi cultural incd din mileniul al III - lea i.e.n., istoria grddinilor persaneeste legatd mai ales de
creareamarilor palate ale puternicului imperiu care s-a format in secolul
al VI - lea i.e.n.
in acestelocuri, unde degertulocupl mari suprafele,gridinile erau numite,,paradis", ceeace evoceaceeagiatihrdinede preluirea elementelornatuca 9i la popoarelemesopotamiene.
rii, cu precdderea apeigi a vegetaJiei,
La Persepolis, oragul regal, palatele aparlindndregilor care s-au succedat,Cirus, Cambise,Darius, Xerxes, Artaxerxes, erau insolite de astfel
de grddini. Dupi descriereade cdtre Xenophon a,, paradisului" palatului
Iui Cirus Ia Sardes,rezultd cd acestegrddini erau geometrice,addpostind
o vegetalie bogatd qi variatd, cu numeroasespecii fructifere gi omamentale, care beneficiaude prezenlaapei in canalede irigalii. Paradisulera intregit de un parc de vAnitoare populat cu animale gi pdsdri9i avdndnumeroasepavilioane. Urmdnd tradilia asiriand,animalelesdlbaticeerau capturate gi repuseimediat in libertate - sport periculosce contribuia la prestigiul prinlului (Marguerite Charageal,1962).
krformatii deosebitde prefioase,figurative, le furnizeazdcelebrele qi vechile covoare persanecu decoruri de grddind lesute din mdtase9i fu de aur qi
omate cu perle gi rubine,comandatede regeleKhosrouai IIJea (sec.Vle.n.).
Ele infiligeazl grddinile inconjurate de ziduri 9i avdnd o compozilie geometric[ simpld, bazati pe intersec]iaa doul axe principale constituite din canale insolite de alei, in centru fiind situatdo construclie(pavilion, mausoleu sau fbntdnd). Cele patru brate ale canalului, figurdnd interpretareaasiaticd a universului cu cele patru fluvii orientate cdtre punctele cardinale,
erau construite la nivel mai inalt decdt terenul, asigurAndirigarea plantafiilor prin inundare.Platani, ulmi, chiparogi,arbugtidecorativi - laur, mirt,
trandafiri - specii fructifere - portocali, limdi, rodii, piersici - diferite flori

24

irlarrjlrtc
irr rrriciplrrlcrc,lornrilur.ultlccorcxrrlrcllrrl,
lrritrrattlc.lctLrri
lililirrmctlc apriritliciintlLr-sc
pcrspcctivckrl
tlin canak:.l,a cxttcrnitirlilc
sau
irr ccntrulcon.rpozilici
crauamplasatcchio;icLrri
cu vcdcrcaoricntatiiin lungul canalclorde api. Accastirconccp{iedatcazirincir clc la inccputul;tclioadeisasanide(235 c.n.).
Arta persani a grddinilor a inlluentatgridinile din celclaltelirri alc
OrientuluiMijlociu pi din Greciaanticd(atAtprin cuceririlepersaneplinir
irr Mediterana,cAt qi mai tArziu,prin supunereaPersieide cdtre Alexandru
cel Mare). Persanilor le revine meritul de a fi transmis numeroascspccii
asiatice,chiar din ExtremulOrient,pdndin occident.in urma cdderii Imperiului persan,prin cucerireaarabdgi includereain Imperiul islamic (sco.
VII e.n.), grddinile iranienedevin gridini islamice.
2.1.4.GRADINILEGRECIEIANTICE
inflorirea civilizaliei antice in sudul Europei s-a datorat contribr.rlici
succesivea Greciei qi Romei, care prin filosofia gi crealiile lor au influcn1atprofund lumea anticd gi au transmis pesteveacuri Europei mogtenirca
culturii greco-romane.
Aceastd epocd de glorie a antichitdlii gi-a pus amprenta gi in artir
grddinilor.
Ca qi la alte popoare,grddinilegrecilorau avut la inceputca scop cultivareapomilor roditori,a vilei-de-viegi a legumelor.
Aparilia gridinilor decorative este legati de cultul religios: pe lingi
temple,ele au devenit loc de desflgurarea ceremoniilorde slivire a zeilor.
Despremodul lor de alcdtuire nu existd dovezi sigure: decorul mirifio al
gridinilor evocatede Homer in Odiseea,amintestegrldinile persane,occa
ee indicainfluenlaorientali in aceaepoca.
Cert este cd au existat grddini funerare sau divine, pdduri sscre inchinatezeitdlilor(Demeter,Dionisos,Apolon).
Speciilelemnoaserituale,ca smochinul,alunul se intilneau allturi dc
chiparogi,platani,laur,mdslini,plopi, ulmi g. a.
Templele inchinate diferitelor divinitnli erau situate in peisajc rraturale de o remarcabildfrumusele,subordonareaoperei arhitectonicef'a{r'ide
naturd relevdnd respectul creatorilor greci fald de trdsdturileambientului.
Marile temple posedaubogate gi vestite grddini cu arbori gi arbupti sacri
(stejarulera asociatcultului lui Zeus,laurul - lui Apolon, mdslinul - Atcnci,
rnittul- Afroditei),dar9i cu liveziqi vii.

25

In cpocl clasioit(scc, V - tV i.c.n.)s-iurcrcatSigrddini pc ltngi paIate, gimnazii, acadenii. l)c dimcnsiuni rclativ rcstrinsc, accstc grddini
aveau,se pare,un traseumai pulin rigurosfa{i dc cel al gridinilor din Persia
gi Egipt. Ele cuprindeauelementede o mare valoareartisticd- pergole,
porticuli, fAntAni,statui - alcltuind un cadru esteticintregit de vegetalie.
Regimul democratic al acesteiepoci a adus societelii umane primele
grddini destinate publicului. in afara Atenei, se aflau locurile de plimbare 9i recrea{ie,parcurile gi piscinele gimnaziilor qi palestrelor (ansambluri de clddiri destinate exerciliilor fizice gi sporturilor). Spre sflrgitul
sec.al IV-lea i.e.n.in acestegrddini gi-auintemeiatqcolilePlatongi Aristotel.
Vechi scrieri arat6ce Academia platoniceigi desfEguraactivitatea in gr5dinile lui Academos, plantate cu sdlcioard,tisi, plopi cu frunze argintii,
ulmi gi platani(DagmarViqoiu, 2001).
Ldngd Olitnpia, localitate din Pelopones,unde se desfEquraujocurile
olimpice, plantaliile de pe lAngdtemple fumizau gi ramurile pentru impletirea coroaneloracordateinvingdtorilor olimpici.
in orage,vegeta{iaera pujind gi de aceeafoarteprelioasi; piala publicd
a adundrilor populare qi ina oragului, numiti Agora - loc de des{Equrare
trunirilor politice -, era un loc privilegiat, unde eraucultivali arbori. in secolul al V-lea, Agora Atenei a fost plantatd cu platani; pentru asigurarea
apei de udare s-au construit canale,iar locuitorii care posedaufantani rebuiau sd dea spaliului public prisosulde apl, dupd cum reiesedin ,,Legile"
lui Platon.
in epoca elenistici au apdrut mici grddini ale locuinlelor, incluse in
construclie (amintind grddinile patio) qi decorate cu fantani arteziene,
mici canale gi statui de nimfe, aspecterelevate de sdpdturilearheologice
de la Pompei.
Pdmdntul Greciei continentalenu era propice pentru dezvoltareagrddinilor mari; astfel de gridini, cuprinzdndintinse vii gi livezi, au existat in
alte teritorii ale imperiului creatde Alexandru cel Mare - in Sicilia, in Asia
Micd, in Egipt. Se pare cd unele dinfte acesteaaveaugi zone decorative,
amenajateca peisajemai naturale,cuprinzAndqi mici temple 9i sculpturi,
carenu mai inftliqau zei, ci abordauteme mitologice cu animale.
in grddinile locuinlelor bogate, cu4ile interioare, inconjurate de peristil, eraumai mari; aici, omamentelede artdplasticdgi arhitecturalese imbinau armonios cu vegetalia. Pe lingi esenlelesempervirescente(chiparoqi, mirt, laur, buxus g.a.), se cultivau trandafiri $i numeroasespecii de
flori, utilizate $i pentru decorareainterioarelor.
26

inrplctircirirt ghirlandca rartturilor

I)in cpocaalcxandrinirsc cr.lr)olt$to
(,,ghirlanclonrania
alcxandrind");tot rlc atunci datcazitintroduarbuq;tilor
abia
ccrcain grddini a unor inovalii hidraulicc,cilro vor fi rcclcscopclitc
in sec.XVI - XVlll e.n.,dc exemplu,orgahidraulicir.
ROMEIANTICE
2.1.5.GRADINILE
I-nformaliile privind grddinile Romei antice sunt mai numeroasc.
Izvoarele scrise gi unele vestigii arheologiceatestdfaptul cd amenajarc:r
gridinilor a luat avAntindeosebi in timpul Imperiului roman, fiind inlluenlatdde arta gi concepliile popoarelor supuse.AtAt pe teritoriul Italiei cdt
gi in provinciile romane, arta grddinilor s-a aflat sub incidenla prepondcrentda elenismului.
Grddinile s-au creat pe lAng[ palateleimperiale,pe ldng[ vilele luxoase ale patricienilor, pe langdtemple qi locurile de adunare.
Concepliile in arta grddinilor romane sunt rezultatul impletirii simbolismului religios, gindirii filozofice 9i literare, artelor plastice 9i arhitecturii. Asimildnd arta greacd,romanii au dat mai multd importanld naturii.
Acest lucru reiese din scrierile timpului (Pliniu cel Tdndr, Ovidiu) 9i din
vestigiile arheologicecare atestAalegereaamplasamentuluiunor mari vilc
in situri naturalede o mare frumusefe,in zone colinare,beneficiind de priveligti deosebite.
Romanii au acordatmultd atenlie grddinilor locuinlelor. Villa romand
esteun termen ce definea intreaga amenajarea unei proprietdli: locuinla,
grddinile, anexele.
in vilele mai mici urbane(Pompei, Roma) s-a preluat $i s-a amplificat
tipul elen de gridinS, inclusd in clddire qi inconjurati de o galerie de coloane (peristil). Decorul vegetal era subordonataranjamentuluigeomctric
al construcliilor omamentale:canale qi bazin ornamental sau fdntdnir cu
joc de apd, pergole gi coloane,vase, statui. Borduri tunse din buxus, roznrarin sau mirt alcdtuiaudesenein jurul peristilului sau bazinului, trantlirfiri, flori, busuioc, lotus aduceauculoareqi farmec acestorcompozilii.
in Roma antici erau renumite vilele cu griidini ale lui Cicero, I.u
tullus, Sallustius,Mecenasi ale altor nobili.
Marile vile, mai alescele suburbane,au amplificatgridinile carc,din
,,hortusconclusus"(gridini inchisd),au devenituneori adev[rateparcuri,
cuprinzinddiferiteconstrucliigi amenajdri:piscine,terenuride jocuri, pavilion dc odihndetc.

27

('ur-uctcrizatc
prin trasccgcorlctricc,insirnu rigurossrmctricc,fTrcind
lcgirturailitre rnai r.nultepavilioane,gridinile eraudeoorate,de asemenea,
cu porticuri,pergole,treiajede lemn, statui,vaseornamentale,
bazine,carrale.fintini.
AmplasaLrea
vilelor pe pantelecolinelor,in locuri unde beneficiaude
vcderi panoramice,a determinat amenajareaterenului in terase gi adoptarea de compozilii mai libere, in anlonie cu peisajul natural, in parle qi
sub influen{apicturii greceqtide peisaje.
Astfel de exemple sunt: vrla din Toscanaa lui Pliniu cel Tdndr (descrisi de el insuqi)(fig. 4),,,Casade Aur" a impdratuhtiNero (Roma),dar
pe colinade la Tivoli, lAngd
mai alesvila intpdratuluiHadrian amenajatd
Roma,ceamai vastd$i mai bogatedintrevilele imperiale.

(tolonrrtLr.
lat"lcnrplu,bibliotccit,
tcatfuf.a) sautlc o r.orrslrtrtlic
tlecorirlivir
itttrcclc ptirrzortr.'
lr;r
bazinsaucanaldc mari cliurcnsiuni),
ctinrcotr'lrrtc
tate liber, natural,cu grupiri qi rlase de arbori5i ar-bu;ti,alcirtuintlrrrrlnsambluunitar, adaptatformelor leliefului ;;i priveligtilol natulalc tkrnrinante(GromortG., 1934).

'ii

.,j:'

::'
:t1

Fig. 5. Reconstituireaplanului vilei impiratului Hadrian,

dupd Moore Ch. Si al., 2000

Fig.4. Reconstituireaplanului vilei din Toscanaa lui Pliniu cel TenEr,

dupd Gromort, 1934

Reconstituireaacesteiadin urmi (fig. 5) pe baza vestigiilorpdstrate

pinl in zilele noastre(foto color 1), indici originalitateaqi suplejeasistegenerale:mai multe sectoarearhitecturalecu organizaresimer.r.ratizdlii
unei axe dc con,poziliegeneratdde cAteun edificiu (patricii, suborclonltir
28

Cadrul vegetal al grddinilor romane cuprindeastejari cu frunze persistente,pini, chiparoqi,tei, platani,lauri, smochini,duzi,azalee,tisi, buxus,
acant,mulli trandafiri gi diferite specii de flori, foarte indrdgite de romani.
Din timpul lui Augustuss-a dezvoltatartatlierii arbuqtilorin dittritc
[orme (,,topiarict"),arld careva dominamai tarziu gridinile medievalciii
apoi va cunoagteo tradilie aproapeneintrerupta.
Pe lAngdnumeroaselegridini cu caracterprivat, au apirut Si grdditti
pttblice. Primul parc public i s-a datoratlui Pompeius,apoi Caesar,Augustusau amenajatqi ei gridini pentrufolosintalargd a poporului.in eLrprinsulacestoraerauincluseteatre,mai tArziugi terme(bdi publice).
Modelul grIdinilor ron'ranea fost adoptat9i in teritoriile Europci Occidcntale,anexateimperiului,dar aceleamenajdrinu au rezistatvicisititudil ilor istoriei.
Illementelegi concep{iilenoi in compozi{iagridinilor, introcluscdc grcci
;;i dczvoltateapoi de romani,au influenlatprofuud,pestevcacuri,aflu grirdi
nilol in cl.rocirRcnaqtcriieuropeue.Acestetrirsiituriclcfinitoliisurlt:org:tl()

r ; / i r r c igr c l ] c r i l l l ls u [ ) o r ( l o t ) i l lai il l l l l e c l u n i . l r i l l z l l i i r l n l l o r ) l o l r s r f-ir g f a ( l i l l l l

t l c l a e t l i l l , . i i s p l c g r i r d i n i rl ) l i n c o l o n i l d c ,I l o r t i c u r i ,p c r g o l c , i l l t r o d u c c l c i l
in gn-rdinirr clerncntclor plastice (statui, vasce, coloanc), intcgrarca armorrioasira vogctatici in ansamblul arhitecturalgi a acestuiain cadrul natural.

(SEC.V - Xr)
2.2.ARrAGRADTNTLOR
irueVUl MEDIU
2.2.1.GRADINILE
BIZANTINE
civiliin timp ce in EuropaOccidentaldinvaziilebarbaredezagregau
zalraanticd,EuropaSud-Esticd,nordul Africii qi Asia Micd, constituitein
lmperiul bizantin,au continuatsd se dezvoltein tradi{iileclasicegrecoromane,pe cares-augrefatelementeorientale.
ln Constantinopol,
noua capitall, s-a plstrat interesulpcntru gridini,
dar qi locuinlelearistocraacesteainsolind fastuoaselepalatein.rperiale,
1iei.Descricrileliteraredin diferiteepoci,prezintdin marealcdtuireaunor
astfelde gridini. De formd pdtratd,inconjuratede un zid de nramruri,cuprindcauo vegetalieexuberantd,bazineir,conjuratede statui,pufuri rotundecu coloanede piatrd coloratdgi rnarmurd,sculpturidecorativeanimatede anrenajdrihidraulice.
manifestare
a puteriisuvenrGrddinileimperialeetalauun fastdeosebit,
nului. Deccnullor s-a iutificializat,prin folosireaoglinzilor, a arborilorauri{i,
a automatelorhidraulice,sub influenlaluxului etalatde gridinile califilor.
Astfel se pare ci se prezentaqi grddina din Constantinopola fntpdrcttului Theophil,conceputdpentru a incinta deopotnvi vederea,auzul gi
mirosul, pentru a stArnisurprizagi admiraliavizitatolului- caracteristici
imprumutatede la gridinile orientale.

l ) e ; t , i n c e l l i i t trtlli t ts c c o l Llrrll X - l e r rI.r r r r IrrrtI I r r ri r rl i i e t r P

l r o l r t s cr r
ca
ut'tlarc
a
oruciadolor,
clrc
au
corrtritlrrl
lrr
irrbourililerr
s(,rtlrel)tu
1tidc,
Iui ot'ttlurcutal
cu noi speciiaduscdin OlicrrtLrl
MiikrciLr(lalclc,zrrlrbilc.
grddinilora riulas tlibutalirschcnrclolutililarc.
clini, mirnozc),organizarea
Prcocupirileunor cdlugdridominicanidc a elabolalucrltriscriscrlcspre agriculturd,au contribuitla rlspAndireacunogtinlelortehnicc;;i a cclor'
referitoarela modul de aranjarea gridinilor, stimulAndqi interesulpcntlLr
cfeareaacestora.
Astfel, Pietrode Crescenzi,in preajmaanului 1300,L\prezcntatrnod(lul programalic al grddinii medievale,care a fost ulnat timp dc pestc
cloudsecolein occidentulcre$tin.Schemageneralise bazape c()ntpalttimentareain sectoaresepal'ate
de culturi: grddinacu pomi fiuctif'eri,arbugtigi planteomamentale,grddinade legumegi plantemedicinaleqi gradina de flori cu flnc{ie exclusivornamentald
(tig. 6).

2.2.2.GRADINILE
MEDIEVALE
ALE EUROPEI
OCCIDENTALE
DecddereaEuropeioccidentale,urmati de intrareapopoarelorgermanice
din perioadl migraliilorin nouacomunitateeuropeania acelortimpwi, schimbarearnodului de via{din epocafeudald,au dus la un regresevidentin amenajareagrddinilor. ln interiorul cetAlilor$i castelelorfortificate terenul disponibil pentrugrddinierafoartelimitat qi folosit mai alesin scopuriutilitare.
Tradilia cultivdriiplantelors-apdstratindeosebipe lingd mAndstiri.
Griidinile monalrule cuprindeau, in compartimentegeometrice distinctc, legumegi pomi fi-uctiferi,plantemedicinalegi aromaticeqi cAteva
spcciide flori.
30

Fig. 6. Sche||lagridinii nredicvale,dtpii BercttaI?.,1970

_1I

Grddinilc lot'uinlclor ntc itt'ult, irr ltcreraldc dinrcnsiunirlici, uvcau

tcrcnul plan $i crau inconjuratctlc zi<luri.Scctorulclccorativcrir pulin variat, bazat pe o compozilie geometricirntonotonl, din careuriegalc,delimitate de alei de aceeagilitime gi decoratecu flori, trandafiri, gazon, arbuqti
t u n $ i$ i g a r d u rvi i i t u n s e .
Adesea arta topiard supraincirca grddinile. ln grddinile mici, lipsa arborilor era suplinitd prin imbricarea zidurilor imprejmuitoare cu plante
agi{dtoaresempervirescente,
vild-de-vie gi trandafiri urciton.
In gr[dinile mai mari, organizale,de asemenea,geometric,intersec{iile
aleilor erau ornamentatecu fantani sau bazine; uneori erau prezentepergole de lemn acoperite cu vild, mici pavilioane de lemn; o suprafaldrezervatd arborilor omamentali (viridariu) era amplasati in partea din spate
a terenului.
Grddinile nobililor Si cele regale erau mai intinse gi in general compaftimentate in cu4i geometrice separateprin garduri; ele cuprindeau gi
amenajdripentru amuzament(labirint, pavilioane pentru petreceri,menajerie), galerii acoperite cu plante urcitoare inconjurdnd peluzele rectangulare $i formdnd promenadecarc legau diferitele cur.ti.Renumite erau in
Franla grddinile de la Luvru Si Saint-Pol ale lui Carol al Vlea, realizate
in secolul al XIV-lea dupSprogramul trasatde Crescenzi.
Din punct de vedereal conceplieipeisagistice,cele mai multe grAdini
medievaleale Europei Occidentalese puteau caracterizaca lipsite de unitatea compozilional[ $i viziunea esteticd la care ajunseseregrddinile
antichitdlii greco-romane.
Printre .unele abateri de Ia modelul formal medieval se poate menliona in Franla marele parc de Ia Hesdin (940 ha), infiinlat la sfhrgitul secolului al Xlfl-lea de cdtre Robert tr d'Artois, inspirat de grddinile islamice; fastuos gi spectacular,cu numeroaseautomatehidraulice de grddini, parcul a deinuit peste 250 de ani, ajungAndin secolul a1XV-lea un
loc de mare prestigiu $i centru politic de intdlnire a diferililor diplomali
din ldrile Europei (Margueite Charageat,1962).
Tot in Evul Mediu a apdrut un model nou, diferit de schemele lui
Crescenzi:parcul ,,peisager", cu scenebucolice gi pitoregti- inovalie datoratd regelui Ren6 d'Anjou. La sfhrqitul secolului al XlVJea - inceputul
secolului al XVlea, el a creat astfel de parcuri ldngd Angers Si in Provence.Noul gen de amenajarea fost adoptat $i in Italia, de cdtre familia
Medici, dovezi fiind unele fresceti picturi din aceletimpurr.
Se poate conchidecd Er.ul Mediu, deqi a fost consideratca o epoc[ de
regresfale de antichitateagrcco-romani, a insemnatpentru arta grddinilor

occitlcntalc
o perioadldc acumullriqiidc prcliiltirca ovoluliciptolitnrlcit
concep!iilorqi modurilorde expresiea accstorilirt sccolclcurnliltoarc.
ISLAMICE
2.2.3,GRADINILE
Ca urmarea cuceririlorarabe,impulsionatede noua religie, islamul,
incepAnddin secolul al VII-lea e.n., a luat fiinld un mare imperiu, din Hinalaia pdni in Pirinei, dep[gind ca intindere vastul teritoriu al Imperiultti
roman din perioadasa de apogeu.
Civiliza{ia arab[ qi-a pus amprentaasupratutuor !6rilor care au intrat
sub incidenla sa. In perioadasecolelorVItr - XI, cdnd Europaincd suferea
clepe urma invaziilor barbare,cuceritorii arabi, ajunqi in Spania9i Sicilia,
llu avut un rol recunoscutin Occidentulmedievaleuropean,prin dezvoltareaagriculturii,megtegugurilor,
comerlului,gtiinlelor,literaturii gi artelor.
AsimilAnd elemente din civilizalia popoarelor supuse,arabii au preluat in arta gridinilor concepliaamenajdrii gi tehnica ceramicii din Persia,
tchnica irigirii qi folosirii apei in scopuri omamentaledin Egipt, cunoqtinlele agricole de Ia romani.
Grddinile arabe, la inceput de influenlI orientald, predominant persand,au cdpAtatapoi un specific propriu.
Tendinla islamicilor cdtre viala intimd a imprimat grddinilor lor un
caracterinchis, familial. Locuinlele mici aveauo singurdgrddini, iar cele
mai mari o suitd de grddini, formind curli interioare (patio) de formd regulatd qi amenajatefiecare cu fizionomia sa proprie. Sub influenfa tradifiei persaneqi a religiei mahomedane,gridina era impdrlitd in patru pIr{i
cgale; dacd spaliul permitea,compartimentarease realiza prin intretdierca
a doud canalecu ap6.De altfel, apa era nelipsiti din compozilie, fie inchisi in bazine, fie susurdndin vasce sau ftntdni arteziene,toate legateintrc
cle prin mici canalede teracotasaupavatecu marmurd.
O particularitate a acestorgrddini era omamentalia bogatd, strdlucitoaredin pldcule de ceramicdsmdlfuitd,diferit colorat[ a vascelor,bazinclor, bdncilor, zidurilor, perelilor de fundal, suplinind absenlasculpturilor',
interzisede religiamahomedani.
Desenelegeometricesau in ,,arabescuri"ale mozaicurilor murale sc
regdseauuneori gi in decoraliavegetal| ^ grddinii, alcdtuitddin mirt $i altc
planteodorante.
higarea, atat de necesarein zonele toride, era asiguratddupd modelul
gridinilor antice orientale, prin adAncireaterenului fali de nivelul aleilor
;i canalelor,permilAndo inundareperiodicda acestuia;diferenlelede ni'I

Arhitcclurd pcisagcrii

33

vcl crirutlisrrrrrrllrc
errlr.rrlrrrr
dc l^rxrrssirrrtlc rrtrr.t,
lrtrrsc
la u irtiltinrc
corrvcrrirllili.
Vcgcta{iacuprintlcaohiparo;i,citricc,buxus,mirt, ntagnolii,a<1esea
in aranjarncnt
libcr,independent
dc fbrnragcometricia compartimcntelor.
Mici plantedecorauvaselea$ezate
pe parapete
gi pe bordurilebazinelor;
utilizarea
floriloreralimitatd.
Decorulrealizatconstihriao ambian{dintimd,plini de farmecqi personalitate.
Pe ldngi marile palate,grddiniteeraumai mari $i etalauzustulcali_
filor pentrudecorulfeeric,artificializatuneoriprin prezenlau-norbazine
argintii (striluciredati de mercursaude staniu),arboriaurii sauargintii
(placalicu aramdauritdsau din argintmasiv),ldsAndsi tigneascdjituri
de apdsaupurtdndpisdreleaurii gi argintii,animatehidraulic.Astfel erau
vestitelegrddiniAlkatai de ldngl Cairo gi ceade la ,,palatulArborelui",
la Bagdad(MargueriteCarageat,1962).
$i in celelalteprovincii ale Imperiuluiarab,pe teritoriulAfricii de Nord,
mai thrziuin Spania,artagridinilor islamicea dat na$terela frumoaseamenajdri, dintrecareunele,in partereconstituite,
s-auplsfat pdn6in zilelenoastre.
2.2.4.GRADINILE
ARABEDINSPANIA
in Europamedievald,cu o artAa gridinitor modestA,ftrd realjzdriremarcabile,grddinileSpanieiocupi un loc aparte.
PalateleAlhambragi Generalife(fotocolor2) dinGranadaEiAlcazar
din Sevilla,construitein secoleleXItr-XIV e.n.,in timpuldominalieiarabe,
uimescAiastdziprin frumuselea
gridinilor lor.
Acestegrddiniformeazl,compoziliide sinestdtdtoare,
pe carevizita_
torul le descoperE
pe rand.Unelesunttipicepatio (cu4i interioareclddirilor);
altele,situatein afarapalatelor,suntinconjurate
dezidurigi etaleazd
aranja_
mentegeometrice
regulateinsi nu rigurossimetrice,ci a.laptateformei gi
mdrimiiterenuluidisponibilsaureliefuluimodelatin teraseplane(fig. 7).
Ele impresioneazd
fie prin simplitate9i sobrietateplini de eGgang,
,
fie prin farmeculrezultAnddin imbinareamdiestritda vegetalieicu folosi_
reaplind de fanteziea apei,animatidejeturi tdgninddin fhntAni,vasce,ca_
nalesaualcdtuindoglinzi calme.Decorulpersonalizeazd
frecaregridind.
Chiparoqi,eucalipt,palmieri,pini, magrolii,leandri,laur,agave,intr,o dis_
puneremai pulin riguroasd,sunt situali, adesea,in compartimente
geo_
metnceconturatecu gardurivii din buxustuns.
34

Fig.7. Planul grtrdinilor Palatului Generalife, dupd Moreux J.C., 1937

Cind grddinile sunt mai intinse (Alcazar) esteadoptatdmanicra arirtri-r

de divizare a spaliului in sectoareseparate,distincte prin arajament,un(lc
compartimentlrile cu buxus au modele diferite. Aleile principalo au l)c
mijloc canalecu apd,carereflecti siluetelechiparogilorgi palmierilor,iar
la intersecliisuntamplasate
mici bazinehexagonale
sauoctogonalc.
Grddinilepatio spaniole,deqiprecedatein istoriede formeleintilnitc
la popoareleorientale,la grecigi la romani,reprezintio contribulica Spaniei medievalela artamodemda srddinilor.

35

2.3.GRADINILE
EXTREMULUI
ORIENT
Civilizalia strdveche
a Chineiqi ceamai pulin vechea Japonieiauurmat alte drumuriin artagrddinilor,dupi concepliicu totul specifice,care,
degis-aurevelatfoartetdrziu occidentului,au avut o anumiti contribu{ie
in evoluliagrddinilordin EuropasecolelorXVIII 9i XD(, dar qi in unele
aspecte
compozilionale
din artamodemAa gddinilor.

sau modificat- formind coline,masivestirtooasc(simbolizintl rnultlii) \ii

vii; rocile cu forme bizare gi patinatede vreme, nelipsite in gridinilc cltineze,alcdtuiautuneluri, grote, cascade,bordau malurile torenlilor (fig. ti).
Uneori, cAndizvoarelenaturalelipseau,albia pdrdului gi cursul de apd erau
sugeratecu ajutorul rocilor gi al nisipului.

2.3.1.cRADtNtLE
CHtNEZEgTI
in China,artagrddinilor,ca reflectarepregnantX
a cultuluinaturii,s-a
dezvoltatdin vechime,in strAnsilegdtur[cu religia.Filozofiadaoistd(incepinddin sec.IV i.e.n.)qi mai t6rziubudismul(incepAnd
din sec.I-tr e.n.)
indeamndla reintoarcerea
omuluila stareanaturald,in comuniuneperfectI cu universul,pentrudobdndirea
linigtii sufletului,a pdcii divine gi atingereaperfecliuniimoralegi, in frnat,a nemuririi.in consecinlS,
religia a
impulsionatcreareagrldinilor gi gdsireacadruluinaturalpropicevielii
spiri^tuale
in raportintim cu elementele
naturii.
In timpul dinastieiHan (sec.II - I i.e.n.),pe domeniileimpdralilorsau amenajatgrddini depldcere,imaginateca paradisuriale nemuritorilor,in
care se regdseautoatecrealiile naturii - munfi, ape,plantegi animale- alcdtr:indun loc al bucuriilor(plimbare,odihnd,vdn[toare).in ambianlanaturald a acelorparcuriantice,impdratiiqi nobilii chinezipracticauexercilii
yogagi foloseauanumiteelixiruri secrete,
in speranla
atingeriinemuririi.
Grddinilemonahales-audezvoltatparalelcu celelaiceincd din vechime.Arta gridinilor a cunoscuto maredezvoltarepe l6ngdmdndstirimai
alesin sec.[V, V e.n.,impulsionatdfiind de nouareligie,budismul.Agezdmintelemonahales-au alesin situri naturaleremarcabileprin frumuse!e.Acolo s-au creatparcurinaturale,addugAnd
peisajululuiexpresiile
simboliceale filozofiei:un motiv al acestoramenajdriera,,colibaermitului", un pavilionrezervatmeditaliei,situatpe un mic munte,fie in pldure,
fie p^emalul unui lac - o expresiea comuniuniifilozofuluicu natura.
In secoleleVm - Dq perioadade apogeua civilizalieichineze(dinastia Tang),parcurile regedinlelorimperiale Ei ale nobililor au ajuns la o
mare strdlucire.Munfi, lacuri, rduri, ca elementeprimordialeale naturii,
{Eceaupartedin peisajulgrddinii,realizatcu multd inventivitate.Crearea
muntilorgi a maselorstdncoase
eralegatdde concepliafilozoficdcd aceslea rcpteztftd,scheletulpdmdntului,dupdcum apeleerauconsiderate
a fi
arlerelepdmAntului.In consecinld,relieful gr5diniloreravariat- natural
36

Fig. 8. Gridini

chinezeascd,dupd Sonea V. qi al , 1979

intAldte in natur6,constituiaun elcApa, sub formeleei peisagistice

mentcompozilionalde mareimporatnld,pus in valoareat6tprin alcdtuiplantaliilor.
reamdiestritda reliefului,cAtgi prin dispunerea
Vegetafiaocupaun rol secundarin compozilie9i erasupusdideii dc
simbolal relaliilor interumanesauale omului cu natura:prunii, foartcinvestitoriirenagteriinaturii,pinii simbolidrigi{i in China,erauconsidera}i
piersiciiornamentali- paradisul,bambusul- prictcza:ofofia caracterului,
etc.Dintreflon eratt
nia,lotusul- puritateaspiritualdgi indllareasufleteasc[
gi bujorii, dispuqiin grupurimari.
nelipsitecrizantemele
Reunitein acelaqiteritoriu,dar aranjatein spaliucu multl ingeniozitate,vizitatoruluii seinfEliqausecvenledepeisajcaretxezeatfie imprcsii
deveseliegi chiardegroazd.
demdretie,fie sentimente
peisajulcu caracternaturalaveauun trasctl
strdbiteau
Potecilecare
neregulat,careexcludealinia dreapti,darperfectadaptatfunciiei de oontreptatda priducerede la un punctde interesla altul,pentrudescoperirea
unui
desenelaboveligtilorsauscenelor"surprizd".Ele nu aveauaparenla
gi formelornaturale.
rat,ci seintegrauperfectaspectelor

ln cpocalbudald,sub dinastiileSong(sec.X - Xn) 9i Ming (sec.

XIV - XVII) 9i pdndin timpurilemodeme,gr[dinilor li s-auaddugatdiferite constructiide grddindca pavilioane,chiogcuri,pagode,poduriarcuite,
galerii de trecereintre pavilioanegi chiogcuri,ziduri de imprejmuirecu
po(i omamentale(caracteristice
erauceleasemlndtoare
unor ferestrecircularesauderlvatede la cerc,tdiatein zid, prin caresezirea ca intr-untablou,un arboresauun grupderoci) (fotocolor 3).
Scrierile,picturile gi gravurileatesti frumusetea
deosebitia gridinilor chinezegti.Renumelelor'a ajunsgi in occident,incepAndcu Marco
Polo (sec.XItr).
ln arta grddinilordin sec.al XVIII-lea, ca unnarea contacteloroccidentuluicu ExtremulOrient,a apirut influenlagrddiniloritalienegi franceze:uneleparcuriimperiales-auamenajatin partedupdmodelulacestora(parculPalatuluide Vard-sec.XVII) (foto color4, tig. 9).
Degiin decursultimpuiui,in Chinaaupdtrunselementeale culturii gi
civilizatieialtor popoare- din India,Persia,lumeaislamicdgi ulteriordin
- arlagrddinilorchinezeqi-aformat gi
Europamedievaldqi renascentistd
pislrat pAndin prezentcaracteristiciproprii, subordonate
conceptieide
crearea peisajuluidupdmodeleoferitedenature.

Fig,9. Grddina PerfecteiStrtluciri (Yuan Ming Yuan), dupdSinondsJ.O., 1967

38

Ea a influentat arta grldinilor din Japonia9i alte ldri apropiate,iar in

Europaa contribuit la creareastilului peisageral grddinilor engleze(sec al
XVIII-lea).
$i in domeniul horticol, China a constituit sursa a numeroasespecii
adusein Europa, imbogdlind sortimentul omamental (piersicul, portocalul, caisul, ldmiiul, crizantema,camelia,azaleea,bujorul $.a.).
2.3.2.GRADINILEJAPONEZE
Influen{a Chinei a pdtrunsin Japoniaincepdnddin secolul al \4llea e'n',
transmilandu-iqi cultul gr[dinilor, care a fost asimilat 9i apoi personalizat,
devenindo artd nalional6,cu o inconfundabildoriginalitate.
in capitalele!6rii, Nara, 9i apoi din secolulVItr' Kyoto, s-au creat primelegrddini imperiale, amintind, la scarl mai micd' concepliaparcurilor
peisagere
chinezegti.
'
Siimulatd de religie, mai ales de doctrina zen, o formi a budismului
care indeamndcitre simplitate qi dragostede naturd, arta gridinilor a cunoscut o mare dezvoltareqi un mare rafinament,relevantefiind indeoscbi
grddinile templelor (foto color 5).
in secoleleXIV - XVI s-au construit numeroasetemple ale sectei Zcn
5i regedinleale shogunilor, care aveau ca element preponderentpeisajul
grldinii, clSdirile fiind astfel conceputeincdt pdreaua fi o componentira
acestuia(fig. 10).

Fig. 10. C rldind ja ponczi, dupd NitschkeC , 2003

39

Arta griulinilolcrit guvcrttitlit

tlc sirnlrolisnr
lrkrzolic.Iirkrsinrltoutc
clculontolcdin naturi, ca lc sultunct anunritorrcguli compozilionalcAi
sensurisimbolice,legatede rnituri striveohi,dintre care unele erau preluatedin China.
Munli, coline, un lac cu insule,un pdrAucu cascad5,stanci colturoase,
pietre rotunjite, nisip, pietrig, arbori $i arbuqti,diferite plante $i flori erau
folosite diferenliat (fig. 1l) fie pentru reconstituireaunui peisaj complet,
la o scardredus1,fie penfu creareaanumitorscenede peisaj:gridinl montani, grddini de mugchi, grddin[ aridn (foto color 6, 7, 8).
,

*k
vv
{/
J(

t,,F
*K

Fig. 11. Plan de gridind japonezi, dupd Nitschke G., 2003

Multe din grddinilejaponeze,prin aranjamentrl apelor gi rocilot sugereazd peisajullirii, constihritdin insule cu munli gi oceanulcarele inconjoard.
In grddinile mari (fig. 12) etau prezente qi elementeconstruite: poduri, pavilioane, lanteme de piatrd (dupd modelul corean),ansambluridecorative din coloanede lemn.
40

Fig. 12. Vila imperiali Katstra, dupd Moore Ch Si al ' 2000

ceaiuAntmite grddini erauconceputepentru ceremonialul.ritual aI

sectrunr'
Iui; mai micili mai intime, acesteasunt alcituite din mai multe
conqi
special
Decorul mai sobru
f. cur" uiritoto-l le parcurgesuccesiv
a induci stareaspirituald pregetitoareceremoniei cuprindc
stituit pentru
'r"-p"-irescente,
roci, pietre rituale,.garduri 9i po4i interioare; ilr
piu"t"
ulti.u
"--^ t""1ir.n. esteamplasatpavilionul tradilionalef"if"'fiptind, erau suplinite prin pasajedin pietre dispusela distanlo
Pietrele de pdgit, aqezatemai sus decAtterenul' pentru a J'cri
convenabile.dc artir
de cilcare mugchiul verde, reprczintdunul din elementelepreluate
europeanda grddinilor.
aridc'
ba 9i in-Ctrina, sub influenla picturii, au apdrut mici grddini
intclittdin
desenatede artiSti de prestigiu; ele erau destinatecontemplirii
rul clidirii sau de pe verande(grddini ',vizuale")'
o ilrDominant alcituite din material inert, ele sugerauprezenlaapci
cirtindere pland de nisip alb desenatcu vdlurele, in care erau implantatc
griulitti
,"uu ro"i masive, crea iluzia unui lac; cu acelea';imijloace' alte
aninralc
chiar
aride puteau reda scenede peisaj montan cu pdrAiaqesau
inotand intr-un curs de apd.
asPdstrdndu-seaceasti tradilie, astfel de compozilii se pot admtra 9i
tdzi in Japonia.Unul dintre cele mai caracteristiceexemple il rcprezintir
(9 x
grldinile iempluhi Daisen-in (foto color 7), dintre care,ceamai nricir
un tabloutridimensionalcu peisajde munte'
4,5 -1
"tt.
4l

Ana grldinilor japonezeesteguvematA

de anumiteprincipii 9i reguli;
ea a fost practicatiin decursultimpului de anumifigrddinari,desenatori
spec^iali,
unii c6lugdriZen,devenindo meserieartisiicd.
j
. In gr6dinile ^poneze,vegetatiaeraperfect integrati peisajului; ciregi
japonezi,lega{ide cultul religios,pini, ienuperi,arbugtide
ceai,camelii,
azalee,bambus(foto color 9, l0), fac partedin decorulvegetaltradilionai
aldt'ri de numeroasespeciideIlori, ferigi, mugchi.in aranjamentulspalial
al grddinilor s-auintrodusgi arbuqtimodelatiprin tundere
icamelii, azalee,
buxus) ale ciror forme rotunjite, ovalizate,itajate, combinatein variate
compozitii volumetrice,sugereazdelementeinerte ale peisajului(roci,
mun!i); mase de arbugti supusetunderii simbolizeazi formele valurilor
mirii saupeisajecolinare.
Cultul naturii s-a manifestatgi in creareagrddinilor miniaturd, mo_
delatein cutii saupe paltouride bronzsaupo4elangi destinatedecordrii
interioarelor.Peisajeminiaturaleeraurealizatecu piitre, nisip, lut, mate_
riale artificialepicta.:e,
un ochi de apdcu un pegtigoirogu,podulele,arbori
pitici.
Gridinile miniaturaleau existatcu mult inaintela persani(confeclio_
natedin cear5pictatd)9i apoila greciiantici.
Dorinta de a aducenaturain locuinle,atet de pregnantE
la japonezi,
l:.g1td de simbolismulreligios,a determinatdezvoltarea
tradilieiaranja_
li
rii florilor (expoziliileIkebanadateazddin 1425) a culturii arborilorpi9i
tici (bonsai).
IncepAnddin secolulal XV[-lea creareagrddinilora devenito ocupa_
profesionalb
a desenatorilor
gi grddinariloimai aresin noul oragyJdo
lie
(Tokyo),.imporatart centru politic ai cultural. Au apdrut pimele grddini
publice (foto color I 1), caracterulgeneralal um"ouji.iloi fiind mii
deta_
gatde semnificaliilereligioase.
Abolireafeudalismuluiin Japonia(lg6g), urmati de transferarea
ca_
pitalei imperialede la Kyoto la Tokyo, a dus la sacrificareaunor vechi grddini pentruconstruireaunor clidiri administrative,
dar in acelagitimf la
creareaaltoragi a cdtorvaparcuripublice.
Tradilia arteijaponezes-ap6strat,grddiniledevenindinsdmai func_
tionale;in peisajulparcurilora apdrut gazonul,introdusdln moda occidentald.
Farmeculdeosebitgi specificulgrddinilorjaponezea Irezitecouriin
artagridinilor din Europa,prin apariliaunor grddinisaua unor secroare
de grddindimitdnd stilul acestora;anumiteelementeau fost preluatein
artamodernda gridinilor.
42

2.4. ARTA GRADINILORiN PERIOADA

RENA$TERII9l BAROCULUI
Renastereaa reprezentato perioaddde mare inflorire a culturii si civilizatiei ewopene;fondatdin principalpe reluareaidealurilorantichitdlii
clasice,ea s-a manifestatin toatedomeniile - litere, arte,arhitecturd,$tiin1e.LeagdnulRenagteriia fost Italia (secoleleXV 9i XV!' de undea iradiat apoiin restulEuropei.
Renagtereas-a manifestatgi in domeniul artei g6dinilor; desprinzAndu-setreptatde modeleleEvului Mediu (fig. 13),grddinileeuropeneau evoluatin direcfiareconsideririireatizirilor civiliza]ieianticegreco-romane.

Fig. 13. GrIdinI desnatid J. V. de Vries - tranzitie citre Renastcr'

dupd Fouquier M., DuchneA-, 1914

Aceastdnoud orientarea ap[rut intdi in regiuneaFloren]ei (Toscana)'

promovatide umanigtiin cursulsecoluluial XVlea, culminAndapoiin timpul secoluluial XVI-lea. Din Italia, noile concepliiau fost preluatein Franfa,
careulteriorgi-acreatpropriaarteclasicda grddinilor.Manieraitaliani ca
mode.
aurevolulionatgrddinileEuropei,credndadevdrate
5i ccafrancezd
43

2.4.1.GRADINILE
ALERENA$TERII
ITALIENE
Reinviereatradiliiloranticegreco- romanein artagrddinilordin Italia
se datoreazdactiviteli unor literafi,arhitecli,artiqtiqi teoreticieni,transpuseapoiin realiziri concrete.
Cele dintdi creafii ale Rena$teriiin arta grddinilor (secolulal XV-lea)
au apArutin zonaFlorenteigi s-audatoratprincipilor Medici (vilele Medici
de la Carregiqi Fiesole)gi unor arhitecliaflali in serviciulacestora.
grdLa inceputul secolului al XVI-lea, Bramante,prin sistematizarea
gi
grddinilor
dinii Belvederede Ia Vatican apoi Raffael,prin proiectarea
de la Villa MadamaLdngdRoma,au initiat principii arhitecturaleurmate9i
apoi dezvoltatein crealiile lor de citre numerogiarhitecli.
ReluAndtraditiavilelor romane,relevatdde texteleistoricegi de vestigiile arheologice,moda vilelor suburbanes-a rispAndit in intreagaItalie
gi, in consecintd,arta grddinilor s-a dezvoltatgi s-a desdv6rgit,dAndnagterela celemai strdlucitoare
crealiialeRenaqterii.
Principiile de amenajareale gridinilor antice - simetria, organizarea
arhitecturalSa spatiilor, legdturadintre cl5dire 9i grddindprin elementele
decorativeconstruite,prezenlasculpturilor,utilizareavegetalieitunse,au
fost adoptategi recreate,inh-un stil original care caracteizeazdgredinile
italiene.
gi astdziunele
Din epocaRenaqteriisecoluluial XVIlea sepdstreazd
din celemai frumoaserealizlri in artagridinilor: Villa Lante din Bagnaia
(arhitect Vignola) (foto color l2), Villa d'Este l^ Tivoli (athitect Pino
Ligorio) (fig. 16), ViIIa Medici in Roma (arhitect Ammannati), grEdina
palatului Famesedin Caprarola (arhitectVignola) g. a.
ln toateacestegrddini, cu suprafelenu preamari, delimitatede ziduri,
clidirea principali (palatul, vila) participd la ordonareagenerali a compozifiei. Fiind amplasatein cele mai multe cazuri pe terenuri cu relief in
pantdsau accidentat,
gridinile au fost amenajate
in terasesuccesive(opt
la Villa d'Este,cincila Villa Lante- frg. 149i 15,doudlaVilla Medici),cl
forme geometriceregulate,sustinutede ziduri omamentategi legateprin
scdriqi rampe.
Sistematizarea
etajat?iestesubordonatiiunei axe principalede perspectivl in sensuldescendent
al pantei;in lungulaxeiqi pe terasesedesfEgoard
parteredecoratecu desenedin buxusgi formetunse,bazinecu jocuri de
api, canale,cascade,fintini, statui,vaseomamentale,
balusfadegi parapete
omamentale
cu vascegi statui.
44

Fig. 14.Villa Lante, dupdBerettaR., 1960

Fig, 15.Villa Lante' plan 9i secliune'dupdBeretlaR', 1960

45

Fig. 16.Vi[a d'Este_ Tivoli, dupdMagnilio

CalcagnoA.,

I983

secundare
de perspectivisuntdirijatede_alungul aleilor
1T.
-,,
rectili_
nu, cdtre
alte elementecarc capteazd
intereiulvizitatoru'iuigi aducvarie_
tate decorului.Statuilegi fhntdnile,de celemai.;il;,
suntlegatede
reprezentarea
alegoric5a unormituri antice.
estetratati, de asemenea,
arhitectural,subordonindu_se
.Vregetatia
com_

arboriplantati
in rinte,ziaudlJ,,"*n
vii si bor_
f:'f::g:"i:ii:e:
arbugti
modelaJi
in
forme
geometrice
alcEtuiesc
un
decorar_
111,i"i":
monlosorganlzat,care

incdntdprinjocul devolume.
S.untpreferatespeciilecu frunzepersistente, pini,
ca
chiparogi,stejari
meridionaligi arbugticarese
p:t modelaprin t""A"* iii.l, buxus,mirr).
Lauri,.lEmdi,portocaliplantaliin uur", udu"
,*.ff" i}'."f"^re in aceste
grddini,in careflorile par abselte.Ele
suntconcentrate
i;rr_o mrci gri_
dind,,secretd",
in vecindtatea
vilei.
V.il!: d,Estdispunerea
vegetalieiinalte(ziduriverzi,masealiniate
, \^
de
arboridin careseridici zveltesilu"t"fe
ill"u.aliniile de
"hipa.offi

vederein perspectiveingustc,asigurind prin parcurgorcatlciltx.clcctul

,,surprizi"al descopeririitreptatea detaliilorcompozi{iei.
Ceea ce incdntd in mod deosebit in grddinite italiene ale Itenagtcrii
este bogdlia apelor care murmurd continuu, aduc migcare gi ricoresc atmosfera. Ele sunt dirijate pe pante, insotesc aleile in canale inguste sau
,,scdride api" (cascadecu trepte), alimenteazdfantanile, formdnd jeturi 9i
jerbe de apd de o mare frumusete $i varietate,ajung in mari bazine undc
alcdtuiescdin nou cascadesau {6gnescintr-o feerie de jeturi, cum estc
vestitaorgi de apd de la Villa d'Este (foto color 13).
In secolul al XVtr-lea, grddinile renascentisteau evoluat sub influenla stilului baroc, care apiruse in arhitecturd.
Principiile esen{ialede crearea gr6dinilor s-au menlinut insd in com,
pozilia arhitecturald,guvematdde echilibru gi simetrie,se observdatenuarea schematismuluirigid, dupd criterii ortogonale,caracteristicsecolului
al XVIlea. Traseelerectilinii sunt imbinate cu linii ample,curbe.
S-a renunlat la excesiva disciplinare a arborilor ldsdndu-i sd sc
dezvolte liber, ceea ce a contribuit la o mai buni legdturd cu peisajul
ambiant.
Dimensiunile grddinilor s-au mdrit, tinzAnd cEtre transformareain parcuri. S-au multiplicat liniile vizuale, peisajul exterior participAndin misurdmai mare la organizareacompoziliei.
$i in omamentafiagrddinilor au apdrut schimbdri, reflectdnd gustul pentru bogdJiadecorului gi pentru efectelepitoregti gi scenograficespecificc
epocii barocului. Formele geometrice mai sobre ale decorului vechilor
grddini au cedat locul elementeloromamentalecu contururi mai dulci. Au
apdrut glotele artificiale, {bntdnile cu stanci 9i ,,teatrelede apd,.- conrpozilii arhitecturalein care se asociazdstatui, roci 9i apd in migcarc (ocuri hidraulice gi muzicale), integate intr-o construcliedecorativi ou niqc
(avdndde obicei gi funclia de zid de sprijin).
Acestei perioadeii aparlin numeroasecreatii, printre care gridinilc
vilelor Doria Pamphili (Roma), Aldobrandini (Frascatti\ (foto color.
14), grddinile Boboli (ale palatului Pitti din Florenla), Garnbcruiu
(ldngi, Florenla - foto color l5), Garaoni (Collodi) (fig. l7), Isolu
BeIIa (insd6, in lacul Maggiore, amenajati in 9 terase)(foto color l(r,
l7) 9i multe altele, impresionanteprin unitateagi armoniade ansamblu
gi prin strdlucireagi varietateadecorului,innobilat de numeroaseoncrc
de artd.

4()

47

050
Fig. 17.Villa Garzoni,plan,dupdBerettaR., 1970
2,4.2.GRADINILE9I PARCURILEBAROCEFRANCEZE
Influenla grddinilor italiene s-a manifestat in Franta prin reinnoirea
decorativi Ei prin trezirea interesului pentru spiritul antic in arta
gredinilor.
48

Primelegrddini realizatein Franlade un arhitectitalian,la inccputul

secoluluial XVI-lea la casteleleAmboise,Blois si Gaillon nu au adusca
terenului(cu diferenfe
planurilordecdtterasarea
noutdliin sistematizarea
pulin
accentuat
mai
9i chiar plan, commici de nivel, intrucAtrelieful era
parativ cu cel al grddinilor italiene), in schimbau imbogilit gi diversificat
omamentatiacu fhntdnidemarmurd,modelenoi aleparterelor.
conceptieimedievalea grddinilorfrancezea fost iniliate
Schimbarea
ai
in a douajumltate a secoluluial XVI-lea de artigtifrancezi,cunoscdtori
italiene.
primelorgrddinialeRenagterii
dominaincdmodelulcastelelorfrancezecu ziPdndin aceaperioadA,
duri de fortificalieqi canalde apddefensiv,grddinafiind situatdin incintd.
Cu timpul, dispdr6ndfortificatiile,spatiulgrddiniis-aldrgit, dar in multe
cazuricanaleles-aupdstrat,atdtcu funcliedecorativi,cat$i utilitad (pentru drenare),devenindapoi una din trdsdturilespecificeparcurilorfrancezeale Renagterii.Sdpareacanalelorde mari dimensiuni a fumizat p6mAntulnecesarpentruconstruireade terase,ca pozrlii avantajatede observare a parterelor(MargueriteChar^gear,1962).
Noile tendintes-auconcletizatin primele mari grddini createin secolul al XVIlea de cdtreDu Cerceaula casteleleVerneuilSi Charleval,de
graficdqi de cdtreDelormela castelele
documentalia
la carese pdstreazd
Anetsi Chenonceaux.
comintre clidiri qi grldind, sistematizarea
Coeziuneaarhitectonicd
poziliei in funclie de un ax dominantreprezentatde o aleecentrald'modelareaterenuluiin teraselargi, cu paxteredecoratecu flori, prezenfacanalelor ca elementeale compoziliei- suntcAtevatrdsdturiimportantecarc,
ulterior, vor fi dezvoltate.
in perioadaile inceputa barocului a apdruttipul de partercu brodcgeometriceregulatefolositepind atunci
rie de buxus,inlocuinddesenele
demaeqtriiitalieni.Acestdinovalie,datoratdfamiliei dedecoratoride grddini Mollet, a fost introdusdin secolulal XVtrlea in noile amenajdri,dcparterelor,adoptati$i
venindapoi o trdseturiimportantdin omamentalia
in grddinileitaliene.
Crea{iileimportanteale primei jumdtdli a secoluluial XVII-lea sunt
cele de la casteleleTuileries,Fontainebleau,Saint-GermainSi grddinu
Luxembourgdin Paris.
Tratatelede artda grddinilorcareau apdrutin aceast[perioad[ (Mollct
gi Boyceau),formareade arti$ti specializati,ca qi realizdrilemenlionatc,
reprczintdprogresede seamI,careau pregdtitepocade marestrdlucirea
4 Arhitcclurtrpcisagcrtr

49

a crealiilorlui Lc N0trcin timpuldomnieiIui Ludovical

$coliil'rancezc,
XIV - lea.
in perioadabarocd, fasatlgi strtrlucirea
vielii de curteau avut drept
cadrunu numaipalatelesomptuoase,
ci 9i gridinile gi parcurileacestora,
careau devenitlocul de desfEgurare
a serbdrilorgrandioase,
menitesdimpresioneze
qi si reflectemdreliagi putereamonarhuluigi alenobilimii franceze.Artigti de seamdai wemii - arhitecli,pictori, sculptori- au fost angajati in realizareascenograficda grddinilor, in creareade decoruri bogate
pentru astfel de serbiri in aer liber. Statui,bazine,fhntdni,vasede o mare
frumusetegi valoareartistic5,createdupdtemealegorice,inspiratedin mitologia greco-romand,au innobilat spaliile ordonatede dispunereageometricdregulatda plantafiilor.
Figurdproeminentdintre peisagigtiiepocii,,regeluiSoare",l.e N6tre
a dus Ia apogeugrddinafrancezd,printr-o maregtiinld 9i abilitate de a modelaspaliileqi de a ,punein sceni"perspectivele.
Principiilecompozilionaleale lui Le N6tre reflectiiclasicismulantic
fansformat de geniul sdunovatorintr-o concepgie
originali, ale c6reiprincipale contribulii sunt: stabilirea unor mari proporfii ale compozitiei de
ansamblugi ale perspectiveidominante;ordonareagrddinii dupd norme
arhitectonice,in care sunt cuprinse atdt modelareaterenului cit gi mari
volume vegetaleconstituitedin masede arbori; realizareaunitdtii de ansambluprin diversitateagi nu prin identitateapirtilor componente;introducereade mari suprafeleplane de apd (bazine,canale)cu funclia de reflectarea luminii.
Ir N6tre a crieatparcari monutnentaleca Vaux - Ie - Vicomte(foto
color 18, 19,20), Versailles(foto color 27,22,23), Chantilly(fig. l8),
Saint - Cloud, Sceaw, a resistematizat
grddinile Tuilleriers,Fontainbleau,
Saint-Germnin-en
laye q.a.,amenajdricare,cu uneleschimbiri inerentetrecerii timpului, $iau pdstat ftrmuseteapdndln prezent(deGanayE., 1968).
Caracterizpreastilului baroc al parcurilor franceze
Mdrelia parcurilor franceze rezulti din tratarea arhitecturald a
compozi{iei,desfdglratd
pe spatiivaste.
Capul de compozifieil constituiepalatul, situat in pozitie dominanti.
Unitatea de ansambluse realizeazdprin ordonareageometricea pdrfilor
componentefafd de o axd dominanti cenhald,care esteperspectivaprincipald,pomind,de reguli, de la palat9i dezvoltindu-se
pe o maxedistaatd
in profunzimeapeisajuluicreat.
50

Fig. 18. Parcul Palatului Chantilly' dzpd PizzoniF., 1999

perpendiculare
pe ceadominantd,devin axe
Perspectivele
secundare,
decompoziliesubordonate.
Terenulestemodelatin teraselargi, cu deniveldrimici, insolite de eleramenteconstruitespecifice(ziduri de sprijin,rampe,sciri, balustrade),
cordatecu suprafeteplane,orizontalegi inclinatepe care sunt realizatc
mdiestritcondusegi incadrateurcompozilii geometrice.Perspectivele
meazi direcliile dominantede modelarea reliefului, int6lnindin zoneleorizontaleintinse oglinzi de apd,bazinegi canale.
ln organizareagenerald,simetria fald de axe se realizeud at6t prin
identitateaperfectda elementelorcare compuno anumitd,,scen[" (de
exemplu,marile partere)cdt qi prin echilibrareaunor amenajdridiferite,
cAndacesteanu suntcuprinsein acelaqicdmpvizual (de exemplu,,,boschetele"parcului), imprimAndmai multe variatie ansamblului.
palatuluispaliilesuntdegajate,
scotdndin evidenltrimln vecindtatea
pozantaedificiului 9i permitAndo vizibilitatebun[ asupragridinilor care
sedesfigoardin preajmalui. Acesteasuntconstituitedin parterebogatdecoratecu flori, bordurisaubroderiide buxustuns,aliniamentede arbu$ti
cdrorali seasociaz[piese
sempervirescenti
modelatiin formegeometrice,
5l

dccorativc
arhitccturalc
pcntruilrtabaroctr(fin$i plasticcrcprczcntotivc
tlni, bazinc,statui,vase).
Vegeta{ia
inaltdestesupusiconccpliciarhitecturale
a parcului.Dispunerearegulatia plantaliilorarborescente
subliniazdgrandoarea
compoparteredecoratecu vegetatiede talie
ziliei. Spafiiledeschise,cuprinzAnd
joasd,fac trecereaspreparculpropriu-zis,alcdtuitdin mari volumevegetale geometrizate.
Acesteaecraneazd
vedereaasuprasistematizdrilor
interioare secundaregi lasdcale liberd perspectiveiprincipalegi celor transversale,incadratecu aliniamentede arbori cu coroaneletunsein forme geometricesaualcdtuindziduri verzi.
Parcul,bine arborizat,estestribitut de alei rectilinii,in reteageometrici, conducdndspreamenajdridiferiteca facturd:spaliidelimitatede ziparcului) qi decoratecu spectaculoase
duri verzi (,,boschetele"
fhntAnicu
jocuri de ap6,rocdrii, frumoasebazinecu grupurisculpturale,colonade,
treiaje,carele conferi eleganfdgi rafinamentartistic,reprezentdnd
totodatd notade fanteziegi varietatea acestorcompoziliimaiestuos
disciplinate.
Toateelementele
omamentale,
realizatein manierdbarocd,sunt de o
marevaloareesteticd.Fald de grddinileitaliene,ele suntdispusemai rar, in
acordcu vastitateaspaliilor,sporindimpresiademiretie Eifast spectacular.
2.4.3.DEZVOLTAREA
GRADINILOR
CLASICE
$coala italiand a Renagterii gi apoi Scoalafrancezd, cu aportul ei
deosebitin sistematizarea
arhitecturalla compozifieigi in imbogitirea
(introducerea
parterelor,a canalelorde
decorului
florilor in omamentalia
mari proporlii qi a oglinzilor de apdq. a.) au dus la dezvoltarea
rapidi a
jumetatea
artei grddinilorin intreagaEuropdOccidentalddupd
secolului
al XVtrlea.
Noile parcuriEigrddiniau adoptatla inceputmanieraitaliani, iar apoi
pe ceaftancezd.O contribulieinsemnatd
a avulo aparitiaunortratateasupra principiilor 9i normelorgrddinii flanceze,dintrecarecel mai importantsedatoreaze
lui D'Argenville(inceputulsec.al XVIIIIea).
Arhitecli italierii qi francezi(dintrecareunii erauelevi gi discipoliai
gi sI amenajeze
lui lr N6tre) au fost invitati sd conceapd
parcuri$i $adini in diferite!6ri ale Europei.Crealiilorlor li s-auaddugatceleale arhiteclilorautohtonicareau adoptatacestemanieredecompozilie.
AvAndla bazdconcepliicomune,celedoudtipuri de grddiniarhitecturaleau generatsolulii adaptative,
reunitesubnttmeledegrddini clasice.

alc sccolulutal XVIII-lct, adntiratc

l{cllizrlrinlaruul)()rtlnlc
$i itstilzi,
sunt:
In Gernnnia - purt urilc Wilhclmsh hc (lingi Kas.scl,modcl italirn), Herrcnhutscn (lingl Hunnovra,rena$tcreitaliandcu influenti barocd fizrncezd)(fbto color 24), Charlottenburg (Berlin, model franccz lbto color 25), Nymphenburg (Miinchen, model francez), Sanssout'i
(lrotsdam, rena$tereitaliand),' tn Austrin - Parcul Schdnbrunn (Viena,
clasic); in Rusia - Parcul Petrodvorel (lingd I'eningrad, model francezlbto color 26); tn Anglia - grddinile de la Whitehall (manieri italiand),
Saint-James Park gi grddinile Greenwich (model francez), Hctmpton
Court (model italian gi apoi francez - foto color 27,28),Parcl.;J Chat:;worth (clasic); tn Spania - grddinile La Granja (l6ng[ Segovla, model
francez- foto color 29).
in ltalia, cu unele excepfii din nordul teritoriului, s-a menfinut tradi1ia proprie: cea mai importantd crealie din sec. al XVIIIIe a estepctrcul
Realedin Caserta (ldngi Napoli).
In secolul al XD(-lea, crealiile in stil clasic au fost puline. In Anglia,
unde se instaurasestilul peisager,s-a semnalato timidd reintoarcerela fbrmelederivate ale renascentismului(parcul Shrubland).
Arhitec{ii francezi au restauratdupd iniliala lor concep}ieclasicd parcul Vaux - Ie - Vicomte (Franta) 9i grddinile castelului Blenheim (in Anglia,
anteriortransformatede Brown in manieri peisagerd).

PEISAGERE
2.5.GRADTNILE
2.5.I. GRADINILEENGLEZE9I CREAREASTILULUIPEISAGER
in Anglia, in secolul al XVI-lea, dominau grddinile de tip mcdicval,
inchise intre ziduri, 9i abunddndde vegetalietunsd in diferite forme gcometrice sau imitand animale gi chiar oameni (influenld olandezl). Ultclior, ca gi in alte 1dri, a$acum s-a arAtat,in noile gridini a pdtruns irtflucnla italiand,apoi cea francezd.
in timp ce arta grddinilor in Europa continua s[ evolueze sub influcnla stilului francez, secolul al XVIIIlea a marcat o schimbareescntiaki
in concepliaparcurilor qi grddinilor engleze.
in contextul unei largi migcdri culturale care ciuta noi forme dc cxprimarepentru arta noii clasecare se ridica la putere,incd din secolulal
XVII-lea, s-au afirmat noi pozilii, diferite de ale tradiliei f'eudalc.Sub

53

lil tlirttlrar,
vtzittllc
inllucrtIirlttcratttritrtoi,citrcplr:rlitpcttlttttcinl()ilrccrca
picrcxprirnatirrrai llcs tlc opcrapocticlil lrri .lolrrtMilton (,,I)arirtlisLrl
dut") qi mai tiirziu a lui Alcxandcrltopc,iar pc contincntoglinditirclo
Jcan JaquesRousseauin romanul slu ,,La Nouvelle Heloise", in arta
grldinilor din Anglia a apdrut o noud orientare,de adoptarea formelor
libele ale naturii sdlbatice.La aceastaa contribuit gi pictura de peisaj
(Poussin,Lorain, Salvator Rosa, Ruysdael),iar mai tdrziu influenla grddinilor chineze.
O primd incercarede schimbarea aspectuluiformal al grddinii, impus
de tradiliile medievaleqi de modelele Renagteriigi barocului, a constatin
suprimareatunderii arborilor, mdrirea spaliului prin eliminarea zidurilor
de incintd qi inlocuirea lor cu ganfuri,permildnd astfel legareade peisajul
inconjuritor. Planurile intocmite de arhitectul englez Bridgeman, care a
iniliat acestemodificdri, reprezintdo etapdde tranzilre,cu pdstrareaaxei
centrale dominante, dar cu atenuarearegularitdlii schemelorclasice: absenla parterelor, inlocuite cu simple covoare verzi, absenlacanalelor gi,
mai tdrziu, introducerea de poteci neregulat gerpuitoare,cursuri de apd, gruplri libere ale vegetafiei.
O desprinderecategoricdde traditia clasic[ a fdcut-o Kent, impulsionat de poetul Pope (care $i-a creatprima micd grddini peisageri pentru locuinta sa, la Twickenham).Pictor gi arhitect,Kent a creat parcuri inspirat
de pictura romanticd italiand. Cele mai importantelucrdri ale sale au fost
Parcul Stowe (fig. 19) 9i Parcul Rousham,create inilial de Bridgeman,
transformateintr-o conceplienou[, a peisajului apropiatde naturd.
El a eliminat cea mai mare parte a formelor regulate $i a aranjat terenul in sceneromantice cu chiogcuri,grote, ruine, temple, poduri. Unele
exageriri, ca plantareade arbori uscali, in dorinta de a imita mai bine
natura (gridinile Kensington) qi abuzul de edicule (mici construclii) nu-i
scadmeritul de a fi realizat primele peisajecu caracter,,natural",folosind
modelareaterenului cu mici coline 9i vdi, distribuind grupurile qi masele
de arbori neregulat,cu efectepitoregti,pundndin evidenli resurselepeisagistice ale formelor naturaleale arborilor.
Calea fiind deschisd,lui Kent i-a urmat Brown, artist de prestigiu, numit ,,capacitateaBrown", care a perfeclionatcompozilia peisagistici, qi a
naturalizat-o prin eliminarea excesului de construclii decorative.Printre
remarcabilele sale contributii in dezvoltarea stilului englez se numdrd completdrile aduseParcului Stowe (foto color 30), transformareapeisagerda
parcurilor Blenheimqi Chatsworth.
54

?=4.-'l
a;;-'l
":^.-":41''

i)ij'

:: -'.li':1"8

estr
Fig. 19.Parcul Stowe,plan din 1774,dupdLoxtonH., 1991

in a doua jumdtate a secolului al XVltr-lea, sub influenla unei lucrdri

publicatede lordul Chambers,care vizitase China, in unele gridini peisagere englezea aperut tendin{a de imitare a grbdinilor chinezegti,iniliatir
chiar de el insugi, prin desenelepentru gddinile Kew (Londra). S-a format
astfel un tip dparte de grddind, anglo-chine1,, caractei,zat prin trasee mai
contorsionate,conducdndspre scene cu efect de surprizd (arbori bizari,
cascade,stAnci,grote) gi chiar amenajdricu edicule specifice:pagode,pavilioane chinezegti(Marguerite Charageat,1962).
Dincolo de aspecteleimitabile ale acestorgridini, careulterior au fost
atenuatesau eliminate, se poate spuneci invdldmintele artei chinezeqtia
gridinilor au indemnat pe creatori spre ceutareavalentelorpeisagisticealc
contrastelor,ale culorilor, ale jocurilor de umbri 9i lumind, spre studierca
cfecteloroDtice.

-55

carca lttlO inllucnttrcarca pcrsistot

a cxcrcrtt-o curcntulrotllatt(ic,
gi mclancolicc
prirnatgrtrdiniloraspcctopitorcgti,sdlhaticc
inspiratodc
picturl$i dc literatur[.
La slErgitulsecoluluial XVIII-lea, Reptona adusla apogeugridina
peisagerd.
amePe tAngdactivitateasa practice,de realizarea numeroase
najdri,a rimas in istoriaarteigrddinilorca un teoreticiande seamdal stilului peisager.El a revizuitregulilede compozilie,acorddndo mareatenexploatiriijocurilor de clar-obscur,folosirii
lie efectelorde perspective,
apelorgi utilizirii diferentiatea vegetafieiin funcliede colorit,aplicdndin
gridind legile opticii. De asemenea,
a eviden{iatimportanlaaleilor curbe
peisagisticd
in perceperea
a lui Repton
progresivda peisajului.Concep,tia
a dus la simplificareatraseeloraleilor,la o mai bundcoordonarea diferitelorp54i ale parculuigi la o mai marevarialiea plantaliilor,conferind
grddinilorunitategi armonie.
lnterpretareade c5trediferifi peisagigtia programuluigrddinii peisagere
trasatdeReptona generatrealiziri remarcabile,
dar9iunelemaipufinreugite.
peisagist
englez,loudon, a publicatposIn secolulal XD(lea, un alt
El
tum operelelui Repton,pentrua clarificagi revigorateoriapeisagerd.
pe
insugia fost susfinitorul noului curentnumit ,,gardenesque"
bazat
apli,
careala principiile compozilionalealegrddinii pitore$ti statrrte de Repton
a celormai avansatecunoltintede botanicdgi tehnici de grddindrit.In esenJi, efectelorde naturaleteoblinuteconformconcepliilorlui Kent gi Repton
prin realizareade plantalii asemenea
pddurilor,lisate s[ creasciliber, el
opuneaideeapeisajuluigrddin[rit,cu arborigi arbuqtiplantatila distanle
adecvateputerii lor de cregtere.El a ardtatimportanlainlelegeriicaracteristicilor ambientuluipentrua puteaimita naturagi necesitatea
de a seajungela
o unitatede expresiegi o echilibratiirelafieinfre elementelecompozigonale,
cuo ordineclari a succesiuniiscenelor,caintr-o operamuzicali.
englezes-aucontopitulteriorintr-o conCeledoui curentepeisagere
cepliegeneralacareste la bazarcalizdriipeisajelorcu caracternaturalgi
careau influentatcreatoriide grddiniin manierlenglezddin alte!dri.

IntprcsiirgcncrtlA uitc aronjilnlcntulpitorcscsau rtcrcgularitatca

cu
aspcctnatural,rcunintl atlcscain acolagitcritoriu clcmcntc do pr:isajpc
carcnaturalc rcalizcaz[tlisparat.
Solu{iadc amcnajarcsc adapteaziconiigura}ieinaturalea tcrcnului:
reliefulestein linii mari respectat,
intervenindu-se
numaicu modiliciri dc
detaliu, pentru realizareaarmoniei formelor terenului sau pentru crearca
unor efectepeisagisticepitoregti - addncireavdiloq supraindllareacolinclor, implantareade roci, creareade panteline, concavizareapeluzelor (valonamente)etc.
Pentru impresia de naturalele, introducerearocilor in compozilie sc
face in terenuri cu relief variat, dupi modeleleoferite de naturd,prin crcarea de masede roci, grote, cascade.
Apele naturale sau create asemeneacelor naturale- lacuri, rAuri, piraie, cascade- ocupi un loc important in compozilie; ele sunt armoniza(c
cu formele reliefului gi cu vegetatia(foto color 3 1, 32).
Plantatiile respectdformele naturalede creqterea vegetaliei 9i gruplrile naturale: mase cu conturul neregulat,pdlcuri, exemplare solitare dc
arbori qi de arbuqti sunt dispuse cu multd varietatein planuri succesivc,
echilibrdndcovoareleintinse ale peluzelorinierbate(fig. 20).

ALEGRADtNil
PEISAGERE
2.5.2.TRASATURTLE
COMPOZTTIONALE
prin
RezumAndesenfialul,stilul peisageral grddinilor se caracterizeazA
gi
compozilialiberd,in careelementele
naturale celeconstruitesuntimbinatein peisajecu caracternatural.
unitatearealizAnGrddinapeisagerdexcludesimetriagi echivalenta,
gi compensarea
du-seprin echilibrarea
elementelor
componente.
56

Fig. 20. Parcul Stourheadcreat de llenry Hoarein sec.XVI[,

dupdPizzoniF., 1999

57

V c t t t l : r l irl r r l r r r r t ' s c ccrsr l ci lrr s l l crl r r t l r r r r ri lt itrt i i lc r c r t zliitn t tt l c v e r l c t c

ir)tcrcsilntc
t:rillctlilcrilclt:zorrcrrlcl)irr'(
ului lii cirtrcpcisajrrl
cxtclior.
Alcile iru un trirscr.l
libcr,descnlrt
in lilrii sirruoasc,
conturend
arii largi.
[]lc urrreazl fbrn.rclcrelicfului ;i sunt asttblamplasateincdt nu se suprapun cu liniile de perspectivi (spredeosebirede stilul clasic,undedesenril
aleilorse impunepregnantin cadrulvizual).
In grddinile peisagereconstrucliile decorativesunt folosite in numir
mai mic gi intotdeaunain armonie cu peisajul creat: poduri, chio$curi,
pavilioane rustice,mici temple qi unele monumenteevocatoareale gloriei
trecutului antic (foto color 30, 31), uneori ruine, fhntani, ziduri, sciri, imprejrnuiri cu caractermstic $.a.Acestease intregreazdpeisajelorcreate,fdrd
ostentalie,completdndu-legi imprimdndu-le anumite trdsituri: romantice,
pitoreqti.rustice.

llilt
l r ( ( ' l ) l l I , | ,rI I( I I ( )., I I I l ) t o l l t i l l t It l r . r k r l ; r r t . ; tI ' l t ti s t t l r t r( l l
I ) i u( . l l n l l
, , r r r i l r r r si .l ; r l r r l i lt l c N l r p , l r . , r r r r l I i l l c l r . p r . r r tr c i r l i z l r r . c t r
l . i u c c c \ r \ l itt l ) i t t ( t l
r r l t r r / i r r ir t l t l u t l t t . r i t t t l, i . t t f u V i t t L t t t t t t ' . tM
, r t t t t , t t t r ( t r a n s l i l r . r r l r r c )/ ,/ l r t l r , , r
I I t t t t | | t t ( ) | t(|l i g . 2 2 ) , M o t t t . t o u r i , s( l i g . 2 3 ) .

2.5.3.DEZVOLTAREA
GRADINILORPEISAGERE

irusecolelexvu grxrx

in dezvoltareagrddinilor Angliei, stilul peisagera devenit tradilional

qi conceplia lui Repton s-a extins asuprapeisajului rural, imprimAndu-i un
specific aparte(landscapegardening).
in secolul al XD(-lea, ca urmare a evoluliei sociale qi economice,
amenajareagrddinilor a depdqit cadrul rezidenlial, intrAnd in cel urban
prin creareaprimelor parcuri pentru locuitorii oraqelor.
Londra disptnea la jumdtatea secolului al XD(lea de 600 ha de
grndini 9i parcuri publice, amenajatein stil peisager,dintre care St.James
Park, Green Park, Hyde Park gi Kensington Gardens formau in centrul
oraqului un lan! de spalii verzi cu lungimea de peste 4 km qi Regent's
Park, Victoria Park gi BatterseaPark erat situatein pozilie perifericd.
Noua manierd de compozilie care se impunea in Anglia a fost adoptat[ 9i in Franta,Germania,Italia, prin transformdriale unor vechi grddini,
dar qi prin creareade parcuri qi grddini noi.
De la s{hrqitul secolului al XVtrI-lea dateazdin Franla patcwile
Mereville, Ermenonville (fig. 21), Malmaison, ,,Cdtunuldin Trianon", inclus in domeniul Versailles, create sub influenla curentului artistic romantic.
in secolulal XD(-lea, in Franya,s-a fomrat o adevirati qcoali a stilului
peisagerin arta grddinilor, ai clrei maegtri au fost Barillet - Deschamps,
Alphand,Andr6.
58

Fig. 2t. Parcul Ermenonville.proiectat de Girardin in sec.XVIII

roo

,*-;--fi

5oo

I'ig. 22.ParculButtes-Chaumont,
Paris,dupdBereuaR., 1970

.59

0 100

500
Fig. 24. Sefton Park"Liverpool,

Fig. 23. Parcul Montsouris, dupdBerettqR., 1970

Arhitectul francez Edouard Andr6 a realizat 9i proiectul unui parc

peisagerdin Anglia, modemdotatpentrufolosintdpublici - SeftonPark
din Liverpool$tg.2q.
Tot in stil peisagera fost amenajatParcul,,TAted'or" din Lyon, proiectatde fratriiBiihler.
$coalapeisagerdfrancezda acesteiepocia exageratuneoristilizarea
desenuluialeilor, artificializdndintr-o anumiti misurd compozitiaprin
preliozitate formelor ovale qi circulare tangentedin traseul aleilor. [n
grddinilepeisagerefrancezeflorile au fost incadratein forme eliptice,
aleilor,moddcare,
in peluze,in apropierea
ugorproeminente,amplasate
de asemenea,
a imprimato notddeartificial.
60

dupd Beretta R., 1970

Stilul peisagera cAgtigatadepli 9i in alte ldri ale Europei; amenajdri

integral noi qi foarte multe restructurdri ale unor parcuri mai vechi, clasice, au fost proiectatedupi principiile gridinii engleze.Dintre acestease
pot mentionain Germania, Grddina englezd din M nchen, Parcul public
I;riederichshain din Berlin, Parcul Wilhelmsbad l6ngd Frankfurt, grddina
peisagerd din cadrul parcului Sanssoucila Potsdarn,restructureriin stil
lrcisager ale^ parcurilor Nymphenburg (Milnchen) Si Wilhelmsh\he
(Kassel) etc.In Italia au apIrut splendidevile cu parcuri romantice- vilrr
Mtlzi (la Bellagio), vila Carlotta (\a Caddenabio), vila Canaresi (ht
l;rasinelli) - gi transformdri peisagereale unor parcuri - vila Borghcst
tllonn), arli laterale ale marelti Parc Reggio (Caserta) 9.a.iz Rusia s-a
lcalizat cel mai mare parc peisager din Europa (circa 600 ha) -Par<.ul
l'uvlovsk, ldng[ St Petersburg - gi parcul englez de la larskoe Sclo
\,rstizi Parcu I PUSkin).
Pesteocean,tn Statele Unite ale Americii, secolul al XD(-lea a marr'at o impletire a artei grddinilor cu urbanismul. Dotarea marilor oragecu
parcuri publice $i sisteme de zone verzi a prilejuit manifestareastilului
t'nglczin noile amenajdri.
6l

PcisagistulOlnrsteda rcalizatnumcroaseparcuriin conceplicprcdorninant peisager[, printre care Central - Park Si Prospect - Park din New
York, Fairmount Park din Philadelphia, South Park din Chicago, Park Systemdin Boston g.a.

2.6.STILULMIXTiNARTAGRADINILOR
MIXTiN ARTAGRADINILOR
2.6.1.
APARITTA
STTLULUI
gr[dinilor regulate9i a celor
Stilul mixt, carereune$tecaracteristicile
peisagere,a aperutca urmarea cerinlelorepocii,fErda puteafi atribuit unui
creatoranume.
peisageria unor vechi amenajdriclasice,cdroranu li
Transformarea
s-a putut schimbain totalitatecaracterul,a dus la imbinareacelor doui
metodede compoziliein cadrulaceluia$iparc.Initial acestetransformdri
nu s-ausudatintr-o compozifieunitard,darau trezitinteresulpentruposibilitd{ilemai variatepe carele ofereao astfeldeasociere.
Primeleamenajirimixte s-aufEcutin a douajumdtatea secoluluial
XVltr-lea in Franlar la Paris: Bagatelle,o creatiereugitdgi Monceau,tn
parc neunitar,cu asocierea
unor elementepreavariate,careulterior a gi
fost transformat.
CAtresfiirSitulsecoluluial XD(Jea, stilul mixt incepesd se impund.
restrengerea
terenurilordisponibile,
oraqelorqi,in consecintb,
Dezvoltarea
gridinilor
la nouasituatie.Stilul
a frcut necesariadaptarea
compoziliei
peisager,necesitdnd
spatiivastepentrucreareascenelorde peisajnatural,
nu mai corespundea
suprafelelormai mici ale loturilorurbaneale locuinparte,
exinici stilul rigurosgeometricnu mai satisfEcea
telor.Pe de altd
genlelede amenajarea grddinilor gi parcurilor, prea mult timp dominate
de acesta.
in Franlo au apdrutnumeroasegrddinimixte, amenajatede Vacherot;
tot in aceasteperioadds-a creatParculBors Renaultdin Paris, iar in
din Hamburg(unuldintrecelemai reugite,
Gennania,Parcul Winterhud.e
datoratarhitectuluiSchumacher)(frg. 25\.
in Rusia au fost amenajateParcul Petrovsk(Moscova),pddurea
Sokolniki,parcuri Sigrddini botanicein Crimeea.
in Statele Unite, o partedin noile parcuri publice au fost conceputein
stil mixt (ShermanPark din Chicagoq.a.).
62

100

200

300

400

500

Fig.25. Parcul Winterhude(Harnburg),in stil mixt, dupd BereltaR., 1970

63

MIXT
2.6.2.TRASATURILE
STILULUI
prin rezolvareaunor
Stilul mixt, numit gi compozit,se caracteizeazd
zonealeparculuisaugrddiniiin stil geometricAi a altorain stil natural,cu
unitar.
intre ele,alcdtuindun ansamblu
tranzilii armonioase
zonele
in
lungul unor axeprinde
intririle,
situate
Centrele compozitie,
uneleintersecliiimportantede alei, spaliiledin vecipalede perspectivd,
geometric,iar restulansambluluieste
cindtateaclddirilor se amenajeazd
conceputin manierdliberd,peisagerd.
intre zonelecu rezolvdristilisticediferitenu existl o diferenliereneti
imbindnduneleelementecomuneamein toateaspectele
compozilionale;
peisagere,
tratate
regulatseleagdfirescgi armoniosde
najdrilor
sectoarele
celelibere,ordondndcompoziliaintr-omanierdmai simpll. Astfel,ansamblurile de partere,decoratecu rabatede flori 9i bazinegeometricepot fl
estedispusdliber: maincadratede peluzein carevegetaliaarborescentd
grupuri
sive cu lizieraneregulati,
Si exemplareizolaterepartizatein mod
echilibrat,darnesimetric,de o partegi dealtaa parterelor.
prin varietateasceUn parc mixt poateaveamai mult?iatractivitate,
aleordinii estetice
nelordepeisajin caresepot imbinadeopotrivdaspecte
geometrice(pdneh exprimareacaracteruluiarhitectural)qi aspectepitozonelorde tranzilie stilisticdoferd, de
regti sau romantice;succesiunea
de construirea peisaasemenea,
moduridiferitede asocierea elementelor
jului. Unitateacompozilieise realizeazd
prin modalitelilede organizare
plantaliilor.
spaliald,modelirilede relief 9i aranjamentul
Stilul mixt permiteo mai marelibertatea solufiilor;el se adapteazi
mai bine cerinlelorde amenajarea parcurilorpublice multifunctionale,
mai alesin cazul
dotdrigi sistematizdri
secundare,
cuprinzindnumeroase
deprimirea vizitatorilor.
suprafelelor
vaste,cu o marecapacitate

tl:;1tt't'tcla
noi in <n,un,u plunluliilor apirrutcIa inccputulsccoluluial
XX-lca in Anglia - glridini pc stdnclrii, alpinarii(rock - garden),griclini
I)c tcrcnuriumcdc (bog - garden),grddinisilbatice(wild - garden),invcntarcabordurilorde flori pereneca qi mai vecheamodd a plantelorexoticc
lu contribuit la diversificareasoluliilor compoziiionaleale parcurilor gi
,trirdinilor.
In/luenya cubismului din arhitecturd a adus in grddini noi forme ale
structurilor geometrice,bazatepe simetrie sauasimetrie(tig.26).

2.7. CONCEpT[ CONTEMPORANElN ARTA GRADTNTLOR

La inceputulsecoluluial )O(lea, revoluliaindustriali gi dezvoltarea
oraqelorau impus creareade mariparcuri Sigrddini cufanc(ii igienice gi
pentru satisfacereanecesitdlilor recreativeale populaliei. La problemele
esteticegi tehniceale artei grddinilors-au addugatgi cele de funcfionalitate,legatedeincluderea
in parcuria dot[rilor cu caractersocial.
deplin6a stilului mix! care
Acesteparcuriau oferit cadrulde manifestare
peisajelor.
dobinditi in proiectarea
a evoluat,inglobAndtreptatexperienfa
64

Fig.26. Gr{dinei vilei Noaills (Franfa), arhitect Guvrekian, 1926,

dupd Pizzoni F., 1999

DcAi acesteaau condusuneori la schemeforfate, ele au constituit noi

t,ir$iin glsirea unor modalitdlioriginalede expresiea formelor,volumelor
',r sLrprafcle
lor gridinii in proiectarea
modemd.
Ar hrlccturiipcislgcrl

65

f n c o f ) c c l ) l t i r g t ; i ( l I l t l o r i t u i t l ) i i t u t t ( n k , n t . \ p i t . d ! ( ,d t , d t r t t
l,t.!ut. ttt

ult';lnu'rit.
l{clcvuntcsunt gri'r(linrlc
rirtciu llruz.ilitttlc lrrrr.lcMrrrx
r)rorc(
(lirtocokx'-l:l),caractcrizatc
prirrtlcscrrc
gc.rrrct'iccsausinu.asotlc tr irrconlundabiliroriginalitatc,in carcsuntnxrdclatcariilc dc circulalic,oglin_
zile de apd,peluzele,maselede ouloarcalc plantelor.
InJluenla grddinilor japoneze (folo color 34) manifestati la inceput
prin preluareain compozilie a unor elementedecorativespecifice,a devc_
nit ulterior mai profundi gi creativi. Studiereaacesteiarte atat de rafinate
a dus la cdutareaunei mai bune corela{ii intre arhitecturdgi peisaj, la in{e_
legereagr[dinii nu ca un simplu decor, ci ca o relalie intre om gi naturd,
atent elaboratd.
Implicarea acestortendinle qi influenle in arta grddinilor s_arealizat
in condiliile pdstrdrii principiilor generaleale acesteia,a valorificirii tra_
di!iei qi experienleianterioarein proiectareaqi amenajareapeisajelor.
Caracteristiceste faptul cd, treptat, grddinile qi parcurile conrempo_
rane s-anteliberat de constangerile de ordin stilistic (foto color 35, 36.
37, 38), solutiile au devenit mai suple (fig.27), mai adecvatediferitelor
exigenle gi necesitdlilorpractice.

Fig. 27. Grldinit pe terasaPalatuluiUnescodin paris (arhitectNosuchi).

dupd Bere q R., t970

I'ntltltnn'lr trhnnr' r'idit.tttt,d., <'.\t,(.ultt'

St dt intrL,lintrt,,.ll ttl,;irut
ntttl(ri(tl(lor rror(br.rton,
piatrirartilicialir,pliicriii 1rg{ulc prclabr.icatc
5.a.)
r'onstlluic
altclsltcctccalcinl)ucnlcazii
gridinilornroclcrnc.
conccplia
lltducrnu nxturilor tlc intrclincrc irnplicir adoptareamocanizirrii,
r'vilarcafi-rriinr
iliirii pcluzclor,sir.nplilicarca
compoziliei,reduccreapondcrr pluntafiilolnrodelatcprin tundere,restrdngerea
decorurilorflorale costisitolrc din plantcanuale,cre$terea
ponderiiplantelorperene.
l'xticctureu urband Si teritoriald au extins doneniul artei grddiniksr
trt ttttttt: .spuliile orasului Si in peisajul exterior- Sfera mai largd.a acestor
rrrrrcn:rjiiri,
rcunitesub numelede spalii verzi,a determinatabordareaunci
t:tutt(fburte vustcde teme,cu numeroaseSi variate aspectespecif.ce.
in urbanisticamodemi zonele verzi trebuieconteputeca un sistunr
rrrlar, nu numai cu funclii de protecliea mediului,ci gi cu o importantii
lunclicesteticd,de realizarca unui peisajurbanarmonios.
qtiin{ificda ambianfeiflzice constituieobiectulunor prcol)r'oiectarea
( lrl)ilriorientatespre gisirea relaliilor optime intre dezvoltareaconstruclrrlor, industrializirii, traficului, cu mediul natural,in scopul asiguririi
rlcslirSurdrii
vielii umaneintr-un cadru care sd ofere condiliile biologioc
,rptirnc,comoditate,reconfofiare,frumusete,ordinefunclionali.

( ultrtr ul .l

GRADINILE
DINRoMANIA

In contextulevolulieigeneralea artei gridinilor carea inregistratsimilitudini qi transferde idei 9i de materialbiologicde la un poporla altul,
Romdnias-aaflatin caleaunor interferenle
aleoccidentuluicu orientul.
3.1. GRADINILEPANAiN SECOLULAL XIX-LEA
Degi existdunelemirturii ale tradiliei culturii planteloromamentale
pe teritoriullirii noastreincd din epocadominatieiromane,informaliimai
precisedespreinceputulgrddindrituluidateazidin epocafeudald.
Ca urmarea evoluliei social- istoricespecifice,Transilvaniaa inregistrat o dezvoltaremai timpurie a grddinilor.Tranzitul diverselorpopoarenomade,stabilireacoloni$tilorstrdini,comerlul,navigaliaau prilejuit imbogdlireasortimentuluide plante.
in cet51i- formatiunileurbanefeudale- grddinileocupausuprafelemici
gi aveaumai alescaracterutilitar. Mici grddini decorativesegiseaupe lAngd
locuinteleboieriloqnobililor,meqtegugarilor
instirili 9i pelAngdmdndstiri.
Mai tArziu,in secolulal XVIlea, grldinile s-auinmullit gi s-audezvoltat.Scrierilevremii semnaleazd
la AIbaIulia o grddindamenajatd
in terasegi decoratdcu flori.
Despregrddinileexistentein secolulal XVtr-lea*informaliile
suntmai
'a
numeroase.
In Transilvania,principeleGh. Racokzi dispusplantareala
Alba lulia a unuiparc cu tei Siflori, printrecareuneleadusedin alteldri
(lalele,narcise).
de parcuri pe
Se remarcdpreocupdrilenobililor pentruamenajarea
ldngd reSedinlelede lard (Ebesfalva,Fdgdrag,SdnPetru g.a.).De asemenea,aparamenajdrtpe hngd caseleordsenilor.Din documentereieseexistenlaunorgrddinidecorativein Siha.
Tot din secolulal XVIIlea provin primelegtiri despregrddiniledin celelalteteritorii romane$ti.in impresiilede cdldtorieale lui Pauldin Alep, care
gi Moldova,suntdescrisegrddrnile depe ldngd
a strdbdtutTaraRom0neascd
mdndstirileTismanagi Cozia,gridina cu trandafiri9i flori depe lingd mitro68

grdrlinapahtului tlornr?sc,cu
y iu din'l'i4iovtstr.l.ir /rr,rr,cl rrrcn{ioncirzil
(iultttt
grirdinicu trantlaliri,crini,garoalc,iasotnic.
clc;tcu,iarTrcr/rttlttl
Din altc inlirrrna[iiallirm dc existcnlair Bucurestia grdditrii domnesti pe mulul drept ul I)(tnbovilei Si a unor frumoasegrdditti cu lrutrlu./iri Si lalelc, amenajatcpe malul rdului Colentina,undese construisel)L'ntru petrecerileboiereqtiqi un mare pavilion.
Cdtre smrgitul secolului al XVIIlea, inflorirea arhitecturii romincgti,
a dus la
consffuireaa numeroasepalategi casede mogiein Jara Rom6neascd,
crcareade parcuri 9i grddini. Palatul domnescdin Bucuregti avea in preajrtta
anului 1700 doud grddini. La Curtea Veche,ca gi la palatul Mogosouiu,
ConstantinBrdncoveanudispuseseamenajareagr[dinilor dupi moda italianl.
ln secolul al XVtrlea, in arhitecturaparcurilor noi care au luat fiinlir in
Transilvania,pe domeniile unor nobili, s-a impus stilul francez. Astl'cl au
fost realizateparcurile de la Avrig fudelul Sibin) al baronului Bruckcntal
(fig. 28), Bonlida QudefitlCluj) al familiei Banfty, GomeSti(udeful Murca)
pe ldngd castelulfamiliei Telek'i Albesti (udeful Bragov)pe ldngd castclLrl
familiei Haller g.a.Dintre acestea,s-aupdstratin wemurile noastreunelc aspectedin conceplia iniliali, a parcurilor de la Avrig qi de la GorneSti.

Fig. 28. Planul Parcului de la Avrig (nd. Sibitt), dupd Mqrcus R., 1958

69

l)aralclcu dozvoltarcaparourilortlin.jurul conacclordc mogic,carc a

luat un mare avint in aceastdpcrioadir,in orageexista,de asemcnea,o
preocuparemai suslinutdpentru grddinile din jurul locuinlelor.
Au apdrut gi unele amenajdri cu caracterpublic de exempluin Sibiu,
pe ldngd poarta Heltau (1738); in acestemici grddini erau incluse gi pavilioane pentru distraclii (popice, cafenele,chiogcuri de muzicd). Tot in Sibiu,
cdtre sfhrgitul secolului al XVII-lea s-a amenajato promenaddplantatd.
Influenfa englezeasci in construcliaparcurilor s-a resimlit qi la noi
in !ari. Unele zone ale parcurilor vechi enumerate,au fost transformatein
manieri peisagerd,Ia Avrig incd din secolul al XVtrIlea (pdstrdndu-se
compozilia axiald, tratatdin stil francez),la Bonlida, la inceputul secolului
al XD(lea (modificareaproapeintegral[). De asemenea,au fost amenajate
qi grndini noi in aceastd conceplie: in Transiyania la mogiile din
BrdncoveneSti,Corunca, CriS, Waha, Tdrndveni,in Moldova 1a Cdiuti Si
Comdnegti; in Bucureqti, grddina familiei Dudescu era, de asemenea,amenajatdin manieri englezeasci.
in Jara RomAneasci,dupd o stagnarein dezvoltareagr[dinilor, datoratd frdmdntdrilor politice gi exploatdrii turce$ti ce au urmat domniei lui
BrAncoveanu,s-a manifestat un reviriment. Citre sfhrgitul secolului al
XVltrlea, Bucureqtiul era un adevirat orag-grddin6:80 % din suprafala
sa era ocupatd de grddini, insi foarte puline aveau un caracter orgwizai
Dintre acesteamenliondm: grddina palatului Mavrogheni qi cea de l6ngi
biserica Sf. Elefterie, care avea formd dreptunghiularS, cu rond central qi
alei radiale, grddina din zona unde in prezentse afli Cercul Militar 9i alte
grddini, al cdror amplasamentsepoatereconstituidupd vechile planuri.

din Cluj (1838),dzpdMqrcusR., 1958

Fig.29.Planulparcului-promnadi
in Jara Romdneascd,prima realizarc mai importantl a secolului al
XlX-lea, ca inceput al aplicdrii programului de innoiri prevdzutede RegulrrmentulOrganic, a fost ansamblul SoseleiKiseleff din BucureSti (1833'
1840).Aceastaa fost prima arter[ verde a oragului,pomind de la ,,Podul
Mogoqoaiei"(CaleaVictoriei) sprepddureaBdneasa,pentru ale cdrei planlatii s-aufdcut importanteeforturi materialegi umane.
Pentru amenajareade grddini publice au fosl chemali de la Viena arlritectul peisagist Carl Friederich Meyer qi grddinarul Franz Htjrer. Activitatea lor a debutat cu infiinlarea Grddinii Kiseleff 08aq 1f,9.30), de o
parte gi de alta a primului tronson dinspre ora$ al $oseleirecent inaugurirte,pe o suprafali de circa 7 ha.

DINSECOLUL
AL XIX-LEA
3.2.GRADINILE
oragelor,in secolulal XD(-leas-aimpusnecesiOdatdcu dezvoltarea
tateainfiinllrii spaliilor publice pentru plimbare Si agrement.
in Transilvania,agacum s-a ardtatanterior,acestepreocupdris-au
manifestatgi concretizatincd din secolulal XVltrlea. in Claj pe locul
numit ,,Dumbravafumicilor", s-ainfiinlat in 1838un parc - promenadd
(f,9. 29), cuprinzdnddotdripentrudistracliapublicului:cafenea,pavilion
pentrumuzicd,bazin de inot, terende sport.Acesteaerauincluseintr-o
rezolvarepeisageride o partegi de alta a promenadei
rectilinii, plantatd
cu patru rdnduri de arbori ce separaucirculalia pietonilor de cea a
trdsurilor.
70

l'ig.30. Pfanul Grtrdinii Kiseleff,conceputde Meyer, dupdMarcusR., 1958

7l

( onrlx)ziliil
gr'ar(lillt,
irrslil pcrslrgcr,
rlrrpticurrrrcicsodin plarrulgcncral dc trncnajarc,dovcdo;totalcntLrlqi buna prcgitiro a lui Mcycr; cl a
concoputun pcisajarmonios,cu unclc modificdride relief (dintre carese
rnentine$i astdzio denivelarepozitivi gi mica depresiune
a unui fost iaz),
alei sinuoaseqi grupdri pitoregti ale vegetaliei.
Tot Meyer gi Hdrer au executatgrddini pentru conace la Mdgurele,
Maia, FilipeStii de Pddure $i, ulterior, lucrareacea mai importantd- grddina Cismigiu - toate proiectatein stil predominantpeisager.
Prin creareaGrddinii Ciqmigiu, bucuregteniiau dobdndit prirna mare
amenajarepentru plimbare, odihne $i agrement,situatdin centrul.oragului
gi realizati dupd principiile peisagerela modd in Europa(fig. 31).

ir

ii

Fig. 32. Planul Grtrdinii Cigmigiu, reamenajatl de Rebhun,

dupd Mqrcus R., 1958

Fig.3l. Planul inilial al Grtrdinii Cigrnigiu(arh. Meyer), dapd MarcusR., 1958

Trdsifurile esentialeale peisajuluigrddinii,imprimatede Meyer (lacul, modeldrilede relief, linia principali de vedere,devenitdulterior axa
cu partere,partedin traseulaleilor,gnrpiri ale vegetalieilemnoase),se
plstreazdgi astizi, cu inerenteletransformdriin timp (dintrecareceamai
importantia fost reamenajarea
de cdtrearhitectulRebhun,in primeledeceniiale secoluluiXX) (fig. 32).
t2

Degi din proiectul lui Meyer (1850) nu s-a pestratdecAtpartea scrisi,

aceasta,prin descrierealucrdrilor, documentaliatehnicd gi listele de cheltuieli relevd atentia acordatdfuncliilor grddinii, prin alegerea$i amplasarea doterilor, grija pentru esteticapeisajului, dar gi anvergua 9i dificultatea problemelor realizdrii pentru aceavreme (asanareaterenului mldgtinos
qi construirealacului, deplasareaa mari cantitlti de pimdnt, procurarca
arborilor din pidurile din trei judeie g.a.).
Ciqmigiul a cdgtigatin timp prin dezvoltareavegeta{iei9i imbogitirca
peisajului cu noi specii qi elementedecorative,devenind grddina ernblcmatic[ pentru capitalaldrii.
In 1860, s-au inceput lucrdrile pentru prima grddind botanicd dil
BucureSti,realizatdde grddinarul Ulrich Hoffman, care conduceain acoa
parcului palavreme Directia grddinilor publice.Extinderea$i reamenajarea
tului Cotroceni a inclus apoi aceasti gridini. Actuala grddind botanicd s-tr
irrfiinlatin 1885din initiativalui Dimitrie Brdndza(frg.33, foto color 39).
Tot in aceasteperioadd s-a realizat in BucureStiprima formd a Gr7dinii lcoanei.
$i in celelalteorageale ldrii grddinile au evoluat gi s-auinmultit.

Fig.33. Planul Gridinii Botanicedin BucrreSti,dupdMarcusR., 1958

in Craiova s-a amenajatcu ajutorul unui specialistne ml grddina logoftitului Bibesc, (mo$iece cuprindeazone decorativecu alei geometrice,
binci, pavilioane, sere, diferite culturi, vii, livezi, addposturipentru animale,moara$.a.).
Ulterior, prin iniliativa domnitorului $tirbei, mogia a fost cumpdratd
(1853) 9i inzestratdpentru recreareapopulaliei oraqului. S-au pus astfel
bazeleParcului Bibescupe o suprafaldde 125 ha.
La Briiila s-au infiinjat o grddind publicd cu traseupeisager$i Parcul
,,La Monument". Vechiul plan al acestuiparc, intocmit Ia sf0rqitul secolului al XD(-lea, arataconcepliaacestuiain stil mixt, ceeace dovedegteadop1/.

t i r l c ittl c j i ta l c n t l t t t t c l (r u
r rr o l ) ( n ci t t c t c i t t t 'liltt t t t t t i l o rl t t t b l i c cA. t r ' s lp l t l t ,
'/0
rrcgli.jrrt,
incirfrlnrosin lrrii
rristcolrrlttitrccut,(lill irr ptczcntcorrrplct
sc irlpunca Ii rcstlr.rill.
Irr .[a,sls-iru nlonirjiltGrtidinaCopol (inccputulsecoluluial XIX-lcit),
care a devenitlocul mondende plimbareal regenilor,mai ales dupi inrbunitdlirile adusein timpul domnieilui Mihail Sturza.Documentelemcn{ioneazi qt grddina domneascda lui Mihail Sturza,lAngdbariera Socolci,
ulterior dati in folosinla publicului.
In timpul domniei lui Ghica s-a realizat frumoasapromenadd tlc pc
dealul Copou (1852), cu fAqii plantate late de 50 m qi o imbinare reuqitira
aleilor pietonale, gerpuind in mod regulat de o parte qi alta a drumulur
central al trdsurilor.
Deseneleproiectului penttugrddina palatului domnescdin 1a.yi( 1tt59)
infd{iqeazi o compozilie interesantl qi avansatdpentru aceavreme, cu tcrase $i scari monumentalecdtre pa(ea joasd a terenului, ficdnd legiturt
cu axele compozilionale rectilinii, care se intretaie in unghi drept; accstora li se subordoneazdrezolvArilepeisagerecare delin pondereain anrcnajare(lac, glup[ri libere ale vegetaliei,alei sinuoase).
In aceeaqiperioadi s-atJrcalizat promenadela Braqov (Aleea clo sLrlr
Timpa), Arad, FdgdraS,MediaS,Dej, Oradea,Haleg, PloieSti, Giurgiu ,sr
alte ora$e.
In Sibiu s-au inceput, in 1857, lucrdrile pentruparcurile ,,Sub urini"
si .,Dumbrava".
in Timisoara s-au amenajatprimul parc a1 ora$ului (1858) - cu rlcnumireaactualade Parcul Tineretulal (anterior- ,,ReginaMaria", ,,I'opo
('cn
rului"), urmat mai tdrziude Parcul Scudier(1870,in prezent,,Parcul
tral") gi promenada cdtre Teatrul Na,tional.
La Simerias-aupus bazeleprimului parc dendrologic,pe o supritlitlrr
de circa 70 ha, pe teritoriul unui parc de moqie,iar la sfdrgitulsecolLrlrri
s-ainceput creareaunui alt parc dendrologic,Ia Bazos,ldngd Timigoara.

3.3.GRADINILE
DINPRIMAJUMATATE
AL XX-LEA
A SECOLULUI
Inceputulsecoluluial XX-lea a marcato noui etapein dezvoltarcrr
artei grddinilordin RomAnia,atAtprin crealiilespecialiqtilorstrdini invi.
tati in lard cAt qi prin contribulia unor arhitecli rorndni.
Arhitectul peisagistfrancez Edouard Redont, clev al lui Barillctl)cschamps(de Ganay,8., 1,949),a proiectatqi realizatin Cralorti un nrllc
l5

parc lrcisirgcr- I\rcul llihcscu lultclior nuntit ,,|'urcul Popon ui" , astitzi,,|'arcul Rotnuncscu"- llig.34)- inglobind terenulfosteigrddiniBibescu.

\ i l l . l . l ' - ' ,C, n a l o v

stil mixt cu o tratirrclnrrrrolsirqi variatrl,inthtnirtttlarmoniosrczolvirrilo

arhitecturalc
cu ccl: pltorcqitiEi rustice.Alcca principalitdc intrarc,lratatil
cu aliniamentcclo arbori gi parterecu flori cra clcmcntul ordonatoral oompozi{iei, conducandspre un frumos lac, de unde se dezvolta traseulpeisager gi farmecul priveligtilor gi al diferitelor amenajdri romantice (grotd
artificiald, pirdu gerpuindprintre roci, un tum-ruind, poteci rustice strdbitAnd pantele), aspectecare s-au pdstmt qi dupi disparilia pavilioanelor
expoziliei (foto color 42, 43).

Fig,34.PlanulParculuiBibescu'dzpdMarcusR., I958
Redont a transformatvalea unui mic curs de apd intr-o succesiunede
lacuri cu niveluri diferite, cel mai mare dominind peisajul. Proiectul a inclus in desftgurareapieselor de api insule, cascade,anrocamenteartificiale, poduri, dintre care unui suspendat,gmpuri pitoregti de chiparogi de
baltd qi silcii.
Traseele unduitoare aleilor conexeazddiferitele dotdri 9i amenajlri:
glorieti, chiogcuri,castelde ap[, casepentrupaznici qi grddinari,hipodrom,
terenuri de sport $.a.Armonia compoziliei, vegetaliamiiestrit imbinatd cu
formele blinde ale reliefului gi cu apele, conferd 9i astdzi un farmec
deosebitacestuiparc (foto color 40, 41).
Redont a studiat qi un plan de ansamblupentru inverzirea Craiovei,
care prevedeacreareaunui inel de bulevardeplantate,idee realizati par1ial. in zona suburbandel a amenajatparcul - pddure de pe malul Jiului,
numit mai tdrzil ,,LuncaMofl.enilor".
Chemat pentru proiectarea parcului in care urma sd se organizeze
Expozilia Intemalionald de la Bucureqti, din 1906, Redont a rcalizat o
lucrareremarcabili (in prezentParcul Carol I, fost Libertdlii) (fig. 35).
Incadrdndu-sein planul generalal expoziliei intocmit de arhitectul romAn $t. Burcuq, acestparc, in suprafali de circa 30 ha, a fost conceputin

t6

Fig.35.PlanulParculuiCarolI (1906),dupdMarcusR.,)958
Tot in Bucuregti, Redont a proiectat in stil peisagerGrddina loanid
(fig. 36), intr-un cartier de elitd (Bd. Dacia).
Compozilii interesante,dintre care unele foarte valoroase,se datoreazd arhitectului german Fr. Rebhun, venit in tard in 1910. Stabilindu-sein
Romdnia, el a flcut noi amenajdriqi reamenaj[ri ale unor parcuri gi grddini mai vechi.
Rebhun a adus imbundtdtiri Grddinii Cismigiu, anterior realizatd de
Meyer in stil predominantpeisager.Prin creareaparterelorflancatede aliniamentede tei cu coroaneletunse geometric,deveniteaxd coordonatoare
(foto color 45), a rondului ,,roman" qi a grddinii de trandafiri, el a trans{brmat grddina in stil mixt (fig. 32). imbogdlirea mdiestritd a tuturor elementelor compozilionale fac qi astdzi din Grddina Ciqmigiu unul din cele
rnai valoroasegi frumoaselocuri de plimbare 9i odihnd ale capitalei.

'17

'l'urnu
Scverin(dupdproicctullui ltcbhun),Ourtcudc
Zdvoiul; grldini in
lrgeq (proiectul lui ltcbhun), Galali, Brdilu, Ikntun, Suceat'a9. tt.

Fig. 37. Parcul CrAnguldin Blziu, dupdMarcusR., 1958

Fig.36. Grldina loanid, Bucure$ti' drtPdMqrcus R., 1958

Tot in BucureSti,Rebhun a reamenajatParcul Kiseleff (extinderea$i

modificalea geometricdmai pulin inspiratda vechii gldini peisagsrea lui
Meyer) qi Parcul Palatului Cotroceni (plan reuqit, care constituie baza
aspectuluiactual).
Colaborareaarhitectului romin Octav Doicescu cu Rebhun a dus la
realizareain BucureStia Parcului Nalional (partea sudicd 9i estic[ a actuah:JutiParc Herdstrdu\. ale cdrui lucrdri dateazl din 1930 - 1935.
in imprejurimile capitalei s-au amenajat de cdtre specialigti romAni
pddurile - parc Bdneasagi Snagov.
$i in alte orageale ldrii au luat frinli noi parcuri 9i grddini 9i unele,
existente, au fost imbundtd,tite:in Buzdu - Parcul CrAnguI, proiectat de
Rebhun (fig. 37\ in IaSi - Parcul Expoziliei gi reamenajareaGrddinii Copou (datorutd tot 1ui Rebhun); it CIuj - Grddina Botanicd (inceputd in
1923 sub condqcereaprof. dr. Al. Borza, de cdtre tehnicienii horticultori
Gurttei si Fitipi (fig. 38): in Timisoara - Parcul Tiselor (fig.39), Parcul
Rozelor, Alpinetul, Pddurea verde si reamenajareafostului Parc Scudier
(numele actual- Parcul Central); la Sinaia - reamenajareaParcului Castelului PeleS (sub conducerealui Rebhun); in Rdmnicu Vdlcea - Parcul
78

Fig.38.Grrdina Botanictrdin Cluj, dupdMarcusR., 1958

'79

carcsii scrvc:rscir
tllcpt izvortlc :rrl t.rrr.irl,
$r oor)tinrru,
loctrrirlc.jotrcipcrrtru copii ;i <lorccrcarcl)enlrutinofct,atlulli qi bltriirri;inliin{arcagrzirlinilor.
zoologiccqi botaniccin ciit mai multe om;c; dulimitarcaurci ocnturirlc
pdduride reorearcin.jurulprincipalelorcentrcpopulate(Mu1aS., 1984).
Ca urmare,pentru punereain aplicarea acestorobiective,s-auinfiinlat
oolectivede arhitecligi inginerihorticultoricareau proiectatnoile amenajlri.
Prima realizarepeisagisticdimportantd a fost parcul Sportiv ,,23 August,.
(70 ha) din Bucureqti (care include actualul Stadion Nalionaf, infiintat
pentru Festivalul Mondial al Tineretului gi Studenlilor, care a avut loc in
capitalatirii in 1953 (fig. 40, foro color 46).

Fig.39.ParculTiselordin Timisoara(lBSg),dupdMarcuin.,.tSSA
NotdDatele prezentate tn capitolele 3.1-3.3 au ca sursd principald lucrarea ,,par_
curi Si grddini in Romdnia' de arh. Ricd Marcus @ditura Tehnicd, l95g).

3.4.REALIZARILE
DINA DOUAJUMATATE
A SECOLULUI
AL XX.LEA
in perioadaurmdtoarecelui de al doileardzboimondial.creareaDarcurilorgi grddinilora stagnat.
Instaurarea
noului regimde ,,democralie
populard.,,
eforturilbde refa_
cerea economieildrii gi trecereala sistemulplanificataucreatnoi condilii
pentrudezvoltarea
spafiilorplantate.
Intr-o primd etapAs-auexecutatde cdtresfaturilepopulareunelelu_
crdri de plantare,tZrdplanuritemeinicstudiate,datoritdabsenteicadrelor
despecialitate.
ln 1952,printr-ohotdrdrea conduceriipoliticegi guvemamentale
s_au
stabilitprincipaleleobiectivede perspectivd
in domeniuldezvoltdriispa_
parcurilorgi grEdinilorexistente;
liilor verzi: reconshuireagi amenajarea
creareade noi parcuri,grddiniqi scuaruri;sporireanumdruluideparcuriqi
terenuripentrueducaliefizicl 9i sport;plantareamagistralelor,
bulevar.de_
lor qi strdzilor,legareaspaliilor verzi dintr-o localitateintr-un sistemunitar

De asemenea,s-au creat noi grddini (GiuleSti, CoSbuc,Tolbuhin 5.a.1

in diferite cartiere bucuregtene,s-a restructurat parcul Ba2ilescu (futst
Nicolae Bdlcesar). O transformarecu efectenegative,de amputarea pcisajului vechii amenajdria fost cea a parcului Libertdtii, unde concluccr.cu
politicda impus construireamausoleului.Podul-esplanada,
conducind lir
scaramonumentali cdtre mausoleu,a anihilat dominanla lacului gi arrno_
nia compoziliei romantice rcalizatl de Redont (foto color 441.
Experien{a dobAnditn in proiectarea gi execulia spaliilor verzi s_a rna_
tcrializatgi in alte realizdriale arhiteclilor9i inginerilorromAni.in Bucurestiir

80

(,

Fig.40. Parcuf 23 August (in prezent Parcul Nafional), dupd Marcus R., lt)5ii

Arhitciiturilpcisagcrii

t3l

gi anrplilicatl'urtul lltnr:;truullirto color47, 4tt, 49) i;i s-au

lbst rcarrrcrrigat
'l'ci
purcurilc
s-auinliinfat Gridinile
rcamenajat
Si Libcrtitii. l)c iusorncnca,
Circului de Stat (foto color 50) 9i a Pielei Pulatului, Grddintt Floreasctt.
Cu fiecare an, noi gi frumoase amenajdris-au addugatcelor menlionate,
sporind suprafalade spafi verzi ale capitalei: Parcal Expoziliei, Parcul Tineretului (fig. 41, foto color 51, 52, 53), parcurile noilor cartiere Titon (54, 55,
56), Baln Albd, Drumul Taberei,Pantelimon, Colentina, Crdngasi, numeroase scuaruri.Cele mai multe dintre acestenoi parcuri gi grldini s-au realizatpe
baza proiectelor intocmite in cadrul Instinrtului ,,Proiect" Bucuregti, de c6tre
arhitectulValentin Donosegi colectiwl de athitec{ide subconducereasa.

Fig.4l, PlanulParculuiTineretuluidin Bucureqti

82

'Ii)t

in llucurc$tr,
rlctrzrrlcdc tlcrrroltrrc
ir rtttolintrcgiclrrtirrrc,
irrrrplclc
trartslirrrttiiri
ctlilrtirrclr conslnlirca
nouhticc:rrlru
civic au lirstilrsolitcrlc
irnplantarcapc hurtuolirlulLrizrnoi tcritorii dostinatcsi dcvinirglirclini;;i
lrarctrri- I'k4u Unirii, l:utr, VicdreSli gi altclc, dintrc care nw:nai(iridinu
I I ni ri i .treamenajarca
irrcheiati.
in toatelocalitililc tirii, tot pe bazadirectivelor(pind in 1989),s-lLr
rcalizat diferite categorii funclionale de spalii verzi considerateca o colltponent[ a protec]iei mediului ambiant.
Au luat frinld noi scuaruri,gr[dini publice, spalii verzi ale ansaurblurilor de locuinle, artereplantate,incadratein noile schite de sistematizarc;
totodatl au fost extinsegi refEcutevechile amenajdri.
Mari suprafelede parcuri Si grddini publice detin oraqeleTlmiSouru,
Cluj-Napoca,Craiovq PloieSti,Oradea,Gala;i, Sibiu,Iagi, Constanla,Pitcliti.
Dezvoltareastaliunilor de odihnd gi tratament,a zonelor turisticc qi ilc
agrement,a determinatextindereaspatiilor verzi gi infrumuselareaparourilor gi a grddinilor vechi din cadrul acestora.
Amenajarea a numeroasesituri naturale interesanteqi pdduri pcntru
agrement,crearearezervaliilor gi parcurilor nationale in diferite zotrc alc
firii se inscriu ca alte importante realizdi ale arhiteclilor gi ingincrikrr
peisagigtidin lara noastrd.
Se poate spune cd strategiain domeniul spafiilor verzi prefiguratil'in
1952 a condusin deceniile 6-9 ale secolului XX la rezultatebune in dczvoltareade noi amenajdrigi diversificareaprofilurilor acestora.
Calitateabund a conceplieicelor mai importanterealizdripeisagisticc,
datoratdcolectivelor de proiectarespecializatedin tard (in primul rind rlin
cadrul Institutului ,,Proiect" - Bucuregti),nu a fost insd totdeaunaurnratir
de un nivel corespunzS.tor
al realizdii tehnice.Printre cauzese nurnirii: insuficienlasau lipsa de performanlda mijloacelortehnicefolosite, lucnrl ,,irr
asalt" (impus adeseade nespecialiqti,indeosebide persoanelecu irnpor'tante funclii politice sau de stat), nerespectarea
tehnologiilor gi chiar a pla
nurilor de executie,reducereacheltuielilor prin folosireain mare mtisuril ir
muncii ,,voluntare"(necalificatdgi neretibuitd) mai alesla lucririle dc pllrrtare,calitateauneori slabda unor materialede construcliiqi a finisdrii q.a.
Aceste neajunsuri se reflectd in situa{ia actuali a celor mai rnLrllc
amenajdri peisagsitice,marcate in plus de neglijarea intrelinerii, ca urmare,in principal, a insuficienlei fondurilor alocate.
Dupd 1990 s-a inregistrat o stagnarea activitdtii de amenajarca spirliilor verzi gi o avansarea degraddriigrddinilor gi parcurilor gi a altor spa{ii verzi existente.
it.l

I{cvilirncrrtrr
I s-u rrranilestat
in prinrrrlliurtl in tlorlcrrirrlprrvlt (griidini ale locuinlelor,
ale scdiilorclcfrrnrir,
alc lrotclurilor).
Pdni in 2000, realizirile de interesgeneralau fost puline gi bazatc,
mai ales, pe remodelareaunor arii verzi restranse,devenite acum prea
,,construite",in detrimentul spaliilor ocupatede vegetalie.
O menliune specialdmeriti creareain acegtiani a Grddinii Botanice
din Gala{i.
Se poate prevedeacd suslinereadomeniului public de citre alocaliile
de la buget se va resimli in amenajareaqi intrelinerea spaliilor verzi pe
misura redresdriieconomieigenerale.
In paralel sunt imperios necesareeforfuri suslinutopentru dezvoltarea
gi modemizareabazelor de produclie a materialului siditor, diversificarea
sortimentului, calificareade specialiqtide nivel mediu qi superior.

I ' r t l t i t t t l t r.ll

gr CREAREApEtSAJELOR,
CoNSERVAREA
PARTE
INTEGRANTA A PROTECTIEt MEDIULUI iI.ICOI'I.IURATON

4.1.CONCEPTUL
DE PEISAJ
Termenulde peisajare ca sensinilial cel folosit in picturf,,apiirrrtirr
irfta Rena$terii,definind un tablou in care natura, observati de ortr, cstc
pci'sonajul
principal.
Ulterior, acesttermena fost introdusgi in arta gr[dinilor, fiilrrl llrll
utilizatmai alesdin perioadacredriiparcurilorpeisagere
engleze.
ln ultimii ani se remarci o folosireexcesivi a termenului,irr siltrllri
liraltediferite,de exemplu,,,peisajmediatic",,,peisajpublicistic",,.1x'isrr1
industrial"$.a.,care nu au nimic comun cu accepliunealui in tlorrrcrrrrrl
rrhitecturiipeisajuluigi al dezvoltdriispaliale(Marica Solomon,2001).
Conform Convenlieieuropenea peisajului(Florenfa,2000),prirr7,''r
.rrl se inlelege o porliune rle teritoriu a$a cum esteperceputd dc ciitrr, ,,rtt
.yi ale ciirui caracteristici ren td din actiunea Si interacliuneu.fitt tttt il,tr
noturaliSi/ sau umani.
Peisajele,fie naturale,fie antropogene,
sunt foartediferite;clc plt.zrrr
lii trisAturi spccificein funclie de zona geograficA,
clime, factorii ltcolo
gici, hidrologici gi pedologici,vegetajie,dar gi in funclie dc anrcrnj;rrr.rr
le'ritoriului,dezvoltareaagriculturii,silviculturii,mineritului,irxhtsrrii['r.
Lrrbanismului,
transporflrrilor,
turismuluiqi agrementului.
Peisajclccurr'trr,
ol)icctul artei gr[dinilor qi arhitecturii peisajului sunt influcn.tirtc(k. tr;r
di(iile culturaledin difelitele zone gi epoci istorice,de evolu{iacorrr.t.lr
liilor in celelaltearte vizuale,de dezvoltareacunoa$terii,a gtiin[r'i,;r rrrrl
loacelortehniceqi a tehnologiilorilr execuliaqi intrelinereaantcrrl;iililoI
pcisagistice.
Peisaiul,sub toate aspectelepe care le imbracd(naturalgi arrthrlrir.,
irrral qi urbarr),ir.rtoatemodurilein careesteutilizat,in toatcnrodurilt.lrr
( urc cstc contenrplat,esteo cornponentdimportanti a intercsuluigcncr';rl
(MrrricaSolonron,
2002).Peplanccologic,ambiental,
socialqi cultuliti eI
li5

cirrcconlril)uiclir t irltllrtclviclii oiuttcrtilor

colrstituic
o fcsursir
;;i carc lirvorizcdr.iactivitatcaccononticri;(lc rcor:irprolcjitrca,antcnttjitrca
;ii gcsl.ipe un
pcntru
importantl
rlczvoltarca
durabild,
bazatd
onarealui cstcfoartc
echilibruarmoniosintre necesitililesociale, cconomieqi mediu.
PEISAJUL
NATURAL
Zonele in care elementelenaturales-au pAstratnemodificatede intervenlia omului alcdtuiescpeisaje naturale.Ele reprezintdun patrimoniu al
fiecdrei 1dri,in care se doregteconservareanaturii sdlbatice,ca o componentd deosebitde importantAa mediului fizic.
Consideratedin punct de vedere contemplativ, nenumdratetipuri de
peisaj pe care le oferd natura poseddcalitdli vizuale pe care le asociemcu
perfecliunea,le percepemca frumoase(foto color 57).
In unele situa{ii insd, peisajul natural nu treze$teadmira}ie,emolie estetic[. Analizind cauzele,acesteapot fi: absenlaunor elementede varietate sau, din contrd, prezerllaunor elementedistonante.De exemplu, povdmiqurile dezgolite qi bdtute de vdnturi ale unor dealuri sunt mai pu{in
frumoase decAt dealurile cu pajiqti qi neregulatimpddurite. Dobordturile
de vdnt sau incendiile cauzatede furhrni qi descdrcdrileelectrice imprimd
aspectenepldcuteunui peisaj montan. Zonele de teren nisipos sau serdturat, cu vegeta,tiasdracdcreeazdimpresii dezolante,la fel cele cu alunecdri
de teren, vdi de rAuri degradatede inundalii sau eroziune.Peisajelenaturale, ca atare sunt puline, ca urnare a intervenliilor oamenilorprin activiteritoriului.
tAlilede amenajarea
Integrareacrealiilor umane intr-un peisaj natural valoros trebuie sd se
facd in armonie cu acesta,sd nu-l altereze,ci sd-i dea noi valente de frumusele (foto color 58). De aceeaestefiresc qi important ca in deciziile de
transformarea unui peisaj natural sd fie implicali qi specialigtiipeisagigti.
PEISAJULAMENAJAT
Modificarea unui peisaj, ca gi creareaunui peisaj nou trebuie sd foloseasc[ la maximum gi sd dezvolte trisdturile nafuralevaloroaseale terenului gi ale peisajului existent, elimindnd trdsiturile negative gi aspectele nedorite.
Un peisaj amenajatpoate desdvdrgigi corecta ceeace a creat natura
sau poate reuni in acelagiteritoriu aspectevizuale care in naturi se intAlnesc^inmod disparat.
In habitateleumane dominl peisajelecomplet createde om - parcuri
qi gr[dini urbane,spa{ii verzi stradale,peisajelerurale ale fermelor, peisajul unei autostrdzietc.
86

vizttaliiit clcrttctltclor
llnuiirc1ltc
atitl;urttrtttirt
irr irccslca,
l)totcel;rtcil
pcntrusittisfhcctca
dilirnclitrrti,
ciit fi inlcgliuciratturnitot'
oonrponclrtc
I'critclordezidcratclcl,alcdc lblosinlatcritoriilor rcspectivc,in oondi{iilc
construirii
unui pcis:rj(lc calitate.
Situareadiferitclor amenajdriin cadrulliatural,exteriororaqului,inrpune corelareaacestoracu trdsiturile peisajului inconjurdtor qi integrarca
aspectelorsale vizuale majore (priveligti sau perspectiveasuprascenelor
de interesobservabiledin anumite puncte sau zone ale teritoriului de amcnajat).
AbandonAndviziunea exclusiv elitisti a peisajului, Convenlia europeani a peisajulut ptecizeazdc[, in prezent,trebuie luate in considcra]ic
de cdtre statelesemnatareale Convenliei atit peisajeleremarcabile,cit 5i
cele considerateurdte.
O problemi actual6, aga cum s-a mai ardtal, este recuperareaqi lcfhcereaunor peisaje degradateantropic, de exemplu, teritoriile urd{itc dc
haldelede steril, de instalaliile industrialeabandonate,de cariereledc piatri pdrdsiteetc. (foto color 59, 60).

ECOSTSTEMELOR
4.2.IMPORTANTA
CONSERVARil
AMENAJATE
NATUR^ALE
$I A PEISAJELOR
in condiliile contemporane,cdnd mijloacele cu care aclioneazl otnul
ii conferd o uria$d fo4d transfomatoare, el determini in intreg mediul rtatural rapide, ample gi profunde schimbdri: exploatareaintensea resursclor
naturale, sirdcirea pidurilor, expunereaunor mari suprafele de tcrcn la
eroziune, poluarea solului gi a apelor freatice prin agricultura intensivit,
extindereapoluirii fizice gi chimice la scardplanetari (mdri, oceanc, itlmosfera inaltd), poluarea radioactivi, reducerea stratului proteck)r (lc
ozon etc.
froporliile alarmanteale alter[rii mediului in lirile putemic industlializate, agravareacrizei ecologice, au adus in prim-plan problema protecliei mediului inconjurdtor,wa din cele mai importanteqi mai stringetttc
preocupdriale societdliicontemporane,
pe toatemeridianeleplanetei.
Lumea a devenit tot mai conqtientdde consecinleledegradlrii echilibrului natural al biosferei, carepune in pericol insdgiviala omului.
Numeroaseorganismeintemalionale,cele mai multe puse sub autoritatea $i prestigiul ONU, elaboreazdprogramede colaborareprivind ocrotirea naturii, organizeazdmanifestdri la nivel mondial (conferinte, simpo-

81

zioano),instituiclirnrhrrirle linanllrcl)cntnlcrcurcauoorl)arcullrnturirlo
gi rczervalii,fbnduripcntruoeroctiriotc.
Pe plan mondial existd diverseprogramede cooperarecare cuprind
mdsuri de preintdmpinarea poludrii apelor cu caracterintemalional, de
proteclie a aerului, a solului, vegetaliei,faunei etc.
ln majoritatea lfuilor se adoptd legislalii qi strategii guvernamentale
pentru apdrareagi ameliorareamediului in contextul cregteriieconomice;
se urmdreqteintegrareaarmonioasda criteriilor economice,ecologice qi
sociale,in interesulexploatirii naturii frrd distrugereaei in acestproces.
Deqi cadrul legal existd in Romdnia(kgea proteclieimediului nr. 137
din 1995),nu totdeaunaprevederileqi ingrddirile impuse de acestaau fost
respectate,fie in mod deliberat fie din neglijenfi, incdlcdrile repercutandu-s-enegativ asupracalitdlii mediului ambiant.
In politica de protejare a naturii, de menlinere a echilibrului ecologic
natural, aldturi de fundamentalemisuri tehnice gi economice alcdtuind
strategiadezvoltdrii, un rol important il are grija pentru peisajul natural,
pentru calitateafunclionald qi esteticda prefacerii 1ui, pentru conseryarea
pddurilor qi a spaliilor verzi.
Habitatul uman nu poate fi desprinsde problema protecliei mediului
inconjurdtor. Asigurarea calitdlii vielii in agezdrileumane inseamnd nu
numai un standardqi un confort propriu civilizafiei modeme,ci qi condilii
naturalefavorabile sdnitnlii fizice gi psihice a omului.
Un mijloc important in realizareaqi menlinereaechilibrului ecologic
al ambianlei omului este reintegrareanaturii in oragegi a oragelorin peisajul natural. Sistematizareaurbandqi, la o scardmai larg[, sistematizarea
teritoriald abordeazd,deopotrivd,problemeleambientului peisagistic (estetic Ai funcfional) qi ceie ale ambientului ecologic (fizic, chimic, biologic
qi psihosocial)(Muja S., 1984).
O scurtd privire asupracaracteristicilormediului fizic de via![ al populaliei urbane permite inlelegereaimportanlei funcliilor de proteclie pe
care le exercitdzoneleverzi.
Oraqelemati au devenit imense concentrdride volume 9i spalii din
beton, ziddrie gi asfalt, cu artere de trafic trepidant, cu fabrici qi uzine,
alcituind un mediu arlificial in care natura vie este supusdunei permanenteagresiuni.
Putem spune ci omul modem, uitAnd uneori cd aparline naturii, gi-a
artifi,cializarin aqamisurd via{a incdt, in prezent,s-a neglijat pe sine, ca
fiin!i biologicd.
88

'1
ttuclc:
tlc rrrctliultri
tltlttntl;itcc coltsccittlc
In cc constatr
lr;rnslonrurr
Mai alcsin oriri;clcnrirn,l)roccsctlc tt nt:trccontplcxitatc
i;i tlctcrntinatcdc o nrultiturlincrlc llclori cauzcitzitinlportante modificrlri alo fitctorilor naturali.
Microclimatul urban se caracterizeazdprin temperaturimai ridisalc,
uscdciuneatmosfericd,reducereacurentilor de aer naturali.
Cregtereatemperaturii se datoreazdatdt emisiunilor de cildtrri in atmosferd,generatemai alesde industrie,cdt qi inmagazinirii cdldurii in timpul ziiei de cdtre volumele construite qi ariile de beton 9i asfalt. Dil'erenlcle anualeoscileaz[ intre 0,5 gi 1,5"C, dar in sezonulcald pot ajunge piind Ia l0"C in oraEefalI de imprejurimi.
Stagnareacdldurii prin oprirea vAntului de c[tre clddiri, cu atdt nrai
rnult cu cdt acesteasunt mai inalte gi mai dese,determindgi scidereaumiditdlii relative a aerului, favorizdnd maladiile respiratorii.In acelagrtintp,
reducereaventilaliei impiedicd primenireaaerului.
Poluarea reprezinti aspectul cel mai pregnant al alterdrii mcditrltti.
cauzatdde civilizalia modemi.
Impurijicarea atmosferei oragelorgi centrelor industriale,rdspiindin
du-se gi in zonele inconjuritoare, uneori la mari distanle, are consccin{c
negativeasupraomului gi a celorlalte viefuitoare.
Factorii generatoride poluare sunt termocentralele,industria (rJtirui
ci, de rafinare gi prelucrarea petrolului, metalugici, de prelucrarc a plo
duselorminerale g.a.),in mare m5suri mijloacele de transport(motoarc cu
ardereintemd), la care se adaugi qi activitateacurentda populatici. Accs
te surseemit in atmosferamari cantitdfi de noxe, cu consecinlencgiltivc
directeqi indirecte asuprasdnatdliiomului qi a celorlaltevieluitoarc.
Noxele din atmosfer[ sunt sub formd de gaze,aerosoli,fum, pral, 1xu'
ticule solide. Acestea,prin intermediul aparatuluirespiratorajung itt olg;r
nism, putAnd caluzagrave tulburdri ale fuircliilor vitale, in raport cu tlalulit
;;i concentraliapoluantului.Foartetoxice sunt unele gazeca: hidrocarburilc
nearse,oxizii de carbon,oxizii de azot, clorul, fluorul, dioxidul dc sull,
sulfura de carbon 9.a.,ca gi pulberile fine, ajungdndpdni la dimensiuni rlc
aerosoli(1 milionime pini la 1/5000mm), conlinAndplumb, arscn,citrl
rniu g.a. (Garec, J.-P., 1989).Dar gi substanlelemai pulin toxicc, pritt
prezenlain atmosferdin mari cantitdli, sunt poluante.
Atmosfera incircatd cu impuritifi, care devin nuclee de condr:usalc,
lirrmeazddeasupraoragului o piramidd de vapori care reline o partc (lir)
lrrzelerrltravioleteEidiminueazlintensitatea
luminii cu p2ndla 20 - 25 '/o.

tt9

(lor)diliilcnrctcorologicc
q;ircliclirl inl)ucnlcazit
gradultlc poluarc.
Curenliidc aerdispcrscazl
noxclc,diminulindconcentralia
acestora,
ilar
rdspdndindu-le
pe arii mai largi.Precipitaliile
potaccentua
efectele
nocive
prin producereaploii acidesau,dimpotrivi, pot reducepoluareaaerului
prrn antrenarea
particulelorsolidecdtresol, impurifrcdnduJindirectpe
acesta.In mediuiurban,cregterea
umidit5{iiatmosferice
determindaspecte nefavorabileca formareacelii acide,cu acumularea
poluan{ilorsubformd de padiculesolide gi aerosoli.lnversiuneatermicdpoate catza mai
alesin zoneledepresionare
menlinereaunui plafonde noxe la mici indlfajd
de
sol,
creand
o
atmosferd
greurespirabili.
lime
Poluareaatmosfereiestemai marein oraqeleindustrialesituatepe vii
(aspectpregnantpdnbin anul 1994,la Reqi{a,Vulcan,Comamic,iamaveni) 9i in depresiuni.
In lara noastrd,poluareain anumitezones-aapropiatde limitele critice, ridicdndproblemecomplexeecologice$i social-economice
care au
pus imperativproblemaretehnologiziriigi chiara inchideriiunor linii de
producliegi a unorintreprinden.
Dereglirile produsefactorilor fizici ai mediuluiin oragecuprind gi
poluarea si degradareasolului, impuificarea apelor naturale.
Acumulareasubstanlelor
nocivein sol are loc atatprin preluareadin
atmosferA
a poluanlilorde cdtreprecipitalii,cdt 9i prin depunerea
gravitaa
acestora,
la careseadaugiaportuldirectal omului(reziduuriale
lionall
produselorpetroliere,sare,var nestins,carbid,moloz,degeurinedegradabile biologica.a.).
Dar qi uneleacliuni ca: decopertarea
terenurilorde stratulfertil, umpluturilecu pimint necorespunzdtor
(fiecventein urmaactivitdfiiin construclii),excesulde ingrdgimintegi pesticidecreeazdcondilii nefavorabile
pentruvegetalie$i pentruviafaorganismelor
din sol.
Poluareasolului,proveniti din atmosferd,din apesauprin impurificaredirect[, determindreducerea
capacitdtiide ameliorarea calitdJiime_
diului de cdtrevegetaliapddurilorgi a spafiilorverzi urbane;de asemenea
cauzeazd
poluareaproduseloragroalimentare
provenitedin culturilesituate in perimetrele
urbangi suburbanafectatedepoluare.
Apelenaturale,impurificateprin deversarea
reziduurilorindustrialegi
menajere,setransformdin vectoriai agen{ilorpoluan}i,cu urmiri negative potenlialepentru om, animale,vegetaliegi directepentru sistemele
ecologiceacvatice.
Din vastaproblemda alterlrii mediuluiam prezentat,indeosebi,aspecte
direct legatede habitatuluman,de calitateaconditiilorde viald in orage,
90

irccstcaintorlcrind ctr ohrcetrvclccrcitrii spu(rrlolvcrzi. Insirvialt orrrului

cstc oonditionatiidc intrcg cornplcxulcc0logic,dc intrcagabiosf'crit9i dc
accea,echilibrulaccstciilcstcdccisivpentruurnrnitate.

4.3.FUNCTilLE
ZONELOR
VERZI
Creareaambianlei naturalea omului se bazeazdatdt pe readucereanaturii in habitatul uman, cit gi pe dezvoltarea$i amenajareacadrului natural exterior, din afara localitdtilor.
Diferitele categorii de peisaje amenajateindeplinescmultiple funclii;
cle iqi exercitd acliuneain acelagitimp, dar unele prevaleazdasupraaltora,
ca urmare a specificului programelorpeisajelorin catzd. Aceste funclii se
rnanifestdatAtin sfera ecologicd(proteclia gi ameliorareamediului), cdt 9i
in cele sociald,culturald, istoricd gi economicd.
,,Pledareacauzei" privind importanla amenajdrilorpeisagisticein prezent $i pentru viitor se bazeazdpe inlelegereadeplind a principalelor roluri ale amenajdrilorpeisagisticein ameliorareacalitdlii vietii, ceeace jusLifici preocupdrilegi eforturile financiare gi umane pentru prezervarea;i
irnbundtdlireacelor existentegi pentru creareade noi peisaje,mai perforntantegi mai adaptatecerinlelor actualeale societdlii.Acesteroluri sunt dc
protecliegi ameliorarea mediului, recreative,decorativegi utilitare.
4.3.1.FUNCTIILEDE PROTECTTE
9I AMELIORAREA MEDIULUIAMBIANT
Se gtie cd dintre ecosistemelenaturale,pddurile, ocupind mari supralcle pe glob, exercitd cea mai importantd functie de creare$i conservarcit
rnediului de via{[ al uscatului; de aceeaprezervare lor, gospoddrireaq;i
cxploatarearalionald, in contextul cerinlelor tot mai mari cirora trebuie sii
lc facd fa{6, in primul rdnd ca resursdeconomicd,necesitdadoptareaunor
strategii speciale,fundamentateecologic, care si asigure stabilitatea lor.
I'irdurile actuale sunt absolut indispensabilepentru menlinereaunor echilibre in naturi, pentru buna funclionare a intregii biosfere,condilie de baz:-ra existenteiin continuarea omului (Doni{n N. qi colab., 1977).
in contextul artificializirii crescdndea mediului de viald al oamenilor,
ttrlul ecologic al zonelor verzi se situeazdpe prim-plan, decurgAnddin
rnultiple actiuni ale acestora,foarte impodante pentru habitatul uman, mai
rlcs in zonele care nu beneficiazdde apropiereapddurilor extinse pe mari
sLrnrafcte.
9l

Irurrcliilc
zonclorvcrzlcurccorrtrrlrrrrc
in nrodoscrrlial
la ctrlrtlrlca
nrcdiului dc viafirin tcritoriul urbani;i ccl pcrrurbansunt:arncliorarczr
micmclirnatuluiurban,purilicarcaatmosf'crci
qi atcnuarea
poluirii tbnice.
AMELIORAREAMICROCLMATULUIURBAN
in oragelesirace in zone verzi gi in cele in care distribu{ia acestora
estedeficitard,microclimatul se caracteizeazl,,a$acum s-a ardtatdeja,prin
regimul termic nefavorabil, uscdciuneaatmosfereigi reducereacurentilor
de aer naturali.
Vegetalia lernnoasi din cuprinsul orzgelor modereazdtemperaturile
excesive $i atenueazl varia{iile de temperaturddiume gi sezoniere.Prin
efectul de umbrire gi prin proceselede evapo-transpiralieale maselor de
fnrnzig (pentru un gram de apd evaporatd se consumd 600 de calorii),
temperatua medie a aerului ?nzilele de vard.estecu 2 - 3,5 .C mai scdzutd
in preajma pddurilor $i in interiorul spaliilor libere arborizate fa!d,de zonele neplantateale oragului9i cu 12 - 14 "C mai scizutd decAttemperatura
construcliilor gi a ariilor betonategi asfaltate.in sectoareleurnbrite-e plantaliile de arbori, radialia calorici inregistreaz[o scdderede pdndla 5"C fat6
de cele umbrite numai de clddiri.
Se apreciazdci o {hqiede vegetalielemnoasi cu ldlimea de 50 - 100 m
poate rdcori ambianla in zilele de vard, cu pdni la 3,5 .C; daci se ia in
considerarefaptul cd temperaturacoboardcu 0,5 .C la fiecare 100 m de
cre$terea altitudinii, atunci aceasti rdcorire corespundeunei diferenle de
nivel de 700 m (BernatzkyA., 1966).
In timpul nopfii, vegetalia,,absoarbe"radialiile termiceinfraroqii emise
de suprafeleleartificiale gi naturale insolate in timpul zilei, astfel cd 9i
procesulde rdcorirenoctum estemai pregnantin ariile plantate.
O anumiti contribulie la procesul de termoreglareprin evaporalie il
au apele prezente in peisaj gi solul neacoperitde materiale conshuctive
impermeabile.
Iama, in interiorul gi la addpostulplantaliilor temperaturaeste u$or
mai ridicatd decit in zonele deschise,ca urmare a reducerii vdntului de
cdtre arbori. O consecinld practici este utilizarea maselor vegetale cu o
anumitl pondere a coniferelor pentru proteclia nord-esticda clddirilor qi
a incintelor; densitatsaramurilor speciilor foioase gi frunzigul persistent
al rdginoaselordiminueazd efectul de rdcire al vanturilor aspre de iarnd.
Proteclia se resimte pe indltimi sub sau apropiate de nivelul mediu al
plantaliei.
ot

in acclagitinrp ctr irrrlrrrrriiliilifoa

rcginrulrrr
tcrrrrie,vcgctirlllt)oB,:llii
tlctcrnrinicre$lercduniditilii r<'lulivcu uL'ruluictt 7 - 14 'Yoin parcuriqi
piduri, rdstidngintlu-sci;i asuprazonelorinvccin to.
Planta{iileurbane,datoritd capacitd{iilor dc umczire a atmost'crciprin
evapo-transpiralie,au rolul de a compensareducereaaportului higrometric
al apei din precipitalii, carc, cdzind pe suprafeleleconstruite,este in cea
mai mare parte evacuatdprin canalecolectoareinchise. Se apreciazi cd un
arboreplantatpe strad[ poateevapora5 m' apdpe an (BematzkyA., 1978).
Rezulti cd o pondereralionalda plantaliilor din zoneleconstruiteqi o buni
dimensionareqi repartilie teritorialda scuarurilor,parcurilor, grddinilor gi a
altor categoriide amenajlri peisagistice,prezenlaapelordeschiseomamentale 9i utilitare (acumuldri de apd) contribuie la realizarca unui nivel higrorretric confortabil al atmosferei urbane,indeosebi in timpul verii.
Spa{iile verzi influenleazdfavorabil microclimatul qr prin stimularea
schimbuilor de aer.
Diferenla de temperaturddintre zonele verzi gi aglomerdrilede construc{ii sau teritoriile deschise,lipsite de plantalii, duce in perioadelede
calm canicular la formareaunor curenli de aer ce pot atinge I m/s. Aceastd brizd urband,cu sensuldinspre zonele plantatecdtre zona construiti in
timpul zilei gi invers in timpul nopfii, contribuie 1aschimbul caloric Ai la
dispersareapoludrii.
Totodati, zonele arborizateprotejeazdimpotriva vdnturilor putemice,
diminuAndule considerabilvileza. La o distan!5de 30 - 60 m de marginea
pddurii viteza vdntuiui scadecu 30 - 60 7o,in \a 72O- 200 m atmosfera
devine calmd. Proteclia tmpotriva vkntulul se intinde
pe o distanld mai mare de
l0 - 40 ori decAt indllimea
plantaliilor. Spre deosebire
de ecranele construite, care
nasc curenti turbionari, cele
vegetale atenueazd curentii
prin filtrare in masade frunziq gi alunecarepeste volurnelevegetale.
Un alt element al microclimatului pe care il influenleazd favorabil zonele verzi este ionizdrea
dmosferei. Se gtie ci raportul dintre ionii pozitivi gi cei negativi condi-

93

(pcstcnivolul 1,3:l seinrcgistrcazd

sdnitatcaorganisrnului
stiri
{ioncazf,
dc nervozitate,
oboseale,
sldbirea
vcdcrii,tulburdrirespiratorii
).
;;.a.
ln atmost'era
ora$elorionii pozitivi seaflAin cantitili foartemari fale
de zonarurald,ca urnare a poluerii;ionii pozitivi fiind predominantgrei,
prin unireacu nucleelede condensare,
suntatragiin numdrmai marede
scoa4aterestrd(potentialnegativ),raportulmenlionatputdndajungede la
I,7:l la 2:1in locurileintenspoluate.
Vegeta{ia,cu incircareelectricdnegativd,ca gi p[mdntul,retineionii
pozitivi gi ii respingepe cei negativi,careastfelrealizeazd
o concentralie
mai marein atmosferi,de asemenea,
prin emitereade electronisubinfluenla luminii cu o anumitdlungimede undd,planteledetermin6imbogdlirea
atrnosfereiambiantein ioni negativi.Arborii cu frunze lanceolategi majoritatea iaqinoaselorcu frunzeaciculareoferdpunctede descircarea electricitilii solului (negativd).De acestefectbeneficiazd
$i teritoriileinvecinatespaliilorplantate,ionii negativifiind transportati
decurentiideaer.
Cercetdrileau scosin eviden!6capacitatea
multor speciide a genera
ioni negativi(stejarulrogu,pinul, salcia,mesteacdnul,
salcAmul,liliacul,
plopul negru,molidul,tuia, cetinade negi9.a.),iar a altora,in numir mult
mai mic, de a diminuaproporliaionilor negativi(stejaruldebaltd,teiul cu
frunzemari,nucul,cenugerul).
Acesteaspectetrebuieluatein consideraliela alcituireaplantaliilor
pentruspaiiileverzi recreative,pentruunitilile de invdldmdntqi celesanitare,intrucetionii negativiinfluenleazdpozitiv stareapsihic6,activitateacardio-vasculari.
randamenful
intelectual.
PURIFICAREA
ATMOSFEREI
DECATREZONELE
VERZI
poludrii atmosfereiconstituie,a$acum s-a ardtat,o proReducerea
blemddificil de rezolvat,fiind necesare,
in primul rdnd,mdsuricomplexe
c re vizezdtehlologiile industrialegi procedeele
tehnicepentrulimitarea
emanirii depoluanti.
Un rol importantin asanarea
atmosferei
il auzoneleverzi,prin ac{iuni
de epurarefizic5,chimicdgi bacteriologic[.
Epurareafizicd. Maselede verdeaJieputeazdatmosferaindeosebiprin
refinereaprafului9i pulberilor.Impuritilile in suspensie,
intilnind filtrele
de vegetaliesedepunin principalpe frunzig.Cercetiriminu{ioaseau constatat cd o peluzi de iarbdrefine de 3 - 6 ori mai mult praf decato suprafald
nudi, iar un arborematurretinede 10ori mai multeimpurititi decAto peluzi
demdrimeaproiectieicoroaneiacestuia
pe sol.Depunerea
gavitalionaldeste
inlesnit[ de incetinireacuren]ilorde aer la nivelul maselorde frunze;la
94

a pulhcrilor.l;runzolcitcutrtulcazit,
ircclstas0 aclaugillixarcirclcctrostati0d
tlc ascmcnca,pritt atlcrcnlil,lirninginc,gutlroattoiii ulciuri din aorrlsolii
1:rrluanli.
Spdlareafrunziquluidc cltre precipitaliisauploi artillcialegi rcitrnoirca anuali a aparatuluilbliar (la speciilecu frunzecaduce) asigurdnrcnlincrea functiei acestuiade relinere a impuritdlilor.
Capacitateade epurare fizicE depinde de specie gi este mai marc la
arborii gi arbugtii foiogi cu suprafati foliari mare qi cu frunze piroasc i;i
ncrvuri proeminente(ulm, tei, castanomamentalg.a.).
Pe lAngd filtrarea mecanicd a suspensiilorrezultate din poluarea curenti, plantatiile masive gi pddurile pot reline pi particulele radioactivo,
reducdndradioactivitateaatmosfereicu 30 - 60 Yo fald de locurile lipsito
de vegetatie.Aceastdacliune are o deosebitdinsemndtatepentru ocrotirca
snnetdlii 9i vietii, gtiindu-se ci iradierea cu 600 doze produce la om o
rnofialitatede 100 %, in timp ce scddereala 1/3 a sarcinii de radialie rcdu'
ce rata mortalitdtii la aproape50 %, iar diminuarea Ia 2/3 o apropic dc
zero(BernatzkyA., 1978).
Epurarea chimicd exercitatede maselevegetaleeste deosebitdc inlportante,in primul rAnd prin consumareaCO2 Si menlinereaechilibrului
txigenului fn atmosferd.
Principalelesursede oxigen ale planeteinoastresunt plantele vcrz.itcrestregi planctonuloceanelor.In procesulasimilaliei clorofiliene,la luntina
solard frunzele absorb dioxidul de carbon efectudndsinteze biologicc at
olimini oxigen gi ozon. pilanful zi-noaptefiind in favoareaproduclioi tlc
oxigen, pddurile qi spa{iile verzi reprezintdprincipalele rezervoaredc ncr
curat. Un hectar de pddureproduce in medie 10 t de oxigen pe an 9i cott'
sumd 14 t CO2 pe an (Bernatzky A., 1978).Acest aport estevital, dac.l sc
ia in considera{ieconsumuluriag al oxigenului de cdtre industrie,aukrnur
bile, avioanegi alte mijloace de combustie,insolit de cre$tereaputcmicil it
cantit5lilor de CO2 in atrnosferi.Ludnd in consideratienumai necesarul(lc
oxigen pentru fiinla umand, se apreciazdcd o suprafaF foliard de 25 ntp
ircoperd
nevoiazilnici pentruo persoand.
in atmosferaterestrdse inregistreazdo cre$terecontinui a conccntraliei de gaz carbonic intr-un ritm care se intensificd atAtca urmare a majo'
ririi emanatiilor, cit 9i prin diminuarea consumului biologic al acestuia,
cauzatdde defriqareapddurilor gi poluareaoceanelor.De la un conlinut dc
322 ppm in 1972 (CNST), s-auinregistrat334 ppm in 1980,346 ppm in
1986cu previziuneade 379 ppmin anul 2000 (BernatzkyA., 1978).

95

La rrivcllo<;al,
itr zilclc culrrrcq;iciiltlrrroasc
in prcirjmarrlitittilorindustrialelit pc artcrelcitrtcnscirculrtc,cot)ccntratia
CO2atingcvalori mai
mari, concomitentresimlindu-seinsulioienlaoxigenului.
In acestecondilii, se impune cu necesitateprotejareavegetalieide orice
fel, dar mai ales a pddurilor 9i spaliilor verzi, 9i creareade noi suprafele
plantate,suficient de intinse $i bine arboizate.
Vegetalia are, de asemenea,capacitateade a fixa prin metabolizaregi
aTtegaze nocive din atmosferd.Date certe s-au oblinut privind anhidrida
sulfuroasdin concentraliisubletale.Se estimeazdcd aerul poluat cu 0,1 mg
SO2/mcpoate fi complet epurat dacdtraverseazdlent (25 km/ord) un hectar de pddure de fag, efect care nu este neglijabil pentru ameliorareacalitdlii atmosferei. Cercetirile efectuatein zona Combinatului Siderursic
de la Regija at ardtatci, in plin sezonde vegetalie,concentrafiade Sb2
sub coronamentulpddurii a fost cu 28- 48% mai micd fatd de concenfatia
din timpul iemii, evidenliind astfel un eficient proces de epurare a
atmosferei(Dumitriu-T5taranu,1980).
Este necesarsd se cunoascdfaptul cd vegetalia,purific6nd aerul prin
mecanismelearetate,suferd la rAndul ei din cauzapoluantilor atmosferei.
ln orage,poluarea continud, in generalla concentralii sub pragul de toxicitate pentru plante, determind debilitarea arborilor gi arbugtilor prin
reducereacapacitelii de fotosintezdgi sensibilizareala alti factori de stres
(secetd,agresiuneabolilor gi ddunltorilor etc.), diminuarealongevitdtii.
Acliunea antipoluantda plantelor are anumitelimite; in cazul unei im,
purificiri excesivefizice gi chimice, se manifestdfenomenede fitotoxicitate, aparilia de uscdturi gi chiar pieirea,fapl constatatin vecindtateaintreprinderilor industrialecare au avut emanalii nocive (Cop$aMice).
Simptomelede fitotoxicitate sunt vizibile indeosebila frunze: modificdri de culoare qi texfurd, arsuri, necroze.ln mediul urban, s-a semnalat
pentru prima datd la Los Angeles,?n 1943,poluareafotochimici (un amestec de ozon qi compugi cu azot formali prin reaclii fotochimice complexe,
in care participd hidrocarburile din gazele de eqapament);in condiliile
unei insolalii putemice gi a unei temperaturide peste 20oC, aceasti poh'are determind aparilia de reflexe metalice,argintii sau bronz pe fala inferioari a frunzelor qi pete punctiforme de decolorarepe fala superioarda
frunzelor, care indicd degradareatesuturilor gi a funcliei de asimilalie
clorofiliand(GanecJ.-P.,1989).
Dupd studiile serviciilor de proteclia mediului din Canada (1981),
principala sursd a compugilor fitotoxici (oxidanti, hidrocarburi, plumb)
sunt vehiculele automobile,defindndo cotdde 39 %o.
96

irt prirtrulriintl,
l)inrinuirrctpoluilrncrr irlutorulvogctttlictsc trazcltzit,
pc cf'octuldo nrasilal plunt [iilor intinseEi tlivcrsilicatc(monoculturaostc
vulncrabild),clin spccii ruui rczistentela dil'critclonoxc. Acestcfiltrc bioin paralel,rcdueficiente;estenecesard,
logice nu sunt insi intotclcauna
poluanli
in
mediul
ambiant.
ccreaemisiunilorde
Aspecteloreconomicecare au determinatin ultimii ani inchidereaunor
rnari unitili industriale li se adaugdgi motivaliile de naturi ecologici, in cazul celor care erau putemic perturbatoareale mediului; din aceleaqiraliuni,
alte unitdli funclioneazdnumai cu anumite seclii mai pulin poluante sau qi-au
rctehnologizatprocesul de produclie. De asemenea,in industria de automobile se profileaz[ obligativitateaechipdrii cu motoare respectAndanumito
norme ecologice. In traficul urban se instituie reglementiri de trasee ;;i
perioadede folosire a vehiculelorpoluante.$i in alte domenii se iau mlsuri
specificede reducerea poludrii fizice qi chimice a atrnosferei,care sustin
aporh:l vegetafieiin realizareaunui mediu mai sdndtos.
Epurarea bacteriologicd a aerului de cdtre zonele verzi este de ascmenearezultatul actiunii maselor de frunze. Prin aceleaqimecanismc tlc
captareca pentru praf, frunzele relin microorganismeleasupracirora sc
cxercit[ acliunea sterilizatoare a radia{iilor ultraviolete gi a ozonultti
tlegajat de plante, indeosebi de conifere. La acestease adaugd putcrcil
bactericidda substanlelorvolatile fitoncide eliminate de frunzele qi florilc
n.rultorplante. Specii de arbori ca: mesteacinul, stejarul, teiul, pinul g,u.
tnihileazi bacilii dizenteriei,difteriei, tuberculozei.
S-a constatatcd, in parcuri, concentratiade germeni se reduceprogrc'
siv de la periferie cetre centru, gralie acliunii benefice a plantaliilor. Mrlsurdtorile efectuatein marile aglomerdri comparativ cu interiorul parctrrilor scot mai mult in evidenld influenla pozitivi a vegetaliei privincl pu'
riflcareamicrobianl.
ATENUAREAPOLUARIIFONICEDE CATREPLANTATIILE
DIN AMENAJARILEPEISAGISTICE
Activitdlile cotidiene din localit5li genereazi diferite niveluri dc poluare sonori; un fond de zgomotecontinue,intretdiatede zgomotestritlcntc datoratetransportului,lucrului in intreprinderileindustriale,construc{ii,
rllumuri etc. asalteazdpermanentsensibilitateaoamenilor, accentudndtlilcritele st[ri de stres.Zgomotele cele mai frecventein mediul urban au o
intcnsitatecuprinsl intre 40 9i 80 decibeli.
Maseledensede frunzig ale arborilor gi arbugtilorintercepteazdenergia
lirnici a surselorde zgomot $i o atenueaz[,in mlsura in careplanta{iilc
/

Arhilccrturllpcisaticrai

97

suntsulioiont
dc colnl)actc
gi ltrgi.l)in rczultatclc
unorccrcctiiri.
sc anrc_
ctazdcd o pcrdcadcnsi dc vegctaliclornnoasri,
cu ldlimeadc 200_25d
m,
poateabsorbiin mare parte zgomotelcunei autostrizi,reducendu_le
cu
35-45decibeli,ceeace echivaleazd.
cu o depdrtare
de 2 km faj6 de aceasta
(CookD.L qi VanHarerbeke
D.F.,1971).
orage,
plantaliile
stradale,adeseanumaidin giruri de arbori,nu au
. .In
nici un efectde protec{ie,iar plantatiilerare dintre blocuri gi scuarurile
cu suprafali restrdnsireduc zgomotelenumai cu 4_5 decibeli _ efect
aproapenesesizabil.in parcuri insi plantatiiledese,penmetraleoferi
pentruvizitatori o proteclieantifonicdevidentdmai alesin timpul sezonuluide vegetatie.
Combinarea
acestuiefectcu cel al modeldrilorde relief gi al altor ob_
stacolenepenetrante
se pot obline rezultateremarcabilede reducerea
zgomotelor.Solutii bazatepe astfelde asocierisunt folositein proteclia
localitdlilorsaucaselordin apropierea
ciilor de circulalieimportante(au_
tostrazi,$oseleq.a.),undezgomotelepomescde la nivelul solului.Undele
sonore,propagdndu-se
centrifug,sunt interceptate
de colineplantatesau
de ziduri plantate,cu o construcliespeciald.
Spaliulatmosferic,perceptibilimediatde cdtreoameniprin microcli_
mat, calitateaaeruluirespirabil,nivelulzgomotelor,estenumalo compo_
nentl a mediuluide viali atAtal fiintei umane,cdt gi al regnuluianimai
9i
vegetal.Funcliile ecologiceexercitatede citre vegetatiaz-onelorverzi in_
clud qi alteactiuni.
PROTEJAREA
SOLULUI
SIAMELIORAREA
Plantaliilemasivede arborigi arbugti,prin intermediulslstemelorra_
dicularefavoizeazl autocurdlirea
solului:ele preiauprin absorblieunele
substanlestr6ine(poluanli)gi diminueazdexcesulunor elemenre,conrn_
buindla echilibrarea
capacitdtiide fertilitate.
este
prin resturilevegetalede la su_
^Vegeta{ia un factorpedogenetic:
prafalasolului(litiera)9i din sol (rddicini moarte),descom-puse
de micro_
organisme,solul se regenereazd
gi devinemai fertil. Din acestconsiderent, indepartareafrunzelorcdzutedin ariile ocupatede masiveesteo
practicdantiecologici.
amenajdrilede spa{ii verzi pe terenurirelativ sdrace,cu timpul,
..In
calitateasolului din ariile plantatese amelioreazi,la aceasta
contribuind
gi unelelucrdri ca afEnarea,
adlugareaunui stratsuperficialde proteclie
(mulcire)din materialevegetaleg.a.Uneori,plantelepot modificain
sens
98

sttlurilot
alc solului,tlc cxctttllltt,acitlilicrcrr
unclc citroctcrislt(i
ncg,ativ
siraccdc cirtroconilcrc.
Pc lingi aporlul dc tttatoricorganicii,vr:gctaliacontribuic.lot prill
aparatulradicular,la cro;tcrcaporozitd{iisolului qi implicit la capaoitatca
carc
la activareavielii microorganismelor
lui de hltrare si sedirnentare,
materieiorganiceqi amelioreazdfertilitateasolului' la
lac biodegradarea
irnbundtdlireacapacitilii de retenlie hidricd a terenului.
in amenajdrilepeisagisticecu terenuri in pantd, vegetaliapermitc llxareasolului, prevenireaeroziunii gi a alunecdrilor,in acestscop fiind lirlosite specii de arbori gi arbugti cu sistem radicular bine ramificat 9i proilnd, de asemeneaspecii drajonante.
FAVORZAREADIVERSITATIIBIOLOGICE
Componentelevegetaleale amenajirilor peisagisticesunt foarte variate, de la cele lemnoasela cele erbacee,reunind o gamd foarte bogatit dc
plante, atat autohtonecit qi exotice, mai ales in parcuri qi grddini. Insugirile biologice gi cerinlele lor ecologice condilioneazdrelaliile dintrc clc.
Diversitateabiologicd conduceatdt la competilie, cit gi la favortzarc rcctproc5,in funclie de specii, de densitdlitede plantare,de insuqirile mctlittlui fizic. Este bine ca modelul pddurilor s[ fie preiuat Ei adaptatin stahi'
Iirea asocierilor dintre diferitele specii lemnoasein plantaliile masivc. Acesteapot realiza o coeziunemai bund gi perenitateapeisajului; clc cxploateazdin comun resurselemediului gi in acelaqitimp sunt mai rczistente la agresiuneaunor factori biotici (boli, d[undtori) comparativ ctt
planta{iilepu{in sau deloc diversificate(specieunicd).
Creareapeisajelorin interiorul localitililor asigurdaddpostgi condilit
de viald pentru o multitudine de pisdri 9i alte diferite animale vertcbrittc
(arici, veverite, cdrtite, broagte,peqti, gopdrleg.a.)qi nevertebrate(inscctc,
viermi g.a.),microorganisme.
Toate reprezentantelebiosferei formeaz[ o lume vie care convlcluicqte qi se interconditioneazd.intrucAt in peisajele antropice nu sc poiltc
rcaliza autoreglareaspecificd ecosistemelornaturale, se impune suprltvc'
gherea gi intervenlia omului pentru reglarea relaliilor dintre dileritclc
grupe de specii aflate in competilie pentru factorii ecologici vitali (dupti
caz - hrani, lumini, api): combatereacaracteruluiinvadant al unor spccit
vegetale,rdrirea plantaliilor, indepdrtareaburuienilor, combatereainsoctclor gi microorganismelor ddunltoare plantelor, limitarea creqterii unor
populafiide animaleetc.
99

pEtSAGIST|CE
4.3.2.FUNCTilLE
SOCTALE
ALEAMENAJARTLOR
cREAREA
UNORAMTJTAN
fE psrrlol I_AxAN't.E
Amenajdrilepeisagistice
suntbeneflcepentrusdndtatea
oamenilornu
numai prin creareaunui microclimatmai favorabilsi a unui mediu mai
calm, cu aer mai curatgi mai bine oxigenat,ci gi prin influenlastenici
asuprastirii neuropsihice.
Mai alesin parcuri qi grddini,undevizitatorulpdtrundein mod deliberat pentru a se relaxa,dar 9i in naturamai pulin cizelatd,peisajele
exercitdmultiple influenlecarese insinueaziin sistemulneurovegetativ
prin toatemijloacelede perceplie,independent
devoinlasubiectului.
Privite chiar prin fereastrd,scenelede peisajlinigtit, arborii,arbugtii,
peluzelegazonate
au efectbenefic,calmant,trezescsenzaliade pace.plan_
tele suntreperelenoastrscareindicdsuccesiunea
sezonelor:admirlm cu
pldceredesfacerea
mugurilor,apariliafrunzelor,apoi a florilor gi fructelor,ne incdnti cuioriletoamneipictatede frunzigulcopacilor,dar gi arhitecturaramurilorrlezgolitede frigul iemii, zdpadaa$temutA
saudantela
chiciureiin coroane.
in peisajnebucuri gi pdsnriie,cu ciripitulvoiossaucu
trilurilelor muzicale,fluturii,atragideflori, veverilele,
agilegi sprintene.
Vegetalia,prin subtilemijloace- armoniaculorilorgi formelor,parfu_
murile suave,fognetulfrunziqului,graliafragildsautrdiniciafalnici, viala
pulsAndin fiecarefrunzd,floare,mlddild,dar qi efectulinvizibil al cdm_
pului bioenergetic
al plantelor- ac[ioneazd
asuprasensibilitilii oamenilor,
influenldnduJepozitiv tonusulpsihic.
In pdduri,in parcuri9i grddini,in funclie de stareapsihicdqi de caracterulsceneiobservate,fiinla uman[ estepredispusisprecalm,reverie,
vivacitate,tonifiere,receptivitate,
buni dispozilie.
Astfei, expresivitatea
plasticda coroanelorpoatedeclanqa
stdripsiho_
emofionalevariate:silueteleelansateale arborilorstimuleazdspre dina_
mism gi optimism,celerotunjiteimprimdcalm gi relaxare;formeleple_
toaseindeamndsprevisare,iar copaciiputemici,falnici sugereazd
dura_
bilitate,siguranld.
Tot aga,culorile,prin varialieqi tonuri, aclioneaz|asupradispoziliei
psihice.Celevii, putemice- rogu,portocaliu- iriti cdndsuntdominante,
dar invioreazi cind sunt dispuseca accentecromatice;verdelepredomi_
nant al vegetalieiestelinigtitor; nuanlelecaldeale florilor (roz, galben_
auriu, crem, lila), imbinnrile armonioase
ale acestora,potenlatede prezenlaalbului,a albastrului-pal
predispunla bunddispozilie,calm.
100

k ti, llritt caractclulsirtt,prirt stilul gcorttc

lrtsitqirurttTro:ilru'.a't.rrtgi.rt
sc tlttpunc
clldluluiviz.ttltl,
sltuintintitatca
triz.atsitulibcr,prin ittnplrtatca
pcrcoptrcl
no:rstrc,
llregnant
O cornpoziliogoomctricirarhitecturalirpoatc trczi scntimcntedc adrnira{ie,de elan, sugcrdnd,in acelaqitirnp, ordine gi echilibru.Grandt>area, mdrelia unei astfel de compozilii poate fi, in funclie de stareasubioctului, stimulativd sau, din contrd, inhibitoare, credndo senzaliede coplc$ire,de dominare.Chiar la o scardmai mici, uneori schemelegeomctricc
prea rigide gi repetijia aceloraqi elemente pot conduce Ia monotonic $l
plictiseald.
Amenajdrile libere sunt mai relaxante: armonia reliefului, prezontil
apelor in forme apropiate peisajului natural, grupdrile variate ale vcgctaliei, farmecul priveliqtilor - sunt elementede atraclie $i de influenlarc
pozitivd a disponibilitdlii psihice.
Din acestenumeroaseconsiderente,amenajareaspaliilor liberc ltlantate este indispensabildlocuitorilor oragelor,ca mijloace de ocrotiro 1lsllndtd{ii fizice gi psihice, de crearea ambianieinaturale,menitd sd colltracitreze mediul artificial, tehnicizat,cu multiplele 9i variatele lui aspcctcnc'
favorabilefiin{ei umane.
FLNCTIA RECREATIVAA AMENAJARILORPEISAGISTICE
Se qtie c[ sdndtateaomului este influenlatd nu numai de echilibnrl
mediului ci 9i de compensareaefortului fizic Ai intelectual al muncii Ei :t
solicitirii nervoasepin activitdli recreative.Pentru acesteas-au dczvoltat
variate forme de recrearepuse la dispozitia publicului prin unitdti spccirt
lizate gi organismedin sfereleculturii gi artei, sportului, divertismentultrr,
turismului, domeniului public A.a.
in alegereaformelor de relaxare intervin timpul liber disponibil, rlivelul de trai, varsta,preocupdrilegi inclinaliile oamenilor.
Recreareain naturd estetot mai mult adoptati, reprezentandin acclalt
timp o evadaredin obignuit qi o modalitate de a profita direct de acfiunilc
binefrcdtoare ale factorilor naturali.
Pentru locuitorii oragelor,opliunea recredrii in aer liber este ctttttli'
tionatd de timpul de deplasarenecesar,de facilitateadeplasdrii,de orgartizarea$i dotareapeisajeloramenajate,de ambianlanaturalda acestoractc.
Timpul liber zilnic fiind in generallimitat, populafiei ii stau la dispozilie mai ales spaliile verzi intravilane: scuaruri, grddini, parcuri, bazc
sportrve.

101

familiilorcarcprorczultlci pondcrca
Din unclestudiisociologice,
publicecstede
fiti zilnic saude mai multeori pe siptdrninide parcurile
jum[tate
locuiescin apropiere(2 - l5 mipdn1.la25Yo,din careaproape
nute de merspe jos), iar duratavizitei estecuprinsi intre trei sferturide
ord gi doudore.
mai desdeparcuriin timpul
Categoriilede vizitatoricarebeneficiazd
gi
pensionarii
copiii.
sunt
tinerii,
sdptdmdnii
La sf6rgitul sdptimAnii,frecventareaamenajdrilorpeisagisticese
zone
intensificd,atdtin cadrulurbancdt gi in cel suburban(pdduri-parc,
adevdrat
exod
cdtre
mai alesin zilele calde,un
inregistrdnd,
de agrement),
estemai lungd,indeosebi
naturd.Dwatade recrearela sfhrgitulsdptdmAnii
posibilitili
de cazarcsau camping
cu
Amenajdrile
in zonelede agrement.
pot asigurapetrecerea
in naturi timp de mai multezile.
urbandgi ceateritoexpusemai sus,proiectarea
Din considerentele
riald trebuies[ rdspunddimperativelorsocialede echiparea localitdJilor
peisagistice
recreagi a zonelorlimitrofe cu diferitecategoriide amenajdri
qi
strategii,norme criterii adecvate.
tive, scopin careseelaboreazd
Forma de recrearein aer liber poatefi solitari saucolectivd,pasivd
lectupeisajului,viziondride spectacole,
(plimbare,odihnd,contemplarea
jocuri
jogging,
drumelie,grddindrit9.a.).in
active,
ri) sau activd(sport,
programulgridinii, parculuisau
funcfiede mdrimeateritoriuluiamenajat,
zonei de agrementpoate satisfacenumai unele sau toate acesteposibilitdli, prin dotdrilegi amenajirilespecifice.
in cadrulspaliilorverzi publicesunt:teatre
Dotdrilepentrurecrearea
gi cinematografe
in aer liber, pavilioanede expozifii,terenuride sportgi
joacd
joc,
pentrucopii, amenajiripentrusporturileqi agrede
de
spalii
instalaliidistractive,chioEcurideparca.a.
mentulnautic,restaurante,
intr-uncadrupeisagisticbogatin vegetalie$i
amplasate
Toateacestea,
armoniosorganizat,astfelincat formelede recrearesi nu generezeconflicte funclionale(de exemplu,agitalie9i zgomotpentrucei ce opteazd
energieigi tonusupentrucalm qi relaxarepasivd),contribuiela refacerea
lui psihicnecesaractivitllilor cotidiene.
PEISAGISTICE
ESTETICA
A AMENAJARILOR
4.3.3.FUNCTTA
Creareaambianteinaturalea omuluimodemesteo problemddeosebit
de esteticd.
de complexd,carenu sedispenseazd
in
mod
specialspaliiliberecare,pe lAngd
in localitdli,suntconstituite
altefunctii, aumenireade a infrumusetaqi armonizadiferitelecomponen-

ro2

tc alc catlrului construit;plantafiilc,pcluzclctlc iarbti,docoralrunilcl)oralc, bazinclc,fintdnile, arta monumontalir

;.a. alcirtuicscpcisljc irrtogratc
struoturilorurbane.Ele pun in valoarearhitcctura
construc{iilor,
conf'crivarictateansamblurilorcompusedin elementeasemdndtoare,
imprimd ,,pursonalitate"oragelor,cartierelor,strdzilor.
Parcurile,gridinile gi alte amenajdripeisagistice,rezultatein urnra
unui proces creativ artistic, dupd anumite principii qi criterii, sunt cotnpozi!ii estetice.
Dacd contemplareapeisajuluinatural armoniossau a podoabelorlunrii
vegetale- flori, arbori, arbuqti,ierburi - produceincdntare,pldcere,adrliralie necondilionatd,in apreciereaunei crealii de arhitecturdpeisagcrl intcrvin criterii aplicabile unei operede artd; esteinsd o arti accesibilir,ugor
de inleles gi apropiatd tutuor, pentru ci folosegte elementelenaturirlc,
care^exercitd
o atracliespontand.
Il amenajdrilepeisagistice,trama organizdrii generale,func{ionaliratea bun6 a diferitelor sectoare,comoditatea gi accesibilitatearezultiind
dintr-un plan bine conceput sunt strdnscorelatecu rcalizare unui catlru
esteticpldcut, care se exprimd prin manieracompozilionald,prin linrbajul
grupiril,or spalial-volumetrice,al formelor gi culorilor gi prin insdEi fiumuseleaflorei cultivate.
$i in afara localitdlilor, intervenliile in peisaje,urmdrind diferitc scopuri (ecologice,turistice, economiceetc.) se fac nu numai cu grija protcc{iei mediului ambiant, ci gi cu aceeaa ameliordrii sau pdstririi calitir{ii
esteticea peisajeiortransformate.
4.3.4.FUNCTIILEUTILITABEALE UNORZONEVERZI
Anumite categorii de amenajiri au ca scop proteclia unor obicctivc
speciale,a resurselorhidrologice gi a terenurilor.
In zonele industriale se prevdd plantalii specialecu func{ia dc dirrrinuarea propag[rii nocivitdlilor citre teritoriile invecinate; constituitc tlin
speciirezistentela poluare,ele se amplaseazdin principal pe direcqiaviinturilordominante.
Unele intreprinderi industriale alimentare,cele ale industriei farmaceutice pentru prepzuareaserurilor, vaccinurilor gi antibioticelor, staliilc
industrialede producerea miceliului de ciuperci comestibilenecesiti amcnajareade zone yerzi pentru proteclia proceselorde produclie gi evitarca
contaminirilor cu germenimicrobieni pe cale atmosfericd.

t03

De asemenea,
bazineledeschise
de api (acumuldrile)
din surscde
suprafafdgi instalaliilecentralede aprovizionare
cu ap[ potabildtrcbuicsi
dispuni de perdeledeprotectiesanitar[.
Pe traseeledrumurilorgi goselelor,
in zonelede rambleu;i de vIi abrupte,prin plantafiise asigurdconsolidarea
terenwilorgi in acelagitimp
securitatea
haficului(barieri fizici, jalonareatraseului,protectieimpotriva
vAntuluiin anumitesectoare
etc.).In lungulautostrdzilor,
uneorise dispun
perdeleantifar separindsensurilede circula{ie,iar in vecinitatealocalitdtilorseamplaseazi
perdeleantifonicedin vegetalie
deasd,
multietajatd.
Prin amenajareade zoneverzi se poate realizaimbundtdlireagi valorificareaunor terenurineproductivesau neconstruibile;plantaliile de
arborigi arbu$tisuntutilizatepentrufixareaalunec[rilorde terengi a solurilor nisipoaseinstabile,pentruasanarea
terenurilormldgtinoase,
alegdndu-sespeciileadecvate
acestorfolosin!e.
Unele terenuri degradateanftopic,ca celepe cares-au depozitatrezi'
duuri (de exemplu,haldelede sterilsaudepozitelevechide degeurimenajere), pot fi transformate
in terenuriutile 9i salubreprin "inverzire",cu anum^ite
mdsurispeciale,menitesdasigurecondiliipentruvegetafie.
In prezent,in lume,dar gi in laranoastrd,a apdrutproblemadezafectdrii 9i pdrlsirii unor intreprinderi industralecare ocupdsuprafeleimportantede teren,urdtitede ,,peisajul"arid qi dezolantal halelorqi instalaliilor tehnologicein degradare.
Astfel de situafiiau generatin uneleldri diferiteproiectede redarein folosinlda teritoriilorin cauzi,fie prin schimbareadestinalieiconstrucfiilor
pentrualteprofileeconomice,
fie prin ,,ecolo$zarea''spatiilor;in acestdin urmd caz sunt implicategi amenajlrile
peisagistice,
menitesdaducdelemente
alenaturiivii in acestesiturimoarte
gi sdatenueze
impactulvizual al aglomerdrilor
de conducteqi al construcindustriale,
permi{dnd
gi
in
acelagi
timp
integrareaanumitorfolotiilor
sinlespecificespaliilorverzi (foto color59,60).
Acestoraspectemenfionateli se poateaddugalaturautilitard a unor
zone verzi ca fumizoare de materii prime vegetalepentru industria farmaceuticd,cosmeticdgi alimentard(situatein teritorii nepoluate)9i pentru
industria lemnului (numai pddurile de agrement,supuseunui anumit regim de tiieri, strict controlatde autoritilile forestiere).Functii utilitare specializ te au intreprinderile de producereamaterialului slditor gi a seminde arborigi arbuqtifi anumitebazedeproducliefloricotelor (pepinierele
ld), absolutnecesare
pentnrinfiinlarea$i intrelinereaspatiilorverzi.
104

Capitolul 5

REPARTITIA,
DtMENStONAREA,
PROFTLAREA
SPATILORVERZI
9r oRGANTZAREA

5.1. SPATilLE VERZTiN STSTEMATTZAREA

TERTTORTULUT
9r LOCALIATTLOR
Cunoscindu-serolul multilateralal spaliilor libere.plantatein construireaambianleifrzicea omului gi cerintelesocietdliimodemefald dc
acestea,s-a conturatnecesitatea
adoptirii unei anumitestrategiiprivind
integrarea
lor in sistematizarea
teritoriuluigi localitililor.
Solutiilede sistematizare
urbandtind si asigureo judicioasirepa(i{ic
teritorialda amenajdrilorpeisagistice,o dimensionare,
o profilareqi o structurarecorespunzdtoare
a acestora,
in interdependenld
cu dezvoltareaoragelor.Aldturi de obiectiveca limitareaperimetruluiconstruibil,realizarel.
unei densititi optimea clddirilor,organizarea
zonelorfunctionaleurbanc'
(zonade locuit,zonade industriigi depozite,zonapolitico-administrativd.
gi de cartier,re{elestradaleetc.),proiectarea
dotdrior5genegti
urbanI arc
in vedererezervarea
unor suprafete
in scopulamenajdriide spaliiplantatc.
in planurile de organizarefizicd globald(orag gi teritoriu) se urmiire$tecreareaunui ,,sistemverde" capabilse asigureprotecliamultipl?ia
gi odihnapopulatiei.
mediului,recrearea
s.l.1. STSTEMUL
DESPATilVERZI
Reprezintdtotalitateaformatiunilorde spatii verzi urbaneqi periurbane,cu relatii de interdependenti,
tinzdndsdconstituieun ansambluconrplexgi unitar.
Pentrua alcEtuiun sistem,estenecesarca spatiilelibereplantatestr
facd parte din componentatuturor zonelorfunc{ionaleale oragului,iar
celemai importantedintre.ele- parcurile,grddinile,scuarurile- sd fie rcpartizateechilibratgi sd se legeatatintre ele, cdt gi cu masiveleplantatc
(MujaS., 1984).
din teritoriulperiurban
t05

Iu cadrulststcnrtrlui
trctruicsil sc usig,urc
dinrcnsionarca
ltlcr:vttiia
spa{iilorvcrziin raportcu llncliunilcatribuite;icu mdrimea
gi caractcris_
ticilezonelorpecarele servesc.
Sistemele
de spaliiverzi sepot constituiin modaliti{idiferite,in func_
de
condiliile
topografice$i climatice,structuraurbanisticd
gi tramastralie
dald.Mai frecventse intalnesctrei categoriide sistemeverzi: in pete,in
fhgiigi mixt.
Sistemul in pete - rezulti din r6spdndireaizolatd gi neregulati a
unitdtilor de spalii verzi in teritoriul urban,in functie de disponibiliti_
lile de teren.Elementulde legiturdil constituieplantatiilestradale.Acest
sistemestefrecventintdlnit in orage,mai alesin cele cu releastradalE
neregulatd
gi cu reliefvariat.Esteadoptatgi in oragelemici, undealci_
tuireaestemai simpld:o grddindsauun parc,cdtevascuarurigi bulevardeplantate.
Sistemulin fAgii - reune$tetoatespatiilelibereplantateintr-o relea
continu5,carepoateaveadispozilieradiale,concentricd,radial-concentricd,
longitudinald,transversaldsau longitudinal-transversald
in functie de structura stradalda oragului.Acest si,stem,bazalpe continuitateaspaliilor verzi,
areo bunl eficien{i in exercitarea
functiilorde ameliorarea microclima_
tului gi de diminuarea poluirii atmosferei,dar estemai putin favorabil
pentruindeplinireacomplexi a functieirecreative,
aspectcarenecesit[su_
prafelemari gi mai compacte.
Sistemulmixt - rezultddin combinarea
celorlaltedoudsisteme:este
cel mai frecventintAlnit,adaptindu-se
mai bine restructurdriilocalitdlilor
de ansamblu.
9i asigurdndo mai buni fiurclionalitate
Experienlamarilororageale lumii (Moscova- fig. 42, Oslo,Stuttgart
g.a.)aratdcd distribuliaceamai favorabildestereunireaunitblilormari de
spalii verzi (parcuri,grndini)prin fhgii de 200 - 500 m l6rgime,caretraverseazdoragulgi fac legdturacu o zondde centurd,alcituitddin parcuri
(SoulierL., 1977).
9i pddurisuburbane
La crsareaoragelornoi, aplicareaprincipiilor modemeale urbanis_
mului permiteconceperea
gi realizareaunui sistemeficientde zoneplan_
tate, integratstructuriiurbane(cum a fost, de exemplu,cazul oragului
Brasilia).
in oragelevechi,aglomerate,
deficitarein parcuriqi gridini, cregterca
suprafelelorde spalii verzi se rcalizeazE
mai alesin noile cartierecarese
dezvolti cdtreperiferie.
106

Fig. 42. Sistemulverdeal oralului M oscova,dupdSoulierL , 1977

5.1.2.TIPUBILEDE SPATIIVERZI
Sistemul de spalii verzi al unui ora$ estealcdtuit din diferite categortt
rlc amenajdri,cu implasamente gi mdrimi variate $i destinateindeplinirii
,rrrumitor
functii.
Existd. de asemenea,zoneverzi, independentede sistemul verde urbrur. situate la distante mai mari fa{5 de localitdti gi care au func1ii spc, rllc: plantaiiile cdilor rutiere gi feroviare,unele amenajiri turistice $'a
Sia{iile verzi din interiorul locatitS{ilor cuprind: parcuri, grddini'
,,,'^r,rri,IaSiiverzi gi aliniamentestradalede arbori,planta{iiin jurul unor

tol

tl.tii'i publicc,
plartalirlc
tri'iursarrrbrurirc
dc locuinlc,
a.lcnluii.rcr)clsagisticcdin incintolcinstituliilor,?ntrcprinderilor,
unitltitor social_culrurale,expoziliilor,grddinilorzoologice,
plantatiile
aferenie
cimitirelor,baproducliefloricoli gi arboricoldgi alteplantalii.
zele_de
Unele amenajiri,restr6nseca suprafaJi,au caiactertemporar,fiind
rcalizatein scop de salubrizaregi infrumuse{are,ca etap6de iranzilie pe
terenurivirane,dup6demolarea
unoredificii.
In cazulstaliunilorturistice balneo_climaterice,
spatiileverzi cuprind
.9i
toatezoneleplantate,situatein interiorul
perimetruluiicestora.
Spafiile verzi din exteriorul locatitigilor cuprind:zonede agrement
(pdduri-parc,piduri de agrement,qtranduri
9.a.),pLntalii de-alungul cailor
de transportrutier$i feroviar,plantaliideproteclie(a apelor,solului,loca_
litalilor, staliunilorbalneo-climaterice
etc.)gi unetespaliiverzl,menlionate
in categoriaanterioarl,dacdsunt situatein afaratocafitalitor
lpepiniere,
spaliiverzi aleunorstaliunidecercetare
g,a.).
ln raportcu accesibilitatea
populafiei,amenajdrile
peisagistice
pot fi:
publice(defolosinti generald,
cu
accesnelimitat)_de exemplu,par_
.curile,gridinile gi scuarurilepublice,spatiileverzistradaleetc.;
- cu acceslimitat - de exemplu,parcuritegi
bazelesportive,amenajd_
rile peisagistice
din incinteleinstituliilor,intreprinderilor,
iotelurilor gi restaumntelor,grddinilebotaniceEi zoologice,spatiileverzi de pe ldngdcom_
plexelede locuit, grddinilelocuinlelorindividuale UneGdintie
aces,
9.a.
teaau caracterprivat.
Amenajdrilepublice sunt administratede primdrii, iar cele cu acces
limitat, de cdtrepersoanele
juridice saufizice cirora le suntatribuitespre
folosiresausuntadministrate
decdtreproprietari.
Dupi funclii, spa{iileverzi suntprofilatediferit :
- .- lmenajdri peisagisticerecreative:scuaruri,grddini gi parcuripublice,
pdduri-parc,plduri de agrement,spatiileverzl pentrucopii tineret
itc.;
9i
tloli.i verzi cu profiI specializat:gridini botanicl, grddini paicuri
. .
9i
dendrologice,
rozarii,parcuriexpozi{ionale,
parcurigi giadini zoologice,
amenaj[riledin cimitiregi depe lingd crematoriileuman]el
- spalii verzide tnfrumuseyare:
pe ldngi institulii administrative,
cul_
turale,de invdfiment,de cercetare9.a.,pe ldngdintreprinderi,locuin{e,
unelespaliiverzistradaleetc.;
- spalii verzi deproteclie gi utilitare: plantalille
ciilor de comunicalie,
.
plantatiide proteclieaferentecursurilorqi acumulirilordeschisede
apd,
plantaliide consolidare
a unor terenuri,perdelede proteclie,pepiniere,La_
zeledeproducfiefloricoldpentruplanteledeexterior,gazoniere.
i08

vERZI
SPATIILOR
5.1.3.DIMENSIONAREA
Suprafalatotale $i pe categoriia spaliilor libcrc plantatcdepindcdc
mdrimeatocalitAlii (suprafaldqi numdr dc locuitori), de dezvoltareaurbirnl
qi industriali, de tipurile de clddiri predominantc,dc condi[iile climatrce'
Soluliile de sistematizareadoptatetrebuie sd lind cont de realizarea
unor indicatori globali orientativi (norme de spalii libere plantate pentru
un tocuitor) la nivelul intregii localitdii.
Normele sunt mai mari in oraqelede cAmpie,in climat cu veri cdlduroase$i pe teritorii lipsite sau sdracein pdduri naturale, de asemenea,in
oragelemari, caraclerizaleprin densitatemare a populaliei 9i dezvoltaro
industriald.
in lara noastr6,indicii globali orientativi pentu spafile verzi din perimctnrl construibilal localitiiilor vari udintre 9 gi 26 mp pe locuitor(tabelul l)'
TabclulI
Normelede spatiiverzipe categoriide mtrrimea localitttilor
Habitatul

Numirul de locuitori

Localitatirurale

s.000- 10.000
- 20.000
10.000

Ora$e

- s0.000
20.000
50.000 100.000

sub 20.000

Indicidespatiuverde
5-7
8 - l0
9-13

t2-16
14-20
1 7- 2 6

peste 100.000

in localitalileruralecu perspectivade a deveniorage,suprafelelcdc

spalii libere plantatese vor dezvoltain centrulcivic, pe ldngddotdrilc
pe lengdScoti9i noile construcliidelocuin{e'
social-culturale,
in ansambluisistemuluiverde urban spaliile publice au un rol foartc
lor ar
important,atAtde recrearecat 9i de protectie,de aceeadimensionarca
(tabelul
2)'
global
trebuisi respecteanumitenorme,defalcatedin indicele
Tob<lul 2
Norme orientative pentru unele spalii verzi publice din intriorul orasclor

Mdrimeaoragului
(numdrde locuitori)
sub20.000
20.000- 50.000
50.000- 100.000
100.000

verzi

oe

Fariuri,grddini,scuaruri
9/odin s|Drafataorafului

9-10

ro-t2
11-14

r2-t5

Fa$iiplantatc

mp/locuitor

6 -10
7-tl
8-12
B - 16

2
3
3
5

109

in cadrul proccrrtclorrczcrvirtctlin srrpr.alirla

oraq;uhli,l)oll(lctcatrcbuie sI rcvinl unitirlilormari poisagisticc
(parcurigi gridini).
Pentruspaliileverzi publice din cxtcrionrloragelorsc previd norme
mai mari (M.E.F.M.C.,1980- tabelul3).
Norme orientativ pentru spaliile verzi din exteriorul oraselor

Mtrrimeaoralului
(nr. de locuitorj)
sub20.000
20.000- 100.000
peste100.000
Mun.Bucure5ti

Pddurede agrement
ha/1.000locuitori
15
17
20
30

Tabelul J

Ldlimeamaximda
ineluluide paduri(km)
15
25
40
50

Scuarularc l'uncliadc a asiguraodihnatlc sctlrtilduratila vizitiltorilor,

tlc a farcilitacirculaliapictonilordo la o stratlilla lltir printr-uncadruplantat $i uncori de a ot'ericopiilor dc virsti nricilun loc dc joaci. Unclc souadc punercin valoarea unor
ruri au un importantrol estetic-arhitectural,
cdificii sauzoneurbane.
Numirul si mirimea scuarurilorintr-un oraqdepind de mtrinlea acestuia, apreciindu-seci pentru un locuitor este necesari o norrni medie de
1,5-4 mp de scuar (din defalcareaindicelui mediu global al suprafeleidc
spaliiverzi pentruun locuitor).
in general,scuarurilesunt amenajatecu alei, peluze de iarbd, plantalii
de arbori $i arbu$ti,decoratiuniflorale, uneori fAntAniartezienesaubazinc
omamentale,statui $.a.,alcdtuindcompozilii simetricesau libere, care trcbuie si se integrezearmonioscadrului arhitecturalinvecinat (fig. 43).

5.2. ORGANIZAREA,STRUCTURAREAgt DOTAREA

AMENAJARILORPEISAGISTICE
Atat in stabilireaprogramuluide ansamblupenfiu sistemulverdeur_
ban,c6t gi a programelorfiecirei categoriide amenajdripeisagistice,
pro_
iectareaurmdregte
indeplinireacit mai bunda funcliiloraiestora.
5.2.1.PROGRAME
SPECIFICE
DEARHITECTURA
PEISAJULUT
._ Spaliileverzi profilatepentrurecreare scuarurile,gr[dinile, parcu_
rile, pidurile-parc,zonelede agrement- au o tratarespecificd,in carese
exprimdin modul cel mai larg principiilecompozilionaleale arhitecturii
peisqjului.
In organizarea
generaldqi a pirlilor componente
aleacestora,
seurmd_
re$terealizareaunui ansamblupeisagisticarmonios,in caresuntintesrate
-dupd
dotdrile9i amenajlrilepentruactivitille recreative,
alese9i amplasate
anumitecriterii qi condilii.
SCUARUL
Scuarurilesuntgrddinicu suprafafdrestransd,
de pdndla 3 ha, foarte
frecventintalnitein cuprinsuloragelor.Ele pot fi situateintre str5zi,in
cartierelede locuinfe,in pietelepubliceale oragului,in vecindtatea
unor
ageziminteculturale(teatre,cinematografe,
casede culturd),a unor institulii administrative
cu caracterpublic,in preajmagdrilor,autogdrilor,sta_
tiilor demetrou.
110

Str.!dr

Rrrnul

ffi

,c
a.'

!.rgl-t-l
dupdMarcusR., 1958
Fig.43.Scuarin Timisoara,
Ca dotdri pentru odihnd, sunt nelipsite bdncile; adeseaesteprevlzttt ll
niobilier frx pentrujocuri statice(table, qah9.a)' In cartierelemai linigtitc'
in scuarse poate rezer.tao suprafalddejoaci pentru copiii de vdrsti nticl
Traseulaleilor, ocupAnd15'20 % din intreagasuprafafd,trebuiesi pcrrniti traversareascuarului dupi direcliile dominante de circulatie pictonal5 impusede obiectivelede interesdin apropiere.
Plantatiile se concepastfel incit si ofere zone de umbrd 9i de insorirc,
ldipost contra curenlilor de aer gi, in mdsuraposibilitdlilor, proteclic fall
(lc vccinAtateastrdzilor cu trafic important.
lil

Scu:rnrrilo
tlirrlirlactlilicrilor
ctrlturllcauo trittarc
spccttlil,
eu un caractordccorativmai dcoscbit,mcniti sil scoatiin cvidcnfirrrhitcctura;i
importanlaclddiriirespective.
Mai ficcvcnt,se adoptdsolutii cornpozigeometrice
regulate,uneorichiar arhitecturale;
aici, in plantaliile
lionale
omamentale
ponderea
plantelorsempervirescente
estemai mare.
In tara noastrd,ca $i in majoritatealdrilor europene,scuarulare caracterpublic;in MareaBritanieexisti qi scuaruricu acceslimitat,in folosinlaexclusivda locuitorilorcontribuabiliai uneianumitezone.
GRADINA(PUBLICA)
Amenajare
peisagisticd
cu suprafala
de 3 - 20 ha,grddinaasiguriodihna gi recrearea
zilnici a locuitorilordin zonalimitrofb,pe o razi de I 1,5 km; cuprindeimportantearii plantatecu arboriqi arbuqti(30 - 60 Vo
din suprafald),contribuindastfel,in mdsurdmai maredecdtscuarurile,la
ameliorarea
atmosfereigi a climatuluiurban.
Intrucdt depdrtareade locuintd esteun factor limitativ in frecventarea
de cdtrepublic a parcurilor9i gr6dinilor,in cadruloragelormari gridinile
se amplaseazila nivel de cartiergi complexde locuit. in oragelemici,
grddinapublicdindeplineqte
rolul deparc.
Gridina cuprindealei gi spatiide odihnd,locuridejoacdpentrucopii,
unele construcliicu scopuriutilitare gi de agrement(chio9c,addpostde
ploaie,WC public,uneorirestaurant
saucafeneag.a.),eventualun mic lac
(de exemplu,in GrddinaCigmigiu),locuri pentrujocuri staticepentru
adulli 9.a.,in functiede mirimeaterenului.
De celemai multeori compozi{iapeisagisticb
esterezolvatiin stil mixt.

Fig. 44. Parc Public

PARCUL
Este ceamai mare formatiunepeisagisticiurbani destinatdrecredrii
populaliei,depdqind
20 ha.
Mdrimeaparcurilorpublicese coreleazdcu mdrimeazoneipe careo
deservesc
locuitorilor.Seconsider[cd la 30.000locuitori
Ai cu densitatea
estenecesarun parcsauo grddindmarede cartier,normape locuitorfiind
de 4 - I 1 mp (mai marein oragelemari). in realitate,parcurilesult vizitate
frecventnumai.de15 - 20 % din locuitori,de aceease apreciazd
cd unui
vizitatorii revinin medie20 - 50 mp deparc.
Parcurilese caracterizeazd
prin vegetaliabogatd,cuprinzdndplantatii
intinsede arbori9i arbugti,vastespaliigazonate,
parcursurilungi depiimbare.Adeseaparcul are un microreliefvariat 9i includeun lac, aspecte
careii sporescatractivitatea
(fig. 44).
9i frumusetea

Prin dotdrilesale,parculofer6atatposibilitateaplimbdrii 9i repausulLriin aercurat,intr-un cadrupeisagisticamplugi variat,cAt$i exercitaroa

din sferaodihneiactive(sport,jocuri
tliferiteloractivitdli compensatoare
saua unor activitili cu calactercultural(spectacolc,
in aerliber,agrement)
cxpozitiiin aerliber sauin pavilioaneg.a.).O funclie recreativdcomple-td
poatefi asiguratdde parcurilemari, cu suprafelede peste30 ha (fig. 45).
l')lecuprindterenuride joacd 9i jocuri sportivepentrucopii, tercnuritlc
sport,amenajdrinauticepentruagrement$i sport,teatru,cinematotiral'
l'i
cxpozilii,
siili de lecturdin aerliber,pavilioanepentrumuzicdocazionald,
etc.
rhtiri pentrudistraclie,restaurante
Parcurilemari, fiind destinatepentrurecleareaunui numdrmarc tlc
gi incluzdndobiectivecu mareafluenldde public,seamplascazil
l)crsoane
pi seproiecteazd
linindu-secont deanumirepincipii.
Astfel, dacdteritoriulurbanpermitemai multe opliuni pentruatnplastreaunui parc,se va aveain vederesituareaintr-o zonede maredcnsiseva cstitltc a popula{iei,deficitardin spaliiverzipublice;de asemenea'
urcalitdtii
mediului
qi
pentru
ameliorarea
.nrarazade influentd beneficiul
han. Ca exemplu,in Bucuregtinoile parcuri au fost realizatein marilo

t12

s Afhatccturapcisagcrtr

I t-1

carticrcnou construitc,micsoranddcficitul de spafii verzi din sutl, cst gi

vest(fig. 46).
La proiectareaunui parc se ia in consideralietn coeficient de aglomerare maximd,de 300 vizitatori/ha pentru zona de odihnd activi 9i de
160 vizitatoriArapentru zona de recrearepasivi.

principalelorparcuriln Bucuresti,
Fig.46.Amplasarea
dupdNegruliuFiloftea,1979

Fig. 45. Parcul Killesberg(50 ha- anul 1939),Stuttgart,

dupd MatternH.. 1960

IT4

Numdrul de intrdri $i dmplasarealor se coreleazdcu principalclc zonc

cxterioareinteresate(complexe de locuit $i cartiere de vile), cu structuril
stladal5invecinatd(interseclii,arterede mare circulalie,pielc publicc) $l
(:u capacitateaproiectataa parcului.
In organizareainterioarda parcurilor estenecesardsectorizumt .lfunr
lionald, pentru ca diferitele activittli recreativesA nu se contrariczc. l)c
rrccea,obiectivele care presupuno mare aglomerarea publicului - tcutru,
cincrnatograf,
perifcric,aviurtl
zoni de parc de distrac{ii- se amplaseazd
prcvdzutealei de accescorespunzitordimensionategi eventualparcljc
cxtcrioare,la limita parcului.
Dotdrile qi amenajdrilegeneratoare
de agitalie9i zgomot (zonolcdc
(listraclio,
g.a.)se situeazdin locuriugoraccesibile,
restaurantele
insd la tlisplirnbrlrii;i
trrn(irconvcnabildde scctoarelelinigtiteale parcului,rezervate
lt5

txlihnci.I)c:*t'rr(crcrrtrrilc
tlc sp,r'tsc alcg l.crrri planc,situatctlc p'clcrintirtot porimctral,in apropicrcautrciartcrctlc circulatie.
Pentru fiecare parc este necesarun ,w(t(,r a.lninist rattv_gospoddresc
(sere,rdsadnile,teren de culturi omamentale,construclii diferite); acesta
se amplaseazS.
fie in incinta parcului, separatde zona publici, fie in afara
lui, in imediatd apropiere.
Structura parcului se concepeastfel incAt sd asigureo repartilie teri_
toriald echilibratda diferitelor elementecomponenle.in ansamblu,se apreciazd ca bune urmdtoarele ponderi din suprafala totald:
. 66 - 77 % suprafeleplantategi gazonate;
c l0 - 72 Voalei;
. 5 - l0 % piesede apri;
. 5 - 8 Voterenuri de sport;
. 3 -4%o construclii.
Zonele destinateactivitllilor culturale qi distractivenu trebuie sd
depdgeasci20% din teritoriu, cea mai mare parte a parcului fiind ocu_
patd de spaliul verde propriu-zis.in parcurilemari ciegtepondereapie_
selor de apd,un lac putAnddeline p6nd la maximum 30 % din suprafata
totalA.
PADUREA.PARC
Situatd de obicei in afara perimetrului oraqului, pddurea_parcrepre_
zintd un masiv forestierde peste 100 ha, existentin raza de foloiinld a ora_
gului gi amenajat pentru recreare. Transformarea pddurii se face cu
inter_
venlii minime asupracadrului natural, astfel incdt amplasareadiferitelor
dotdri sd nu compofie defrigiri importante.
In cadrul unei pdduri-parcse prevedeo relea de drumuri rustice gi alei
de plimbare, nedepdgind4 Yo din suprafald.Se impune ca parcajele c6i_
9i
le rutiere de accessd fie situatela limita masinrlui forestiei.
Pentru evitarea degrad[rii pddurii, func1iarecreativ[ trebuie stabilite
la o capacitatede primire de 30 - 60 vizitatori / ha.
Amenajdrile pot cuprinde addposturide ploaie, fhntAni sau cigmele
pentru apd potabild, toalete,sectorzoologic, eventualgi sectorbotanic, te_
renuri de sport, locuri dejoacd pentru copii, amenajdrinautice (dacd existd un lac), teren de camping g.a.
Ariile de joc 9i sport se prevdd in spaliile degajate,nearborizate,putdnd deline pAndla 5 % din suprafalatotald.
116

l r r c i u l r r rp
l l i r l t r r t l opri r r t t l c r t t a t ci t t t t t t r l c rscc p o t r r r c l t t d ;ci i t l t c
,rrrrcrllr.j:rri
tahi'rrii
dc virrarl)L'tllruc(}pii;r tittcrct,ccntrusl)ortivl)cltltu
( llntonar)lor)t,
lt0tcl, tcstattliut(- itr nritsttrain carc pcrntitc vcHctirIiit
lirlcsticlir(la lizicra pirdurii,in zotrclctnai dispcrsarbolizatcsilu nciltlrolizatc).
Dxernpledc piduri-palc sunt BdneasaSr Snagovpentru Bucurogti,
I )un truva la Sibiu, Pddurea Verdela Timigoara,Hola la Cluj-Napocl,
\/ttrt e-Stejdris la Braqov g.a.
Zona de agrement se constituie in afara oragului, cuprinzittll
pirduri de recreare(p[duri de agrement)qi locuri de agremcntin situri
rurturalefrumoase,pe maluriie unor ape (lac, riu), in apropicrcaunrrr
Iocuri de interes istoric sau in teritorii cu functii turistice gi baltrctlc
ttig. 47).

Fig.47, Lont de agrement lingi Amsterdam, dupd Beretld R., 1970

PADUREADE RECREARE
Depdgindin suprafali pidurea-parc,pidurea de recrearefaoc pitrtc
din fondul forestier de interes social. Utilizarea in scop recrcativ, sc

I 17

l i t c c i r r c o n t l i l i i l cp l s t l i l r i i n c s t : l r i r r r b l r tscl r u c t t r r igi i
c o r r r p o z r l r;ct ra _
durii, printr-un rcginr (lc gospotliirircsilvioa, nrcniil
siI asigurofcrmancntavcgctaticifbrcstiere.in acclagitirnp se impune
nioderarea
exploatdriituristice,pentru a nu ise alterafrumuseleapeisagistici
gi
integritatea.
Ca o consecinlda principiilor menlionate,pe teritoriul pddurii
de re_
crearese adoptdo anumitd zonare (FilofteiaNegruliu, l9g0):
- o zond de primire
Si de odihnd, amenajatdpe o suprafalemici, in
mod-asem[ndtorpddurii-parc, cu un anumit grad de prelucrare
gi de arti_
frcializarei
- zonapentu plimbare reprezintn _ g0
75
% din suprafald,pe care se
pdstreazdcaracterulnatural al pddurii;
- o zond de regenerarea arboretelor,
pe circa 5 % din suprafald,unde
accesulpubliculuiesteinterzis.
P6durile de recreare cuprind drumuri forestiere (3 % din
suprafa{i),
parcaJe,poteci pentru plimbare, piste de cdlerie,cu parcusuri
bine studiate 9i semnalizate.
Ca echiparepentru recreare sunt prevAzute,mai ales,in zona
de pri_
mire locuri de campare, locuri pentru dejun in aer liber,
amenaJdripentru
jocuri sportive(tenis de masd,tir cu arcul
$.a.),locuri dejoaca pentru copii,
eventualamenajdripentru canotaj,pescuit.
Elementele constructive simple, ca: refugii, addposfirri,mici
cabane
cu dotdri rustice minime, mobilier rustic (bdnci, scaunedin
butuci, mese),
sursele de apd potabild (izvor, ffintani)
9i unele amenaj[ri gospodaregii
(vatri pentru foc, groapd pentru degeurimenajerebiodegradabile
g.a.) se
amplaseazi cAt mai convenabil pentru a permite o Uirna
agreabild
9i
folosire.
$trandurile fac parte din unele zone de agrement,fiind amenajatepe
maluri de cursuri naturalede api sau de lacuri; ele sunt orgaruzate
pentru
plajd gi practicareainotului, dar gi pentru alte activitdfi (agrement,
locuri
sportive, alimentaliepublicd).
In cuprinsul zonelor de agrementse are in vedere valorificarea
maximd
a valenfelor peisagisticeale cadrului natural, armonizarea
amenajdrilorcu
condiliile 9i fizionomia sitului, uneori infrumuselareaacestuia,
dezvoltarea
peisajului. Totodati se va urmdri ca amplasamentele
unor dotdri gi modul
de rezolvaregi exploatarea acestorasd restringi la maximum
lmpactul ne_
gatrvasupramediului.

A M l r N n i A I { l l l l ' l I S A ( ; l s l l ( ' l r l ) l N Z ( ' N l 1 l ' l ll t l l t l S ' l l ( ' l i

pc
Spuliilc vcrzi tlin stuliunila de odihnd $i trulun'e"l sc atrtcnajcazi-t
lllitl
pondcrc
o
insit
,ucloagiprincipiica;ii spaliilcvcrzi urbanc,avintl
rrr:rlcdc lnsatnblu.
balneareetc. sunt cuprinscin cltVilcle, hotclurilc,stabilimentele
pentruplimbare,odihnir,cxcr,lrul unor vastearii plantate,amenajate
, rlii fizice, sport, agrement.Plantaliile pot fi nou createsau rezultl tlin
'.rstcnlatizareagi completareavegetalieiexistente(pidure, dumbravii)'
complexelede sinAtatedelin in accst
tlr)itdtile de cazare,restaurantele,
,ltlru peisagisticgeneralqi amenajiri in administralieproprie,cu ilcccs
l l r l ll t a t .

Campingurile iau o mare extinderein cuprinsul zonelor de intcrcs lttrrsric, ca urmare a intensificdrii traficului auto. Amenajate in apropicrcl
intr-un cadrunaturalpldcut,cu elementede interespcntrtttlt'
Irrcalit6li1or,
tr'rite activitdli (pidure, lac, indllimi stincoase,circuite turisticc $ il )' lcfc
de preferinti pe un sol uscat'nisipos'itt
rrrrrilede campingse amplaseazd
Iocuri addpostitede vint qi de surselede zgomot 9i poluare'
in functie de mdrime, campingurilepot cuprinde: pavilion dc pt t
rnire, dotdri pentru cazare(c[su]e, corturi fixe), punct alimcnttr, grttlt
'lnitar, bucdidriein aer liber, terenuri de joc qi de sport pentru copii ll
l rlulli.
iurnpa."u estefie liberd in cuprinsul terenului dispersarboriztt, lic sc
!l
,rganizeizd pe unitdli de 100-150mp (pentruun cort, un aut()ttrrisnr
arhrrs
cu
vegcta[ic
se
separd
care
variante),
alte
sau
camping
rnobilier de
tivd. Pentru rulote se prevedeo zorrd apdrte,eventual cu facilitili dc crr
r)cctarela curentul electric.
Numirul aleilor carosabileeste limitat la strictul necesar'dc ntultc ot t
l;r o singurdalee,in circuit. La intrare se prevedeun parcaj.
Planta{iaestepredominantatcAtuitddin pdlcuri de arbori qi arbttSlttltrt
vcgetaliaspontane,asigurdndo diseminarea zonelor de insorirc ;i dc ttttt
lrra qi din garduri vii netunse,pentru compartimentarea9i ingritdirclr tcrc
rrului. in vecindtateapavilionului de receplie 9i la intrare se pot platllrl
llori gi exemplarede arborigi arbuqtiomamentali,preferabilspcciitttttolt'
l()neadecvatecondiliilor zonei'
Spafiile verzi din localiti{ile rurale
in cadrul localitililor rurale, proprietefileindividuale delin pondclca zonelor plantate,care au insd un caracterpredominantutilitar-ccttOmlc.

118

ll9

Slltrliilcvclzr tlc lirlosirrligcncr.irla

suntnraircstrrinsc
eirsrrpl.rrlilir;i
nrai sinrplc ca alcirtuiro.in cornunclcntari,grtitlinu puhlicti St unul sau
citeva mici ,scuarurireprezintdnumai 5-10% din suprafalatotalt a teri_
toriului planrat al localitdlii; amenajArilede pe lAngdclddirite obgteqti
ocupd3 - 5 7o,plantaliilede pe strizi 2 - 4yo, iar perdelelede protectie
cica 5Vo.
Grddina publicd (de obicei, unici) are cel mult 3 - 5 ha, din care 70 _
75%ostnt ocupatecu plantalii de arbori qi arbugti,gazongi floi, lO _ L5go
cu alei, iar restul suprafeieiesteafectatpentru unele dotdri (teren de sport,
loc dejoaci pentrucopii).
In plantalii predomini speciile locale, rezistente,adaptategi care nu
necesitiingrijiri speciale.
Florile, de asemeneaautohtone,sunt adeveratepodoabeale cu4ilor qi
ale strdzilor principale, mai ales in satelegi comunelestrdbdfutede sose_
lele nafionale.
5.2.2.TRATAREASpATilLORVERZTAFERENTEDOTARTLOR
soctAL-cULTURALE,LOCUTNTELOR,
INDUSTRilLOR,
ZONELORDE NOCIVITATE
SPATIILEVERZIDE PELANGAINSTITUTIILE
ADMINISTRATIVE$] CULTURALE
Aceste amenajdri,contribuind la esteticaurband, sunt constituite din
plantalii decorativecare se armonizeazdcu volumele arhitecturale:peluze
de gazon, rabatede flori gi trandafiri, aliniamente,gmpdri libere sau sime_
trice de arbori qi arbugtiornamentali.
Acestea se asociazduneori cu elementedecorativeconstruite sau
de artd plasticd:bazine,fdntdni,corpuri de iluminat, statui,vase,jardiniere.
Astfel de amenajiri decorativepot fi restrAnse,pe suprafeieinguste,
adiacenteclidirilor sau pot fi mai mari, incluzdnd gi elementede circula_
fie pietonal5; pot fi situate atdt in zona publicd, cdt gi in incinte imprej_
muite, avdndacceslimitat.
in cadrul urban, pe ldngd instituliile administrative gi culturale sunt
adeseasituate spatii pietonale cu o tratare esteticedeosebitA,constituind
centrede interespentru viala civicd (fig. 48).
120

Fig.48.Spa{iupietonalpe langi o institutieculturaltr'

1970
duPdBerettaR'

SPATIILEVERZIDE PEL,ANGAINSTITUTIISANITARE$I CURAI'IVIi

dc fc
Pentru asigurareaconditiilor prielnice de refacerea-sAnetdtii9i
san cuperarea fo4-eide muncd a multor categoriide bolnavi' spitalele$l
pe carc il '()t
toiiile trebuie'sd dispuni de un mediu exterior mai curat'
respectivc'
instituliei
parcul
furniza spaliite verzi din incintd, gr[dina sau
urbanc ;ii
Se considerdnecesarao nolrne de10 mp/bolnav pentru spitalele
populatc'
centrelor
afara
din
tlc 150mp/ bolnav pentruinstitu{iilecurative
12l

Amcnajdrilccuprindspalii pcntruplimbare odihnal;i, tlupii

caz,
9i
terenuri pentru recuperarefizici, solariu,umbrar, chiosc.
Plantaliile,prin distribuliaEi alcdtuirea
lor, suntmenitesa separeacesre
amenajiri de surselede stres(alei carosabile,parcajeinterioare,
strdzi adia_
cente,vecinitAli indezirabile) 9i s6 ofere proteclie impotriva
curenlilor de
aer, sd asigurezone diferenliate ca grad de insorire, ,i ut"oo"".
zgomotul
extenor.
PARCURILESPORTryE
in cuprinsul parcurilor destinate activitiilor sportive, spariile
_
verzi
delin numai circa 30 yo din suprafatatotalA.
Sistematizareageneralddepindede amenajdrilegi construcliile
incluse:
stadion,terenuripentru diferite discipline spoitive, sili de sport, piscind
in
aer liber qi acoperiti, grupuri sanitare,vestiare,clddiri administrative
etc.
Intrdrile qi releauade circulalie interioarEtrebuiebine dimensionate,
pentru
a satisfaceperioadelede maximd aglomerafie,generatede competiliile
de
mare lnteres.
Plantatiile sunt subordonateorganizdrii funciionale a parcului,
avdnd
rol de separaliegi de creare a unor volume vegetale care echilibreazi
supra_
felele deschiseale terenurilor de sport. Se utilizeazd plantalii
de alinia_
ment, perdele gi ecraneverzi de separalievizuald, garduri vii
de diferite
indltimi, amenajiri decorative (la intrdri gi in veclndtateaconstrucliilor
lmportante).
Natura gi dispunereaplantatiilor nu trebuie sd incomodezeactivitatea
pe terenuri. Se evitd umbrirea suprafe{elorde joc gi ciderea
de frunze 9i
fructe. De asemenea,se line cont de ailuenla riare a publicului
in zile de
competifii; pe traseulde accesgi evacuarese vor plania specii
robuste,iar
gazonul din acestezone se va alcitui din ierburi rezistente
la cdlcare.
SPATIILEVERZIPENTRUCOPII$I TINERET
Sunt amenajdride diferite mirimi, de la ariile de joc de pe
ldngd lo_
cuinle, p6nd la parcuri specialcreate.
Terenurile de joacd din cadrul ansamblurilor de locuinfe gi
din cu_
prinsul parcurilor qi grddinilor se amenajeazd
pe categoriide vdrstd.
Pentru copiii preScolari se prevdd unitili minime de 400
mp, dotate
cu un bac de nisip qi diferite aparatepentrujoc (leagdne,leagine
rotative
pe pivot, balansoare,spaliere,tobogane,piramide de butuci pentru
cdtdrat
etc.),servindla joaca simultanl a 30 _ 40 de cooii.
122

aocstort(pozi1ic,(fislrtnlc)
sc vit linc cottttlc cinctrtahr arnplasarca
copiilor.
trcirdil'critcloraparateastf'clincdtsirsc cvitc irccirlcutitrca
uniti(i dc circa 1000nrp,splPentrtcopiii de 7 I0 .r/risuntnccesare
tereninierbat pcntru
pentru
40
50
de
copii,
cuprinz.iind
convenabil
1iu
joc
pentru
adecvatevdrstei,aparatede gimnasttcit.
locuri sportive,aparate
15 ani se prevdd spalii mai mari - unit[fi dc
Pentru copiii de I1
, irca 3500 mp - care se amenajeazdpentru jocurile cu mingea (baschct,
volei,fotbal g.a.).
Terenurilerezervatecopiilor se amplaseazdla distanleqi in pozilii conr,cnabilefa{d de locuinfe, pentru a nu deranjaprin zgomot, iar in parcuri
sc dispun mai departede zoneledorit liniqtite.
$i in incintele instituliilor de educa{ieqi invdldmdnt se amenajeazdtcrcnuri pentru recrealiegi jocuri in aer liber, insolite de plantaJiide separa1ic,de umbrire, de proteclie. Pentru cregegi cdmine esteindicatAo norml
nc 20 - 25 mp pentru un copil, iar in qcoli, 5 mp de plantalii 9i 1,5 mp de
rcrensportiv pentru un elev.
Grddinile Si parcurile speciale pentru copii trebluie create intr-o marricrS.
care sd suscitegi sd menlini interesultinerilor vizitatori. Acesteaculrlind dot[ri foarte variate: echipamentepentrujoc (similare celor men{ionirtemai sus),piste pentru patine cu rotile, triciclete, biciclete, carturi 9.a.,
lrrzine pentru inot, patinoar,mini-golf, terenuri de sport, sdli pentrujoouri
ruccanice,instalalii electrice sau mecanicetipice parcurilor de distraclii,
tlotdri pentru activitili instructiv-educative(sdli ds lucru, sdli de expozifitr
;i de reuniuni, biblioteci, mici grddini botaniceqi zoologice 9.a.).
in parcurile specialepentru copii, cifrele orientative pentru ocuparcil
tclenuluisunt:plantalii50%, locuri dejoaci qijocuri sportive20 %, spalii
tczervatepentru invlfimant 5 %, spalli pentru studiul $tiinlelornaturii 5 '2,,
;ici 8 7o, ape4 Vo.
Plantaliile, pe l6ngi func{iiie cunoscute,au unele particularit[li: clc
trcbuie sd creezeo ambianld de bund dispozilie (o mai mare varietatocoIoristicdin anumite zone gi, din contrd,un fond vegetalmai neutru pcntru
panourile gi construcliile viu colorate, arbugti tungi amintind formc tlt:
;rnimale,labirinturi din garduri vii etc.), sortimentul vegetal nu trebuic sir
rncludd specii cu organe aerienetoxice (oletar rogu, salcAmgalben, tisir
1..a.);se eviti folosirea in gardurile vii de imprejmuire a terenurilor ilc
loacdatdt a speciilorcu ghirapicAtqi a celor cu slabl rezistenldmecanicit
ttlc exemplu,buxus).
Terenuriledejoacd pot fi inierbate,cu incadriri din plantaliicu caractcr liber (masede arbuqtigi grupuride arbori)sau,mai adesea,sunt orga-

123

rlizatcpo ariibinooonturirtc,
a$tcmutc
cu pir:trig
sauounisilt;;idolinritatc
prin gardurivii tunsesaulibere.
Releaua
de alei se limiteazlla strictulnecesar,
copiiipref'erAnd
ariile
joc
de
cu asiai zonelecu instalaliide distraclie.lntrdrileseproiecteazd
gurareqi vizibilitatebund,pentruevitareaaccidentelor
la iegireacopiilor
in stradd.
SPATIILE
VERZIAFERENTE
ANSAMBLURILOR
DELOCUINTE
Cartierelede blocuri au importantesuprafelede spalii verzi, care,in
mod normal,fac obiectulproiectdriispecializate
gi suntamenajate
de citre administratia
locali (foto color61).
Estede dorit ca prin planurilede sistematizare
a zonelorconstruitese
se rezervefigii suficientde largi pentruinterpunerea
de plantaliiintre artereleintenscirculategi blocurilede locuinle.
Spaliileverzi din ansamblurile
de locuintesuntorganizatein conformitatecu principiileesteticiiurbane.Mai aleszonelede fafadd,adiacente
arterelorde circulalieimpun o tratarecaresd searmonizeze
cu plantatiile
stradalegi caresi exprimeunitateain varietate.Alegereaspeciilorqi modul lor de gruparetrebuiesd evitemonotoniaunor tronsoaneprealungi,
identiceca tratare,pdstrandu-se
totugiun elementunificator,de exemplu,
aliniamentulde arborisaugardulviu.
Terenulliber de construcliidintreblocuricuprindesuprafeleplantate
qi inierbate,arii de joaci (eventualgi de jocuri sportive),mici spalii de
odihn[, aleipietonale.
Amplasareaplantafiilorse facein corela{iecu pozi}ia,orientareagi
indllimeaclldirilor, luindu-sein considerare
nu numaicriterii estetice,ci
gi functionale.Astfel, prin pozilionareagi structuraplantaliilorse urmdregtediminuarea
curenlilorputemicide aerdintrealiniamentele
de blocuri,
protejareaimpotriva insolatiei excesive,mascareaanumitorconstructii
qi imprejmuireaterenurilordejo acl, ueareade obstaauxiliare,separarea
cole fizice in scopulrespectiriitraseelorde circulatiepietonald(garduri
vii, eventualdublAndgarduriscundemetalice)9.a.
GRADINILE
LOCUINTELOR
INDIVIDUALE
Acesteaconstituieo categorieapartede amenajdripeisagistice
pe suprafelemici, de la 40-50 mp pAndla 400- 600 mp, avAndcaracterulunor
spatiiinchise,delimitatedeimprejmuiri(figurilea9, 50).

r24

-P l97l
Fiq. 49. Grldintr p^rtictrlar6' dupdNourryJ '
b Plan
a - PersPectivtr;

t25

Fig. 50. crtrdinl p^rti(lrlar',, dupdNourryJ.-p., jg.j

Gr5dinapoatefi situatddiferit, in raportcu pozitia

clddirii in parcela
respectivd.
.Grddinile defaladd, atuncicdndau gardurijoasesaupenetrantevi_
zual,pot contribuila esteticaurband.Maiades"uu.ert"
grddinisuntf69ii
destulde inguste,de aceease alegein generalo u.g.iuti.o_umentaldde
talie micd (arbuqti,trandafiri,flori) giunul sau m"ai
mulie elementede
verticalitatecarenu incomodeaz6pirnumbrdexcesivd
saudezvoltareprea
-a1..O gridind de fa[add carebeneficiazd.
de o distanli mai mare intre
gu.g
permite
gi
adoptarea
ji,
unei solulii de .".unur" vrzuali dinspre
"lti,
stradd(gardviu inalt, perdeadearbugtiinalli
9.a.).
situate in spatelectddirilor de,ce-lemai multe ori oferi
.Grddilill
.
in_
umlrare
$r adapostimpotrivaprivirilor indiscrete(fig. 51). Ele servescca
loc de odihn[ 9i de exercitare.apasiuniip"ot- gre?i"iii;
;;;d;;;
mdrimegi de dorinlelebeneficiarilor,gradinapoaie
o platforml
"up.ina.
de grddini (fotocolor62),eventual
umbritd
de
o pergoti,
1;1T T"bitj"Tl
arbugri,
arbori
omamentali,
bazin
saupiscina,ch]o$c
{on,
T._i11:l"li
oe graclna,mrcr
parcelede culturdpentrudjferiteplante,unele
amenajeri
gospoddregti
(magazie,
mini-serd,curteqi cugcipeotru
s.u.
"ain")
126

in griulinilcnrici, cadrulvogctalsc rcalr

zcazl prcpondcrcntcu plalttc arbust.ivc;pctttttr ,9r"td''"Tjlil{||L!{
rr suplini absenlaarborilor sc utilizcaztiplantc
lgir{itoare care inverzescAi infloresc zidurilc ;i
lirudurile.
Aranjamentul generalal gridinilor locuinlekrr individuale poate fi liber sau geometricasirnetric; uneori se adopti simetria, in cazul grdtlinilor de faladd, cdnd intrarea in cl5dire este
situatecentral.
in clddirile multietajate, lipsa unei gridini
poate fi suplinitd prin amenajareade terasegrddind. Acesteapot fi realizatein principal in
doudmodalitdli.
Cea mai simplS constdin cultivarea plantelor omamentalein vase,bacuri gi jardiniere mobile, al ciror design,mdrimi gi mod de aranjare
permit creareaunei ambianlevegetalecu varietatevolumetricd qi coloristicd (foto color 63).
O altd modalitate esteprevedereateraseicu
plangeerunsistemconstructivspecial(etangarea
lor qi evacuareaapei in exces),care permite incastrareaunui strat de 9ol gi realizareaastfel a
urror suprafele gazonate, decorate cu flori 9i
rnici arbuqti.$i in acesteamenaj[ri, plantele urcitoare detin un loc important in inverzirea pe
verticali, suslinutede pergoleugoaresaudirijarc pe ziduri gi pe panouride treiaje.
in prezent, arhitecfii proiecteazd clddiri
moderne al cdror acoperig cuprinde o gridind
Fig.51.plandgrtrdinil
unicdsauo seriede grddini,contribuind astfel la partiJutartr
peun rereningurr
qilung,dupdPasquier
l l , le.5/
zonaverdea oragului(foto color 64,65,66,67).
gi
irthoteluri,
al
unor
Grddinilc interioare. in cazul unor locuinte dar
stitulii $.a., arhitectura clidirilor este conceputecu unul sau mai nrultc
spalii destinategrddinilor decorative(accesulluminii naturaleprin plafoane, pereti, eventualhidroizola{ii speciale,incastrdride sol).
Grddinile, in func{ie de mirime, pot fi doar contemplatesau pot pcrrnite circulatia interioari qi sta{ionarea.

-@l,flrr

t27

(ionrpozilia
lor poatcoli:ri privitrlrului
scuncdc poisnjrcalizatc
cu
rafinamcnt
artisticgi ingcniozitatc:
aranjanrcntc
de plantclcrnnoasc
gi crbacee,roci,bazincu sauldrdpeqtiexotici,saujeturi de apa,vasede gri_
dind, piesede artdplastici etc. Vegetaliareune$teatat speciide exterior
adaptabile
in astfelde condiliicdtqi plantede interior.
5.2.3.spATilLEVERZT
AFERENTE
CATLOR
DECTRCULATTE
URBANEgt RUTTERE
Cdile de circulaliepublicddin ora$esuntde celemai multe ori inso_
lite de plantalii de diferite categorii,de la simplealiniamentede arbori,
pAndla fdgii verzi cu lelimi diferite,avandrol e-ologic in acelagitimp,
Ai,
estetic-arhitectural.
in condiliileintensificirii traficuluisuprateran
urban,resistematizarea
arterelorde circulaliegi creareaaltoranoi, in cartierelenou construite,
trebuiesd prevaddintegrareade spalii plantate,in func1iede caracterulgi
importanlastrdzilor.Se apreciazic6 oragelede cAmpieirebuies[ aibi cel
pulin 60 Vo din strdziplantate,cifra fiind mai mici in cazuloraselordin
zonade dealuriinaltegi de munte(circa40 % din strdzi).
Plantafiilede aliniamentdin oraSeau roluri multiple:creareade efec_
te arhitecturale
in asocierecu aliniamentele
de edificii ile sn-azii.reducerea
poludriiatmosferice,
ameliorarea
microclimatuluilocal (mai alesprin um_
brireade cdtrearbona trotuarelor9i pa4iala carosabilului,
dar gi prin pro_
cesulde evapo-transpiralie
al maselorde frunze);la acestea
se adausdim_
portanlafunclionald
a plantaliilor,deseparare
a cdilorpentrupietoni$ia cle_
dirilor de traficul stradal,de compartimentare
transversalda arterelormari
de circula{ie(separarea
sensurilorsaua diferitelorcategoriidevehicule).
Tipul de plantalii de aliniamentdepindede ldtimeasi structurareastrd_
zii,
circulatieivehiculelor,intensitatea
traficuluipietonal,ca_
-intensitatea
drul arhitecturalal strdzii,numdrulde etajeal clddirilor,orientareastrdzii
fatdde punctelecardinale(stizile cu dispozitiaN - S suntfoarteinsorite),
instalatiilegi construcliilesubterane.
Sefolosescwmdtoarclecategorii deplantalii de aliniamenr:
- aliniamentdintr-unsingurrdndde arbori(celmai des
intAlnit);
- aliniamentemultiple(cu 2 - 4 giruride arbori,mai
frecvent2):
- aliniamentmixt de arborigi gardviu;
- aliniamentdegardviu.
Plantatiilede aliniamentporfi dispusein moddiferit:pe ambelelaturi
ale strdzii sau unilateral(c6ndtrotuarelesunt asimetricesau stradaeste
128

pr:lapclaturtinsoritir);
Li-V,ttutttitt
rnaiingustl,pe strlzilecu oricntare
trotuirr)9i pc llSii tlc
turi (uiul saudouagiruride arboriinsolintl l'rccatc
sauInultiplusituat
tlublu
,uUiilpa+it. a artereide circulalie(alinianrcnt
simpleseparindtrcic[i decirculafic)'
centraisaudoudaliniamente
uneistrezisuntalcatuite'de regul6'din
Liniile de arbori dincuprinsul
specieila modificaspecie.Pe arterelelungi seadmiteschimbarea
aceeagi
largi' cu mai
pe
arterele
iar
cu altdstradd,
readiieciiei saudupl intersecl-ia
centralese poateplantao speciediferitd fali
multe cdi, in aliniamentele
tratareaunitaril
estepreferabild
de celelaierale.Totugi,din motiveestetice,
ca habitus,talie'formafrunzelor'dcsaufolosireade speciiasemenitoare
ecologic'
but al infrunzirii.comportament
distanfeegaleintre arbori; fac
in cadrul aliniamentelorse pdstreazd
intersecliide strdzi'curbe)'
excepliesitualiileobligate(intr[ri carosabile,
recoundeintervalelesemdrescpentrua seasiguravizibilitatea'Distanta
m'
mandabili fatd de o interseclieimportantdestede25 m' in funcDistanpL deplantare intrearboripe rind suntde5 12
pentru
exem9i ldrgimeacoroanei;maifrecvent'
1iede puteieade creqtere
in arii individualeincastratein trotuare'distanfelesuntdc 7
pfa.ae'sitoat"
'8
6 nr'
m (arboride mdrimeaII)' Distanlafafdde clidiri estede minimum
iar fafi de carosabil,minimumI m'
{69ii de pdmint cu
Pentruarborii plantalipe un rdnd sunt necesare
2 mp ln
lilimea de cel pulin 1,5-2m sauspalii individualede-minimum
dc ntintfie
cazulaliniamenteiordublede arbori,frgiile de soltrebuiesi
iar dismum 3,5 m, situaliein careceledoudgiruri seplanteazidecalat'
distribu{iasimetrici,ardndurilorparalclonccc'
tanlelepe rdndse'mdresc;
sitdun intervalde minimum4 m intre ele(fig 52)'
de cdre urbanigtia arterelordecirculaliemodemc'tcnin proiectarea
ntai
dinla estede a se asiguraplantafiilorstradalespaliica-resd satisfactr
vccide dJzvoltareale arborilor9i sdreducdimpactulctt
uinl necesita6te
derdnirialetrunchiului9i ra(generatoare
nltateaimediatda carosabilului
dedeszdpez'iro)'
murilor inferioare9i de poluarea solului cu substantele
"lnstruc[tunt
in
in Italia, Ministerul LucrdrilorPublicea emis 1966
p"ni- prot"j-"a patrimoniuluide arboriin raportcu siguranfacirculalict
de mlrinrc it
It.aaate",iniicani distanteleminime,distinctepe categorii
urbattc
arborilorgi de importan|da arterelorde circulalie'Pentrustrdzilc
nr itt
l'5
de
de maretrafic, sespecificidistanleleminimefaldde carosabil
medie9i 5 m pentrucci
cazularborilormici,2 m pentrucei cu dezvoltare
maiputemici(BovoG. 9i colab.,1998)
9 . ArhitccturdPcisagcra

129

Tlpuldeplantagl

Arborlpeunrend

fi

Lillimea
fagillor
nepavale
fm)

{^)

-T"'r
+----r-:-Arborioe doudrandu

F glede arbu9u
'oo doueranduri

t-

Arborlpeunrand9l
f6glede arbugtl
pedouerandurl

ac

rrlt-

I ?
\..(
rt..1.lr. ee

Olatanlade pl.ntarg ps
tend
intra rendurlj
(m)

1.1-1-7

5-8

2 . 5. 4

6.8

4.6

5-10

3.5.6

I - 1.5

0.3- 0.5 0.3. 0.5

(gardvlu)

1 . 5- 2

0.3- 0.5 0.3. 0.5

6au
1 . 5- 2
0.5.1

2.4- 3.2

2.4

Arboripe doui randuri

9l fagle de arbu9tl
pe doul rrndurl

I i
t
T
1F
_.t- tr _lr ll
1.4
2.a

1.4- 1.7si
2.1-32

ft .

7 .11
ArborlDetrelrtndurl
14

Fig. 52. Tipuri de plantatii de aliniamentii distanfede plantare

Pentru un aliniament de gard viu, este necesareo ftgie de pdmdnt cu

ldlimea de 0,75 - 1,5 m, in functie de alcituirea plantaliei (un rAnd sau
doud de arbuqti).
La proiectareagi realizareaplantaliilor de aliniament pe strizi se fine
cont gi de distanlele minime fald de instalatiile subterane;ultimele recomanddripentru arbori (Italia, 1998) sunt 4 m fati de conductelede apd gi
canalizare,3 m fatd de conductelede gaz de joasd presiune,2 m fald de
conductelede gaz de inaltd presiunegi cablurile electriceingropate (pentru cablurile electrice gi telefonice intubate nu se previd distanle obligatorii). De asemenea,se ia in considerare9i pozilia diferitelor elementeale
instalaliilor aeriene(stAlpi,cabluri). Pentru arbugtidistantafa{6 de instalaliile subteraneestede 1,5 m.
Aliniamentele stradaledin vegetalie lemnoasdsunt insolite sau nu de
vegetalieerbacee.Fdgiile 9i suprafeleleindividuale de sol pot fr bordate
cu gazon sau /gi cu flori de sezon. In situatia unui trafic pietonal foarte
intens,arborilor plantali in spalii individuale li se prevedeo proteclie special6 impotriva tasdrii solului (implicit a sistemului radicular) - cu grAtarc
saualte modalitdti.
Speciile de arbori pentru aliniamente stradale se aleg dintre foioase,
dupd anumite criterii; acesteatrebuie s[ aibd talie medie, port regulat,
trunchi drept $i coronamentulla cel putin 2,5 m inilfime, sistemul radicular dezvoltat in profunzime (gi nu trasantsau drajonant,deoareceridicd
pavajul sau asfaltul), infrunzire de lungd dwatd, perioadi scurtdde ciderc
a frunzelor; se evitd speciile ale ciror flori gi fructe murdiresc prea mult
stradasau incomodeazi pietonii. Pe lAngdacestecerinle, se impune alegcrea de specii caracterizateprintr-o bund adaptarela climatul zonei gi rezistenli biologicd in mediul urban, unde se poatesuprapuneac{iuneadiferililor factori de stres:secetd,radialia calorici a asfaltului, poluareaatmoslbrei qi a solului.boli gi diunitori etc.
FA$IILEPLANTATEiN LUNGULARTERELORDE CIRCULATII]
Strdzile mai importante pot avea fhgii verzi dispusefie axial, dcsprirlind sensurilecarosabilului,fie lateral, avdndincluse trotuarele.
Pe arterele de mare trafic, este indicat ca fa$iile axiale sd se proicctcze cu o ldlime de 7 sau 14 m, permitAndulterior ldrgirea la ncvoic u
carosabiluluicu cel pulin un culoarpe sens(3,5 m). Plantaliaaxiali poatc
Ii alcituitAin diferitemoduri: aliniamentecontinuede arbon sausccvcrrlu
dc aliniamentealtcrn.lndcu spatii decoratecu rabatede trandafiri;alinia-

nlcntcrnixtcdc arbolri;i gurtlLrri

vii; cortrpozilii
gconrctricc
sinrctricc
sau
asimetrice
din arbugti,gardurivii, trantlafiri,
mai rar i;i flori. in funclicdc
necesitdlile
perspectivei,
ligia axiali poatefi amenajatinumaicu plante
detalie micdpe fondde gazor,.
In cazul unorfA$ii lateralemai largi ale artereide circulalie,trotuarele devin alei pietonale,incadratede plantalii,carepot fi alcdtuitenu numai din aliniamentede arbori ci 9i din grupuride arbugti,gardurivii qi chiar
perdelede vegetalielemnoasd(deexemplu,$oseaua
Kiseleffin zonaMuzeuluiSatuluidin Bucuregti).
F6giileplantateale ciilor urbanede circulatiede{inun rol important
in sistemulverdeal oragului,fiind menitesd facdlegdturaintre scuaruri,
grddini,parcurigi alte categoriide spalii verzi, in scopulunei mai bune
funclionalitili in protectiamediului.
PLANTATIILE
CAILORDECIRCULATIE
EXTERIOARE
LOCALITATILOR
$oselelegi autost'azilesuntinso$tede plantatiicu rol de ghidare9i protec{ie,al cdrormod de trataretrebuiecorelatcu caracteristicile
traseului:
topografie,orientarefald de punctelecardinale,conditiiclimatice,vecindtdli imediate,restricliide circulalie,amenajdripentruparcareqi popas,poduri g.a.
Plantaliile rutiere se dispunla cel putin 4,5 m fatdde carosabil,respectiv 3 m de platformadrumului- distan{Iimpusdde siguranlacirculafiei.
Ele pot fi organizatediferit, in func{iede categoriade drum (9oseanajudeleand,
autostradE),
cu varialiide-alungulparcursului,
imtionald,gosea
pusede schimbarea
caracteristicilor
traseului:
- aliniamentebilateraledin arborila intervalede 10- 15m, intrerupte
in dreptulparcirilor lateralegi in zonelepremergatoare
intersecliilor,pogi
durilor trecerilorla nivel pestecaleaferatd;
- grupwi liberede arborigi arbugticu fizionomiediferitd,caresesucced de-alungul parcursuluila distanlemai mari; aceastdsolutiesuprimi
monotoniagi ritmicitateazonelorumbritegi insorite,superdtoare
pentru
conduc5toriiauto pe unele tronsoaneale goselelor(mai alespe cele cu
orientareSE-NV);
- 9iruri de arboriin perdea(cu intervalemici pe rdnd,de circa2 m) sepot prevedeauneori,pe distanlelimitate,fie pentrumascarea
anumitor
zone,fie pentruo mai bundprotectieimpotrivavdntuluigi depunerilorde
zdpad6;

r32

- pcrdclctlc protcclie;
- plantaliido consolidarca taluzurilor.
Planta(iile autostrdzilor pot fi dispusoatirt latcral (pc zonc limitate)
ciit qi central,separindsensurilecirculaliei.
generiintl
In general nu se planteazi aliniamente de arbori, acest^ea
rnonotoniegi diminuareaatentiei persoaneloraflate Ia volan. In sectoarclc
rnai expuse vdntului, in zonele laterale afectatebenzindriilor, parciriklr,
unitdlilor de alimentatiepublic[, se prevdd perdelede protec]ie din arbori
qi arbugti, de asemenea,in vecindtatealocaiitd{ilor, pentru reducereazgomotului traficului. O solulie adoptatl pe autostrdzileeuropeneeste mrxlclarea in coti pozitivd a terenului adiacenqsub formi de colind alungitd (a-scrndndtoareunui dig de pdmAnt),plantati cu arbori gi multi vegeta{ic arbustiv5, deasi 9i suficient de inaltd, pentru o mai buni proteclie antilbnic5. in zonele in care terenul din proximitatea localitdtilor nu permite rczolvirile menlionate, se amplaseaz[ ecrane antifonice construite, dinlrc
carefac parte gi zidurile plantate;acesteapot fl realizatein diferite moduri
carepermit imbrdcareacu plante (erbaceeperene,liane, subarbu$ti9.a.,cu
rezistenldbund in conditiile date).
Un rol important il au plantaliile anti-far de pe mijlocul unor autostrizi, alcdtuitedin gard viu sau aliniamentdublu de arbugtiinalli, bine ramificali gi rezistenti la factorii de stres.
5.2.4.SPATilLEVERZ|CU PROFTL
SPECTALTZAT
GRADTNILEBOTANICE$I PARCURILEDENDROLOGICE
Reprezinti vaste coleclii de plante, infiinlate in scopul cunoaqteriigi
studierii florei autohtone gi a globului terestru - fiind in acelagi timp,
laboratoarevii pentru aclimatizareagi introducereain culturi a noi spccii
originare din alte zone geogafice. Pe lAngddestinaliaqtiinlificE, ele au gi
rol instructiv-educativ; totodati servesc Ai ca spalii pentru plimbarc gi
odihnd (cu acceslimitat).
in grddinile botanicecu suficienti intindere, ca gi in parcurile dendrologice, organizareagenerali rezultd din imbinarea criteriilor qtiintificc ou
cele peisagistice;dispunereaspeciilor nu se mai face dupi clasificareasistematicepe familii botanice, ci in functie de zonareageograficd9i ecologic6, fiind puse in evidenldasociatiilevegetale.Modul de prezentarea florei influen{eazddelimitarea diferitd a zonelor, modelareareliefului, crotrea de piese de ap[, gmpareacomponentelorvegetatiei.Tratareain acclaqi
I -) -)

timp peisagisticda ansamblului,permite realizareaunei compozilii armonioasegi atractive.Prezen{aunei ape gi a unui relief variat inlesnegtecrearea prin diferite artificii a unor ambian{ecare sugereazdmedii naturalediverse(regiunemontane,pidure, lunc5,miaqtindq.a.),9i chiar scenede peisaj specificeanumitor liri (de exemplu,Japonia).
Grddinile botanice gi unele parcuri dendrologice au gi sector omamental, situat fie la intrare, fie in preajmaclddirii principale,unde sunt reunite
specii, varietdli qi forme horticole cu caracteristicidecorativece sunt puse
in valoareprin modalitdli specificeartei grddinilor.
in lara noastrd,dintre cele mai importante exemple, se pot cita grddinile botanice din Cluj-Napoca,IaSi, BucureSti,Craiova, parcul dendrologic din Simeria qr gr[dina dendrologicd de la Macea (ldngnArad).
GRADINILEDE TRANDAFIRI
Rozariile sunt amenaj[ri peisagisticein care trandafirii constituie elementul dominant al compozifiei. Ele pot fi conceputeca gridini de sine
stitetoare (de exemplu, in unele !dri, rozarii pentru concursurinalionale gi
intemafionale) sau, de cele mai multe ori, ca parte componentda unui
parc sau a unei grddini botanice(foto color 49, 68).
Rozariile mari, cu caractergtiinlific qi de promovare a noilor creatii,
sunt compartimentatein sectoare:coleclie botanicd (specii ale genului
Rosa), colectia propriu-zis[ de soiuri din diverse]dri, planta]ii pentru concurs,plantalii pentru experimentdrietc.
Maniera tradi{ional5de compozi{ie estegeometricd,arhitectural5,dar
se pot adoptagi rezolvdri modeme.Indiferent de modul generalde tratare,
rozariile se amenajeaziastfel incdt si permitd prezentareadiferitelor specii 9i grupe de soiuri, in functie de forma de creqterenaturaldsau condusi
(trandafiri thrAtori, tufe, semi-urcitori, urcdtori, cu trunchi $i coroanAerectd
sau pletoasd)gi in diferite modalitdli de folosire peisagisticd(rabate,grupuri, aliniamente,exemplaresolitare, pentru decorareastdlpilor gi pergolelor etc).
in compozilie pot fi introdusediferite elementeomamentale:vase,statui, pergole, bazine gi frntAni, iar in gridinile denivelate,scdri, rampe, terase. Creareaunor diferenle pozitive de nivel avantajeazdvizitatorii pentru cuprindereavizuald mai largd a aranjamentuluiqi a paletei coloristice
a trandafirilor.
Prezentareatrandafirilor se face intr-un ansamblupeisagisticdin care
nu lipsescarborii gi arbugtii,cu carese realizeazifundalurigi incadrdri,
'1,4

evitdndu-seumbrirea plantaliilor de roze; garduri vii 9i borduri tunse din

Buxus pot delimita parcelele sau soiurile; exemplaresolitare sau grupuri
de conifere qi arbugti sempervirescenlicontribuie la diversificareavolumetriei gi in acelagitimp aducculoarein perioadasezonuluirece.
GRADINILE$I PARCURILEZOOLOGICE
in unele localitdli care dispun de prezenlaunei zone verzi bine arborizate, inglobate in limitele construite ale oraqului (parc mare), se pot amenaja gridini zoologice pe suprafelemai mici, sub forma unor coleclii de
animalemai ales din fauna regionald.
Gridinile zoologice mari, care reunescanimale din diversele regiuni
ale globului necesitd terenuri mari, amenajdri gi constructii speciale,de
aceeasunt preferabil situate in zona suburband,fiind avantajoasi amplasareain cuprinsulunui masiv forestier gi in apropiereaunei ape.
Dacd in grddinile restrAnsecele mai multe animale au regim de cuqcd,
in parcurile zoologice ele sunt expusegi crescutein regim de semi-libertate, fiind grupatedup[ criterii ecologice(habitat,regiune climatici). Conceplia geneml[ qi amenaj[rile peisagisticeau ca scop creareaunor ambianle care se aminteasctunele trisituri ale zonelor din care provin animalele. Se impun modeliri de relief, creareade cursuri de apd, iazuri, planta{ii adecvatereddrii mediului ecologic natual al diferitelor grupe de animale. Suprafalasectoarelorse coreleazdcu numdrul 9i talia animalelor,iar
separarealor se face prin plantalii $i garduri mascate;pentru separareade
alei se prevdd fie ganluri adAnciqi largi, avAndincluse gardurile de proteclie, fie garduri de plasd. Ad[posturile 9i refugiile necesareanimalelor
se mascheazdcu ajutorul vegeta{iei.
intrucdt grddinile gi parcurile zoologice constituie obiective de marc
interespentru public, mai alesin zilele libere, traseulqi l[rgimea aleilor sc
proiecteazdastfel inc6t sd se evite strangul[rile de trafic ai aglomera{iaitt
ariile de mare solicitare.
PARCURILEPENTRUEXPOZITN
Amenajdrile destinate expoziliilor Si tdrgurilor de mdrfuri se inl'iinlcazi in zona perifericd a oragului. Terenul cuprinde pavilioane de cxpozifie, arii de prezentarea exponatelorin aer liber, diferite dotdri utilitarc,
comercialepi de alimentaliepublici, construclii sanitare,circula{ii etc.
spa{iuluiverdese face in concordanldcu caracterul9t arProiectarca
hitccturapavilioanclor.Alcilc dc intraresunt rezolvatc,iIr gcncral,ctt par-

tcrc dccoratcintr-o rnanicrilsirnplir,iar planta{iilcsuntin coarlai marc

parteomogene,
alcltuitedin spcciiascmdnetoare
caportgi colorit.in mdsuraposibilititilor seprevddspaliilargi,gazonate.
Parcurile Si grddinile expoziyionalepentru horticultura omamental[,
existentein unele!iri, posibil gi in Romdniain viitor, sunt specialcon_
ceputepentru^ prezentasortimentulomamentalgi variateposibilit[ti de
amenajare
peisagisticd
(foto color69).
Concepliageneraldeste asemdni.toare
cu a parculuipublic, dar se
acorddo ponderemai mare suprafetelorflorale, atdtin diferite aranjamente
peisagistice,
cdt qi sub formdde sectoare
de colecliide soiuripentruanu_
mite specii,carepot constituiexpoziliisezonale
(deirigi, crizanteme,
dalii
etc.). De asemenea,
vegetalialemnoasdcuprindeo mare varietatede
speciigi cultivaruri;caracterelor
naturalealeplantelorli seadaugdmodul
diferit de conducere
in formeartistice.in dispunerea
speciilordaarbori gi
arbuqtise realizeazd
acordurisezonalecu speciilefloricole.O caracteristicd apartea acestoramenajiriestefaptul c[, periodic,tipurile de decoraqi sortimentele
liuni florale se schimbd,aranjamentele
sereinnoiesc,pentru a sementineinteresulpublicului.
SPATIILE VERZI DIN CMITIRE

Amenajdrilepeisagistice
ale cimitireloralcdtuiesc
unui cadrusobru9i
sistematicorganizat,
al cdruicentrucompozi{ional
il constituieconstruclia
principali (capela,bisericasaumonumentulmemorial).Zonade intrare,
frecventrezolvatdcu una saumai multe alei rectilinii paralele,cuprinde
plantalii dispuseregulat:aliniamentede arbori 9i gardurivii din plante
sempervirescente,
forme arbustivemodelateprin tundere.Alte alei pot fi,
de asemenea,
flancatede arbori sau de arbugticoniferi.Vegetalialemnoas[diseminatiintre parcele,in funcfiede disponibilitd]ilede spafiu,cuprindemai alesarbuqti.Ciza de terendetermin[adesealimitareazonelor
cu vegetaliein favoarealocurilor de veci. Acesteapot fi insolitede tran_
dafiri, borduritunse,mici arboripletogi,tufe de Buxus,dar mai alessunt
decoratecu planteerbacee
perenespecifice.

Cupitolul6

PRINCIPIIGENERALE
DE PROIECTARE
A PEISAJELOR

estecreareade spalii orScopulfundamentalal arhitecturiipeisagere

ganizateale ambianleifizice naturale,caresd permitdo integrarcantrrr
nioasda activit[filor umane.
peisagistamericanJ.O.Simons( 1967),
Conformconceplieiarhitectului
peisajeletrebuieproiectatein viziuneaimbun[t[]irii relaliilor intrc ont gi
oraq,om gi circulalie,om gi om, om gi natur6.Potemcompletaidcilc tlc
nraisuscu necesitatea
considerlriiacestorrela{iiin perspectiva
dezvoltillii continueeconomico-sociale
a societdiii,ca factorobiectival cvolu{r',i
civilizaliei.
impunproicctarcir
Cerinlelemultiple fafd de amenajirilepeisagistice
principii
acestoraprin abordareaconcomitentdawfir
funclionale,eslctit't
gi cultural- istorice.
tompozilionale,ecologice,tehnice,economice
Diversitateaprogramelorridicd problemepeisagisticediferite,in nrportcu temeleacestorprograme.
De la proiectarea
sistemuluide spaliiverzi p6ndla proiectarea
unitdlilor de spaliuverdeestenecesarirezolvareafiecdreiprobleme,frcdndparte dintr-unconceDttotal.unitar.

6.1.PRINCIPII
FUNCTIONALE
Atiit proiectelede ansamblu,
cat $i celepe obiectiveau ca scop,in plinrulrAnd,creareaunorpeisajecaresdrdspundibinefuncfiuniloratribuitc.
O condilie necesardestestabilireafolosinteloradecvate,compalibilitatea funcliunilor proiectate cu trdsdturile sitului (^le terenului propriu-zis gi ale ambianteiacestuia).De exemplu.amenajarea
unui parc,
destinatrelaxdriiqi odihnei,nu estecompatibildcu vecindtatea
unei uzinc
generatoare
de zgomotgi poluare;intr-o asemenea
zondesteindicatdrcalizareaunor plantaliide protectie.Sau:un tereningust,situatintre strizi
de maretrafic poatefi destinatamenajiriide spalii verzi cu funclii estctice qi de ameliorarea microclimatuluiurban,dar nu ca loc dejoaci pcntru conii.
t3'7

Sistematizarea
fiecirui spafiuvcrdc trebuiesd satisfacd ezideratele
funclionale ale programuluigi sd
concordanlaorlanizdrii
cu func_
-alege.ea
_asigure
liile pr.inaranjamentulra{ionalal pd.1ilo,
$l dispu_
"o-ponente,
nerealogicEa dotirilor.
De exemplu,in proiectareaspatiilorverzi stradale,a$a
cum s_amai
..
aratat,seauin vedereo seriedecerinte,depinzdnd
de importanlastrazii:
- protejareacirculatieipietonalede
ceacarosabild;
- fluenlafluxului pietonalqi a celui
carosabill
- accesulbun in imobile qi cu4i,
la trecerilede pietoni gi la stafiile
mijloacelordetransportin comun;
- subdivizarea
traficului (pietoni,pisteciclabile,mai multe piste ca_
rosabile).
Acestor func{ii, care derivd mai ales din aspecteleconstructive
ale
strdzii,li seadaugicelereveninddirectvegetaliei:func1ii
ecologice(ameliorareamicroclimatuluilocal 9i diminuareapoluirii at
nosferei;,aar gi
funcliaesteticd,de armonizarea arhitecturiidiferitea clddirilor,
de creare
a un^r.efeile
prin volumetriaplantaliilor9.a.
_arhitecturale
O
uoordarea programuluide proiectar!esteconceperea
ansam_
.,
, strazn
9u-n1.
- clddiri,circulalie,mobilierstradal,
Dlulur
corpuride iluminat,plan_
tafii,peluze- ca un peisajurbanunitar.
LuAndu-sein consideratie
gi naturatraficului,caracterul indltimea
9i
dominantda cl5dirilor,darqi construcliasubteranl,sestabile$te
sistemati_
zareatransversal5
a strlzii gi ldlimeacomponentelor
sale,inclusiva ariilor
verzi propriu-zise.
Solu{iapeisagisticise bazeazlpe alegerea
gi poziliona_
reatipurilor de plantalii,stabilireaindlgimilorgi formelor,jispunerea
in plan,
aranlamentulspa{iilordeschise(peluze,arii de circulatiegi
stalionarea
pietonilor)- toatepentrua rdspunde
c6tmai binecerinleiorprogramului.
Detalierea
compozilieiperfecteazlsoluliade ansamblupnn alegerea
materialeloradecvate,a formelor,dimensiunilorgi culorilor
acestorasi
pnn relevareaamEnunteloraranjdriiin plan.
In programelespecificede arhitecturapeisajului,indeosebi
..
in parcu_
rile 9i grddinilepublice,funcliunilesuntmult mai complexe,
de aceease
r1pye. ca
organizdrii
generale
sI
permiti
convenabilitatea
^sr_stematizarea
orrenterorlotoslnle(dotdri,activitdlivariate),firi a genera
conflicteintre
ele;de aici seimpunenecesitatea
sectoriziriifunclionlale.
Activitelle careimplicd agitaliegi zgomot(iocuri de joacd,
.
terenuri
instatalii disrractieetc.) sunt-constitoit.io ,oir" separate
de
f,:q:idesttnate
_de
cele
relaxlrii calme.
138

a func{ieirecrcalivcsc rcalizcaziprin alcgcrcit

adecvatd
Rezolvarea
bun[ 9i flucnlacircua dotdrilor,acccsibilitatca
gi amplasarea
convenabil6
(dela cadrulinspafiilor,creareaambianlcinccesare
laliei, dimensionarea
mari).
potrivit
colectivitililor
tim pinl la cel mai larg,
Concordanlaorganizdriicu funcfiile, aSacum aratd O. J. Simons
(1967),trebuieelaboratdin raportcu triirea umand'in scopulrealiz[rii
in acordcu cerinleleqi aqtept[rilc
unui maximumde relatii armonioase,
peisagistice
sd le oferepldcere,confort,
oamenilor,pentruca amenajdrile
relaxare,dar gi frumusetegi un mediubiologicfavorabil.
6.2. PRlNClPll ESTETICE- COMPOZITIONALE
Creareaamenajdrilorpeisagisticese bazeazdpe o seriede principii
estetice- compozilionale,care de la inceputulproiectirii se corclcazil
stranscu cele func{ionale.
Aspectelevizuale,de altfel, sunt celecarerelin mai int6i atenfia9i a
cdror perceptiese imbin6 cu folosinteledirecteqi indirecteale ficcilnti
amenajat.
spa,tiu
Atdt in cadrulurban,dominatde constructii,cAt9i in programelcspcpeisagiscifice de arhitecturapeisajului(parcuri,grddini9.a.),proiectarea
orfiumuselc,
exprime
ticd are in vederecreareaunor ambianlecaresd
fizice pldcute.
dine,caracteristici
in plan
Acestease relizeazdprin: stabilireaunorpropo4ii armonioase
importanlclun()r
subordonarea
gi in spatiuale principalelorcomponente,
general
de organizarcsi'
qi
altele,
modul
fa@
de
volume
spatii,suprafe{e
metricl sau asimetricS,geometriclsau liberd 9i concordanlastilisticil a
de construirea peisajului,armonia$i contrastulformelor,voelementelor
lumelorgi culorilor,rezolvareainteresantia detaliilor,toateconduciindll
o calitateesentiald- unitateacompozitionaldPrincipiilede compozilieseutilizeazddiferentiatin func1iede progrttmelede proiectare.Cadrulcel mai complexqi mai larg de aplicareil con'
stituieparcurileqi grddinile.
mai sussefacein capitolul7
acestorprincipii enumerate
Prezentarea
6.3. PRlNClPllECOLOGICE
ambianleinaturalea omului estein mod firesco pnriccProiectarea
cu elementenaturale,dintrc
vielii gi opereazd
seadreseazd
tareecologicd'.
care,celemai importanteposediviald - plantele.
139

Itroicctitntul
pclsirlltst
itr nrodnccosar
;i nrrrcnirlistrrl
rcspcctil
;;iaplicir
o scrrcdc principiiccologicctlintrcc:rrr:cclc rnaiinrportantc
sunt:cozservsreanediului amhiant,protcjarauqi anreliorareapeisajclor cxistente,osigurarea conditiilor naturale atlecvatecredrii noitor jeisaje,
ln amenajarea
zonelorcu potenlialpeisagisticmare,proiectarea
arein
vederepdstrareatrdsdturilornaturaleimportante,menlinereazonelorde
interesgi de valoarealepeisajuluiexisteninu numaiin scopulvalorificdrii
compozilionale,
ci gi pentruimportanlaecologicda acestora.
Astfel, in pi_
durile-parcfondulvegetalexistentconstituieelementulpeisagisticdtebazd.,
caresepdstraza
pe cdtposibilnealterat$i ceruia,prin organizare
gi dotdri,
i seadaugifuncliiledorite,respectindu-se
rolul siu princlpal,ecoiogic.
Proiectantulambianteinaturaletrebuiesd cunoascd
bine naturi 9i sd
.
adoptesoluliilesaleexercitAndcontrolulasupraei, insdin armoniecu
ea
(SimonsJ.O.,1967).
Microrelieful,solul, subsolui,apele,condiliileclimatice,tipul gi im_
portanfavegetalieiexistentesunt factori majori in proiectareaamenajArilor
peisagistice.
in foartemultesituafiiacegtifactori,*t fuufl in consiieralie
pentrualegereaamplasamentului
unor categoriide spafii verzi, in stabiliiea
anumitorfunc1iialeacestora
(deexemplu,agrement,
camping,$trandetc.).
Trdsdturilenaturale,in functie de caz etrezenlamui lu", a unor depre_
siuni,coline,a uneizoneputemicarborizateE.a.),condilione
azd organrza_
reainterioard,modelarea
reliefuluiterenului,pozilionarea
plantaliil-or,
ale_
gereasortimentuluivegetal.
comportamentului
ecological plantelorpermiteo abor_ Cunoa$terea
dareqtiinlificd a alcdtuiriipeisajuluivegelal.Se arein vede.enu numai
satisfacerea
cerinlelorvitale ale plantelor,dar gi relaliilelor reciproce,rit_
mul decreglergtransformarea
in timp a vegetafieilemnoase,
longwitateaei.
In amenajirilenou create,efectulpeisagisticqi exercitarea
func{iilor
de protectieale plantatiilorse dezvoltdin timp, de aceeaproiectarea
tre_
buie sd asiguredin startcondifiilepentrurealiiareapotentialuluibiologic
al plantelor.
6.4. PRINCIPII
TEHNICE
Proiectarea
peisagisticiridici o seriedeproblemetehnicespecifite,
_
ale ciror rezolviri trebuie si fre adecvatecompoziliei (vizual qi-func1io_
nal) 9i in acelagitimp sdfie carecte din punct di veicre'ecologic.
. Acestprincipiuse arein vedereatdtin apectelemajoreaG concepliei
peisajului,cdt gi in celede detaliu.
t40

lrirtittctsttt tlcvictcatttttti
tclit:litlui,
ctcarr:rt
lactttilot,
Astli'1,nuxlclirlt'rt
(:uIS(lc uplircclarniisoluliitchnicc(pcntnlstahilizirrca
pantclor,cursolidiuca
dcbituluidc curgcrc
rnulurilor,irnpcrnrcabilizarea
albici unui lac, asigrrralca
pcisajului;i ou oondiliilenaturale.
;rapcictc.)cornpatibile
cu caracterul
Accsteaspectese intrep[trundcu celevizuale.De exemplu,amcnajarca unui lac pe un teren in pantd apareca nefireascdpentru un parc; valoriflcareapeisagisticia luciului de apd nu poatefi decdtincompleti, vizibilitatea fiind ecranat[ dinspre baza pantei cdtre digul necesarin aval;
chiar dacd lucririle de rezistenldnu sunt vizibile (taluz inierbat), prezenla
indiguirii estemai pulin estetice.Pe un astfel de mal nu se poateprevedca
vegetaliaspecificd, nefiind posibild creareacondiliilor edafice; de altt'cl,
ruddcinile plantelor lemnoasear putea afecta integritateadigului (cazul
I-acului Morii din Bucuregti,din imediata vecinitate a Parcului Crdngaqi,
ca gi al altor lacuri cu funcfie de acumuliri de apd).
Tot a$a,intr-un parc nu este indicatd consolidareapantelor prin benzi
betonate;este de dorit realizareaunor pante stabile, cu strat fertil de pitrnAnt,care sd permiti imbrdcareacu vegetalie (solulii tehnice: ganpri dc
prizdpentrupdmdnt,speciifixatoarede sol, gazonareacujet hidraulic a.a.).
ln proiectarea componentelor circulaliei din parcuri (alei, drumuri,
sciri, poduri) se adoptdsolutii tehnice care satisfacdin punct de vederc al
siguranlei gi confortului deplasirii (materiale de acoperire,pante, dimcnsiuni ale treptelor, balustrade,ziduri de sprijin etc.), dar care in acelagi
timp, sunt esteticegi se armonizeazdcu celelalteelementeale peisajului.
Un alt exemplu il constituieinstalafiile tehnice; ele se realizeazdastfel
incdt sd nu deranjezevizual, si nu incomodeze frzic, sd nu fie surse de
zgomot in zone dorit mai calme (in parcuri, staliile de pompare a apei in
thntdnile aftezienesau a apei de irigare g.a.).
O implicafie ecologicd a instalatiilor subteraneeste influenla asupra
sistemului radicular al arborilor gi arbugtilor, cu precidere prin limitarca
volumului edafic, dar 9i prin prejudiciile cauzatede unele defectiuni; rildicinile, la rindul lor, pot deterioracanalizareaapelor pluviale qi a cclor
uzate.De aceea,pozilia qi addncimeaconductelorse stabilegtein corelalic
cu planul de plantare sau invers, in situalii obligate, alegereaqi amplasarca vegetaliei se adapteazein funclie de relelelesubterane.

6.5.PRiNClPllECONOMICE
Aspectele
funclionale,
estetice,
ecologice,
tehnicealeunuiprogramso
imbini cu cele economice.Chiar de la inceput, prin modul de abordareal

t4l

proicctariipcisrttisticc
sc .rc in vc(rercvororiricilrca
nlaximtra posibiritiiolcritc
dc
tcrcn$i adaptarca
lilor
lirnclrunilor
yi stabilirca
dottrrilorin ra_
port cu acestca,
aspectc
carcse intrcpltrundcu organizarea
compozilio_
naldgi cu rezolvdrile
tehnice
O compoziliearhitecturali,chiardacdrdspunde
bine anumitorfunclii,
esteadeseacostisitoare,
necesitAnd
o modelareriguroas[a terenului,con_
struclii omamentale
mai numeroase,
realizatedin materialeadecvategi cu
finisajesuperioare,
vegetaliecondusdin formegeometrice
etc.
Soluliile peisagistice,
in foartemulte cazG, sunt alesein funclie de
posibilitdlilefinanciareale beneficiarului;limitareafondurilordetermind
alegerea variantemai pulin costisitoarepentrudiferiteleaspecte
ale
_de
proiectirii.
Astfel, in parcuri,pentrureducerea
cheltuielilornecesare
lucrdr or de
terasament,
in frecventecazuri,.modelareareliefului respectiin mareparte
configuraliainiliald a terenului;alegerea
poziliei unui lac este,din acest
punct de vedere,mai avantajoasd
pe o zondcu concavititi existente:de
asemenea,
un lac nu esterecomandat
sdseamplaseze
pe un terennisipos,
lucrErilede impermeabilizare
fiind scumpe;din contrn,amenaJarea
tere_
nurilor desportestemai indicatdpezonell plane,orizontale,binedrenate.
In proiectarea
tutuor componentelor
peisajuluisepot alegesolutii de
diminuarea cheltuielilor.
Judicioasadimensionare
a aleilor9i a dotErilor,introducerea
in peisaj
a construcliilordecorativein num6rmai mic, folosireade materiale
mai
putin costisitoare{de
exemplu,pentruplantalii,o ponderemai marea pu_
ietilor tineri qi a foioaselorfErdbalotde p6mdnt)- suntnumaicdteva
din
aspectele
carepot ducela un costderealizaremai scAzut.
In proiectareintereseazd
de asemenea
economicitatea
exploatlrii spaverzi,
reducerea
cheltuielilorde intrelinere:rcalizareadipeluzeam_
liilor
ple' undesepoateintroducemecanizarea,
folosireadecorurilorfloralemai
simple,cu o ponderemai marea plantelorperene,limitareamodelirii prin
tunderea vegetatieietc.
Principiul economieitrebuieinsi echilibratcu dezideratulrealizirii
unor compoziliifrumoase,caresi valorificesuperiorfondurilede investi_
fie alocatedebenificiar.
6.6. PRINCIPIICULTURAL. ISTORICE
in siturilecu importanldistorici, fie ci suntde mult recunoscute,
fie
suntrecentdescoperite
gi introdusein patrimoniulnafional(gi universal)
142

trcbuics[ rcsrlc culturilgi civiliznlic.rcnlrzlrcaarnbianlcipcisagisticc

pr:ctct;i si conscrvcaccstcvillori (de cxcntplu,ansambluri
arhcologicc,
cct[[i medievalc,
incintclcunorpalatcA.a.).
Acestdezidcratimplictratdt abordarea
compozilionalicat 9i sotu(ii
plantafiilorseva aveain vederenu
tchniceadecvate.
Astfel,in proiectarea
de accentevolunumaiincadrareaarmonioasd
a construcliilor,realizarea
gi vedericltre anumiteelementearhimetrice,deschiderea
de perspective
tccturale,dar gi evolutiain timp a arborilor,indeosebi,9i a efectelorfizicc
ale acestora.
arborilormari in apropierea
imediatii
Se va evitaamplasarea
a clEdirilor9i in vecindtatea
fundaJiilorruinelorzidurilor gi construc{iikrr
subterane
istorice.CirculatiaproiectatA,
schimbirilede niveI ale terenului
vor aveain vederegi conservarea
arborilorvenerabilidin astfelde situri,
prin^prevederea
unormdsurispecifice.
In ceeace piveqte parcurile gi grddinile cu valoare istoricd, cvnt
sunt:Grddina Cismigiu din BucureSti,grddina Palatului Brdncovene.tctlc
(Bibescu)din Craiova9.a.,esteinrpcla MogoSoaia,Parcul Romanescu
rios necesarca acestorasi li sepistrezeconcepliaqi caracterulin carcau
fost realizate.in acestscopse impuneexistenlaunor documentatiiqi pludirccli i;r
nuri caresd fie pusela dispozifiaprimdriilor,a administratorilor
a proiectantilor,in scopulrespectiriiacestorvalori peisagisticeistoricc.
noi plantlri,
Oriceinterventieimportanti,cum ar fi lucrdrilede restaurare,
unelecorecturiadusevegetaliei,defrigdri,ca gi introducerea
de noi funcliuni / dotbri,trebuiesdse faci in acordcu ptanurilein cauzdgi numaiin
urma decizieiorganelorabilitate,pe bazaconsultdriicu specialigtirccunosculiin arhitecturapeisagerd.
Trebuiemenfionatc[ in cadrul ComisieiNalionalepentruProtcclia
Monumentelor9i Siturilor IstoriceexistdsubcomisiaParcurigi Grddini
Istorice,careareatributiiin acestdomeniu.
Agacum segtie,ca gi in arhitecturi,modemismulgi inovatiasem^anigi amenajarea
peisajelornoi. Insil
festi in variateaspectegi in proiectarea
caracterulspecifrcal unui sit, exprimdndanumitetraditii de culturi qi oivilizatie,cum ar fi, de exemplu,o zoni ruraldmaramureqeand
sauo piafl
urbandcu clddiri medievale,implici tratiiripeisagistice
caresdrespectegi
sdsearmonizeze
cu trdsdturiledefinitoriialeacestora.
Esteinteresantde constatatcd omul modemdoregtesd-gipundamprentaasupraunor situri istoriceexprimdndputemic conceptiilegi atributeleanumitorepoci de civilizatie; mai mult saumai putin controversate,au apdrutmai alesin peisajulurbanastfelde intervenlii,fie pentru
143

inlroduccrcnunor noi f'uncliuni,fic tlin dorinlaschimhtrrii.Iistc sulipia1tra prim[rici din

cicnt sil anrintinr,la noi in 1arl, binc ounoscuta
flragovgi un alt cxcmpluin Franla,la Paris,prezenlapiramideide sticld din pialaPalatuluiLuvru (carezolvarea accesului
principalla muzeu)qi mai nouadecorarea piefeiarculuide triumf Carrousel,
insolitl
de modificiri moderniste
in plantatiilegrddiniiTuileries,din zonaimediat invecinatd.

('upitolul 7

DE COMPOZTTTE
NOTTUNT
DE BAZA9r PRTNCtPil

in aRnrecluRA GRADINILoR

ln arhitecturagrddinilorse lucreazdcu toatedimensiunilespatiului,

peisajecaresuntperceputeatAtprin privireade la distan1tr,
construindu-se
qi implicareavizitatorilorin interiorullor.
clt, mai ales,prin parcurgerea
Ca 9i in arhitecturaconstructiilor,in grddini se creeazd,se organizeazi
gi semodeleazispalii prin intermediulformelorgi volumelor,folosinduse efectede perspectivd,
de contrastgi armonie,de culoare,de umbrdgi
lumind.Arhitecturagridinilor utilizeazdinsdun elementprincipalcareigi
modificdin timp aspectul- vegeta{ia- iar spa}iilepe carele creeazinu
sunt,fizic, rigurosinchisegi nu au volumetriastabilS(datoriti cregterii
plantelor).

7.1.NOTTUNTDE
BAZA
Pentruinlelegereacompozitiilorde arhitecturia gr5diniloresteneceprivindpeisajelegi consfuirealor.
sardexplicareaunornofiunifirndamentale
peisajuluinatural
Aspectelevizualecelemai importantein perceperea
sau amenajats\nt priveli;tile Si perspectivele.Exemplificdrilese referi
mai alesla peisajeleparcurilorgi gridinilor.
Priveligteaesteo scenAa peisajuluiobservatddintr-unpunctavantasauun fragmentdintr-opanoramd9i poatefi
.jos.Ea poatefi panoramicd
vdzutddin variatepozi{ii: din fati, oblic, circularsaulateral.
De exemplu,o priveligtepanoramiciestevedereaampldasupraunui
peisajcu lac carepoatefi admiratde pe o colind;tot priveligti,dar mai
pulin cuprinzitoare,sunt imaginileparfialecare se observi din anumito
pozitii intermediare
gi prin parcurgerea
conturuluilacului(fig. 53).
Perspectivaesteo priveligtelimitatd,o por{iuneincadratia unei priveligti,indreptatdspreun elementsauspreo ffdsAturd
dominanti.
Folosindexemplulanterior,o perspectivd
esteimagineade la distanld,
printr-unculoarvizual creatde-alungul peluzelor,orientatin panti cdtrc
lac qi incadratde plantaliicareobligdprivireain sensuldorit.
l0

Arhitccturepeisagerd

145

Fig. 53. Modulareaunei priveli$ti(panoramictr,fragmentattr,

filtrati prin vegetalie),dupdSinonsJ.O.,1967

O perspectivdestealcituite din:punct de observafie,

punct terminus
(obiectsauscendcaretrebuievdzutd)$i cdmpintermediar.
Pentruorientareadominantda vederii,perspectivaseincadreaziin plan
vertical,inferior qi superior.Planurileverticalepot fi naturale(trunchiuri
de arborigi masede frunzig)sauconstruite(ziduri, coloaneetc.).in succesiunespatiald,incadrdrileverticalepot alcetuiprimul plan,planurilede
mijloc, ultimul plan (figurile54 qi 55).

Fig. 54. Perspectiviincadrati de rrbori columnari

avand ca punct terminus un monument

r46

orientati citre o scen!

Fig. 55.Perspctivicu incadraregeometrictr
a peisajului exterior, dup6TanguyFrdderiqueet. M., 1981

Planurileinferioareapar[interenuluigi pot fi orizontale,inclinate,terasate,ocupatecu iarbd,lucii de apd,suprafelede circulalie(pavate,dalate.asfaltateetc.).

de bollile de frunzigale arboPlanurilesuperioarepot fi reprezentate
-foto
rilor, uneorielementeconstruite(pergoli
color 68, poart[ etc.) sau
(spatiu
trclipsesc
descoperit cerul).Celetrei elementeale perspectivei
buiesdconstituieo unitate.Dacdunul din eleexistdin terengi semenlinc,
celelaltesevor proiectain concordantd
cu el (SimonsJ.O.,1967).
poatefi proiectaticrtsensdirectti invers;seimpuneinsil
Perspectiva
ca imagineacreatdsd fie diferiti, prin cel putin unul din elemente- ccl
terminal.
principalda parculuidc la
Astfel, un exempluclasicesteperspectiva
terasasuperioard
a paVersailles,
careareca punctprincipalde observalie
latului,situati la nivelul corpuluicentralal acestuia;privireaesteatrasil
spreo frumoasdfhntdnl, stribateapoi in lungul unui parterde gazonin
pantd(,,marelecovorverde"),incadratde plantaliigeometrizate,
citre un
147

clcnlcntdonlir)lnt,ult t)llrc biuirrctrgrullsculJrlural

("bazinullui Apolo"),
situatla inccputulaxci mari a nrarcluicanal.Priviti din acestloc in scns
invers,perspectiva
oferdo altdimagine,
a terenului
gi a
in panticrescindd
fhntdniiLatoneicdtrefundalulalcdtuitdepalat(foto color22,23).
Un exempludin lara noastrdesteperspectiva
din parculCarol(Bucuregti),care,in sensdirect,areca punctterminuscolinacu mauzoleul,iar in
sensinverscoloanade apda uneifrumoasefentanisituatdin pialadin fata
intr-ariiin parc@intdnazodiacului,proiectatidearhitectulOctavDoicescu).
Elementulterminal,vizibil integralsau pa{ial, poatefi punct focal
pentrumaimulteperspective.
In funclie de organizarea
compozitionald,
perspectivapoatefi arhitecturald(sauconstruiti),cu toateelementele
- agacum
salegeometrizate
s-aexemplificatin grddinilede la Versailles- darpoateavearezolvdrimai
putin riguroase,pdndla perspectivacu caracter natural, cind elementele
componente
au aparenfa
peisajuluinatural(foto color70).Un exemplude
perspectivd
naturali:culoarulvizualpoatefi alcifuit din masivecu contur
ugorneregulat,
dispusedecalat,darpe aceeagi
traiectoriegi incadrAnd
o pajigte alungiti;prin acestculoar,privireaestecondusIspreun spaliudegajat
in caredomin6un arboresolitar,remarcabil
prin silueti9i masivitate.
Perspectivele
sunt consideratestaticecand,dintr-unpunct fix, sunt
vizute in totalitatealor. Mai adeseainsd perspectivase percepetreptat,
prin deplasarea
privitoruluisprepunctulterminalprin stdmireainteresului
cdtredescoperirea
detaliilorintermediare
ale compozilieiqi prin atraclia
elementului
terminal.
Vedereain perspectivdse caracteizeazdprin anumiteefecte optite.
Unul dintre acesteaestescurtareaaparentd.a distan\elor,caredepindenu
numaide depirtareala careseafli privitorul,ci gi deunghiullui vizualin
planvertical(vederea
descendentd,
ascendentd
saudepe acelaginivel cu al
desfEgurdrii
longitudinalea elementelor
perspectivei).
Totodat[,acestefect
esteinsolit de micSorareaaparentda obiectelorsituatela distangdSi de
deformareafigurilor (de exemplu,observarea
unui parterdreptunghiular
ca un trapezscurtat,a unui bazincircularca unul de formaunei elipsecu
axamicdpe linia devedereetc.)(fig. 56).
De aceea,pentruproiectarea
unei perspective
estenecesarsAse as!
gureo profunzimemarea vederii(distanlecdt mai lungi), iar elementele
de incadraresd conferespatiilorun raportsatisficdtoral lungimii fati de
ldlime.De asemenea,
anumiteelementesituatepe planul inferior trebuie
sd aibdo dispunerepe lungime:de exemplu,in cazulcompoziliilorgeo148

tttotlclclcgcometriccdin ornarnctrice,partcroleEi bazinclerectangularc,

mcnta{iaimbrdcdminliloraleilor q.a.vor li proicctatecu dominanlalungimilor pe direcliapersPectivei.

t=-l

tl

t_t

TI
il

-+

->
/\

-+

/.-\

Ia

Fig. 56. Deformareaoptictra unui parter in funclie de unghiul de observare

sepoaterecurgela anumite4rarhitecturale
in tratareaperspectivelor
tiJiciideproiectarepentrualungireadistanleloraparente(peterenurilecu
lor (cind lungimeaaxeieste
profunzimeinsuficienti)saupentruscurtarea
preamare),in raportcu punctulprincipalde observare'Exemplulgrddini;ste edificator:aici' aleileauun rol importantin astfeldc
ior arhitecturale
rezolvdri"trompe-l'oeil".Astfel,pentruefectulde alungire4 wvi perspc(''
un partersauo
cu partere,la inceputulaxeise amplaseazd
tive organizate
,...r"n1d de parterela dimensiuni9i proportii adecvatespatiului,succcdateapoi cdtie fundal de parteremai inguste;aleile rectilinii laterale'la
mai inguste(fig. 57).
rdndullor, pot fi, de asemenea,
Pentruefectulde scurtare,seprocedeaziinvers:in fundalparterenrat
dimensiunilorparterelor$i
late gi in prim plan mai inguste.Schimbarea
deviereatiaiectorieialeilormai aproapede ax pot secoinciddcu o modificarede cotdsause fac la acelaqinivel. Efectulesteamplificatde plantainsotitoare
tiile dealiniament
t49

I
I

In pcis.rlulurban,un cxcmplupozitivcstcStatuiaAviatorilor,situatii
in axul BulevarduluiAviatorilor din Bucurcqti,oareesteperceptibili ca
un elementdominantin perspectivacreatirdc aliniamentele
de arbori. Nu
acelagi lucru se poate spune despre obiectul de art[ plasticd din centrul
Pielei de Gaulle, subdimensionatqi nereprezentativatat ca punct focal al
unor perspectiveimportante,createde marile bulevardece convergin piafn, cAt9i fald de proportiile spaliului pielei.

7.2. PRtNCrpilDE COMpOZtTtEiN PARCURtgl cRADtNl

t_
Fig.57, Artificii de alungire-(a),i
scurtare(b) optic, a perspecrivei,
dupd LandenneA.. 1997

. I Tod similar, pentruo perspectivdnaturald,ingustareaculoarului

lmdaj, prin.aprcpiereatreptat6a maseloi vegetate,
:t:1i,"^"* unei
crceazd
lmpresta
profunzimimai mari a vederii.La
acest
purti"ipa
li
alegerea
taliei mai mici, a unui colorit mai A*"tr"il
"f""t
t*t"rii
mai fine a
speciilordin planurjleindepinare.
"
Cdnd se inroduce un obiectin cdmpulperspectivei,
acestava fi di_
menslonatin raportcu distanlade observare'qi
mdrimea'spaliului
in care
esteamplasat;daci obiectulesteexistent
(arbore,monumentq.a.),in con_
strulreaperspectiveise rine cont de respect*.;
;;;l;;.
distanrecare
condilioneazlperceperea
lui.
Cdmpulde vederebinocularl,^c^u
cqul imobil, estede 54. pe orizon_
tal[ 9i 37ope verticald,din care10osubplanul
vederiiqi 27o
deasupra;de aceeaobservarea
unui obiectin int"..""ii"f oliigd indepdrta_
rea pnvitorului la o distanldaproximativ
"gi_,
egaldcuiea
mai mare dimen_
sruneorizontaldsaucu dublulinnllimii
obiec"tului.
Pentruobservarea
unui obieci interesantioUetisc,grup statuar,
t_An_
tdnd9.a.),ca partea unui ansamblu,
air""i"
,u?.J"."a,
atingand
de trei ori lndllimealui; situareamai indepirtat[
""tri"det"._ioa o pierdere
a
dominatieivintale aobiectului,de aceea,
d;;il;;;'nct
terminus
al
unei perspective,
estenecesarE
creareaunui culoarde o.i"n,ar" a privirii,
alcdtuitdin planuriverticaledeincadrare.
150

Parcurileqi grddinilesunt crealii peisagistice

unitare,care,prin mijloaceproprii, exprim[ un scop,indeplinescanumitefunclii 9i au un continut artisticde sinestdtdtor.
Integrareaelementelornaturalegi a celor construiteintr-un complcx
de spalii, forme qi volume armonioase,
menitesd asigurerelalii optinrc
pentruom, ca beneficiaral grddinilor,trebuiesdurmezeanumiteprincipii
decompozifie.
Fdrdcunoagterea
poaterezultao inqiruirefird leglturd a diacestora,
feritelorposibilitdtistilisticesauo etalarede efecta materialuluivcgctal,
caretreze$teinteresulprivitorului, dar carenu se ridici la nivelul uncr
creatiiestetice.
Unul din principiile de bazdesteunitatea compozifionali - crcitrc;r
unui ansambluunitarbine exprimat,organizatintr-unechilibruarmonios,
in careuneleelementesuntsubordonate
altoraintr-o inldnluirelogicir.
Unitateaestedati in primul rdnd de dominafiaunui elementprincipal
capul de compoziliesalucentrul compozilional- fald de caresedezvoltri
sistematizarea
intregiicompozilii,prin subordonarea
gradatda tuturorclcmentelorconstitutive.Un astfelde elementpoatefi o perspectivimirjunl
naturaldsauconstruiti(deexemplu,esplanada
din Parcul Carol din llut u
refli, perspectivaprincipall de la Versailles),o clidire principald,o construcliedecorativd,
o intrareprincipal[9.a.
Centrul compozilionaltrebuie sd se impuni in planul de ansamblu
prin importanlagi situaliasa (denumireade "centru" nu estedefinitirdc
geometrie,ci de concentrarea
interesuluipentruzonarespectivd).
ln parcurilede mareintindere,unitateaansambluluiserealizeazd
prirr
intermediulunui centrucompozitionalprincipalgi a mai multorcentrcsccundaresubordonate.De exemplu,in Parcul Herdstrdu din BucureSti,clcmentuldominantprincipal esteperspectivamajord,cuprinzind suita do
l5l

l)urtcrcpo linia intrirri principalc

dc la I,iafal)c Gaullc;conrpoziliisubor_
donate,avind flecareun elementunilicator,suntzonaExpoflorei,insula
trandafirilor,zonanordicd,organizatd
in corelaliecu o altd intrareimpor_
tanti, zonaintrlrii din pialapresei.
, In scuaruri,in gridinile mici, centrulcompozilionalesteunic Aipoate
fi reprezentatde un elementomamental- sculpturd,bazin sau fantand
cu
jocuri de apd,un aranjamentdecorativdin vegetalie.
Grddinilemici ale
locuinlelor,adesea,nu au un centrucompozilionalbine definit,totu$i
un
arbustmai deosebit,un mic arboresauun grup de trandafiripoateinde_
plini acestrol in spaliulafectatvegetaliei;di asemenea,
elementuldominantpoatefi peluzade gazon.
La unitateacompozilieicontribuie9i alteaspecte:
- concordanlade stil a elementelorde construire
a peisajului(deexem_
plu, in amenajdrile
rusticenu seintroducstatuiclasice;intr-o zondcu organizaregeometricdde parteregi bazinesimetriceestenepotrivitl
ampla_
sareauneirocirii de tip peisagerq.a.);
- prezenlaunui elementuniJicatoral secvenlelor
depeisajcare,dupd
caz,poatefi un lait-motival formelogo culoaredominanid,materiarul
de
construclioutilizat,o speciearborescenta
dominantasauo texfurda ri,unzigului dominanteetc. Repetarea
formelorasemindtoare
ale erementelor
sauspaliilor conducela ordinegi unitate,gi anume_ unitateatn diversitate.Repetarea
elementelor
identice,propriimai alesamenajdrilor
clasice,
constituieunitateatn unifurmitate.
Scaracompozifionali esteun alt principiuimportantprin carese
sta. ..
bilegteamploarea
uneicompozilii.
Spaliileproiectatesunt,de obicei,considerate
numaiin raportcu omul
saucu functiunileomului(O. J. Simons,1967).Deaceea,alegerea
anumi_
tor dimensiuniale amenajirilorpeisagisticegi ale elementllorcompo_
nenteale acastorasefacein concordanficu caracterulfolosintei(publicd,
limitatd,familiaH)9i cu funcliileatribuite(odihnd,agremenlspoft
$.a.).
Parcurilepublicedestinatefrecventiriide cdtremaselede oameninecesiti un cadruvast,cu zoneconcepute
la o scardmare,in caredimensiunile impun - alei largi, peluzevaste,piesede arhitecturdin concordantd
cu
z.o1eipe careo definesc,masemari de arborigi arbugtietc.
lnrimga
In teritoriulparcurilorsuntcuprinsezonecu ,ezolvd.ila o scard
mai
micE,subordonare
careasiguriunitateacompoziliei.
Grddinilelocuintelorindividuale,majoritateascuarurilor,pirlile din parc
..
cirora vrem sd le conferimun caracterprimitor gi linigtit se concep
la o
152

scariapropiatido nrisuraomului.Lirginrcaalcilordc pictoni,troptolcsclnormale

seproicctcazidc dimensiuni
decorative
rilor,bdncile,elementele
pentruun numdrmic deutilizatori.
a dimensiuniProporfiile compozi{ieiexprimdcorelareaarmonioasd
peisagistic.
in
ansamblul
lor suprafetelor
Sivolumelor
a propo4iilor,areca sursd
Aprecierearelatiiloroptimedimensionale,
sculpturii,picturii,
arhitecturii,
in
domeniile
valoare
de
analizacrealiilor
arteigrddinilorgi a unorpeisajenaturalearmonioase.
la
Anumiteraporhrride mdsuriplacmai mult decit altele,conducAnd
efectede echilibru,armonie$i contrast'
incercdrilede incadrarein relatii matematicea celor mai frumoasepropenpo(ii au condusdin vechimela stabilireaunor elementeregulatoare
"pro"numdrul
aur"
sau
de
tru crealiilede arhitectwd9i picturd.Astfel
porfiade aur" a fost consideratd1: 1,618.In acestraportal laturilor, de
exemplu,un dreptunghieraapreciatca cel mai pldcutvederii.Printreartigtii Renagterii,Leonardoda Vinci, probabilinspiratde gandireaarhitectului romanVitruviu (sec.Ii.Hr.), a intocmitpropriulsiu sistem,pomind
de la propo4iileunui corp umanfrumosconformat.El a aplicatraportuin toatecreatiilesaleartistice9i ingineregti.
rile clasiceastfeldeterminate
Din acesteincerciri de elaborarea unei geometriia frumuselii,care
sdconducdla efecteesteticesigure,s-auinspirat9i marii maeqtriai arhitecturiigr[dinilor.
in structurarca
Proporliilese concepmai intAi la scaraansamblurilor,
pdrti.
fieclrei
gi
in
cadrul
ulterior
pdrliloracestuia
in parculde la Versailles,Le Notrea conceputdimensiuniindr[zne1c,
neobignuitepandatunci,ale diverselorelementeale peisajuluiin scopul
capd4ile,ca $i ansamblul,sI aibdpropo(ii bune.
folositin mod rafionalde arhitecli'
Principiulproporliilorarmonioase,
fost
aplicat,la inceputintuitiv' in
a
grddinile
arhitecturale,
mai alesin
fErI ciutareaunorrelatiimatematice.
compozitiilelibere,peisagere,
peisagistic[valoroasdexistil
Totugi,se constatdcd in oriceamenajars
gi
raporturibune intre mdrimilepdrlilor elementelorconstitutive,acesta
fiind unul dintremijloacelede realizarea armonieicompoziliei.
Proiectantiiambian{eifizice de azi sunt incd preocupalide gdsirea
modululuisausistemuluimodularaplicabilin activitatealor.
faptulcd relademonstreazi
Conceptiagrddinilormedievaleeuropene
genere.Lzd
monotonie'
fia de egalitatea pdrtilorcomponente
Cu exceptiacazuluicdndse dore$teimprimareaunui caracterde moanumiteracompozilieiunei gddini se realizeazd
notonie,in organizarea
t53

porturiintrcspalii,unelcsubordonendu-sc
altoracamerime$i importanli;
de asemenea,
sestabilesc
anumiteechilibrearmonioase
intrevolumeleve_
getale,intre.acestea
gi peluze,intre peluzegi circulalii,intre zoneleumbrite gi celeinsoriteetc.
Stabilirea proporliilor seface in acord cu scara de realizare a com_
poztliei-Astfel,intr-un scuarmic nu sepoateincadrao fhntdni
monumentald,ci unaalecdreidimensiuniseacorddcu celealespaliului.intr_rnpar",
la.proiectarea_
unei intersectiide alei subformddepia1a,mdrimeaelemen_
telor de incadraregi a elementelor
decorativeinterioarese alegpropo4io_
nal cu ceaa spaliuluicreat,tindndu-secont de distanlelede peiceilie'vi_
zuall: vedereain intregimea unui obiect,plasatcentralsaula maiginea
pielej,necesitdo indepdrtarea observatorului
de doudori mar maredec6t
indl{imeaobiectului.
Proporliile planului trebuie corelate cu efectelevederii in perspectivd,^caresc;)rteazloptic distantelegi deformeazd
figurile.
Incd din secolulal XVIIlea, claudeMollet apreciacEaleilerectilinii
de 300 m lungimetrebuiesi aibdo ldlime de g m, deoarece
perspecuva
aparent,le ingusteazd.
ln parcul Versailles,in scopulmenlinerii
fropor_
tiilor vizualearmonioase,
,,marelecovor verde",situatin axul peispictivei principale,a fost supradimensionat
in lungimedeoarece,
fiind vizut in
pantaugor descendentd
a terenului,el aparemult scurtat,asemenea
unul
parterdreptunghiular.
Armonia gi contrasful - reprezintiun principiucomuntuturorarte_
lor, careexprimdrelaliile de asemdnareSi de difeienliere intre elementele
compoziliei.
Armonia in amenajdrilepeisagistice
decurgedin asocierea
unor forme asemdnitoare
(ale spatiilor,suprafelelor,
volumelor,
- siluetelorvegetale), materialecu texturiaseminEtoare,
culori apropiate.
Armoniasepoaterealizain toateaspectele
vizualeale proiectdrii:ar_
moniapeisajuluicreatcu cel in carese incadreazd,
armoniaformelorde
relief gi ale apelor,a acestoracu plantaliile,u.-oniu in cadruldiferitelor
elementealevegetaliei,armoniatraseeloraleiloretc.
Calitateaarmonieise pierdecu cdt asemindriletind spre identitate,
care devinesupdritoaregi monotond.Aspectelecare deosebesc
elementele care se aldturd potenleazdarmonia.
Diferenfierileelementelorsunt perceputesimultancu asemdndrile,
echi_
librul dinue ele avAndun rol importantestetic.Contrastulse asocrazd
in_
totdeaunacu armonia;el esteatractivc6ndcaracteristicile
diferite suntcom154

plementare(incadrareacu pereli vegetali inalfi a suprafe(eiorizontalc a

unui gir de partere,combinareaunei pete de llori roqii pe fondul verde al
uneipeluzeq.a.)(foto color7 |,72).
Contrastul poate deveniconflict cdnddiferenfelesunt foarte putemlce
gi inestetice(discordanldde stil, de textur[, culoare,formd), generind nepldcere,tensiune.Asocierea simultane a mai multor caracteristicievident
contrastantegi aglomerareacontrastelor agteseazdperceplia vizuali 9i
creeazdo impresie de haos,distrugeunitateaansamblului.
Proiectantul peisagist,in cdutareaarmoniei, folosegtein mod echilibrat contrastul pentruaccentuareaanumitor calitdli ale peisajului, at griia
pd"strdriidominanlei unuia dintre elementelecontrdstante.
Astfel, intr-un peisaj cu forme bldnde de retief, care se armonizeazd
cu mase vegetalecu profil ugor ondulat, relativ omogen, introducereade
grupuri de arbori cu siluete colurnnare reprezintd un contrast plScut, care
accentueMdfondul dominant al formelor calme.
Dacd cele doud aspectecontrastanteau putere egald,efectul vizual se
anihlleazd.
in alcdtuirea plantatiilor armonia gi contrastul igi gdsesccadrul ccl
mai larg de utilizare. Impresia vizuali pldcutd a acestorase realizeaz':l
atunci cind anumite caracteristiciesteticecarediferd evident sunt asociatc
cu armonia altora. De exemplu, se pot asociaarbori qi arbu$ti cu colorit
contrastant,dar asemdn6toriprin habitus gi mdrimea frunzelor sau invers:
se combind specii cu culori apropiate,armonioase,care au insA siluete $i
texturi ale frunzigului contrastante.Este de relinut insd cd efectele de armonie trebuie si prevaleze asupra contrastelor; de asemenea'repetlllit
aceloragi tipuri de contraste in anumite cazuri poate deveni supiritoare.
ECHILIBRULVZUAL
Elementeleunui peisaj natural sau amenajatnu sunt perceputede privirea omului disparat,ca obiectein spatiu, ci ele impresioneazdprin rcla'
liile lor in cdmpul vizual.
Echilibrul optic este fundamentalpentru o compozilie reu$itdin k)atc
artele.El presupunedoud aspecte:ca elementelecompoziliei sd aibi encrgie sau fo4d vizuald 9i ca pozilia lor relativi sd fie apreciatdin raport ctt
un punct sau o axd optic6, careau calitateade a atragesauordonaelementele din vecindtate.
Cea mai simplI expresiea echilibrului estesimetria bilaterald in citc
aranjamentulde o parte 9i de alta a unei axe este identic (foto color 2(r,
28.45).

155

natur[ insdrarcoripeisajulcstocchilibratsimetric;rmaginile
vi.In
zualese caracteizeazd.
printr-unechilibruasimetricsau .ascuns,,(O. J.
Simons,1975)(foto color 32,48).
Intr-o compozitieasimetricd
stabilitatea
vizualdserealizeazd
prin echi_
_._
librareaenergiilorvizualeale unor elementediferitein rapon
cu axa op_
ticn (fig. 58) saupuncul de referinld(foto color3g,55).

tlistanli, subliniazaimportanlazonei gi atrugc atonlia asupraaltor elemente care insolesc aleile de intrare: aranjamcnteflorale,aliniamentede
arbori.bdncis.a.

Fig, 59,Armonie qi cortrast, accentuare

Fig. 58. Echilibrul vizualintr_o gridintr mictr

De exemplu,un singur arboreputemicpoateechilibrapozrlia

unui
grup de arborimai mici; o construcfiein peisajpoateechilibra
o proemi_
nenfda terenului,o colindartificiali arboizati poatefi introdusd
ca elementde contrabalansare
a unui dealexistentS.a.ifoto color9).
ACCENTUAREA
Amplificareaenergieivizualea unorelementealepeisajuluise
facein
scopulspoririicalitdfiiesteticea compoziliei.
Astfel, efectuloptic al unei formepozitivede terenpoatefi
accentuat
.
prindantareacu arbori(fig. 59) gi/sauamplasarea
unorconstruclii.
Margare3intririi principale intr_unparc prin amplasareade po4i
ornamentale,frntAndcu jocuri de apdsauplania{iideosebite,
vizibile de la

r56

insolitde elemente
de accenCentrulcompozilionaleste,de asemenea,
tuare:bazine,decorajiuniflorale carepot amplificarolul estetical unor
constructiiomamentale,combinaliivegetalemai deosebite(foto color 24).
In plantatii, introducereaunui elementcontrastantde culoare,de formd
dominanti
sautalie accentueazi,
scoatemai binein evidenldcaracteristica
cantitativ(speciamajoritard).
Astfel, reieseclar cd accentuarea
se intrepdtrundecu armonia,contrastul, echilibrul aducdndvarietate,ordine gi caracteristicifizice careplac,
incAntd.
in mod deliberat,pentrua creasenzaliiopuse,sepot realizasecvenle
de peisajhaotice,in carese exprim6energiivizualecarese contrariaz5,
genereazd
o anumitdtensiune(de exemplu,pentru unele sectoareale
parcurilorde distractiigen,,Disneyland").
DEMANIERADECOMPOZITIE
CARACTERUL
CONFERIT
compozilionalia parcurilor9i grddinilorsepoaterealiza
Organizarea
pe bazaunui plan simetricsaudin contrd,asimetric,in functiede aspectul
dorit al ansamblului,
corelatcu necesitdtifunclionale.
Simetria, ordonAndriguroscompozilia,poateconferi amenajirii un
caractermonumental,
majestuod,
cAndscaragi propo(iile suntadecvate.
157

rrsll
tln)p i

tarc
ln
de

llu rrr ttruolnt tncS dln ltnltchrtutc,sintctria a dovcnit

o crtrnctc_
itritoric a grrltlinikrr.[{cna;;tcrrrgi trarocului, liind prczcntil
nrutt

rcpliaparcurilorultcrior crcatc;ca rlntinc in continuarc

o tra_
rfronalice igi gdsegtci;i astdziaplicabilitate.

ile arhitecturale,
pe4ilede o regularitate
stricti suntin.rbinatc

tarea
cu aliniament

ce, in careliniile axiale au o deosebiteimportantd:tracu alei care delimiteazdo succesiunede partere,alei

arbori g.a.(fig. 60).

prttcrtticll
t Ipigctlriiciltrctln clotl)cllttcrttlittal
rkrrninuntil
i;i dirccliottirrcl
(carc trcbuic sil aib.I rrtr etrvrtutcAi sulicicntrlcncrgicvizuall). in Iungul
;rxci,dispuncrcaritrnicil a clcnrcntclorinsr4itoarccontribuiela caractcrul
rlrnanric
al spaliuluicrcat.
Proiectarcasimetrici cstc interesantdnumai daci existdposibilitatea
pcrceperiiei ca o unitate,prin observareain cdmpul vizual a ordondrii pdrtilor componentegi a motivelor decorativefald de axa optici. Planul simetric prea larg sau prea intins nu satisfaceacestdeziderat.Din acestmotiv,
in parcurile clasice,s-a adoptatsectorizareacompozitiei prin plantalii care
contureazdanumite secvenleale planului simetric (parcurile Versaillcs,
I{errenhauseng.a.).
Simetria poate fi conceputdgi in raport cu un punct central, cu dczvoltareacompoziliei radial gi concentric.

_ET11 -J-.
.r.

Ordinea9i logica impdrfirii trebuies[ fie evidenteqi sus]inutede o

(fig. 61).
perfectdechilibrarea elementelor

)fl]
6J

tl

'L

Fig. 60. Axe longitudinale,i tmnsyrsalein grtrdinile

simetric

intr-un plan simetric,axelede compozilieordoneaziriguros

peisajul;
o axd importantE,
desfiguratdpe o distanli mare,genereaz;o penpectivd

Fig, 61. Simetriersdiali

a disRitmul regiat al obiectelorgi intervaleloresteo caracteristic5

pozitieisimetrice,controlatide subimpirtjreaschemeiin plan.

158
159

Stilulclasic,ca atare,estepulin folositastizi.ins6strdlucitele

exemple ale grddiniloritalienegi ale marilor parcuribarocerdmin m[rturie a
mdiestrieigi inteligenleicu carecreatoriilor au manevratelementelede
compunerea peisajului,supunindu-leschemelorsimetrice9i tratlrii arhitecturale.
Compozitiasimetrichse poateadoptain prezentin variatesituatii,
mai alespe terenuriplane,fie ca amenajare
unitard(unelescuaruri,amenajiri de corelarea unor clddiri cu alurd9i pozilie simetricd),fie ca sectoareincluseintr-o compoziliemai ampld(parcuri).$i in circumstanlele
unei scdri mai mici, simetriaexpriml direct claritate,echilibru,unitate,
putandu-leimprimacompozilieigridinii.
Simetriapoatefi tratati intr-o manieri caresdnu duc6la monotonie;
de asemenea,
ea nu trebuiesi contravindfolosin{elorincluse,fo(dnduJe
in schemerigide,de dragulgeometriei.
Compoziliaasimetricd estemai subtili Ei mai reconfortantl,fiind mai
variatdgi mai flexibili. Ea poatefi organizatdgeometricsauliber, unitatea rezultanddin echilibrulgi compensarea
elementelor
(fa{i
componente
de o axi opticd).
O compoziliegeometricd asimetricdexprimdo anumitEidee artisticb
prin asociereaformelorsuprafelelor(circulalii,peluze,oglinzi de apd)9i
volumelor (terase,sciri, plantatii, construcliidecorative9.a.) in relatii
rafinatede armonie,contrast,ritmuri variateGg. 62).

t#
I

-nl

.t__

6
I

.:

-->-bE&

I
a I

g-

Fig. 62, Sectorde gridintr geometrictrasimtrictr,dupdLondenneA., 1997

160

in accbinc aplicati'sugereazi
O astfelde manierdcompozilional[,
foarte
interemodeme
t,rgiiimp ordine qi varietate;ea permiterezolveri
santein situatiidiferitedemdrime'formi qi relief aleterenului'
Planulgeometricasimetricestemai ugoradaptabilmoduluide concepconstruitein prezent'El poateaccentua
1ie;i de dislozilie a ansamblurilor
aceeaestemult folosit
plasticeale construcliilorqi peisajului;.de
di"uft,a1if"
i" ,piiiil,i t.t""e (pieleqi strizi piLtonale,spaliileexterioareaferente
I'eriieloredificii publicesauprivate,blocurilorde locuinleetc)'
moduride repot fi, de asemenea'
asimetrice
Compozi{iilegeometrice
din cadrulunui parc'
zolvarepentruscuarurisaupentruanumitesectoare
prin
tn tioateacestecazurinu trebuieneglijatdunitateaansamblului,
asimetrice
geometria
elementdominant,unificator,altfel
"*ir[niu-oo"i
poates[ deao imPresiede confuzie'
caracter
Compoziliilelibere,neregulaleimprimdamenajdrilorfie un
alepeisajului(avdndla bazdanurnaina#al, fie calit[}i plastici deosebite
miteidei artistice,inspiratede stilul peisager)'
Stilul peisageral parcurilorenglize a generatprincipii compozilionale
peisajelorcu trdseturiaproau.[mas 9I astezivalabilein construirea
"are
modemda acestorprincipiireprezintd
oiatedealecelornaturale.Abordarea
careau reaun cdmpde manifestarea creativiti{ii peisagigtilor-contanporani
de exmijloacelor
tizat parcuri li gridini caracteizaieprin originalitatea
presie,in acordcu celedin arhitecturaconstrucllllor'
$i modelatein armoniecu situl' permit
Compoziliilelibere,organizate
tratdri
o mare varieiate in aranjamentulelementelorcomponente'fie in
fie in viziuni mai moderne'
maiapropiatede stilul peisager,
Cinftgu.atiureliefului Ju utp""t mai naturalsau cu onduldriartistic
naturalesaustilizateale apelor'traseelegenesinuoase
claborate,-formele
dup6formelereliefului' gnt,ui q".p,rito*" ale circulalieimodelandu-se
alc
pa.ii.-iiU"* ale vegetaliei,punereain valoarea calitd{ilorpeisagistice
suntnumai
aiimetria9i neregularitatea-spaliilor
lro*pon.nt"to. u"g-etu1i"i,
compoziliilelibere'
cdtevadin a.pect"iecarepersonalizeazd
Aleile permito marevarietatea unghiurilorvizuale,o percepliecomprivitoruluicdtre$r
nleti a obiectelorgi scenelorpeisajuluiprin deplasarea.
priveligtile
9i perspect r u".rt fel seexcludemonotonia,
in jurul acestora.
prin
strepungerr
sau
liber, dirijateprin amplespalii
rivelesucceddndu-se
de arbori9i arbugti'
intremaseleneregulate
libere se poaterealizamaximumdt armonievizuali'
in umena.ia.iie
planuconcomitentiu corelareaoptimda folosinleicu situl, flexibilitatea
diferitelorfunc1ii'
lui oentruintroducerea
ll

Arhitccturdpcisascrl

l6l

ln astf'cldo conrpozilii,in l'uncllcdc ntijloacele

dc exprcsiclblositc,
sepot conferipeisajului
caractcre
dil'critc:pitoresc,
rustic,elegant- rafig.a.
nat,majestuos
ln prezent,in parcuriqi grddinigi,mai ales,in amenajirilepeisagistice
vaste,cu firncfii complexe,se adoptdstilul mixt,prin asocierea
in acelaqi
teritoriu,intr-o compozitieunitard,a manierelorgeometrice9i libere de
tratarea peisajului.Astfel de tratdripermito bundadaptabilitate
a planului la cerinfelefuncfionalegi, in acelagitimp, prin diversitatea
peisajelor,
oferi vizitatorilorimpresii $i trdiri variate.Diferitelesistematiz[riinterioare, cu rezolviri gi caracterediferite, trebuie insd reunite intr-o organizare compozitionaldde ansamblubine studiatd.Regularitatea
schemelor
geometricesimetrice,modelareaarhitecturalia spaliilorse alegmai ales
pentruzoneleintrdrilorprincipaleale parcurilor,pentruaxelegi centrele
de compozilie.Printr-otranziliegradati,schemele
geometrice
cedeazilocul celorlibere,in caresuntmodelatecelelaltezone,care,de reguld,detin
pondereateritoriald.Se treceastfelde la caracterulordonat,disciplinat,
uneorimonumental,cu perspectivede marefo4i, sprepeisajemai putin
constransede aranjamentulde plan, cu libertateamigcirii 9i in caretratareaelementelorde compoziliepot redamai bine armoniadoriti a omului
cu natura.
Indiferentde stilul adoptat- geometricsimetric,asimetric,peisager,
mixt, mai tradilional sau mai modem- in rezolvareagenerald,proiectantul trebuiesI anticipezerelafiilevizualeintre formelegi spatiilecare
alcdtuiescansamblul,rispunzdndbine, in acelaqitimp, relaliilor functionale.
Compozitiilepeisagistice
trebuiesdaibi ordine,dar nu o ordineriguros inchistatdde o geometrieciutati gi plictisitoare,ci o ordinefuncfionali atrdgdtoare,
caresApermitii apariliaefectelorde varietate,interes,surprizd,farmecintimpl6tor.
ORIGINALITATEA
COMPOZITIEI
in creareaunui parcsaua uneigridini sepot adopta,agacum s-amai
ardtat,manierediferite de compozilie,pomind de la acelagiprogramal
proiectdrii.
Fie cd sunt simetrice,fie asimetrice,rezolverile reugiteconferdamenajdrilorpersonalitate.
Vor fi apreciateacelevariantecareexprimi caracterul interesant
Sioriginalal realizdrii(foto color 11,33,37, 38).
162

Doutrcrcatii in situri similare,in caro s-au aplicatacclcaEircguli dc

compozifiesunt diferite prin claritatca,olcgtnla sau supleteadesenului,
prin volumetriacreatd,folosireaabild a luminii 9i culorii 9i prin alegerea
vegetaliei qi a detaliilor decorurilor (dalaje,vase,mobilier, corpuri de ilurninat$.a.).
Proiectantultrebuie si gtie sd aleagdmijloacele de expresiecele mai
adecvatecare, prin mdnuire cu gust, sensibilitate9i inspiralie, sd conduci
la realizareaunei compozilii originale.

(.tlttltilul

t\

ELEMENTELE
COMPONENTE
ALE AMENAJARILOR
pEtsAGtsTtcEglMoDUL
LORDETRATARE

Peisajelecreatede om suntalcituitedin elemente

naturalegi elemente
anificialedin ale_cirorrelatii de asociere
rezultdaspectele
vizualegi func_
lionalealeterenuluiamenaiat.
Dintre elementelenaturale unelenu se pot schimba
sub intervenlia
directi a omului;ele impun anumiteurp""r. .*" ."ralJi"r.-a
adaptarea
solufiilordeproiectare.
Altfll.ynt macrorelieful (talfuritg de munli, dealurile,
cdmpile),ele_
- geologice(fluviile, rdurile
mentele^hidro
taiurite
mari,^ur"u, pe^.u
9i
de apdfreaticI, constituliageologicda terenuhi), cinffie
ae climd, succesiuneaanotimpurilorg.a.
Dintre acestetrdsdfurinatualenemodificabile,
uneleau valoaredirect
peisagisticd
(formemajoreale terenului,apele),iar celelalte
suntcondirii
determinante
pentrunaturapeisajuluiqi pentrumoduldeamenajare.
Un elementnaturalcu rol particularestelumtnaastrald_
in primul
rind a soarelui,dar gi a lunii. Ea reprezintiun factor
compozilionalpe
carepictorii, arhiteclii9i peisagigtiiil folosescin creatiile
lor.
h toateartelevizuale,observarea
in
plini
lumind,
in penumbrdgi in
.
u.mb1a
a diferitelorpd4i ale compozilieiinfluenleazd
p*.p"."u spaliilor
qi volumelor.
grddinica qi in mediul natural,orientarealocului
.in
fatd de punctele
cardinale,latitudineageograficd,
timpul
dium,
condiliileat_
.anotimpurile,
mosferice(norii, cea{a)determind
caliteii diferiteir" rr,nirii in caresunt
perceputepeisajele.Intensitatea unghiulde incident5
9i
al razelorsolare
genereazd,
efectediferite de lumind Si umbre,datoratecomponentelor
tri_
dimensionaleale peisajului(relief,roci, vegetafie,
."rrt-"firl, dar gi re_
fle4iei, scAnteieriisuprafetelor
de apecah-e $i'";d"rl;
migcaresaua
zLpear.
Luminaesteun factorcareimprimdvarietatecompoziliilor
peisagere.
Aceeagiscendde peisaj,vdzutdin decursuluneizile
din acltagiloc, c.eea_
zd impresiidiferitedimineafa,in lumina ditazea
zoniior,in,,aburul',cetei
164

cxlc cston)l)cazil
siluctclc,in suarolcputclrrieirl unrrr:zii
dc varir,in lurrrinir
blindi a amurguluiqi inserlriiqi apoisuhrazclcalgintiiale lunii.
Lumina rcgleazi perceperea
culorilor ;;i tlcopotrivda naturii, texturii
volunretriei
peisajului.
componentelor
Unele spalii ale peisajelorsunt
;l
gi
intunecate,altele luminoase intre ele existd.zone de penumbrd, care
primescnumai o parte din sursade lumind (foto color 73).
ln funclie de variatele aspectegeneratede incidenta gi intensitatealuminii sunt luate in consideralie orientarea gi organizareaperspectivelor
(de exemplu, un culoar vizual umbrit gi o zoni de fundal luminati sporesc
senzaliaopticd de adAncimea terenului, de indep[rtare). Orientareafald
de punctele cardinale are importanld in alegereaamplasamentuluiclddirilor (mai ales pe un lot mic), in pozilionarea qi orientareaunor dotdri qi
amenajdri(foto color 74) carenecesiti fie insorire continud (terenurile de
sport) fie numai dimineata sau numai dupi-amiaza, sau care pot beneficia
in plus de privelipti sub lumina lunii. in consecinld,se stabilescpozitia 9i
densitateaplantaliilor, talia gi habitusul arborilor, ca generatoride umbrd.
Tot in funclie de lumind 9i de cerinlele plantelor fald de acest factor
se alegesortimentul vegetaladecvat.
Elementele naturale cdre se pot modijica gi supune interesului proiectdrii snnt: microrelieful, cursurile de apd, mlastinile, stdncile, solul (modificabil in anumite limite), vegetasia. Cele mai importante vor fi tratate
mai detaliatin acestcapitol.
Trdsdturile naturale existente, proprii terenului, pot fi exploatate,modelate,completatesaucorectatein scopulmodificdrii saucre6riiunui peisaj.
Dintre elementelenaturale,cel mai plastic Ai mai manevrabil este vegeta,tia,nelipsitd in alcdtuireaspaliilor verzi.
Aldturi de componentelenaturale, amenajirile peisagisticecuprind 9i
elemente artificiale, construite, functionale gi omamentale.. alei Si drumuri, pavilioane cu diferite destinalii, terenuri de joacd Si sport, instahlii, fdntdni, bazine, pergole etc.
Principalele elementemateriale pe care le mdnuieqteproiectantulpcisagistin mod diferentiat, in funclie de programul proiectdrii gi caracteristicile teritoriului sunt:
- tefenul;
- rocile;
- apele;
- vegetalla;
- ciile de circulatie;

165

- construc{iile
gi obiectele
decorative;
- construcliilegi amenajirileutilitare;
- mobilieruldeexterior;
- instalaliilegi echipamentele
tehnico- edilitare.
In programelespecificede arhitecturd
peisageri(parcuri,grddinig.a.)
proiectantulopereazd
cu infegul complexde elementeenumerategi cu con_
ditiile gi relaliilepe careacestea
le impunsaule creeazi.
Proiectareade ansambluurmbre$tereunirealor intr-un tot unitar $i
armonioscdruia i se subordoneazd
proiectareafiecirui componentin
Darte.

lcazi cu structurastradal[,locurilede joircilpcntrucopii suntsituatcin

zonelemai apropiatede locuinle,o sursl dc ztiornot(arterede trafic intcns,
gcoald9.a.)saude poluarereclamdcrearea
unciplantatiitampon;solu{iilc
pentruinstalatiiletehnico-edilitare
interioaresuntproiectatein legdturdcu
zoneietc.
celedin releauaurbandadiacentd
terenuluitrebuiebine cuToatecondiliilegeneratede amplasamentul
noscute,in scopulfolosirii creativea tuturortrdsdturilorpozitive9i al dirninuirii sauelimindriiaspectelor
negative.
Terenulin sine,ca elementmaterialal spafiilorverzi,intervinein soprin: mdrime,formd,relief, conditii hidro - geologicc
lulia de amenajare
si edafice.

8 . 1 ,T E R E N U L
TERENULUI
8.1.2,MARIMEA
9I FOHMA
8.1.1.CADRUL
GENERAL
in arhitecturapeisajelorsefolosegte
termenulde sit prin careestedefinit terenulgi ambianlaacesfuia,cu toateaspectele
complexeca rezultat
al condiliilornaturale(climd,relief,sol,subsol,ape,vegetalie
etc.)gi al condiliilor createde om (construclii,instalafii,poluarefizico - chimicdqi fonici, circulalierutieri, feroviar[,aerianietc.).
Agacum s-aaritat anterior,in proiectarea
spatiilorverzi estenecesard
armonizarea
funcfiunilorstabilitecu caracteristicile
sitului.
Cadrulgeneralin careseafld terenuldestinatamenajirii,de exemplu,
sit urban,sit rural, sit marin, sit colinar,sit pe malul unui lac, sit intre strdzi
cu maretrafic, sit in apropierea
unui marecombinatpetrochimicetc.,de_
termindsitualii foartediferite,cu implicalii directein proiectarea
parcuri_
lor, grddinilorgi a altor categoriide spatiiverzi.
Situl rural qi cel natural beneficiazi,de spatiiale cdrorlimite fizice,
de celemai multeori, nu impiedicdvalorificareascenelorpeisajuluiapropiat sauindepdrtat.
Terenulin cadrul urban estein generalinchis,limitat,nu beneficiazd
de perspectivenaturaleexterioare.De aceeala amenajarea
parcurilorgi
gridinilor urbaneinteresulpeisagistictrebuiecreatin insdgicompozilia
respectivd.
Prezenlain apropierea spaliilordensconstruiteale oraguluiimpune
creareaunorrelalii de armonizare
gi de integrarefunctionaldcu acestea.
Vecindtdlilecondilioneazd
organizarea
interioarda spaliilorverzi. De
exemplu,intr-unparcsauintr-o gridini, amplasamentul
intrdrilorsecore166

tipul amenajdriigi scarade rcaliMirimea terenului condi{ioneazd

peisagistic.
zarea ansamblului
c()nlPeterenurilevastesepot organizaspatiiverzicu o functionalitate
plexd,pentruo mareafluenlda publicului,rezolvatela o scardcompozilionali adecvatd(fig. a5).
Pe terenurilemici sepot realizanumaianumitetipuri de spalii vcrzi;
gi o organizarcirt
de primire restrAnsd
soluliileau in vedereo capacitate
concordan{d
cu dimensiunilemai reduseale teritoriului qi cu funcliilc
atribuite.
Forma terenului. Formain plan, defrnitdde limiteleterenuluiinllu
enleazeasupracompoziliei,mai alescAnddimensiunileacestuia(sauccl
pulinuna)suntmici.
Un exempluspecialil constituiefEgiileverzi stradale.Aici, lir[inrcu
mai marea spaliuluipermitesolulii mai variatede proiectarea circulllicr.
a elementelor
decorative,
a mobilieruluistradalqi a plantaliilor,comparltrv
circul;r'
cu strdzileinguste,unde,de celemai multeori, complementarele
tiei suntnumaialiniamentele
de arbori.
in amenajdrilespecificede arhitecturdpeisagerdterenurilelungi pr
ingustenecesititratdridiferitefald de celelargi gi cu profunzirnerctlusii
(fig.sl).
Din punctde vedereal compozifiei,in raportcu direcliaprincipalirtlc
pentruo grddindmicd esteavantajoasd
observare,
o formda terenuluicu
lungimemai maredecitlnlimea(fig.63).
167

Fig.63. Rezolvarepentru o grildini particulari cu terenlngust,i lung

Corelarea
armonioasla dimensiunilor
faceposibildo structurare
gene_
ra16in careliniile principalede vederesi fie orientatepe directiacelor mai
maridimensiuni(deexemplulungimeasaudiagonala
unuidreptunghi).
8.1.3.RELIEFUL
TERENULUI
IMPORTANTA
COMPOZITIONALA
DETRATARE
$I MODURILE
ARELIEzuLUI
Formelede microreliefreprezintdun factorcompozilionalde seami
in creareapeisajuluiparcurilorgi grldinilor.
Terenul,prin configuratialui, ca suportmaterialal vegetatieigi al ele_
mentelorconstruite,estedeterminant
in ordonarea
generalda compozitiei,
in orientareapriveliqtilorgi a perspectivel
or,in realizarca
varietdtiispatiilor gi volumelor.
Pe terenulplan orizontal,volumetriaansamblului
sebazeazd,
in gene_
ral, pe vegetalialemnoasi.Un terencu microreliefmai variat oferdmai
multeposibilitdtigi efectepeisagistice
stabileprin insiqi modelarealui de
la forme arhitecturale
pdn[ la formespecificemicroreliefuluinatural.in
func1iede caracterulcompoziliei.
Acelagi teren poatecuprindesuprafeteplane orizontalesau inclinate,
concave,convexe,accidentate;
combinatiadintreacesteforme,propo4ia
gi armoniadintreeleimprimdcaracterreliefului.
In sistematizarea
verticali a terenuluinu trebuiesd se contravinipu_
temic reliefuluinatural;sepoatedezvoltagi accentua
configuraliainilial[
sausepot creaformenoi necesare
pentruechilibrarea
volumetricda com_
168

falddc rcliclulinifialpot1imai propozilici.in unelcsituafii,intcrvenliile

cheltuielifbartcnrari.
I'unde,insdacesteaanfteneaT?astf'cl
Tratareaterenurilorcu vii gi coline.AEacums-amenlionat,
parcurilor'
de terenurisuntdeosebitde valoroasepentruamenajarea
pot fi
convexitilile
sau
La proiectareamicrorelifului,concavitelile
pdstrate,dar nu trebuiesd se piardddin vederearmoniade ansamblua
compozitieiprin legareaformelorsoluluiintre eleftrd a secontraria.
liniile de
Sefine contde faptulcl aspectulgeneralconcavfavorizeazd
vizuale.
bariere
vedere,pe cind convexitililecreeazi
sausacrificatein
Deniveldrilepot fi modificate(amplificate,atenuate)
generale
a terenuluipena
de
vedere
sau
configuraliei
interesulunei linii
sau vdile existentear fi inutile sau supdrdtoare
tru care bombamentele

(fie.6a).

nlvolaJo

roprofllarspantlua foma tundalurlglecranodoprotgqla

umplutu.! do plmlnt creand movllo ln vedoBa llmlt!.ll dlstanfolordo vdore

tl mld.ll

Inteft3ulul

Fig. 64. Scheme de modificare a reliefului, dupd SimonsJ.O., 1967

169

De asemenea,
se pot creanoi deniveliri susfinindefectclcpeisagis_
.
tice alecelorexistente.
in,func1iede scopulurmdrit gi de configuraliainifiald, pe diferite zone,
terenul se poatenivela in suprafeleplaneorizontalesauin panteregulate,
sepoatemodelain terasesustinutedeziduri de sprijinsuodetulu^ri.
Hn terasarereliefrrlui i se poateimprimaun caracterarhitectural(grd_
dinileclasice, compoziliilemonumentale)
sau mai apropiatde pitoresc
(zonaExpoflorei in ParculHerIstr6u).
reliefulpoatefi corectatpirnvalonamenl_ model5riin
,Deasemenea,
profile larg concavizatecare reunescarmoniosformeleconvexe,plane gi
accidntate
ale solului (fig. 65). Acestmod de fatare, specificparcurilor
in stil peisager,a fost preluatgi in unelesituaJiialeamenaidrilor
modeme.

Fig' 65. schmaaprictrriipe un terenrn panttrfie a varonamentuluifie

a terastrrii.
dupdNeurayG., l97j

Seremarcdin prezenttendintade utilizarea microreliefuluica mijloc

de exprimarea unei idei artistice;de exemplu,un tereninclinat poaiefi
transformatintr-o suitdde trepteapropiate,gazonate,
in carese combind
terasarea
formdndun ansambluarmoniosce amlntesteconli9i valonarea,
170

cu rolul
guraliaunui teatruantic;aici semnificatia
culturullsc impletegte
vizual,peisagisticai, uneori,cu rolul funcfional,partedin amfiteatrupudin lemn.
tirndfi completatcu banchete
verticalda reliefuluiestein strdnsirelaliecu orientaSistematizarea
Acesteaurmdresclinia generalia teraserca dominantda perspectivelor.
grddinileRenaqterii
italiene,ParculCarolgi Parlor gi pantelor(Versailles,
gi incliprin concavizarea
sunt
dirijate
din
Bucuregti
etc.),
cul Herdstriu
(Gridina Circului din Bucuregti,ParculRomanescu
nareavalonamentelor
din Craiova9.a.,fig. 66) sausuntincadratede formecolinarealeterenului
(ParculTineretului din Bucureqti).in modelareade ansamblua unui teren
generalconcave,care
variatca relief trebuiesd domineformeledeschise,
oermito bun[ orientarea liniilor de vedere.

Fig. 66, Crearead valonamentepntru orientareavderilor'

dupd Mattern H., 1960

Uneori, pentru echilibrareaspalialea formelor terenuluise creeazlt

de la
de observare
colineartiJiciale,carepot constitui9i pozitii avantajate
peisajului
parcului.
inlliime a unor sceneale
t7l

S i l t r l r r c t r. o l r r r c l oirr ) s l ) i t l n tl r r . l r r r r l .
1 q 1 1 1 . t1. ;r 1rp1c; t1s ; l c c l r v c l c
.
lllinci_
l ) a l c :s c a r . ci ' v c t l c r c ,i r r g c . c r a l , , l r r r r y r l ; r s r r lract c r a l i si a .
irr l..tlal pcnlru
a nuse.rcduco rniirinrcaaparentria tcrcrul.i
sa' a sectorulurobscryabil.
Colinele se realizeazd,mai.adcsca cu fbrme
in pl;;, ,;;;"g.,,or suruoasc,

modelatein tuncfiede direcfiileprincipaled"

de configuralia
celorlalteelementeprevdzutein proximitate "br.;;;;';;
..ii"rfl"*ale cu o anuff"",
mita sistematizare
a circulatieietc.).Volumetrial";, il;;l; mar
mulreori,
esteasimetrici,cu o cotdp;zitivi dominantd.
unelecompozijiimodeme,corineartificiale,
modelatein forme
,In
neobiqnuite,
neplantare
(foto color 37), au rolui d;;i;.
sculpturale
caremobileazd
anumitespalii(noua.formd
de artd,pai"ia _..landart,,).
Anumite viziuni artisticeau condusla realizarea
d"'.;i;;" geometnzare,
cu organizarea
planurilorjoaselcircutafi, ."","-f unei piese
::.:11r"
de apd$.a.).
permiteo dispunereetaJatd
. . Un relief variat,cu pante.naturale,
a circu_
laliei,cotelemaiinalteinlesnindo burriivizibif
it#ieir" .ot"r.;our".
Uneori,estenecesar5
corectareap(mtelorexistentepentrurealizarea
unui profil armonios,pentruschimbdrilede inclinare
in iazut terasdrii9i
pentruasigurarea
stabilitllii terenului.
Intreruperilede panti (mase.deroci, ziduri de
sprijin,terase)trebuie
sdse_inscrie
intr-unprofilgeneral
armonios.
slstematizarea
verticalda terenuluise studiazdcu multa atentie
gi in
cazulp,roiectiriiunor piesede api (lacuri,pa.ai",
J.
apd)pentruo
perfectdadaptarea formelorreliefuiui:p"rl
fir., "aJ".i
,"r"ruii"nr", p.o_on_
torii, rupturide pantdtrebuiesdpundin valoare
Si,airril?." rntroducerea
acestorpiese.
Tratarea terenurilor orizontale destinateparcurilorgi grddinilor.
Aces_
tea,frecventintalnitemai alesin localitdli,,"";"i;;r#;len1e
peisagis_
tice,de aceeauneledeniveldriexistente;;Urr"
i"ri.ii"ii implificate.De

sepotcreadeniveldri,
prindeblee
siram_

liil^"11J"_llll]jf
lunlrqecu,irr.;;;;;;;;,np#ii.,
blee
demicipropo(ii,coietare

3 niveluri diferine inlocuiescDlenutorizontal

Dcbleu,evnlualcu bazin

112

A s t l c l , s t r p r i r l c l c l ot l r i z o n t l t l cp o l l i s t t p t t s ct i . v n n u x l L ' l i r i i n p r t t l i l t
/ir?rrlc,ascnrirniik)arotcrasirli.
Un asemencamodelaj este specilic Trrrrllrr'lttr dtttivelula clasice (blr-

lingrin) (fig. 67, foto color 29)

Asemdndtorsunt conceputeparterul lntrdrii principale in Parcul Heristriu, cel din Gr[dina botanici din Bucureqtisaudin ParculUniversitdliide StiinteAgonomice din Bucuregti.
Situareaparterelorin coti negativAare ca
scop acccntuareaaparenlaa perspectivelor.
sublinierea caracterului monumental al unei
clddiri sau o mai bund evidenliere a aranJamentului planului solului (modeledin borduri
tunse,flori g.a.).
Astfel de denivel[ri sunt adaptabile9i in
compoziliile asimetrice.insolite de mici taiuzuri sauziduri de sprijin 5i scdriele aducmai
mult[ varietate, nu numai ca priveligte, ci 9i
prin parcurgereade cdtre pietoni a formelor
solului.
Denivelirile pot fi accentuatevizual prin
diferite modalitdli; amplasareaunei oglinzi de
ap[ pe cota inferioard, supraindlprearambleFig.6?.parterebulingrin
ului cu plantalii sau cu elementeconstructlve
in plan9i prolil
(platformd,zid cu jardinieri, pergoli etc.).
Suprafeleleorizontale pot fi in unele cazuri modelate in profle usor
valonatesau conceve:deniveldrile createprin deplasareaunor volume reduse de pdmdnt formeazduqoareconcavitdli 9i convexitdli racordateprelung, cu schimb[ri de cotd nesesizabile$i progresive.
Caracteristiczonelor de parc cu rezolvarepeisagere,valonamentulpc
teren orizontal confer[ peluzelor ample sau unui gnrp de peluze o u$oaril
formd concavd,pe direclia liniei principale de perspectivd.Acest modelai,
pe zoneleugor rnai
insolit de repartizareavegetalieiarbustivegi arborescente
vedere
liniilor
de
9i inldturi monoindlfate, are un efect optic de alungire a
toniaterenurilorplate(de exemplu,unelesectoaredin GrddinaCiqmigiu)'
Creareaunei impresii de relief mai accentuatesteposibile $i necesar'r
in cazul amenajirii unor mici rocirii. Colina proiectati pentru implantareit
rocilor trebuieinsolitede un debleucarefacemai fireasci prezenlael, ctl

113

atat mai mult daceestecuprinsaintr-o modelaregenerallin ugor valonament.

ASPECTETEHNICE DE PROIECTAREA RELIEFULUI

Creareagi corectarea
reliefuluiserealizeaziprin deplasdride pimAnt,
la caretrebuiesi seaibdin vederepe cdtposibilechilibrul tntre ramhlee
Si deblee,intrucdt lucrdrile de terasamentsuntsuntfoartecostisitoare.
Peun tereninclinat,stabilireauneisuprafete
orizontale(platform6,te_
rasd,belvedere)sefaceconformacestuiprincipiude echilibru.Dimensiu_
neaceamai marea teraselorsedispuneparalelcu curbelede nivel.
lo cazulpantelorputemicese evitd construirea
teraselorperfectori_
zontale,atatpentrueconomiede terasament,
gi
cdt pentrufaptul cd inter_
vin anumitedeformdridatorateprivirii in perspectivi.Observatorulplasat
in vArful pantei,privind terasaorizontal[, aresenza[iavjzuald,aunui plan
in contrapantE.
Construireateraseiin plan ugorinclinat d6 impresiaunei suprafeleorizontale.
Inclindrile pantelor sevor proiectain funcfie de unghiul de alunecare
a pdmintului,carevariazdin raportcu texturaacestuia
intre 30 gi 45o(va_
lori mai.m,icipentrusolulargilos,careestemai coezivgi mai stabil).
Inclindrile admisibileale taluzurilorse exprimi prin raportul intre
indltimeagi proiecliataluzului.Ele suntmai mici in cazulcelorin ram_
bleu(l:3, maximl:1,5) 9i mai mariin cazultaluzurilorin debleu(l:1,5,
maximl:1).
tn anumitesitualii obligate,pentruumpluturilepe terenin pantdtre_
. .
buie.proiectate
lucrlri specialede consolidare(ganfuride prizd pe curba
de nivel, cleionaje,fascine,drenuri,rigole de captaregi evacuarea ape_
Ior etc.).
Configuraliainitiald ca qi modelarea
propusi se exprimdtehnicprin
,
p.IanSein plan oriT,ontalgi prin proJile longitudinale transversale; re_
-Si
dareapeisagisticbseface pirnperspeaivegi secliuni.
In plan orizontal,relieful estematerializatpe planulgeneralde ame_
najareprin curbede nivel cu echidistanta
de 0,5 mlpentru reliefulproiec_
tat, uneori se folosescechidistanlemai mici, p6ndla 0,1 m); modelarea
propusisesuprapune
pestecurbelereliefuluiini{ial.
asemenea,
sereprezintiin proieclieorizontaldteraslrile,taluzurile
. ,De
gi elementeleconstruitelegatede modelare(ziduri,sciri, balustradeg.a.).
Pentruo redarecdt mai exacti a sistematiziriiverticaleseintocmescDrofite longitudinaleSi transversalepe directiile celemai i.p";;;;;;;;;;"
174

la o scardmdriti pentruindlca $i in altedomeniide proiectare,

seexecutd,
1imi,cu indicareatuturorcotelor.
O corectdaprecierea relaliilor dintre formeleterenuluirezulti din
scardpentruindlfimi ca 9i penprofilelereale,la carese ttilizeazdaceeaqi
tru lungimi.
Secliunilefolosescprofilele reale ale terenului,vegetafiei,elementelorconstruite(fig. 68).

Se4luns

Pe.3poctlvl

tr'ig.68. Reprezentareareliefului proiectat- plan, sectiuneti perspectivl

t75

In proicctultohniosc rodaudctaliatrolicfulproiectatal terenuluigi

deplasirile
depimdntcetrebuieefectuatc.
ln acestscop,se intocme$te
w plan de terasamente,
carecuprindein_
dicatiazonelorde umpluturdgi de sdp[turd,cotelela schimbdrilede pantd
pentruplatformegi circulafii,pentruvalonamente
(punctelejoasegi cele
inalte).
Acest plan se stabilegtein func1iede o cotdcunoscuticarese ia ca
reperin teren.
in planul de terasamente
se indici atat coteleterenuluifinisat cat si
alemodelirii de fond sau,'fundde formi" (ftri umpluturileneceru..p.n_
tru.diferitelezonecareprimescaltematerialedeasupra,
p6n6la cotelede_
finitive). Acesteadin urme suntterasamentele
secundaripentruincastrareapdmAntuluivegetalgi a elementelor
construite(alei,platforme,bazine
etc.- fig.69).

HIDRO-GEOLOGICE
8.1.4.CONDITIILE
9l EDAFICE
ALETERENULUI
Fie naturalefie modificatede activitdlileumane,acestecondilii determini anumiteaspecteale proiectdriispaliilorverzi' Astfel, nivelul apei
freatice gi natura substratului intervinin crearealacurilorartificiale,in
terenuluipentruanumitefolosinle(sport,construclii),dar 9i in
amenajarea
alegereavegetaliei;zoneleinmldstinate$i celeumede,cu lport freatic, pun
problemespecialepentruproiectaregi amenajare.
pentrualegerea
vegetaliei,dar 9i
Condifiile edaficesuntdeterminante
pentruamplasamentulanumitordotdri sauamenajdriinterioaredin parcuri
zonebine drenate).
(de exemplu,pentruterenurilede sportsuntnecesare
Naturafactoriloredaficiimpuneuneorimdsurispecialeameliorative(corectareatexturii 9i a pH-ului, imbundtdfireafertilitdlii, drenarea,aportul de
pdmdntvegetalg.a.).
8.2. ROCTLE
Adesea,in zonelemontane,rocile formeazdscenede peisajdeosebit
fie prin masivitateagi soliditateablocareimpresioneazd
de interesante,
neregulatd
de masemai mici, cu ascurilor de piatri fie prin aglomerarea
pectsilbatic saupitoresc.
Integrarearocilor in amenajdrilepeisagisticeesteposibildatdt prin
valorificareaceloreventualprezentein terencdt qi prin creareade compozilii artificialecu roci.

- 020

- 030
PEISAJEIE CU ROCI

.a

Fig. 69. Secfiunereprezentendadencimilein cm a siptrturilor

,,fund de formtr,,
pentru ptrmantvegtalti alei pietonale,dupdNourryJ._p.,l97l:
a - arbori; b - arbugtimari; c - gardviu; d _fl ori sautrandafiri;e, g - gazon;
f- aleepietonald

Calculul deplasdrilor depdmA necesare

sefaceprin metodaprofile_
.
Ior saua caroiajului.Sestabilescvolumelein rambleuqi in debleu,calcu_
lAndu-seapoi transporturile
necesare,
dupddistanlelede deplasare
gi dife_
renleledenivel, dupdfelul manipulirii(manual,mecanizat,-cu
roaba).
176

Maselesthncoasegi rocile mari existentetrebuieexploatatevizual:

in compozitiaunui parc ele pot constituilocuri atractive,gen,,surprizi",
unui anumittraseual circupe carevizitatorulle descoperd
in parcurgerea
latieiminoresauscenein careele ,,atrag"linii deperspectivd.
Scoaterea
in eviden{da volumetriei,culorii gi texturii pietreisepoatc
vederilorpe direcliilecelemai firfaceprin variatemodalitali:degajarea
in func{iede inciden{aluminii, uneoridecopertarea
vorabilede observare,
partialda pbmdntuluiin caresuntincastraterocile, inldturareaunor roci sau,
partiali a ansamblului,defrigasaureamenajarea
din contrd,completarea
rea unor planteinsolitoare,plantareaunor speciiarbustivesau arborescente$.a.
l2 - Arhitecturdpeisageri

171

I'clflrlrunnpoziliifuurtiJiciulLclr roci,cruhLrl
ccl nraiatlccva(
cstctcrcnulcu rclicl'liiirniintat;
gi ntontanc,
nraialcsin zonslcdcluroasc
olc sunt
firegti9i par"ale locului"(fotocolor75).Pentruoblinerea
aspectului
natural al unei astfelde amenajerisuntnecesare,
de celemai multe ori, lucrdri de modelarea terenului,amplificareadeniveldrilor,creareade rupturi de pantd.
Anrocamentele
se realizeazdcu materialde aceeaginaturd:calcare,
bazalt,granit9.a.,eventualdeprovenienlilocald.
In functiede forma gi mdrimearocilor se alegegi pozilia acestorape
formelereliefului:celeneregulat
ronrnjitepot fi folositela bazagi pe coastele pantelor,in rdpe;stdncilemai mari gi verticale(cu dominanfaindlfimii) suntjustificatepe culmeauneicolineabrupte,insdniciodati in pozilii joase.Blocurilese grupeazdneregulat,in armoniegi contrastde volume,majoritateafiind implantatein teren(parfialingropate).
Rocilepot fi introdusein compozilii$i in alte situa{ii,undeconfiguralia proiectatda reliefului seacorddcu prezenlalor: cu ele sepot realiza
scenepitoregticu grote,izvoare,cdderide apd,albii aleunorpdraieartificiale. Pe un tereninclinat, printre roci verticalesaupestepraguri stAncoasepoatefi creatgi dirijat un cun de apd careformeazd,
cascadesau
mici cdderireceptatein bazinesdpatein pant5,avdndperetiimascalicu
roci de aceeagi
naturd;in zonade panti micd,albiain meandrea p6rdului
artificial este,de asemenea,
insolitdde gnrpuride roci. in toateacestecazuri se impuneo atentdstudierea modeleloroferitede naturdgi alegerea
unor solutii caresdconfereamenajlriiun aspectfiresc.Tot din acestmotiv, fundafiilegi consoliddrilecu beton,necesare
pentruasigurarea
durabilitdfii unoranrocamente.
trebuiesdfie invizibile.
in parcurilegi grddinilecontemporane,
sepot realizasectoarede peisaj foarte"construite"in carerocile,ca elementnatural,se asociazdunor
compoziliidin betoncu volumefoarteprecise,arhitecturale,
ale cdrorlinii
indrdznetecontrasteazicu formelerotunjitesau colfuroaseale pietrelor
(terase,gradenuri,curs de apepe treptedin beton,bazinesaupiscinecu
cascade
etc.).
Subinfluenlaarteigddinilor j aponeze,
in amenajdrile
modemesepot
creauneleefectevizualedeosebiteprin folosirearocilor in situatii independentede reproducerea
sauinterpretarea
artisticda unei scenede peisaj
natural.De exemplu,pentru decorareaunei curfi interioareplane,roci suficient de mari se amplaseazd
pe suprafeleleinerte(piehig,nisip, dalaj) sau
pe gazon,asociatesau nu cu plante.Ele pot insofi uneleelementecon178

llttttcit,scarii5.4.('cl trtitlrttlcsctcstccxploatattollslnrilc:bltzitt,.iardittre,rit,
pictrci 5i vitalilatca,lbmia $t culolltlastulintrc inrotlilitatca5i rnasivitatca
c'
apcicahncsauitt ntiScat
qi strdlucircir
rcuplantclorsautransparcnla
ALPINARIILE$I ROCARIILE
Rocile pot determina caracterulspecial al unui tip de gridind, in gcrrcralde micd inrindere- grddina alpind (alpinatiu)'
Mai adesea,alpinariile nu sunt de sine stdtdtoare,ci sunt inclusc in
la o scardmicd peisajecu.rtlct'
|rrcuri $i in grddinibolanice.Ele reproduc
,urrt u.oiiut" cu o vegetaliespecifici, sugerAndo scendmontanddin"ur"
tr-o anumiti zoni geogtaficd.
Pentru un atpinariu microrelieful estemodelat cu coline inegale9i vdi'
permiland realiiarca de compozitii etajate,care pot cuprinde, eventual' $i
un izvor sau o cidere micd de apd, continuatdcu un pdriiaq (apa poate fi
recirculatdprin Pompare).
O ateniie deosebitdse acorddarmonieiin volumetria ansamblului'alcgerii 9i pozitionlrii rocilor. lnegalitateareliefului esteinsoliti de cea a maJ"lor rtAn"out., in alpinariile mici, cel pulin o piesd sau un gmp de roci
trebuie sd domine compozilia. Se iau in considerareprincipiile enunlatc
mai sus: folosirea pietrei de aceea$inaturd sau inruditd, dispunereadupii
mdrime gi formi pe diferitele cote ale amenajdrii.

Fig.70. Exemplede folosirea rocilor pe pante: sus- compoziliecumici ctrdcri

a rocilor,cu spatirpentruplantc:
grupatA9i decalatd
de apa;josdreapta- incastrarea
rocilorpe Panttr
jos stanga- exemplunegativ,cu diseminarea

t'79

(iruprrcarocilorsc lirccdupilnnunritclinii tlircctoarr:,

in 0tIiIri
ncrcgulatc,
ldsindu-so
tcraseingustc$i ni$cpcntruplantarca
vegctaiiei
(fig.^70).
ln grddinaalpini se prev[d poteciin treptesauin serpentindpentru
accesulpe pante,iar pe cotelejoase,aleiinguste,toaterealizatedin lespezi
necioplite;aleile pot fi acoperitegi cu criblurddin acelaqi
fel de piatrd
(foto color76, 77).
in cazulalpinariilormari, cu diferenlemari denivel, in structuracoli_
nelor de pdmantse prevedeo bazl solidi de roci careprevin alunecarea
terenuluigi asigurddrenarea.Amenajdrilemai deosebite,cu indltime mare,
accesibild
pe un traseude potecd,,croitd',printreroci,necesitiuneorichiar
struchrridin betonarmatpe careseconstruiegte
colina.
Pentrustabilitateaansamblului,rocile aparentese incastreazd
in pi_
mdnt,pulin in contrapantl,nercgulatetajate;diferiteleniveluri, decalate,
sesprijinr unelepe altelegi chiarseconsolideazd
cu beton.De asemenea.
se are in vedereinclinareain contrapantia felei superioarea rocilor care
sustinvolumelede pdmdntdestinateplantelor,in scopulreceptdriiapei
din precipitatii9i pentruprevenirea
eroziunii.
Spatiilegi niqelepentruplantareavegetaliei,dispusein rrepre,seum_
.
plu cu plmAnt fertil de textud nisipoasi,agtemutpe un substratdrenant.
Grosimeanecesaria stratuluidepimAntestedeceipulin 40 _ 50 cm pen_
tru arbugti9i 20 - 30 cm pentruplanteleerbacee.
Agacum s-aaretatmai sus,creareauneigridini alpineimpuneun ca_
dru adecvatgi cheltuielidestulde importante.Mai accesibiliesterealiza_
reaunoramenajlrimai mici gi mai simplecu roci.
Rocdriile (stdncEriile)
se proiecteazd
gi se amenajeazd
dup[ aceleagi
principii enuntatemai sus.
Modelareaterenuluiconstdatetin realizarea
unei colinecdt gi a altor
denivelErimai mici: un mic debleuin falamovilei celpulin incdo uqoari
9i
proeminentd,
caun ecoual celeidintdi(fig. 71).
Rocdriilepot fi dominantalcdtuitedin lespezide piatrdsaupot im_
bina gi roci cu volume mai mari, de forme neregulate.Se cere insd o
propo4iearmonioasicu mdrimeacolinei, de aceearocile foartemari
si
inalte nu-gi au locul intr-o astfelde compozitiede mai mici importanld;
totuginici rocile pream[runte nu suntindicate.Se eviti pozilionareade
pietrecu aspectpiramidal,preferindu-secelela caredomini dimensiunile
orizontale.
180

$i la acostcarncnrrlilncstoIlcccsarlcruuta iunbianleipotrivitcin ooncordanldcu zona clirnaticil:nticrorcliefulgeneralal tcrenuluicu unele diferentc

dc nivel, vegetaliaspccificdzonei.Astfel, in regiunilede ;es vor domina
planteleerbaceecdrorali se vor asociaunii arbugtifoioqi 9i subarbugti.Introducereaconifereloresteindicati indeosebipentruzonelede dealqi de munte

printr-oroctrrie
Fig.71.Sectiune
ALEROCILOR
UTILIZARICOMPLEMENTARE
prin tdieremai pot fi folositc
in cadrulgrddinilor,rocile neprelucrate
pentruconstruireazidurilor de sprijin, a platformelorpentruchioscuri,a
de pavaje(cu lespezide piatrS,piatri dc
bordurilorbazinelor,realizarea
rdu)g.a.,contribuindla imprimareaunui caracterrustical zonel
Tot intr-un astfelde cadru,uneleroci mari, cu forme naturaleadccin jardiniereprin excavareSiumplerecu pamant.
vate,pot fi transformate
8.3. APELE
Peisajelenaturaledin carefac partemarea,lacurile,iazurile,rAurilc,
Aceasta
prezinti o atractivitatedeosebitd.
pAraiele,toren{ii saucascadele
prin
apa
pe
le
determind
priveliqtilor
care
a
varietate
decurgedin marea
imbinareacu formelereliefului,rocileEivegetalia'
A APELOR
COMPOZITIONALA
8.3.1.TMPORTANT,A
Fiind in acelaqitimp o resursideneinlocuitpentruvia![, apaa constituit incdde la inceputurilearteigrddinilornu numaio condi{iea existenlci
ci gi un factorcompozitionaldebazd.
acestora,
l8l

AdLrsir
in pcis^jrrlclutrorat
al grirtrrrrrr.
lrpir|ic u luat ftrrrrrc
gl lrr(|sl.zc
intalnitein naturir,inca din timpul antichitattri
chinczcgti,lic a lbst nxrdc_
latd in bazine,rigole, canale,{hntAni,de la primele gridini nresopotanrrcnc
$1persanepAndin zilele noastre.
Oglindireacerului9i dublareaimaginilorprin reflexie(foto color 7g),
animareacompoziliei prin curgere,cd.deresau tdgnirein jeturi insolite de
jocul luminii qi sunetelespecifice,modelareain forme plastrcecu o anu_
mitd expresivitate
(atata apeiin sinecet $i a elementeloinaturalesaucon_
struite insotitoare)- toate acesteinsuqiri peisagisticeale apei justificd in_
teresul constant al introducerii lor in compozilia parcurilor gi grddinilor.
in plus, apele umezescai rdcorescatmosf;ra, credndun microclimat mai
plicut qi mai sinitos.
Trisituri aparteau peisajeleacvatice,prin flora qi fauna specifici care
le insoJesc,contribuindla farmeculgi atractivitateaunor astfelde zone.
In cadrul acestui capitol se trateazd.nurnai apele de facturd naturald
in amenajdrile
peisagisrice.
Prezen\aunui lac, rdu, pArAug.a.pe teritoriul de amenajatsau ca limi_
ti naturalda acestuiaconferd sitului o valoaredeosebiti, ire pirn integra_
rea ca atare in peisajul proiectat, fie prin transformareSi supunerea Ia
anumite deziderateale proiectdrit.
In fimclie de importanla gi caracterulpiesei de apd existente,intreagacom_
pozile saunumai sectoareale ei se concepastfelincdt sEse creezeo vedere
dominant[ qi variatepriveligti asupraapeide la diferitedistanleqi indl]imi.
ln consecinldse impune modelareareliefului gi dispunereavegetaliei
.
in concordanldcu orientareavederilor, proiectareatraseelorde ciiculalie
citre gi in proximitatea piesei de api, eventualtraversareaei, amplasarea
unor obiective pe malul ei sauin pozilii avantajate.
Intervenliile directe asupra piesei de apd existentepot fi: corectarea
traseului malurilor, consolidareaacestora,adAncirea,dragarea,eliminarea
vegetaliei acvaticesupdritoare.In anumite cazuri se poate schimba carac_
terul unei ape existentepe teritoriul amenajat;de exemplu,prin barare,un
pdrduse transformi in lac.
Proiectareaaspectelorvizuale ale apetor,in mod firesc, se imbind cu
a celor func{ionale(exploatarearecreativi gi ca sursdpentru udare).
8.3.2.CREAREAARTIFICIALA
A PIESELORDE APA
in func1iede condi{iile de teren (mdrime, relief, caracteristicihidro geologice)9i de posibilitdlile materialede finanlare gi realizare,in progra182

cloalcil(lc lllc(lll.
sc l)orll(rl)eltl(lc
rnclosltccilicctlc arhitecturi-r
l.lcisagcrit
cursuriqi cideri de apd.Accsteallot oollstitLlitlllsiittlrilltltcnlicclllc coltt
ale lpt'krrI)itltlrillc'
menlionate
pozitiei.
cu avantajele
peisagisttrebuiesd colabo'
proiectantul
propo(ii,
de
Pentrulucrdrile
reze cu specialistulhidrotehnician,in vedereaadaptirii solu{ieilir ccrltt'
lele tehniceale realizirii.
APELECALME
Creareaintinderilor de apd prezintdun interes deosebitmai ales pctr
ru Darcun.
Lacurile gi iazurile artificiale constituie o categoriemai frecvent lirltr
sitd in amenajdrilepeisagisticefald de cursurile de apd, intrucdt, aclcscrt'
au o capacitatede exploatabilitatemai.mare $i ofera mai multe posibilitit[t
recreative.
Sursele de spd penrrucrearealor sunt mai numeroase:pAnzadc apir
freaticd,izvoare, barareasau deviereaunui curs de apd, apa din conductc
(solulie
neeconomicd);unele dintre acestesursepot fi complementarc'
'
La oroiectarealacurilor se iau in considerarecatevaprincipii generalc:
in general,30')'l'
Mirimea unui lac artificial nu trebuie si depdqeascd,
din suprafalaparculuiin careesteinclus.
Firma licului. intrucit forma este un eiement vizual de primir ilnportanli, ea se stabileqtecu multd atenlie,in acord cu structurareacompoi4i"i. Vui adeseapentru lacurile artificiale se adoptdforme libere, cu corttururi sinuoase,racordateuneori cu linii drepte,evitandu-separalelisntrl
malurilor (foto color 5 I ).
Raportuldintredimensiunilelaculuiesteinfluenlatdereliefulexistcrrt
qi de sursade apd disponibild. Astfet o vaie naturaldprelungd conclucclrt
desfrgurareain lungime a lacului. Tot aqa' lacurile provenite din bitritrcrt
unui iurs de apd sunt, in general,alungite(foto color 47); configuraliirrrrrr
lurilor trebuie s[ corespunddcurentului de primenire a apei,pentru a tttt st'
forma zone complet stagnante(golfuri preapronunlate)'
Crearealacurilor prin excavare pdnd la pdnzafreatici permttc o ttt;tt
mare libertate in stabilireaformei. Pe terenurile mai mici ele pot li ttctc
gulat rotunjite, asemeneaiazurilor naturale(foto color 50)'
Lacuriie alungite se pot proiecta cu unele lngustdri qi ldrgiri incg;rlc'
cu grija dominanlei spaliilor intinse ale apei. In unele locuri, inguslrtlerr
poaie fi maximd, pentru legareaprin poduri a malurilor opuse'
Suprafelelemai mari de apd calmi sunt compatibile atit cu firnttclt
aparentnaturalecit gi cu cele foarte ,,desenate".
I lt -'1

Anumiteconceptc
artisticerccurgla geometrizarea
formci,simetricd
sauasrmetricd
a lacurilor.Sepot menlioniaici exempledin perioada
cla_
sicd.Unul dintreacestea
este,,laculelvelienilor,,
din itrrcut Versai,es,care
are aspectulunui vast bazin (de aproape16 ha)
rectangular,
cu extremit5{ilerotnnjite.Tot intr_ocreatiea iui I-" Notr,
F,
,"ut
Soo"ritty,lacul
din
jurul casteluluiareo formi

in majoritateaparcurilor,pentru lacurilc nrari,unde se pot forma valuri indusede vAnt gi de ambarcaliunicu vitczd ulare, se utilizeazi pereuri
verticale cu grindd,,sparge- val". Acestea,fiind elementulvizibil de contur al lacului, trebuie si fie situate la nivelul malului, pentru a se inscrie
armonios in profilul terenului. In acelagitimp se impune ca bordura si
aibi un aspectesteticcorespunzdtor,fie cd esterealizatl,din beton, fie cu
piatrd aparentE.
Cdnd lacul are varialii de nivel, se preferdpereurile inclinate qi racordarealini a profilului malurilor.
Pentru amenajirile de lacuri mai mici, cu caracternatural, dacd este

*ua.."nua.i.d;;ff
:ffffi:ffi
ffiffi:1",::T:1Ti*::,Tf;;

Bucuregti(foto color54).
Microrelieful malurilor. Stabilireaformei acumuldrii
de api conduce
la o anumitimodelarea microreliefului.
in r.gilil" J"les, zonalaculuise
proiecteazdin generarconcavd,cu maluri rin"]"*u"r"
alliver urmdrindin
ansambluformalacului.in siturilecu reliefmai
fi.ila";."
pot rntoduce
zonede mal mai inalte,promontorii,chiarmal
mai
,ta"".r.
Crearea insulelor este recomandabilipentru
"t*pili
lacu'rilesuficient de
mari.De form[ rotunjitdsauugorah.rngitd,
inruf"f" mui.ici, imbricatein
vegetafie,
constituiereperevizualec-i pun in uatoa."*p.afa{a
intinsda
apei. Insulelemai mari se pot proiecta ,r.tour.-ut"
.ompozr{iei(de
exemplu,insulatrandafirilordii parcul Herdstrdw
"u
dii Bucureqti,legatd
de,maluri.prin doudpoduri)sau pot conrine
amenajiriindependente
(ca_
zul insuleloraccesibilenumaicu ambarcaliuni)
Amplasarea
insulelorin cadrullacurilorsealegein apropierea
maluri_
lor, la^distan{ecarepermit saunu legareaprin poduri;
pozitialor trebuie
sd se inscriearmoniosin formalacului,in coreiali"
iir"cg
celemai
avantajoase
depercepere
"u
a peisajuluiacestuia.
"

necesardconsolidarealimitelor, aceastase face prin solulii contructive

carepermit imbrdcareamalului cu iarbl sau alte plante,pdndla nivelul
apei.Seadoptdpereurileinclinategi profile specialealeborduriipropriuzise(frg.72).

Aspectetehnice aleproiectdrii lacurilor

Addncimea albi ei lacurii

rii:mdrime,
d.,,il't;6#'J"T;H:T:::#.Hff"r.d
ilff j: #f:

zarl(ji1tr;un cr:1sde apdsaudin pin za freaticd),nut

rru'riUrotutri.
Majoritatealacurilorau o adancime."i #;i;;;;l
ae mijloc in
preaJmadebarcaderelor
(depinzdndde felul ambarcaliunitg.unU ai
aino"
lacurilecel mai pulin adAnciestecel din c.aJin;4,d6;"1circa
I m).
Consolidareamalurilor se impunemai alesin
cJul lacurilor mari,
undesepot formavaluri stdmitede vdntsu" a.
u.l*"ulirioile rapide.Con_
solidareaesrenecesardsi pentrudiferitele
mal: gtrand,
debarcader,
clddiriamplisaiela llnla aDei. ".;;Edril;;"
Malurile se sprijini cu diferitemateriale:pereuri
de beton,inclinate
sau verticale, piloli de lemn, uneori brduri de pietre
de r6u ngrdizate in
plasimetalicds.a.

3k6t pamadminim5 m

Fig.72. Consolidareamalurilor pieselorde aptrcu caracternatursl

La toatetipurile de consolidare,
nivelul apeitrebuiesi permitEcarnuflareapereurilorpini la limita de siguranti.

t84
185

Inpernrcubiliareuulhk:i sc inrpuncuncoripc terenurile

cu substrat
nisipos(cu excepfialacurilordin pdnzaficaticd).Ca metode,
sepot men_
(Cigmigiu),placareacu argild,iar pentruapelecu intin_
liona: betonarea
deremicdizolareacu folii specialedin materialesintetice.
Alte aspectetehnicealeproiectlrii lacurilorinclud,in funcfie
de si_
tualie, stivilare, uneori ecluzd(in parcul Herdstriu,ta timita
cu parcul
Bordeidin Bucuregti), stalii depompare.Acesteasuntnecesare
pentrure_
glareaniveluluiapei.
Lacuriloralimentatedin rAurili se asigurdo scurgerelentd(vitezd
de
primenirede minim 0,3 m/s).Scidereanivelului apei-se
impunecel pulin
pentrucuritirea albiei; in cazul lacurilor din pdnzafreaticd
acestlucru
esteposibil numaiprin pompareaapeiin emisariexteriori(canalizare
sau
cursde apd).
APELECURGATOARE
Amenajareacursurilorde ap5esteposibili numaipe terenurile
incli_
naresaupe caresecreeazdpantanecesard.
I-a realizareaunui pdrAusetine cont de o seriede principii
decurgdnd
.
din legile fizice cdrorali se supuneapain naturl. Astfel,traseul
albiei se
dirijeaz5cdtrecotelejoaseale terenului,pe o direclieglneraU
perpendi_
culari pe curbelede nivel; sinuozitililealbieipot fi'molivate
fie de inter_
punereaunor obstacole(deexemplu,implantarea
de roci pe mal, carede_
termini deviereacursului)fie de indulcireapanteiterenului.
In cazul unor debitemai mari, albia se va realizain
forme naturale
care.suntdeterminatede fo4a pe careo exerciti apa de depunerile
gi ero_
9i
dirile caredecurgdin acestea,
De aceea,malurileunui pdrdunu suntpara_
lele, avdndldrgiri 9i ingustiri succesive
|ffr1.73).proJilul maturilor este,
de asemenea,
modificatin dreptulsinuoziidlilor:malul-erodatestemal inalt
gi scobitla bazi, faldde malul opus,mai lin gi cu depuneri
aluvionare.
Pe o panti mai accentuata,
apapoatefi insolitade roci saualbia este
construitddin roci, reproducdndu_se
configuratiinaturalede pdr6ucu sau
fErd pra,guri'cand apa nu provine dintr-o sursi naturard
continua, ci se
recirculdprin pompare,se impune,adesea,
impermeabilizarcaalbiei prin
betonare,cu incastrarea
de roci saupietrede.du
mascheaza
putrt aa
beton.Aceastaestein acelagitimp o metodi de consolidare
"*"
careprevine
erodarea
traseuluiapei.
Trebuie menfionatfaptul cd realizareaunui astfel de curs
de apd cu
caracternaturalimplicEmult6 atenliein alegerea
qi aranjarea
pietrelor,in
186

armonizarcatuturor elementelordin sccvcn[clcdc peisaj stribitutc dc

albie. Se va evita impresiatotal artificialddc briu de piatri irrtr-opeluzl
gazonatd.

E - Zonede eroziune
X-Y * Axa teoretici a albiei

A - Depozite aluvionare
D-D' - LAtimeateoreticia albiei

Fig, 73.Traseulalbiei unui curs de aptr

mai frecventcursuride apd pulin adanci,

in grddini se amenajeazd
care,in funclie de microrelief,pot aveaalbii mai mult saumai pulin gerpuitoare.Cind pantaestemicd 9i cursul estelent, cu debit redus'albia
unui mic pArAupoatefi stribitutd de un pasajde pietre caredepdgescpulin nivelul apei.Se pot folosi in acestscop9i lespezide piatrdcu fala ruconsolidatepe fundul albieiprintr-o lucrarede zigoase,nealunecdtoare,
dirie ascuns6.
EstenecesarsAse asigweo concordanleinfie capacitateaalbiei create,
cAtdemicd,gi debitulapei:
= sectiunea
udatdinm';
Q= q x v ( Q = debitulin mr /sec.; I
v = vitezade curgerein m / sec.).
Pentruo vitezdde curgerede 0,3-1,2m/sec.estesuficienteo pant.I
longitudinalide 0,5-l 9o.
DEAPA
CADERILE
deniveldrilepe parcursulunui
Cind relieful terenuluiesteaccidentat,
pArduinlesnesccreareaunorcdderide apdsaucascade.
Apa poate fi dirijatd printr-o ingustareintre roci, rezultdndun guvol
mai tumultossaupoatefi desfiquratiipesteun pragmai larg, din roci planc
saudin trunchiuride arbori,cddereaavAndaspectulunei perdelede apd.
in naturd,fo4a apei, datdatatde debit cAt9i de inAltimeade cidcrc,
aici albia
determindla bazacascadeiformareaunui bazin;in consecinld,
Zgope
maluri.
gi
inclusiv
cu
roci,
va
consolida
se
artificiali seva adanci
187

rnotul spocificctrdcrilordc apirsc anrplilicirdacl pragulostc icgit in at'arl

(avAnddedesubtun gol).
Pe traseul unui pareu se poate amenajao suitd de cdderi de api, una
dintre acesteaavdnd insd mai mare importanld spectaculard.Apa poate fi
receptatedirect intr-un lac sau igi poate continua cursul sub formi de

paray.

In gridinile mici, unelecascadeartiftciale se proiecteazdca punct de

plecaxeal unui pdrAu,ca loc deundeizvorigteapa.ln acestcazestecreatd
sauexploatatA
o proeminenld
a terenului,pe carese realizeazd
o compozifie etajatede roci masive.Dintreele,din punctulcel mai inalt, ,,izvorigte"
apa(conductdmascati,staliede pompare)cdzindpe praguriin unul sau
mai multefire, cdtreun bazininferior(fig. 74).De aici seformeazlpirdul
caresepoateincheiacu un ochide api (mic lac),de unde,prin repompare,
aparevinela punctulde plecareprin conducteingropate.

Fig. 74. Schemede mici cascadeartificiale

in parcurilecu relief variat,o inillime a terenuluipoatefi exploatad

pentrurealizareaunei scenografiicu roci gi cascadede mare efect: fie
cdderide apdde la mareinaltime,fie suitede cdderimai mici, receptate
intr-unlac sauintr-unbazinmare(fotocolor79).
Modernismulin arhitecturapeisajuluia generatexemplede cascade
artificialecare,in mod frecvent,suntindependente
de reproducerea
unei
scenenaturale.Situateuneoripe terenuriplane,eleinldligeazdo construc188

cxecutatcdin bclic ctajatiidin blocuri $i treptetiiatc in granit sauchiar

printre
care apa cadc cu
pestecarc 5i
ion, combinatecu roci nefasonate.
intr-un bazin inferior, cu saulErd roci'
cfecte spectaculoase
Sisiemul hidrotehnic al unei grddini poate combina diferite variante
de inserarea apelor,in func1iede relief 9i mdrimeaterenului'
La nivelui unui mare parc, un exemplu magistral al sistemului hidrotehnic este cel creat la inceputul secolului al XXlea de E' Redont in
Parcul Romanescu din Craiova: captareaapei -+ lacuri inguste pe firul
-J
-+
apei -+ stdvilar gi cdderemicl de apd -+ lac mare stdvilar 9i cascadd
pirdu cu ingiruire de mici praguri din roci, conducAnd apa in afara teritoriului parcului.

8.4. VEGETATIA
Plantelesunt componenteesenlialeale ambianleinaturale;ele constituiematerialulviu gi predominantverde,de o infinitd diversitate,care
imbracdsolul, formelede relief, se asociazdcu rocile, apele,elementele
construite.Alcdtuindsuprafelegi volumevegetale,ele dauviald 9i dinamism peisajelorprin varialia sezonieri gi evolulia in timp a acestora,
datoraid,in-principal,modifrcdriidimensiunilor9i habitusuluiplantelor
lemnoase.
Pentruproiectantul9i amenajistulpeisagistvegetaliareprezintdelementul cel mai manevrabilprin folosireadiferenliat[a taliilor, formelor,culorilor 9i texturii plantelorgi a adaptabilitdliidiferitelorspeciila variatclc
condilii ale mediului, prin multitudineaposibilitdlilorde combinarcai
gruparea lor in plangi in sPatiu.
pe efecteledominantc
peisajelorcu vegetafiesebazeazd
Compunerea
subarbuqtii
9i plantelecrbrralearborilor9i arbugtilor,cdrorali seasociazd
cee(anuale,bienale9i perene- flori, ierburi,gazon,plantede api utilizatein functiede situalie).
unui peisajvegetalarmonios,bine inchegat9i durabil,irnRealizarea
aleplantelor9i, in egaldmlsuril' tt
calitifilor peisagistice
punecunoa$terea
biologicegi a cerinlelorecologicealeacestora'
caracterelor
LEMNOASA
8.4.1.VEGETATIA
rolul primordialrevine arin plantaliileunei amenajdripeisagistice,
borilor prin dimensiunigi longevitate;aldturide ei, un loc importantil au
I89

'l

lrbu$til,oarc,tlc cck:nrainrultcorr,c()nlplotcazil
ansanrblrrl
vcgctalcroat
dc zrbori;subarbuStii
participd,
uncori,in componenta
planta{iilor,
tiindutilizaliin anumitesitualiiqi detaliialeamenajdrilor.

Formcle coroanelor$i indllimilt srborikrr (cxcmplc)

Spccii, v.r ictili, cultivilllri

Talir I

pE|SAGtSTtCE
8.4.1.1.
CALTTATTLE
ALEVEGETATIEI
LEMNOASE
Arborii 9i arbu$tiise impun in peisajprin mErime(talie), habitus,
frunzi$.Acestoraspecteimportantecarese iau in primul rAndin consideraliepentrualegerea,amplasarea
$i gruparealor in ansamblulpeisagistic li seadaugdgi efecteledecorativesuplimentare
ale florilor, fructelor, scoa4ei.
Talia - reprezintdindllimeaplantelorin etapade deplinddezvoltare.
Arborii frind elementelecelemai inalte,talia lor intervinedecisivin
rcalizareavolumelorplantaliei,in gradareagi echilibrarea
spatialda compoziliei,in asocierea
cu elementele
de arhitecturl.
Sortimentulde arboriareo gamdlargda puterilorde cre$tere,
incadrate peisagisticin trei categorii:talia I, depdgind
25 m indllime;talia a II-a,
intre 15 qi 25 m $i talia a III-a, intre 7 9i 15 m. Aceastiincadrarenu este
foartestrict[, intrucdtcondifiiledemediuinfluenteazE
potentialulde cregterepe verticale,dar ea permitealegereaspeciilorconvenabileca inil{ime,caresi intruneascl9i altecaractere
dorite(tabelul4).
Din punct de vedereal taliei, arborii se ttllizeazd diferentiat,in raport cu scaraansambluluiSi propo4ia fat6 de alte elementeale compozitiei.
Astfel, in amenajirilevasteestenecesard
introducerea
arborilormari,
carepotenleazddimensiunilespatiului:stejar,fag, paltin, platan,ulm de
cdmp,frasin,tei argintiu,glddi{i, arborelecu lalele (Linodendron),glnkgo,
molid, brad dl:4Jas(Pseudotsuga
menTiesii),pinul de Himalaa (Pinus
g.a.
excelsa)
in grddinilemici se utilizeazdarbori de talie mici: arfar globulos,
mojdrean(Fraxinusornus),magnolli,ciregijaponezi,meri omamentali,
catalpe,tui columnare,soiuri de chiparoscalifomian (Chamaecyparis
lawsoniana)q.a.De asemenea,
respectdnd
proporfiile,aliniamentelede
arbori careinsotescalei ingustese alcdhriesc
din speciide iniltime mai
mici etc.
190

thtlrtl I

pilnnridal!

'halico

l'irsmidrltr Populusalba
'Piramidalis'

Abiessp.
Piceasp.
nenzizcii
Pseudolsuga
Thuia Dlicuo
Piras slrobus
Irrg
piramidaltr Tatodium distichtttl

O""ld"lI

Ovoidal sferictr

Acer pseudophtanus
F<tgussylvatica
Ffaxinus exaelsinr
GinkSobiloba
Gleditsia tri^carthot
liriodendrcn tulipifero
Tilia Dlatvqhvllos
Acer platanoides
Tilia tonunlosa

Talia II
Quercusrcbur' Fastitiata'

Corylus coluna
Magnolia acumir@la
Chanaec! pai s lab,soniam
Thuja occidenulk

Chanmeayparis lawsoniarlll cv.

Thuja oienlalk

Aesculus hippocastanum
'Piramidalis'

Maqralia kabus
Tatus baccala

JuniDenlsvirPiniata
Betulapenduh
Popuhs trenlrla
Tilia cordau

Populus si,?onii
Sorbusaria

Aesulus hippocastarum
Calpinus betttlut
Robiniapseudaaacia
'Bessoniata'

Morus alba

s' GIobosun'
Acer platarutidc
Fraxinus omus
Mablt pumila
Pnutusfrat icosa' Globot a'
Prurus nalaleb
Robinia pseudoacacia'Umbraculili r-l'
Albiaja julibrissh
Catalry biqnonioides
Prunasseftulala
Pruauspadus

Sferictr

Jugla$ niEra
Platanushrbrida
Quercuscer^
Q ercuspetraea
Quercw rcbur

Castahcasaliva
Cerciscanadensis
Maqnolia r soulanSeara
tubra
Quercus

Eirlatl

Populusalba
Uhrus glabra

Acer negundo
Celtisocc lentalit
Castancasaliva
Padowda tonentosa
Soohomiaooniaa
'Trittis'
BetulapenMa
Fagussylvatica' Pendula'

Pendultr

Taliau
Carpinusbelulus'F&rtiqiala
'AnwnoSawa'
Ptun s serrulala
Robiniapseudoacacia' MonophyIkt
FastiBiato'
Sorbusaucuparirt' FastiSiqla'
'FostiSiaa
Juipe s virsiria@
'Ihuja
occidentalis' Darnpierei
Th!.ja occidentalk' Fastiqiata

'Pendula'
Morus alba
'Pendula'
Pnnus avilm
'Kiht Sh lare Sa|iunt
serrulala
Pluias
Salk babllonka
Salir alba 'Tristit'
Sophorajqonica' Pendula'
'Pendula'
Umus glabra
Chanaecyparknoot*atensis'Pendul('

191

Expresivitatea
talici se poatctblosiin efcctelcde perspcctivd;
prim_
.
planurile plantatecu arbori mari gi fundalur e cu arbori mai
mici sugereazddistanla,addncimea
mai marea peisajului.
Utilizareaarborilormari, falnici,in situaiiiin careseevidenliazibine
in compozifie.di peisajuluiun caracterdemirelie qi perenitate.
In mod similar,dar la o scarl mai redtsd,mdrimeaarburtilor (tatrJlul
5)
condilioneazi,de asemenea,
folosirealor in diferitelecomiozilii. Arbuqtii
de.taliemare(liliac, sdnger,soc,salcdmgalben,scumpie
i.a.) participnh
volumetria^
plantaJiilorcompletdnd9i ecnitiUranauoio-"I" vegetalede
arbori,fie.in-asocierecu acegtia,
fie in pozilii separate.
in gridinile mici ei
pot suplini absenlasaunumdrulredusal arborilor.
-rqbetut
5

'li

(fastigiata)
Columnara
Semipendula
Penduld

Tufa neregulate

Formelede crettere9i ln limite arbugtitor(exemple)

Forma
I

Taratoarc

Semitaratoare
(prostratd)

v.!9!)muslo nunei' Radicans'

Iuntperushor[zontal
is'Glauca'
Coloneaster dammeri
Iunipe rut hoizontali s' Repanda,
lanicera pileata
Juniperus sabina' Blue Danube,

Juniperuschinensis'PfitzerianaAurea'
Juniperuschinensis' H etzii'
Buxussempervirens'siniicor"'
'Atropurpurea
Berbe s thunbergii
Nano
Deutzta gracilis
Potentilla frulicosa
Spiraea bumalda
Chamaealparis pisifers' Filife ra Nana'

TufA erectl
(ovoidalr,sfericr,
etalatd)

Urcdtoare

sDecla. vaflelatea

.-otoneas
ter dammeri' Radicand

japonica
Chaenomeles
Hydrangeamacrophylla
Spiraeasalicifolia
Symphoricarposalbus
Chaenonaeqpaislansoniona.,
Mimina Glauca,

Chaenomeles lagenaia
Forsythio intermedia
Pyracantha tp,
Picea glauca'Conica'
Comus alba'Sibirica'
Comus forida
Comus sanguinea
Cotoneaster bullatus
Deutzia scabra
P hilade lp hus coro na rie s
Sorbaia sorbifolia
Spiraea varrhouttei
Syringa vulgaris
I\niDerus communis

3
Sub0.5 m

-2m
2-3m
sub0.5m
0.5-lm

l-2m

2-3m

3-5m

J uni,e ruscomnunis' Cun\trt s ut'

J uniperus comfiunis' Hibem icQ
'Fastigiata Aurea
Taxusbaccota

Forsythiasuspensa
Buddleiaaltemifolia
Catu gana arb orescetrs'Pendula
'Pendula'
Salit caprea
purpu
rea' P endula'
Salix
Rhustyphina' Lacini ata'
Clematis montana
Clematis tanPutica
Clemaris jacl@annii
Innicera heckrctii
Campsisrcdicans
Wisteria sinensis

t.'lul 5 (.(trttitttt{ttt')

3
lm

2-3nr
3-5rn

1.5-2tn

2-3m
2-3rn
3-5 m
5-l0m

Arbugtii mici gi subarbu$tiipot fi utilizati in detaliilecompoziliei,

se pot folosi in masecarc
uneoriin combinaliecu florile; de asemenea,
(l'onicera
planurileinferioare,de exempluarbuStiisemitaratori
decoreazd
Juniperushorizontalis9 a') $i cei taratori
horizontalis,
pileata,Cotoneaster
'(Cotoneaster
'Glauca' g'a')
9i
dammeriradicans,Juniperushorizontalis
Pachy'
minor,
Vinca
(Euonynus
radicans,
inlocuitorii de gazon
fortunei
sandraterminalisg.a.).
Volumul $i formavariatdin profil a masivelor$i grupurilorde arbori
diferite'
9i arbugtirezultd,in principal,din imbinareaspeciilorcu iniltimi
de foposibilitdli
multiplele
doar
Acestecatevaexemplesugereazd
losire a taliei arborilor 9i arbugtilorca elementplastic de crearea pelsajului.
Habitusul arborilor 9i arbu$tilor
vegetaliei,arborii au energiavizuall cca
Dintre toatecomponentele
mai mare,impunindu-seatatprin talie cdt gi prin habitus,fie cd suntdisfie cd suntgrupali.
pu$icapieseseparate,
Silietete drborilor, a$acum le percepem'sunto rezultantda modului
de cregterea tulpinii principale(trunchiunic sau multiplu, indl{imea9i
formatrunchiului),a formei de ansamblua coroanei$i a caracteristicilor
ramificirii (dispunereetajatesau altemda ramurilorprincipale,unghiul
ramificirii, formeleqi direcliilede crcqdensitatea
de inse(ie al acestora,
terealeldstarilor)(fig. ?5).

t92
I:l

ArhitcclurtrpcisaScri

l9.l

.s

construitese pot realizaarmonii gi oontrastcdc lirrmc, anumitccf'cctcarhitecturale$i aspectedistinctiveale compozilici.

W1'--

=t

,.{l

fL.,

4A

ry]P

:--f

-W
'f'*"[

#p
[*l

dffi ffi
tl

I
*

7
I

tl

tl

Fig. 75. Siluete de arbori (l diviziune = lOm)

Tnvariatelesitualii de amplasare asociere

a arborilorintre ei gi cu
$i
.
alteelemente,silueteleacestora
constituiemijloaceimportantede crearea
anumitorefectevizuale,carepot colferi compozilieicaracteristici
speciale.
Expresivitatea
peisagisticia formelorde cregtereestediferitd:silue.
tele coiumnare(varietnlilede foioaseqi de coniferenumite,,fastigiata,,),
siluetelepiramidalegi celeovoidale,la carepredomindverticala,
.*t ioi_
me dinamice;cele globuloase,etalate(mai largi decAtinalte),
tabulare
(turtite) $i pletoasesunt forme statice,sugerdniin peisaj
calmul gi re_
laxarea(fig. 76).
Privitede la o anumitddisranld,ele sepot profilape covorul
de iarbi,
pe luciul
pe cer, pe fon-dulaltor plantalii sau al unor suprafele
lp:lor_,
construite(circulafii,fafadede clidiri
9.a.).
Absentafrunzelorin sezonulrece evidenliazimai pregnant
arhitec_
tura arborilor,creAndadeseaefectepeisagisticeremarcabiie(foto
color
80,81).
M.1
in alcituireaplantaliilorcareperrnitobservarea
siluetelor(gru_
.
fes
puri, aliniamente,
exemplaresituatesolitar),dargi in asociere
cu volumele
194

Fig. 76. Utilizareain planta{ii a diferitelor form Siintrllimi

de cretterea arborilor ti arbuttilor

Ca qi indllimea,habitusularborilorsuferdmodificlri in timp, fie ca o

caracteristicd
a speciilor(de exemplu,mulli pini, in tinereteovoidali sau
piramidali,devinneregulattabulari),fie ca urmarea condiliilorde culturil
(compactitatea
plantatiilor,diminuareasauincidenlaunilateralda lunrinii.
presiunea
vAntuluig.a.).
La proiectareaplantaliilortrebuiesi se anticipezeevoluJiafizionomiei arborilor,aspectcarepermiteatatevitareaunor gregeli(de excnrplu,
aliniamentedepini), cdtmai alesrealizareacalitililor scontatealepeisajului.
De o marevarietate,habitusularbustilor(tabelul5), degise cxprinul
cu mai putini energiefatdde al arborilor,contribuie,de asemenea,
la rcir
lizareacaracterului
dorit al compozi{iei.
195

ln funcliede concepliaarlisticigi unelecriteriide ordin

luncfional
._
(fixareaterenului,ecranare.
vizuali g a.) proiectantulpoatealegeforme
columnare,piramidale,ovoide,sferice,forme cu cregteri
diverg-ente,
ar_
cuitegi semipendule,
formeneregulate,
contorsionate,
iormepletoase,forme cu trunchigi coroand,formeprostrate(semitdritoare
Ei tdrdtoare),ar_
bugtiurcdtori.Aceastdmarediversitatea formelorde cregtere,
de indllimi
diferite,oferi variateposibilitalide asocierea arbuqtilor
atatintre ei c;t gi
cu arborii,cu plantelefloricole saucu elementele
construite.Se pot com_
pun_e
armoniigi contraste,
ritmuri (repetiliaaceleiagiformesauuit"-unta
de forme),progresii(asocieride formeasemdn[toare,
d" -eril ;;;;;;
saudescrescAnde)
etc.
In pozifii izolate,formade cregterea unui arbustseevidenliazl
cdnd
acestaestesuficientde mare,in raportcu distanladeobservare.
Calit'lile plasticeale arbugtilormici, capieseindividuale,
suntfolosite
ul": in rtetaliilecompoziliei,.
percepribiledin apropiere:in alpinarii,
T3i
aldturide roci, pe malul unui ochi de up1,,,
lu baruunei scan,l6ngdun loc
de gedereg.a.
tr'runzigul arborilorgi arbugtiloraducepeisajuluivegetal
in primul
^
rdnd culoarea,prezentiin tot cursulanuluila esenlele
semiervirescente
gi
limitati la sezonuldevegetaliein cazulesentelor
cu frunzecaauce.
.Coloritulfrunziqului (anexa),cu o gamddominantia tonalitililor de
verde,cdrorali seadaug[nuantelealtor-culori(rogu,galben,
albdstrui,ar_
gintiu) dispuseuniformsauvariegat,marmorat,discol,or(reversul
f-runze_
to1a3
culoare)in funcliede ipeciesauvarietate,reprezrnta
o resursd
3tta
esteticddeosebita,
pe careproiectantulo poatefolosi in creareaefectelor
picturalealepeisajului.
Pe l6ngi coloritul de bazqal Aunziqului,din plin sezon
'tranzitorii
de vegetalie
(foto color 82), intereseazigi culorile
_ O" p.i_auare'gi A"
toamnI(foto color 83), iar la uneleconifere celede iame.
Nuanleleroq_
9i
catesauro$ii-purpuriila infrunzire(Acerplatanoides'schwedlerii,
'Ni.e^dyetzkiana',
Malus
nu.mi.lla
Spiraeabumalia g.a.),celede verde_crud
(tei,
arfari,caprifoitdtdresc,cregterilenoi la molii
.uu
verde_intens
9.u.;
argin_
tiu sau albdstrui(ldstariinoi la piceapungens,Argentea,,
Abiesconcolor
g.a.),nuanteleviorii saubrunii ale unor specii
de Joniferein trmpulsezo_
,squarro.rc
nului rece(Thujaorientalis,Chamaecypiris
pisifura
i aducin
plusvarietatepeisajuluivegetal.
Compoziliaspalial-volumetricia plantaliilorde talie mare,
.
completatdde vegetafiaarbustivdtrebuieconceputigi subaspect
coloristic.Ver_
196

ca
iar frunzigul"colorat"seutilizeazd
dele,in mod firesc,estedorninant,
accentecromaticesaupentruefectespeciale.
in plantaliaunui parc,nuanlelemaselorde frunzigpot fi utilizatepensituareain prim-plana esenlelor
aparentia perspectivelor:
tru adAncirea
cu un plan inqi
celor
verde-deschis,
cu fiunziq verde-inchis in fundal a
senzaliade distanF.
termediarde verde-mijlociuspore$te
la gruparea
de asemenea'
in
consideralie,
Coloritul frunziguluise ia
speciilor,la asociereavegetalieilemnoasecu elementeleconstructive9i
carela rAndullor pot fi colorate.
arhitecturale,
De exemplu,fatadeleplacatecu ceramicdalbastri-verzuiecontrasteazd
pldcutcu un frunzigrogcatsaupurpuriu(Prunuscerasiferavar' Pissardii
'Atropurpurea'),
dupdcum fafadelein cdrdmiddapasauBerberisvulgaris
rentase asociazdmai pldcutcu un frunzi$verdecaretoamnadevinegalbenqi nu rogcat.
Maselefoliare ale arborilor9i arbugtilorparticipdin peisajnu numai
prin culoare, ci gi prin gradut diferit de cornpactitatepe care il adaugi
coroanelor.
Frunzigulfin, combinatcu ramificareamai aeratd,conferi siluetelor
efectede jocuri de lumind 9i umbrd(mesteacin,gldsemitransparenld,
di!d, larice, citina roqieg.a.);frunziguldens,insolit de o ramificarebogati, determindo conhrrareputemici a siluetelor,o ecranarecomplet6a ve(castan,tei, stejar,chiparosde Califomia'tuie,
derii gi umbreaccentuate
buxus9.a.)
Mdrimeafrunzelor constituienu numaiun caracteromamental;asopentrucreareaefectelorde perea serve$te
ciatdaltor insu$iripeisagistice
spectivdmenlionatemai sus.Alegandpentruprim-planuriarbori puternici, cu scoarf5intunecategi frunze mari, verzi-inchis,iar pentru fundal
speciimai putin viguroase,cu colorit generalmai palid $i frunze mici'
perspectiva.
adAncind
de distanli sporegte,
senza{ia
luciul, m$careapot ft pusein vacalorma,
frunzelor
Alte caractereale
lor: la exemplarelesoliIoarein anumitesitualii carepermit observarea
tare,grupurigi aliniamenteapropiatevederii.
Prin toateacesteaspecte,dar mai alesprin reinnoireaanuald9i prin
coloritultranzitoriude primdvard$i de toamnd,frunzigulconstituieun clcmentdinamical peisajului,careprimegteinfE{igdridiferitedupdprezenla
sauabsentasautransformirilegeneralealemaselorfoliare.
Florile reprezintdla unii arborigi la foartenumeroqiarbngtio caractespeciilorestcde
risticl omamental[importantl,chiardacdla majoritatea
t97

scurtidurattr.Unclcllori (sauinllorcsconlc)
imprcsioncaztr
mai alcsprin
efectulde masd,culoarealor devenindtcmporardominanta
silueteiiespective,mai alescind aparinainteainfrunzirii depline(cireqi_ foto color
9 - , meri,piersici,arborelede Iudeea,magnolii,forsitie,cununitdg.a.);la
multe specii,florile suntremarcabile9i prin mdrime,form6,modul de gnr_
parein inflorescente,
dispunerea
pe ramuri(magnolie,castan,paulownia,
trandafirihibrizi deThea,Buddleia,hortensii,trambitds.a.).
Arborii decorativiprin flori (anexa),dar mai alesarbugtiifloriferi se
folosescpentruinviorareacompozitieivegetale,cu efectecromattcecare
ajung sd ivalizeze cu cele realizatede speciilefloricole.in plus, florile
loT
prin frumusele,gingdgiegi nu rareoriprin parfum.De o atenlie
?lrag
privilegiati se bucuri trandafirii,cultivali specialpentruexceplionalele
lor calitdli omamentale,
pusein valoareprin variatemoduri de introdu_
cerein peisaj(foto color49, 68), uneledintreacestea
fiind comunecu ale
plantelorfloricole(rabate,platbande,
pete).
In alcdtuireaplantatiilorestenecesarsd se cunoascd
nt ntmai culoa_
reaflorilor speciilorlemnoase,ci 1i epocagi durata tnJloririi,pentruo
asoclerearmonioasia speciilorcu inflorire simultandsaupentruesalona_
reain timp a decoruluirealizatdeinflorire.
Fructele gi conurile constituiela multespeciilemnoaseun caracterde_
corativsuplimentar(meri decorativi,Koelreuteria,
dracile,speciide Rosa,
Cotoneaster,
Thujaorientalis,tisi etc.) gi uneorichiarprincipal(scorug,
Celastrus,Symphoricarpos,
Callicarpag.a.)(a sevedeaanexa).Abunaenla,
coloritul, mdrimeagi forma fructelor,ca gi epocade decorafiemaximi se
iau in consideraliela stabilireaplanurilorde plantare.De exemplu,in
parcuri,speciilecareau fructe mici se vor amplasamai aproapede alei,
mai alesdacdculoarealor igi pierdeefectulprin distanli; cele cu fructe
mari, care eventualpersistdgi dupdcddereafrunzelor(catalpE,glddi@),
pot fi situatemai departede privitori.
Scoarfa,cu precddere
la unii arbori,contribuie,de asemenea,
la spori_
reavalorii omamentale.
Mestecenii,platanii,unii plopi, fagii sedistingde
la distantdprin coloritulalb saualbiciosal trunchiurilorgi ramurilor;acesta
seevidenliazlmai pregnantin peisajcdndfrunzelelipsesc.Tot a$a,llstarii unor speciiseremarcdin sezonulrece,aducdndculorimai vii in peisaj:
nuanlede royt (Cornusalba'sibiricc', Salix alba 'Chermesina'),
galbin
(Comussolonifera'Flaviramea',Salixalba 'Vitelina'),verdedeschis(Kerna
japonica,speciide Cytisus)(foto color 84).
198

descopcririi
gi alteaspecte
potsuscitainteresul
de aproape,
Observate
ritigi
scoarfei,
modelele
luciul,
descncle
arbugtilor:
liumuseliiarborilor
domului,prezenlaqi aspectulspinilor,a suberuluiaparentetc.
perceptibildde la o distanldvariabili in
peisagisticd
O caracteristicd
funcliede specieestetextura aspectulvizual al ansambluluisuprafelei
vegetalea arborilor9i arbugtilor,datdde mdrimea$i aspectulfrunzelor,
modul de inserareal acestora,grosimearamurilor,aspectulscoa4ei.Se
apreciazd
ca speciicu texturdJind celecu frunzemici, simplesaucompuse,ldstarisubtiri, scoa4i neteddsau cu ritidom sublire,de exemplu,
albilia(Albiuia julibrissin),mesteacinul,cdtinarogie(Tamarixsp.),Copisifera),laricele,pinul
toneastersp.,chiparosuljaponez(Chamaecyparis
(Pinus
grffithii) 9.a.Exemplede specii cu texturd medie
de Himalaia
carpenul,
magnolia,iasomia,Hisuntfrasinul,jug astrul(Acercampestre),
q.a.
gi
arbugtii
cu frunzemari,ramuri
Arborii
biscus,Ginkgo,pinul negnr
groase,eventualcu ritidom gros,addncbrdzdatsuntapreciatecaspeciicu
texturd grosierd: catalpa, platanul, stejuul, Viburnum rhitidophyllum,
alunul,scumpia(Cotinus)g.a.
permitopliunivariatepentrurealizaprezentate
Calitltile peisagistice
reapeisajuluivegetal;acesteopliuni de ordindecorativtrebuiecorelatecu
alteinsugiriale speciilor.
BIOLOGICE
8.4.1.2.
CARACTERELE
9l ECOLOGICE
LEMNOASE
ALESPECIILOR
Caracterelebiologiceale speciilorlemnoaseca rapiditateade crcgde drajonare,de ldstirire qi de stdnjenirca
tere,longevitatea,capacitalea
altor specii,toxicitateaorganeloraerieneg.a.suntaspectedeosebitdc intgi realizareaplanportantede caretrebuiesd se find seama[a proiectarea
tatiilor.
Ritmul de cre$teredepindede specie(anexa),dar esteinfluen{altlc
condiliiledemediu(sol,apd,climd,poluareatmosferici).
oblinereacAtmai timpuric a unut
in foartemulte cazuriintereseazd
de .rpctii
peisajvegetalmai bine exprimat,astfelcAse cereintroducerea
falsul oletar,glldilil,
repedecrescdtoare(plopi, sdlcii,a4ari, mesteacdn,
Deutzia,cdtini roqic
pin
sdnger,
larice,
de
Himalaia,
forsitie,
bradduglas,
9.a.).Celemai multe speciiau ritm mediu,iar alteleal ritm lenl de cres'
tere (stelai, tei, fag, brad,tisi, buxus,toatevarietdtilepitice de arborii;i
arbuSti),acestcaracterfiind uneoridorit (plantepentrurocdrii,pentntborduri tunseqi gardurivii scunde).
199

Inngcilulttt cslco insrrStlc

nlrlrrlrllr
rrsl)cclllor,
tlc itscrtrcrtclr,
irrllrrcntlc tnctliu5i detrrotlrlicririle
lali dr:condi{iilc
iurtropicc
alcaccstora,
tlc irrtervcn{rile
doritesauacciclentalc
asupra
plantckrr.
Arbori_potenliat
foarte longevivi(peste300de ani)in condifiiecolo_
.
gicespecificesuntstejarul,gorunul,uimulde
.arop,fiopuf alb gi cel nc_
gn1 castanul
bun,arborelecu lalelg pinul silvestru
n"gru,bradul,mo_
9i
lidu1,chiparosul
debaltd,tisaF.a.Foarte."ffl
""t
p"iatingevarsteme_
dii intre I 50 9i 200 - 300 de ani, iar prinrre cei
".UJ.i
cu lingevitatemicd (50 _
100deani) senumdrdmesteacinulscoruqul,
*irii, pf"i"i rremwator,salcimul, salciaalbd, falsul o!etar,^ciregul
d, paAr.",
milinul,
magnoliile,ciregiijaponezi.$.a.-in
"Jr"oaugul,
majoritat.u
speciileexotice
au o duratdde viali mai mici fap de potenlialuf
"u"urito.,
fo. Jin farade origine,
rareorifiind intrunitetoatecerinlelelor ecologice.
Arbugtii au o duratdde,viafi mai mica"faldde
arbori,pu{inespecii
depdgind50 - 60 de ani.Arbusticu longevitate'de;;;;;r"sunt
Buxusgi
(pinuldemunte).
.;neapdnul
Ca4aSitateade dmjonare a unor arbori gi arbugti(formarea
de ldstari
cresculide pe rdddcini)poatefi mai activdsau
mai moderatain funcliede
specre.Aceasti insugirebiologicdimpuneatenlie
atat din pan"a prorec_
tantului peisagist,in ceeace privegteamplasarea,
asociereaspeciilorgi
distantelede plantarecat si din parteacelor
fi.luu ing.i;ireapeisajului in cauzd.in anumite.u^r, oru.;onu."a
"u." deveni
poate
un factorde stdnjenire a,altor plante din apropiere(plopui
alb, pfopui t.".u.ator, falsul
ofetar,ulmul de cdmp,citina de gard-uri_ fy"i", _,fifi""rl, oletarul
ro$u
q.a.),poatecauzadeteriorarea
trotuarelor,aieilor gi a unor
'e"isagisrul
etementecon_
struite- scdri,ziduri de sorijin, tundafii_
1pf"pii,iJif.
poate
folosi capacitatea
de drajonareu uno..rp""ii in scoputil, pentru
fixarea
pantelor,terenurilorerodate a nlslpuntor.
$l
Caracterulinvadantal unor speciipoatefi datorat
uneoridrajonirii
excesive(de exempru,citina de garauri;,.ur
.u, *u."otarii naturalea
unor speciiale ciror ramurivin in contacfcu
solrtl(Coton)asterdammeri,
t]ul") Si indeosebiprolificitdlii unor liane
*
de pddure,
Polygonumaubertii,vilele omamentate
"d.;;,p;nul
gortnerociisusjl'
Tgxicltateaorganelorunor speciise arein u"dr;"
. .
l; ategerea
fbrmu_
lelor de plantarein grddinilegcoliior,ceminelorp"ri*
."p,, 9i in parcuri,
in vecinitateaterenurilorde joaci pentrucopii.
istfel, vir fi folositecu
atenliesaudelocplantelelemnoasecareau organe
toxice:tisa (frunzele),
salcdmulgalben
p"rurur-Iorlioc"rossas
frunzele,
fructele),
_(scoar!a,
(inflo_
rescenlele),
Daphnemezereun(planta).
200

(allcxrl)trcl)ulell)
Cornportalncntulccoklgical arbot.ilor
;t :trlrtt;ltlor
cgali mdsuri ounoscut(inclusivrezistcnlalrrboli 5i diunltori 5i la poluitrea atmosf'cricl),toate condilionind alcgerc:r;ii lblosireacorcctdin allrc
najdrilepeisagistice.
Cenntelefa!6 de climi 9i sol sunt factori primordiali in selectarcaplantelor pentru constituireaunui peisaj durabil, in care diferitele specii sit-;i
poatdexprima potenlialul peisagistic.
Importurile de plante, mai ales din ldri mai calde sau cu climd mai
umedi qi iemi bldnde, cu o ofeftA sortimentaldcare vizual este foarte tcntanti indeosebi pentru posesorii de grddini private, determinduneori opListe orientaliuni inadecvatecondiliilor de mediu ale siturilor respective'
tive pentru alegereaspeciilor sunt prezentatein anexe.
ARBORILOR
8.4.1.3.GRUPAREA
9l ARBUSTILOR
PElsAGlsrlcE
iN AMENAJARILE
Compunereapeisajelorse bazeazduneori pe introducereaunui singur'
arboresau arbustin cadrul vizual, si aceasta'fie din lipsi de spaliu fie din
ra{iuni esteticesau simbolistice, cdnd elementulvegetal estemenit sd dca
viali unui peisaj in cea mai mare parte alcituit din elementeinerte' Exemple in acestsensle fumizeazi unele grddini japoneze.
Cel mai adeseacomponentelevegetatieilemnoasesunt grupate$l asociate dupi anumite criterii funciionale,vizuale-peisagistice,ecologice'
in cadrul spaiiilor verzi, arborii qi arbuqtii sunt utilizali in diferite fbrmaliuni cantitative,care se evidenliazdca entitSli compozilionalein peisajul proiectat:
- masrve;
- grupun;
- aliniamente;
- garduri vii;
- exemplaresolitare.
Masivele sunt plantaliile cele mai mari care, in functie de intirrtlcrc,
compactitate9i mod de alcdtuire,se pot constitui ca:
- pddure (arboret cu caracternatural, cu densitate9i alcdtuirc varia
bil6, ocupdndo suprafatemare);
- perdea(plantaliedeasi,in bandi continud,delimitatdgeonrctric,or
a exemplarelor);
neregulatd
ganizatdin rinduri saucu dispunerea

2()I

- masivdearbori;
- masivdin arborigi arbugti;
- masivde arbugti.
constrtuieobiectul
.P59lI"l cu functii de parcsaupidureade recreare
proiectirii gi amenajdriisilvice.
?lantafiile tip perdea au in generalfunctii de prorec{re;
. ele pot fi
intAlnite in cadrul urban, deexemplu,in Bucuregti,
feliiie tateraledens9i
neregulatplantatedin lunzul EoseleiKisselef,piote;ana
de o parteCom_
plexul Sportiv IolandaBaiagS6tergi de attutrau"eJ Sutului;de asemenea,pot fi utilizatepe ldngdintreprinderileindustriale
gi in afarazonelor
locuite,.pe .ldngepepinieri, sere,terenurileagricole,
constructiizooteh_
nice,cdi rutiereetc.
Un
deperdeaperimetrdhdeprotecliea pepinierelor
,. .
constd
".*"rpl,
dintr-oplantalie
din 7 rAnduridearboriqi *Uugti.u lir;unlele intre
rn_
duri de-1,5m 9i 0,75m pe rnd,totalizdndo fame
ae iO,i _:
- rdndurile-l 7 din plopi piramidali
9i
altemdndcu arLugh9i din l0 in
.^
I 0 m o speciefructiferd (zarzdr,corcodug,mir);
- rdndurile2, 4, 6 din stejarbrumdriu;
- rdndunle3 qi 4 din arfartdtdresc,
jugastru,paltin,tei.
Celelaltecategoriide masiveseinr6Lescin iiferite'tipuri
de spafiiverzi
cu suficienti intindere(zonedgnltec$e, parcuri,grddini,
,ir**i 9.".;.
Masivele realizate exclusiv ain a.nori ieun"st
rnat multe specii
compa-tibile,.
dar pe suprafelemai mici pot fi constituiienumai
dintr_o
srnguraspecle.ln acestultim caz,seurmdregt
e realizarea
unor efectear_
saucoloristicespeciale.
insdmonoculturu..uu.u,ru p" ru_
l1."::.1fmari' fiind
pratele
monotondgi, in plus,mai vulnerabilddm punctde
vederebio-ecologic.
din
, ,Masivele arbori gi arbugti,fiind alcdtuitedin amestecde specii,
dupi modelulla scardmai micdal pdduriinaturale,
rn"i bundstabili_
tate$i rezistenldbiologicd.in acelagitimp, ele uu "" "
uo .[.i p"irugisticmai
variat,de aceeasunt mai frecventutilizaiein parcuri
9i alte categonide
spaliiverzi.
La proiectareaplantatiilormasivese au in vedere
o senede aspecte
ca:mdrirnea,forma in plan, configuraliaarhitectonicd,
componenla{i den_
sttateamasiyelor.,
corelatecu.pozitiile9i functiile#Uult" io ,"ir".u
g"_
nerali a amplasiriivegetalieilemnoase.
Mirimea yasivepr. in spaliileverzide mari propo4ii
masivelearbo_
,rescente
ocupdsuprafeleimportante,intalnindu-se
categoriidemirime di_
202

deexemplu,
cele mai manmaslvesuntcelecu funclictlc proteclie,
l.crite.
scuaruri9i
plantaliaperimetralda unur parcurban(masivde centuri) in
grddinile
in
mici;
mai
qrldinile mici, in mod propor]ional,masivelesunt
lipsesc'
ibartemici masivelearborescente
in compoziliilegeoForma in plan a masivelorpoatefi geometricd
efectarhitecturnetricesimetrice(foto color23) qi asimetrice(plantatiicu
cu conneregulati'
este
ral special,perdelede protec{ie)insd mai frecvent
compozilionale'
i".i.i"t",
tng. 77), modelatdin func1iede necesitdfile
zoneluminate
de
litier"lecu intr-Anduri9i ieqincluridetermindo succesiune
qi umbrite,careconferi mai mult relief plantaliei'chiardacdcomponenla
esteomogend.
acesteia

ab
malelecovor verde
Fig. 77. Forme de masive: a - masivearhitectumleincadrand
principalla parculuiVersailles;b - masivecu formf,neregulatf,
iin perspectiva
(plan9i profil)

(cu cxConftgura(iaarhitectonicda masivelorseproiecteazietajatd

speciilor
cepliamaiivelor dintr-o singurdspecie),rezultanddin asocierea
in generalspremargineamasivului'Profilul
cu ialii diferite,descrescdnd
dominantedc
masivelortrebuie sd fie armonios9i corelatcu direcliile
ceamai
oriui.", a" celemai multeori seeviti formade dom' cu indllimea
marein mijlocul masivului.
203

I r r r r r a s i v c l cn l i t r i , h c t c r . ( ) g c n c ,
irr:urjarrrcrrtul
vcrticalal spcciiltx.sc
concepein variatc structuri.

(tariire
,,,,j0;fflJi1'ff"i'#J::;
f,::ffl?ir[: ;"T.' r,rreirir)pulin

Fig.28.
Structura
masivetor
dearborigiarbusti,
a - exemplu
derepanilie
a arboritor
giarbuSrlo.
int un,uliihffien
@lan9iprofil);
b - amprasarea
arbustitor
numai'
in liziera_";ili;;,';:;;j;:;?:a
de
arbusti
in interiorul
unuimasivstrtrbtrtut
deo alee

j1^1:Tt:,l"rdice aleplantafiilor,
arboriiceimaiinal{ipotfi amplasa}i

,- marglneamasiltlui (ca
ra
soecii dominantegi

subdominante),astfel incit
umbraproiectatd
de coroanele
lo. urup.u;Jr".f"i*
sereducila
"i":T'ra
204

rninirn(pozilia nordicdrdspundecel mai bine aoestuideziderat);urmeazl

,,in scari" etajele arborilor de talie medie gi mici care se succedcu intreruperi, atdt din motive estetice,pentru o mai mare varietatestructurali, cdt
Si pentru a permite condi{ii mai bune de lumini pentru etajul sau etajele
de arbugticare formeazdliziera. Speciile din zona sudicda masivului, beneficiind de insorire, se vor dezvolta mai putemic Ai vor produce flori,
liucte qi efectede culoaremai bine evidenliate.Arbugtii, la rdndul lor sunt
dispugidupd inilfime. nivelul cel mai jos putAndfr realizatdin arbugti seuiitdritori sau subarbugtide covor (Hypericum calycinum). O astfel de
structuri a plantaliei, intrucafta asemdndtoare
unui amfiteatrudescrescind
citre peluzeleinierbate, qeeazdo barierdvizuald qi de reducerea zgomotului, asiguri protectieimpotriva curenlilor de aer; ea poate fi adoptataatat
pentrumasiveperimetralecdt gi pentruunelemasivedin interiorul parcului.
Alte plantalii se proiecteazi cu doui sau trei etaje de arbori, din care
speciile mai inalte formeazdfondul de bazd al masivului, iar etajele mai
discontinue,se afld cdtremarginile masilului, urmatede etajul arbuq_joase,
tilor. Distribulia cu intreruperi a etajelor de arbori gi ale lizierei de arbuqti
conducela aranjamenteverticale variate, astfel c6, ocazional,arbori inalli
sau de talie medie pot fi situali la margineamasivului gi in unele zone arbugtii se succedarborilor de talie medie sau de talie mare; in acestearanjamente esteimportantd alegereacorecti a speciilor in functie de cerinlelc
fali de lumini qi ceilalti factori de cre$tere.
Componenlamasivelor treb:uiesd asigureunitateain diversitatea plantaliilor unei amenajdri peisagistice.Degi sunt perceputein ansamblu, in
primul rdnd impundndu-sevolumetrialor in structurarea
peisajului,masivelc
creeazi efectevizuale diferite, dupi cum sunt alcdtuite- omogene,dintr-o
singurdspecie(foto color 37), saureunindmai multe specii(fig. 79).
Componenlaplantaliilor masive determindnu numai configuralia lor
arhitectonicd,ci gi variate aspectede culoare gi texturd, care sunt luatc in
consideralie atat pentru diversificarea ansamblului cat $i pentru crcarcir
anumitor efecteoptice ale unor secvenleale peisajului. De exemplu,pc un
fbnd de plantatie mixti de foioase se poate evidenlia frumuseteaunui rnlsiv de pin silvestru;intr-o zondde munte,cu masivede molid in amcstcc
cu brad, prezenla unor mase de mestecenieste de mare efect peisagistic
prin contrastulde culoaregi prin diferenliereanet[ a siluetelor.
Prin distribulia masivelor cu anumite caracteristicivizuale in cimpul
optic al unei perspective,a9acum s-a mai ardtat,se pot alungi sau scurtir
parcntdistantele:indlfimea marc, texturaputemicdgi coloritul mai intu-

205

necatin planul apropiatprivitorului$i rnvcrspcntrufundalarrrplilicl profunzimeapeisajului.

Fig. 79. Masive omogene9i heterogenedin arbori

Masivele din arbori Si arbuSti de mai mare intindere se proiecteazd

din cAtevaspecii de arbori cu afinitd{i naturale,dintre care una sau doui
domind cantitativ (in m[surd mai mare cu cdt amenajareapeisagisticdeste
mai mare) 9i din mai multe specii de arbugti dispugi in anumite zone ale
lizierei masivului (fig. 80, foto color 52).

Fig. 80. Componenta masiylor: sus- masiv mixt de foioaseexpnmAnd

calmul in compozilie;jos - masiv mixt de foioaseqi conifere(vara gi iama)
prea variat, inducAndneliniqte

ln cazul masivelormixte mari, strdbdtutede alei, se poateprevedea

plantareade arbugti(speciide umbrl) 9i in interiorulmasivului,lhngdalei
206

gi in conrponcn{a
nta(lig. Ttlc).SpcciadominantdtrebuicsI sc giiscascit
sc
sivclorinvccinate.Dispunereaspeciilorin cirdrulntasivelorhe(erogenc
(amcstcc
t?rcein zone care se intrepdffund,evitAndu-seiuanjzreain mozaic
intim). in masivele foarte mari, in pdduri, speciile de a-mestecpot forma
,,buchete"(20-100 mp), grupe (100-400mp) 9i pilcuri (400-500mp) in
masaalcituit[ de speciamajoritari.
Masivelefoarte mici pot fi alcituite din citeva exemplaredin 1-2 spccii arborescente$i o masede arbugtidintr-un numer redusde specii.
Alegerea speciilor pentru masive se face atat dupd criteriile peisagistice amintite cAt qi dupi cele ecologice (adaptabilitatea[a condi]iile dc
rnediu, rela{iile dintre specii) 9i functionale (plantatii de proteclie antipoluanti. antierozionald.antivint etc.).
intrucdt, plantaliile masive arborescenteconstituie baza structuririi
durabile a peisajului, in selectareaspeciilor este deosebitde important ca
acesteasd corespunddcondiliilor stalionale(ctimn, tip de sol, condilii hidrologice,poluare).
in cadrul unui parc, in componenlamasivelorperiferice se aleg specii
predominantforestiere.Pentruzona de silvostepd,acesteapot fi: arbori de
talie mare - tei gi paltin ca specii dominante (de semiumbrd),ulm, cireg
(de lumind); arbori de talie mijlocie - jugastru, carpen (de semiumbri);
arbori de talie micd - a4ar teteresc(de semiumbrd),mdr pdduret,corcodug
(de lumini) 9i dintre arbu$ti,com, pdducel,salbi moale,lemn cdinesc(specii de semiumbrdqi lumind). Un alt exemplu al compoziliei de arbori poate fi: stejar brumiriu, frasin, ulm (specii inalte, de lumini), tei, paltin, jugastru,carpen(specii inalte 9i medii, de semiumbrd).
Un masiv de mai micd intindere cuprindeun numdr mai redus de spccii, de exemplu: stejar gi carpen(arbori dominanli) asociati cu jugastru ;i
cireg, formind doud etaje neregulatede talie mare gi medie urmate dc utt
etaj de arbugtimari din alun, pdducel,soc, sdnger.
Speciilor forestiereli se pot aldturaunele specii gi varietdli omanrcntale pentru realizareade contraste$i accente;ponderealor cregtein ntasivele din interiorul oarcului.
in majoritatea categoriilor de spa{ii verzi, in planta{iile masive prcdomind esenlele foioase caduce, care au sortiment foarte larg; prezcn[a
coniferelor9i a foioaselorcu frunzig persistentestenecesardmai ales in
parcuri, cu o pondere de 25-30Yo,pentru suslinereadecorului in sezonul
rece(fig. 76). Aici rdginoasele,
mai adesea,se planteazdin mastveontogenenu preamari, cu amplasamente
bine alese;dar qi introdusepe lingir

207

sr)oclrlcft)ioasc'srrl)ror.)ardc
sttautcoi-rtrc
1r:ircrrrr
nlarLllncar
rrrasivcr.r
llctcrogeno'
aducmai Inultiivarictatcprlrrrtaliiror.
r'rcburesa sc li.ii insii
cont dc rapiditatead(l cregtere.$i.dc
cerin{elelor fala de luminir (dc
exemplu, pinii au pretenrii mai ridic tc, iar
morizii, la $es, tolereazir
semiumbra).
Densitatea masivelor din arbori gi arbugtiestevariabild
qi rezultd din
aleger.z distanlelorde plantare,cu o dispunere
ne.egulatda exemplarelor,
exceptand.unele masive geometrice: pintru
arborii de talia I, intervale
variabilede 4-8 m; pentru cei de talia a U_a
Si a [I_a, 2_6 m, iar pentru
arbugti,in func1iede dezvoltare,0,7_1,5m.aceste
distanlepermrto bune
evoluJiein timp a plantaliei masive,insi din considerente
de oblinere mai
rapidi a efectului de masi, de multe ori se recurge
fu ioJ.rrr", ceeace con_
duceIa necesitatea
rdririi ulterioare.
Masivele de.arbugti au, de asemenea,mirimi gi
forme vanate.
anumite situalii, ele ocupl suprafelemari; dL
exe.mplu,
..In
pentru con_
'heteroiene
solidareapantelor se realizeazd,
plantalii
ain ip"c,, cu sistem
radicular bine dezvoltat sau drajonante(salcAmu"l
pitic _ Amorpha, oleta_
rul rogu - Rhus, cdrmdz- Symphoricarpos_ g.a.j
chiar ptantalii omo_
gene(ienupdr semitl,rdtor- )uniperus horizonnlii)-' 9i
In compoziliile in stil geometric,masivele de
arbugti se pot proiecta
ca maserectangulare,ovale, rotunde; in acestcaz
intereseazdel-ectelearhitecturale,de aceeaalcdtuireamasivelorva fi
deloc sau
variata.
P:n,- pAstrareaunui aspectnaturalin aranjamentulfupn
iegetaliei
.
,.
din grIdini gi parcuri, masivelede arbugtise modeleale
tn fo.r,"'rrnuouse, nere_
gulat alungite, cu ldlimi maxime nedepigina
S_S
de arbuqti.
Proiectarealor se face reludnd la scardmai"*".fiu..
micA:piinclpiile menlio_
nate pentru masivele arborescenteneregulate:pot
fi alcdturtedintr_o sin_
gurd specie (foto color g5) c6nd masivul nu
pr"u mare (de exemplu,
in parcuri, o masi de forsitie sau una de otetar
"ri"
rogu au un elbct vizual puternic, mai ales prir culoare); in masivele heteroiene
se asocrazacateva
specii dispuseinsular, dintre care una trebuie sd
d-ominecantrtativ;cu cAt
masiwl este mai mare, cu atdt numdrul
aceeagrspecie
estemai important (fig. gl).
"*"rnptu."tor-ain
Speciile se ordoneazddupAtalie, habitusgi, in plus,
dupd inflorire; ale_
gerease poate face lindnd cont de egalonarea
inno;tutui sau, din contr[,
pentru a realiza o armoniede culori intr-o perioadd
determinata.
in componenlamasivelor de arbugti f"i"$i ,"
^gi
;;; i;;roduce specii
cu frunzig persistent(mahonie,buxus, pnznns
torro*i"rur" S.u.l.
208

ri?

ltl-.l

f.r.

f . L"'3

\-^4J
ab

ilffi

Fig.81.Masivede arbugli:a - omogene;

b - heterogene;c - repartitia speciilor
dintre care una estedominanta

Coniferele arbustivese pot asociamai alesin masiveapafte(omogene

$i heterogene):plantalie de ienuperi semitirAtori dintr-o singurd specie
sau din doud specii asociate,diferind ca putere de cregtere$i eventualcolorit; masdde ienuperi tdrdtori sau semitdrdtoride talie joasi, imbinatd cu
'Glauca'
arbuqti coniferi erecli (de exemplu, covor de Juniperus horizontalis
combinatcu mici piramidede Chnmaeryparislawsoniana'MinimaAurea'\.
Grupurile de arbori gi arbugti sunt formaliuni peisagisticealcdtuitc
din 2-9 exemplare.
Comparativ cu masivele, in cadrul gmpurilor, distanlele de plantare
sunt mai mari (cel pulin cdt dezvoltareamaximi pe orizontali a exemplarelor componente),permildnd o evidenlieremai bund a siluetelor.
in compoziliile geometrice,repartitia exemplarelorgrupului poate fi
echilibrati sau simetricd, aspect care se evitd in compoziliile libere. La
acesteadin urmd amplasareain plan se va face astfel incdt pe nici o direc1iede observaresd nu se suprapuni mai mult de doui exemplare.
/\

\t

,,s.

F .,c,h'

\i,/

c4'

--Q
l.l

Arhilcclrrii pcis.rilcr:i

-\rri

o'
l0()

GrupurilepoLli onngcnc,alctrtuitc
dintr-osingurispcciosauftercra_
gene,reunind,2-3speciisauvarietlfi dilbrite(fie numaiarborisaunumai
arbugti,fie unul saumai mulli arboridin aceea$i
speciegrupalicu caliva
arbugti).
in componenlagrupurilor heterogene,
speciilepot fi asociatefie in
armonie,fie in contrastde forme,taliegi colorit(frg. g2).

W ,ffi
M-MMffi
%u

Fig. 82. Asocieri de plante lemnoasein grupuri heterogene

Combinaliiinteresante
suntde exemplu:salciapletoasdgi plopulpira_
midal sauchiparosulde balt6; tuile columnaregi cell globuloase;sdlcioara
mirositoare(argintie)9i corcodugulrogu;buxusglobulosgi yuccaetc. in
general,o preamarevarialie in cadrulgrupului nu esteindicati.
In ansamblulplantatieiunei amenajiripeisagistice,
grupurile omo_
geneSi cele care reunescspecii cu caracteristiciapropiate(habitus,
frun_
210

zil trahuic sd prevulezeasupra grupdrilor conlft$l.tnle, daourcceo Jtrut

mare diver.sitatealtereazdunitatea.
Astfel, asociereacorcodugului rogu cu altc lbioase cu frunziq vcrdc
neutruva fi mai folositd decdt,de exemplu, combinatialui cu a4arul american auriu gi cel variegatsaucu silcioara mirositoare(argintie).
La grupareard5inoaselor,foafie bine se acordi speciile de molid (Picea\,
brad (Abies), duglas (Pseudotsaga),Tsuga, tisd (Taxus) - toate cu frunzc
aciculare - sau cele de tuie (Thuja), chiparos (Chamaecypais), ienupir
(Juniperus), caractet'izaleprin frunze solzoase. AvAnd un element asemindtor - aspectulfrunzigului - ele pot alcetui atat combinatii in analogiecit
gi in contrastde siluete.
Tot dupi acelaqicriteriu, se asociazdarmonios speciile cu frunze pcnat compuse- salcdm (Robinia), salcdmjaponez (Sophora),frasin (Fraxinus) - de asemenea,cele cu frunzig mare - paltini (Acer pseudoplatanus,
Acer platanoides),platan (Platanus hybrida), ulm (Ulmus glabra) q.a.
Cdnd sunt situatein plan apropiat,aliturarea rdginoaselofcu foioaselc
trebuie sd evite contrastul prea mare intre frnelea ftunzigului acicular gi aspectul maselor foliare cu limbul mare. De exemplu, lAngdun grup de pin
de Himalaia (Pinw excelsa)sau de molid a4intiu (Picea pungau argentea)
se poate situa un exemplar de albi{ie (Albiuia julibrissin), rezultXnd un
contrastde siluete, dar cu un anumit acord al finetei frunziqului; in acelagi
exemplu,inlocuind albilia cu o catalp6,efectul estemai pufin agreabil.
ln componenla grupurilor de rdginoasenu se vor asocia speciile cu
frunze persistentecu cele cu frunze caduce (larice - l,arlx, chiparos de
baltd - Taxodium,Ginkgo), deoarecealiturarea lor ar putea creain timpul
iernii impresiaunor exemplareuscate.
Alcltuirea grupurilor se va corela cu pozilia 9i rolul lor peisagistic,cu
vecindtateaaltor elemente(situareaizolatl in peluzd sauin apropiereamasivelor, proximitatea clidirilor, a constructiilor decorative,a apelor ctc.).
De exemplu, un pdlc de mesteceni,in anumitecircumstante(de cxcntplu pe un fond de plantalie de culoaremai inchisd sauprofilali pe o pcluzit
de gazon) poate crea o impresie peisagisticdmai putemicd decdt o asociere contrastantdde mesteac6ngi molid.
Grupurile de arbori din apropiereaunui masiv pot fi alcdtuitedin spcciile aparlin6ndmasilului, sugerdndo detagarenaturalda pdrlilor din intreg, specificdamenajdrilorin stil peisager.
Dupd componentd,grupurile pot exprima in peisaj fo4i (arborii puternici), dinamism (asociereade siluete piramidale sau columnare),liristtt
2ll

(siluctcpcntlulc,siluctcscrrritrirnsparctrlc),
vivacrtatc
(siluctovarratc\ii coIoritviu), ordincai cchilibru.
(grupurionr.,gcnc
cu cxemflarccchidistantc,
in formaliipare- de exemplu,marcind.jlu.il.
un"l iiter.".1,i in unghi
drept).
Trebuiementionatca un aspectnegativactualatendlnfa
a multor an_
treprenoridar gi a posesorilordegrddinide u ugto."*
in u"elagicadruvi_
zual grupdrifoartecontrastante
di arborigi aibugti o.u." diversitate
de talii, forme,colorit, cu preamulte conifere,rezultdnd
"u- mai
- degrabdo ex_
pozitiehorticolddecAtun peisajechilibratgi
urrnonio..
Aliniamentelesuntplantaliiregulate,in linie, alcdtuite
din arborisau
,.
din arbugti,de regulddintr_osingurdspeciegi
cu ,;;;;
de aceeaqi
for_
md 9i inlllime.
anumitesituatii,fie din considerente
estetice,fie functionale,sepot
.in
realizaaliniamentemixte:
- arborialtemdndpe rdndcu arbu$ti
toleranlidesemiumbrd;
--- linie de arboridublat[dealiniament
de u.tuiti;
- arborialtemdndpe rdndcu secvente
de gardviu;
- linie de arboriasociatdcu o linie
paralelid
degardviu.
Silueta,talia gi ritmul de succesiune
u .orpon".nt"L* unui aliniament
conducla anumiteefectearhitecturaleimportand,
,uni fblositein com_
poziliilesausectoarele
"ur"
cu rezolvaregeometricd
uf.
p*"uifo. 9i grddinilor
gi in alcituireaplantatiilorstradale.
In parcuri,aliniamentelede.arbori *nt concepute
in funcfiede im_
portanlaaleilor,de lirgimea,doritda culoarului
vizual pe careil creeazd,
de proportianecesard
intre planur e orizontale9i ."i. uirti"ur", de
efectul
deumbrirescontat.
pot fi dispuqiin qiru1 simplebilaterale,
carepot ajungecu
..
tb:.ii
timpul si-gi reuneascd
coroaneledeasupra
ul.ii (";";p;t;; situerelefasti_
giate$i cazulaleilor foartelargi).Uneori,se
utiiizeaza--^ailniamenteduble
in scopulsublinieriiunoraxecompozilionale
S3l.
tng.
Aleile de intrarestructurate
cu mai multecaiparalelepot fi insolitede
o plantafiecu giruri multiple,in careuneleuriniuo,"ni"-rio,pre
-S?,'Si;l
sauduble
de arbori separi firele de circulalie
A"r"
O oirporili" u."_
minatoll
poate adoptagi.pe unele""i"r
artereimportantede circulalie
.se
urband(Bulevardul
Unirii, Bulevardulauluto.ito.,'go."uuaKisselef
din
Bucuregti).
Aliniamentelemultiple suntde reguldalcdtuite
unitar,dintr_osingurd
specie.Mai rar se intdlnescasocieriiu volumetrie
aife.lta, Oeexemolu
212

doutr9iruri ccutraledin siluetef'astigiatc;i tlouil latcralcdin siluctc globuloase(plopi piramidaliSi tei saustejaripiramidaligi stejarirogii).

##
##
#
#
#

##
&#
ffi #

##
ffi &
ffi #

##
wffi
a

#
#,

ffi

#.
#
ffi:
#
#i
,ffi. b

Fig, 83. Aliniamenteduble de arbori: a. distribufiesimetricaperfectA;

b. distribufie intercalati

Situareaintr-un ax compozilionala unui qir de parterepoatedetcrmina plantareaunilaterali a aleilor insofitoare,pe liniile extreme,rezultAndo ldrgirea c6mpuluivinal fald de plantareabilateralia fiecirei alci.
Aceastdsolufieseadoptd$i pentruo luminozitatemai bundla nivelul parterelor,mai alescdndorientareaaxului esteE-V. in acelagitimp, gradul
de insorirea aleilorparaleleestediferit, oferindvizitatorilorposibilitatca
opiiunii.
Alegereaspeciilorpentrualiniamentesteconditionatd
de multiploccgi funclionale.
rinle:estetice- arhitecturale,
bio-ecologice
in general,atdtarborii,cdt qi arbugtiitrebuiesdaibi formenaturalcrcgulatesaucare,in anumitesitualii (in parcuri)sd sepretezela modclirrcu
geometricd
prin tundere(tei,jugastru,carpenpiramidal,tisd,buxusg.a.).
In aliniamentele
de arboride pe str[zi gi goseleseutilizeazdin cxclu
sivitateesenlefoioasecarecorespund
cerinlelor9i conditiilorimpusoaccs
tui gendeplantalii(capitolul5.2.3.).
ln parcuriqi grddini,gamaspeciilorfolosibileestemai larg5,cuprinzind preponderent
tot foioase- speciidecorativeprin habitus9i lhrnzi;
(ar!ari,fagi, stejariroqii,platan,frasini,tei, carpenpiramidal,castanconrcstibil, alun turcesc,Liquidambarstyracifluag.a.),dar gi unelespcciiaprc
ciatepentruinflorire qi fructificare(castaniomamentali,Magnoliuk n.t,
2l.l

soorusi- Sorbusuria Si uucupurkt,

g.a.);numaiin anuMulus.lktriburulu
mite situafiigi pe zonerestranse,
gi riEinoasele
seutilizeazd
de taliemarc
cu habitusnaturalregulat(bradduglas,molid argintiu,molid).Nu suntindicali pinii, carechiardacl in tinere{eau un port regulat,cu timpul siluetele lor semodificI, trunchiurilegi coroanele
devinneregulate.
Pentnt aliniamentelc de arbusti se respectdcriterii asemdndtoare;
se
alegspeciicu portul erect$i frumosechilibrat,supoftendajustarea
formei
prin tdieri: Berberissp.,Ligustum ovalifuIium,Spiraeasp.,Deutlia gracilis, Hibiscus,trandafiritufe saucu coroani g.a.in zoneleunde se dorestepermanenlaverdelui vegetaliei(in parcuri 9i grddini,in spaliile verzi
adiacentedotirilor social-culturale)
se aleg specii gi varietdticu frunze
perslstente,
careintrunescqi celelaltecalitlti necesare
(brxus, tisi modelatl prin tundere,tuie globuloasd
9.a.).
Distanlele deplantare in aliniamentvaiazd in firnctie de putereade
creqtere(indllimegi diametru)9i efectulritmic dorit: pentruarbori4-8 m
in parcuri9i 5-10m pe strdzi.Pe gosele,distanfelesuntmai mari, 2/3 din
inlltimea maximi a arborilor.
Distantelede plantarepentrualiniamentele
de arbugtisunt mai frecventde 2-5 m.
in aliniamentelemixte de arbori 9i arbugtisauarbori 9i secvenlede
gardviu estenecesard.
o distanlEminimi de 1,5m fatd de trunchiularborilor; in fimclie de l5rgimeacoroanelor,eventualsemdregteintervaluldinte
arbori(fig. 84, 85).

Fig. 85. Aliniamentemixte de arbori 9i gard viu:

a gi b - pe acela5irAnd(vederegi planorizontal);
c - pe randuridistincte(planorizontal$i vedere)

in proiectareagi realizareaunor aliniamentede arborisaude arbu$ti

supra$i
constructive
limitdfald de elementele
seline cont qi de distanyele
(tabelul
planta{ii
6).
valabilegi pentrualtecategoriide
subterane,
Tqbelul6
Distanteminimede plantarefa!tr de constructiiti instslatii
Elementelestrizii

Distanteminimepani la trunchiul
arborilorsi arbustitor(m)
Arbutti
Arbori

Constructiisubterane
CoDductede saze, termoficare

"ooooo
oooo oo oo o
Fig. 84, Aliniamntemixtede arbori ti arbugti:
a $i b - pe acela$irand(vederi9i planorizontal);
c - pe randuri distincte(plan orizontal qi vedere)

214

2 (3)

2
Cablurielectrice
1.5
2@\
Alimentarecu aDa.canalizare
Cltrdiri,garduri.drumuri
1'5
6
Clddiride parteaferestrelor
|
|
l'5
5
ClddirideDarteaperetilorf6rdferestre
|
|
2
imoreimuiripline.cu inallimeapeste2m
0,5
I
imprejmuiride gridinl, cu grilaje9i pline,
cu lniltimeaDanela 2m
1(l.5)
Bordurialecarosabilului
0.5-2
0.75
Bordurialetrotuarelorsi aleilord parc
0,5-r
I
Piloni 9i st6lpi fdrd instalatii subteranede
cabluri electrice
+ intreoaranteze
din normeleitaliene(BovoG. 9i al., 1998)
suntindicatedistantle

2t5

DistanlclcIafiide instalaliilcclcctriccacricncsunt0,5_2rn dc
Ia co_
roanelearborilorpind la cabluripc verticaldpi 5m in lateral
G:rdurile vii srmt plantalii de mare densitate,alcih,ritedin l-3 r6nduri
dc
puieti de arbori saude arbuqti,cu creqtereliberd saumodelati prin
tundere.
Ele pot face parte din componenlaplantaJiilormajoritniii spaliilor
verzi,
?ndeplinindroluri diferite (fig. 86).
In parcuri 9i grddini, gardurile vii pot inlocui sau insoli o imprejmuire
constructivd,pot delimita zone cu funclii diferite (de exemplu:
locurile de
Joacdpentru copii, spaliile pentrujocuri statice,o grddini-iesrauranretc..y,
pot asigura addpostpentru b6nci, pot masca sau separa
vizual anumite
sectoareetc.

rlII
n"Ll
_r\
\/

t_

f,

Fig. 86. Utilizlri ale gardurilor vii; u - O'u',u..uuno.

rurduriconstruite(zid ,i plas,
de sdrmS);b - imprejmuirea
uneiamenajdri
(scuar);c _impejmuirea
unuiloc dejoaca;
d - protejarea
unuispa(iupentrubdnci;e - moderedecoiaiivein cadrurparterilor
Ad,esea,gardurile vii tunse constituie piese artistice deosebite:
ele_
mente de arhitecturd vegetald (zidurile verzi din amenajdrile
clasice), an_
sambluri decorative in cadrul parterelor, realizate prin
desenul qi mode_

2r6

larcaunor speciir:u f'runzepersistcntc,insolitc sau nu dc plantel)oricolc

(fbto color 88). Istoria arhitecturiigridinilor cvidcnliazdfolosireaitfici
,,topiaria"incepAnddin epocaromani pinl in prezent,{Erdintrerupere'
Parterelecu ,,broderii" de buxus prezentein unele parcuri clasice (dc
exemplu Herrenhausendin Hanovra, Versailles, Vaux-le-Vicomte fbto
co1or10; sunt relevantepentru aceast[artd adusdla perfecliune'
un loc importantin spaliileverzi straGardurilevii delin, de asemenea,
dale qi in plantaliile ansamblurilor de locuinle; ele servescpentru subimplrfire, pentru delimitare,pentru ghidareacirculaliei pietonaleqi auto, pentlu proteclie etc.
in func1iede caracteristicilespeciilor componente(putereade creqterc
gi rdspunsulla t[ieri), gardurilevii pot fi conduseca:
- borduri pAndla 0,4 m indllime, de obicei tunse,realizatedin arbugtt
pitici sau din subarbugtiprin plantarepe 1-2 rAnduricu intervale de 15 cm
intre plante;
- garduri vii propriu-zise - libere sautunse,cu indl{ime de 0,5-2 m, in
func1ii de speciile alese,alcdtuite din 1-2 (mai rar 3) rdnduri, cu distan{c
de piantarede 0,3 m pentru arbuqti9i 0,5 m pentru puielii de arbori;
- ziduri verzi - mai frecvent tunse, cu indllimi de 3-9 m, realizatedin
specii arborescenteplantatela 0,8-1,5 m. Acesteasunt in prezentrar lirlosite in amenajdrilenoi.
Alegerea speciilor pentru gardurile vii se face in funclie de rolurilc
atribuite acestora(decorare,imprejmuire, apdrare),aspectuldorit (inirlli
me, formi, culoare,prezenlaflorilor, persistenlafrunzigului 9'a'), capircitir
tea de ldstlrire gi gradul de menlinerein forma datI, comportamentulcco
logic (anexa).O atenlie specialdtrebuie acordatdgardurilor vii asociatct tt
sau apropiatede arbori (condifii deficitare de lumind qi concuren{arittltcr
nilor pentru api, nutrienli $i spaliu de cre$tere):se vor alege specii dc lir
ioase mai rustice, tolerante ale semiumbrei (Buxus, Ligustrunt vttlgttrt '
Lonicera tatarica, Spiraea vanhouttei, com, sdnger,carpen q l )' itl ttr' t
un caz specii de Thuja, care se degamisescdestul de repede'
Exemplarele solitare de arbori 9i arbuqtievidenliazApregnantcillrtrr
lor se va lrtecr'tt
lile peisagisticeale diferitelorspecii,de aceea,alegerea
multi atenfie,in concordan{dcu pozilia lor 9i efectelevizuale urrtritltlt'
(foto color 89).
PentrucompoziJiilearhitecturalese preferi formele regulatedc crcSlcrt"
chiar mo<lelateprin tundere.in cele mai multe categoriide amenajirri'cisrr
gistice,se uttlizeazdpentruamplasareizolatdatdtalbori 9i arbu;ti ctt silttt'tc
')l
l

(r)lcslcciur,gllitlilir,salcic,solbni,r(r,ry'r?t/
natuErlcrcgulatcciit tii norcgulalc
teria, albilie,a4arjaponez,olotarro$u,ulun contorsionat,
PyntcuttthuS.tr.).
Exemplarelecu caractercspecialedccorative,care se obscrvirdin apropiere, trebuie puse in valoare prin amplasarealor lAngdalei sau ldng[ locurile de gedere.
Situareaarborilor sau arbugtilorsolitari in apropiereaconstruc!iilor dc
gridind, a clddirilor, a altor componenteale vegetaliei(masive,garduri vii,
decoraiiuni florale) g.a. impune apreciereacorectda rela{iilor de contrast
sauarmoniecu acesteaprin habitusul,talia gi coloritul generalal plantelor.
Se va lua in consideralieqi evolulia in timp a exemplarelorsolitare,
indeosebi a arborilor, care vor avea cregterimai mari, beneficiind de mai
mult spaliu vital; in consecintd,se vor amplasala distanleadecvatefali de
clddiri, bazine, masive de arbori, stabilindu-sepozitii care nu vor deranja
nici liniile de vedere,perspectivele.

;Ti:;
illi;i:1$:':l'llil;"J;;:
r,l;iljjiliij::
i:.:"jljJi:":^"l.iilii
l'ructeledorite.
"

Arbuqtii urcitori delin un loc apartein vegetaliaamenajdrilorpeisagistice. Ei servescpentru alcdtuireaunor decoruri verticale condilionate
de existentamijloacelor de sustinerecare pot fi: arbori, suporturi special
construite (pergole, treiaje g.a.),ziduri, garduri, umbrare, chiogcuri (foto
color 49, 68).
Alegerea speciilor se face in func1iede caracteruldecorativ (frunzig,
flori), capacitateade acoperire a suprafelelor gi de cregterein indlfime,
eventualcaracterullor invadant asupravegetaliei lemnoasedin apropiere,
comportamentulecologic. Se va exclude plantareain parcuri 9i grddini a
curpenului de p[dure, care degi estedecorativ,poatefi consideratun duSman de temut al celorlalte plante lemnoase,prin marea capacitatede inmullire naturali seminaldgi vegetativdgi rapiditateacu care se intinde qi
,,sufoci" arborii pi arbugtiidin apropiere.
Foarte apreciati sunt arbugtii urcdtori floriferi, care aduc culoare gi
frumusefe aparte supornrrilor de care se prind, de exemplu, clematitele
(Clematis), glicina (Wisteria), trdmbifa (Campsis), caprifoiul (Lonicera
caprifolium, L. heckrotii g.a.),trandafirii urcitori. Trebuie menlionate gi
lianele care imbracd zidurile qi gardurile in frunzig permanentverde (iederu - Hedera, mAnaMaicii Domnului - ktnicera japonica) sau cele ale
cdror frunze, inainte de cidere, se coloreazdin tonuri de rogu (vi1a ornamentald - Parthenociss us).
a - cu dul

Specii pomicole. in vegetalialemnoasda grddinilor sunt adeseafolosili pomi Auctiferi (meri, peri, ciregi,pruni, nuci q.a.)ca(ese pot introctuce

2r8

dcuilib-'u

doul bElc durc

Fig.8?.Coroaneartisiicedepomlfruc|iferi,dupdPopescuM'sial''1982

219

Unii pomi tructifbridc vigoarcnrr.ylocic

(meri, pcri) por fi conduiiiin
forme artisticecu coroanepalisatesau in culturi intensivesub tbnnd dc
garduri fructifere (fig. 87).
De
speciile pomicole pot alcitui o livadi ,,peisagerd,,cu
.
_asemenea,
solul inierbat, neregulatplantati cu pomi gi arbugti fructiferi qi pievdzutd
saunu cu poteci de circulalie, bdnci, addpostde grddin[.
In grddinile particularein mod frecvent estefolositd gi vifa-de-vie pa_
lisald pe pergole $i bol1i, oferind umbrd qi locuri pl[cute de gedere,even_
tual formAndecranede mascarea unor vederi. De-asemenea,
in functie de
terenul disponibil, vita-de-vie poateforma in grddini parcelede produc{ie.

ffiill
,s
ll

i'l

J,ilL-c

Fig.88.Modalitifi deconducere
a yifei-de-vie
in scopornamntal,
dupdDejeuL., Georgescu
M.,2003
8.4.2.VEGETATIAERBACEE
Sensibilitateaoamenilor fald de frumuseleaplantelor intAlnite in na_
ture, a fAcut ca din cele mai vechi timpuri sd fie cultivate in gridind, al6_
turi de plantele medicinalegi aromatice,nenumirate specii de flori gi diferite ierburi. Acestora li s-a adiugat mai tarziu covorul verde al pajigtilor,
care-alegatintre ele diferitele componenteale peisajului grddinii.
prezent,gralie permanenteipreocupiri a amelioratorilor de a imbogdti
.in
sortimentulde plante de exterior,existd o mare varietatede posibilitilide
alegeregi folosirea acestora,
in func{iede diverseconsiderente
gi criterii.
Vegetalia erbaceespecificd amenajdrilorpeisagisticecuprinde plan_
_
tele floricole de gridini (cdrora li se pot addugaunele legumi decorative,
plante medicinale gi aromatice),gramineeleomamentale,-ferigile,plantele
de apd, gazonul; utilizate ?n mod diferentiat in amenajareapiisa.yelor,ele
constituie complementarelecadrului creat de arbori si arbustr.
220

catcgoriilorde spalii vcrzi, vc8'ctilliacrbaccocstcruprcin majoritatea

zentatinumaideplantelefloricole9i gazon
FLORICOLE
PLANTELE
8.4.2.1'
ne
Florile, atAtde indrdgitepentrufrumuselealor aparte,ne bucur6'
le
pentm
a
gi cel mai adeseane indeamnisd ne aproprem
sensibilizeazd
unora'robustetea
9i seua.i* qi a le simli parfumul.Gralia9i delicatelea
inflorescente
in
rnl1iuuttotu,minunataalcdtuirea petalelorsaua flori^lor
mai importantdinsugirea lor, culoarea.In primul rdnd,prin
reliefeazdcea
peisaaceastdinsuqire,plantelefloricole constituiedin punct de vedere
girti. un elemenfvizual de mare atractivitate$i varietate'careimbogegrddinileprintr-oinegalabilipaletdcoieqte9i infrumuseleaziparcurileEi
culoare'
ioristiceqi multipieposibititdlide designal suprafelelor.de
exterioarese
fl oralespecificeamenajdrilor
aranjamentelor
Proiectarea
alespeesenliale
gi folosireacalitdyilorpeisagir'ice
pe cunoaqteiea
bazeazd
tunzigul, habitusulplanttuiiu plantei,coloritul 9i aspectulflorilor,
"iilo,
qi
cum suntperioada duratade.inflorire' capacitei), dar gi a altor aspecte,
cicluluibiologic'coma iolului, durata9i particularitdlile
tateade acoperire
ponamentul
ecologic(a sevedeaanexa)'
"--i;ii;
putttei"o. horicole, foarte variati, esteun caracterde specie
cele
sau de soii sortimentuloferdposibilitifi de selectarede la plantele
perene
speciile
(de
exemplu'
mai scunde,carecrescaproapealipitede sol
inalte' ajungAndla 2
mai
cele
la
Phlox setaceasi Phtox subilata)-plnil
metri(nalbade grddind- Althearosea)'
floricoleesteun criteriude alegerea speciilorpentru
tnitli-"u pla'ntelor
anumitetipuri de decoraiiuniflorale De exemplu,pentruarabescuri desenc
speciiqi soiuri.detaliemicd5i uniin voluteie fond de gazon- se preteazd
q.a.)pentrugmpurisunt-indicateplanteinaltcrsi
fo.ma@egonii,crdile-pitice
(bujori,nalbddegrddin[,Solidagoq'a)'
suficientd-evoluminoase
speciilorpelrtnt
indllimeaplantelorintervinein asocierea
De asemenea,
diferiteiorco*porilii floralemixte'Astfel,pentruun rabatdin llori
realizarea
so-uul" dino-ocombinaliede doul speciidetatii diferite,unadin multiplele
cu o bordurddin plantemai scunde'deexemplu'pultttulii pout. fi conturarea
a uneispeciidotii [l,,srr"tu ),lobelie(ktbelia) saucrii{e pince(Tag,etes)'
(Canna)'
minaniedetaliemai inalti, ca,respectiv,salvie,guraleuluisaucana
sauncritmic
compoziliiflorale,sepot.alterna
in cuprinsulaceleiagi
mai scundein
regulatspcciide inillimi diferite,cu grija amplasdrii,celor
specitpcdin
diferite
mixte
uneiborduri
mai inaltc.Frumuselea
f"ia
""loi
221

reno$r allualcrczull nu nr.rnlai

(lIr i[.i{rr'l(
nlc dc culorialc llor.ikrr.,
ci si dirr
accastialtcman(ra taliilor,carcconlcri-r
va'ictatcvolumctriceansa,nblului.
Talia plantclorsc alegc$i in lirnclicdc poziliastabilitea aranjamenrc_
lor llorale in cadrul amenajdrii:pentru vederilelibere sunt indicatesDeciile cu cregteremai joasd; cdnd sunt situatein planuri mai indepirtate, pc
un fond de gazon sau de plantalii arbustivesau aranjateldngd garduri, iiduri, se preferi taliile mai inalte.
Culoarea este cea mai importanti calitate peisagistici a florilor in funcde
1ie care se aleg, se amplaseazigi se asociazdspeciile.Culorile atragpri_
virea, invioreazdgi infiumuseleazdanumitezone ale peisajelor;imUinarite
lor mdiestrite qi asocierile cu culorile altor elementeale peisajului inru_
descaceastdartd cu pictura.
Gama cromaticd a florilor estedeosebitde variatd,cuprinzdnd:
- culorile fundamentale savsimple: rogu, galben,albastru;
- culorile compuse sau binare, din combinarea celor
fundamentale
catedouA:
- violet = albastru+ ro$u;
- verde = albastru+ galben;
- portocaliu = galben+ rqgu;
- tonalitdli ale culorilor (intensitefl,de la deschiscdtre
inchis);
- nuanle, rezultdnddin amesteculculorilor cu intensitdti
diferite: bleu_
verzui,roz-portocaliu,rogu-coral,alb-gdlbui,roz-violaceu,galben_verzur
etc.
La acestease adaugdculoareaalbd, rezultantacombinatiei tuturor cu_
loriior spectrului.
Coloritul florilor gi inflorescenfelorpoate fi unic sau poate reuni mai
multe culori, nuante sau tonatitdli dispusein mod diferit iin cercuri concentrice,in degradd,in bordurapetalelorsauflorilor etc.).
Sortimentul foarte variat al plantelor floricole de grddini cuprinde
toate aceastagamr cromaticd care permite selectareaspeciilor gi soiurilor
in functie gi de alte considerentepe ldng6opliuneade culoare.
Asocierea florilor in funclie de culoare in cadrul grddinilor se face
,
dupd criterii esteticeproprii tuturor artelor vizuale. Astfel se pot realiza:
- combinalii tn contrast, asociindculori simple intre
ele sau aliturand
culorile simple gi complementarelelor (culorile compusedin celelaltedoul
culori simple): rogu-verde,violet-galben,portocaliu-albastru.
Dintre multiplele posibilitdli de asociere,iatd citeva exemple:pentru decorul de vard _
salvie (Salvia splendens- flori roqii) 9i lobelie (Lobetia erinus _ floi. al_
bastre);crdile (Tagetespatula - flori galbene)9i verbine(Verbenavenosa_
)J)

;;r prrlirlclictr llo|t

llori violaccr);daIi roi;ii;i galbenc(l)ul ru lt.r'ltrrdtt)
albirstre(,48/r.rlum mcxtcanum);pentru decorul dc primdvari pltnsclc
albastregi galbene(Viola willrockiana) 9i SiLenerosea(flori roz-ciclamen);
- contiinatii tn armonie, fie aldturdndtonaliteli apropiateale aceleiaqi
culori, fie imbindnd nuanlele intermediarecare fac legdturaintre culorile
viofundatrentale(de exemplu, galben-pai,galben-intens,portocaliu; roz'
laceu pal, rogu-viginiu)(foto color 90).
'
Exemple de armonie cromaticA:
- pentru sezonulde vard'.Cleomespinosa (talie circa 1 m' flori roz) pe
un fond de petunii roz-inchis 9i roz-violet; Rudbeckiahirta soi portocaliu
in asocialieiu gilbenele (Calendula fficinalis) qi dalii albe;
- penttu s"zott,ll de primdvari - combinalii de panselealbe,nu-md-uita
bleu gi roz (Myosotisalpestris)cu lalele roz-violaceu(Tulipa gesneriana)'
Interpunereaculorii albe (neutrd), permite o legituri intre culori care nu
qi ce^r
se acord; (de exemplu, roqu-aprinsqi violet)' Utilizand florile albe
o
deschiscoiorate,aliturate celor cu nuanie vii, putemice, se poate realiza
arrnonle'
compozilie florald multicolord cu efectesimuitanede contrast9r
(ca
in toate asocierile policrome este necesardo culoare dominantd
care se dispun
arie); aceastapoate fi fondul principal in care sau dfu
9:
i se
alte flori diferit colorate. De exemplu, unei mase de criiie galbene
guraasociazdariimai mici de Salviafarinacea (floi albastre-violacee)9i
leului rogii-portocal'l,i(Antirrhinum maius)'
Alegerea culorilor pentru decoraliunile florale se face 9i in funclie de
mai
distanlaie la care sunt privite. Culorile 9i nuanlelecele mai vii 9i cele
punuanle
2-3
deschise,utilizate in mase monocrome sau in asocierede
temiccontrastante,sevddbinededeparte;culorile,,reci''(albastru,ittdigo'
violet) se estompeazdsau devin $terseprivite de la distanld; chiar situate
in apropiere,ele trebuie suslinute9i inviorate prin aldturareaculorilor desctrise(atU,crem, galben-pal,argintiu, cenuqiuI'a )' O asociereinteresante'
mov
mai aparte,poate fi realizatdprin intrepdtrundereain desena florilor
de
Cineinchis de vinllie (Heliotropiumperuvianum)cu frunzigul argintiu
raria maritima qi begonii roz (Begoniasempe(Torens)'
prtCombinaliile policrome (foto color 91) se vor situa in apropterea
mai
vitorului intrucat distanla estompeazddiferenleledintre culori' cu atat
mult cu cdt ele ocuPdarii mai mici.
Coloritul aranjamentelorflorale se alege 9i in corelalie cu celelalte
elemente ale cadrului invecinat: gazon, frunziqul arborilor qi arbugtilor'
relalii de armoniesaude contrast'
piatra,nisip,beton9.a.,stabilindu-se

223

l)c^trurcirlizarc*u..r clcctcputcrrricc
qi s.brc sunt i.rlicatcdccoraliunile monocromo;culoarcacea mai lirlositi cstc ro$u,complcnrcntarcu
verdelegeneralal vegetaliei.
Fondul de culoare al frunzigului vegetaliei lemnoasenecesitdacorduri
armonioasecu florile situatein apropiere:astfel,coniferelealbdstruise asociazi bine cu tonuri de portocaliu gi roz-inchis; frunzigul purpuriu_inchis
pune in valoareflorile galben-deschis;frunziqul verde-intunecatse acordd
cu florile roz, galbene,portocalii.
Frunzigul plantelor floricole are adeseao importanlddecorativi aparte prin coloritul bine eviden{iatmai ales la speciile de mozaic _ Colius,
Iresine,.Altemanthera,Gnaphaliam g.a.- dar qi la alte specii prepondereni
decorativeprin flori - soiuri de Begonia,de Canna indiia.
De asemenea,frunzele decoreazi prin formd, mdrime 5i mod de dis_
punere.Ca exemplesepot aminti nemtiqoriipereni (Delphinium),cu frunze
mari, profund divizate' crinii de toamnd(Hosta), ale ciror frunze mari, cu
nervatiuneaarcuitd,sunt verzi simple sau cu borduri alb_crem;speciile de
plante ,,gase", Sedum,Sempervivum,Echeveria avAndo gamd mare de for_
me, mirimi qi culori ale frunzeloretc.
Habitusul, degi pe plan secundarfald de celelalte caracterepeisagis_
.
tice ale speciilor floricole de grddind, oferd alte posibilitdti de diversifi_
care a aranjamentelor.
Speciile repente, acoperitoarede sol, pot forma frumoasecovoare de
frunzig sau inflorite (de exemplu,Acaenabuchanar?i,cu foarte mici frunze
argintii-cenuqiiSi Gypsophilla repens,cu flori mici albe_rozii).
Speciile erecte igi evidenfiazdforma de cregterenumai dacd este suficient de diferenliatdpentru a nu se contopi in masade exemplare,de exem_
plu, frunze erectegi liniare la stAnjenei(Iris), rozetede frunze mari la cri_
nii de toamni (llosra), tufe mari, rotunjite la bujori (paeonia),siluetezvelte
qi inguste la nalba de grddind(Althaea) g.a.
Speciile urcdtoare iau in generalforma suportului, decordndul cu masa
de frunze gi flori; dintre acesteasunt adeseapreferate zorelele(Ipomoea)
qi cdlgunagiiurcdtori (soiuri de Tropaeolum).
Habitusul unor specii poate fi apreciatca diferit in perioadade inflo_
rire fald de timpul cind lipsescflorile, de exemplu la stdnjenei(Iris), nem_
ligorii pereni (Delphinium), crinii de vard(Hemerocallis)g.a.
SUCCESILNEA
SEZONALAA PLANTELOR
FLORICOLE
Epocile qi duratelede inflorire ale diferitelor specii de flori constituie
un criteriu impofiant de alegerea acestorapentru dicorarea spaliilor exte-

224

scurti dc irrllorilc: la altelcintorvtlul sc

rioare.Unelc speciitruo pcrioaclit
poateextindegralic existenleiin sortimenta soiurilorr.naitinlpurri ;i ntat
la lalele);un numdr destulde mare de speciise distardive (de
"xJmplu
prin duratamare de omamentare(salvie, crdile, begonii 9'a')'
ting
"in
aranjamenteleflorale de exterior se urmdre$tefoarte adeseaconttnuitateaindoririi pe acelaqiamplasament,carese re lizeMd pnn succesitrnea diferitelor specii in func1iede ciclul lor biologic qi aplicareaanumitor'
po
tehnici de cultuid. Totodatd,eqalonareadecorului floral se poate oblinc
amplasamentediferite fie in cuprinsul aceleiagisuprafelerezervateflorilor
fiein cadrul altor aranjamente,astfel incAt gridina sau sectorulde grddinit
sd aibi o perioaddcdt mai lungd podoabaflorilor'
SuccesiuneasezonaldcuPrinde:
- specii cu tnflorire de primdvard: plante cu bulbi (ghiocei' narcisc'
(Bergeritt'
lalele, zambile, Ciocus, viorele 9.a.),alte diferite plante petene
Aubrietia, Cerastiumtomentosum'Iberis sempervirens,garofile, maci $'a )'
plante bienale (nu-m[-uita, pdrllule, pansele,Silene 9 a');
- specii cu tnflorire de vard: plante perene(margarete,nemliqoti' Geun1
(danudbeikia, Centianthus,Phlox g-a.),plante perenecultivate ca anuale
lii, Canna indica), plantebienale (nalba de grddind,degelei) sau cultivate
gura-leuca bienale(Dianihus barbatus)'plante anuale(begonii,gdlbenele'
lui, Gazania,petunii, floareade piatri, Lobelia, regina-noplii 9 a );
- specii iu inflorire de toamnd: plante perene(Asrer sp'' tufdnele 9t
unele specii de vari careigi pot continuainflorirea Coreopsislanceolala'
planle
An"*oi" j aponica, Gaillardia lanceolata, H elenium autumnale)'
Chrv'
verbine'
anuale cu inilorire prelungitd din vard (salvie, begonii, ctdile'
santhemumcarinaium, Coreopsistinctoria q'a), plantebienaleprodusetinvara (Pansele).
puriu,
'
Decoraiiunile florale bazatepe eqalonareape aceeaqisuprafalda perioadelor de inflorire de-a lungul sezonuluide vegetalieconducela aplicarea anumitor scfteme de succesiunetehnologicd a speciilor:
- compozilii de primdvard: plante bienale sau plante bienale asociatc
cu flori bulboase(lalele cu nu-md-uitasaucu pansele);flori bulboasecultivate ca anuale(cu scoatereabulbilor); dupd terminareainfloririi (luna mai)
decorul se inlocuieqtecu:
- compozilii de vard din plante ^nuale (Begonia, Salvia' Tagetes'
Zinnia, Petunia etc.);
- compozilii de toamnd (tufhnele) sau de toamnd-primdvardcu plante
plante
bienale(dintre careunele infloresc sporadicincd din septembrie)sau
primivari)'
in
bienalein asocierecu flori bulboase(cu inflorirea
l5

Arhilcciuii pcisilgcril

225

TIPURIDE DECORAI'lUNl
r.LOuAr.rjt'ljNl'RUAMENAJAIT.It
PEISAGISTICE
Pe lAngd marea varietate pe care o oferd insugirile omamentale ale
speciilor de flori, dispunerealor in diferite moduri de decoraregi asocierea cu aite componenteale peisajului reprezintdo resursede creativitate
artisticd care conducecel mai adeseala efectevizuale ce intregescvaloarea ansamblului sau a anumitor sceneale acestuia.Contemplareapeisajelor in care sunt prezente florile, mdiestrit aranjate$i amplasate,heze$te
pldcere,admiralie, emolii estetice.
Cel mai adesea,aranjamenteleflorale se sifueaz[ in peluze, pe fond
de gazon,fiind conturatein diferite forme.

I{abatclepot li alcirtuitcdin una sau nrai rnultc spccii, mai liecvcnt

anualesau bienale.Dil'critelespeciisau soiuri se combini fie intr-un dcsen geometric regulat, tie intr-un desenliber, stilizat, inscris in forma gcneralAa rabatului. Uneori, rabatelesunt conturatecu borduri de gard viu tuns
(intAhite in compozitiile geometricesimetricesau asimetrice);in acestcaz,
florile trebuie sd depigeasc[inillimea bordurii de arbuqti.
Mozaicurile sunt aranjamentecu fofine regulate, alcatuite din specii
tipice de mozaic, preponderentdecorative prin frunze (Coleus, Gnaphalium,
Altemanthera, Iresine, Santolina $.a.), asociatesau nu cu soiuri de talie
micd gi uniformd ale unor specii decorativeatat prin frunze cdt gi prin flori
(Begonia)sau cu plante suculente(Sempenivum,Echeveria) (fig. 90).

ffi

ffiffiffiffi
@@@@

ffi--ffi F@ trW
lrul

ry---e-Gffi*_l

KF'ffi

x"ffi.m.m"m"m#

d
Fig. 89. Decoraliuni florale din plante anuale sau bienale; a - platbandd
cu desenedin specii de mozaic; b - rabatepdtrate;c - ronduri; d - arabescai platbanda
in cadrul unui parter

Rabatele au forme geometrice regulate (dreptunghiulare, pdtrate, rotunde, eliptice etc. (foto color 92) sau,uneori, geomefice neregulatesau asimetrice (fig. 89, 90). Un rabat sub formd de fhgie ingusti qi lungd poartd numele deplatbanddflorald (foto color 93), iar cel rotund estedenumit ror?d.

226

Fig. 90. Decorafiuni florale: a - aranjamente

in rabatepentruflori anualesaubicrrllL'i
florale
b mozaicuri
sub formdde platbandi

227

Acestease dispun in desenegeometrice(tbto color 94) sau fonr.reazd

un tablou tematic (covor cu motive nalionale,emblemd,ceasde flori, compozilie artisticd abstracti). inillimea plantelor tipice de mozaic se menline
egaldprin tundere,pentru o buni etalarea desenului,pe tot parcursul perioadei de vegetalie.
Arabescurile sunt decoratiuniflorale in combinalii de linii curbe, conturdnd pe fondul gazonului desenedantelate,alcdtuite din specii de talie
joasd, viu colorate(de exemplu, soiuri diferite de Begonia semperflorens,
roz, rogii, albe). Uneori volutele de flori sunt insolite de borduri tunse din
'Suffruticosa'
brxus de talie micd (Buxussempervirens
) (foto color 27, 95).
Petele florale au m[rimi variabile qi forme diferite, rotunjit-arcuite sau
cu contur sinuos neregulat; ele sunt realizatedintr-o singuri specie sau,
atunci cdnd sunt mai mari, din cdtevaspecii, una fiind dominanti.
Covoareleflorale au intindere gi ldrgime mare (peste3 m), fiind modelatede cele mai multe ori cu contururi ondulate.In limitele acestoraspeciile diferite ocup[ arii de forme 9i mirimi diferite, in combinalii de desene
libere neregulatesau respectAndo anumitd succesiuneritmici a formelor
gi culorilor. Reunescflori cu talie apropiati (micd pAndla mijlocie) qi cu
aceeagiperioadd de ornamentare.De exemplu, covoare de primivari se
poI realiza din specii bulboase (lalele 9i zambile; lalele gi Muscari etc.),
din plante bienale gi bulboase (pansele,nu-md-uita gi lalele) sau numai
din flori bienale.
Cdnd florile sunt reunite pe suprafelemari se mai fillizeazd, termenul
de masivfloral (include gi plante de talie mare).
Bordurile florale mdrginesc unele alei, unele construclii decorative (bazine, socluri de statui), garduri vii gi chiar zone ale unor masive de arbugti.
Ele pot fi amenajateca Ihqii regulategi ingustede sublinierea unui element geometric. Cdnd rezolvareastilisticl a zonei este peisageri, bordurile florale sunt proiectate ca fbgii cu ldlimi inegale (0,5-2 m), cu limita
dinsprecovorul de iarbd in linie neregulatondulatd(fig. 9ld).
Bordurile pot fi constituite din flori anuale, bienale sau perene ale
cdror talie trebuie sd fie in concordan!5cu rolul atribuit. De exemplu, o
bordurd florald in jurul unui bazin geometricse va proiecta din plante de
talie mic[.
Atunci cdnd se urmAregteregularitateacompozifiei, se alegefie o bordurd omogeni (speciesau soi unic), fie o combinaliede soiuri ale aceleiagi
specii sau din specii diferite, dispusein linii paralele,eventualetajate(dacd
nu au aceeasitalie) sauin altemantdreeulatd.

228

rJll:r

l'
.t

:1t

3:
-.t

'4
1.....,

Fig. 91, Decoraliuni florale: a - patd mixtd de flori anualesaubienale;

b - patd omogenade flori perene;c - pati de trandafiri; d - borduri mix(c
(rectilinii gi neregulate)

(.X1.1
Pentru bordurile compusenumai din plante perene(foto color 91,
estenecesardo atentd elaborarea schemelorde plantarein funclie do insugiriledecorativeale diverselorspecii (culoareaflorilor, inillimea, aspcctul fi:unziqului),dar gi de epocile gi duratelede inflorire; de asemenea,ttcbuie sd se lini cont de faptul c[ unele specii de primdvari au ciclul dc vcgetaliescurt,ldsAndaparentun gol in compozilie(ghioceii,narcisele,lalclele,Crocus,Muscari).

229

lJortlttilt ltl-rlr',ulciiluilcrlirt lollr' (irtciloriilctlc ltlirrrtelloritolc tltr

parc,suntnraidecorativc
dccit plccctlcntclc,
olcrinclnrailalgi posrbilitiili
de asocierea speciilor cu inflorire simultani $i o lnai bunir c;;alonrrca
celor cu perioadediferite de inflorire de-a lungul intrcgului sczon dc
vegetalie. Florile se dispun fie in arii neregulateJcare se ilrtrepitrulrd, lrc
in mici suprafelegeometriceinegale(fig. 9ld), asigurAndu-se
varialia de
qi
qi
"dispar"
talie de colorit suplinireasaumascarea
celor care
din decor.
Pozi{ia acestorase va alege de preferinld in plan secund,astfel incat in
fala lor sd fie dispusealte flori, anuale,mai inalte, care sd ascunddlocr-rl
aparentgol. Eventual, pe acestesuprafelese pot a$ezaplante in ghivece,
de exemplu, mu$cate.Pentru speciilebulboaseeste aplicabili qi o altd
solulie, care insd reclami multd atenlie, mai ales pe parcursul culturii plantarea de flori anuale cu mici dezvoltare printre plantele bulboase a
cdrorperioaddde vegetaliese incheie.
Grupurile reprezintdo formd de utilizare pentru speciile floricole voluminoase(bujori,nalbade grddind,Doronicum,Aster de talie mare g.a.),
prin asociereaa 2-5 exemplare.Tot acestespecii,in grddinilemici, se pot
planta ca exemplaresolitare.
Aranjamentele florale de grddind se aleg in concordantS.
cu maniera
compozilionald adoptatdin amenajarearespectivi. De exemplu, rabatele
gi bordurile geometriceregulate,mozaicurile, arabescurilese intdlnesc in
compoziliile geometricesimetrice,iar rabatelecu geometrieliberd in cele
asimetrice;petele, covoarele,bordurile mixte sunt decoraliuni florale utilizate, de obicei, in compoziJiilelibere.
AIte modslitdli de introducerea florilor in omamentatiaspa{iilor exterioare sunt cultivareain jardiniere, vase$i bacuri (pe lAngdariile de stalionare in pielele pietonale,pe teraseetc.) 9i imbricarea de suporturi verticale (speciile urcitoare).
DECORATIVE
8.4.2.2.ALTEPLANTEERBACEE
Vegetalia erbaceecuprinde alte nenumdratespecii de plante cu calitili omamentalegi adaptdriecologiceapreciatepentru anumite utilizdri in
gridini gi parcuri.
GRAMINEELEORNAMENTALE
Unele specii de graminee perene de talie mdre se pot folosi ca plante
solitare sau uneori combinate cu plante de talie mai micd, creand aspecte
interesanteprin abundenlaSi eleganlafrunzigului liniar qi a spicelor sau
230

Astlcl,srrrrt(\trtruh'riuurk(tttt'tt(irrrlr:r
rlc l)arrrltas),
Ml,rrrirr
lritniculclot.
t l t u . s . s i t t t ' t tl .' t 'it.Itn. i \ t ' l I nr ttl r , l t r ' r ' t t r r t{iltol tl o
s , . { l l r(r}r7 } i. r r : r t t r l I t t li rt lcl r r t-i
mente se pot introducc Si alte ierburi onmnrcntale de talic nni mitit:
Festtrcct
glauca, Stipa pennata g.a.Ele i$i pot gisi locuri privilegiatcin
pozilii insorite,lingd unele construclii(bazinrustic,zid de sprijin, scarh
$.a),pe malul unei ape,in peluza de gazon,in rocirii etc.,in funclic do
caractereledecorativeqi cerinlele lor ecologice.
FERIGILE
Plante foarle decorativeprin frunzig, ferigile fac parte uneori din softimentul vegetal al parcurilor qi grddinilor, fiind indicatepentru zonele unrbrite gi umede: Scolopendriumvulgare, Polypodium vulgare, Dryopteri,:
filix-mas. Sunt utilizate mai ales sub formd de grupuri, in cadrul masivclor, la umbra copacilor,pe lange viile pAraielor,pe malurile umbrite alc
lacurilor.Ele creeaziefecteinteresante
prin talie, habitusgi forma deoscbiti a fiunzelor, atat singurecAt gi in asocierecu alte specii erbaceeadaptatela condilii de mediu similare(foto color 98).
PLANTEAROMATICE,MEDICTNALE$I LEGUMICOLEDECORATIVE
Cultivarca plantelor cu proprietdli de remedii naturale Si a celor aromatice are o veche tradilie incd din antichitate.Ele au fost reunite in scctoarespecialein grddinilemAndstirilormedievale,modelul acestoradevenind apoi o temi prezentdin parcurile rezidenliale,gridinile botanice,grirdinilelocuinlelor(foto color 99).
Frumuse{eaflorilor qi frunzigului, aromeleparticulare,utilizirile 1armaceuticegi condimentarefac ca "grddinile de ierburi" si fie qi astlzi fbar1c
apreciate.Aranjamentul tradilional geometric sau dispunereaintr-o tnir
nierd mai modemd grupeazdspecii perene ca: salvia (Salvia officitruli.sl,
cimbri$or(Thymussp.), pelin (Artemisiaabsinthium),coada$oricclullr
(Achillea sp.), sovarv (Origanum), mentd (Mentha sp.), fenicul (Focttit tt
lum sp.),coriandru (Coriandrum),Melisstt, Cimicifuga g.a.aldturi dc Lrne
lt'
specii anuale: busrioc (Ocimum), rezedd(Resedaodorata) S.a.
De cele mai multe ori micile parcelesunt conturatecu borduri din srrlr
arbu$ticu frunze odorante:levinlicd (Lavandula),Santolina chamdc(.y1,(t
rissus, caresupoftAtunderea.
Tot in mici sectoaredistincte ale grddinilor sau {Er[ o dispuncre spc
ciald pot fi cultivateuneleplante legumicole cu caractereomamentale.I)in
tre acestea,unele speciiperene formeazdtufe voluminoasecu lrunzc nrari.
2ll

Itltttrrase:
tcv(n(rrl(/{//(trltntlttrlttttutt)1rlrrrl,,lrirurrcir
,trt \ttttt.t
{( \,ttrtrtt
rlccolltrvlr}i l)rir)inll()rcsccr)lulc
cirrilcr(.nstrec
crr llor.iirll)lsrr.e),
i:rrrrltclc
de talie mai nrici decoreaziaselnenca
spcciilorUoricole,tlc cxcmplu,ccapa
de tuns (Allium scoenoprasum)care are tufb de 1i-unzeiine. tubularesi nu_
meroaseinflorescenlemici sfericede culoareroz. Tot astfel,unele snecii
cultivateanual,ca soiurile de varze omamentald(Brassicaoleracea vlLt.
acephaltt) este folositd gi in rabate,ornament6.nd
prin culorile insolite ale
frunzelor centrale.Decorative prin frunze sunt $i alte specrranuale:man_
goldul (Beta vulgaris 'Flavescens'),pdtrunjelul crel(petioselinumsativum),
iar prin fructe: tdrtAculele(Cucurbitapepo),tomatelegi ardeuomamentali.
Arta grddinilor oferi un exemplu strilucit al folosirii plantelor legu_
micole in aranjamentdecorativ- parcul casteluluiVillandrv din Franta(in
manierS.renascentistd)(foto color 100).
ln loturile locuinlelor, legumelegi pla'tele condimentaresunt cultivate
de obicei intr-un sectordistinct (grddindutilitard _ foto color 101), separat
de grddina omamentaldprin arbugti decorativi sau specii pomicole ion_
dusecu coroaneartisticepalisate,arbuqtifructiferi.
PLANTELEACVATICE
Atractivitatea gi farmecul peisajelor lacustre se datoreazdnu numai
oglinzilor de ap[ 9i malurilor unduitoareascunsedin loc in loc de pAlcuri
de silcii, ci gi prezenleivegetalieiacvatice:masede stufsi trestii ridicdn_
du-$i tulpinile zvelte deasupraapei, insule de frunze plutiroare presarate
cu florile de o rar[ frumuseleale nuferilor, ierburi qi flori care imbracd te_
renul umed- toateanimatede nenumiratevie;uitoarespecificeapelor.
in mod firesc, creareapeisajelor a imprumutat de ia cete naturaleaspecte ale imbindrii apelor cu vegetaliacaracteristicdacestora,selectAndu_
seplantelepotriviteintroduceriilor in compozilie(foto color 102).
Lacurile, iazurile gi in unele cazuri bazinelede apd pot fi decoratecu
nufei (Nymphaea,Nuphar), stAnjeneide baltd,(Ins knempfen gi l'is pseuda_
corus), iar malurile umede ale lacurilor, rAurilor gi pAraielorpot fi plantate
cu specii ca Lythrum salicaria (richitan), Juncus effusus(pipu:ig, Cattha
palustris (calceacalului), Mentha aquatica (mentide apdi,Trollius euro_
paeus (bulbuci), Myosotis palustris (nu-mi-uita), phalatis arund,inacea
(iarbd albd), specii de Primula g.a.Ele omamenteazdprin formele deosebite
ale frunzelor, prin habitus,prin alcdtuireagi culorile diverse ale florilor gi
inflorescenlelor.
Alegereaspeciilor se face nu numai in funcle de insugiriledecorative,
ci gi de cerinlele lor diferite fald de factorul ap[ (fig. 92). pentru malurile
z)z

( ) J )s r r t t il r r t l i
u r r r c t l5
c i c u s l f i t ts U l ) 1 l r ( ' r rl tr p l l( ) - 1 0 c r r r t . o t I rA t l i l t l i g .
cirlc spccii ctr'.lri.r kttt'tttlli'ti, Mt'ttyttntltcstrililiatu, Cttltlta lxtluslris, hI.ttt
sotis pttl ust ris, Ilttttu tttul us lilgua, Lyl ltruttr suliL:uriu'

Fig.92. Sec{iuneprintr-un bazin compartimentatpentru Plantede ap5'

duPd Brison H.' Collin D, 1959

Pentru plantele de apd propriu-zise o condilie importantd estenivelul

apei (sau adAncimeade creqterea pdrfii submerse).De exemplu, pentru
ilisma plantago, Acorus calamus, Iris pseudacorus$i Butomus umbelhtas esteindicatdo addncimea apei de 15-25cm (zonaB din fig' 92), pentru nuferi (Nuphar luteum, Nymphaea alba) 50-60 cm $i pentru sigeata
(zona C din fig' 92)'
^Dei
' (Sapitaria saRitifolia) o adancimede 30-60 cm
nceite! addncimi se realizeazdin cazul bazinelor fie prin modul de
construclie al acestora,fie prin folosirea de bacuri submersein care sunt
cultivate speciile acvatice(fig. 93). Uneori se adoptdlimitarea spaliului de
culturd cr.rroci sau cultivarea in strat de sol aqezatpe fundul inclinat al
bazinului(fig. 9a).

Fig.93. Bazineetajate cu mici ctrderide api; in cel inferior

bacurisubmerse
suntdisPuse
in general,cu exceplialacurilormari, nu esteindicatsi sc foloscascii
specii ca papura,trestia, stuful care au o mare putereinvadanti'

Fig. 94. Bazine amenajate

pentru plantelede apa

suntinteresante
j:-ltntere .acvatice
si prdcute
,:iipoX,:
dominant'
""r#tj:3if
Planteleflotante,;"
cu cregterierecte,
;;
ieqind ,.:Tl:t-t"

contrast,
p* i';.i;;";:rilJ;

ff?j}*"

apei'rormeazd
accente
car;,
" prin

',J; J:';:i:,lTiil; *i,liXff l::,TjX[I: deumiditate

vorri,de
8.4.2.3.
cAZONUL

inierbate
r.oyllll_yii
._ ..Peluzele

dinprincipalete
frumusep
aleamena_

Janlorexterioare.Covoareleverzi leagd
intre

;;;;;.p"nentele

pei"i;
vegetari
pi"'"
a"
^pil'.*ra1ii,
::.,":'H,:J:1i
construclii
#il#: :]"t*'
tJ
neere
plane,
Jff"i;"ll,tiii#;iXlt'i:9"::ll'"inierbate'
orizon"
"'

.d::illffi j:T,l:lill;
.,:,:L
l;;.,1";;*nk;1;*.,",*"ii?ifi

spalii.varelia sa-;'oil.l."JlY:.':^izolate saugn:purilesituatein acesie

arboresunt adesea
potentate
gazonatd
de peluza
p".ur" r" p.or,r;;;:"''
r.otodate,covoarelede iarbi
^
picturale:verdelelor pune
9.:f]".".i,*J"

vegetaliei
t;;;;;;;'d
il #jffi;:'?:H,.1iT:'.:rfl.ar

cusezonur,

-'";f*ln'{ilri,,ld*l#;ffi
fri'#*il^
ff,,,:T
:::
fl^orilor'imbinarea
nuantelorse face,aga
,-:u111]i::1." I
^culorilorqi
"u.

:ff

'Jr'3],:'f,;'ff'rXl o tunsiscurt
,*;;ffi i ;; ;dtaia
vdntu
rui,
-#:

234

cu iltrllii llrui, Iirartc

Dcqi initial tcrlnenul"gazon"sc rclcrcitla llclLtzelc
tipuri clc arii
Ia
dil'critc
rcl'crii
se
prezent
denumire
aceastd
ingrijitl, in
inierbateavdndfuncfii diferite:
- gazondecorativ (in partere,peluzelegrddinilordecorative9.a - lbttr
color 19,20, 31, 103);
- gazonpentru agrement(sport,jocuri, odihnd pe iarbd' plajd 9.a.
foto color 53);
- gazonpentru terenurilede sport;
- pajiqti(in zonelede agrement);
- gazon utilitar (de consolidarea taluzurilor, pantelor' malurilor apelor, de "inverzire" a unor terenuri degradateetc.)
Compoziliagazonului. Difet'rteletipuri de gazonsunt realizatedin specii de ierburi perene,exclusiv sau predominantdin graminee,ale ciror insugiri biologice gi ecologicepermit asigurareaaspectuluidorit al suprafelelor verzi gi comportamentuladecvatvariatelor condilii de mediu 9i cerinlelorde exploatare.
De cele mai multe ori gazonul se compune din amestecuride specii,
cu precdderedin genurile Festuca,Poa, Agrostis, Lolium, la care uneori
se asociazdqi alte graminee(Phleum,Deschampsia,Cynosurus$.a.)sau
unele specii de ierburi din alte familii (Trifulium, Arenaria, Achillea).
tn prezent,producdtoriide seminlede gazonoferd amestecuristandard
de specii qi soiuri pentru diferite folosinle, condilii de sol, climd 9i grad de
insorire, de exemplu:
Gazon de agrementpentru soluri cu textura mijlocie"
'Belkttrix'
357oI'olium Perenne
'Agio'
307aFestuca rubra rubra
l5%oFestucarubra trichophylla Esticu
lsEo Poa Pratensis Geronimo
'Highland'
5VoAgrostis tenuis
Gazonde agrementpentru soluri grele:
4O7oLolium Perenne Master
'Agio'
25/o Festucarubra rubra
'Geronimo'
l54o Poa Pratensis
ljVa Festucarubra commutata Ludivint
l09o Poa trivialis Dasas

Gazondeagrem""'o*'You:u;:"

nemorris

'
JOVoFcsrucarubra t ornmutaluEnit'v'
2.15

l - 5 ' ) 1/ ,,i ' , r / r r r 'rrtrtI t t u I r i t I u4 t lt t l It r ' I \ m . . strri

'llu,stitle'
2O('1'Iitstrrtu rubru | ridnphylla
'Dasas'
l5o/oPoa triviulis
ASPECTETEHNICE

in func1iede condiliile de teren proiectanlii $i antreprenoriitrebuie si

aibi in vederemodalitdlile diferite de realizarea gazonului (prin seminat
manual sau./gimecanizatpe terenuri cu panta pind, la 30yo, prin semdnat
cu proieclie hidraulicd pe pante foarte putemice gi prin placareacu brazde
de iarbd, pentru inverzire rapidi gi pentru pantemedii peste30%), intrucdt
implicd probleme tehnice gi costuri diferite de amenajare.Lipsa sau in_
suficienta stratului de sol fertil impune mdsuri de remediere:aport de pd_
mant vegetal pentru a se realiza o grosime minimd de sol bun de 25 im,
fertllizarea solului existent,coreclii de texturd $i pH. Uneori, pe terenurile
impermeabile,argiloasese impune prevedereaunei instalalii de drenaj.
8.4.2.4,PLANTELE
iNLOCUITOABE
ALEGAZONULUI
in parcuri 9i grddini, in ariile umbrite de arbori, gazonul nu dd rezultate satisfacdtoare,chiar folosindu-seierburi mai adaptatela deficitul de
Iumini. Mai ales de-a lungul aleilor umbrjte se por realizacovoareverzi
din unele specii de subarbugti$i arbu$titdrdtori, majoritateacu frunze per_
sistentesau semipersistente:Vinca minor, Vinca major (ambele,in condi_
lii de umbri nu prea deasd,fac flori albastre),pachysandrateminalis, Epimedium sulphureum,Euonymusfortunei var. raclicans,Hedera hetix (ie_
dera, in absenJasuportului vertical, devine tArdtoare,dar, intdlnind trun_
chiuri de arbori, se urci).
8.4.3.DtSTRtBUT|A
SPAT|ALAA VEGETATTET

pEtsAJELoR
irrrcor,rstRurnEA

in organizareageneralda diferitelor amenajdripeisagisticevegetalia

esteo componentda peisajului global, fiind unitar asociatAcu celelalteele_
mentede construfuea ansamblului(relie{,roci, ape,circulafii, construclii g.a.).
Dintre componentelevegetaliei,rolul cel mai important il au diferitele
tipuri de plantalii de arbori gi arbugti prin modul de dispunere,ponderea
teritoriald, intindere, forme qi volumetrie. Aceste aspecteale pioiectirii
plantatiilor se coreleazdcu o serie de factori ca: organizareageneraldgi
modul de solulionare a diferitelor folosinfe (dotdri qi amenajdricare rds_
z-to

lll;'J::ll,'jl'liJ':'l'il"*l"lil'
:il:l,1':l:':i:l'ijJlljl;lllilll;
Iin,o"
: .d";$*,ffi

""i
i:*i'll'mry;n1iiTi,",y'
inlluenT-1-T*:.is::::uffi,il1il1i""il:.
pot

*"d;,;'";.;

'iJji
)
ui e'lc
ru'
so
$':l: $htl'T":JlJ:'";;;;;';'""
AL PLANTATIILOR
ARANJAMENTULSPATIAL

l#ffi:ilff*T:
::'$;i:'i*"::f#3;;'ii'"'JJl:q,"
""",ffi
ip'rilr"ir"
x*$rFi:#;::i*s:""tt;m41i;
de prantaliile.#,
re^rizate

;i;

;.isaju'r poate

atingecaracteristici

''""fJ,'"llii".$f,'i'iy5:il;HgT..;:"tri,T"1
u ainJ'pu'u""
vizitatori
;;
JiS:'Jff
;;;;'
"n'e
::,'J3:1'?l:#:,

*'lx:|l'?lu"',1pozilrondndplant*il!FI{i:"

'ilf::'-,,"il,:Xi',**fi:'illfu
:?,Hl,t'ii#fi
,,il,l..*l,t
!:T:3'"il:"t"Js"i:""T:Ha#i'p"'ii"rap:i'uc'::':

;:^TkfJxj[,,:ll*iltrl":",:ru;;
d.;;;;;

u"'i;:"1,;"'il'iiil;,ll
il,flii"li,ii';;;o* vecindtd
de o arterddemare'1"1""^l::-:::i"'":;"i'""
s[ se

exemplu,

u.t"onl"""e Ei

|:L[?"'L?:l#*mg'*lili'"1J':::':"t'T9i lTllrl;r
atmosferice
"
antifonic,dereducerea poludrii

din cuprinsul

iuni1ionotu",""*oi!"Ii,,:;:::,:;ii;!"f|il,'iT,o*td,de
o

unui Parc se tmPleteSte

apeisaiutui

elorvegetale
1ncle11,a;^i1];;:*?Tff;":?:

:;[Ttra*'"'"",""#io*,
""J,"i,X!:l!i.lL:1[*ff
ffc anumiteaspectecare
decorativ6'parter$'a')
1""'"""titqi"

23-t

rrtasivc
5i
't-ipuridesrt'lii d(linit( t( t'cl(tuliu^!e"1""''11'.ll:l:l:lt"lc
''puiii
(stattcc)'
sa: 'seniinL:hise

la ,---.*
[ l:1:q""r,'-'---4

--,$
-

i"hit"
parclurilc
vii inaltopor trctcrrina
veserad^eproteclra
int.r"rul i' inteiioi.eibeneficiazijocurilestaticeEa )
:il:;;;;;;;":,
locurilepentru
tiei (de exemplu,locurilea"'oJiftna'
(fig.96).

a. Planteleacoperitoare
de sol gi cele scundecompunplanul
inferior al soatiului

{das
SEeg
___J

ffiry Fry4

b. Vegetaliade talie mediepoatedelirnitaun spaliucarerdm6nevizual

deschispentru pietoni

:ffi_s_ffie%
&@ffid9e

Fig' 96' Spafii statice(a) 9i

c. Arbugtii inalli pot forma incadririle verticaleale unui spa{iu

N 1992
dinamice (b)' dupdRobinson '

(dinaspalii maiing":t^'';: lun4i

construi
pot
se
mijloace
Cu aceleaqi
unei alei cu masrve
t*"mplu' incadrarea
ti9"ut"
la
fJ"
invitd
care
mice).

'*

continuitate.al'plantatillor
1:'t:
iHiiffi:%nsitatea qi gradulde
prrvrre
9'7) penetrabilitatepentru

rn#;ii*i;"
(fig ^98)'

;;ade de ingradlre rg.

'

Ei

- -^rx 'l plantatiilor se realizeazl'spalii alungite' de

,:'#:i;J#'*T"p'i'*i;arT:lL?-4(perspec
,r.r*il',#',',::f
prin care.privirea poatestrdbate
sau zoni deschise^

d. Maselede arbori au rolul cel mai imoortantin creareasoatiulur

Fig.95.Rolulvegetaliei
in compunerea
spafiului,d,/pdRobinson
N., 1992

238

(foto color 23, 45;

J pl":t:,.9".i'll:l:asi) (fotocolor
liber,in multipledirecliilpet"uz'"e'i;;t ui"ibilitutt limitate'ingrdditede
li seaatt'trolite-;;;; ""
30, 58); acestora
spaliul creatde un lumlniq
masivesau inclusein """J;A;;;ttplu'
t"'"yr;"^;;:);'
de la
diferitetorspaliiareo deosebitd
iTpo*inle'tranzilia
pelsaatdtfuncliile' cit qi interesul
o secvenldla altatrebuind.s-al"itft"aqi
corelalialor cu circulalta'
sistic.Ea depindedepozrlraspaliilor
239

a. incadriri preajoase * efect slab de delimitare

a. Spafiuinchisfizic Aivizual

b. Spaliuinchisfizic ai pa4ial
deschisvizual

f,ffi
c. Spafiudeschisfizic qi par(ial
inchisvizual

d. Spatiuinchisfizic Aideschis
vizual

t_,__a,__-

.-afl.tRr.
Sllqr

e. Spatiudeschisfizic qi vizual

Fig, 98. Categoriid spafii duptrpenetrabilitateaingrldirii

b. Spaliustaticpreainalt - senzaliede apisare,uneori

claustrofobie

c. Spaliuliniar preainalt _ dorinfdde stribatererapidi

Fig.97.lncadririlespaliilor$iefectu
I lor,dupdRobinson
N., 1992

240

Spaliiledefinitede plantatiipot fi organizatein manierediferite(RobinsonN., 1992):

- dispunere tn progresie liniard, asocialecu o singurd cale de circulalie care le strdbatepe rend sau din carese desprindacceselaterale
pentu fiecarespaliu(fig. 99); traiectoriageneral6poatefi dreaptE,in unghi,
in func1iede stilul adoptatSi rolurile atribuite,spacurbdsauneregulatd.
liile ingiruite pot fi de aceeagiformd gi mdrimesau, mai adesea,sunt
diferite.Tratareaspatiilorextremeale inlintuirii - ca inceputqi sfhrgital
secvenfei- trebuie sd fie mai deosebitd.Acest gen de organizareeste
la un loc sauo clddireimportantd;
foartepotrivitdpentruaccederea
- organizareaspalialdgrupatd:fiecarespatiuestecorelatcu celedin
apropiere.Spafiile pot fi ordonatesimetric, dar mai frecvent 9i mai
functional,ele suntproiectatede mirimi diferiteqi cu importanlddiferitd,
unul fiind dominant. Conexarease realizeazdprintr-o relea de alei care
trebuiesd asigure,in primul rAnd,accesulin spaliileprincipale9i apoiin
mdrimii spa{iilorcontribuie
Subordonarea
celeintermediareqi secundare.
la realizarea
unitdlii compozitionale;
- includereaunor spalii in altelemai mari; un spaliuinteriorpoatefi
inchis sau pa(ial inchis; dupdcum esteimprejmuireasa, poatefi situat
l6

Arhitccluripcisagcrii

241

rl,:, sir)rcrfic...[
Jncxcnrplul)oirlctj ur)rcrcrrdujoac:i
pcrrrrucopii,
:_"1'-1:ll
rnconJurat
cu plantaliiirraltc,
ciiruia
cstc
inrplasatun spa(lu
-in.intcriorul
destlnat
copiilordevdrstdmicd,
la rlndul fri i""r1r."t l",un gurduiu.

Sistcnratizarsa
plantaliilorare caractcristicitlitcritcitt./unclied. ;;tilul
.
dc conpozilie (vezi capitolul 2).
Tratarea arhitecturald in grddinile gi parcurile clasice se bazeazdpc
ordonareageometrici simetricd de masivL arborescenteqi
arbustive cu
geometricdregulatl, aliniamenteregulate, ziduri verzi gi gar_
yolli:tl"
duri vii. Aceste plantalii, dintre care unele sunt modelateprin
tundere,formeazd spa{ii geometricein acord cu schemageometrici a aleilor gi
mo_
delarearegulatda reliefului.

Fig. 99. Exemplu de corlarc a spafiilor

staticeli dinamic,
dupd RobinsonN., t 992

plantaliilorse.linecontde faprul
,,- i:.lj,o^t::,,*ea.
orn
rntenorulspatiilorne care lg incadreazd, cd ele suntveate atet
compactesaumai rarefiate,pot fi constituite"'a,ii Oi, "f_".a.Ele pot fi
ca
saupot permirediferitegradedepeneffabilirar"barierevizualecomplete
u;;i;.'
asrrel, masrvelerarefiate.gia_liniamentele
d-earborimatun,cu co_
roanalargd,prezintl asoecte
vizuale oif".ii" irff""iii
n
suntpri_
vite: spa{iulde sub bolL de frunzi$,perceput
"u." ?nchis
din
interior,
apare
in
plan superior,dar permitecr

_we

'J*lT,'j::ff
i,r-'aiir""*,;":il;;T:lffffi:',ffi
ffi:,?jT:Tl
reclionarevizualdclhe un Drnctterminus,
putemicp*.p"rd de privitorul
perspectivei,
r".aporiuiiiiut.i;;;;,"JilL

;ijuat,in-ax.ut
sedeplaseazd
lateral
sdobserve
progresiv
cdmpu.r
perspe;,r""i
p,
."f-"".anere
arboriror.
Aceteagi
planralii,
observate
deIi aistanli,up* ouJtu"l?u,^ur".
"i
SISTEMATZAREA
PLANTATIILORiN CONSTRUIREA
PEISAJULUI
Aspectul peisajului existent in t.."n
li io uiuri^".r*f"
este luat

in

in"o.po,4i" ;;;;;;#."sante
::1'j*l1t:
ry:rrucuintesrarea
$ia ru_
ruror elementelor
valoarepeisagiitica.U" .ol i;;;;;r
revrnesiste_
matizdiiptantatiilor:
etesuntmltolcegi,.**" (di6'oi.uu."pu.ur.
a.
peisajul exterior (natural sau

construit),de subimpdrlire gradare

9i
a
spafiilor,de incadrarea vedenroretc.
Alegerea,modelarea
si dir

'::,l;Tfi
,tao,r"lutaae;;ti;;;',lff
l?ff:;:
elementimportantdeconstruirea peisajului. :1,'#';fJ#f;if
242

c
Fig. 100.Exemplede incadrare cu.plantafii a unor veder
i, dupdBaumannA., I95J:
a - culoar vizual; b - priveligte exiitenttr;i _ ptantalil proiectaii,
legatede peisajut
exterior; d - plantalii fdrtr legarecu peisajul exterioi

Spatiiledeschise
suntcel mai adesea
organizate
cu partere(peluzcgco_
metricede gazon,omatesaunu cu flori, arinjamentede garduii
vii tu;sc,
aliniamentede arbugtitungi,bazine9.a.);tot partereleprldomind
in alciitulreaperspectivelor
principale,incadratefiind de vegetalieinaltd.
Tratarealiberd, mai naturalda compoziliei,. .Jl."ia in utilizarca
tlc
maseneregulatede arbori 9i arbugti,de mdrimi diferite gi cu volunrctric
variatd,grupurigi exemplaresolitare.
!4

sc rcalizcazispaliincrogulatc,
(lc
_ ln distribuliagcncralla planta(iilor
la larg deschise
pdni la inchise,fie dctcrminindprivctiqtigi pcrspective
ample(mari peluzegazonategi cu vegetaliescundi,suprafel"i" upa;,n.
limitdndvederilegi asigurAnd
protecliegi intimitate.Aici elementulordo_
natorestemai pulin vizibil 9i consti in ierurhizarea
mErimiisi a modului
de tratarea spafiilor.
In construireapeisajului,microreliefuldetermindaspectevariateale
amplasdrii Si sistematizdriiverticalea vegetaliei
- .Masiveledearboriinalli, situatein terenorizontal,pot fi folositepentru
echilibrareauneicoline.
Volumetriaplanta{iilorpoateamplificasau atenuaformelede relief
pozitive(fig. 59). Plantareade masivede arborisaude arbugtipe o colind
accentr.re
zd vizual diferenlade nivel gi invers,cAndplantarease face la
DAZA
pAnter.
Vegetaliacareinsoleqtepantelese dispuneastfelincAt,pentruprivi_
torul de la inillime, sdascrndi gi sddezvdluiepe r6ndpriveligt"u.pi"
releJoase.htreruperileplantaliilorpe pantepermitnu numaiorientarea
"oprivirii in sensdescendent,
ci qi observarea
dJjos in sus,zoneleinierbate
inclinateevidenliindpldcutmodelajulreliefului.ImpresiavizualEa unor
astfeldespa(iiestedinamicd.
Acelagiprincipiu al dezvdluiriigi ascunderiise are in vederepentru
plantareazonelorad.iacente
apelor(foto color 53). in anumitezoni vizi_
bilitateaasupraunui lac se lasi mai larg deschisi,in altelepriveli;teaeste
ascunsdsaufragmentati.Chiar pentruvizitatorulcaresedeplaseazd
pe aleea
de centurda unui lac esteinteresante
discontinuitatea
vederii,prin interpu_
nereadepdlcuridesdlcii,chiparogidebaltd,exemplare
dearbuEi(fig. 53).
UnitateaSi armoniapeisajului decurgeSi din echilibrarea volumelor
vegetaleintre ele $ a acestoracu spaliile in care se aJIdsau pe care le
definesc.
_ Maselevegetalemari gi inalte,incadrlndpe o laturdo zoni cu deschi_
dereampld,pot fi echilibratevintal, de cealalidparte,cu masivearbustive
saucu grupuri de arbori.
In dispoziliaspalialda vegetalieilemnoase
din parcuri,masivelearbo_
rescentesuntpieselecelemai importante,cdrorali se aldturdgrupurilegi
exemplarele
solitare.Acesteadin urmdpot asiguracontinuitateavtzuald.
a
plantafiilor,pot creaefectede echilibruspalial,pot accentuarmportanla
unui spaliu.
GrupurileSi exemplareleizolatesepot amplasain variatepozi{ii: cu
rol de punctfocalpentrumai multelinii de vedere(deexemplu,in centrul
244

tlc alci)sauca put]cttcrunuispaliu,caropoiltcli o piall^lao intcrriccllc

liborc,nraiadcscaclc 'n'
in aranjatltr:tttclc
rninusin axuluncipclsllectivc.
vltlisputtasinrctric9i lbarterar centralin oatlrulul.ltltspallu,aspcclele
cclrivaevitd
Se
,uul" fiind diferitcin funcliede direcliilcdc observare'
lenlagrupurilorin cadrulvizual (un grupde trei nu.va-fiechilibratde unul
seevitit
simili, ci de un solitarsaude un grupmai numeros);de asemenea'
aceloragiformalii 9i combinaliide specii'
repetilia
'
Grupurilegi exemplarelesolitarese pot situain peluze'mai aproapc
saumai departede alei,uneoriinsolescariile de stationare'Ele reprezintit
in acelagitimp elementede echilibrarea poziliei altor plantalii9i accentc
atragatentia'
in spaliuatuncicdndcatitilile lor peisagistice
plasticd(siGrupurilemici 9i solitarii igi evidenliazdexpresivitatea
suficientde detaqatin cadrul
luete,culoare,textuid)cind sunt amplasate
spaliului(de exemplu,o peluzddominatddeun arboreGinkgosauun grup
ae i Cintgo;. Dar qi in apropierea9i pe fondul unui masiv,dacdacesta
esteneutruqi relativ uniform,o speciedeosebitipoatefi pusi in valoare
prin contrasi(de exemplu,unul saumai mulli rdginoqilingd un masivde
foioqi).
bi"a nu se doresteo relalie de contrastcu masilul ci, din contr6'o
mai marenaturalefea plantaliei,grupurigi exemplaresolitaredin aceleagi
mai aproapede acesta(principiul
speciicu ale masilului se amplaseazd
rdspdndirii"pumnuluidenisip").
solitareesteasoctereacu
O altdutilizarea gnrpurilor9i a exemplarelor
volumeleconstruite(pavilioane,chio$curi,clidiri cu diferitefunc1ii9'a):
ele pot fi proiectateca un complemental arhitecturiiacestora'realizdndu-seat6tefectede armoniecAt9i de contrast,mai alesprin talie qi habitus(fig.59,101).
in funoticdo
fo-z4laarborilormari in mport cu o clddire sestabilegte
din acestmotiv nu sc
din qi spreacestea;
unghiuriiede vedereavantajoase
situeazdpe direcliaprincipalddevedere,ci in generallateral'
Ptainliile de mai micd indllime - masede arbugti,gardurivii' aliniamente,grupuri qi arbuqtiizolati - constituieaspectevizualesubordonatecelori"ulirut" de vegetaliainaltd.in repartilialor teritoriali seaplicrl
in linii mari acelea$icriterii, dar la o scardmai redusd'atatpe orizontalil
pe verticald.
cdtgi
'Piintr-o
plantaliilccottrcorespunzdtoare,
amplasaregi dimensionare
pactede arbugtipot aveadiferiteutilizdri:delimitareaqi subimpd(ireaanubdncilor,camuflareaullor irsmitor arii, ghidareacircula{iei,addpostirea
245

J ) ( ( l ( ' l t ) c s l (l r ( ( S i r . \ r l ) u \ l l l l ) l j l l
l ) , l r l r \r l ) ; r 1 ) 1 l l 1 t ) r i r r f . l i t s l l r i t l i l o r t ] l l
t t r z l r r c l rs l l t l i l r l i i l r c o l u l t o z i t i c i .
i l $ i lc l l l l ) s l t l t r i l l l l .

q'll,ffruo,ffl
dodillfimlf
qryrp

Fig. l0l. Exemplu de asociere

a arborilor cu volume de arhitecturi

^,

Plantaliilescunde,fiind sttuate
maj aproapede nivelul

solului,au mai
aranjamentu
ro.metoi
in
pi"',
p.i' varialia
in'if:'::iff:ij:1,'Ji,prin
Un loc aparteil au trandafirii,_a.
gdror utilizare

bitussi modulde inflorire.rranqanLi

;" di;;;;;
erectd,
seamplaseazd
in srurruri
gi solitari,;r;;;
anumite
spa=1ii.'rrandanrii
.;;;i;;;.;;i
-::ll:yr"(rernontanti
repetatd
_gruper_e
p/oribunda,
irr_ii"
Drrdal

depinde de talie, ha-

ffiere viguroasiei
iffi u.u,.,gti
mari.Ei
grcuinflorire
tiir,rta qi Theahy-

se aranjeazdin masecare pot

fi geometric. fpf"r,U"ra", rabate)
sau

a.ciror
pozirie
in d;;;rt;;;li;ril1.r,"
ll l:",.:I'0",:..

aseamdnd
(roto
coror
1
04)
r;"";"-n-l
cu,rrunchi
pot
;J;? ;'ffi :ii::$::Ti'
ceiurcdtori
potfi dirijali

airerite
volume
l;;il;##p-:T:i*t1l
palsaleape suporturi
speciale

in

(deexanplu,

formdnd;;i;;;"ffifijrlll

urcitori,potomamenta
pergorele,
ur"ua.r",',."'il.;"1_
J;T:,:t:ffibuqti
'uii"rl

zole.lede sta{ionare,u, in
. ln
este
incetinitd(prin concentra ."ur.

*'"r,"rl*

a vrzitatorilor

mentaresuntd;t;;,;J;;;,,f,
:,:i:#T:'lT,',:;ii:iiil3T::Xiit.:X_
216

z i r r r l L r -lsr cl r r o r r i5r i e o n l r i l s t( cl c t e x t u r i ,L o l o r r ll.i r n t t ci t l c l i r t l t z e l o l l.o

lilor saulllctclor.
Mase de platfie acoperitoare de sol dtr arbu$titAretorigi scmitiititoli
sau din subarbuqtipot fi amplasatela margineapeluzelor,in luttgul unor'
alci sauin cuprinsulariilor de stalionare,inso{itesaunu de accentevolumetriceprin introducereade planteizolatemai inalte,cu habitussaufrun
ziq deosebit.Exemple:masiv de Hypericumcctlycinumpunctatde tr"rfbtlc
Yttcca,covor de Juniperushorizontalis 'Glauca'cu exemplarede Chtunut
Aurea'saude Piceaglauca'Conica'.
cyptu-islttwsoniana'MinimcL
Astfel de plantalii scundepot fi amplasateca prim-planal peluzclor
de gazonsaupot face trecereaspremasearbustivemai inalte.Suprafblclc
covoaresub arbori izolali sauin lungul alcicu plantejoase pot cons^titui
lor umbritede coroane.In unelecazurisunt tratateca modeleintroduscin
suprafala gazonat| (sau chiar construiti), inldnJuite in anumite acorcluli
litmice (de exemplu,prin repetareaformei in jurul unor spalii identicc
oentrubdnci).
Aranjamentul tn plan al decora1iunilorflorale
Amenajdrileflorale nu se disemineaziin tot cuprinsulunei compozilii peisagistice.
Ele sunt elementede sublinierea imporlan{eisau caracprin formelede ansambluale aranjaterului anumitorzone,impundndu-se
rnentelorgi mai alesprin colorit qi modul de dispunerea suprafe{elorclc
culoare.Amplasarealor se face in locuri bine alese:la intrdri, ir, lur.rgul
lAngdcliraleilor principalede intrare,in preajmalocurilor de sta{ior.rare,
diri cu o anumitd importanli.
Decoraliunileflorale pot fi asociatealtor elementeomamentale,bazine,
jardinierc.
fAntAni,statui,vase,ziduri de sprrjin,imprejmuiridecorative,
in func1iede structurareafiecdrei zone, dif'eritelearanjamentefloralc
pot fi situatein gazon,la margineapeluzelor,uneori lingi qi pc lirnrlul
unor plantajii de arbugti(masiv,grup saugardviu) saupot fi incastlirlcirr
arii de circulalie.Una din celemai intAlniteutilizdri estein cadrulpirrlcn
lor, undeadeseasuntcombinatecu gardurivii tunse.

8.5.CIRCULATIA
Peisajelepot fi privite de la distantd,perceplialor llind lnai irlcs,.,,1
ten.rplativd,
dar mai adeseasuntexploratecomplex,prin parculgcrcrtlrlr'
ritelor zone ale acestora;spredeosebilede peisa.jele
niltulalc,cclc :rrrr,rrr
rr
si pemriti ucccsibilrlrrl,
.jatepentrufolosinlaclirectia oamenilortrebr-rie
' , 1i

;t tlcplasarcapodcstri qi cu difbritc mijloacc (biciclctc,auto q.a.)in intcriorul amenaidrii.

8.s.1.TMPORTANTA
FUNCTTONALA
Parcurile 9i grddinile cuprind ?n mod necesartraseede circulalie care
rdspund,in primul rdnd, unor cerinie funclionale :
- asigurdaccesulvizitatorilor prin puncte bine alese,in raport cu circulalia exterioardgi cu solicitirile generatede zonele limitrofe (de exemplu, densitateamare de locuitori a unui ansamblude locuinle din imediata
vecinetate);
- conducspre diferitele zone organizatepentruanumite funcliuni;
- conexeazEobiectivele incluseSitoate pe4ile amenajerii;
- asigurd fluen{a traficului gi confortul deplasdrii (inclusiv utilizarea
in condilii meteorologicenefavorabile).
Aspectelefunclionale se realizeazdprin proiectareacorespunzi.toarea
densitifii relelei de circulalie, prin subordonareaimportan{eialeilor, direclionarea fireasci, alegereadimensiunilor 9i imbrdcdminfilor adecvate,inclinirile longitudinaldgi transversaldin func1iede microrelieful terenului.
8.5.2.STSTEMATTZAREA
CtRCULAT|Et
iN PARCURtgr cRADtNl
Circulalia in cuprinsul parcurilor 9i grddinilor este sistematizatl in
funcgiede :
- sttuctura stradald exterioard,caredetermindpozitia intrdrilor qi uneori direcliile dominantede circulalie interioard(in cazul scuarurilor);
- organizarea interioard: centrul sau centrelecompozitionale,amplasamentulcl[dirilor gi amenajirilor cu diferite destinalii condilioneazdproiectareaaleilor care trebuie sd asigureo accesibilitatefireasc[, o buni legdturI intre acestea$i diferitele sectoareale parcului;
- stilul de compozilie ales. Amenajareageometricd regulatd a unor sectoare sau a intregului ansambluse deosebegte
net de amenajdrilelibere in
ceeace privegtesistematizarea$i traseulaleitor. in primul caz, terenul este
compartimentatde alei predominantrectilinii, care sunt specifice organizirii arhitecturalea spaliilor; in compoziliile libere, in general,aleile sunt
sinuoasegi fragmenteazdmai putin terenul;
- relieful terenului.in n:ncge de necesitdlilecompoziliei,aleilepot ocoli
in5\imile, viile sau,din contrd, se modeleazi dup6 acestea,urmdrind configuralia solului. O indllime care domind priveligteaimpune accesulla ea,
248

'l'rascul.alcilorurntcar)cr)trua oonstitulull pul)ctavantajatdc obscrvtrlic

;;'i;il;"

denivel'o pantdmai
obliccurtrclc
;i;i"'a pl'ia, strabat;nd

(in serpenttnel'
tmpuneun rraseugerpuitde-acurmezigulei
Dronuntatd
de trepte(scdri,gradenuri);
intercalarea
- prezenlaapilor'peisagere'Un lac reclamdtraseede alei careconduc
( in misurain careacest
cdtreacesteiemint demareatraclie,il inconjoari
ugorde maluri' permit
9i depdrtdndu-se
p"tiUil), apropiindu-se
ir"r"
cu poduri)'
traversarea
"ti" in,i"a"."u i" upa(pentrudebarcadere'
u"."r"ifu
--'
insolitecel pulin pe o partede cAi
sunide asemenea
ep.f.
in funcliedc
""tgatoare
neregulat$erpuitoarc'
(ilee, potecd),mai adesea
a"
unei apecanali"i.JuLu1i"
ii retienrtmalurilor'Amenajdrilepe malurile
rectilinii'
"*ir**i*
ia'i e"gu, in rimieoara)pot aveapromenade
;;i?;;;;iu,
"-"-i"t""4"f"
poatefi
unde
de
pozitii
la
de orice fit impun accederea
de aproape'
cit
uarniJ utat ansamblultablouiui pe care il cteeazd". 9i
cdderii
efectelor
a
detaliilor 9i percepereasenzoriald
;;;;;;;t";r"a
uP"t
circulalieestein- dri^"o terenului.in parcurilevaste'releaua.de
o
aleilor trebuiesd permitd bunaorrentarea
tinsd,Je aceeasistematizarei
in corelalie
atit dupdldrgimealor cdt 9i dupddireclionarea
"ir1i"atif"t,
cu
'- formelenaturalealeterenului9i obiectiveleconstrulte'
nu trebuiesd dep[it r"p"., cu suprafalatotald a amenajdrii'aleile
qeascd
10-20%,in func1iedenecesitdli'
''-"in
9i mai inguste'Cele
g.aainif. mici, aieilesuntmai-putinnumeroase
circulalialimitati la
*ui -fti amenajlri- grddinilefamiliale au uneori
ocupatdvegetaJle'
simple
"^-^-inpoteci,in favoareaspaliului
circulafie cuprinde:intrdri'
refeaua.de
ioprinrut parcurilor-mari,
carosabile'alei mixtc
.r.i pj"t"".i", pJteci, spalii de odihnd,piefe' alei
mici' aleilc
(|eni* pi"t"ti^ 9i vehicull), parcaje'in grddini 9i parcurile
de cele pietonale
)"^-r"uii. i*.tsc, funclia ioi nina preluatdocazional
(fig.4l).
la intersec{iide strdzisauin punctevizibilc'
Intrdrile suntamptasate
un spaliudegajat
Ca" ptitcifaf" suntinsolitede elementede subliniere:
elementedecorativc
..tior'ai" fluxul de circulalieal trotuaruluistrdzii'
omamentale
po4i
$.a)
apd,
de
oglinzi
.orri.it" (bazine,fintini arteziene,
$i plantaliiomamentale ,
Dimenstonarearnranrorseproiecteazdinraportcuimpo(antaa
unerperspcctora.Celeprincipaletrebuiesdfie largi 9i s[ nermlil.crearea
suntrezolvategc*
i*" in irt".io-f terenului.in fiecventi cazuri,intririle
omarnentalo'
*et.ic, cu parteredecoratecu flori, incadratedeplantalii
249

Alcile din parcuri Sigridini sun(sistcrrrirtizatc

asllcl:
r ca pozitiein scherna
gcncrall:
- alei de accessaude intrare:
- alei intermediare;
- alei de cenfurd.
. ca importanlda traficului:
- alei principale;
- alei secundare;
- alei de detaliu (cele mai inguste).
I.dlimile aleilor se proiecteazlin funcliede mdrimeaamenajirii qi intensitateatraficului, plstrAndu-sesubordonareade mai sus.
Aleile de accessau de intrare fac legdturaintre intrari gi releauainte_
rioari de circulalie. Ele pot fi rectilinii sau uneori curbe, conducAndcdtre
un punct de interesal compoziliei. Ldrgim^ealor se proiecteazi in funclie
de importanlaintrdrii gi mdrimeagrddinii.in parcuriiegi grddinilepublice
se asiguri o lifime minimd de 5 m.
Tn cazul unei circulalii pietonaleintensealeile principalede intrare pot
avea lirgimi care depdgesc10 m (parcul Tineretului din Bucuregti) sau se
pot structuracu mai multe cdi paralele,de exemplu :
- doui alei echivalenteincadrind un partersauun ansamblu partere:
de
- trei alei separateprin aliniamentede arbori; dintre
acestea,ui..u."_
dianr este mai largd, cele laterale fiindu-i subordonate(intrareain parcul
Heristrdu dinspreArcul de Triumfl.
Uneori intririle cu alei multiple sunt conflguratedivergent,asemdnd_
tor unui trident, cea din mijloc fiind principald. Un exemplu este intrarea
in Parcul Stadionului Nalional .'Lia Manoliu.. din stradi Maior Coraw
din Bucuregti.
Aleile intermediare alcdtuiescpondereacirculaliei intr_un parc. L[fimea lor variazd in general intre 3 gi 6 m, dupd importanta traficului atri_
buit (alei principale 9i secundare);acestorali se aldturdgi cele mai inguste
alei, de detaliu,a cdrorlAlimeminimd estede 1_1,20m.
Aleile de centurd formeazdun traseuperimetral,cu funclia de a extin_
de parcursurilede plimbare qi de a reuni integral sau parfial acceselecdtre
interiorul parcului.
In generalestede dorit proiectareaunei circulalii de centuri cdreiasd i
se asigurecontinuitatea(circuit completin parcul Romanescudin Craiova).
In unele parcuri intinse, configuralia terenului gi a apelor,caracterulzone_
lor limitrofe nu permit totdeaunarealizareaunui inel perifenc continuu al
aleilor(ParculHerdstriudin Bucuresti).
250

fl
i

gliltlilriipoatcconstituitrascLtl
ulioi,alccapcrinictralir:r
[)c tercrrurilo
principalde circula{ic,asigurAndparcursulccl mai lung 6i cuprindcreain
cdmnulvizual a celor mai mari dimensiuniale terenului.
in trurnu generalda circulaliei unui parc trebuie sd se realizezeo bunl
structurarea categoriilor de alei, o direclionare9i dimensionarecorespunzetoarefunclionalitdlii 9i bunei orientiri in teritoriu a vizitatorilor.
Ca forme ale traseului, aleile, fie principale, secundaresau de detaliu
pot fi rectilinii, curbe centratesau sinuoase,asamblatein funclie de maniera compozilionald adoptatdgi de conexiunile necesare.
Aleile rectilinii au in general laturile paralele.Ele pot defini compozitii geometrice,pot conexape direclia cea mai scurti 9i mai fluentd diferite obiective din cuprinsul amenajdrii.
Aleile curbe centratepot fi sectoarede cerc sau cercuricomplete,asambldndu-sefie cu alei rectilinii, fie cu alei sinuoase.Uneori, pot fi concentrice, organizateintr-o relea de circulalie cu structuraradial-concentricd.
Aleile sinuoaseau traseulin curbeprelungi, ale ciror inflexiuni se asociazdcu unele elementecare motiveazd schimbdrile de direclie: configuralia terenului (microrelieful), prezenlaunor obstacolenaturale sau create
traiectorie,aleile si(vegetalie,unele elementeconstructive).Pe^aceeaqi
nuoasesunt mai lungi decdt cele rectilinii. In funclie de necesitdliletraficului pietonal ele se pot ldrgi gi ingustaprogresiv; ldrgirile corespundcu
schimbdrilede directie saucu zonele de stalionarepe bdnci.
in proiectarea traseului aleilor sinuoasese evitd curbele qi contracurbelerepetate;acesteasunt necesarenumai pe terenurilein pantd accentuatd. Un traseu prea contorsionatnu permite o buni fluenld a circulatiei
qi in acelagitimp genereazio stare de tensiunevizuald. Uneori, un astfel
de parcurspoate fi adoptatin mod deliberat,de exemplu in unele sectoarc
ale parcurilor de distraclii, pentru efectele,,surprizd".
Intersecliile aleilor trebuie sd se facl sub unghiuri care nu inconrodeazdtraficul (se eviti unghiurile prea asculite).
Fiind zone de aglomeraregi interferen![ a circulafiei, intersec]iile sc
lirgesc corespunzdtorprin tdiereaunghiurilor cu linii curbe de racord, carc
asigurdo tranzilie bund de pe o alee pe alta.
Numai in anumite sectoarede compozilie geometrice,in care din rnotive vizualejocul liniilor gi unghiurilor suprafelelornecesitdp[strareaca
rtare, nu se recurgela racorduri curbe. Totuqi, astfel de unghiuri sunt grcu
de menlinut,existind tendinlafireasci a pietonilorde schimbareprogrcsivi a direclieide mers qi deci de tiiere a acestora.Soluliaesteintroducc-

251

rca dc obstacorc
vcgctilrc(gartrurivii.ysiruc()nsll.ucrivc
(rncrilrrcc),
intc
gratecompoziliei.
ln zonerede interferen^fe
a aleirorsc proiccteaziadcseainsurc
dc trc_
vrerea traficului,carepot fi circulzu.e
rou fo.rn" a"riu*ana
a"
la
triurrghi
sau alte forme mai aerodinamrce,care
"u
asigurd
o fluentd satislicitoare.
pielete

din parcurisi grddiniautuni1iad;-;;ilfpj"*"1e,

consritu_
ind punctede interesla intersecfia
mai multoratei:tocurrde intAlniregi
stalronare,
avdndsaunu u1
centralomamentui(iu.in, fhntdnd,sta_
floral). O lo1,_u
piali mare,cdtrecare sunt direclionate
311,^,111?il""lt
alei
poatetunc]ionacacentrucompozilional,
cu
o
trarare
corespun_
;;i::[i"
Mai-adesea
astfelde ple{eau formegeometrice.
.
Raporturile
dimenldrgimeapielei ei un elemenld";;;;;
u.prurut
:l:Llf
li:i:
centralsc
stabrtesc
proporfional
cu importanfa
zonei,ldrgimea
gi nura-f aleilorcarc
accedin piala.imporrant.o:-rni
? "lem"ntulul.""i.:"i 1r"ur1i.", ldrgime),
Iudndu-se
in considerafie
distanlele
de percepere
vizuald(agacum s_amai
aratat'cel pulin de doudori indllimea'obiectrrri,
p""i. a fi observatin
?ntregime).
Intersecliilerezolvateca piele pot
aveagi forme asimerrcegeometrice sau libere; cele de mz

bdn
jil'5:*'ut"n,'l.ui
ur" ;;;; ; il,, ;;11 f;
::::
"u
i"1,
",,
potecitesuntciile pietonate
celemai Gr;;];:;
] 0,, rnl qi mai pi_
tore$ti,carestribat anumitesectoare_ale
amenajdrii,conducana
".l,Hr",
spreunele
detaliiale compoziliei.uu

.ni.e i.po.tuila, pturut"in po_

"l:T::,".d..ui
ziiii mai retrase.Traiectoriile
potecilorpot fi a" ur"L"n"u rectilinii,
curbe
centrategi foarteadesea,
neregulatsinuoase.
h u..*ujtd.le clasice,poiecilesuntutilizate
pentrusubimp[rfireaanu_
_,.
mrtor partere,alcdtuinddeseneomamentale
ce decupeaza
covoarelede
gazonornatesaunu cu flori, borduri
de buxus,bazine.'
Spaliile de odihnd
Fdcdndparte din ariile de circulafie,
acesteatrebuietotu$rfbrite de
direcr.Ele pot fi rezervate
chiar;"
,;;*"1;eilor, prin crea*Y
t]*1,
rea la anumite
intervalea unor in^tranduri
later;leg"o,*,.i"", pentruam_
plasarea
de b6nciindividuale
sauin mici g.pu.i. p;;i;il. ,,nuour",
u."r_
p:: proiectaca ldrgiri sau
,,buru,iare,.,
inr".iiJu-_r_
::_^,
-r:curbi.
armonrosin
llnla
Spa{iile de stafionarese po^trezolva gi

ca arii detagatede aleea pro_

priu-zisd,prin intercalarea
"plantalii
a" mgiiu"rzi;.-;;";#,T
joase,
252

dcourativc.Mai lcritc tlc ztrionrot

circrrllrlicisrrntspuliilc
;i tlc rnirrr;rliir
amenajatc
in pozi[ii nrai rctrasc,acccsulliirrtlasigurattlc alci de tlclaliu
saupoteci.Acesteapot alcirtuiambianleagrcabilcgi reoonfortante
de undc
se pot deschidepriveligti cdtrezoneleapropiatesau,din contr[, veclsrilc
se limiteazl, conferindspafiuluimai multd izolare.
Aleile carosabile, necesarepentru uz gospoddrescAi pentru servirea
anumitor obiective din cadrul parcurilor, trebuie sd aibd trasee scurte $i
dacdesteposibil,separate
de aleilepietonale.Ldlimeaminimd estede 6 m
pentru sensdublu.
Circulalia de serviciu poate utiliza gi unele alei pentru pietoni, avdnd
in vedere frecvenla redusd a autovehiculelor (inclusiv a mijloacelor de
intrefinerea spa{iilor verzi).
Parcajele interioare,necesarein anumite cazuri in parcuri, se situeazd
cdt mai aproapede limitele terenului.
Afluenla de vizitatori care folosegtemijloace proprii de deplasareimpune proiectareade parcajein imediata vecindtatea parcului. Parcajemari
necesitdmai ales parcurile de distraclii qi pddurile-parc.
A COMPOZTTTONALA
A ALETLOR9l INTEGRAREA
8.5.3.TMPORTANT,
LOR iN PEISAJULPARCURTLoR
SI GRADTNILOR
Rolul funclional al aleilor se impleteqtein mod organic cu importanla
compozi!ionali a acestora.
Parcurile 9i grddinile, fiind alcifuite dintr-o serie de spa{ii qi scenede
peisaj, implicd migcarea,prin care imaginile in succesiunese contopesc
intr-o perceplievizuald gradat5.
Dispozilia unui plan esterareori vizutd dintr-un punct fix, ci mai adeseaesteperceputddintr-un numdr infinit de punctede observalie.De exemplu, o perspectivdimportant[ esteprivitd frontal in axul sdu principal, numai pentru scurt timp, cdnd pietonii se opresc din plimbare sau se odihnesc pe blnci amplasatespecial in punctul principal de observa{ie;perceplia completd a perspectiveiare loc prin parcurgereaaleilor care o traverseazl,o incadreazdsauo subliniazd,in funclie de structurareazonel.
in amenajdrile simetrice, aleile au un rol compozilional important,
trama lor participAnd direct la evidenliereacaracterului formal al peisajului. Organizareageometrici a suprafelelor rezultd din desenul aleilor:
ele delimiteazdparterele,pot alcAtui axe putemice (alei rectilinii lungi, cu
qiruri de partere).

2s3

Compozi{iilcpot li intsgralrcirlizitlccu o structuritgcollctrical

_
rcgu_
latd a aleilor sau cuprindanumitescctoarcorganizatein
aceastamaniorir:
in zonele de intrare,in pielele interioaresauirifala clddiriror.
Dimensiunile parterelor gi ldrgimea aleilor se corcledzapropo4ional
. _
qi depind de importanla zonei pe careo definesc.
Addncimea gi ldrgimea perspectiveipoate fi rezolvata
cu grupaje de
partere simetrice fafd de o alee centralAsau cu partere
dispuie in axul
perspectivei,incadratede alei laterale.
Fchilibrarea compoziliei se rcarizeazdmai
interesantcdnd varietatea
^
se imbind cu simetria. in mod frecvent,in parcurile clasice
o sult6 de par_
tere dispusein acelagiax este alcatuitadin elementeechivalente,
sub for_
md de dreptunghiuri arungite, care creeazd,
un anumit ritm al succesiunii
regulate.
De multe ori este mai interesanti asociereade parterernegale
in lun_
grme, care se repeti intr-o anumitd ordine (dreptunghi
altemdnd cu pdtrate).
De exemplu, pentru o suitd scurtd, ordinea
fi:
ioate- doud dreptunghiuii
avdnd intercalat un patrat sau invers, doui pdtrate
av6nd la mijloc un
dreptunghi.
O axd putemicd, determinatdde o alee lungi, rectilinre
sau de doud
alei paralele, este obositoare gi adeseamonoind,
de aceea uneon se
recurge la expansiuni laterale - suprafeleadiacenteldrgite,
organrzatecu
arii de stalionare,fAqii verzi, partere,bazine q.a. O astfil
de tritare, inso_
{itd de planta}ii de direcfionarea vederii in sensaxial, permite extinderea
gi restrdngereasuccesiv[ a cAmpuluivizual lateral,
fEii a anihila interesul
cdtre obiectivul final (foto color l9).
Compoziliile geometriceregulatese pot baza gi pe o structurd
.
de alei
circulare centrate.Important in acestcazeste asigurarea
dominanlei cen_
trului, ca element ordonatoral aleilor concentriceqi al celor
care accedin
zond, traiectorianormald a acestorafiind radiald.
Aleile rectilinii pot defini gi compozi;ii geometrice asimetrice.
Aici
traseelede circulalie sunt adeseamai puginprecise,fiind
intrerupte de schimbdri de unghiuri saude intercalareadiferitelor suprafeJegeometrice.
este necesaradireclionareaclard a paicursului pnncipal
se pro_
,_^.^9110
tecteMa o tralectonecontinui sau avdndintreruperi pulin
importante,lafd
de care se dispun asimetricsuprafeteinegale,deierminate
de alte alei.
In parcurile Sigrddinile amenajateliber (mai aproapede
stilul peisa_
ger),.aleile nu se impun vizual in aceeagimdzurdca
in compoziliile geometrice: traseul lor sinuos esteparlial disimulat cu ajutorul
vegetatrei,iar
254

pcrspcctivclc
pcisagisticir
rrucoincidniciotlatir
cu aloilc.Aicr irrrportanla
a
rrlcilor nu ests mai micd, dar este mai subtilir.I'arcurgcrcalor, umrind
culbcle ;i contracurbele,
deteimini vizitatoruluio schirnbaresuccesivira
rnghiurilor qi distanlelorde vedere,o varia{iea perceperiispaliilorqi privclig-tilor
in func!iede acestea.
In general, pe parcursul aleilor sinuoaseprivirea nu trebuie si cuprindd mai mult de doud schimbdri de direclie succesive;restul traseului
cste camuflat de mase de arbusti sau arbori. eventual de forme de relief
pozitive.
in trama generalda circulajiei, aleile sinuoasedivizeazdterenul in suprafeleinegalegi asimetrice,conducdndde la un obiectiv la altul, de la un
spaliu la altul, parcurgdndformele de relief sau ocolindule.
Anumite sectoaredelimitate de alei pot aveadimensiuni mai mici, intrAnd in cAmpul vizual, astfel cI aranjamentulformei suprafelelor,liniile
lluide de alei pot fi pllcut percepute.
Directionareagi viteza circulaliei este controlatd de alura sinuozitdlilor, lirgimea aleilor, modelareamicroreliefului,aranjamentulvogetalieiadiacente,formele spatialedeterminatede vegetalie,amplasareaconstrucliilor.
in parcurile modeme, circula{ia imbind structurile geometricede alei
cu traseelesinuoase;acesteadin urm[ domind in suprafalaterenului, fiind
mai ugor adaptabile poziliei diferitelor dotiri gi amenajdri.Indiferent de
rnanieracompoziiionald,aleile trebuie sd asiguretranzilia pldcutd9i agreabil6 fizic Ai vizual gi rezolvareasatisfecAtoare
a conexiunilor necesareintre Dunctelede interes.

8.5.4.ASPECTE
ALECONSTRUCTTET
ALETLOR
ivenAcAvrNlrlE ALETLoR
Aspectulaleilorestedat gi de materialelede acoperirea acestora,
carc
imprimdo anumitdtexturi.
In funcliede tipul traficului,pantaterenului,criterii esteticegi econornicese pot alegediferitesolulii. Pentrualeilepietonalese folosesc:pictriq, criblurdde piatrd,asfalt,uneoribetoncu anumitefinisaje,dale,piatrd,pavele.
Texturaaleilorinfluenleaz[vitezatraficuluipietonal.
gi determindo plimbarc
Aleile agtemutecu pietrigsaudalesugereazd
mai lenti, suscitindinterespentruplanulsolului,pentrudetaliilede corrrpozifie(vegetaliemici, aranjamente
floralein combinaliide formeqi oukra2.55

5i rrclr'ur,crrrit,.cr.crrrulrc
r'.r 'r'itr. ;;irrrirr
c.'r,r.lir'rr,,irr
i,il-n:':t-|"'l
tlnt1rtll
clrciil
aspcctclcvizLrllc dc unsunrltluprinrcazir
asLrprir
clclaliilor.

Imbricirninlile areirorpot contribuila

csteticafi oir'n"t,u,rut"u
unuuri_
tor zone in cadrul parcurilor.
Spaliile largi de circulalie cu imbrdcdminte
osfutticd au un cororir crcs_
de aceeapentru atenuareaa"estel imp.esii,
se recurgc la
:]^O-:f"n"rl,,
rnrefcalarea
de pavaje decorative,desenegeometriceiau
libere din mar_
muri sau bazalt glefuit, incastratela nivel.
Foarte decorative sunt dalajele: ele pot
fi executatedin lespezi natu_
rale.depiatri, dale cioplite,-dat"ain
U"ton,
.*i"f" de lemn, cdri_
mizi (foto color 105, 106, 107,108).
".."rf
Aspectul suprafe{elor,modul divers de
aranjare,combinaliile cu alte
materiale.(deexemplu, pierre rorunjite
rni.i
;;;;,
piuira
$i
p"nt.u
pavaje,pietrig),imbinarea
"uri"a

constituie
"il,gazon,
i"l."r"ni,
r,ira mai ieftine

n.n*n?Tt:
sorulii
care,r".:::HffiHrff::jll

Dalajelede beron,foarrefrecvenrr"i*ir"
uS9.de procurat,pot fi realizatein uuriul.-rn-oOuri
It ;1nu1
atdt ca formi
(pdtrate,
dreptunghiulare,
hexagonale,
circulare),
texrurdqi colo_
"at;i;;
Suprafata
pecarese
pout.
n n.tedd,

rugoasd,
cu
:,:131"_111".
199). cu moder
plet'$ maxe,aparent,
"ur"a
imprimat,
de curoareacimentului sau colorate diferit (verzi, rogii, grena, cdrdmizii
$.u.). Ai";;r"u materialului
trebuie_sd concorde cu aspeorulsau caracterul
zonei de parc, cu materia_
lele folosite gi pentru

alte construcliifunclionale," ;;;;;^;ir;'i;;il,

"'
ziduridesprijin.imprejmuiri,
pavilioane.
Pavajeledecorativese ulrjizeazep.",-""jU.." ",.1i
,ectoareale pielelor
pretonale,
alelocurilorde odihnl,peniruspaliife
"rr.i*ornamentate
cu;ocuride
apdldeninddirectdin oavai
s.a.Eie sunt.;"i;;
i;;'l;;'pratrn tdiatd,fie
din pietremici de r6u, sortlte pe dimensiuni
il"i;;;;J.blate
in anumitemodelegi combinatii.
pauajedin piatiacubicd,obignuiti,
celedin mici modulede dife_
.
rije llte din beton,compactesaualveolate
formg
1"*" p"..ii incastrarea
de
pimdnt
ei cultivareagazonului)(fig. 110),*"i;;;;;;;
pratrdde rdu,
t"r":ul indicatepentruate,re.
c-osauite."T;fit,;; grddinilepar_
,r*^'l
trculare,moduleleprefabricatese.folosesc
in pr"r"ni fi fentru aleile in_
g:rst:rlind mai uqorde procurat$l de montat,lari ca aceasta
sdfie solutia
idealddin punctdevedeieestetrc.
I-emnul esteun materialnaturalfolosit
mai alesin grddinileparticulare
(esenlerezistentegi tratatepentru
o mai bundau.abihta'tej.
anumite soatii

2s6

t lllolltlllcl)c scllclctlllelil
srrrrttlirt sc;uttlttt
(alcr,plirllirIrrrc)
dc cir.cula{ic
lic, pe patdln bcl()llf .r.
Potecilepot fi rcalizatesimplu,din palmiintbiitut,acoperltctl lllslp sau
pietriq (foto color 77). Foartedecorativesunt cclc construitedin dale,incastratein gazon,la nivelul solului; dalelesunt fie a$ezatepe un singurrind, la
mici intervale(foto color 103),fie dispuseugor decalat,altemativ [a sdnga
trebuie
9i la dreapta(aqa-numitul,,pasjaponez") (foto color 62); intervalele
(0'65
m)'
dalelor
sdasiguredistanlamediea unui pasintre centrele
Aleile si ariile carosabiledin parcuri sunt,de reguld,asfaltateqi uneori
betonate,pavatesau acoperitecu macadam.
Structura de rezistenld a aleilor se proiecteazi corespunzitor cu importanlalor 9i naturatraficului (pietonal,carosabil'mixt)'
NIVELMENTULALE1LOR
Comoditateadeplaslrii pe alei este,de asemenea,influenfatl de inclinarea terenului gi de practicabilitateatraseelordupd precipitalii' Trebuic
ficuti menliunea specialdcd pondereatraseului trebuie sd permitd qi persoanelorcu deficienle motorii qi adullilor care plimbd copii in cdrucioarc
sd acceadi in diferitele zone ale amenajirii.
Din acestemotive pantelelongitudinale 9i cele transversaleale aleilor
se proiecteazdcu anumite inclindri, in func1iede relieful terenului 9i tipul
de imbricdminte, pozilia in rambleu sauin debleuetc.
Pe terenurile relativ plane, scurgereaapelor pluviale se poate realiza
fZrd pantd transversalddacdprofrlului longitudinal i se asigurdo pantd de
0,5 - | Vo.
Pe terenurile denivelate,pantele longitudinale maxime admisibile ale
aleilor pietonale sunt :
- 5 o/oin cazulimbricdmintilor de asfalt,beton, dale ;
- 10 7opentru aleile Pavate;
- L5 7o pentrt aieile balastate.
in cazul aleilor carosabiledin parcuri limita pantei longitudinale cstc
de 1 Vo.
inclinarea aleilor se poate reduceprin stribatereaoblici a curbelor dc
nivel gi chiar prin serpentine.in acestcaz,in zonelede curbur6,aleile schimbindu-gi diretlia, se proiecteazdldrgiri corespunzdtoareqi modificdri dc
inclinaretransversale.
Reducereapantelor longitudinale ale aleilor pietonale se poate face in
plus prin .foloslrea gratlenurilor:treptede-alungul aleii, la intervalcmai
l7

n rhilcclurii pcisllScri

251

nrari, caloulatcastl'clincat si asigurco cadcnlf,buni a pagilor,

prin ur_
careasaucobordreaalternativdcu piciorul stdnggi cel drept(numdr
impar
de pagix 0,6 m).
Iltre qepte, prin indl{imea de 10 - 15 cm a acestora,panta trebuie
sd
se reduc[ la maximum 6%. Treptelepot fi din zidirie, piutia ,u,,
lemn dur,
in functie de imbrlcbmintea aleii.
Accesul pe pante sau strdbatereaunor diferentede nivel necesitd
ade_
seaintroducereade scdri pe traseulaleilor (subcap.g.O.t.;.
Pantele transversale ale.aleilor, necesarep"nta
apelor
pluviale, se stabilesc in funclie de panta longitudinald,"uu"u_"a
tipul constructiv
al aleii, pozifia in rambleu sau debleu. pe ierenurile onzontale,
aleile
inguste se proiecteazi cu pantd transversaldunicd, iar aleile
mai late de
2,5 m, cu pantd transversali in doud versante (cu bombament
central).
Aleile de pe terenurile inclinate se realizeazdcu panti transversald
unicd;
aceastaeste orientatd spre aval, daci inclinarea ierenului este
micd $i in
contrapante, cu gan{ de scurgere in amonte, c6nd inclinarea
terenului
este mare.
Valorile pantelor transversalepenfu diferite tipuri de alei variazd
astfel:
- I-2 Vopentrualei asfaltate,betonate,
dalatJ :
- 2-3 Vopentrualei pavate
;
- 3-5 Vopentn alei cu balast.
Valorile mai mari se stabilescpentru pante longitudinale mici (sub
3 Zo),
iar valorile mai mici (minimum t-3 V.) pentru pante longitudinale
mai
mari, careugureazdevacuareaapelor.
Proiectareaprofilului transversalal areilor se coreleazdcu modelarea
terenului, urmirindu-se o perfecti racordarecu nivelul peluzelor.

8.6.CONSTRUCTilLE
DECORATTVE
gt FUNCTTONALE
Parcurile9i grddinilecuprindelementeconstruitespecificecarecom_
.
pleteazl
peisajulsaucarerispund anumitornecesitili irnclionale.Unele
construclii decorativepot constituipiese importaniede focalizare
sau
onentiuea percpectivelor(bazine,fantaniafieziene,pergole).Altele
au
in primul rdnd^un rol funclional,dar trebuiesd fie in aielagi timp
fru_
moase6i si seinscriearmoniosin peisaj(scdri,ziduri de sprijin g.u.j.
fUa_
rimile, formelein plan gi in elevafie,materialeleutilizatep.nr*
"onrt-"liile de parc se aleg in concordanldcu importanlaqi .u.u"t".irti"il"
zonelor in care sunt amplasate(scara,propo4iile, maniera stilisticd,
folosin!a).
258

8.6.1.TERASELE
Pe terenurilecare beneficiazdde dif'crcnlcdc nivel se pot proiccta tcrase-belvederidomindndperspectivasau priveligteaasupraunui lac, asupra
compoziliei peisagistice de pe cotele mai joase. Frecvent intAlnite in
parcurile9i grddinile clasice(foto color 120, 126), avdndrezolviri stilistice
adecvate,teraseleigi gisesc locul gi in amenajdricontemporane,cu o tratare
modemd.Ele pot fi insotite de balustrade,ziduri de sprijin, scdri 9i omamente arhitecturale sau de arti plasticd; uneori, cind diferenla de nivel nu
estepreamare,teraselesunt amenajateca platformeconsolidatede taluzuri.
8.6.2.SCARILE
Cdnd panta terenului este puternicd qi aleeanu se poate trata in plan
inclinat (depigind limitele menlionate anterior) scdrile apar ca elemente
necesare,funcfionale.
Scdrile de grddin[ se diferenliazd de cele ale clidirilor, deoarecetrcbuie sd se integrezefErd a intrerupe sau contraveni liniei generalede profil a terenului; de asemenea,trebuie sd fie comode,sd corespunddritmului
de mers al pietonului gi sd asiguresigumnla folosirii (si nu fie alunecoasc
qi prea abrupte).
Pe pantele slabe, gradenurile rezolvd o deplasare fErI eforturi
(subcap.8.5), insd pe pantelemai mari estenecesareproiectareade sciri
ale cdror trepte sunt dimensionate pentru a preveni oboseala urcdrii.
itrdltimeade 0,10-0,15m gi ldrgimeade 0,45-0,35m corespundmirimii
medii a pasului unui adult (se utilizeazd formula 2H + L = 0,65 - 0'7 m).
Cea mai frecvent folositd dimensionareeste0,12 m (H) cu 0,4 m (L).
Cind terenul nu este prea inclinat, scarase poate inscrie perpendicttlar pe curbele de nivel, incastratdin profilul terenului. Daci inclinarca s:t
nu coincide cu cea a solului, se prevdd zidulele lateraleinclinate sau l'tlodelatecu paliere succesive(in trepte).
Formele scirilor sunt variate:pe lAngdcelesimple (drepte),in parctrri
se int6lnesc scdi cu accespe mai multe laturi, scdi semicirculare(anitclc
categoriipermit alegereamai multor directii de plecarela piciorul scirriil.
scdi tn unghi (de exemplu,pentru accesulpe o terasd)(fig. 102).
Uneori terasapoate fi mdrginitd de o scardvasti care poate suplini tlll
taluz sau zidurile de sprijin.
Terenurile prea accidentate,cu pante lungi, impun tratarea scitrilot'
mai variat6,pentrua se evita aspectulmonotonal unei suiteprealungr tlc
259

tfcptc $r pe't.t r.o('lcorca'b.sc1ii qcrrcr^tcrlc t'l.crcn[a

tlo nrvcl, .l.rtlttcla
se grupeazi in suitc itttpure(pdni la .raximum ll
sau l3), intrs carc sc
intercaleazd
paliereugor inclinatein sensulpunt"i gl u .a.o.
lungime coresprrndeunui multiplu de 65 cm + o ldlime de
treaptd(pentru alternanla

urcarea

trepreale fieclreiserii).ii i"^"n"u, tror"ut

l1lllr se]"
-primei
scarrr
-adapteazdconfiguraliei terenului mai abrupt, prin schimbiri de
unghiuri in dreptul palierelor.

--"F+;=____J----l

r"---

trP

Fig. 102. Model de scjlri

P: * teren in panti accentuatd,traseul aleilor

nu se proiecteazdpe
.. .
linia de maximd inclinare, ci oblic fajd de curbele
a" niu"f (fbto color
111); de aceea,in zona sclrii estenecesari o modelare
corespunzatoarea
microreliefului, pentru ca ea sd se inscrie armonios
in profilul terenului.
260

Materialedo construcliol sctrrilor

Materiulelaaparurtc utilizatcin construcliascirilor sc alcg in I'unr:1ic
cleaspectulornamentaldorit, de rezolvareaaltor elementcdin proximitatc
(cu caretrebuie sd se acorde)qi de rezistenlaceruti.
Treptelepot fi: dintr-un singurbloc de piatrd tdiatd(foto color I i2); din
placaj de piatri pe contra-treaptd
de beton (treaptaiese in afari cu 1-3 cm);
din lespezide piatrd consolidatecu beton (foto color 113);din lemn (mai rar,
in grddini rustice)fasonatin traversesau rotund (foto color 114); din beton
finisatin diferitemoduri sauplacatcu daledin beton(foto color 115).
Suprafalatreptelor trebuie sd fie suficient de rugoasi, iar pentru scurgereaapei, sd aibi o uqoardinclinare in sensulpantei. La sc[rile executatc
din dale,contra-treaptasuperioardse sprijind pe treaptasituatdsub ea. DacI
necesitdziduri laterale,acestease construiesccu sprijin pe trepte, marind
astfel rezistentaansamblului.
8.6.3.ZIDURILEDE SPRIJIN
in parcuri 9i grddini, zidurile de sprijin utilizate pentru separareasuprafelelor denivelate gi pentru suslinereapdmdntului instabil au, de asemenea, gi rol decorativ.
Arhitectura zidurilor, ca gi cea a scdrilor, se proiecteazdin acord cu
stilul gi caracterulzonei in care se includ: clasic, rustic, modern.
in general,zidurile regulate,cu aparenlaputemic construitd9i finisaje
superioare,omamentatecu basoreliefuri, statui gi frnt6ni in niqe q.a. (foto
color 14, 17), altldati mult folosite in parcurile clasice,sunt mai pulin utilizate in orezent.
in parcurile 9i grddinile actuale sunt preferatezidurile de sprijin din
piatrd naturald: lespezi (pietre plate) suprapuse,blocuri tdiate, piatrd neregulatd care pot fi asamblatein modele cu efecte decorativefoarte difcrite (foto color 112).
in acestecazuri, mortarul saubetonul utilizat pentru soliditateaansanrblului poate fi complet invizibil sau aparentnumai la rosturi, in func1icrlc
aspecfuldorit. Din motive esteticesunt mai indicate zidurile cu aparcnlir
integrali din piatrt naturald.
Pentru economiade materialnahrral,in unele situalii se folosesoziduli
din beton brut sau striat, in care se incastreazdap ent pietre plate aiicz tc
orizontal, in giruri paralele distan{atesau grupuri neregulatede pietrc surr
bolovani: coronamentulse realizeazddin dale.

201

UIr aspcctpadicularil rcalizcazi

z,idurilthtfloriteconstruitenrai adc_
sea din piatrd (integral sau doar aparentd),
cu niqe pentru pamant vegetal

(conexate
cu volumulde ndmdntsusli;i, i" ;;,;'ilinteaza
aiiarite
A" rocdrie.(fig.
t03).Gamaplantelor
poateasigura
-rP:"ji
paletd
o
coloris_
ticdinteresanti
giegalonarea
aspectului
decorativ
Aur-a"inio.,."_

Fig. 103.Ziduri inflorite

La proiectarca
zidurilorseauin vederecdtevareguli:
- fundalia trebuiesI fie
mai putemica,;; i4i;"";^;gald cu o
treime
din inillimeazidului;
- profilul zidului, oentru

un[,:ui"^-a"'T&il"#",:"il#;;fiH:"jl.T1fi
:T,,il:fi
::f;:
proiecta
$i?n

inclinat(fatavizibildsauceainvizibilaj;
?ffi#;rJil;,"

treptepe laturainvizibill;
- zidurilecaresuslinterenuri
umedeseprevddcu barbacane(deschi_

ffil1flnil1ru

eliminarea
excesului
a"
pentru
oprirea
"paisi-e.iia
8.6.4.BAZINELE

Prezenlaapeiin formeconstruiteesteposibild
gi in celemarmici grd_
dini.Bazinelesuntelemente
(
in careapapoatefi statrcd,animati de ieruri, Ie"rtul::1:, -"ttactivitate'

ciatdcuprantea.il;;#;;ltlfi
;Tfi#"?*:nfi :iiJ""#:J::il:
bind cu diferiteelementearhitecturale
gi

stalaliide iluminat.

plastice(vasce,statui),roci, in_

l)inrcnsiunilc,lornra,aspcctularhitocturali;i rrrttcrialclcaparcntoalc
construc{ieibazinelorse proiecteazein raport ou mdrirneagridinii sau a
spaliuluiin carese incadreazd,
stilul amenqlrii, prezenlaaltor construcfii
dc Darcetc.
in spaliile vaste se pot folosi oglinzile de apd - bazinede mari dimensiuni, cu functie reflectorizantda peisajului inconjurdtor sau a anumitor
elementearhitecturale(cl[diri, statui, coloaneg.a.)(foto color 1, 15).
O compozilie apartein gridinile clasicesunt a$a-numitele,,parterede
apd", cu bazine omamentale combinate cu spalii cultivate, decorate cu
desenede buxus, gazongi eventualflori (foto color 116).
in grddinile mici, familiale, un mic bazin poate constitui un motiv
decorativ gi in acelaqitimp o modalitate de preincdlzire a apei provenite
din foraj sau de stocarea apei de ploaie (pentru speciile calcifuge).
Caracteristicile constructive ale bazinelor ornamentale
Formele bazinelor sunt variate: cele regulate (pdtrate, dreptunghiulare, circulare, hexagonale,uneori stelate) sunt utilizate mai adeseain
zone amenajategeometric: la intrarea principald intr-un parc, in pielele
interioare, la interseclia axelor principale de vedere sau de circulalie, in
denivelareanegativd a parterelor bulingrin, in fala unei clddiri cdreia ii
subliniazd arhitectura, in centrul unei gr[dini patio etc. (foto color 15,
18). Bazinele circulare se potrivesc Ai in compoziliile libere, iar cele
rectangulare se folosesc qi in amenajdrile geometrice asimetrice (foto
color 36, I l7).
Formele libere de bazine, fie rezultind din combinatia de linii frdnte
gi curbe (foto color 118), fie avind contururi sinuoase,necesitdmultd exigenfi in acordul cu caracterulzonei in care se introduc. Forma aleasdtrebuie sd apard logici 9i perfect integratdelementelorplanului 9i modeldrii
reliefului. Astfel de bazine se pot folosi: ca element de interes principal
pentru o grddind neregulatdsau pentru o zonda acesteia;la margineaunui
spaliu de odihnd, eventualin denivelaresubliniati printr-un zid rustic ornat
cu plante, la baza unei rocdrii g.a.Pozilia in cotd negativda bazinelor pcrmite o mai bund observaregi accentuareaaparenti a diferenlei de nivel.
Bordurile definesc forma bazinului 9i pun in valoare apa. Ele pot li
bine evidentiateprin indllime (in generalmicd: 15-40 cm), ldtime 9i modr,rlde prelucraregi omamentare(fig. 104):
- clasic - din marmurdsau piatrl, elegantgi fin tdiatd (sau doar placatc
cu acestemateriale):

262
26.1

- rustic- din lcspr:zi

tlc piatrl,thncirrirnidl;
- modcrn- din beton,cu finisiri cstoticc.
Adeseabazinelerusticeseproiecteazl
cu bordurilela nrvelcu gazo_
nyl saucu suprafalade circulatie;o solutiemult ageatAeste
conturarea
ba_
zinuluicu daledepiatrd.pentrunaturalizarea
comf,ozilieisepoatechiarsu_
pnma bordura,adoptdndu-se
un profil specialal felei supenoarea peretilor bazinuluicarepermitemascarea
cu biazdedeiarba.
Bazineledecorativeauin generaladAncimimici, nedepigind40 _
50 cm.

Fig. 104.Borduri de bazin

Bazinele tn care se introduc pe;ti ornamentali trebuie

si fie mai
adAnci.qi.siaibdpereliiinclinati,pentruca iarnaapasdnu
inghefein tota_
litategi ghealade suprafaldsdsepoatEdilata.
Bazineledecoratecu planti. acvaticese proiecteazd
in mod special.
^,
perelii.inclinali9i modalitili ae co.,struclre
careper_
It
1".enea,
mu lj:
lnrroducerea
pdmdntuluide culturdgi realizareade addncimi
diferite
in functiede cerinleleplantelor(foto color l lg ):
- compartimentdri
submerse,
cu niveluridiferite(fig. 92);
- inclinareafunduluibazinuluiin pantd
ZOU",pi cZrepamAntul
vege_
tal, agtemutin stratuniform,asigurdadAncimiprogresive(fig.
9a);
- imersiaunorbacuripentruplante.
Pdmdntulnecesarfixerii 9i nutriliei plantelorse acopera
cu nisip gi
pietrigfin, pentruca apasdsemenlindcurati.
2&

Bazinelecujocuri de aPd
pc carcil creeaziapain mi$pentruspectacolul
Specialconcepute
care,ele pot cuprindejeturi fine, verticalcsauoblice,dispusein linie, in
oercsauin evantai,jeturi putemicegi tumultoase,combinaliide diferite
formegi puterialejeturilor.
Bazinelecujocuri de api sunt realizalein mod diferit.Uneleau sistemul de distribuliea jeturilormascatdebordurabazinului9i de nivelulapei,
astfelci la oprireajocurilor de apdpreiaufuncfiaunor bazineobignuite'
reflectorizante.
jeturile de apl cu uneleeleAlti categoriesuntbazinelecareasociazd
Mult folositein gridinile clasice,ele
mentesculpturale$i arhitecturale.
prin bogdliadecoruluicreatde statui(foto color 22' Il9)'
impresioneazd
baioreliefuri,vasceq.a.9i prin mdiestritaimbinarecu arhitecturafluidd a
jeturilor(foto color 120).in prezent,astfeldebazineserealizeaziin forme
modernein care elementeledecorativesunt structuri arhitecturalesau de
artdplasticedin piatrA(foto color 121),betonsaumetal.
care
Jocurilede apdimplicdinstalaliihidraulicedestulde costisitoare
pun apain migcare:
- reteade tevi cu ajutajespecialecaredetermindprin tipul lor forma
jetului de api; putereagi mdrimeajeturilor esteasiguratdde presiunea
apei;
- vidanjde preaplin;
- refulantd,carerecirculi apa.
- pompdaspirantd
un bazincu jet centralvertical,indllimeaacestuia
C-6ndseproiecteazd
egaldsaumai micd decatdiametrulsauaxamici a bazinului
se stabilegte
(pentruca apasdrecaddin bazinchiarpe timp vdntos)'
Anumitebazinerusticesaucu arhitecturdmai pretenlioastsunt conprin ciderede pe un nivel pe altul (cu
ceputein trepte,apaomamentand
recirculareprin sistemuldepompare).
accsUn tip particularde bazinesvr'tihnfinile ca apd descendentd;
tea pot fi de dimensiunimai mici, situateca piesede sine stitdtoaresau
alipitedeun zid. Ele pot ldsaapasdcurgddintr-oteavdvizibili saucamuflatI de un elementomamental(de exemplu,un gipotieginddin guraunui
capde leu, ca basoreliefal pereteluifnntOnii).Curgereaapeipoatefi mounei mici cascade'Rusticesau Inai
deiatl gi in perdeasubtire,asemenea
rafinate,fintAnile, ca toateelementeledecorative'trebuies[ se armonizezec\ caraclerulgrddinii. Unele pot fi specialconceputepentru apil
ootabild.
265

8.6.5.PERGOLELE
$t coLoNADELE
Pergolelesunt construc{iiclccorativcsub lbnni
clc pcrcchi dc stiilpi
saucoloanereunitein parteasuperioardprin elemente
u$oarede legaturil;
prin alinierein qiruri regulateele alcdtuiesc
gut".ii.uu iJrt, deasupraunor
alei sau arii de stalionare.pergolele,"-"r"
Ju *p*
p.r,- planteleurcd_
toare,realizind un decor vertical in acelagi
timp, un anumit grad de um_
9i
tr:-,
se folosescpergole unilateruf"
un ,ingr, ,rnd de stAlpi),
f"u
!lT:exemplu,
de
mdrginind o terasd,un spaliu de gedere(foio color
122).
face
tranzilia
inrre
o
clidire
qi
griaina,
udaposti
, !F ryr
un spaliu
'urrei
de odib-nd,pot amplifica importanla arhitecturalr iot
u
terasebervedere,
pot fi elemente de bazd al

j :Iff :::i',*;:HJXIl1Bf
exemp
ru,insur
atrandanri,
:ffi ,,llrr:l;
color 49) 9.a.
Alegereapoziliei pergolelor se face in concordan{d
cu orientarealinii,
lor de perspectivd:lateral, incadrAndo vedereprin.ifuia
,uu in fundal. De
asemenea,din spaliul acoperit al pergolei trebuie
sd se deschiddpriveliqti
asuprascenelorpeisajului apropiatsaumai indepdrtat.
se. folosesc difeite tipuri de pergore, in acord
cu rezolvareast isticd
a zonet:
- pergolerusticedin lemn rotund
nefasonat,
cu diametrulde l0 _ 15 cm;
- pergoledin lemn fasonat.
Exemplu de pergoli uqoari pentru o aleein_
gustS:stAlpicu sectirmeade 10/12cm ina[im-ea
jZ,CO
A" Z,ZO
9i
-, ai"""_
la\i la I,40 1,80 m (deschiderea
pergolei,io n r"1i.-a."farg,mea aleii); ei
suslrngrinzi de legdturdcu secliuneade g/10
cm. Grinzile Jepegescin mod
egal stdlpii de o parte gi alta a pergolei cu 25
cm. Distanta longitudinald
dintre stdlpi este de 2 _ 2,5 m. Feniru deschide.i
rnui rnuJ ur" pergolelor,
se folosesc grosimi mai mari atat pentru stAlpi,
;i p;;t- $arpantaorizontald,:
"at
- pergole cu stalpi construili
din: coloanede piatri tdiatd artistic; zidd.
rie din p-iatrd,cioplitd rectanguiarsau placatd
*
ziddrie de
cirdm_idi. Stdlpii, cu indllimea minimd de 2,20 ii"oa ".pfui;
m, au r".'1iu.r.u rotundi,
p5lrati sau dreptunghiulard.Grosimea lor
este in'func1ie'de muterialel"

stalpiipreamasivi.Deschiderea
*u*irn. estede3 m,
,r"..I",'j:::.:^ll1:o:-se
ru rnrervalete
orntrepergole
lasonat.

suntde 2,5_3m. $arpantaestedin lemn

ub1-T
sepor utiliza_pergole
incomplete,Lpsirede grin_
_,,^l:n*
JTgi
zrle
transvenale.Stdlpii
componenli(in g-neral
susltndndsau
"onrt-l1ij,
266

pritt lattlLrri
clcco
nLrclcrncrrtc
rlitt gritrziscurtc,lx)t li rctrrriliIotr1itttttIiItitI
rativc(tlc cxctnplu,itr iusulatrandaliriloltlitrparcLtlllcristriu tlin Bucttcu pcrgolelcin oeca
lcati) sauprintr-unzid bazal Au roluri ascmlinaltoare
cu planteurcitoare,rnai pulin umbrirea.In race privegteornamentarea
port cu deschidereamai mare a aleii, coloanelepot fi mai inalte decdt alc
unei pergoletip galerie.
in multe gridini se preferdpergolele din lemn, pentru cd se incadreazd mai natural in peisaj qi convin unor spalii relativ mai mici, unde stdlpii
construili au o aparenli greoaie.Pentru o mai mare durabilitate,stdlpii dc
lemn se monteazdin beton, prin interpunereaunui element metalic carc
distanleazdpulin baza fald de sol sau pavaj, evitAndu-seastfel stagnarea
apei din precipita{ii.
Un tip apartede pergoli il constituie galeriile arcuite din metal, cdrc,
servind ca suport plantelor urcdtoarerealizeazdtn spaliu umbrit gi in acelagi timp aerat.
Pergolele se dispun mai adeseain sectoarecu rezolvare geometrici,
aranjatein linie dreapti, in unghi (mai adeseade 90") sau in arc de cerc,
in funclie de locul gi rolul lor in compozilie.
Colonadele, specifice stilului arhitectural,sunt ansambluridecorative
din coloane clasice (mai rar moderne),dispusein unul sau mai multe Eiruri, uneori reunite printr-un postamentcomun. Ele pot contum un spaliu
geometric, pot constitui un fundal sau o incadrarepentru un monument,
grup statuar,oglindi de api, flacdr[ vegnicdetc., conferind compoziliei un
asDectarhitecturaldeosebit.
8.6.6.JARDINIERELE
Jardinierelepentru amenajdrilepeisagisticedecoreazdspalii de circtrlalie, terase,scdri, ziduri 9.a.,aducdndelementelorconstruiteviata gi colo
ritul olantelor.
incastratein construc{ii sau mobilAnd anumite spalii, prin mlrirnc ;ii
formd ele participd la volumetria arhitecturald.
Jardinierelesunt construiteca bazine in care se introducepemant lcl
til, avAnd la bazd orificii sau levi scurte pentru scurgereaapei in cxccs.
Cele cu suprafaldmare, inglobate in construclii, necesiti o inclinarc ttSoir
rd a fundului cdtre un colector de scurgere.Uneori formele construitc slu)l
falsejardiniere: fundul bazinului lipsegte,astfel cd se rcalizeazdcontar:lrl
directcu solul (in avantajulculturii plantelormari) (foto color 105).
)(i I

llt gcncltl trrrlilrrrc llL:ontclr'tcc

sirrrctlicc
sittr:rsitttcllict:.
tlirtrcttsirrrri
atlincinri
tlil'crilc;
sunt rcalizatcd'r ltcto. aparcnt,brut saucrr dilct.itc
;i
finisiri saupot fi placatecu piatrd,rnarnturi,ccramicir.
Addncimilenecesaresunt 30 cm pentruflori, 40_60cn pentruarbuqti
pulin 80 cm pentru arbori (cu lirgimi corespunzdtoare
cel
9i
realizirrii unui
volum edaficsuficient).
Jardinierele situate pe suprafeledeschise,plane, permit aranjamente
.
rnteresante,realizateade volume in jocuri geometricesimetrice sau asi_
metrice: aliniere in giruri, gruparede jardiniere cu iniltimi diferite, etajare
pnn suprapunerepar,tialdetc. Solulii ingenioasepot transformao piald in_
tr-o vastdjardinierd,alc[tuind o mici grddini (foto color 123).
Jardinierelemai mici, mobile, pot fi realizateqi ca module (rectangu_
lare, hexagonale,circulare), care se asociazi in mod diferit: ele oeririt
schimbdri in aranjamentulspaliului respectivpentru varia{iadecoruiui.
Proiectantulconcepeansambluljardiniere_plante,imbinarea formelor
construite cu anumite forme de cre$tere,talii gi culori ale florilor, arbug_
tilor^9i chiar ale unor arbori.
In parcuri, pot fi prevdzuteanumite arii, limitate ca intindere, desti_
nate divertismentuluiprin exercilii de creativitatein amenaiareacu nlante
a unui spaJiupietonal;pe suprafeledure gi netedese dispunjardinierecu
arbuqti gi plante floricole gi containerecu arbori, dotate cu sistem de ru_
lare, ale cdror pozilii pot fi schimbatede cdtre vizitatori. Acestora li se oot
asociagi module pentru gedere.
8.6.7.ADAPOSTURTLE
DE GRADTNA
Chioqcurile$i alte construcliiuqoare,cu acoperigpe scheletde lemn
sau_de metal, oferl addpost impotriva soarelui sau pioii, constituind in
acelagitimp locuri de stalionarede unde se poateadmiragridina.
Chioqcurile tradifionale din parcurile9i grddinilepublice pot addposti
temporar diferite activitdfi distractive (concertede fanfard,jocuri statice
etc.); acestease amplaseaziin pielele interioare sau in alte zone mar circulate. Adeposturile situate mai izolat $i protejatede citre vegetalie,con_
stituie refugii pentru odihnd, lecturdq.a.
Aspectul chiogcurilorgi pavilioanelorse concepein concordanli de stil
cu grddina:rustic,clasic,modem.
Preferatesunt construcliile de lemn, cu acoperigdin gindrill,
.
tigld sau
olane brune.Nu sunt excluseelementelede ziddrie in astfel de consiructii.
cu condiiiasdnu le imprime un aspectgreoi.
268

rrrile pot li cttrtllllctdcschisc(lotrttolrtt l2'l) sltttilll o I)illlc

Arlirprlst
sauvalnttllI)c
nlinir(loto color 125).carcrcduccsituoprcflcvizibilitatca
irceadircclic: grilaj din Sipcide lcmr.r(treiiri),panouridin lcrnnsau sticlit'
zid. Parteadeschisia adipostuluiestebine si lle orientatdspresoarc
in amenajdrileactuale,mai ales in cele din slera turismului, in parcurile expozilionale,dar gi in grddinileparticularesuntutilizate9i adaposturi
cu acoperigdin pdnzd (asemindtoareunor corturi) sau copertine din diferite materialeopacesau semitransparente.
8.6'8.PODURILE
Necesarepentru traversareaunei vii sau-a unei ape, podurile din
parcuri gi grddini sunt cu precidere pietonale.inil{imea 9i lungimea unui
pod depind de configuraiia reliefului, de distanlanecesari fald de nivelul
apei (mai ales in cazul circulaliei cu ambarcaliuni),iar ldiimea este direct
corelati cu cea a aleii careconducecdtre el.
Podurile cel mai adeseasunt rectilinii qi se realizeazdin variateJbrme: orizontalesau arcuite (foto color 48), cu sau feri trepte, suslinute pc
piloni, sprijinite doar la nivelul malurilor sau suspendate(de exemplu' podul din Parcul Poporului din Craiova).
N atura mateiialelor utilizate influenleazdfizionomia construcliei' Un
pod din piatrd are o aparenldmai masivd,carepoate fi insd pldcutdprivirii
prin combinalia de linii drepte 9i arcuite,prin armonia proporliilor 9i prin
qi a pilonilor. Podurilede lemn se integreazdbinc
modelareabaiustradelor
in peisajelerustice sau naturalizate.Ele pot particularizaanumite peisaje'
DJ exemplu, in gridinile japoneze sunt tipice podurile de lemn, gratros
arcuite(foto color 10).
in prezent, soluliile tehnice 9i materialelemodeme permit construirclr
de poduri frumoase qi rezistente, fErd incdrcarea excesivi a structurii'
Betonut 9i metalul trebuie insd sd aibd finisdri adecvate(texturA,culoarc),
iar designulbalustradelors[ reflecte bunul gust.
Punlile sunt poduri inguste, lipsite de balustrade sau cu balusttaclc
ugoare,din lemn sau frAnghie groas[; ele pot traversa o vale ingustd ;i
pulin adAncd,cu sau {Erdapi, sau un bazin (foto color 98). Punteapoatc fi
din l.-n masiv, din scdnduriagezatetransversal-peun scheletmetalic pujaponeze,trc{in saudeloc vizibil, saudintr-un arc de beton.In grddinile
cereapesteun mic fir de ap5 se poate face pe o lespedealungitl din piatrit
durd saupe o punte de lemn cu traseuin zig-zag.
in construireapeisajuluise au in vedereat6tinscriereaarmoniorsi a p'tdurilor in compozilie,cAtqi priveligtilecareseinfitigeazdde pe acestca
269

8.6.9.IMPFEJMUIRILE
in fiecventccazuri amenajd.rilc
pcisagiStice
sunt imprejmuitccu garduri- Uneori, acesteadoar marcheazdestetic limitele terenului, liri si lie
o barierd flzicd importanti: de exemplu, unele scuaruri sunt mdrginite de
ziduri scunde(30 - 40 cm), dublatesau nu de garduri vii. Grddinile qi parcurile au imprejmuiri de proteclie mai inalte. Gardurile dinspre stradi trebuie si fie esteticesau cel pulin simple qi discrete(plasdde sArmd,vopsitd
neufu, in verde).
Se folosesc difeite tipuri de garduriz ziduri pline (in cazul unor amenajiri private sau cu acces limitat), ziduri de diferite indllimi cu grilaje
metalice de diferite modele. Dac[ se impune necesitatea:unorporli de
intrare (pentru restriclionareaaccesuluiin parc), acesteasunt, de reguld,
metalice,mai simple sau cu diferite omamente,glisantesau cu doud canaturi acoperindlirgimea aleii de intrare.
In unele cazuri gardurile construitesunt asociatecu garduri vii: acestea he le dubleazd,fie le inlocuiesc pe anumite tronsoane(mai ales la intrdrile principale, unde se pot obline efecte esteticemai interesanteprin
combinareade volume verzi, geometrizate).
Pentru grldinile rustice sunt indicate gardurile din lemn sau nuiele,
ale cdror modele se pot inspira din tradilia rurald.

Alte construcfii func{ionale conceputein proiectul inilial de amenajare, sau adiugate ulterior, trebuie sI aibl o esteticdadecvati cadrului in
care se introduc, chiar dacd unele au pozilii mai retrasesau sunt pa4ial
mascate:debarcadere,toalete,cabine de portar, casede bilete, rezervoare
de apd,magazii, chio$curicomercialeetc.
Toate obiectivele construite,cu deosebirecele importante - clddiri cu
diferite funclii (restaurant,teatru in aer liber, pavilion expozilional etc.),
sunt proiectatedupd criterii care au in vederegi aspectelevizuale ale integrdrii in peisaj.

8.7.MOBTLTERUL
DE PARCgt GRAD|NA
in majoritateaamenajirilor peisagisticesunt nelipsite bdncile Si scaunele de parc. Ele se amplaseazdde-a lungul aleilor, in pie{ele interioare
210

punctcdc ol)scritt ltlttttnitc

in spatiilcspccialaltrcnir;iltc;;t
tlc llarcLtrilor,
varc avantajatia pcrspcctivclor9i privcligtilor'l:lc sc dispunatit in pozttii insoritecdt qi la umbri, de cele mai multc ori avind in spateo prolcctic
(gardviu, masiv de arbu$ti,zid).
De reguld, in grddinile publice cea mai mare parte a mobilierului
pentru odihni este amplasatin pozilii fixe 9i chiar fixat prin incastrarea
picioaretorin pimdnt sauin alee;tot a$a,scaunele9i meselepentrujocuri
itatice (qah, table q.a.).Pe terase,in chioqcuri,in grldinile familiale 9i in
cele din domeniul turismului se foloseqte gi mohilier ileplasabil (mesc,
scaune,fotolii, balansoaredin metal, rdchitd,lemn, material plastic)'
Tipurile de mobilier sunt variate. Spa{iilein aer liber se pot mobila cu
tabureteqi bdnci iird spdtar,bdnci obignuitecu spatar,bdnci duble cu spatar unic, bdnci in consoldpe un zid, bdnci cu acoperig,binci drepte sau in
arc de cerc (fig. 105) (in jurul unui copac,intr-un spaliu de odihni circular sauintr-un chiosc) etc. Bdncile 9i scaunelede parc trebuie sd fie comode gi frumoase, din materiale care asigurdun anumit confort termic, atat
vara cit qi in perioadelereci ale anului.

circulard
Fig.105.Banctr
Dintre categoriile de mobilier utilizarea cea mai largd o au bdncilc ;i
scauneledin scheletmetalic cu blaturi sau bare de lemn. ln funclie de caracterul gridinii se folosescdiferite alte tipuri: bdnci elegante,integral din
piatrd sau marmurd (foto color 126), cu forme gi omamentespecilice stiiului clasic; binci din lemn (foto color 127),binci, banchete,scaunc9i taburete cu schelet sau postament din beton pe care sunt prinse bare s:ttt
scinduri de lemn (fig. 106); b6nci rustice de lemn, butuci; trunchiuri dcs-

271

plcatcpc lung $i a$czatc

pc butucr.rc. l;oirrtcnlodcr' cstcrnobilicruldin
modulc de betoncu flnisdri esteticc,carc pcnnit asamblarea
in mai nlultc
variante.

;i joasc,rotunjitcsau ovale,cu ornanrcntaliisattsitrtplc,a$czatopc postilrncntcde in[l1imi dif'eritesaudirect pc supralaltpe careo decoreazd;pot

li plantatccu flori saunu.
Materialele tradilionale sunt ceramica arsd,piatra, marmura, alese in
concordanldcu caracterul amenajdrii (foto color 99, 126). in prezent se
lirlosescgi vasele din beton poros, modelatein diferite forme, simple sau
placatecu ceramicA.
Vasele pot fi dispusepe treptele sau balustradeleunei scdri, pe bortlura unui bazin, in aranjamentulunui parter $.a' So pot menliona qi vasele
"vii". astdzi demodate,realizaledin scheletmetalic cu plasd, suslindndun
runumitvolum de pdmAntcare permits imbrdcareacompletd cu plante de
mozaic,aranjatein diferite modele.

8.9.PIESELEDE ARTAPLASTICA

Fig.106,
Tipuridebnnci
Ca gi celelalteelementeconstruite,mobilierultrebuies[ se acordecu
alte componente
ale ambianlei(imbricdminlilealeilor,zidurilede sprijin,
bazineleetc.) gi cu manieracompozilionali.Forma,materiatete,jriaui
definisare, culoarea- toatepot contribuira armoniaansambluluisau
din
contri, pot s-o strice.Culorile naturalealepietreigi lemnului,verdele
neutru,
albul suntpreferabile,frind exclusi stridentain alegerea
colorituluimobi_
lierului debazi al parcurilorgi gridinilor.
8.8. VASELE DE GRADINA
. Ca obiectedecorative,vaselepentruexteriorsuntde mdrimi diferite,
insi suficientde importantepentrua fi observate.
Ele pot aveaformelargi
272

Statuile, panourile cu basoreliefuri, monumentele,obiectele de artl

plasticdin metal q.a.innobileazdadeseaparcurile,grddfirile,pielelepublice.
Stilul lor de realizare,de la clasic pdn[ la modem, adeseaestein concordanld cu caracterul ansamblului din care fac parte. Mirimea 9i forma dif'eritelorpiese de artd plasticd influenleazd modul lor de amplasare:central, intr-un spaliu degajat, lateral, in fundal (in raport cu direclia dominanti de vedere).
Are o deosebitdimportanla corelareadimensiunilor cu cele ale spaliului pe care il decoreazdgi cu distanla de observare(de exemplu,un monument important necesitdun cadru larg qi permite direcJionareaunor perspective mai lungi).
Unele piese de arti plasticd sunt conceputepentru a fi privite de ju^rimprejur, altele numai din fald gi lateral (basoreliefuri, unele statui). In
caz, amplasarea1or se face pe un fundal vegetal (arbori 9i
acestdin :urmd"
arbugti).

PENTRUJOCURI$I SPORT
8.10.ECHIPAMENTE
locurilor de joaci
in spa{iileverzi cu funclii recreative,amenajarea
pentru copii implicddotareacu diferiteobiectesi instalalr'ispecifice,alese
in funcliedegnrpeledevarstd:
- bac de nisip: dimensionat
in raportcu m[rimea spa{iului,are forma
joase
preferabil1anivel, pentruevitareaaccisau,
unui bazincu borduri
dentelor;
t,l

Arhitccturlpclsagcri

213

- lcaginc-ounrptrni,
dc dil'critonuirrrnigi inilfimi;
- leaginecu migcarependulari,cu unul saumai multe scaune
simple sau
duble,uneoriincorporateintr-rmobiectatractiv(bdrcu1d,
mic avion etc.l;

se prcvddin spafiulvcrdcmcsctlc tcnis(llxc' construito)'

noorganizate
fileelor(volei,badminton)
5i coqurilordc baschot;
stdlpipentruinstalarea
bilelor,linte pentrujocul cu arcul9'a'
pentruaruncarea
piste
^
9i
Terenurile de sport (tenis,volei, baschet'handbal)se amenajeazd
folosinld
se doteazdconformregulilorfiecdreidisciplinesportive'Pentru
publicd adesease prev[d terenuride sportmultifunclionale(fotbal $i handbal de amatorig.a.)cu dimensiunilede 20 x 40 m sau25 x 50 m, terenurt
de minigolf (cu instalaliilespecifice),ziduri pentrutenis (in arii imprejin pamuite saunu), platformepentrusportcareiarnapot fi transformate
unoiueetc.
estemai marein spatiileverzi
Numdrul gi varietateaechipamentelor
pentrutunsm'
recreativeale staliunilorde odihnd,in amenajerile
8.11.ACCESORII
din gipci ingustede lemn
Treiajele suntpanouritip griE, asamblate
ldsdndspalii libere,petratesauromsaubaresubtiri de metalincruciqate,
bice,mai mici saumai mari.

- leagdne- carusel(rotative)cu scaunesimplesauduble;

- leagdncu scaunepe puntecu balansorizontal;
. leagdn"pom" cu puntecirculardatAmatideun ax in jurul cdruiaro_
talia esteliberd,apropiindu-se
qi depdrtdndu-se
de ax;
- tobogane;
- bazinede mic[ addncime(20-30cm, pentrumersulprin api, jucdrii
flotante);
- constructiipentruclfdrat: "-n'rnte',din trunchiuride lemnde
diferite
inillimi, aldturategi dispuseetajaUsimilardin moduledebeton:
- instalaliidin baremetalicepentrucdldrat,atamat,taratetc.;
- plstepentrupatinecu rotile,bicicleteq.a.;
- panouridebetonpentrudesenatcu cretAi
- mici constructii- adipost(colibi, cabani).
ToateacestedotEritrebuiesEaibi finisarebun[, culori atractivedar
nu stridente,sE fie rezistentela folosiregi la intemperii,sd se intrelinI
ugor,sd prezintesecuritatein exploatare.
Dispunerea
lor in spaliuse iace
in pozilii 9i la distanlecare previn accidentelece pot fi generatede
cinematica
diferitelorinstalatrii.
Adolescenlii,tinerii gi adultii pot beneficia,de asemenea,
de diferite
dotdri destinaterecre5rii active. Pentru practicareavnor jocuri sportive
274

modelepeziduri
Fig. 107.TreiajedesenAnd
Treiajele se vopsescin verde sau alb, uneori brun-deschis'Se foloscsc
pentru decorareazidurilor inestetice(fig' 107)' prin aranjarein diferite nxrdele gi prin imbrdcareacu plante urcetoare,cirora le servescdrept suport

275

Montarease lacela 5 _ l0

vane
semipenet,un,"
o*,:,'.fl;:::1'l,':#i;.Ii'li"[:;,,,",,"J'::H,r.*
mici garduride delimitarea unoramenajAri
"parcuri

inclusein
etc.
In grddinile clasice treiajele u.u^^t
f j"flil"Uinfare pentru
realizareaunor construclii decorative
" "rg
Si p*t- ?f i*ltarea ,,sdlilor de
verdeati".
Cogurile
gunoi. Obiectefoarteutile pentrupistrarea
-de
curileniei,
acestea
nu trebuiesdfacdnotddiscordantd i-rnu.";"u
doriti
a gridini_
lor si a spaliilorurbane.Fie suntcutti "u
_ei;;;;J;-",
montatepe
"a
st6lpiincastrafiin betonsau_sunt
recipientede metal,uu t"roo cu coguri
detagabile,
esterecomandabil
sd aibd,i" a..ig" pii.ri
carele fac
observabile,
dar nu stridente.Se amplaseazi"pr'* ij "rorr
traseelor
de
alei qi ariilor-de stalionare,in pozilii
"ujrin.ul
;
il ;;;;;;n
.al
percepe.ii
unor
amenajerisauelementeomamentale.
Panourileindicatoarenecesare
pentruorientarea
vizitatorilor,celede
a planului.grddinii,
tdblilele
cu
anunlurt
.ert
t.ii"e erc.se supun,
::p::::
oe
asemenea,
criteriilorestetice.pozilia lor sealegeastfel
incatsdfie vizi_
bile, dar sdlu d eranjeze
observarea.anumitor
aspe-cte
alecompozrliei.
In ambianlaparcurilor9i gridinilor ..
p-Jriie putrcitare.
"*"tul
8.12. TNSTALATilLETEHNTCO-ED|L|TARE
(UT|L|TATI)
Problemeletehniceale ectrjqirii cu instalafii
edilitaresuntde compe_
tenlacompartimentului
de specialitate
respectiv,insaproiectantut
peisagist
trebuie.sdcunoascdaspecteie
carecondilloneara,"ir]iii. o" amenajare
gi
sd colaborezeinteractivcu proiectantulconstructor
pentrugasrrearezol_
vdrilor adecvate
8.12.1.ALIMENTAREA
CUAPA
ln a.m^lajarilepeisagistice,
in funcfiede caz,se prevddinstalaliide
,
udare,
de folosirea apeiin scopuriomamentale
(bazine,Ientani)$i pentru
apdpotabili.
INSTALATIA
DEUDARE
P-entruirigareaparcurilorgi grddinilorse
utilizeazdsursereposib e:
,
Iac,rdu,captarede izvoare,upi ai p.on
n"i.";i6;r;;
alimentarecu
apda localitdfii.
276

dc
de ap[ pcntruvcgetalic,calcrtlirtla nivclulconsutnului
Necesarul
vard,poatefi acoperitdintr-osingurdsursisaudin sursecomplementarc'
aprovialaplantelor:temperatura
Calftareaapeide udarecondilioneazd
piatdde a mediului,oxigenare,conlinutmic de sdruriminerale'indeosebi
poluante.Apa izvoarelor9i ceadin foraj estc
absenlasubstantelor
ie
"alca.,
p."u
,""" gi puiin aerate,de aceeanecesitdstocareatemporardin bazine
ieschise:uneoriareun excesde calcar.Apa lacurilor9i riurilor estemal
calddgi mai bogatdin substanleorganice:mai bine oxigenatdceacurgdtoare,sdracdin oxigenceastdtitoare;apadin acestesurseare adeseapartiin instasaualge.Din acestemotive,inaintede pomparea
culein suspensie
in bazinuldereceptie'
decantarea
latiadeudareestenecesard
de
irigare:
Sepot adoptadiferitesisteme
- Captarea^apei
din diferitesurseprin pompareintr-un rezervorsituat
la indllime gi distribuireagravitalionald.Rezervorul,de capacitatemare
(corelaticu debitulnecesar),
esteincorporatintr-o construcliede tip tum'
a cdrui arhitectonicdse va inscriearmoniosin peisaj Poziliaacestuiase
o cotdmai ridicati a terenului.
alegepe
-Construirea
de sta{iide pomparecu hidrofor,careasigurdcaptarea
apeidin sursenaturale9i distribuireaei subpresiune'Staliilede pompare
de receptie)pot fr subnivelul soluluisauexterioare'
(inclusivrezervoarele
instalafiile,vizual
iaz in carese prevedeo construcliecareaddposteqte
compatibildcu zonain cauzd.
- Bru.r$ur"ula conductelede alimentarecu apda localitdlii;dupdnecesitdlisepoateintercalastaliecu hidrofor.kigareacu apdpotabilanu este
economicbinsd,uneori,esteunicaposibilitate(calitatenecorespunzdtoare
a apeidin alte surse).
conducteingropate,racordun'vaneoe opnre
Releauade udate oupl/tnde
gi de golire, guri de udaie(hidranJi)cu robinetindividual'AdAncimeade
ingtof-" a conductelorestede 0,8 - 1 m pentrua fi protejatede inghe{;
-35 cm'
in cazulgolirii instalalieiestesuficientdo addncimede 30
in corelaliecu planul de amenajare
Traiul conductelorse stabilegte
de udarea tutu9i planul de plantare,astfelincat sI satisfacdnecesitdlile
plantaliile9i sd permild
ioi ron"lo. qi in acelagitimp sd nu incomodeze
eventualeiniervenlii pentrureparare(sd nu treacdpe sub construcfii) ln
in lungul aleilor,condilionindtlisgeneral,traseulprincipalse stabilegte
ianlele de plantaregi felul plantelorsituatedeasuprasau in apropicrca
in pozilii 9i la distanlecareasigttril
conducteloi.Hidranlii se amplaseazd
udareaintregii suprafefe:se recomandd40 m pentruzonelecu plantaltl
117

llorale(razi dc ac[iunc20 m) gi pini la 100m pcntrupcluzclc

mari tlc
iarbd.
Sistemulde udaretrebuiesi permitAatatirigareaprin aspcrsrune,
cdt
9i cu furhrnul(absolutnecesarpentruarboriqi arbugti).
EIe trebuiesAasigureun anumitdebit o anumitdpresiune
9i
a apei.in
_
stabilireadebituluiseiau in consideratie
o seriede factoii:
- necesitetilede udareale diferitelor
componente
ale vegetaliei(pe_
luze,flori, arbori,arbugti),corelatecu tipul de iol climatul;
- necesaruldeapdpentruigienizare(suprafele 9i
decirculafe,bazine9.a.);
- modalitateade udarea spajiuluiverde:
pe sectoare
in succesrune
sau
in acelagitimp.
Presiunea
necesard
depindede lungimeatiniei de udare,de functiona_
rea simultanda mai multor echipamentede udareqi de tipul
de asper_
soare;acesteafunc{ioneazd,
in general,la o presiunede peste2 atm.De
aceea,in cazulalimentdriidin releauaurbandseimpuneadesea
si se pre_
vaddhidrofor.in medieseapreciazd
un necesarde i000 Vord.lar,
cu o pre_
siunede3-4atm.
in sistemobignuit,aspersoarele
seinstaleazipe furhrnunconectatela
..,
hidranli, fiind montatepe diferitesuporturideplasabile,
cu indllimi dife_
rite (mai mari pentruplanteleinalte).
Pentrupeluzelede gazon$i pentrudecoraliunilefloralede talie
micd
se poate-prevedea
instalaliefixd cu aspersoare
escamotabile
(instalatein
interiorulunor cutii cu capaculla nivelul solului,ele seridicd
subpresiu_
nea.apeigi revin in locaqullor la oprireaapei;nu deranjeazd
maginilede
c.ositiarba).Proiectantulpeisagisttrebuies6
tind contdJ cennleleinstald_
rii unui astfelde sistem,car.e_
impuneanumitedistanleintre conductegi
intre aspersoare,
pentruca ariile de udaresdacopereintreagasuprafald.in
consecinld,estepreferabilca peluzelesi fie libire Oearbi; sau
arbugti.
Se utilizeazdalte diferitetipuri de aspersoare:
difuzoare,rotattvecu udare
in cerccompletsaupe sectorde cerc(pentrucolfuri),aspersoare
rotatlve
cu avansareautomatd,aspersoare
oscilanteg.a.kigareapoatefi integral
attomatizatd,insdinvesti{ia,fiind foartecostisitoar;,estein prezent
fblo_
siti in gridini mai mici, private.
In cazulinstaldriiulterioare,pe un terendejaamenajat
gi plantat,insta_
latorultrebuiesd lind cont de pozilia arboriloi artugiitor
9i
9i de eircienla
uddrii,avind in vedereobstacolele
vegetale.
Pentrueconomiade apd,in zonele-secetoase,
mai alespe taluzuriplan_
tatecu arborigi arbugtiseprevid instalaliide irigareprin pi"rr.u...
278

Alinrentarea bazinelor, ffintAnilor, t'uscldckrr ncccsitl o apir limpdc

Ei curatd,atat pentruaspectulesteticcat 9i pontrubunafunclionarca pornpelor 9i ajutajelor.
Sursacea mai utilizate estereteauade api potabild; consumul nu este
mare,intrucdt apa se pistreazd in bazine 9i dupd caz, esterecirculatdprin
pompare.
in unele amenajdricare beneficiazdde diferenfe mari de nivel, {hntAnile artezienesunt alimentate gravitalional din bazine situate pe cota cea
mai inalti a terenului;bazinul estefie inchis, alimentatcontinuuprin pompare, fie un canal deschis,alimentat natural de un pdrAusau un izvor' In
acest din u.rnl caz, fdntdnile pot funcliona neintrerupt (gridinile Alhambra
qi Generalifedin Granada- Spania,parcul din Annevoie - Belgia q.a.)'
Alimentarea cu api potabill se realizeazdprin sistemul urban sau
din sursd locall, folosindu-se apa subterand,de adAncimemai mare, a
c[rei calitate corespundenormelor in vigoare.
Fdntdnile de api potabild se amplaseazdpe margineaaleilor, in piele,
la intersecJii.Se utilizeazd mai ales cigmelecu jet mic, vertical' dar 9i fhnt6ni cu apd descendentd.Aqa cum s-a aritat anterior, acesteadin urmd pot
fi totodatt constmctii omamentaledeosebite'Sistemul constructiv estefie
cu curgere continu5, fie numai la folosire, prin aclionarea unui robinet; apa
excedentardeste dirijatd in releaua de canalizare.Traseul conductelor se
va stabili pe baza planului de amenajare,pentru a se respectaanumite reguli (distanlelefald de plantalii, pozilionareafati de alei etc.).
8.12.2.EVACUAREAAPELORPLUVIALE9I A CELORUZATE
Suprafeteleimpermeabile ale ciilor de circulalie necesitdevacuarea
apei din precipitalii, pentru ca acesteas[-$i pdstrezepracticabilitatea'
Aga cum s-a arltat un rol important il are stabilireacorectda pantelor
longitudinale $i transversaleale aleilor. Solul gazonat sau plantat poatc
prelua o parte din apa in exces,insd sunt situalii cdnd acestlucru nu estc
suficient (alei 9i arii largi de circulalie) sau este neconvenabil (teren itt
pantdmai accentuate,pe care scurgerilepot determinaeroziune).
Sistemul de canalizare a apelor pluviale poate fi deschis,cu rigolc
pe margineaaleilor (unilateralesau bilaterale) sau in axul aleii, cu m<xlclarea corespunzdtoarea pantelor transversale.Rigolele, superficialc satr
mai adAnci (corelalie pozitivd cu panta terenului), sunt dirijate cittrc tttt
canal colector; de aici, apa este deversatdfie intr-un lac sau riu din tcri'
27t'

klriul anrcnajat
sauin afirraaccstuia,
lic in canalizarca
ora$ului.[vacuarea apei de pe ariile largi de circutalic(pic{e)se re lizeazapnn
ugoare
panteale suprafe{elorcu orientarec5treuna sau mai multeguri
di ah_
sorblie(canal).Mai frecvent,evacuarea
apelorpluvialecombindsistemul
deschis,cu rigole, cu canalizareasubterind
de ingropare,in
laddncimea
general50 cm).
Aceastacuprindeo seriede guri de absorbliepentnrapelede supra_
fald (cdmin cu grild qi bazin de decantare),
o refia de coiducte etaige,
cu o pantdminimd de 2-3%0,
pe traseulcdrorase construlesccdminede
vizitare; toateconductelesunt legatede un canalcolectorgr acesta,
la
rdndul lui esteracordat fre la canalizarcade ape uzate, fte la un pu1
sau
un emisarnatural.CanalizareaingropatdestenecesarE
gi pentrugoiirea
instalaliilor de udare,a bazinelor,ffintdnilorgi a altor doteri
care folo_
sescapa.
Ca gi pentrualimentarea
cu apd,proiectantulpeisagisttrebuiesi cola_
borezecu cel de specialitatea
instalalii;preluareaproiectdriipeisagistice
pe un terendeja"construit"impuneanumiterestricliiin stabiliiea
planului
de plantare.
8.12.3.DRENAJUL
Pe terenurileumede,cu substratde argili, evacuarea
apeiin excesdin
interiorulsoluluisefacecu ajutorulsistemuluidedrenai.
Drenurile,de diferitetipuri (ganluriumplutecu pieire,fascine,
tuburi
.
de ce-ramicd
sau plastic perforate,conductede ciment
ioros 9.a.;,tbr_
meazd.
o releasubterane
carecolecteaziapadin terengi o evacueazd
intr_
un emisarnaturalsauintr-unpu1absorbani,
foratpdn[ ia stratulpermeabil
al subsolului.Addncimeade ingroparediferi cu naturasolului,in
medie
fiind de I m.
Drenurilese dispunpe direcliapanteimaximea terenuluila
distante
^
in generalcuprinseintre 5 $i l0 m (sub 5 m pentruanumite
terenuride
sport),asigurandu-se
o inclinareminimi de 3 % gi mirirea progesivd a
calibrului (8 -30 cm) pe mdsuraapropieriide deversor.Lungimea
unei
linii de drenuriestein mediede 50 - 60 m, darpoateajungela
200 m.
Pe lAngddrenajulgeneralal terenurilor,in-anumiiesi-itualii
se impune
.
instalareaunor drenuri locale pentruarbori: exemplaresituate
in teren
umed,
pentru plantalii_stradalede aliniament,arbori existenliin
-arbori
zonaclrora s-amodificatnivelulterenului.
280

ELECTRICA
8.12.4.INSTALATIA
diferiteloraparate(pomAsigurarealuminii artificialeqi funcfionarea
pe, cosio.i electrice,aparateelectricepentrutdiereagardurilorvii) imla releauageneraldde alimentarecu energieelectricd'
puneconectarea
Iluminatul arein primul rind un rol funclional: inlesneqtevizitarea
parcurilorgi in orelecind lumina naturaldesteinsuficiente;in plus conpentruvizitatori9i pentruuneledot[ri'
ieri un anumitgradde securitate
iluminatulare9i un rol decorativ,de prtin amenajdrilepeisagistice,
prin reliefarepe fondul de
nerein valoarea unor aspecteale compozi,tiei
luminii pe uneleclddiri'
penumbrisaude infunecareal altora.Proiectarea
construcliidecorative,jocuri de apd,decoraliuniflorale, arbori cu frunzigul de culoaredeschiieI'a., proauceefecteesteticedeosebite'in unele
cazurise recurgela combinaliide diferiteculori ale luminii, de exemplu'
submerse)'
oentruunelefAntaniafieziene(reflectoare
inil|ime qi mod de aranjarea
prin
form5,
insegicorpurilede iluminat,
lor poate
globuriloruuntttutut" ca obiectedecorative;in plus dispunerea
Irea imagini noctumefoarteatractive:aliniamentede surseluminoasela
acelaqinivel, cu efectede perspectiv[;cercuride lumini, etajdrisau dispersiede lumini.
De-alungul aleilor qi in piete seprevddpe marginicorpuride iluminat inalte, caie asigurdo lumind difuzi. Cele scunde,pentrua nu fi deranjante,fie orienteaz[Iuminain jos, strdlucireabeculuifiind ascunsdde
un;bajur, fie au globuritranslucidesaubecuride mic voltaj' Pentruilucarenu denatureazd
minareaflorilor si utilizeazdbecuricu incandescenld
maseide
la 30 40 cm deasupra
culorile.sursaluminoasdfiind amplasatd
flori, de obiceimontatdpe o tijd subtire'
specialiqtilor'Cairoiectareainstalafieielebtriceestede competenta
blurile electricesuntingropate;traseullor, depreferinii,sealegepe cel al
aleilor,niciodati sub plantaliimasivesausub construcfii'Distanlaminimi fatdde arboriestede 2 m-

METODOLOGIAPROIECTARII
PEISAGISTICE

Proiectareapeisagisticieste_unprocescomplex de cercetareqi
.
analizd,
de crealieesteticaqi tehnicd,de planificaregi calcularetehnico_
economlcd.
Pentru obiectivelede interespublic, proiectarease face
in institulii sau
birouri de proiectare,conform unei metodologiigi unor
norme pnvind con!rn1|ul cadru al proiectelor, in baza Hotir6r-ii Guvemului din 9.09.1996,
publicati in Monitorul Oficial al Romdnieidin 26.09.1996.

9.1.SUCCESTUNEA
gt coNTtNUTULFAZELOR
DE PROIECTARE
Studiile gi lucrdrile pe care le implicd proiectareaunui spallu
verde se
.
desfEgoard,ca gi in alte domenii de proieciare,in mai
m.,tr" etapesuccesive, in care se intocmesc:
- studiul de prefezabilitate;
- studiul de fezabilitate;
- proiectul tehnic iaietele de sarcini.
Ai
Acesteasunt obligatorii pentru investiliile publice.
9.1,1.STUDIULDE PREFEZABILITATE
Studiul de prefezabilitatereprezintddocumentaliatehnico_economicd
.
prin care investitorur fundamenteaz[necesitateaqi
oportunitatearearizdrli
spaJiuluiverde respectiv.
In aceasti etapd are o deosebitdimportanli stabilirea programului:
alegerea_
qi definirea tipului de spaliu verde qi a destinaiier
acestuia,in
funclie de cerinlele colectivitiJii sau ale beneficiaruluiqi in'corelalie
cu ca,
racteristicilegeneraleale terenului qi ale amplasamentului
acestula.por_
nind de la identificareanecesitSlilor,se apreciazdnatura
$i cantltateadottriloryi amenajirilor necesare,mdrimeas;u capacitatea
acestora.
Evalulrile de cost care se efectueaziconduc la estimarea
mArimii in_
vestiliei; in acest scop se recurge la norme, sfudii, reglementdri
gi la ana282

ibilitirli,Irlctlsir'ilnrc.i.vcslikrrul,irr lit.r'lrctlc disporr

liza rr..r rc:tliziir.i
tinc. rcducesau nritrcgtcsuma 9i, in consccittlll,stabilc;;tcnivclul clc ckttareqi cchiparea viitoareiamenajdri.
Studiul de prefezabilitatese elaboreazdde citre investitor(dacdare compelenlanecesard)sau de cAtreo unitate de proiectare,pe bazl de contraot
de prestarede servicii pentru realizareainvestiliei. Documentafa trebuie
si cuprindd:
A. Piese scrise'.
a. Date generale: denumireaobiectivului; autorul studiului de prefezabilitate; investitorul; ordonatorul principal de credite; amplasamentul
terenului; tema de proiectare,cu fundamentareanecesitdlii $i oportunitilii
investiliei.
b. Evaludri: valoareaestimativd a investiliei; cheltuieli pentru prolectarea studiului de prefezabilitate;cheltuieli penru proiectareastudiului de
fezabilitate;cheltuieli pentru oblinereaavizelor legale necesarein primele
doud etapeale proiectdrii; cheltuieli pentru organizarealicitaliei (instrucliuni pentru ofertanfi, publicitate etc.).
c. Date tehniceprivind investilia si principalele cerinle: stprafa,la9i
situalia juridic[ a terenului; caracteristicileprincipale ale terenului; dot[rile 9i principalelelor caracteristici;utilitilile 9i modul de asigurarea acestora (apd,canal etc.).
d. Finantarea investitiei (modul de asigurare).
B. Pieseledesenatez
a. Plan de amplasaretn zond (l:25O00- 1:5000).
b. PIan general( I :5000- 1:1000;pentruterenurilemici 1:500)'
Studiul de prefezabilitate,aprobatde investitor,in forma finald, cu piesele menlionatemai sus, devine bazd pentru urmdtoareaetapd,studiul de
fezabl]litate.Acesta este atribuit de cdtle investitor unui proiectant (institulie sau birou de proiectare)prin licitalie publicd, in urma selectlrii mai
multor oferte. Criteriile principale sunt: competentaprofesionald, costul
proiectirii qi termenelepentru lucrdrile de proiectare.Licilalia se supune
regulamentuluiaprobatprin H.G.'727/ 1993.
9.1,2.STUDIULDE FEZABILITATE
Studiul de fezabilitate,ca prim[ etap[ a proiectdriipropriu-zise,reprccareredausolttlionareaclc
zintd o lucrarealcdtuiti din piesescrise$i desenate
din punctde vederepeisagistic,tehnicai economic'
principiu a progran-rului

2u3

lilaborareastu<liurrri
dc fczabiritatctrcbutcazir
cu.nuIizaco'rlrlcxi-r
a terenuluiqi a ambian{eracestuia,
in scopulannonizini solutiilortle arne_
na1arecu caracteristicilesitului $i cu funcliile principaleale spaliului vcrdc,
stabilite de studiul de prefezabilitate.
.,Cercetarea terenalui Si culegerea tuturor informaliilor Si datelor
utile proiectdrii se desfEgoard
dupd o anumitd schernl logicd. prin examinare directdgi prin confruntarecu planul generalde situaliegi cu planul
de sistematizarea zonei, se analizeazd,
amplasamentul,implicaliile, urba_
nistice sau de dezvoltareteritoriald,aspectelesocialedin zona de influ_
enfd. Trebuie bine cunoscutdcomponentagi structurazonei limitrofe, re_
laJiileoptime qi aspecteledeterminante
asupracompozilieiviitorului spa_
tiu verde.
Se culeg date privind folosinleleanterioareale terenulurgi influen{a
lor in fizionomia9i caracteristicile
acestuia.
Documentaliase sistematizeazd
pentrua permiteugurinlaconsultdrii
datelorculese.
Topografia terenului. Se analizeazdqi se completeazi planul topogra_
fic, studiindu-secu ate'fie reliefur terenurui
laspeitul generalgi oetaiiile;.
De asemenea,se cerceteazeelementeleexistente-peteren (vegetalie,
apa, elementedecorative,drumuri, construclii,instalilii) posiUilitafle
9i
de rnenfineregi integrarea acestora
in nouacompozitie.
Ludnd in consideraremultiplele aspectelegatede topografia terenului,
proiectantul are posibilitatea sd apreciezepotenlialul ,itrlri p"ntru p.ogramul proiectului9i sd stabileasciin principiu: poziliile de unde
sunt
avantajateperspectivele,necesitilile sau posibilitdfile de rnodelarea
reliefului,locurilecele mai indicatepentruamplasarea
centrelorcompozi_
!ionale,.zonelecele mai potrivite pentru construclii, terenuri de sport, tere_
nuri dejoacdpentrucopii, punctelecelemai logicepentruintrareetc.
Condiyiile naturale. Se analizeazdfactorii eseniiali care influenleazd
soluliilede amenajare
a terenului.
Condiyiile hidrologice Si hidrogeologice- Apele naturale existente,
.
nivelul freatic,compozilia fizico-chimicdgi bacieriologicda apelor,re_
gimul hidrogeological terenului(zoneleinundabile,nedrenatesaumldqtinoase),constituliageologicda terenuluietc., reprezintdfactori impoi_
tanll pentru solulionarea unor probleme de proiectareca: amenajareala_
curilor artificiale sau corectareapieselor de apd naturale,amenaiarea
unor compozilii specificeacvatice,folosireaapelornaturalepentru uda_
tul plantafiilor, stabilireaunor misuri de ameliorarea terenului (dese_
care,drenajq.a.).
284

(o diliil( dc tlintul alc zonci. 'l'enlpcriltrlrit

tllcdic anualir,tcllrpcriltllrilc cxtrcr'lrc,rcgin.ruldc precipitalii,direcfia;i intcnsitateaviinturilordo(gradulde poluare)sunt
aeruluiqi calitateaatmosf'erci
nrinantc,urr.riditatea
determinanteatat in organizareacompoziliei (alegereaunor dotiri qi arnplasareaacestora,distribuireaptantaliilorq.a.),cdt gi pentrustabilireasortimentuluivegetalgi a anumitoraspectetehnice(materialede constnrclic,
addncimeade ingroparea instalaliilor de udare9i api potabild I a.).
Se cerceteazd,de asemenea,
/actorii microclimatici in cuprinsul terenului: pdrlile expusecurenlilor qi vAnturilor sau afectatede ingheluri, zonele adipostite, pantele insorite, care se incilzesc mai repede,terenurilc
care rdmdn mai mult timp sub zdpadd.$i acesteaspecteinfluenleazi asupra alegerii sortimentului qi amplasamentuluivegetaliei qi chiar pentru situareaunor dotari sau amenajdri.
Deosebit de importantd este cunoa$tereacondiliilor de sol ale terenuIui: grosimeastratuluifertil, tipul de sol, textura,pH-ul, salinitateasau
alcalinitatea,prezenlaunor eventualedepozitede materii organicein curs
de descompunere(gunoaie),gradul de eroziuneetc. Pe terenurilemari cste
necesari o cartarea solurilor, cu indicareamisurilor de ameliorare.Difcrenliereafactorilor pedologici in cuprinsul viitoarei amenaj[ri trebuie Iuatd in consideraliela alegereagi amplasareaspeciilor de plante.
Condilii sanitare. Se cerceteazdeventualeemana{iinocive, naturapoIuanlilor, sursa,distanla,gradul de influenli; sursede anofelism etc.
Aspecte sociale. Pentnt ca spaliile verzi publice sd rdspunddnecesitIlilor reale ale beneficiarilor,estenecesarca documentaliaproiectului si cuprindd informalii privind numdrul de locuitori din zona limitroll, catcgoriile de vArstdcareurmeazi sd frecventezemai mult spaliul verde, acccsibilitatea terenului (strdzi, drumuri 9i starealor), mijloacele de transporl
Acesteaspecteintervin in dimensionarea
$i structurareleleide circLtlalic
interioare,natura gi capacitateadotdrilor, asigurareaparcajelor(pentru sprr
{iile publicecu razdm^re de folosinld).
cslt
de asetncnca.
cu caracterprivat,sunt necesare.
Pentruamenajdrile
ccrrrrl('
vArst6,
eventual
pe
de
categorii
mdri privind num[rul utilizatorilor
cu hatrdica;lrrl"
specialelegatede stareade sanetatea acestora(persoane
tlc itttlttvt'
grddind,
numirul
tor q.a.),preferinlelein modul de relaxarein
hiculeetc.
Aspecte istorice Si culturale. Pentru programelede amcnajitri pcis;r
cisticein siturile istoricesi in cele cu un anumit specifical tradiliilol tlc
lli5

(loourncntaliu
civilizalic;iculturir,
lrchuicsircuprindir
inlirrnra{ii
privinrl
acesteaspccte,in vcclorcaintogrrilliirrrnonioasc
valorilor
$i rcspectarii
istoricesi culturale.
Condilii tehnico-economjce.
Pentruasigurarea
unui cost mai scizut
al amenajdrii,se intreprindcerceteriprivind posibilitdlilede racordarela
instalaliiletehnico-edilitare
din apropierea
terenului,se studiazaposibilitateaunor rezolvdritehnicegi economice(in modelarea
reliefului,crearea
pieselorde api f.a.),folosirearesurselor
localeetc.
Analiza documentalieiscrise,examinarearepetatda terenului gi a
planurilorde bazd,permitdemararea
proiectiriiprin elaborareaconceptului de plan. Ca exemplufoarteinstructivin figurile 108,109,110,1I I se
prezinld,modeleale schilelorde analizi gi de elaborarea conceptuluide
plan pentrucampusulunui colegiu,intocmitede arhitectulpeisagistamericanJohnOrmsbee
Simonds(Simonds
1.O.,1967).
AplicAndprincipiile generalede proiectarepeisagisticd
prezentatein
capitolul6, sestudiazicompozitiadeansamblupentrutemadate.
in primelefaze se concepschemegeneralede organizare:amplasareape planulde situaliea zonelorpentrucomponentele
majore.
De exemplu,pentruun parc sauo grddindse studiaz5dispunerea
in
terena lacului,a dotdrilorqi amenajdrilorcu anumitefuncliuni,a acceselor (intrdri) principale,a perspectivelor
importante,a centruluicompoziprincipal.
lional
in fazeleurmitoarese elaboreazd
schemede circulalie qi se delimiteazd diferitele zone, incadrdndule intr-o tratare compozilionald adecvatdfuncliunilorgi caracteruluidorit saupropusal peisajului(arhitectural,
peisagerg.a.):se studiazlformelein plangi volumetriade ansamblu(piesede apd,arii de circulalie,microrelief,plantalii$.a.).Sepropunelemente
decorativemajore (bazine,fEntdnicu jocuri de api, parterecu plantalii
decorativeg.a.).
Rezolvareafunclionaldgi esteticda programuluise bazeazdpe cunoa;tereagi impletireaprincipiilor de compozilieprezentate
in capitolul7.2.
cu principiilegerierale
deproiectare.
JinAnd seamade adincireaspecializdrii,proiectareaspafiilorverzi complexeesteo lucrarecolectivd,implicdndnumeroase
specialit6li.Conceplia
generalda amenajdriiesteelaboratide o persoan[saude un colectivrestrdns
gi apoiestedati sprestudiuproiectanlilorin diferitespecialitdti(drumuri
gi sistematizare
vertical[,hidrotehnicd,
construclii,instala{iig.a.).
286

crtaMBEcS

FERMET
WESTL^N

Fig. 108.Planul toPografic

287

t,/n,rlra.!{'

/1 'a--J'rit(

r',

,n,,k

(t.-

.<ar

' *4^

-6(_ar'

a+tua

,*-'-.),---i
'a'.i

@F.^r

t< at,^t
' &lrlsr,
ar
t.?i
tt^u

4
at

Pe4'14
o1I.^t4

dt3Pt
< e a

-.

..tu^L *io.^
(at.r
t+o tu.t,^s''{)
LilE4 uitb
*<4a ban^.
fao.
yte<LAt
tatB-l
arl'e<L-|t
tu6ort
kJ,',n ar
&-.a"/a
avt;
d! cLtF1
ar
6o'ra.,il.

b.ttut
d'4ta

qr

e/1t^L2^

t lt^']
..f .. P^t

<

P$-

b 1'v/t/rt

l|&t

nL4eL (aad cu
-+-lAtr{..
*]L

l^.r

</',,

'./,6
a.-*t

@o4q.'iat.'^'Pla4r..|
2 a|tt
. P^ot a tL (4j
*
Lz,or. b4.^
,Fe!
t'"d..t-.
apd,
so
,3i.

^- t4
.

w,
t,

.---

<apaor

tjz

4^ .)..;

..4i

a*-t 1e^(

'l

pdrF
aoPo6-c^FtA
FEMTI

Fig. 109,Diagramaanalizeisitului

PEOPE,

Fig. 110.Diagramarelatieiconstruc(ie-sit

288
l9

ArhilccturiiPcisagcra

I ll9

''|..

i.l
l+"-'-"'-'-

tlc plrttt,
in urrnasolLtliilor
tle prittciprulirrnizttetlc itceltia,cttttccptttl
in planul gcncral
inilial sub 1'rrrmldc sohi{e,bruioanc,sc rrlrtcriulizcazir
de amenajare.Acestareddsotufiade ansaurblupcntrutemarcspectivillll
cazulparcurilorgi grddinilorplanul cuprinderezolvdrilepentrumodclarca
obiectivelor(clddiri 9i terenuricu clitcrcnului,pieselede api, amplasarea
ferite folosin!e), releauade circulalie, amplasamentulvegetaliei lemnoasc
(masive,grupuri,aliniamente,gardurivii), elementeleprincipalede decoralie-(constructive,uneori gi vegetale).
ln aceast[ etapi a proiectdrii se pot intocmi doud sau trei variante de
necesare.
rezolvare,fiecarecu pieselescriseqi desenate,
Studiul de fezabilitatecuprindeurmitoarele piese:

1
i\
I
I

I
t

Fig. I I l. Varianttr a diagrameiconstructie-sit

290

A. Pieselescrise:
a. Date generale:
- denumireaobiectiwlui de investilii,proiectantul,ordonatorulprincipal de credite, investitorui;
- amplasamentulfiude!, localitate, stradd);
- tema, cu fundamentareanecesitelii gi oportunitilii investiliei, avutc
in vederela aprobareastudiului de prefezabilitate;
- descriereaterenului qi a cadrului general,prezentareacondiliilor naturale,a aspectelorsociale(eventualqi istorice),tehnicegi economicecu
implicalii in realizareainvestiliei.
b. Memoriu general (expunereaqi justificarea soluliilor generalepropuse) 9i memorii tehnice pe specialitdli (sistematizareverticali, drumuri,
construclii, instalalii, spalii verzi).
c. Date privind forla de muncd ocupatd dupd realizarea investilici:
total personal,din care,personalde execufie;locuri de muncd nou creatc.
d,.Devizul general al investiliei
e. Principalii intlicatori tehnico-economici:valoareatotald a invcsti1iei,egalonareape ani, duratade realizarea investiliei (luni).
f. Finanpareainvestiliei (indicareasumelorpe sursede finanlare)
g. Avize Si acorduri, conform legislaliei in vigoare: avizul ordonatolului principal de credite,certificat de urbanism,avize pentru asiguralcauti
litd{ilor (energieelectricd,apd, canal q.a.),pentru proteciiamediului rii a
apelor,alte avize de specialitate,conform dispozi{iilor legale.
B. Pieseledesenate:
a. Plan de amplasarein zond (l: 500O).
b. Plan general de amenajare,la o scari convenabildprezcntilrii r:x
plicite a solu{iei:l: 500 pentrusuprafelepdni la 10 ha, 1: 1000pentrusu
prafeleintre l0 9i 50 ha 9i l: 2000 pentrusuprafeledepigind50 ha.
l(, I

t. I'htnttt i .yi.ttr.1i,/r,ll)c lru stsl(.t lt,/l|l(.;tvr..r.ltt.trla,

(:01)slnt(:l, vcliclilltc.
tl. I'rrsltt,t t it,t'.

Studiul tie f'czabilitatccstc supusl)cntrucxaurinarc aprobrucutlci

$i
cornisii telrnicedc spcctalitategi invcstitorului(persoanei
j uridicc achizi_
toare)lin cazulmai multor variante,se alegeuna,cu saulird moclificiri.
Lucrareadefinitivd, in care au fost stabiliteelementelegi solutiile prin_
cipale$i au fost oblinutetoateavizele,acordurilegi aprobirilepentru-execulie, confonn prevederilor legale (Legeafinanlelor publice nt.721 1996),
constituiebazadeschideriifinanl5rii.
9.1.3.PRO|ECTULTEHNTCSl CATETELE
DE SAHC|NT
in aceastdetapi a proiectdrii se intocmegtedocumentalrascrisI gi desenatdpentru care se elibereazi autorizaliade construiregi pe baza careia
se deschidelicitaliapentruexeculialucrdrii.
Proiectul tehnic se elaboreazdpe baza studiului de fezabilitate apro_
bat $i trebuiesd prezinteclar qi completdateletehnice,tehnologicegi ico_
nomice privind execulia lucrdrii, astfel incAt:
- investitorul sd dispundde informalii completeprivind
viitoarea ame_
naJare;
- candidaliila licitalia pentrupreluareain execulie
a lucr[rii sd poati
. .
elaborape baza lui ofertele gi detaliile de execuliein conformitatecu pre_
vederile proiectului, propundnd materiale 9i solulii tehnologrcecare con_
duc la o anumitd ofertd de cost.
Conlinutulproiectuluitehnicesteurmetorul:
A. Piesescrise:
a. Descrierea lucrdrilor :
- prezentareasitului (amplasamentulgi caracterizarea
terenului):
- modul de prezentareal proiectului pe volume,
broquri, capitole;
-_memoriile tehnicepe specialitdli (drumuri, terasamente,
construclii,
instalalii,spalii verzi $.a.);
- organizareade qantier:descrieresumard,demoldri,
devieri de retele
etc.; cdile de accesprovizorii, surselede apd gi energie electrici pentru
organlzareade gantiergi definitive, protejareamaterialelordin gantiergi a
lucrdrilor, curdleniain qantier,serviciile sanitare;
- programul de execulie a lucrdrilor, grafice
de lucru, programul de
recep!le;
- trasarealucririlor;
- masurarealucrdrilor;
292

- rclt!rilc iDtrc oolltractllnt

(olLrttlllt),eotlstllt:lllt
;;i invcstitor(pcr'j
achizitoare).
sotna uridici
b. Caiatelede sarcini
Se elaboreazdde c[tre proiectantpe bazaplan$elorqi se grupeazdin
broguridistincte,pe specialitAli,pentru fiecarelucrarein parte.Caietele
de sarcini prezintddezvoltat elementelefigurate in plange,cu infonnalii 9i
precizdri complementareacestora.Se descriu modul de realizare a lucr,lrilor, ordinea de execulie,naturagi caracteristicilematerialelornecesare.
impreundcu plan$ele,caietelede sarcini trebuie astfel conceputeincat,
pe baza lor, sd se poata determina:cantitdlile de lucr.[ri, costurile lucririlor, forla de muncd, materialelegi dotareanecesardexeculiel.
Elaborarealor se face pe baza plangelorgi a breviarelor de calcul, de
cdtre ingineri specialigti,pentru fiecare categoriede lucrare.Forma de prezentaretrebuie sd fie clard, concisA$i sistematizatd.
c. Listele cu cantitd,tilede lucrdri
in acestcapitolsuntincluse:
- centralizatorul
obiectelor(elementelor) componenteale amenajdrii;
- centralizatorulcategoriilor de lucrdri pentru fiecareobiect;
- listele cu cantitdJilede lucriri comasatepe capitole de lucrdri (antemdsurdtori):
- structuraarticolelor comasatepe capitole de lucrdri;
- listele cu cantitilile de utilaje gi echipamentetehnologicepentm
executre;
- specificaliiletehnice.
d. GraJicul general de realizare a investilieipLrblice
B. Pieseledesenalecuprind:
a. Planuri generale'.
- planurilede amplasare
a reperelorde nivelmentgi planimetrice;
- planuriletopografice principale;
- planul general de amenajare,care trebuie s[ redea amplasareaelcmentelorcomponentegi modelareareliefului.Se indicd cote de nivel, distanle de amplasare,orientiri, coordonate,axe, reperede nivelment gi planimetrice,cotelegi distan{elepentrudrumuri,alei pietonale,platforme;
- planurile principale privind sistematizareaverticall a terenului, insdpituri-umplLt
clusiv inscriereape acesteaa volumelor de terasamente,
turi, depozite de pimint, volumul pdmantului transportat(excedcnt;;i tlt:'
ficit), lucrdrileprivind stratulvegetal,precumqi preciziri privind utilrtielc
de lucru,altedatetehnice.
$i echipamentele
l() 1

- planurileprincipaleprivind construc{iile
subtcranc
(anrplasarc,
rlimensiuni,secfiuni,profile longitudinale);
- planuride amplasarea reperelorfixe gi rnobilede trasare.
b. Planseleprincipale ale obiectelor(elementelorcomponente)se grupeazdinvolume saubro$uripentrufiecarespecialitate
distinctd.Esteindicat ca fiecare obiect suprateransau subteran(lac, colind-belvedere,circula{ii, piesede arhitecturd,instalalii,mobilier de parc,echipamente
gi amenajdri pentru joac[ 9i jocuri sportive, obiecte decorative,plantalii, peluze
qi decoraliuni florale etc.) sd aibd o denumire9i un simbol (cod).
Plangeletrebuiesd redea,dupd caz,planul individual de amplasarepentru fiecareobiect,planurilede arhitecture(plan orizontal,sectiuni$i detalii imporlante,cu precizareacotelor,dimensiunilor,distantelor,ariilor, materialelor gi finisajelor acestora),planuri privind structurade rezistentda
unor obiecte,planurileinstalafiilorpentruuneleobiecte(amplasare,
scheme principale,secliuni,detalii cu indicareade cote,dimensiuni,materiale.
izolalii necesare,parametriprincipali ai instalaliilor), planurile de dotarea
unor obiecte cu mobilier, inventar gospoddresc,paza contra incendiilor,
protecliamuncii etc.,cu indicareacaracteristicilor.
Planurile de plantaretrebuie sd redeaexact componentadiferitelor categorii de plantagii,numdrul exemplarelor,distanlelede plantare,lungimea
gardurilorvii cu specificarea
numdruluide rdndurietc.(foto color 128).
Ca qi studiul de fezabilitate,proiectultehnicpentruo investitiecomplexd se elaboreazide citre proiectantulpeisagistin colaborarecu prolectanlii de diferite specialitdti,in func1iede natura dotirilor qi amenajdrilor
inclusein viitoareaamenajare
peisagisticd.
Proiectultehnicpentru o investiliepublici se verificd de citre specialigti
atestalide Ministerul Lucrdrilor Publicegi AmenajdriiTeritoriului, conform
regulamentuluiaprobatprin HG. w.925/ 1995,se avizeaz\ gi se aprobdde
investitor,potrivit reglementdriloremisede MinisterulFinanlelor.
Proiectele penlru investiliile private se contracteazediect cu proiectantul sau cu antreprenorulcarc poate asiguraatit proiectareacAt qi execulia;
gi in aceastdsituatiese poate apelala mai mulli ofertanli,alegereafiind, in
general,determinatdde reputaliaproiectantuluiSicostulproiechni.
ln elaborareaproiectului se folose$teo metodologieasemdni.toarecu
cea prezentatAmai sus insd consultarearepetatda beneficiarului (investitorului) simplificdprocedurile,mai alespentruinvestiliilemici (de exemplu, grddinilepentrulocuinte),
294

BIBLIOGRAFIE
Ba rret, J. 9i al - 7errassesjardins, Syros Alternatives, 1988.
Baumann, A. - NeuesPlanen und Gestalten. Aachen,1953.
Bazin, G. - Jardins, la recherche du Paradis perdu. Editions du Chne-Hachcttc
Livre, 1999.
Beretta, R. Composizionee construzionedei giardini. Edagricole,Bologna, 1970.
Brnatzky, A. - Von der mittelalterlichen Statbefestigungzu den WalLgriinliichtn
von lrcute. Satzer.Berlin. 1960.
Bernatzky, A. - Klima wirkungen von GriinllachEn und ihre Beziehungen zur
Stddteplanung.Rev. Anthos, nr. 1, 1966.
Bernatzky, A. - Tree ecology and preservation in Developmentsin agricultural and
menaged-forest ecology. Elsevier Scientific PublishingCompany, 1980.
Bovo, G., Miglieta, P., Peano, O., Vanzo, A. Manuale per tecnici del verdt
urbano. Torino, 7998.
Brison, H., Collin, D. - Jardins d'Agrdment. Ed. J.B. Baillidre et Fils, Paris, 1959.
Charageat Marguerite - L'art desjardirs. Venddme,France, 1962.
'lr. Chitulescu, G., Chilulescu,
Sapte monumente celebre ele qntichitdlii. EtJ.
Tehnict, Bucuresti,1969.
Chiusoli, Al. - Progettare giordini. Edizioni Agricole, Bologna, 1991.
le Dantec, J,-P. - I-s sauyageet le rtgulier. Art desjardins et paysagismeen Franec
au XXb si\cle. Groupe Moniteur, Editions du Moniteur, Paris, 2002.
Dejeu, L., Georgescu,Magdalern - Tdierea si conducereavilei-r./e-r,re.Ed. Ceres,2003.
Drimba, O. - lstoria culturii ;i civilizaliei. Vol. I. Ed. $tiinlifica gi Enciclopedicii,
Bucuresti,Romdnia,1984.
Dumitriu - Tettrranu, f. ti al. - S/abliea copacitdliifrltrqnte a pddurii fald de noxelc
din atmosferdri mdsuri de gospoddrire a pddurii afectate.l.C.A.S, Bucure$ti, 1980.
Enge, T.O., Schriier, C.F. - L'arhitecture des jardins en Europe. Ed. Taschen,
Germania,1990.
Fouquier, M., Duchdne,A. - Desdiversstylesde Jardins.El. Emile Paul,Paris,1914.
de G^nay,E. - Jardins de France.Ed. Larousse,Paris, 1949.
Garrec, J,P. - Pollution atmosfAriqueel milieu urban. Les effetssur les arbres. P.cv.
ForestFrangaise,
XLI - n" sp.. 1989.
Giurgiu, V. - Conrervareapddurilor. Ed. Ceres,Bucureqti, 1978.
Giurgiu, V. - Pddarea ii yiitorul. Ed. Ceres,Bucuretti, 1982.
Gromort, G. - L'art desJardins. Ed. Vincent, Fral & C'', Paris, 1934.
Heron, Marianne - Gardens of lreland Gill and Macmillan Ltd., Ireland 1999.
Hobhouse, Penelope- Garden designs.Henry and Co., New York, 1997.
Holden, R, - lzndscape design.Latrence King, London, 1996.
Iliescu, Ana-Felicia - Arboriculturq ornamentqld.Ed. Ceres,Bucuregti, 1998.
Iliescu, Ana-Felicia, Costea, Gabriela, Dumitraicu, Monica - Indrumdutr ptnttu
initierea in proieclareq peisclgisticd.AMC, USAMV, Bucuretti, 2001.
Jenkins, Mary z,uazua - America's Public Gardens, National geographic Socicl)'.

usA, 1998.

Kingsbury, N. - ?"lre New Perennial Garder. FrancesLincoln Limited, Lcllrdort.l()()('.

Kluckert, E. - Erlropean Garden Design Kdnemann,Kitln, 2000.
Landenne,A. - lxfuiationit Ia compositiondesprojets.I.S.l.,Gembloux,tlclgi(luc, l()r)/

l() 5

.
.
o
.
o
.
.
.
r
.
o
.
.
c
.
r
o
.
.
o
r
o
r
.
.
o
.
.
.
.
o
.

Locwcr, P. - Ornenc tul gt.usscr.Mcrcdithllooks, l)cs Moilcs, lowit, 1995.

Loxton, H,- 7le Garden.David BatemanLtd.. London.1991.
Marcus r R. - Parcuri Si grddini din Romdnia. Ed. Tehnic?l,Bucurcati, l9-58.
Magnilio Calcagno, Annalisa - Architettura del paesagio. Evoluzione sk,,.i..e, Etl.
Calderini,1983.
Mattern, H. - Gdnen und Ganenlandschfen Verlag Gerd Hatje, Stuttgart, 1960.
Moorr, Ch., Mitche[, W., Ttlrnbull, W. - The poeticsof Gardens.MIT he,ss,USA. 2000.
Moreux, J.C- "/4rdins d'Espagne. Jardrns-L'Architectured'aujourd'hui, Frant4 1937.
Muja, S, - Spayiile verzi in sislematizarea teritoriului ,i ; localildtilor. Ed. Ceres.
Bucuregti,1984.
M.uja, S. -_Dezyoltqrea spaliilor verzi in sprijinul consendrii mediului inconjurdtor.
Ed. Ceres,Bucureqti, 1994.
Neuray, G. - Architecture des parcs et ,lardins. Les presses Agronomiques de
Gembloux,1973.
Nitschke, G. - te jardin japonais .'faschen, Italy, 2003.
Nourry, J-P. - Art et techniquedesTbrdins.Ed. Baillidre et Fils, paris, 1971.
Negruliu, Filofteia - Spalii verzi. EDp, Bucuretti, 1980.
PizzonlF. - The Garden. AurumPress,London. 1999.
Popescu, M. ji colab. - Pomiculturd generald Si specrald.E.D.p., Bucureqti, 19g2.
Preda, M., Palade,L. - Arhitecturq peisagerd.Ed. Ceres,Bucuregti, 1973.
Plucknettr Jenny - The Small Gard.en.Abbeydale press, UK, ZOO1.
Robinson, N. - Theplanting design hqndbook. Ed. Gower, England, lgg2.
Rovnla, l. - Plante floricole perene de parcuri Si grdiini. Ed. Agrosilvictr,
Bucuresti.1968.
Schaewenr von D., Val6ry, Marie- Frangoise - Gard.ensin France,Taschen Verlag,
Kdln, 1977.
Simonds J., O, - Arhitectura peisajulai. Ed. Tehnicd, Bucuregti,1967.
Simoninir G.L. - Giardini italiani.Ed. Idealibri S.p.A, Milano, 1991.
Solomon, Mqlica - Peisajul - instrument al calitdlii dezvoltdrii spaliale. Arhitext
design,nr.5,2002.
Sonea, V., Palade, L., Iliescu, Ana-Felicia - Arboriculturd ornamentald si
arhitectura peisajului. EDP, Bucuregti, 1979.
Sonea, V., Pavel, Afrodita, Ailinctri, Natalia, $elaru, Elena _ Floriculturd. EDp,
Bucuregti,1979.
Sonlier, L. - Espacesverts et urbanisme.Centrede recherched'urbanisme,paris. 1977.
Stevens,D. - Designing your ideal garden. FrancesLincoln Ltd., London, 2001.
Tanguy, Fr6derique et M. - Le composition des espaces verts et le choix. des
vegetuux.Ed,.J.B.Bailliere,Paris,1981.
Torsten, O.E., Schriir, CI. - ArchitecturedesJardins m Europe.Taschen,K<iln, 1990.
Vi$oiu, Dagmar - Istoria grddinilor Siparcurilor. Ed. Mlrlon, Timigoara,200l.
Websterr R. - Ferg Shui pentru grddind. Ed. Vox, Bucue$ti,2000.
Willery, D,, Garbg P.- lJn jard.in pas commeks autres.l_:rrousse,Bordas, 1997.

*** Encyclopidie desJerdins. Librairie Larousse,paris,

1957.
8** Monitorul ofi.cial al Romdniei - Normele metodologiceprivintl
conlinutul cadru al
proiectelor - pe faze de proiectare, septembrie1996.
+** Plantsforwater gardens.DempseyPar, Bath,
UK, 1999,
***Giard.ini: Il nuovo Grend Tour. Crandi
Giardini Italiani, 1999.

296

ANEXA

LISTE TEMATICE CUPRINZAND SPECII ORNAMENTALE

LEMNOASE $IERBACEE
I. PLANTE LEMNOASE
1. ARBORI $I ARBU$TI PENTRU DIFERITE CONDITII
DEMEDIUDIN ROMANIA
SPECIITERMOFILE
Foioase
Albizzia julibrissin
Buddleia davidii
Calycanthus
floridus
Carpinus orientalis
Castaneasativa
Cercis siliquastrum
Cotinus coggygria
Euonymusjaponicus
Hydrangea macrophylla
Hypericum patulum
Hypericum'Hidcote'
Ilet crenata
Magnolia stellata
Ostrya carpinfolia

Prunus tenella
Paulownia tomentosa
Prunuslaurocerasus
Quercuspubescens
Rhododendron sp.
Roseathea hybrida (soiuri)
Ruscusaculeatus
Salix babylonica
Conifere
Abies cephalonica
Cedrusatlantica
Cryptomeriajaponica
Cupressus semperv t r ens
Sequoi adendrong iganteum

SPECII SUBTERMOFILE
Foioase
Amorphafruticosa
Catalpa bignonioides
Corylus columa
Cytisusscoparius

Fraxinus ornus
Gleditsia tiacanthos
Ilex aquifulium
Ko eI reuteria p anicul ata
Li gust rum oval ifoI iunt

2\)I

Li ri odend.rontulipifera
Lonicera pikata
Lonicera nitida
Magnolia kobus
Prunus triloba
ryracantha crenatoserrata
Robinia hispi.da
Robinia pseudacacia
Salixmatsudana'Tortuosa'
Sophorajaponica

Syrlngavulgarls
Tamorixtelrandra
Wisteria Einensis
Conifere
Calocedrusdecunens
Jwtiperus virginiana
Pinus giffithii
Taxodiumdistichum
Thuja ortmtalis
Thujaplicata

SPECtrREZSTENTE I-A GER

Foioase
Acer pseudoplatanus
Beula sp.
Callwavdgarts
Comusalba
Comusstolonifera
Crataegusmonogyn
Fagussylvatica
Frocinus excelsior
Laburnwn sp.
Philadclphus coronarius
Pntnus spinosa
Populustremula
Quercusrobur
Salix sp.
Spiraeasp.
Sorbusaia
Sorbusaucupaia

Sorbusintremedia
TiJiacordata
Tattnrix sp.
Vibumun opulus
Conifere
Abiesnordmaniana
Clatnaecypai s nootl@tensiI
Juniperuscommunh
Juniperusx med.ia
Lari.xdecidua
Piceaabies
Pinus cembra
Pinus mugo
Phws nigra
Pinus sylvestris
Thuja occidentalis
Tsugacanadensis

SPECIIHELIOFILE
Foioase
Acer saccharinsn
Aesculussp.
Albiuia julibrissin
Alnus glurtnasa

298

Betulapenduln
Canrysisradicans
Catalpabignonioides
Cercissiliquastrum
Cotinuscoggygia

Cytisussp.
ElaeagnussP.
Exochordaracemosa
GenistasP.
Gleditsia triacanthos
Gymnocladusdioicus
HibiscussYriacus
Koelreuteri a Paniculata
Kolkwitziaamabilis
Li r iodendron nliP ifera
Malus sp'
Paeoniasufruticosa
Paulowniatomenlosa
Perovskiaatriciqlifolia
PlatanushYbrida
Populusnigra

Pyrussallclfolla
Roblniasp.
SophorajaPonica
Sorbusaria
Spartiumiuncewn
Syringavulgaris
Tamarixsp.
Tilia tomentua
Wisturta sinensis
Conifere
CryptomeriaiaPonica
Ginkgobiloba
Larix decidua
Pirws sp.
Thuja sp.
Cultivarui aurii de conifere

FATADEUMBRA$I SEMruMBRA
TOLERANTE
SPECtr
Foioase
Acer campestre
Acer tataricwn
Aesculus hipPo castanwn
Berberisiuliatae
BuxussemPemirens
Calycanthusfloridus
Carpinusbetulus
ChaetwmelessP.
Corylusavellnna
EuonymussP,
FagussYlvatica
Heilera helix
HydrangeasP.
IIex aquifuliwn
Kerriai aPonica'Pleniflora'
LigustrumsP.
Ianicera sP.

Mahonia aquifuliwn
Pachysandra terminalis
ParthenocissussP.
Prunuslaurocerasus
Prunuspadus
RhoilodendronsP'
Ribessp.
SymphoricarPossP.
Vibumwn sP.
Vincasp.
Conifere
Abies alba
'Pfitzeriana'
.Juniperusx meilia
Juniperushorizontalis
Picea ortentalis
Tatus baccata
Tsugacanadensis

29

SPBCtrTOLERANTBALE TERENURILOR
I,JMEDE
Foioase
Acer negundo
Acer saccharinwn
Alnus glutinosa
Betulapubescens
Carpinusbetulus
Euonymuseuropaeus
Euonymusfortunei
Fraxinus excelsior
Hydrangeasp.
Ilex aquifulium
Kerria japonica

Li qui dambar I tyracifl ua

Prunuspad,us
Potentillafruticosa
Populussp.
Rharnnus
frangula
Rhododendronsp,
Salix sp.
Sambucussp,
Tamarixranwsissima
Vibumwn opulus
Conifere
Taxodium.distichum

SPECtr)GROFITE(REZISTENTE
LA SECETA)
Foioase
Acer cat pestre
Acer ginnala
Acer tatarica
Ailotthus altissha
Betulapendula
Berberis sp.
Buddleia altemifulia
Caragatu arborescens
Carpinusorientalis
Cercissiliquastnnn
Coluteaarborescens
Cotinuscoggygria
cotoneastersp.
Cyisus sp.
Elaeagnusangustifulia
Fraxinus ornus
Genistasp.
Gkditsia
Hibiscus sp.
Hippophaerhatnnoides
Hypeicwn sp.
Ilex crenata

300

Kerria japonica
KoeIreutei a paniculata
Iaburnurn anagyroides
Lonicera sp.
Lyciwn barbarwn
Physocarpus opulifuli us
Prunusmalnleb
Prurus serotina
Prunusspinosa
Prunustenella
Pourxilla sp.
Populusalba
Populustremula
Quercuspubescens
Robinia sp.
RosapimpinellifuIia
Symphoricarpossp.
Tatnarixsp.
Conifere
Juniperussp.
Piceapungera
Pinw sp.

SPECtrPENTRUSOLI,.|RI
NISIPOASE
Foioase
Acer campestre
Acer ginnala
Ailanthusaltissima
Amorphafruticosa
Berbeis thunbergii
Betulapendula
Caragata arborescens
Coluteaarborescens
Comusmas
Cotinuscoggygria
Cytissussp.
ElaeagnusangustifuIia
Gleditsintriacanthos
Hippophaerhamnoides
Kerria japonica
Kolkwitzia atnabilis
Laburnumanagyroides
lonicera rylastewn
Lyciumhalimifulium
Philadelphussp.
P lrysocarpusopulifulius
Platanuslrybrida

Populussp,
Potentillafraticosa
Robiniapseudacacia
Sophorajaponica
Sorbariasorbifulia
Sorbusaucuparia
Salix alba
Spiraeaarguta
Spiraeajqonica
Symphoricarpossp.
Tamarix sp.
Ulmuscarpinifulia
Vibumumlantana
Vincaminor
Conifere
Abies concolor
Chamaecyparislawsoniana
Juniperussp.
Picea sp.
Pinus sp.
Thuja occidentalis
Tsugacarndewis

SPECtrPENTRUSOLIru PIETROASE
Foioase
Acer canpestre
Beula penlula
Buddleiasp.
Catalpabignonioides
Chacnomelessp.
Cercissiliquastrurn
Clematisalpina
Coluteaarborescens
Crataegusmonogyta

Cytisussp.
Elaeagnusangustifolia
Hippophaerhamnoides
KoeIr euteria p aniculata
Perovskiaatriciplifulia
Populustremula
Prunusavit*n
Prunusmahalcb
Pyracantha sp.
Ribesaloinum

301

Robiniapseudacacla
Rosacanina
Rosarubiginosa
Rosarugosa
Tanarix paniflora
Viburnumlantana
Conifere
Ginkgo biloba

Juniperussp,
Larit sp.
Picea omorika
Piceapungens
Pinus cembra
Pinus mugo
Pinus sylvestris

302

Plnusccmbra
Pinusnigra
Taxodiumsp.
Taxussp,
Thuja sp.
Tsugacana.densis

SPECtrPENTRUSOLURIACIDE(*CALCIzuGE)

SPECtrPENTRUSOLIru ARGILOASE
Foioase
Acer platanoides
Acer saccharinum
Aesculussp.
Alnw glutinosa
Berberis sp.
Betula sp.
Carpinussp.
Chaenomeles
sp.
Coluteasp.
Comussp.
Corylussp.
Cotinuscoggygria
CoryIusavell.ana
Cotoneastersp.
Crataegussp.
Deutziasp.
Euonymuseuropaeus
Fagussylvatica
Forsythia sp,
Fraxinus sp.
Genistasp.
Hibiscus syriacus
Hypericumsp,
IIex sp.
Inburnum anagyroides
Ligustrum vulgare

Weigelaflorida
Wisteria sinensis
Conifere
Abiesnordmaniana
Juniperussp.
Larix sp.

Liquidambarstyraciflua
Li ri odendron tulipifur a
Ionicera sp.
Mahonia sp,
Magnolia kobus
Malus sp.
Parthenocissussp.
Philadelphussp.
Platanussp.
Populusnigra' Italica,
Potentilla sp.
Prunussp.
Pyracanthasp,
Rhustyphiru
Ribessp.
Rosasp.
Quercuscerris
Qucrcusfrainetto
Salixsp.
Sambucusnigra
Sorbussp.
Spiraeasp.
Symphoricarpossp.
Syinga vulgaris
Tilia sp.
Ulmuslaevis
Vibumu.msp.

Foioase
Acer palmatwn
Amelanchier sp.
Aronia sp.
Berberisthunbergii
Betulapendulax
Betula narw
Callicarpa bod.inieri
Calhou vulgaris*
Calycanthusfloridus
Carpinw orientalis
Castaneasativa*
Cornusalba
Comusflorida
Cornusstolonifera
Cotoneasterdarnneri
CotoneasteI f rancheti i
Cytisusscoparius
Daphnemezereum
Erica camea
Exochordaracemosa
Fagussylvatica
Genistatinctoria
Hippophaerhamnoides
Hydroryea nacrophylla
llex sp.
Magnolia sp.
Physocarpus opulifuI ius
Populuscanescens

Populustremula
Potentilla sp.
Prunusspinosa
Quercuspetraea
Rhamnusfrangula
Rhododendronsp.*
Robiniapseudacacia*
Salk caprea
Salixpurpurea
Sambucusracemosa*
Sorbaria sp.
Spiraeax vanhouttei
Symphoricarpossp.
Vacciniumsp.*
Vibumumopulus
Viburnumrhytidophyllum
Conifere
Abies mbilis
Cryptomeriajaponica
Juniperus chinensis'Pfitzeriana'
Juniperuscommunis
larix sp.
Picea abies
Pinus cembra
Pinus mugo
Pinus sylvestris
Pseudotsugameraiesii
Taxodiurndistichunt

303

jll.li
S l ' l : ( ' l l( ' A l . ( ' l l
I'oioase
Acer sp.
Aesculussp.
Ailanthus altissima
Berberis sp.
Buddleja davidii
Buxus sempervirens
Caragana arborescens
Carpinus betulus
Catalpa bignonioides
Ceanothussp.
Celtis sp,
Cercis siliquastrum
Colutea sp.
Cornus mas qi cv.
Corylus columa
Cotoneast er horizontalis
Crataeguslaevigata
Cytisus nigricans
Deutzia sp.
Elaeagnusangustfulia
Euonymus sP.
Forsythia sp.
Fraxinus ornus
Hibiscus syriacus
Hypericum sp.
Juglans sP.
Kerria japonica
Ligustrum sp.
lnnicera sp.
Mahonia aqufolium
Morus sp.

I'hiludclphus sp.
Populusalba
Populusnigra' Italica'
Potentilla sp.
Prunus seffulata
Quercuscenis
Quercuspubescens
Rhus typhina
Rosa sp.
Sambucussp.
Sophorajaponica
Sorbus sp.
Spartiumjunceum
Spiraeajaponica
SymphoricarPossP.
Syringa sp.
Vinca sp.
Weigelaflorida
Yucca sp.
Conifere
Abies pinsapo
Chamaecyp a ri s lawsoniana
Juniperuscommunis
Juniperusx media
Pinus mugo
Pinus nigra
PseudotsuBa menziesii glauca
Taxusbaccata
Thuja occidentalis
Thuja plicata
Thujopsisdolabrata

SPECIIMODERATTOLERANTEFATA DE SALINITATEASOI-IJLUI
Amorphafruticosa
Caraganaarborescens
ElaeagnusangustifuIia
304

Gleditsia triacanthos
Hippophae rhamnoides
Koelr euteria Paniculata

S v n r yu t r i c : r l t o su I h u s
'liuntrir klrandru
IJlmusp u nriI lu p innato ruttlos(t

Ltt iunt sP
I' uI i ur u.ssPi ttu'chri sti
Pqx us albtt
Rhust\'phina

SPECII PENTRU LITORAL

Foioase
Acer pseudoPlatanus
Acer monsPessulanum
Ailanthus altissima
Carpinus betulus
Castanedsativa
Colutea sP.
CotuneastersP.
CrataegussP.
CytisussPEuonYmusfortunei
EuonYmusjaPonrcus
Fraxinus angustifuIia
Fraxinus excelsior
Halimodendron halodendron
Hydrangea macroPhYlla
Ilex aqufolium
lnvandula sPica
Lonicera Pileata
Lycium barbarum
Populus alba
PoPulustremula
Prunus avrum
Prunus cerasifera
Prunus sPtnosa

PyracanthasP.
Quercuscerrts
Quercusrubra
QuercusPedunculiflora
Rosasp.
SalixsP.
racemosa
Sambucus
Sorbusaria
Spartiumiunceum
SpiraeasP.
TamarixsP.
Ulmusglabra
{Jlmusp umillaPinnato-ramosa
ViburnumsP.
Yuccaiilamentosa
Conifere
Cupr essocYParis IeYlandii
JuniperussP.
Pinusmugo
Pinusnigra
Pinus sYlvestris
menziesii
Pseudotsuga
Taxusbaccata
Thujaplicata

PENTRUZONE INDUSTRIALE
SPECTI
Arbori foioqi
Acer camPestre
AesculushiqPocastanum
Ailanthusaltissima
Alnus sp.

Amelanchier sPBetula pendula

Carpinus betulus
Catalpa bignonioides
CrataeSussP

.l()s
20 ArhitccturiPcisagere

Fugussylvatica
Fraxinus excelsior
Gleditsia triacanthos
Juglanssp.
Li r i odendron tulip ifera
Magnolia denudata
Magnolia kobus
Magnolia x soulangeana
Malus sp.
Morus nigra
Platanushybrida
Populussp.
Prunusavium
Prunus cerasifera
Prunuspadus
Pyrus sp
Rhustyphina
Robiniapseudacacia
Salix alba
Sophorajaponica
Sorbusaria
Sorbusaucuparta
Tilia x euchlora
Tilia platyphyllos
Arbu$ti
Berberis sp.
Buddleia davidii
Btttus sempervirens
Chaenorneles
sp,
Coluteaarborescens
Comusalba
Cornusmas
Cotoneastersp.
CrataegusSp,
Cytisus
Daphnemezereum
Deutziasp.
Elaeagnus angustifoIia

306

Euonymus
fonunei
Euonymusjaponicus
Forsythiasp.
Genistasp.
Hederahelix
Hibiscussyriacus
Hydrangeamacrophylla
Hypericumsp,
Ilex aquifolium
Kenia japonica
Labumumanagyroides
Ligustrumovalifolium
ktnicera pileata
Lycium barbarum
Mahonia aquifuliurn
Philadelphus
Prunuslaurocerasus
Pyracanthasp.
Rhustyphina
Ribessp.
Rosa
Salit
Sambucusnigra
Sorbaria sp.
Spatiumjunceum
Spiraeasp.
Staphyleasp.
Symphoricarpossp,
Syringavulgaris
Tamarixtetrandru
Viburnumopulus
Weigelaflorida
Conifere
Abiesconcolor
Abiesnordnwnniana
Chamaecypari s Iawsoniana
Chatnaecyp ari s nootkntensi s
Ginkgobiloba

Junlperushorlzontalis
Juniperussabina
Juniperusvirginiana
Larix decidua
Piceaglauca
Picea omorika
Piceapungens
Pinw mugo

Plnusnlgm
Pinussylvcsrris
Taxodiumdistichum
Taxusbaccata
Thuja occidentalis
Toneyacalifurnica
Tsugacanadensis

2. VITEZA DE CRD$TERE A ARBORILOR

$IARBU$TILOR
SPECIICU CRE$TERELENTA
Foioase
Betulapendula'Tristis'
Buxussempervirens
Carpinusbetulus
Fagussylvatica
Ilex aquifuIium
Liquidambar styracifl ua
Magnolia sp.
Mahonia aquifuliurn

Quercusrobur
Sophoraj aponica'Pendula'
Conifere
Abiesalba
Chatnaecyryrislautsoniam'Alumii'
Piceapungens
Tarus baccata
Taxodiumdistichum

SPECIICU CRE$TERE
RAPIDA
Foioase
Acer negundo
Acer platanoides
Ailanthus altissima
Benla pendula
Buddleia sp.
Catalpabignonioides
Deutziascabra
Forsythia sp.
Fraxinusexcelsior
Gleditsia triacanthos
lnburnum anagyroides

Innic era fra grantissima

Physocarpus opulifuI ius
Populussp,
Robiniapseudacacia
Salk alba
Spiraeasp,
Tarnarixtetrandra
Conifere
Cupressocyparis x leylandii
Iarix decidua
Pinusstrobus
Pseudotsugamenziesii

307

-r.cAlt^(:t't,lt{ts' ('l ot{NAI\tl,:N'l'A

l,ti Al,tt At{tt()Ru.()R
$t AIU t$t'll,()R
CULOAREA I.'LORILOR
SPECIICU FLORI ALBE, ALBE-GALBUI
Arbori
Aesculushippocastanum(V)
Catalpa bignonioides (VI-V )
Crataegus monogyna(V-VI )
Frarinus omus (V-VI)
Malus baccata (V)
Magnolia stellata (IIL lV )
Magnolia kobus (IV)
Prunus avium 'Plena' (lV-V)
Prunus mahaleb (V)
Prunus padus (lV-V)
P runuspersica'Alba-p lena' (lV -V)
Robinia pseudacacia(VI )
Sorbus aucuparia (V)
Sophorajaponica (VII-VI il )
Arbugti
Amelanchier laevis (IV -V)
Comus sanguinea(V)
Cornusflorida (V)
Cotoneastersp. (V-VI)
Cytisuspraecox (V-VI)
Deutzia scabra, D. gracilis (V-V )

Exochorda racemosa (V)

Hydrangea macrophylla (VI LV I il )
Ligustrum vulgare (VI I )
Lonic era cap rifu I i um ( V- VI )
Ittnicera rylosteum (V-VI )
Pachysandra t emtinal i s (IV )
Philadelphus coronarius ( VI -W I )
Prunus laurocerasus(V)
Prunus spinosa(lV)
Prunus tenella (lV-V)
Polygonum aubertii (IX-X)
Pyracantha sp. (V-VI)
Physocarpusopulifolius (VI )
Rosa sp. (VI-X)
Sambucussp. (V-VI)
Spiraea arguta (lV-V)
Spiraeaprunifulia (IV)
Spiraeax vanhouttei(V-VI)
Sorbaria sorbifulia (VI-Vil)
Staphylleasp. (V)
Syringa vulgaris (V-VI)
Vibumum opulus (V-VI)

SPECIICU FLORI GALBENE

Arbori
Acer platanoides (lV)
Gleditsia triachanthos ( VII )
Koelreuteria paniculata (VILV I)
Liriodendron tulip ifera (V )
Tilia sp. (VLV )
Arbuqti
Berberis sp. (V-VI)
Caragana arborescens(V)

308

Coluteaarborescens
(V-VI)
Comusmas(II-I )
Cotinuscoggygria(VI)
Cytisusscoparius(V-VI)
Corylusavellana(II)
Elaeagnus
angustifulia(V-VI)
Forsythiax interrnedia(III-lV)
Forsythiasuspensa
(IV-V)
Genistasp.(V-V I)

Muhtniu uqudttliunt(lV)
Porcntillufr'uticosa (V-X)
Ribasaureunr(lV-V)
Spartiumjunceum (V-VI)

llvpL'riwn qt. (VII)

Kcrriu juputicu (V)
kbunurn anagyroides(V)
Lonicerajaponica (VI)

SPECII CU FLORI RO$II

Arbori
Acer rubrum (III-lV)
Albiuia julibissin var. rosea (VILVI
'Briotii' (V)
Aesculusx carnea

Chaenomeleslagenaria (IV)
Campsis radicans (VII)
'Ville de Lyon' (V-VI)
Clematis
'Duc de Brabant'
Hibiscus syriacus

(vil-x)
'lznnei' (lV-V)
Magnolia x soulangeana
'Niedzwetkyana'(V)
Malus pumilla
Malus purpurea (V)

Hydrangea sp. (Vil-VII I )

Rosa sp. (VI-X)
'King Edward VII'
Ribes sanguineum

(N-v)
Malus floribunda (V)
'Russel'sRed' (IV-V)
Prunuspersica
Arbugti
Chaenomelesjaponica (IV)

Spiraea bumalda (VII)

'Anthony Waterer' (VII
Spiraeajaponica
)
Weigelatloida' Bn$ol Ruby'(V-VI)
Chaenomeles laI enaria (I V)

SPECIICU FLORI GRENA

Akebiaquinata(VI)
Calycanthus
floridus (VI-V )

Arbuqti
Amorphafruticosa (VI)

SPECtrCU FLORI ROZ

Arbori
Aesculus
x camea(V)
Albizziajulibris sin (VII -Wil )
(V)
Cerciscanadensis
Cercis siliquastrum(V)
Crataegusoryacantha'Paul's Scarlet'

Robinia hispida (V-VI)

Arbugti
Calluna vulgaris (VI-VI I )
Daphne mezereum(lI )
Deutzia rosea (VI)
Kol kwit zia amahilis ( VI )

Malus sp. (V)

Magnolia x soulangeana(IV-V)
'RoseaPlena' (N-V)
Prunus arnygdalus
'Clara
Meyer' (IV-V)
Prunus persba
'Kanzan' (IV-V)
Prunus serrulata
Prunus subhirtella (IV-V)

lnnic era koro lkowii ( VI )

lnnicera tatarica (V-VI)
'Amanogawu' (lV)
Prunus serrulata
Prunus triloba (IILIV)
Prunus tenella (lV)
Rhododendronsp. (IV-V )

(v-w)

30(.1

Rosu sp. (Vl-X)

Spiraea billiardii (VI -VII )
Spiraeujaponica (VI-V )
Spiraea salicifolia (Vl-VlI )

'I
unutri.rpcnutulnt (VI-VIII)
'l
unrurix tetrandra (IV-\')
Weigelaflorida (VI -VII )

Perov skia at ip li cifo I ia ( VI I - VI il )

Syringajosikaea (V)
Syringa vulgaris (V-VI)
Vitex agnus-castus(VI-Vil )
Vinca major (V-VI )
Vinca minor (V-VIII)
Wisteria sinensis(V)

(vrLvrrr)

Cltinu.\ ()l:Rygriu

'RubriJt ius

Arbuqti foiogi
lnnicera korolkowii
Salixpurpurea' Gracilis'
Conifere
Chamae
cypais lawsoniana'Allumii'
Channecypais lawsoniana'Ellwoodii'
Chamaecypari s I awsoniana'M inima
glauca'
Chamaecypaispisifera' Boulevard'

Juniperus horizontalis'Glquca'
'Pfizeriana
Juniperusx media
Glauca'
'Slq
Juniperusscopulorum
Rocket'
'Blue
Juniperus squamata
Carpet'
Juniperus squamata'M eyeri'
J uniperus virginiana' Glauca'
Picea pungens
Pseudotsuga menziesii var. glaucct

SPECIICU FRUNZI$ ALBASTRUI-CENU$IU

3. COLORITUL FRIJNZI$ULUI
SPECIICU FRUNZI$VARIEGAT
Arbori foiogi
Acer negundo' Aureo-variegatum'
Acer p latanoides' Drummondi'
Fagus sylvatica' Roseomarginata'
Fraxinusexcelsior'Argenteovaiegata'
Liri odendron t ulipife ra
'Aureomarginatum'

Euonynusjaponicw'Albomarginata'
Euonynusjaponicus'Aureomarginata'
Hedera helLx 'Aureovaie gata'
I lex aqufolium' Al bomargirnta'
Ilex aquifulium' Golden King'
I lex crennta' Aureovariegata'

Sophoraj aponica' Variegata'

Ulmus carpinifu lia' Variegata'
Arbugti foiogi
Buxus sempervirens 'Aureo-variegata'
'Spaethii' 'Elegantissima'
Comus alba
,
'Variegata'
Comus mas
Elaeagnuspungens'Maculata'
Euonymusgracilis 'Emerald'n Gold'

Li gustrum ovalifolium'Aureum'
Ligustrurnovalifoli wn' A rgenteomarginata'
Conifere
Chamaccypais pisifera 'Filifera Aurea'
Chatmecyparispkifera 'Plumosaaurea'
Ginkgobiloba 'Vaiegata'
Thujaoccifuntalis'Albospica'
Thujaoccidentalis'Aureospica'

SPECIICU FRUNZI$RO$U
Arbori foiogi
Acer platanoides 'Crimson King'
Acer pal matum' At ropurpureum'

310

(' t t ry I t t :i ttttt.ti trut' I \t

ryutrtu'

SPECIICU FRUNZI$ALBASTRUI

SPECtrCU FLORI MOV, VIOLET, ALBASTRE

Arbori
Paulowniatomentosa( V)
Arbuqti
Buddleiaahernifulia (VI)
Buddleiadavidii (VI-H)
Clematisjac kmanni(VI-Vil )
Hibiscussyriacus(VI-IX)
Hydrangeamacrophylla'Bluewave'

Arbugti foiogi
Ilr rhr ri s vtl liuri s' A! n'1w7p1171',,
Berberi s thunber gi i' Atopurpurea

Fagussylvatica' Atropunic
ea'
Prunuscerasife
ra' Pisardii'
Prunuscerasifera' Nigra'

Conifere
Abies concolor
Chamaecyparislawsoniana' Fletcheri'

'Hibernica'
Juniperus communis
'Hetzii'
Juniperusx media
Juniperus virginiana' Burkii'

SPECIICU FRUNZE ARGINTTI

Arbugti foiopi
Elaeagnusangustifulia
Hippophaerhamnoides
Pyruselaeagrifulia

Conifere
Abiesconcolor' Candicans'
Piceapungens'Argentea'
Piceapungens'Kosteri'

SPECIICU FRUNZI$GALBEN.AURru
Foioase
Acer negundo 'Auralum'
Gleditsia t iacant hos' Sunburst'
Li g ustrum oval ifolium' Aureum'
Robiniap seudacacia' F risia'
Quercus robur' Concordia'
UlmuscarpinifuIia'Wredei'
Conifere
Chamaecyparislaw soniana'Stewartii'
Chamaecypari s Iawsoniana' M inima
Aurea'

Chamaecyparispisifera' Filderu Artrut

Juniperus communis'Depressa Au rau'
'Old
Juniperusx media
Gold'
Attrtt'
Juniperuschinensis'Pfitzeriarut
Juniperuschinensis'PlumosaAu ntt'
'Fastigiata
Taxusbaccata
Aureu'
Taxusbaccata'Standishii'
Thuja occidentalis' Rheingold'
Thuja oientalis' Aurea'

.lll

S I ' l i ( l l l ( ' t J l r l { t . J N Z . (l $; A l , l l l r N - A t l l t l t . l ' f O A M N A ,

U N I ] L L )$ l C U N t r A N ' l l r R O $ l E ] ' l c E
Arbori foiopi
Acer negundo
Acer saccharinum
Acer platanoides
Acer pseudoplatanus
Betula pendula
Castaneasativa
Celtis occidentalis
Fratinus excelsior

Fraxinus americana
Gleditsia triacanthos
Juglans nigra
Li riode ndron t ulipife ra
Morus alba
Populus alba
Conifere
Ginkgo biloba
Laix decidua

SPECIICU FRUNZI$RO$U TOAMNA, LTNELESPECII

$I CU NUANTE PORTOCALII
Arbori foiogi
Acer ginnala
Amelanchier laevis
Liquidambar styracifl ua
Prunus avium
Prunus serulata
Quercus rubra
Quercus coccinea
Arbugti foioqi
Berberisjulianae
Berberis thunbergii
Cotinus coggygia

Cornus sanguinea
Cotoneastersp.
Euonymuseuropaeus
Mahonia aquifulium
Parrotia persica
Part henoci ssus t icuspidata
Part henocis susquinquefolia
Rhus typhina
Vibumum opulus
Conifere
Taxodium distichum

4. SPECIICU FRUCTEDECORATIVE
Arbori foiogi
Acer tataricum (rotu)
Ailant hus al tissima (rotcat)
A esculus hippocastanum
Castaneasativa
Catalpa bignonioides
Cercis siliquastrum
Fraxinus omus
K oelreut eria pani culata
M aclura aurantiaca (galben)
-)lz

Magnolia kobus (rosu)

Malus sp. (galben---+rosu)
Platanus x acerifolia
Sorbus aucuparia (roSu)
Arbugti foioqi
Berberis sp.
Call ic arpa bodinieri (mov)
Comus alba (alb)
Comus florida (roSu)
Cornus mas (roSu)

( i t r n u s . s t t r t T i t t i r(tnt(' aK r u)
Conrus .stoltntitaru(ctlb)
Coloncaslersp. (roSu,negru)
Cotinus coggygria
Crataegus sp. (roEu)
Daphne mezereum(roEu)
Euonymus eur opaeus (r oSu-o ranj )
Hippophae rhamnoides(portocaliu)
Ilex aquifulium (roSu)
Mahonia aquifulium (albastru)
Polygonumaubertii (alb)

I' h.t,.t
t rtur! tu.t rt1tttI i/i tI i us (rusc't tt)
I'.ttntunllm .Ut.(gulbcn,onutj, ntsu)
Ilhus typhinu (roSu)
RosamultiJlora (rosu)
Rosarugosa (rosu)
Sambucusracemosa (rosu)
Symphoricarpos sp. (roSu)
Vibumum opulus (roSu)
Conifere
Jun ip erus vir gin i ana (aI bdstr ui)
Taxus baccata(roSu)

5. SPECII CU LASTARI DECORATIVI PRIN CULOARE

Arbori foiogi
Acer negundo var. violaceum
Tilia platyphyllos'Aurea'
Tilia platyphyllos' Rubra'
Salb alba var. vitellina
Arbuqti foiogi
Comus alba 'Sibirica'

Comus sanguinea
Cornussanguinea'Flaviramea'
Comus stolonifera
Cytisus sp.
Genista sp.
Kerria japonica
Spartiumjunceum

6. SPECTTCU SCOARTA DECORATTVApRrN CULOARE

Arbori foiogi
Betula pendula
Betula utilis
Fagus sylvatica
Platanus hybrida

Populus alba 'Nivea'

Populus nigra var. thevestina
Conifere
Pinus sylvestris

7. SPECII FOIOASE CU FRUNZE PERSISTENTE

$I SEMIPERSISTENTf,(*)
Arbugti
Berberis bttxifulia' Nana'
Berberisjulianae*
Berberis stenophylla
Berbeis venuculosa
Buxussempervirens
Cotoneaster
dammeri

Cotoneaster mi crophyllu s
Euonymusfortunei
Euonymusfo rtunei radicansI
Euonymusjaponicus
Hedera helix
Ilex aquifulium
lnnicera pileata*

31.1

Mahonia aquiJblium*
Prunus laurocerasus
Pyracantha coccineaa
Vibumum x burkwoodii
Vi bumum r hyt idop hyI lum

Subarbuqti
Calluna vulgaris
Pachysandra t erminal is
Vinca minor
Yuccafilamentosa

8. SPECII CU FLORI PARFI,]MATE

Arbori foioqi
Cladrastis lutea
Crataegusmonogyna
Gleditsia triacanthos
Magnolia denudata
Magnolia kobus
Magnolia stellata
Magnolia soulangeana
Prunus cerasifera
Robinia pseudacacia

Buxus sempervirens
Elaeagnusangustifulia
Ligustrum sp.
Loni cer a fr aganti ssima
lnnicera japonica
Paeoniax lemoinei
Philadelphuscoronar i us
Ptelea tifuliata
Ribes aureum
Rosa sp.

Tilia sp.
Arbuqti
Buddleia sp.

Spartiumjunceum
Syrtngasp.
Wisteriasinensis
9. SPECII CU FRUNZI$ AROMAT

Arbori foiogi
CercidiphyIIumj aponicum
Populusbalsamifera
Juglanssp.
Liquidambarstryciflua
Phellodendronamurense
Salix pentandra
Arbuqti foioqi
Cotinuscoggygrta

lnvandula angustifulia
Per ovskia aft i cipl ifoli a
Conifere
Majoritatea, dar tn special:
Chamaecyparissp.
Juniperus sp.
Pseudotsugamenfiesii
Thuja sp.

Arabis alpina
Aubrieta deltoidea
Bergenia crassifolia
Campanulacarpatica
Cerastiumtomentosum
Dianthus plumarius
Gentiana sp.

30-60cm
Achillea millefolium
Alchemilla mollis
Aster amellus
Astilbe chinensis
BergeniacordifuIia
Brunnera macrophylla
Campanulaglomerata
Catananchecoerulea
Gaillardia lanceolata
Geranium sanguineum
Geum coccineum

I. GRUPAREDUPA TALIE
pAnI la 30 cm
Acaena buchananii
Adonis vernalis

314

Aju|a reptans
Alyssum saxatile

Gypsophylapaniculata
Hosta sp.
Iberis sempervirens
Lavandula angustfolia
Lychnis calcedonica
Papaver orientale
Salvia nemorosa
Santolina chamaecypar i ssus
Stachys lannata
Veronica spicata
60 -100 cm

Acanthusspinosus
Achillea millefolium
Aconitum napellus
Anemonejaponica
Aquilegia hybrida
Aster sp.
Campanulapersicifulia
Centaureasp.

II. PLANTE FLORICOLE

SPECII FLORICOLE PERENE

Helleborus purpurascens
Phlox subulata
Primula sp.
Sed.umsp.
Sempertivumsp.
Veronicaprostrata
Viola sp.

Centranthusruber
D eIphinium grandiflo rum
Dicentra spectabilis
Echinaceapurpurea
Hemerocallis sp.
Kniphophia hybrtda
Lupinuspolyphyllus
Rudbeckialanceolata
peste 100 cm

Acanthus mollis
Achillea filipentlula
Anchusa azurea
Aruncus sylvestris
Aster novae-angliae

Delphinium cultorum
Helenium autumnale
Monarda dydima
Solidago canad.ensis
Veronica longfolia

ll5

2. GRUPARE
DUPACULoAREAFLORILOR
$I TrMpuL t{FLORTRII
Flori albe
InJtorire deprimdvard
Anemonesilvestris
Anemonenemorosa
Arabis alpina
Bellis perennis
Convalaria majalis
Fitillaria imperialis
Galanthusnivalis
Helleborusniger
Hyacinthuscampestris

Iberis sempenirens
Iris germanica
Iis pumila
Muscaribotryoides
Narcissuspoeticus
Paeonialactiflora
Phlox divaricata
Primula auricula
Tulipa

inflorire de vard
Aquilegiacoerulea
Astilbe arendsi
Astilbe chinensis
Achilleaptarmica
ChrysantemumIeucanthemum
Campanulaglomerata
Campanulacarpatica
Dahlia variabilis
Dianthusplumarius
Gladiolus hibidus
Gypsop hil Ia p aniculata
Hostaplantaginea
Iis florentina

Ibeis sempenirens
Lupinuspolyphyllus
Lilium candidum
Lilium regale
Lychnischalced.onica
Malva moschata
Malva mauritanica
Oenotheraspeciosa
Papaveralpinum
Phloxpaniculata
Physostegia virginiana
Saponariafficinalis
Veronicasp.

Inflorire de toamnii
Aster califomica
Actaeaalba
Achillea ptarmica
3t6

Florl galbene
lnJlorire deprimdvard
Alyssumsaxatile
Crocusvernus
Hyacinthusortentalis
Iris germanica
Iris pumilla
poeticus
Narcissus

Primulaacaulis
Primulaauricula
Primulaelatior
Primulaofficinalis
Tulipa sp.

inflorire de vard
AchilleafiIipendulina
Althaeasp,
Cannaindica
CoreopsisgrandiJlora
Dahlia variabilis
Gaillardia lanceolata
Geumcoccineum
Heleniumautumnale

Hemerocallisflava
Hemerocallis
fulva
Oenothe
ra missouriensi s
Oenotheratetragona
Rudbeckiasp.
Sedumaizoon
Soli.dagocanadensis
Trolliuseuropaeus

inJtofire de toamnd
Dahlia variabilis
Gaillardia hybrida

Heleniurnautumnale
Rudbeckiaspeciosa
Flori roz

Inllofire deprimdvarii
Aster alpinus
Bellisperennis
Bergeniacrassifulia
Crocusvernus
Dicentra spectabilis
Fritillaria imperiali s

Helleborusorientalis
Hyacinthusorientalis
Iis kaempferi
Paeoniaofficinalis
Paeonialactiflora
Phlox subulata

Inflorire de vard
Colchicumalbum
Dahlia variabilis
Hostaplantaginea

Achilleamillefolium
Althaea rosea
Aquilegiavulgaris

Astilbechinensis
Campanulamedium
Chrysanthemumroseum

317

Diunllrus plunwrius
Digitalis purpurea
Ceranium grandiJTorum

I'hht.t paniculutu
I' ItysosI cg ie vi rginiana
Sedumspectabile

Inflorire de toamnd
Anemonejaponica
Geranium cinereum

Sedumspectabile

Flori roqii

Intlorire deprimdvard
Aubrietadeltoidea
Bellisperennis
Fritillaia imperialis
Helleboruspurpurescens

Paeonia tenuifulia
Phlox divaricata
Primula acaulis
Tulipa sp.

tnflorire de vud
Achilleamillefolium
Althearosea
Astilbearendsii
Cannaindica
Centranthus
ruber
Dahlia variabilis
Dianthus deboides
Dianthusplumarius

Echinaceapurpurea
Geranium sanguineum
Lilium tigrinum
Lupinus polyplryllus
Lychnis chalcedoniea
Monarda dydima
Papaver orientale
Phlox paniculata

InJlorire de toamnd
Anemone japonica
Aster novae angliae
Canna indica

Echinaceapurpurea
Geranium sanguineum
Smecio elegans

Inflorire deprimdvard

318

Phktx tlivuriutu
Scilla sibiricu
Viola odorata
Vinca minor

Inflorire de vard
Aconitum napellus
Anemonejaponica
Aquilegia vulgaris
Aster amellus
Aster alpinum
Astilbe arendsi
Aubrieta deltoidea
Campanula sp.
Colchicum autumnale
Delphinium cuhorum
Erigeron speciosus

Lwandula angustifuIia
Lupinus polyphyllus
Phlox paniculata
Polemoniumcaeruleum
Salvia nemorosa
Scabiosacaucasica
Tradescantia vir gi niana
Viola altaica
Viola odorata
Veronicalongifulia
Veronica spicata

Inflorire de loamnd
Asteralpinus
Asterdumosus
Asternovae-angliae
Asternovi-belgii

Colchicum autumnale
Dahlia vaiabilis
Phlox paniculata

SPECII FLORICOLE ANUALE 9r BTENALE(*)

Flori albastre- violet

Anemone pulsatilla
Aubrieta dehoidea
Aquilegia hybida
Brunnera macrophylla

Iris punrilu
Iris sibirica
Muscari botryoides
Phlox kaempferi

Crocus vemus
Gentiana sp.
Hyacinthus orientalis
Iris germanica

1. GRUPAREDUPA TALIE
peni la 30 cm
Ageratum mexicanum
Antirhinum majus
Begonia sempe('lorens
Bellis perennis +
Calli st ep hus ch inensis
Celosia cristata
Centaureacyanus
Convolvulustricolor

Chrysantemump arthenium
Diant hus cary ophyllus' Chabaud'
Dianthus barbatus *
Dimorphoteca sp.
Gazania splendens
Godetia amoena
Gomphrena globosa
Helichrysum bracteatum

3t9

I
Inryx iarr.tlxtlxutinu
Lobelia erinus
Lobularia maritima
Myosotis alpestis*
Nigella damascena
Petunia hybida
Phlox drummondi

I'rt rt ulrtut g ruruli.llt trtt

llc.yarlu otlorutu
Silene rosea*
Tagetespatula
Tagetestenuifolia
Verbenax hybrida
Viola wittrokiana*

I I t l k : l tr y s u u b r a c t c u t u n t
llIcirtu,; contntunis
Urcitoure
Ipornaen sp.

2. GRUPAREDUPA CULOAREAFLORILOR

30-60cm
Anchusa capensis*
Antimhinum majus
Arctotis grandis
Aster sinensis
Calendula fficinalis
Campanula medium*
Cheiranthuscheiri *
Clarkia elegans
Cosmosbipinnatus
Delphinium ajacis
Eschschohzia cal fo rn i ca
H eli otrop ium p eruvianum

Impatiens spMatthiola incana

Mirabilis jalapa
Nicotianaaffinis
Petunia hybrida
Salvia splandens
Salviafarinacea
Tageteserecta
Tropaeolummajus
Zinnia elegans
Zinnia haageana

Flori albe
Althaea rosea*
Antinhinum majus
Arctotis grandis
Begonia semperflorens
Bellis perennis E
Callistephuschinensis
Cheiranthuscheiri *
Cosmosbipinnatus
Delphinium ajacis
Gypsophileaelegans
H eliot rop ium arbo rescens

Helianthus annuus
Iatvatera timestris
Malope trifida
Mirabilis jalapa
Nicotiana ffinis
Rudbeckiahina
Zinnia elegans

peste 100 cm
Ahhaea rosea+
Chrysanthemumsp.
Cleomepungens

320

Cosmosbipinnatus
Digitalis purpurea*
Helianthus anuus

LtTvateratrimestris
Lobularia maitima
Lupinus sp.
Matthiola incana
Nicotiana alata
Petunia hybrida
Portulaca grandiflora
Pyrethrum roseum
Verbena x hybrida
Viola x wittrockiana *

Flori galbene

60 - 100 cm
Amaranthus sp.
Callistephuschinensis
Campanula medium *
Chrysanthemumcar i natum
Cleomespinosa
Cosmosbipinnatus
Delphiniunt ajacis
Digitalis purpurea *

I4lhyru.\ t,lot'utus
Phascoluscoccincus
TropaeoLummajus

Althaea rosea*
Antirrhinum majus
Calendula fficinalis
Cheiranthus cheiri a
Chrysanthemum car inatum
Eschschohzia cal ifo rnica

Gaillardia picta
Gazania splendens
Limonium sinuatum
Rudbeckiahirtct
Tagetessp.
Zinnia elegans

Flori roz
Althaea rosea
Alyssum maritimum
Antithinum majus
Begonia sempetJTorens
Bellis perennis 4
Centaure{tmoschata
Clarkia elegans
2l

Arhitccturirpcisdgcrii

Cosmosbipinatus
Dianthus sp.
Helichrysum bracteatum
Impatiens balsamina
Inthyrus odoratus
Matthiola incana
Papaver sp-

321

Pl ox dntmmondii
Petunia hybrida

Verbena hybrida
Flori ropii

Altlnea rosea
Amaranthus caudatus
Antirrhinum majus
Begotziasemperflorens
Celosia cristata
Cosmosbipinatus
Dianthus sp.
Digitalis purpurea *

Helichrysum bracteatum
Impatiensbalsamina
Mirabilis jalapa
Pelargonium zonale
Salvia splendens
Verbenahybrida
Zinnia elegans

Flori albastre- violet

Ageratumhoustonianum
Anchusacapensis
Bellisperennis*
Calli stephus chinensis
Campanulamedium*
Centaureacyanus
Cosmosbipinnatus
Delpltiniumajacis
H eliot ropiunt arborescens

Ipomaea tricolor
lnthyrus odoratus
Limonium sinuatum
Myosotis alpestris *
Petunia hybrida
Phlox drummondii
Verbena x hybrida
Viola x wittrockiana *

P ltysostegia vi r giniana
Tradescantia vi r g iniana

de talie mare (peste0,75- 1,5m)

Eupatorium purpureum
Euphorbia palustis
Gunnera manicata
Iis ochroleuca

de talie mictr (30cm)

Ajuga reptans
Asttlbesimpliciftlia
Iris sibirica
Myosotispalustris

Lysimachianummularia
Poligonumaffine
Primularosea
de talie mijlocie

Acorusgramineus
Astilbe sp.
BergeniacordifuIia
Carexstricta

322

Gentiana asclepiadea
Irts kaempferi
Lythrum salicaria
Luzula sylvatica

Phalarisarundinacea
Rheumpalmatum
Fritillaria meleagris
Osmundaregalis

SPECtrPENTRU SOLI,]RINISIPOASE
Anemonejaponica
Armerid maritima
Aubieta deltoidea
Cheiranthuscheiri
Digitalis purpurea

Euphorbia myrsinites
Oenotherabiennis
Sedumspectabile
Tropaeolum majus

SPECIIFLORICOLE PENTRU SOLURI CALCAROASE

Arabiscaucasica
Campanulacarpatica
cheiri
Cheiranthus
Eschohziacalifurnica
Gypsophilapaniculata

Lobulariamaritima
Lupinusharrwegii
Myosotisalpestris
Potentila atrosanguinea

SPECIIDE SEMruMBRA$I UMBRA

SPECII FLORICOLE PENTRU DIFf,RITE CONDITII Df, MEDIU

SPECIIPENTRUTERENURIUMEDE

Trollius europaeus

Anuale
Begonia sempe(Iorens
Cleomepungens
Delphinium ajacis
Godetia grandiflora
H eI i ot op ium p eruv ianum
Impatiens balsamina
Bienale
Digitalis purpurea
Myosotis alpestris
Oenotherabiennis
Viola x wittrockiana
Perene
Ajuga reptans

Aquilegiax hybrtda
Asterdumosus
Astilbex arend.sii
Astilbe chinensis
Bergeniacordifolia
ruber
Centranthus
Convalaria majalis
Corydalissp.
Dicentta spectabilis
Hosta sp,
Liriope spicata
Mimulus sp,
Physostegia vir giniana
Primulaauricula
Viola odorata
-12 -\

III. PLANTE PENTRU FOLOSINTE SPECIALE

1, SPECII PDNTRUGARDURI VII
SPECtrDE FOIOASECADUCE
0.40m
Berbeisthunbergii'
Atropurpurea
Nana' Potentillafruticosa' Hersii'
Cotoneasteradpressus
Spiraeaalbiflora
:
Deutziagracilis
Spiraeajaponica 'Little Princess'

0,40-1m
Berbeis thunbergii
Berberis thunbergii' ltropurpurea'
Berbeis venuculosa
Berberis wilsoniae
: '
Chaenomel'esjaPonica
Deutzia rosea

Ligustrumvulgare' Lodens
e'
Potentillafruticosa
Rosanitida
Salixpurpurea'Nana'
Spiraeabumalda'AnthonyWaterer'
Symphoricarpossp.
l-2m

Acer campestre
Acer ginnala
Carpinus betulus
Chaenomeleslagenatia
Comus mas
Comus sanguinea
Cotoneasterbullatus
Cotoneaster dieIsianus
Deutzin scabra
F orsythia intermedia'Spectabilis'
Ligustrum ovalifulium
Ligustrum vulgare

Lonicerataturtca
Lonicerarylosteum
Philadelphus coronarius
Physocarpusopulifulius
Ribessanguineum' Atrorubens'
Rosarubiginosa
Rosarugosa
Rosaspinosissima
Spirueaarguta
Spiraeavanhouttei
Symphoricarpos
sp.
peste 2 m

Acer campestre
Acer ginnala
Carpinus betulus
Cornus mas
Comus sanguinea

Corylus avellana
Fagus sylvatica
Forsythia intermedia
Hippophae rhamnoides
Ligustrum ovalifulium

Prunus cerasifera
Prunus spinosa
Syringa vulgaris
Vibumum opulus

LigusrrumvulSaris
I-oniceratatarica
LoniceraryIosteum
Malussargentii
PhiladeIphus coronarius

PENTRUGARDURIVII
SPECIIPERSISTENTE$I SEMIPERSISTENTE
0.40 m
'Nana'
Berberisbuxifulia
Buxussempervirens'suffruticosa'
Innicera pileata

LavandulaangustifuIia
Santolinachamaecyparissus

0y'0-1m
japonicus
Euonymus

Buxussempervirens
Mahoniasp.

Tarus baccata
l-2m
Prunuslaurocerasus
lawsoniana'Alumii'
Chamaecyparis
Taxusbaccata
Thuja occidentalis
Thujaoccidentalis'Fastigiata'
ThujaPlicata

Berberisjulianae
Berberisgagnepainii
Buxussempervirensarborescens
Ilex aquifolium
Ligustrumvulgare'Atrovirens'
Pyracanthasp.

Peste2 m
'Atrovirens'
Ligustrumvulgare
lawsoniana'Alumii'
Chamaecyparis
Cupressocyparisleylandii
Piceaabies
menziesiicaesia
Pseu.dotsuga

Taxusbaccata
Thuiaoccidentalis
Thuiaoccidentalis'FastiSiata'
ThujaPlicata

GARDURI LIBERE INFLORITE

japonica
Chaenomeles
Chaenomeleslagenaria
Coto neaster die Isianus
Cot oneaster franc hetii
r multiflorus
Colonaaste

Deutziasp.
Forsythiaintermedia
Hibiscussyriacus
Malussargentii
Philadelphuscoronarius

Potentilla fruticosa
Prunus padus
Pyracantha sp.

SPECIIPENTRUGARDURIVII MPENETRABILE (cu spini)

Berbeisjulianae
Berbeis thunbergii
Chaenomeles
sp.
Crataegusmonogyna
Elaeagnusangustifulia
Gleditsia triacanthos
Hippophaerhamnoides

Malussargentii
Prunusspinosa
Pyracanthasp.
Rhamnuscathartica
Robiniapseudacacia
Rosacanina
Rosarubiginosa

2. SPECII PENTRU PERDELE DE PROTECTIE

Arbori foiogi
,,
Acercampesfte
,
Acer tataicum
Carpinus betulus
Crataegus monogyna
Populus sp.
Prunus cerasifera
Prunus mahaleb
Prunus serotina
Robinia pseudacacia
Arbugti foiogi
Amorphafruticosa
Caragana arborescens
Comus mas
Comus sanguinea
Corylus avellana

Elaeagnusangustifulia
Euonynuseuropaeus
Hippophaerhamnoides
Ligustrumvulgare
Loniceratataica
Innicera ryIosteum
Prunusspinosa
Rhamnuscatharticus
Rhamnusfrangula
Rosacanina
Sambucusnigra
Symphoicarpossp.
Conifere
Pinusnigra
Pinussylvestis

3. PLANTE FLORICOLE PENTRU MOZAICURI

Allemantheraamoena
Coleusblumei
Echeveriasecunda
Gnaphaliumlanatum
Iresine lindenii

4, SPECII PENTRU IIOCAIIII

Spiraea sp.
Syringa sp.

Pyr ethrump arthenifuIi um

Seneciobicolor
Santolinachamae
cWarissus
Santolinaviidis
Sedumspuium

Speciifloricole
Anualey'bienalex
Aster
Cheiranthuscheiri*
Convolvulustricolor
Eschscholt zia califu rnic a

Lobulariamaritima
Phlox drummondii
Portulacagrandiflora
Saintvitalia Procumbens

Perene
Acaena buchananii
Aconitum tauricum
Achillea millefolium
Adonis vemalis
Ajuga rePtans
Alyssum repens
Arabis alpina
Armeria alpina
Aubrieta deltoidea
Aster alpinus
Aquilegia alpina
Biscutella laevigata
Campanulacarpatica
Campanula cochleaifo lia
Cerastiumtomentosum
Carlina acaulis
Dryas octopetala
Dianthus glacialis ssP.gelidus
Dianthus deltoides
Dianthus petraeus
Euphorbia cYParissias

GentianasP.
e
canadens
Helianthemum
IberissemPervirens
alPinum
LeontoPodium
Lisimachianumularia
sP.
LithosPermum
Saginasubulata
Safifraga aizoon
Sedumacre, Sedumrosea
tectorum
SemPen)iYum
Phloxsubulata
PrimulasP.
Pulsatillaalpina
Thymussp,
AIIiumsP.
ColchicumsP.
CrocussP.
Galanthusnivalis
sP.
Narcissus
OrnithogalumsP.
Scillabifulia
Tulipa sP.
Speciilemnoase

Calluna vulgaris
Daphne mezereum
Erica sp.
Ribes nigrum
Ribes aureum
Salix retusa
Salb(reticulata
Genisla sP.

lawsoniana'Elwoodi i'
Chamaecyparis
pisifera' Boulevartl'
Chamaecyparis
Cryptomeria
i aPonica'Globosa'
RePandens'
Juniperuscommunis'
Piceaabies'Nidifurmis'
Pinusmugo
Pinusmugo 'Mughus'
Taxusbaccata'RePandens'

32'1

5. PLANTE ACVATICE SI DE MALURI UMI,DE

Acoruscalamus
A lismap lantago-aquati ca
Butomusumbellatus
Calthapalustris
Iris kaempfei
Iris pseudacorus
Juncuseffusus
Lythrumsalicaria
Menthaaquatica

Menyanthestrfoliata
Myosotispalustris
Nymphaea alba
Nuphar luteum
Phalais arundinacea
Ranunculuslingua
Sagitaria sagittdolia
Trollius europaeus
Typha minima

6. SPECII LEMNOASE $I ERBACEE UTILIZATE

CA INLOCUITORI DE GAZON
Epimediumx rubrum
Epimediumx versicolor'Sulphureum'
Euonymusfo rtune i va r. radi cans
Hedera helix
Hypericum calycinum
Pachysandra terminali s
Vinca minor
Vinca major
Acaena buchananii

Ajuga reptans
Azorella trifurcata
Cerastiumtomentosum
Galium odoratum
Glechomahederacea
lnmium maculatum'Album'
Lithospermum
dffisum
Lit hospermuntpurpureo -caeruleum
Veronicafilifurmis

F-oto1

Vilu intpintului Hutltitn (tlupd Pi::oni F 1999)

I,irlo 5
FltLt 3

SLttui din lturtrtl Ytttn l ing litrn ldulti llt;itt O.. lt)t)9)

(;t'tilinu ututi l(tltl)l1ti(tl)o1t?a.

Foto 7 - Grddirttt din tarttplul Dui.rei-itt tilt Kare Stntsuiltrridti)

Foto 9

Gftirlint din K\oto (dupti NitschkeG.,2003)

l-ol(t lI

Mi]tilturu nuuttclt!i I.tr.jiintr,tut ytrt jultrntc: (tlultti Nitstltli( G.,200J)

Ibto 13

Villa d Esre - orgu de opti (tlupd Pi:.z.oniF, l99c))

Foto I5

Villo (iontberura
Foto 17 'lvtlt

llellu

r|"l;t;r, t

r --'.|I!r

Iroto 2l

I'oto I9 - futt'(ul Vtux l?-Vi(d1 e, vedtre ueriund (tlup.i B(i

G'' 1999)

PuntrI Vcrvillcs. \'c(!ctc tt(t-id ti. l)i(lur.i

o\
!*

Fuo

F'on 27

(;tridinil( HttDll)tt)ttCrttrtl, t'trltrt rtcrittttti

2()

(it,tiittilL 1.,,tit,ttti,t..\l'ttttit rrlut'tr l'; .t''ti l:.. ltt'tt)'

I"oto.l-l
Fdo -ll

I'Ltitul .\tttrrlrctul. An3litt (tlu1tti I'i:-otti F, 1999)

Grtitlitru LIc Rurlc ll,ltt.r (Bto-iIiu)

liolo 37

lonnc dc reliclittr

tt grLiLlirttitnrtdtrttri

Foto 39

Vederecdtrc parterul deniwl.tt tlin Grdtlina Bottuticti, BucLrresti

Foto 11

Put'ctl Romanes.Lt,Craiova

Foto 15
43

Grott ditt PurLul Cuntl tu ,,Giguttii

'

lui Ptu iuret ti Stork inrutlrinl

o nintlii Ltrlcutir

A';tt tIe untlrt:ilie

din GrtiLlirtu Cisni.qiu

Foto 49 - Pergole d.in insuLa trandafrilor

Foto 47 - Vedereaeriand a parcului Herdstriiu in prezent

Parcul Herdstrdu

Foto 53

Foto 5l

Vcfure tcti(ut(i tt Puntlri Titrctcn.rlui,Btrur(ii

h:isoj ditt I'trrtrrl Tinercltrltti Bu(ut(lli

Foto 55 - Peisuj din Parcul Titan, BucLlresti

Foto 57

Peisuj noturul (cltqtti.lenkin.vM.2., 1998)

(9()61 ' lt DploH

ltitlds

19 qtoi

)P t^.ttl)u! !)1D1.!ltttPttt
t-)ltll,)l)tlsltl1rt)(! ).tDttt.tt)lrttt).tl
!)lut)ttl )tlD/\

6-c ot

L'olo 65

I ' l t t o 6 J - ( ' t t i t l i t t , t - t t t t t . \ , 1t t t t t t t t i I tI tI t t t I t t I t I I I I t J t t ! ) d l l t 1 1 , r ' .t 1 . . l ( ) a ' \ t

(inilinit

lc au,ptri;

1tcRotkelallcr Centre Nat York (dupti I'o.\lt)tt ll

l')t)lt

Ibtn 67

(irlulhti tlc lL(.op(tit

le unui restaunt t (dLlltti Lttnrt

fl., l99l)
[\tto 69

Pttrc LrltolitiottuI itt Keukcttlul, Olarkr

Foto 7l

Artnonit ti (ottttu.\t in (1) tpt):ititt l)lltnt(tiilor

I oto 73

I'itlo 72

R(l

tii d( aj.ntoni. \i (ontkt.\t (platturi oi:otrtulc t,t,rtirtrh,,

(l()ttt'ttl(,

I l i , t , r k l u t u i t t . t' i t t n t l ' r , t

Foto 77

I'itto 75 'AtltLtl ul irtroluttii

tuilrr pc Tunti

Ah,i ,:ttiulr un lelett (u llutttLinkli( (.luPd Loxton H.' 1991)

Foto 8l

lroto 79

C($cd.ld Pe o P(ttltatcLt(nrccanrcnle de lespeai((lul'd JettkinsM Z" l99ll)

Peisti cleiurnti

5r

u3 E
T t1:.rj

llJi

lroto 85

Foto 83

Coktrit d( todnlttit (dLtp.iltcrcn M.. 1999)

I,i o lll

( ttlori itt sr'--ottrlrt'r't'

Masiv orllogen d? trht!\ti

lr)ird?u t nlnutt?i )

.tDnlo\').toqlv

68 otol

'g3 .tapL4tg ''Z'O uatsroJpdnp)

fu66J
ap nlqnp luaLuDlullv l8 otol
(LltLlaB);irnqLtaoyDLlJ mlnPbDJ ln:).tDtlu1 t-rttt1.to

N
!-l

,i

a
\]
t

,s

*J

j-

I
it
e\

->-

o\

s
::
*

li'k'

I"oto 99

lll l

l't,t,/i

tj u lit,

Lt

(;t.idiui tl: plttttte untnttttitt

llrtpri .lLttl,in: t\l.7:..,l()9E)

1t$r'r'7fi
'.td,.its-7"

w;

Irolo 100 Gftidinu d( l(guut? l t.al;teltrlti Vi!lundn.

, , l t t l r tl , l u t , r , , t t r , , t tl t . l , t l t t \ t / t
T. l,^t-l

Foto 109 - Alae din plirciirtllute de beto ((luPi SteretlsD ' 20Ol)

F'oto 107 - Alae pultttti tu tdrcinild (tlupti StevensD , 2001)

A - plan

Foto 112 - Treptedintr-un singur bloc

de piatrti tdiatd (tlupd StevensD., 2001)

tlti I tt [(\l't'.1
Foto I lJ - Scdro ll
(dupci
Stevens l)., 2(.)0| )
tle piatrd

B - profr.l

hl"$

C - vedere

(ttlntt(tt ( t! \\'t!(lttlt?

I'ittu I IJ

.\'rtt,t ttt\ltttt I tt lltl't( tlitt l'ttttttitll

I'itlo Il5

,\atrti

itrttt\lit tlitt lrt'ltitl

I"oto l l 8

Fttlo 116

Portcr dt apri tlin pattul Lrntt'Iului Blenlrcint, Attgliu (tlupti pi:-oni E, t999)

Iltr.itt nt\ti( t u.li)t ntd nt(rl(,t rlti ldt!l)d St(rut

t).. 2ot) l t

.!

:t

s
n
;i

\]

Fotu Il6

Iioto

l)1

,\tlti | )() | | - t I I t t | ) ri I t'

l J t r t t t, t r l L t ' i t t r t t t

5r.

I.i,k, 128

Pl n t!r

nicri \i

)t)t)tl