Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasa A Xii A Caiet Practica - Final
Clasa A Xii A Caiet Practica - Final
MODULULE
1. MANAGEMENTUL CALITII
2. UTILIZAREA CALCULATORULUI IN CONTABILITATE
3. STATISTICA SI ANALIZA ECONOMICA
Centralizatorul disciplinelor/modulelor
Instruire practica -comasata2013-2014
Clasa a XII-a
MODUL
Nr. saptamani
Nr.zil
e
1. U.C.C
1
Nr.not
e
1
Nr.zil
e
2
Nr.not
e
Nr.zil
e
3
Nr.not
e
Nr.zil
e
4
Nr.not
e
Prof.coord.
2. Managementul
calitatii
Prof.coord.
3. Statistica
Prof.coord.
Uniti de
competene
Competente specifice
Planificarea calitii
produselor i serviciilor
C1.Realizeaz
planificarea
calitii
proceselor i a
produselor/
serviciilor
C2.
Monitorizeaz
calitatea
proceselor i a
produselor/
serviciilor
Monitorizarea calitii
proceselor i a produselor /
serviciilor
Supravegherea proceselor: activiti,
flux tehnologic, ciclul de via a
produsului/serviciului;
mbuntirea calitii
proceselor i a
produselor/serviciilor
Analizarea datelor despre
desfurarea proceselor i despre
calitatea produselor/ serviciilor: pe
baza datelor din analiza personal i
a informaiilor suplimentare obinute
de la angajai i clieni, prin
comunicare deschis i munc n
echip, pentru identificarea
punctelor tari i a punctelor slabe.
C3.
Rezolvarea problemelor
mbuntete
identificate:
calitatea
Probleme: neconformiti,
proceselor i a
reclamaii, insatisfacia clientului,
produselor/servic deficiene ale materiilor prime
iilor
folosite, ale procesului de realizare
a produselor, ale atitudinii sau
competenelor profesionale ale
lucrtorilor.
Rezolvare: remedierea defectelor
produselor, dac este posibil;
compensarea nemulumirilor
clienilor, mbuntirea procesului,
perfecionare a personalului
Stabilirea obiectivelor pentru
mbuntirea calitii: realiste,
msurabile, adaptate cu obiectivele
generale ale ntreprinderii.
UC
24
calculatorului
contabilitate
Utilizarea
n
60 ore
C1 Aplica
strategii de
mbuntire a
activitii la locul
de munc prin
utilizarea softului
specializat
Aplicarea strategiilor de
mbuntire a activitii la locul de
munc prin utilizarea softului
specializat
identificarea tipurilor de softuri
specializate necesare locului de
munc - pentru gestiunea mijloacelor
fixe,pentru gestiunea stocurilor,
clieni, furnizori calculul
salariilor,eviden ncasri i pli
pentru obinerea registrului de cas
Evaluarea softurilor identificate avantaje /dezavantaje, pre, timp de
operare, viteza de lucru, calitatea
informaiilor rezultate, accesibilitatea
softului.
C2 Analizeaz
structura
softului
Datele elementare i
sistematizarea lor
60 ore
C1.
elementare
Distribuii
C2. Analizeaz
distribuii
Calcularea
indicatorilor
tendinei centrale: media, mediana,
modulul
Caracterizarea distribuiei
rezultate: structur, omogenitate,
form
Interpretarea rezultatelor
obinute: prin comparaie:
simetrie, asimetrie, omogenitate,
eterogenitate
Reprezentarea grafic a
distribuiei rezultate: histograma,
poligonul frecvenelor, curbele
cumulative ale frecvenelor,
dreptunghiul si cercul de
structura
Dinamica fenomenelor
economice
C3. Determin
dinamica
fenomenelor
economice
Calcularea
i interpretarea
indicatorilor seriilor dinamice: absolui,
relativi i medii
Reprezentarea grafic a seriilor
dinamice: diagrama prin coloane,
benzi, cronograma
Calcularea indicilor individuali i
de grup cu ajutorul echipamentului de
specialitate: indicii volumului fizic,
indicii preului, indicii valorii
Interpretarea indicilor individuali
i de grup: verificarea relaiilor care
exista ntre indici i ntre modificrile
absolute
C4. Analizeaz
indicatorii
economici de la
nivelul agentului
economic
Calcularea indicatorilor
economici la nivelul agentului
economic: ai potenialului intern, ai
cheltuielilor i indicatori valorici de
rezultate
Interpretarea indicatorilor
calculai: caracterizarea structurii
i a dinamicii,extrapolarea
trendului
Reprezentarea grafic a
indicatorilor calculai: histograma,
poligonul frecvenelor, curbele
cumulative ale frecvenelor,
dreptunghiul i cercul de structur
FISA DE PREZENT
FIA DE PREZEN
S1/Data:
Nr ore
Semnt
Interv
de
Semnt
ura
alul pregtir
ura
tutorelu
orar
e
elevului
i
practic
08.00- 6 ore
14.00
Luni
08.00- 6 ore
14.00
08.00- 6 ore
14.00
08.00- 6 ore
14.00
Datele elementare i
sistematizarea lor
Identificarea surselor de date
statistice:
anuare
statistice,
reviste, brouri,documente de
eviden,experiena proprie, a
grupului de prieteni sau cunoscui
Joi
6 ore
Evaluarea modului de
indeplinire a sarcinilor .
Test de verificare.
Vineri
S2/Data:
Mari
Miecuri
Activitatea
Intervalul
orar
Nr ore de
pregtire
practic
Semntura Semntura
elevului
tutorelui
Activitatea
08.00- 6 ore
14.00
Luni
Mari
08.00- 6 ore
14.00
08.00- 6 ore
14.00
Miecuri
Joi
Vineri
S3/Data:
08.00- 6 ore
14.00
08.00- 6 ore
14.00
Intervalul
orar
Nr ore de
pregtire
practic
08.00- 6 ore
14.00
Centralizarea datelor
elementare: simpl sau pe grupe
Semntura Semntura
elevului
tutorelui
Activitatea
Monitorizarea calitii
proceselor i a produselor /
serviciilor
Supravegherea proceselor: activiti,
Luni
08.00- 6 ore
14.00
Mari
08.00- 6 ore
14.00
Calcularea
indicatorilor
tendinei
centrale:
media,
mediana, modulul
Caracterizarea
distribuiei rezultate:
structur, omogenitate, form
Miecuri
Joi
Vineri
S4/Data:
Luni
Interpretarea rezultatelor
obinute: prin comparaie:
simetrie, asimetrie, omogenitate,
eterogenitate
Reprezentarea grafic a
distribuiei rezultate: histograma,
poligonul frecvenelor, curbele
cumulative ale frecvenelor,
dreptunghiul si cercul de structura
Evaluarea modului de indeplinire
a sarcinilor .Test de verificare
08.00- 6 ore
14.00
08.00- 6 ore
14.00
Intervalul
orar
Nr ore de
pregtire
practic
08.00- 6 ore
14.00
Semntura Semntura
elevului
tutorelui
Activitatea
mbuntirea calitii
proceselor i a
produselor/serviciilor
Analizarea datelor despre
desfurarea proceselor i despre
calitatea produselor/ serviciilor: pe
baza datelor din analiza personal
i a informaiilor suplimentare
obinute de la angajai i clieni,
prin comunicare deschis i
munc n echip, pentru
Implementarea softul
specializat la locul de munc
pregtirea documentelor ce
urmeaz a fi prelucrate - sortarea
pe categorii de evenimente i
tranzacii i perioade de
nregistrare,
Mari
08.00- 6 ore
14.00
Miecuri
08.00- 6 ore
14.00
Dinamica fenomenelor
economice
Joi
Vineri
S5/Data:
Luni
08.00- 6 ore
14.00
Intervalul
orar
Nr ore de
pregtire
practic
08.00- 6 ore
14.00
Calcularea i interpretarea
indicatorilor seriilor dinamice:
absolui, relativi i medii
Reprezentarea grafic a
seriilor dinamice: diagrama prin
coloane, benzi, cronograma
Calcularea indicilor
individuali i de grup cu ajutorul
echipamentului de specialitate:
indicii volumului fizic, indicii
preului, indicii valorii
Interpretarea indicilor
individuali i de grup: verificarea
relaiilor care exista ntre indici i
ntre modificrile absolute
Semntura Semntura
elevului
tutorelui
Activitatea
Rezolvarea problemelor
identificate:
Probleme: neconformiti,
10
reclamaii, insatisfacia
clientului, deficiene ale
materiilor prime folosite, ale
procesului de realizare a
produselor, ale atitudinii sau
competenelor profesionale ale
lucrtorilor.
Rezolvare: remedierea
defectelor produselor, dac este
posibil; compensarea
nemulumirilor clienilor,
mbuntirea procesului,
perfecionare a personalului
Stabilirea obiectivelor pentru
mbuntirea calitii: realiste,
msurabile, adaptate cu
obiectivele generale ale
ntreprinderii.
Mari
Miecuri
08.00- 6 ore
14.00
08.00- 6 ore
14.00
08.00- 6 ore
14.00
Implementarea softul
specializat la locul de munc
evaluarea performantelor - n
funcie de calitatea informaiilor i
a situaiilor finale obinute
Indicatori economici la
nivelul agentului economic
Calcularea indicatorilor economici la
nivelul agentului economic: ai
potenialului intern, ai cheltuielilor i
indicatori valorici de rezultate
Joi
Vineri
08.00- 6 ore
14.00
Interpretarea indicatorilor
calculai: caracterizarea structurii
i a dinamicii, extrapolarea
trendului
Reprezentarea grafic a
indicatorilor calculai: histograma,
poligonul frecvenelor, curbele
cumulative ale frecvenelor,
dreptunghiul i cercul de structur
Evaluarea modului de indeplinire
a sarcinilor .Test de verificare
11
1. MANAGEMENTUL CALITATII
CUPRINS
I. Planificarea calitii produselor i serviciilor
a. Definirea nivelului de calitate acceptat
b. Stabilirea resurselor necesare
c. Elaborarea planului de obtinere a calitatii proceselor si produselor/serviciilor
II. Monitorizarea calitii proceselor i a produselor/serviciilor
a. Supravegherea proceselor
b. Prevenirea aparitiei defectelor
c. Analizarea calitatii proceselor si produselor/serviciilor
d.Probe de evaluare
III. mbuntirea calitii proceselor i a produselor/serviciilor
a. Analizarea datelor despre desfasurarea proceselor si despre calitatea produselor/serviciilor
b. Rezolvarea problemelor identificate
c. Stabilirea obiectivelor pentru imbunatatirea calitatii
d.Probe de evaluare/Certificarea competentelor profesionale nivel 3
12
13
1.
Care sunt principalele activiti relevante pentru modulul de practic pe care le-ai observat sau leai desfurat?
- analiza datelor despre calitatea produselor i serviciilor;
- identificarea defectelor produselor/serviciilor;
- rezolvarea reclamaiilor consumatorilor;
14
4.
Studiu de caz
Firma Mocasinul SRL activeaz pe piaa de nclminte locala i are ca obiect de activitate
producerea i comercializarea de incalminte pentru femei i brbai. Materia prim folosit este pielea de
bovine, de bun calitate, de la productori interni i externi. Practic preuri mari, n comparaie cu cele
medii, existente pe pia din restul judeului. n oras, mai sunt i ali ageni economici, care produc i
comercializeaz nclminte. Cererea de nclminte este mare, ca urmare a creterii puterii de
cumprare a populaiei. Managementul este asigurat, de 3 sptmni, de o echip tnr, cu pregtire de
specialitate i bune competene de conducere. Firma nu dispune de un designer specializat, cu deschidere
la nou. Reeaua de distribuie este limitat (desfacerea se realizeaz, n principal, la magazinul firmei), iar
publicitatea se realizeaz intr-un ziar local. Peste dou luni, firma i-a propus s deschid un nou magazin
de nclminte. Pentru aceasta, i-a fcut publicitate n ultima lun, prin toate canalele media din zon.
ntr-o ultim Hotrre a Guvernului, s-a decis sprijinirea productorilor de nclminte, prin reducerea
taxelor n cazul importurilor de piei brute.
Realizai o analiz SWOT a firmei Mocasinul S.R.L., completnd urmtorul tabel:
15
Puncte tari
Puncte slabe
Oportuniti
Ameninri
Fisa de lucru
Avnd ca model fisa de documentare privind analiza SWOT ( anexa 3) a unei uniti de alimentaie,
realizai propria voastr analiza n cadrul unitatii n care va efectuai practica.
18
ANEXE
Anexa 1
FIA DE DOCUMENTARE
Realizarea unei oferte competitive a unui agent economic
Diferenierea ofertei prin:
produse
servicii
imagine
19
competena personalului
poziionarea ofertei
Produsul:
Componente: corporale, acorporale
Comunicaii n legatur cu produsul
Imaginea produsului
Preul:
Modaliti de stabilire
Politica de pre
Preuri promoionale
Calitatea:
Managementul calitii totale
Performana calitativ
Legtura dintre calitate i profitabilitate
Raportul pre/calitate
Diversitatea sortimental:
Asortimentul de produse: lrgimea, profunzimea
Alegerea strategiei de difereniere a ofertei, din punct de vedere al diversitii
Modaliti de prezentare i informare:
Numele produsului
Marca
Eticheta
Ambalajul
Documentele nsoitoare
Comportamentul personalului:
Competen
Curtoazie
Credibilitate
Seriozitate
Receptivitate
Comunicare
Aplicarea strategiilor adecvate mediului concurenial
Etapele planificrii strategice:
Planul de marketing:
20
Reduceri de pre
Demonstraii i degustri
Jocuri i concursuri
Premii
Publicitatea la locul vnzrii
Merchandising-ul
Cadouri promoionale
Mostre
Relaii publice:
Relaii cu cei care constituie publicul intern i extern al ntreprinderii
Realizarea i pstrarea unor relaii favorabile cu publicul
Calitatea, starea i evoluia acestor relaii
Promovarea prin forele de vnzare:
Vnzrile personale (directe)
Participarea la trguri i expoziii:
Anexa 2
Fisa de documentare
GLOSAR DE TERMENI
Termenii utilizati sunt conform standardului SR EN ISO 9000/ 2000
21
Calitate
22
Audit
Auditor
Anexa 3
Fisa de documentare
experiena);
- Salarii mici;
(beneficii mari);
- Reputaia unitatii;
- Calitateaproduselor.
Opportunities (oportuniti)
Treats (ameninri)
zona;
instituii.
23
Puncte tari
-
Puncte slabe
avantaje fa de concureni;
preurile practicate;
strategii neclare.
Ameninri
schimbri demografice;
recesiune ecnomic;
Anexa 4
TEST/solutii corecte
1c 2a 3c 4a 5b 6a 7a 8b 9a 10b 11c 12b 13a 14c 15a 16a 17a 18c 19b 20b
24
Sistemele informatice de contabilitatea sunt cele mai vechi si mai raspandite sisteme informatice din
domeniul afacerilor. Ele inregistreaza si raporteaza tranzactiile in afaceri si alte evenimente economice.
Sistemele informatice de contabilitatea se bazeaza pe conceptul de partida dubla vechi de sute de ani, sau
pe un concept mai recent profit / pierdere. Sistemele contabile bazate pe calculator inregistreaza si
raporteaza fluxul de fonduri de-a lungul istoriei unei organizatii si produce acte financiare ca balante,
declaratii de venit si altele. Astfel de sisteme produc estimari ale conditiilor viitoare ca proiecte financiare,
repartizarea bugetului. Performantele financiare ale unei firme se masoara dupa alte astfel de estimari
contabile. In figura de mai jos sunt descrise relatiile dintre cele mai importante sisteme informatice de
contabilitate computerizate atat de firmele mici cat si de cele mari.
Noiuni introductive
CALCULATOR:
1. Un computer, numit i calculator, calculator electronic sau ordinator, este o
main de prelucrat date i informaii conform unei liste de instruciuni numit program.
2. Calculator de buzunar = calculator de dimensiuni foarte mici, destinat publicului larg
pentru efectuarea unei game de probleme matematice limitate; (impr.) minicalculator.
3. Tabel care cuprinde rezultatele unor calcule, folosit pentru simplificarea operaiilor; carte,
brour care cuprinde asemenea tabele.
Main sau instalaie cu care se efectueaz automat operaii matematice i logice. Computerele
actuale nu sunt doar maini de prelucrat informaii, ci i dispozitive care faciliteaz comunicarea
respectivelor informaii ntre doi sau mai muli utilizatori, de exemplu sub form de numere, text, imagini,
sunet i video
25
Multe dintre pachetele soft de contabilitate sunt valabile pentru aceste operatii. Sa recapitulam pe
scurt cum cateva dintre aceste sisteme sprijina operatiile si managementul afacerii unei firme. In figura de
mai jos sunt enumerate sase dintre cele mai importante sisteme informatice de contabilitate.
26
Procesarea comenzilor. Procesasrea comenzilor este un important sistem de procesare a tranzactiilor, care
colecteaza si prelucreaza comenzile clientilor, produce facturi si date necesare analizarii vanzarilor si
gestiunii stocurilor. In multe firme se pastreaza datele clientului pana cand marfa este livrata
Gestiunea stocurilor. Sistemul de gestiune a stocurilor prelucreaza date care reflecta schimbarile
cantitativeale produselor aflate pe stoc. Odata cu primirea comenzii de la client sistemul procesare a
comenzilor o prelucreaza si transmite datele cartre acest sistem care produce avizele de insotire a
marfurilor. De asemenea realizeaza schimbarile de stoc, furnizeaza date pentru reaprovizionare, si multe
alte rapoarte referitoare la stocuri.
Contabilitatea incasarilor. Aceste sisteme pastreaza inregistrarile referitoare sumele datorate de clienti si
furnizeaza lunar situatia platilor si a creditelor.Furnizeaza managerilor rapoarte care ii ajuta sa contoleze
cantitatea creditelor si suma de bani datorata. Aceasta activitate ajuta la maximizarea creditelor profitabile
si minimizarea debitelor neeficiente.
Contabilitatea platilor.Inregistreaza cumpararile, sumele datorate furnizorilor, platile catre furnizori si
produce rapoarte despre lichiditati. Aceasta activitate ajuta la pastrarea unor relatii bune cu furnizorii
asigurand un statut de bun platnic care poate face ca firma sa beneficieze de discounturi datorita efectuarii
platilor la termen .
Salarizare. Inregistreaza munca prestata de angajati, compensatii, concedii si produce state de plata si alte
rapoarte pentru conucere si agentii guvernamentale referitoare la castiguri, taxe si alte deduceri.
Registru general. Sintetizeaza datele primite de la sistemele de plati, incasari, salarizare si toate celelalte
sisteme contabile. La sfarsitul fiecarei perioade contabile se inchid cartea mare a afacerii, si se produc
balantele, jurnalele si alte acte contabile mult mai bune si mai ieftine decat daca ele ar fi realizate manual.
II. Analizarea structurii softului
instruirea privind utilizarea softului - consultarea ghidului de utilizare a softului
identificarea structurii softului: - meniuri, ferestre, iconuri
accesarea meniurilor, ferestrelor, iconurilor - direct de la tastatur sau din bara de unelte pentru a
vizualiza modul de prezentare a programului.
III. Implementarea softului specializat la locul de munc
27
28
2. SAGA C. este o solutie care permite informatizarea activitatii contabile pentru firme mici si mijlocii,
cabinete de contabilitate sau contabili independenti.
Contine:
1) Contabilitate financiara (fise de cont, balante, registrul jurnal, registrul inventar, bilant cu
generarea fisierelor pentru raportare, calcul impozit pe profit, declaratiile 100,101,392,094),
Imobilizari
2) Clienti / Furnizori (situatii facturi, scadentar, situatie avize de expeditie, jurnale, declaratiile 300,
301, 390, 394).
3) Casa (lei, valuta) / Banca (lei, valuta) / Deconturi.
4) Salarii (cu generarea declaratiilor n format electronic si a registrului de evidenta, plata pe card).
5) Productie (inclusiv pe baza de retetar si/sau comenzi).
6) Operatii interne cu stocuri (bonuri de consum, bonuri de predare/primire, transferuri, inventariere).
Suport pentru operatiuni in valuta (intrari, iesiri, calcul diferente de curs).
7) Urmarire pe centre de profit, situatii grafice.
8) Suport pentru legatura cu case de marcat in regim printer fiscal (Datecs, Euro, Elka, Eltrade,
Optimus, Samsung, Daisy, CHD).
Avantaje:
Nr.crt. Soft:
Caracteristici:
1.
pCont
29
winMentor
Pachet integrat de aplicatii de gestiune si contabilitate: contari
automate, lucru cu unitati aflate la distanta, gestiune de stocuri, de
parteneri, comerciala, gestiunea resurselor umane, analiza
economica, legatura cu case de marcat, cantare electronice,
cititoare de cod cu bare, cu aplicatii Pocket PC, baze de date
integrate, raportari complexe. Recomandat de CECCAR din 2004
3.
My soft
Solutii integrate pentru societati comerciale, agentii de turism,
ONG-uri :
MyConta - Contabilitate generala MyGest - Gestiune comerciala
MySal - Evidenta salariati si calcul salarii
MyImo - Evidenta imobilizari
MyGestTM - Agentii de turism
4.
EUROGENIUS
Sistem de gestiune - facturare si contabilitate utilizabil de catre
orice agent economic. Nivelul de cunostinte informatice necesar
celui care opereaza este minim, programul fiind usor de utilizat
datorita interfetei simple, accesibila si cu mouse-ul, prin machete
prestabilite bazate pe selectie din meniuri, a mesajelor de
avertisment sau de eroare, a help-ului apelabil prin tasta F1 din
orice punct al programului.
5.
ClassoftSQL ERP
Dezvoltata pe SQL SERVER 2005/2008 pentru :
- interconectare online internet
- magazine coduri de bare (cntare digitale)
- depozite, productie
- servire auto
- restaurante
- distributie SFA online, mini-laptop sau Palm
- stocuri, note contabile, retetare online
- balante contabile, fise terti, jurnale TVA intracomunitare
- grafice si centralizatoarei complexe
- declaratia 394,390,reevaluare lunara sold valute
Conine manual si video tutorial.
30
31
Utilizarea diagramelor:
Simplificai diagramele pentru a le pstra lizibile.
Separai diagramele complexe ntr-o serie de diapozitive.
Animaii/ Tranziii:
Utilizai tranziii simple de tipul "fly in" care nu distrag atenia de la informaia prezentat.
Folosii aceeai tranziie pentru mai multe diapozitive, pentru a acorda prezentrii senzaia de
unitate.
Dac un diapozitiv este mai important, atunci folosii o alt tranziie care s-l scoat n eviden,
dar nu folosii efecte diferite pentru fiecare diapozitiv n parte.
Folosii efecte speciale, atta vreme ct ele accentueaz ideile i nu creeaz mai mult confuzie.
Audio:
Nu utilizai muzic ea distrage atenia de cele mai multe ori.
Utilizai elementele audio subtil, atrgnd atenia publicului asupra diapozitivelor cele mai
importante.
NU REPETAI CUVANT CU CUVANT CONINUTULUI UNUI DIAPOZITIV N TIMPUL
PREZENTRII! Discursul trebuie s vin n completarea celor afiate pe ecran. Un diapozitiv trebuie s
conin informaiile de baz, eseniale, cu care trebuie s rmn publicul dup ce se termin prezentarea!
Nu stric s apar numrul diapozitivului n josul paginii (ex.: "3 din 15"), care s indice la ce diapozitiv
s-a ajuns i ct mai e pn la sfrit, asta pentru publicul care vrea s tie ct dureaz prezentarea.
La sfritul prezentrii facei o recapitulare a celor mai importante idei.
2.
Nr.
Simbol
Denuimire cont
Suma
32
crt
cont
1.
1012
2.
1068
Alte rezerve
1.000
3.
121
Rezultatul exerciiului(profit)
1.600
4.
2131
Utilaje
5.
303
2.000
6.
371
Mrfuri
7.000
7.
401
Furnizori
6.800
8.
4111
Clieni
3.000
9.
441
Impozit pe profit
10.
4423
TVA de plat
11
5121
31.500
12.
5191
23.000
13
541
Acreditive
1.800
14.
5311
Casa n lei
3.537
25.000
10.000
320
1.117
33
- CFS 0,5 %
8. Se achit cu ordin de plata nr.2 din 13.01.2012 contribuiile ctre bugetul asigurrilor de stat;
9. Achitarea drepturilor salariale personalului pe card;
10. Societatea pltete un avans furnizorului n vederea achiziiei de materii prime n valoare de 3.000
lei, conform ordinului de plat nr.5 din 17.01.2012 i a extrasului de cont nr.8 din 17.01.2012;
11. Societatea achiziioneaz de la furnizori materii prime n valoare de 5.000 lei plus TVA 24%,
conform facturii nr.24 din data de 18.01.2012;
12. Societatea regularizeaz avansul pltit, diferena de datorie achitnd-o printr-un efect comercial;
13. Se pltete din cont contravaloarea efectului, conform extrasului de cont nr.6 din 19.01.2012;
14. Societatea vinde marf conform facturii nr.31 din data de 21.01.2012, pre de vnzare 12.000,
TVA 24%;
15. Se ncaseaz creana pentru mrfurile vndute n contul curent , conform extras de cont nr. 7. din
data de 22.01.2012;
16. Societatea ramburseaz rata scadent la creditul pe termen scurt n valoare de 5.000 lei;
17. Societatea pltete n numerar , conform chitanei nr.2 din data de 23.01.2012 contravaloarea
facturii privind consumul de energie electric;
18. Societatea pltete conform ordin de plat nr. 33 din 25.01.2012 , TVA de plat aferente lunii
precedente;
19. Societatea descarc gesitiunea de marfa vndut la cost de achiziie de 7.200 lei;
20. La sfritul lunii se nregistreaz operaiile de nchidere:
- nchiderea conturilor de venituri
- nchiderea conturilor de cheltuieli
- regularizare TVA
CERINE:
a.
b.
c.
d.
e.
34
Capitolul 1:
36
37
38
2) Gruparea pe intervale: atunci cand gradul de variatie a caracteristicii este mare iar gruparea pe
variante ar conduce la obtinerea unui numar prea mare de clase. Ex: gruparea unitatilor economice
dupa cifra de afaceri
Marimea intervalului de grupare = k
Amplitudinea variatiei = A
Numarul de grupe = r
k = A/r
A = x max - xmin (v. aplicatia)
3. Prezentarea rezultatelor prelucrarii statistice
Mijloacele de prezentare a rezultatelor prelucrarii statistice sunt:
a) Tabelele statistice
b) Graficele statistice
c) Seriile statistice
a) Tabelele statistice: principalul mijloc de prezentare, intr-o forma sintetica, a datelor si rezultatelor
prelucrarii acestora, facilitatnd compararea si intelegerea fenomenelor studiate, din punctual de vedere al
nivelului, structurii, dinamicii, repartitiei teritoriale. Tipuri: tabele simple, pe grupe sau combinate.
Reguli: -titlul tabelului sa fie scurt, clar, concis, din care sa result fenomenul studiat, timpul si locul
-se alege forma tabelului in functie de continutul de prezentat
-se completeaza capul de tabel (denumirea coloanelor si randurilor)
-notarea indicatorilor in ordinea importantei si se precizeaza unitatea de masura
b) Seria statistica: reprezinta un mijloc de sistematizare si prezentare a legaturilor dintre 2 siruri
de date statistice, respectiv sirul datelor care exprima variatia caracteristicii urmarite si sirul de date care
cuprinde frecventele de aparitie a variantelor caracteristicii.
Tipuri: serii de distributie (calitativa, cantitativa); serii de spatiu (sau teritoriale); serii de timp (sau
seii dinamice, sau cronologice)
c) Graficul statistic: este un mijloc de prezentare expresiva a datelor statistice, a proportiilor, si
rapoartelor dintre acestea. Tipuri:
1. Grafice utilizate pentru reprezentarea seriilor de distributie:
a) Histograma
b) Poligonul frecventelor
c) Curba frecventelor cumulate
2. Grafice utilizate pentru reprezentarea seriilor cronologice
a) Cronograma
b) Histograma
c) Diagrama prin coloane
d) Diagrama prin benzi
3. Grafice utilizate pentru efectuarea diverselor comparatii: cercul de structura, diagrama pie, etc
Ex: Serie de distributie calitativa:
Profesie
Nr persoane
Ingineri
15
39
Economisti
Juristi
Muncitori
Total
20
5
50
90
Histograma:
Nr de muncitori
7
11
9
12
10
17
5
71
Poligonul frecventelor:
40
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
TOTAL
850
1200
1300
1100
4350
Greutatea specifica
G = n / n * 100
19,5%
27,6%
30%
22,9%
100
Diagrama pie:
41
Aplicatie rezolvata:
S-au inregistrat datele privind cifra de afaceri (in mii lei) obtinuta de societatile comerciale dintr-o
localitate la sfarsitul exercitiului financiar astfel: 85000, 75500, 48000, 125000, 39000, 28000, 110000,
92000, 105000, 65000, 56000, 83500, 91000, 100100, 34000, 130000, 115000, 29500, 122000, 73000,
143000, 119000, 61000, 43000, 34000, 98000, 21000, 51600, 117000, 128000.
a) Sa se realizeze gruparea pe intervale egale si sa se determine frecventa absoluta
b) Sa se prezinte sub forma de tabel si sa se arate ce exprima acesta
c) Sa se faca centralizarea pe total si pe grupe
d) Sa se reprezinte grafic sub forma histogramei
Rezolvare:
1. Caracteristica cifra de afaceri se noteaza cu x.
xmax = 143000 mii lei
xmin = 21000 mii lei
2. Se determina amplitudinea variatiei:
A = xmax xmin = 143000 21000 = 122000 mii lei
3. Se determina marimea intervalului de grupare (ne propunem sa determinam 5 grupe)
k = A/r = 122000 / 5 = 24400 mii lei
4. Marginile grupelor vor fi: xmin + 24400 = 45400 mii lei
45400 + 24400 = 69800 mii lei
69800 + 24400 = 94200 mii lei
94200 + 24400 = 118600 mii lei
118600 + 24400 = 143000 mii lei (= xmax)
5. Sintetizarea gruparii pe interval va fi:
Gruparea SC dupa marimea cifrei de afaceri:
42
Nr
grupa
1
2
3
4
5
[ 21000 ; 45400]
(45400 ; 69800]
(69800 ; 94200]
(94200 ; 118600]
(118600; 143000]
Total
7
5
6
6
6
30
Tabelul exprima o serie de distributie ( deoarece exista o corespondenta intre grupele cifrelor de
afaceri si frecventa de aparitie a acestor valori. Seria este cantitativa (deoarece caracteristica de
grupare, marimea cifrei de afaceri, se exprima prin cifre). Nr SC reprezinta frecventa absoluta a
acestei serii.
6. Centralizarea pe total: 30 unitati; centralizarea pe grupe: 7, 5, 6, 6, 6 unitati
7. Reprezentarea grafica:
FISA DE EVALUARE
I
La o societate comerciala s-au realizat intr-o luna urmatoarele vanzari zilnice (in mii lei):
17,19,23,18,29,17,20,33,11,15,26,25,26,25,36,12,21,13,18,26,20,30,34,19,35,42,17,28,46,34,20,11,47.
Sa se rezolve urmatoarele cerinte:
a) Centralizarea cifrei de afaceri in luna respectiva
b) Gruparea pe interval egale egale (in numar de 6) si determinarea frecventei absolute a fiecarui
interval
c) Prezentarea sub forma de table
d) Reprezentarea grafica sub forma histogramei si a cercului de structura (diagrama pie)
a)
b)
c)
d)
Capitolul 2.
Indicatorii relativi
44
Indicatorii primari se obtin in procesul prelucrarii primare, prin operatii de centralizare si grupare
a datelor, care provin dintr-o observare totala sau partiala. Acestia se numesc indicatori sintetici absoluti si
exprima volumul, efectivul si stocul unor variabile economice.
Indicatorii derivati se obtin prin comparari, abstractizari, generalizari si sintetizari, operatii
aplicate marimilor absolute sau relative ale indicatorilor primari.
Din punct de vedere statistic, compararea poate fi facuta fie ca diferenta (se obtine modificarea
absoluta sau diferenta absoluta), fie ca raport (se obtin indicatori relativi).
1) Modificarea absoluta se calculeaza:
- Cu baza fixa: = Yt-Y0, unde t=1,T
- Cu baza mobila: = Yt-Yt-1, unde t=1,T
2) Indicatorii relativi se calculeaza:
marime comparata
marime baza de comparativ
x 100
x100.
Marimile relative de structura se inmultesc cu 100 si se exprima in procente, suma lor fiind 100%.
(v.ex.)
2. Calcularea marimilor relative de intensitate
Se stabilesc ca raport intre valorile a 2 caracteristici primare legate intre ele si care au o
semnificatie economica concreta.Raportul arata acea cantitate din valoarea caracteristicii comparate ce
revine pe unitatea caracteristicii ca baza de comparatie. Se exprima in unitati concrete de masura. (v.ex.)
Vi=
3. Calcularea marimilor relative de coordonare
45
Reprezinta raportul dintre valorile aceleiasi variabile inregistrate la 2 grupe, clase, unitati
teritoriale diferite
4. Calcularea marimilor relative ale dinamicii
Acestea caracterizeaza evolutia in timp a unui fenomen sau proces economic. Se numesc si indici
de dinamica si exprima de cate ori sau cat la suta se modifica valoarea variabilei x dintr-o perioada sau
moment de timp t numit termen current, fata de cea dintr-o perioada sau moment de referinta, respective
baza de comparatie.
In functie da baza de raportare, care poate fi fixa sau mobila, indicii calculati pot fi indici de
dinamica cu baza fixa sau indici cu baza mobil (in lant).
5. Calcularea marimilor relative ale planului (prevederilor)
Faciliteaza urmarirea obiectivelor propuse. Arata de cate ori nivelul relativ al sarcinii de plan este
mai mare sau mai mic decat realizarile dintr-o perioada anterioara, considerata baza de comparatie:
x 100
x 100
Se exprima procentual dar se retine numai valoarea ce depaseste 100 si care arata procentul de depasire a
prevederilor. Acest procent se numeste ritm de crestere sau ritm de indeplinire a a prevederilor.
II
x=
46
x=
si ponderata x =
Media armonica este o varianta a mediei aritmetice, folosita in cazul in care se calculeaza o medie
generala din medii partiale. Este marimea inversa a mediei aritmetice, calculate din marimile inverse ale
valorilor individuale ale caracteristicii.
c) Media patratica
Este o marime medie calculata prin extragerea radacinii patrate din media aritmetica a patratelor
termenilor seriei.
d) Media geometrica
Reprezinta acea valoare a caracteristicii observate care, daca ar inlocui fiecare valoare individuala din
serie, n-ar modifica produsul acestora.
47
e) Media cronologica
Media cronologica simpla si ponderata este folosita in statistica pentru determinarea nivelului mediu al
seriilor cronologice (de timp, dinamice).
Formula de calcul:
X=
2. Indicatorii de pozitie
Evidentiaza valoarea tipica in jurul careia se manifesta tendinta de aglomerare, de concentrare a
unitatilor, dupa caracteristica studiata.
a) Mediana: este valoarea centrala a unei serii, ordonata crescator sau descrescator, care imparte
termenii seriei in doua parti egale: 50% din termeni sunt mai mici decat mediana si 50% mai mari.
Se calculeaza diferit:
-
seriei
Daca seria are un nr. par de termeni, valoarea medianei este data de de media aritmetica
simpla a celor 2 termeni centrali
b) Modulul sau dominanta reprezinta valoarea caracteristicii cu frecventa cea mai mare. Se poate
calcula numai pentru o serie de distributie de frecventa.
48
In marimi relative: Ar =
x100 =
x 100
x 100
49
Asimetria este caracterizata cu ajutorul coeficientului de asimetrie Karl Pearson. Pentru a masura
simetria Pearson se analizeaza pozitia a 2 valori centrale (media si valoarea modala) fata de dispersia
seriei.
Coeficientul care rezulta ia valori cuprinse intre 0 si 1. Daca valorile acestui coeficient sunt mai
apropiate de 0, seria este simetrica, iar daca valoarea se apropie de 1, seria este asimetrica.
g1 =
Mii lei
185
358
210
753
%
25
?
?
?
x 100 = 25%
2. Marimi relative: In tabel este prezentata situatia profitului si a activului la 2 SC. Se cere calcularea
rentabilitatii economice a celor 2 intreprinderi:
3.
Intreprinderi
Profit (P) (lei)
Activ (A) (lei)
Rata rentabilitatii economice
R=
A
B
53.000
72.000
148.000
235.000
0.35
?
50
= 204.04 lei/intreprindere
= 109,5
Pentru aflarea medianei este necesar calculul frecventei cumulate (coloana 3).
Prima frecventa cumulata crescator care depaseste valoarea de 109,5 este 141, iar acesteia ii
corespunde valoarea 210 a productiei.
Deci mediana este: Me = 210 lei.
Frecventa maxima este 46 (din coloana 2) si ii corespunde valoarea 210 (din col.1). Modulul (valoarea
modala) este: Mo = 210 lei.
In acest caz Me = Mo.
Aplicatii de rezolvat
51
1. Intr-o sectie de productie 50 de muncitori au produs numarul de piese indicat in tabelul urmator:
Situatia productiei de piese pentru un numar de muncitori
Nr. de piese produse
de un muncitor (x)
15
17
19
20
23
28
32
35
39
TOTAL
Nr de muncitori (f)
Frecventa cumulata
crescator
3
4
6
4
14
10
4
3
2
f = 50
xf
xf =
Cas =
52
Capitolul 3.
53
pretului de vanzare);
c) Indici valorici (indici ai valorii productiei industrial, ai
valorii productiei agricole, indici ai circulatiei marfurilor)
d) Indici ai productivitatii muncii
e) Indici ai salariului
Indici agregati
Indici sub forma de medii ale indicatorilor individuali
Indici ca raport de medii
Aplicatie rezolvata:
In anul 2009, volumul productiei de ciocolata, pe trimestre, al SC Delicia SA este:
Trim.I = 6000 tone (q0)
Trim.II = 7000 tone (q1)
Trim.III = 8000 tone (q2)
Trim IV = 9000 tone (q3)
Se calculeaza indicii cu baza fixa astfel:
54
x 100 =
Capitolul 4.
55
a) Indicele valoric al productiei (in cazul unei intreprinderi producatoare; daca se analizeaza
activitatea unei intreprinderi de comert atunci este vorba de indicele valoric al circulatiei
marfurilor)
b) Indicele volumului fizic al productiei (circulatiei marfurilor)
c) Indicele preturilor
Indicele valoric caracterizeaza dinamica valorii productieie sau circulatiei marfurilor la un grup de
produse.
Aplicatie rezolvata:
Se cunosc urmatoarele date referitoare la cantitatea si pretul a trei variante de paine, produse de SC
Brutaria SRL pentru primele 2 trimestre ale anului 2009:
Denumirea
produselor
u/m
Paine alba
Graham
Lipie
TOTAL
buc
buc
buc
-
cantitati
Trim.I
-q0-
Trim.II
-q1-
Pret unitar
Trim.I
Trim.II
-p0-p0-
300
400
500
-
400
520
540
-
300
200
50
-
280
190
48
-
I1/0=
x 100 =
x 100 = 121,90%
Iq1/0 =
x 100 =
x 100 = 128,71%
56
I p 1/0 =
x 100 =
x 100 = 94,31%
W=
b. Indicatori ai mijloacelor fixe (privind volumul la un moment dat; evolutia in timp si
structura MF):
Coeficientul intrarilor de MF
Coeficientul iesirilor de MF
Structura pe categorii de mijloace fixe (de ex. nr. de utilaje in total MF)
57
Gradul de amortizare =
c. Indicatori ai mijloacelor circulante utilizati in: analiza stocurilor de materiale in functie de piata
de provenienta; analiza gestiunii stocurilor, analiza utilizarii resurselor material
consumul specific cs =
BIBLIOGRAFIE
58
1. Bdi, M; Cristache,
S.E.:
59
www.economicsoftware.ro/yatg
www.ase.ro/bibliotecavirtuala
60