GALERIE FOTO Unul dintre cele mai vechi regulamente scolare din Romania,

datand din secolul al XVI-lea, a fost scris de catre sasii din satul Crit
Ioana Nicolescu,

Satele sasesti din vecinatatea orasului medieval Sighisoara, acolo unde printul Charles vine in vizita cand se afla
in Romania, ascund comori istorice si traditii pe care doar cativa batrani si le mai amintesc.
Sasii din zona au emigrat in Germania la inceputul anilor '90, cand s-au deschis granitele, si au lasat in urma
satele medievale si traditiile lor. Acum, zona este ca un muzeu viu, care saptamana aceasta si-a deschis portile
pentru turisti, in cadrul festivalului Saptamana Haferland. Un grup de oameni dedicati, de la Fundatia Michael
Schmidt, incearca sa readuca la viata pentru turisti, istoria si traditiile sasesti ale zonei. Primul pas a fost
reabilitarea vechilor biserici, unele dintre ele avand ziduri care stau in picioare de peste 600 de ani. Printre
comorile istorice ale zonei se afla si unul dintre cele mai vechi regulamente scolare, care dateaza din secolul al
XVI-lea, originar din satul Crit.
De asemenea, in sat au supravietuit timpului carti scrise de membrii de vaza ai comunitatii sasesti, unele vechi
de sute de ani, in care sunt descrise in detaliu oranduiala satului si viata comunitatii. Toata comunitatea era
centrata in jurul bisericii si al scolii, iar fiecare ulita din sat avea cate un reprezentant care tinea ordinea in
randul familiilor vecine de pe strada. Sasii au denumit aceasta oranduiala, vecinatate.
Fata de alte sate din Romania, sasii au lasat in urma scris, timp de sute de ani, viata comunitatii locale, o

adevarata comoara pentru istorici. In biserica din Crit, spre exemplu, au fost pastrate caietele cu legile
comunitatii si pedepsele pe care le imparteau mai-marii satului, daca te abateai de la ordine. Una dintre cele mai
grave incalcari ale legii era sa nu-ti ajuti vecinul la nevoie. Pentru ca o comunitate mica sa supravietuiasca,
fiecare om trebuia sa puna osul la munca, iar daca refuzai sa-ti ajuti vecinul, era o mare rusine si trebuia sa
platesti cu munca in folosul comunitatii.
Oranduiala saseasca din sat a ramas, insa, doar o amintire pe care o mana de oameni o mai pastreaza vie. Sofia
Folberth este una dintre ultimele persoane care isi mai aminteste lucrurile acestea. "Doamna Sofia" cum i se
spune in sat are 93 de ani si a trait o buna parte din viata dupa oranduiala veche a sasilor.
"Fiecare strada a fost o vecinatate si regula era ca fiecare vecin sa se ajute unul pe altul si daca nu ajutai, erai
pedepsit. Indiferent ca era vorba de construirea unei case noi, de o nunta, de o inmormantare, toti trebuiau sa se
ajute unii pe altii", a explicat Sofia Folberth oranduiala sasilor. Ea spune ca in ciuda regulilor stricte ale
comunitatii, oamenii se bucurau de o libertate pe care astazi nu o mai au. "Regulile nu le vedeam ca pe o
obligatie, asa am fost crescuti, si atunci tinerii acceptau oranduiala mai bine deat o fac acum. Am un nepot de 23
de ani care vede atat de diferit lumea decat o vedeam noi. Are un program de munca mai strict decat am avut
noi, mai greu", apreciaza Folberth. Satul Crit in care s-a nascut a fost infiintat in 1270, iar scoala in care a
invatat Sofia Folberth, care reprezenta odata al doilea pilon al vechii comunitati, de unde provine unul dintre
cele mai vechi regulamente scolare dn Romania (1593), este acum o ruina.

Zidurile medievale fortificate ale bisericii din Crit

FOTO: Adevarul

"Noi nu am stiut romaneste deloc cand am intrat la scoala. In clasa a V-a am inceput sa studiem istoria
Romaniei si in clasa a VII-a am dat primul examen in limba romana. Eu am fost cea mai mica din clasa, pe
vremea aceea se faceau sapte clase si nu se faceau clase in fiecare an, ci o data la doi ani, fiindca nu erau atatia
copii in sat cat sa umple o clasa in fiecare an. La sfarsitul scolii mai faceam un an de religie pentru examenul de
confirmare (sasii fiind protestanti lutherani)", a explicat Folberth cum era scoala pe vremea cand era copil.

Regulament scolar din anul 1593, satul Crit

FOTO: Fundatia Michael Schmidt

La 14 ani, conform traditiei, fetele erau trimise la oras sa invete gospodarie, in timp ce baietii erau trimisi sa
invete meserii.
"Bunicul meu a avut sase baieti si a zis ca fiecare trebuie sa invete o meserie, dar nu toti invatau. In familiile
unde erau numai unul sau doi baieti, trebuiau sa ramana la gospodarie, unde era nevoie de ei, nu puteau sa plece.
Bunicul meu a luat insa o sluga sa-l ajute si pe baieti i-a trimis sa invete meserie, unul a fost fierar, altul morar,
alltul a fost trimis sa fie ucenic la cizmar, dar a fugit in Bucuresti, unde s-a facut sofer. El a fost primul sofer de
taxi din Bucuresti. Avem si acum o fotografie cu el care sade la volanul unei masini din acelea mari, de lux,
cum erau atunci, si pe masina scrie taxi. Ceilalti frati au fost zidar si, tamplari", a povestit Sofia Folberth.
De altfel, din satele sasesti din Transilvania provine cel mai vechi sistem scolar oranduit din Romania, scoala
fiind obligatorie inca de la sfarsitul secolului al XV-lea, in jurul anului 1470, cand baietii trebuiau sa faca patru
clase.

Documentele scrise de sasi acum 300 de ani, despre oranduiala vecinatatilor din satul Crit

FOTO: Adevarul

Cum au ajuns saxonii in Romania

Contactat de "Adevarul", profesorul de Istorie Corneliu Riegler, colaborator al revistei Historia, a explicat ca
populatia germana din Romania a venit in mai multe randuri in tara. Prima colonizare a fost facuta de catre
regele ungur Andrei al II-lea (1205 - 1235). "Prima venire a germanilor a fost opera regelui Andrei al II-lea al
Ungariei, care, in 1225, i-a izgonit pe Teutoni din Transilvania si in locul lor au fost adusi sasii. Colonizarea lor
a inceput din secolul al XIII-lea, sasii primind si privilegii sub forma unei bule de aur emise in 1224. Scopul
colonizarii a fost unul economic (intarirea mestesugarilor in Translivania) si militar (pazirea trecatorilor din
Carpatii Meridionali si pazirea marilor orase). Astfel, ei au fost colonizati in zona marilor orase: Sibiu, Medias,
Brasov, Sighisoara, Cluj, Valea Tarnavelor si Valea Cibinului", Denumirea de sas vine de la <<sachsen>>, ceea
ce inseamna saxon, sasii fiind neam inrudit cu englezii. In Romania, in mod gresit sunt numiti toti germanii sasi.
In realitate, germanii din Romania sunt de fapt de patru etnii: cei mai vechi sunt sasii, dar mai exista landleri
(zona Sibiului), tipteri (Maramures si Bucovina) si svabi (in Banat, adusi ca mineri in secolul al XVIII-lea). La
recensamantul din 1930, sasii reprezentau 4,1% din populatia Romaniei, fiind pe locul al treilea ca pondere dupa
maghiari si romani. In 2002, in urma emigrarii din anii '90, sasii mai reprezentau doar 0,3% din populatia
Romaniei", a explicat Riegler.