GRUPA (4-10 ani)

Exercitiul 1. Am fost la Paris

Un copil se intoarce cu spatele si zice:
Am fost la Paris
si am avut un vis.
In visul meu era... Copilul se gandeste si spune orice obiect, poate si un animal.
"Am fost la Paris
si am avut un vis.
In visul meu era... un magar."
Copiii din spate se prefac ca sunt magari. Acel copil se aseaza pe ei si alege un copil. Jocul continua cu
alt obiect sau animal.
Exercitiul 2. Bucatarul
Un grup asezat in linie dreapta. Un copil pe postul de "bucatar" sta in fata lor cu o minge in mana si o
arunca unuia dintre copii spunand: "sa manance, sa manance...un mar" Copilul la care bucatarul a
aruncat mingea trebuie s-o prinda, daca cuvantul rostit este un articol comestibil si sa o lase sa cada
daca cuvantul rostit este orice alt obiect/lucru/fenomen..
Exercitiul 3. Ghiceste animalul
Profesorul trebuie sa se gandeasca la un animal si trebuie sa spuna mai intai daca este domestic sau
salbatic, ce mananca, daca este pasare, mamifer sau daca este subacvatic. Copiii pot sa puna intrebari in
legatura cu animalul respectiv si trebuie sa afle care este animalul.
Acest joc se poate juca in mai multi!
Si este pentru toate varstele!!!
Exercitiul 4. Cuvantul interzis - imaginatie
Jocul include exercitii pentru activizarea vocabularului, dezvoltarea atentiei voluntare si a imaginatiei.
Este destinat copiilor cu varste cuprinse intre 6-8 ani.
Jocul se poate desfasura in colectiv sau cu un singur copil.
Se cere copiilor ca la intrebarile adresate sa raspunda in asa fel incat un anumit cuvant stabilit anterior
sa nu fie folosit, ci sa se gaseasca alte formulari, care sa constituie raspunsul la intrebarea pusa.
Intrebarea trebuie astfel formulata incat sa ceara in raspuns folosirea cuvantului interzis.
Pentru ca sa fie clar pentru copil ce are de facut, i se va da un exemplu.
Cuvantul interzis - primavara
Intrebare: Cand se topeste zapada?
Raspuns: In anotimpul in care infloresc ghioceii.
Intrebare: Cand vin pasarile calatoare?
Raspuns: Cand incep sa infloreasca pomii.
Exercitiul 5.Cuvintele spontaneitate, improvizatie
Se poate juca de catre un parinte (educator) si alti 2 copii, cel putin.
Parintele stabileste din ce domeniu se vor rosti cuvinte. De exemplu: nume de baieti/ fete, tari, orase,
flori, animale, obiecte din casa/ scoala/ baie, nume de dulciuri/ mancaruri etc.
Parintele arunca mingea la un copil, iar acesta, dupa ce o prinde, spune un cuvant din domeniul ce s-a
stabilit, apoi arunca mingea inapoi.

Dupa ce copiii au epuizat cuvintele dintr-un domeniu, se stabileste un altul.

Exercitiul 8. Da sau nu - atentie
Jocul se joaca in doua sau mai multe persoane,se pune o intrebare oarecare si nu trebuie sa raspunzi cu
da si nu . Daca ai raspuns cu da sau nu, primesti pedeapsa. Exemplu corect-intrebare:"Ai fost la
magazin ?"
Raspuns:"Am fost .
Exercitiul 9. Ghici cine a plecat? - memorie
Regula jocului:
Se organizeaza cu un grup mai mare de copii sau chiar adulti.
Copilul ales sa ghiceasca cine a plecat din camera (locul de joaca), va tine ochii inchisi pana cand
conducatorul jocului va decide ca este suficient.
Conducatorul jocului da comanda: Ghici, cine a plecat?
Daca nu ghiceste prea repede, copilul poate fi ajutat sau indus in eroare prin intrebari de tipul: "e baiat?
e fetita? unde a stat? are parul scurt/lung? are ochelari?" sau: "hai sa/l strigam impreuna".
Exercitiul 10. Imparatul mima
copii stau in semicerc pe scaune,iar in fata va sta imparatul. Unul din copii il intreaba:
-Unde-ai fost imparate cu camasa rupta-n spate?
-in baie la regina!
-Si ce-ai facut acolo?
Imparatul ii raspunde la ureche iar acesta va trebui sa mimeze actiunea (spalat pe dinti pieptanat,
etc.),iar ceilalti sa o ghiceasca. cel care ghiceste va fi imparatul.
Exercitiul 11. Tot ce este rotund atentie, concentrare, spontaneitate
Fiecare jucator numeste pe rand un obiect rotund pana cand unul dintre jucatori nu mai gaseste nici un
alt nou obiect rotund. Alte categorii pot fi: tot ceea ce este albastru, tot ceea ce poate fi umplut cu apa,
tot ceea ce se scufunda
Exercitiul 12. Barca si meseriile imaginatie si creativitate
Fiecare jucator va spune o meserie, care i vine mai repede n minte. Apoi si vor imagina ca se afla pe
o barca ce se ndreapta spre o insula pustie. Acea barca a supraincarcata si cineva trebuie dat jos, asa ca
vor ncerca sa arate cu argumente ca meseria fiecaruia e importanta pe insula pustie.
Exercitiul 13. Fraza bucluasa - memorie
Un jucator spune un cuvnt, al doilea spune acelasi cuvnt si adauga altul nou, dar care sa aiba logica
lnga primul, al treilea va spune primele 2 cuvinte si va adauga un altul si asa jocul continua pna se
ncurca primul.
Exercitiul 14. Cine vrea sa fie actor? creativitate
Se propune o tem pe care juctorii vor ncerca s o dramatizeze n faa celorlali.
De exemplu: * la magazine, * n pia, * la telefon, * la medic, * pe derdelu, * la mas
Exercitiul 15. Raspunde cu intrebare improvizatie
Se stabileste un cadru de joc (de ex. In autobus, la magazine, in parc, la spital etc.). Unul din copii este

ales sa stea in mijloc sis a creeze atmosfera. Urmatorul care intra in scena trebuie sa puna o intrebare.
Celalalt trebuie sa raspunda tot cu o intrebare. Si tot asa pana cand unul din participanti nu mai reuseste
sa raspunda cu o intrebare si este inlocuit.
Exercitiul 16. Masina de scris creativitate, coordonare, atentie
Unul din copii sta in mijloc intors cu spatele (scriitorul). Ceilalti 4 copii stau in spatele lui si trebuie sa
interpreteze ceea ce scriitorul spune. (de ex. Au fost odata 4 ingerasi. Unul era vesel, unul era trist, unul
era mic si altul era beat. Primul ingeras a facut )
Exercitiul 17. Povestea imaginatie, creativitate
Jocul se joaca pe echipe de cate 4-5 copii. Li se alege un subiect de poveste si acestia trebuie sa dezbata
pe baza acelui subiect. La semnalul conducatorului cel ce povesteste se opreste si va relua urmatorul de
unde a ramas. Pentru a complica putin lucrurile se scoate o litera.
Exercitiul 18. Povestitorul si mainile - improvizatie
Unul dintre participant este povestitorul si I se alege o meserie (brutar, frizer, etc) si trebuie sa descrie o
zi de lucru. In spatele lui alt copil va interpreta mainile povestitorului. Mainile trebuie sa se miste in
contrapunct cu povestea.
Exercitiul 19. Cercul increderii - euritmie
Un copil va sta in mijloc cu ochii inchisi si mainile stranse la piept. Vas ta cat se poate de drept si se va
lasa pe spate. Ceilalti copii, asezati in cerc il vor trimite de la unii la altii, avand grija sa nu-l scape.
Exercitiul 20. Lantul orbilor euritmie
Copiii vor fi pusi sa memoreze spatiul in care se afla. Vor fi apoi scosi afara si coordonatorul va crea un
labirint. Doar unul din copii este lasat sa vada labirintul. Acesta va fi conducatorul lantului si va sta
permanent cu ochii deschisi. Ceilalti copii se vor tine de maini in sir indian si in functie de comanda
transmisa prin mana de primul copil vor trebui sa traverseze intregul labirint
Exercitiul 21. Cuvintele creeaza un moment artistic creativitate si improvizatie
Jocul se joaca in echipe de cate 4. Fiecare copil va primi cate o propozitie. Ei vor trebui, in echipa, sa
creeze o poveste cu personaje si actiune care sa implice propozitiile primate intocmai.
Exercitiul 22. Mima pe meserii creativitate si euritmie
Copilul trebuie sa mimeze o meserie si ceilalti sa o ghiceasca. La inceput, daca nu se poate gandi la o
meserie ii va fi oferita de catre coordonator
Exercitiul 23. De ce? Pentru ca - imaginatie
Copiii sau coordonatorul ii va pune o intrebare copilului. Intrebarea va incepe cu De ce iar acesta
trebuie sa raspunda foarte repede incepand cu Pentru ca
Exercitiul 24. Oglinda complicata memorie
Un copil este in fata si trebuie sa ii analizeze pe ceilalti din fata sa. Apoi este intors cu spatele si
intrebat de diferite detalii pe care el trebuie sa si le aminteasca.
Exercitiul 25. Traseul imaginar creativitate si imaginatie
Coordonatorul creeaza un traseu imaginar marcat de cate un obiect (ex. Scaunul reprezinta casa,
mingea reprezinta parcul, masa reprezinta alimentara). Apoi copilul este rugat sa creeze un traseu care
sa cuprinda intr-o poveste toate punctele.

Exercitiul 26. Emotii pe cuvinte creativitate, memorie

Se aleg vocalele a,e,I,o,u. Fiecare vocala reprezinta o stare (ex. A mi-e somn, E sunt nerabdator, I
sunt curios, O sunt nervos, U sunt fericit). Apoi coordonatorul va spune cuvinte care incep cu
vocala respectiva iar copilul va trebui, la auzul lor, sa joace starea impusa.
Exercitiul 27. Obiectele din memorie memorie
Coordonatorul aseaza pe o masa cca. 10 obiecte si cere copilului sa le priveasca atent. Apoi le acopera
iar copilul trebuie sa spuna cat mai multe obiecte de pe masa
Exercitiul 28. Cum refac modelul memorie
Coordonatorul prezinta un model facut din obiecte, apoi, ii cere copilului sa se intoarca cu spatele si
schimba modelul, cerandu-I copilului s ail refaca
Exercitiul 29. Traseul orbilor miscare si orientare
Copilul este pus sa faca un traseu prin incapere si apoi este legat la ochi si pus sa reface traseul
Exercitiul 30. Moment improvizat improvizatie
Coordonatorul distribuie rolurile apoi copiii intra in scena la auzul numelui si face ce spune
coordonatorul, ramanand la libera alegere a copilului ce va spune
Exercitiul 31. Prietenul imaginar imaginatie, creativitate
Copiilor li se cere sa isi creeze un prieten imaginar. (Pentru inceput sunt ajutati de o poza sau de un
balon desenat sub forma unei fete) si trebuie sa ii creeze o poveste.Se joaca pe echipe
Exercitiu 32. Biluta invizibila euritmie, miscare scenica
Pe muzica, copiii isi imagineaza ca au inghitit o biluta si ea se plimba prin corp si trebuie sa isi activeze
partile corpului acolo unde simt ca a ajuns biluta.
Exercitiul 33. Sunt intr-o padure imaginatie
Copiii se linistesc si inched ochisorii. Asculta vocea coordonatorului care ii plimba prin intermediul
unei povesti prin diferite locuri unde traiesc anumite stari. Apoi la comanda coordonatorului se trezesc
si trebuie sa povesteasca ce au simtit.
Exercitiul 34. Corpul nostru euritmie
Copilasii sunt pusi sa spuna o poveste doar cu ajutorul anumitor parti din corp
Exercitiul 35. Masina de spalat emotii creativitate
Copilului I se ofera o emotie, apoi trece dupa un paravan sic and revine trebuie sa aiba alta emotie, total
diferita.

EXERCITII DE DICTIE
1. Un caricaturist care caricaturizeaz caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza caricatura sa.
2. Duc n bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e rac, nu-i
gndac, nu e cuc, nu-i brotac, l apuc, l hurduc. E tot drac.

3. Un cocostrc s-a dus la descocostrcrie, unde se descocostrcreau i ali cocostrci

nedescocostrcrii, ca s se descocostrcreasc de cocostrcria lui.
4. Cosaul Saa cnd cosete, ct ase sai saul cosete. i-n sus i-n jos de casa sa, cosete saul i-n
osea. i ase case Saa-i tie.
- Ce ans!... Saa-i spuse siei!
5. Rege Paragarafaramus, cnd te vei desoriginaliza? M voi desoriginaliza cnd cel mai original dintre
orginali se va desoriginaliza. Dar cum cel mai original dintre originali nu se va desoriginaliza, regele
Paragarafaramus, nu se va desoriginaliza.
6. Colo-n vale p-un pitroi sta o codobtur si un codobturoi,codobturoiu codobturete
codobtura,codobtura nu poate codobturi codobturoiu...
7. Un bal fr egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval, pal,
real i natural, fr rival, egal si actual.
8. Spre sfnta sa sor Suzana se suie, Spit din suflet suspinu s-i spuie, i-n susul sarcastic suspinui optete, i-odat pe scara sucit se oprete
9. Boul breaz, brlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a dezbrlobrezi brlobrezitura din boii
brlobrezenilor
10. Pn cnd a crmidrit crmidarul pe crmidri, a crmidrit crmidria pe crmidar
11. Sighitibum ala bim bum bam,strigatul cilipanezului n cutarea baldibuzului omort de un cris cras,
ntr-un stil abracadabrant pentru c nu a vrut s-l omoare pe hipocate-elefanto-camerosul, ascuns dup
un camilolabilolabalascop deoarece mncase citopiperazina si se brohnise cu brohoteele n
drmandu.
12. Unilateralitatea colocviilor desolidarizeaz contiinciozitatea energeticienilor care manifest o
imperturbabilitate indiscriptibil n locul nabucodonosorienei ireproabiliti.
13. Papucarul papucrete papucii nepapucrii ai papucresei, dar papucreasa nu poate papucrii
papuci nepapucrii ai papucarului care papucrete papuci nepapucrii.
14. O SAP LAT, 2 SAPE LATE, 3 SAPE LATE , 4 SAPE LATE , 5 SAPE LATE , 6 SAPE LATE 7
SAPE LATE I NC ALTE SAPE LATE I ALTE SAPE LATE I NC ALTE 7 SAPE LATE
15. O coropini i`un coropinioi se coropinieau la noi pe gunoi. Nu coropinia coropiniea pe
coropinioi ci coropinioiul coropiniea pe coropini.
16. tiu c tii c tiuca-i tiuc / Dar mai tiu c tiuca-i pete / i c tiuca se mnnc / i c tiuca
se prjete.
17. Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei.
18. O mierli fuflendi fuflendi-fuflendri nu poate s fuflendeasc fuflendi-fluflendreasac pe

mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendroiul. Dar mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendroiul poate ca

s fuflendeasc fuflendi-fluflendreasac pe mierlia fuflendia fuflendi-fuflendri.
19. Ceea ce cerea celebrul Cicero gemnd geniilor degenerate ,n-au acceptat-o Cezar i ceata
ingeniosilor ceteni certai cu cerinele cercurilor centrale
20. Cup cu capac, capac cu cup.
21. Balaban Blbnescu blbiete blbituri blbite pe negndite.
22. ase saci n ase sai soseau pe osea.
23. Stnca st-n castan ca saa Stan
24. Un sas cu glas de bas cam gras i ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas despre un extras din
pancreas.
25. Unui tmplar i s-a-ntmplat o ntmplare. Alt tmplar, auzind de ntmplarea tmplarului de la
tmplrie a venit i s-a lovit cu tmpla de tmplria tplarului cu ntmplarea.
26. narul so nsoi soaa ind sancionnd nepnd nesios.
27. O bab blan mnnc o banan baban.
28. Sor Sar, n-ai srit asear s vezi carnea cum se sar?
29. Crea istea, zmbitoare i glumea, scandeaz cu dicie fr interdicie fel de fel de poezii azurii - cu copii i fclii, pe hrtii, mii i mii apoi pe-un cal merg la bal triumfal.
30. Capra neagr calc-n clinci. Clinciul crap-n cinci, crape capul caprei-n cinci, precum a crpat
clinciul-n cinci.
31. Arhiepiscopul din Constantinopol a ncercat s se dezarhiepisconstantinopolizeze.
32. Capra pate lng cas. Capu caprii crape-n ase! Capra noastr n-are lapte. Crpa-i-ar coarnele-n
apte!
33. Fofi fondofirli, forofifo - fenderli i fifoi fondofirloi, forofifo - fenderloi
34. Paradimetilaminoanzobenzensurfonic.
35. Patrusprezece pritocitori ntr-o pritocitoric mic!
36. Primprejur plimbrile prin ploaie prilejuiesc plceri proprietarilor provinciali.
37. Cnd am zis c-am zis c-om zice, c tu zici c-am zis c-om zice, nici n-am zis c-am zis c-om zice , da
tu zici c-am zis c-om zice.
38. Sisoie se suie seara sus s sar scara singur scara sigur

39. -Spune-mi cine sosete pe osea?

- Pe osea sosete un sas cu un sac i aici mai sunt ase sai cu ase saci.
- Cum? pe osea sosete un sas cu un sac i aici mai sunt ase sai cu ase saci?
- Da, pe osea sosete un sas cu un sac i aici mai sunt ase sai cu ase saci!
- Aha, dac pe osea sosete un sas cu un sac i aici mai sunt ase sai cu ase saci,deci vor fi apte sai
cu apte saci
40. Armura armie a asprului atrid Agamemnon, atrnat asupra altarului atic, atrgea, aadar atenia
armatorilor anatolieni, amici ai anticilor armate arhaice, ateptnd atenuarea arilor anarhice ale
aprigului Achille.
Exercitiu de impostatie si respiratie (poezia trebuie spusa din soapta timbrata crescendo pana in
mezzoforte):
Canta zeito mania ce-aprinse pe-Ahil peleianul.
Patima crud ace-aheilor mii de amaruri aduse.
Suflete multe viteze trimise pe lumea cealalta
Trupul facandu-le hrana la caini si la feluri de pasari.
Si-mplinita fu voia lui Zeus de cand Agammemnon
Craiul nascut din Atreu si dumnezeiescul Ahile
S-au dezbinat dupa cearta ce fuse-ntre dansii.
EX.1 Spuneti in mezzoforte, pe o singura expiratie, pastrand punctuatia si logica ideilor:
Nebun s-arunca roibul, ca viforul pe lunca,
Trei cai cu el alaturi p-acelasi pas s-arunca (G.Cosbuc Patru portarei)
EX.2 Spuneti in mezzoforte, pe o singura expiratie, pastrand punctuatia si logica ideilor:
Pe umeri pletele-i curg rau Mladie ca un spic de grau,
Cu sortul negru prins in brau,
O pierd din ochi de draga.
Si cand o vad, inebunesc;
Si cand n-o vad, ma-nbolnavesc,
Iar cand merg altii de-o petesc,
Vin popi de ma dezleaga.
(La vorba-n drum, trei ceasuri trec Ea pleaca, eu ma fac ca plec,
Dar stau acolo si-o petrec
Cu ochii cit e zarea.

Asa cum e saraca ea,

As vrea s-o stiu nevasta mea,
Dar oameni rai din lumea rea
Imi tot inchid cararea.)

( G.Cosbuc Numai una)

EX.3 Spuneti pe o singura expiratie in ritm obisnuit:

Ghicitoarea tiu c-i place,
Ce-i ca un burduf de ace?
Ca un pepene cu epi?
Ia gndete-te. Pricepi?
i rspunde-n doi-trei timpi,
Cine are mii de ghimpi?
Cui i ustur oriciul?
N-ai ghicit c e ariciul? (T.Arghezi Ghicitoare)
EX.4 Spuneti pe o singura expiratie in ritm obisnuit:
Iata-l, blestemul s-a-mplinit
Inzecit, insutit, inmiit,
Din colb, din glod, din batatura.
Din vii, din morti, din dragoste, din ura,
Din staul, din coliba, din turme, din livezi,
Din Baragan, din tara cat o vezi,
Din scrasnete, din suferinta. Se nazare
Din lanturi, din catuse si rabdare. (T.Arghezi Seceta mare)
Fragmente din urmatorul text, nu trebuie spus totul pe o singura respiratie, ci cat mai mult din el:
Si abia pleca batranul... Ce mai freamat, ce mai zbucium!
Codrul clocoti de zgomot si de arme si de bucium,
Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase,
Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasa;
Calaretii umplu campul si roiesc dupa un semn
Si n caii lor salbatici bat cu scarile de lemn,
Pecopite iau n fuga fata negrului pmnt,
Lanci scanteie lungi n soare, arcuri se intind n vant,
Si ca nouri de arama si ca ropotul de grindini,
Orizontu'ntunecandul, vin sageti de pretutindeni,
Vajaind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie...
Urla campul si de tropot si de strigat de bataie.
In zadar striga'mparatul ca si leul n turbare,

Umbra mortii se intinde tot mai mare si mai mare;

In zadar flamura verde o ridica inspre oaste,
Cci cuprinsa-i de pieire si n fata si n coaste,
Cci se clatina rarite siruri lungi de batalie;
Cad asabii ca si palcuri risipite pe campie,
In genunchi cadeau pedestri, colo caii se rastoarna,
Cnd sagetile n valuri, care suera, se toarna
Si lovind n fata, 'n spate, ca si crivatul si gerul,
Pe pmnt lor li se pare ca se naruie tot cerul...
Mirce insusi mana'n lupta vijelia'ngrozitoare,
Care vine, vine, vine, calca totul n picioare;
Durduind soseau calarii ca un zid inalt de suliti,
Printre cetele pagane trec rupandusi large uliti;
Risipite se'mprastie a dusmanului siraguri,
Si gonind biruitoare tot veneau a tarii steaguri,
Ca potop ce prapadeste, ca o mare turburata Peste-un ceas paganatatea e ca pleava vanturata.
Acea grindin-otelita inspre Dunare o mana,
Iar n urma lor se'ntinde falnic armia romana. (M.Eminescu Scrisoarea III)
EX.5 Spuneti pe o singura expiratie sau cel mult doua:
Baba-n sat face minuni,
C descnt cu crbuni,
Doi crbuni i trei minciuni.
De-oriice ps, de-oriice doare,
De msele, de lingoare,
A atotvindectoare.
Toate poate, i le tie,
Dnd cu bobii-n farfurie.
Cu o vraj bombnit,
Cnd nsoar, cnd mrit,
i dezleag, i desparte,
De aproape, de departe.
Numai pentru om srac
N-are timp i n-are leac.
De la el n-ai ce s iei
Nici pentru cocoaa ei. (T.Arghezi Baba-n sat)

EX.6 Incercati sa spuneti pe doua expiratii:

Intr-o zi, pe inserat
Ce sa vezi? Ne-am apucat,
Doi parinti si doi copii,
Din Cartea cu jucarii
Sa mintim, sa povestim
Ce-am stiut si ce nu stim,
Pentru alti copii, mai mici,
Nici chiar mici de tot, dar nici
Mari, ca de insuratoare
Si facuram si-o prinsoare,
Cine poate scri mai iute
Stihuri vreo cateva sute,
Si ne-am asternut pe scris.
Ochii ni s-au cam inchis,
Mana ne-a cam amortit
Si-a iesit ce a iesit.
Am citit in adunare
Ce scrisese fiecare
Si din toate, vrea nu vrea,
S-a ales povestea mea.
Ramasagu fu: Se poate
Scri si pe nerasuflate?
Vorba e c-am castigat
Si-n sfarsit, am rasuflat. (T.Arghezi Tara piticilor, Prefata)
EX.7
Sa se spuna textul care urmeaza in ritm obisnuit si mezzoforte pe o singura respiratie primele 6 versuri.
Inspiram apoi din nou, tragand aerul jumatate pe nas, jumatate pe gura, insa in mijlocul boltii palatului.
Aceasta este inspiratia in timpul vorbirii scenice.
Reluam textul de la inceput si spunem de data aceasta 9 versuri.
Reluam procedeul pana reusim sa spunem intreaga poezie pe o singura respiratie.
"De din vale de Rovine
Graim , Doamna, catre Tine,
Nu din gura, ci din carte,
Ca ne esti asa departe.
Te-am ruga, mari ruga
S-mi trimiti prin cineva

Ce-i mai mandru'n valea Ta:

Codrul cu poienele,
Ochii cu sprancenele;
Ca si eu trimite-voi
Ce-i mai mandru pe la noi:
Oastea mea cu flamurile,
Codrul si cu ramurile,
Coiful nalt cu penele,
Ochii cu sprancenele,
Si s stii ca-s sanatos,
Ca, multumind lui Cristos,
Te sarut, Doamna, frumos." (M.Eminescu Scrisoarea III)
EX.8
Sa se spuna in ritm obisnuit textul de mai sus, pe cat mai putine expiratii, pastrand punctuatia si
frazarea logica.