Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONSILIUL EDITORIAL
PREŞEDINTE:
Florian Colceag,
Colceag expert
internaţional în gied
educaon
VICEPREŞEDINTE:
Monica Gheorghiu,
Gheorghiu MBA
timpurie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4
Director General: Kristof
1 . Educaţia timpurie.
2 . Niciun copil lăsat să se plictisească. plictisească . .5 Lajos
Redactor Şef: Mihai Nae
3 . „Oamenii iartă totul, mai puţin geniali- Redactor Şef-Adj: Alexandru
tatea.”. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 Nae
U
na dintre cele mai puter-
nice tendinţe mondiale a
aţi când reuşesc ceva neaşteptat de
momentului în educaţie
profund, bun, frumos, adevarat, drept
De Sally M
. Reis
Într-o zi întunecată de conţinut alert în grupuri cent efectuat în
noiembrie, Michael, un elev avansate de instruire în urma a 92 de zile de obser-
de clasa a II-a din Torring- matematică şi lectură cu alţi vare a tuturor domeniilor de
ton, Conn., a intrat în sala elevi de clasa a II-a din patru activitate, elevii gifted au ex-
ţinând o înregistrare a piesei clase diferite. perimentat numai o difer-
lui Tchaikovsky „Suita A fost de asemenea im- enţiere minimală de
Spărgătorul de nuci”, atent plicat în grupuri de enrich- instruire sau curriculara.
învelită în plastic. El a expli- ment, în care lucra cu elevi În ultima decadă, au fost
cat profesoarei sale că de vârste diferite care îm- implementate multe acţiuni
doreşte să asculte şi ea părtăşau aceleaşi interese, promiţătoare pentru a
această muzică specială pen- grupuri ce fac parte din provoca elevii gifted cu
tru că are câteva întrebări Schoolwide Enrichment potenţial înalt. Joseph Ren-
pentru ea, cum ar fi dacă Model dezvoltat de Universi- zulli, directorul Centrului
Tchaikovsky a scris părţile tatea din Connecticut, folosit National de Cercetare al
vesele ale compoziţiei atunci în mare măsură în struc- celor supradotaţi şi talen-
când era vesel şi cele triste turile educaţionale din taţi, recomandă dezvoltarea
când era trist, sau invers, a Statele Unite şi din alte ţări. unui grup de servicii pentru
scris compoziţiile vesele Sunt însă studenţi care a provoca diversele modal-
când era trist pentru ai nu se pot bucura de aceleaşi ităţi de învăţare şi nevoile
ridica moralul? oportunităţi ca şi Michael afective ale tutoror stu-
Atunci profesoara l-a in- pentru că sunt puţine state denţilor din toate nivelele.
drumat sa consulte special- care au creat şcoli separate Acest grup furnizează o
istul în enrichment din pentru elevii talentaţi în gamă largă de servicii, unele
şcoală pentru a-l ajuta. matematică şi ştiintă cum ar ieftine, altele care implicau
Meseria acesteia este de a se fi şcoala din North Carolina costuri şi fonduri consider-
ocupa de oportunităţile de pentru ştiinţa şi matematică. abile, de la enrichment gen-
dezvoltare a talentului cu Câteva regiuni mari au fon- eral pentru toţi elevii, la
toţi elevii. Pe lângă faptul că dat şcoli magnet pentru a proceduri de curriculum
adresa întrebări creative, servi necesităţilor elevilor diferenţiat incluzând şi en-
profunde, Michael citea cu talentaţi. În St. Paul, Minn., richment şi accelerare pen-
mulţi ani deasupra nivelului sunt disponibile o serie de tru cei care au un ritm de
său, era avansat în matemat- astfel de şcoli pentru stu- învăţare alert, clase de
ică şi excela în muzică. Până denţii gifted, printre care şi avansaţi, oportunităţi indi-
la finele anului, el a realizat şcoli cu program permanent vidualizate de cercetare
o carte „vorbitoare” însoţită pentru elevii supradotaţi şi pentru elevii gifted şi con-
de o casetă audio, rezumând talentaţi cu accent pe aptitu- siliere şi alte servicii pentru
cercetarea sa pe dini de gândire critică şi cre- a întampina nevoile afective.
Tchaikovsky. ativă. Au fost dezvoltate şi Există două aspecte în
Progresul academic al lui programe de mentorat, de ceea ce priveşte dezvoltarea
Michael a fost rezultatul week-end, activiăţi after- unui astfel de program.
eforturilor şcolii sale de a school, şi sesiuni de vară. Primul este de factură orga-
întâmpina nevoile copiilor Experienţe recente sug- nizaţională, şi are în vedere
gifted, oferindu-le oportu- erează ferm că acest gen de unde şi când li se vor oferi
nităţi şi provocări, incluzând atenţie a scăzut în anii ce au aceste servicii elevilor pen-
o analiză a intereselor şi urmat implementarii pro- tru a preîntâmpina nevoile
stilurilor de învăţare, in- gramului „Nici un copil lăsat lor avansate de învăţare.
strucţiuni diferenţiate şi in urmă”. Într-un studiu re- Al doi-lea aspect are în
sărăcie.
curaj (săptămâna trecută am
sărac trebuie să-şi ia nevastă fost ameninţat pe stradă de un
În ultima săptămână de bogată, asta e părerea mea. boschetar). Lor le lipseşte ceva,
şcoală a anului 2006 urma, (Andreea C., 9 ani) ceva ce e necesar oricui, familia.
după tradiţie, să cântăm col- * Caritatea
Cred că dacă sunt strânşi şi aju-
inde. Dar lansarea din săp- taţi, ainanciar şi material, îşi
tămâna precedentă avusese un Un om bogat trăia într-o vor reveni. Văd la săraci multă
asemenea impact, că elevii so- vilă de 10 stele. Omul avea soţie invidie. Nu mă pot considera
licitau urgent o temă nouă, pen- şi 2 copii. Într-o zi omul a mers bogat, dar de exemplu dacă îmi
tru un caiet 3. Am propus să cumpere pentru un om cumpăr un chips cei mari mi-l
sărăcia, temă de Crăciun, core- sărac, care nu avea nici familie iau (în colectiv). Propunerea
lată cu generozitatea: să caute şi nici casă. Casa lui erau mea e să-i ajutăm cu o şcoală.
soluţii, cine ştie cine citeşte cai- străzile. Omul sărac se plângea (Cristi T., 13 ani)
E
ducaţia reprezintă un viaţă de fami-
proces complex în care lie armo-
sunt implicati o mulţime nioasă şi
de factori. Dar cel mai impor- pentru crearea
tant, cu care copilul are primulunei imagini
contact este familia, care joacăpozitive de sine
un rol deosebit în educaţia şi în ceea ce îl
dezvoltarea copilului. Alături priveşte pe
de aceasta se vor pune bazele copil.
„celor şapte ani de acasă”. Con-
strucţia „celor şapte ani de
Prin edu-
majoritatea din-
de la colegii mei mai mari.
odată cu
pe care unii nu o merită. Pen-
greutăţile acestor
tru că Dumnezeu a Sfinţit
aceste daruri! Ale copiilor.
valuri.
Cum le cinstim? Cum le
preţuim? Cui mai merităm?
Pentru cine trăim?! Atunci
bucuria noastră pe Pământ e tăcut, mai calm şi mult mai servici el mergea şi la liceu.
doar o rază de speranţă ce învăţat. La numai 8 ani a Temele şi oboseala îi luau din
cade în neant, iar aceste lu- scris prima carte de poveşti. ce în ce mai mult pofta de
cruri le îmbrăţişăm ca pe un În această carte el scria doar scris. Era obosit. De multe ori
„buchet al miracolelor”? Să despre zâne, regi, regine, se apuca să scrie şi cădea cu
învăţăm să salvam lumea prin prinţi, prinţese şi palate. Era capul pe mâini. Viaţa îi luase
copii! E singura concluzie la o carte minunată de aproape şi ultima plăcere. Ştia că visul
care am ajuns. 80 de pagini scrisă cu pixul în lui nu se mai putea îndeplini.
Într-o zi s-a născut Matei. timpul lui liber. Scrisul devenea pentru el
La 14 ani avea scria
El a fost născut deşi părinţii un lucru deosebit, dar în ace-
romane
nu îl doreau. După ce l-au laşi timp ceva foarte rar. Se
crescut doi ani l-au abando- gândea că nu este făcut pen-
nat langa un cimitir. A fost Până la vârsta de 11 ani tru aşa ceva. La început scria
găsit de o femeie, care l-a dus el scrisese deja 4 cărţi, fru- în fiencare zi, apoi la 2-3 zile,
la un cămin. Crescut de o moase dar din ce în ce mai la o săptămâna şi apoi deloc.
asistentă maternală, Matei triste. La 14 ani el a terminat El era conştient că visul lui de
nu avea parte de dragoste. propriul sau roman, in care a deveni cel mai bun scriitor,
Matei creştea şi devenea din descria perfect viata lui. Era o se sfârşea aici.
ce în ce mai deştept. La vârsta carte trista, lipsita de sper- Poate că aşa s-a mai pier-
de 4 ani el ştia o mulţime de anta sau de dragoste. Cei de dut un copil geniu. Din lipsa
poezii, cântece şi povestioare. la cămin se rugau de cei im- banilor mii de copii talentaţi
Treptat a învăţat literele alfa- portanţi în ţară să ajute acest se pierd. Cei mai norocoşi
betului şi numerele. geniu dar nimeni nu le plecă, iar ceilalţi rămân robi,
La numai 5 ani el reuşea răspundea. La 16 ani, Matei muncind pentru a se în-
sa citească o scurtă poves- avea o slujbă, muncea, iar treţine. Dacă noi nu facem
tioară sau poezie şi să facă acesta munca îi ocupa timpul ceva aceste genii vor ramane
calcule destul de grele pentru pentru creaţie. la stadiul de robi.
vârsta lui. La insistenţele lui, În fiecare zi venea de la
la 6 ani a fost dat la şcoala. slujbă, mânca puţin şi înce- Bianca, 14 ani
Aflat în clasa I, el era mult pea să scrie. Scrisul era sin- Bucureşti
diferit de ceilalţi. El era mai gura lui plăcere. Pe lângă
Gifted
mare, este lungă. Istoria abundă de intâmplări dra-
matice din viata oamenilor de geniu a căror
Într-un grup de trei indivizi, în urma observării recunoaştere s-a făcut, adeseori, post mortem. De
atente a relaţionării dintre ei, se vor evidenţia înot- ce? Pentru ca marile talente nu intră în tiparele
deauna trei tipologii: dominantul, dominatul si dupa care se măsoară, in mod obişnuit, oamenii.
paciaistul. Fiecare se poate caracteriza printr-o Numărul celor care ar ai putut ai consemnaţi in lista
multitudine de însuşiri. Dominantul este cel care cu genii care au revoluţionat societatea umană ar ai
îşi impune ideile, e leaderul incontestabil al grupu- putut ai cu mult mai mare daca talentul acestora ar
lui, cel care ia deciziile şi cel care împarte sarcinile ai fost descoperit la timp si ajutat sa se dezvolte.
celorlalţi, este tipul care impune respect, cu capac- Lipsa unui cadru de educare si aairmare adecvat
ităţi intelectuale crescute, uşor adaptabil situaţi- inzestrarii lor deosebite a dus la pierderi in-
ilor noi, cel care are cheia tuturor problemelor. În comensurabile in istoria omenirii.
intelect
· hipoacuzie severă / deaicit de auz sever –
pierdere de auz 70-90 dB
· rigiditatea psihică – limitează funcţionarea · cofoză / deaicit de auz profund, surditate –
gândirii şi a celorlalte procese psihice şi determina pierdere de auz de peste 90 dB
menţinerea rigidă a unor idei/ipoteze iniţiale Observaţii: pierderea auzului înainte de 2-3 ani
· infantilismul comportamental – ancorarea are drept consecinţă mutitatea şi duce la surdo-
în comportamente speciaice unor vârste mici mutitate. Efectul tulburării de auz este diferit în
de auz
care, în funcţie de locul şi perioada când
acţionează, determină forme şi grade diferite de
1. Comunicare verbală – orală deaicienţe ale analizatorului vizual. Cunoaşterea
– scrisă etiologiei tulburărilor de vedere prezintă o mare
· are la bază labiolectura importanţă în stabilirea unui diagnostic diferenţial,
2. Comunicarea mimico-gestuală stabilirea unui tratament compensatoriu şi recu-
· este cea mai la îndemână formă de comuni- perator adecvat, elaborarea unui prognostic
care privind evoluţia, recuperarea, profesionalizarea şi
3. Comunicare cu ajutorul dactilemelor integrarea socială a persoanei cu deaicienţă de
vedere.
DeJicientul de vedere – caracteristici psi-
· are la bază un sistem de semne care în-
hopedagogice
locuiesc literele din limbajul verbalşi respectă an-
umite “reguli gramaticale” ca topica mesajului
4. Comunicarea bilingvă · încetinirea ritmului dezvoltării psihiceşi un
· comunicare verbală + comunicare mimico- nivel de cunoaştere scăşut în raport cu vârsta
gestuală · o ţinută corporală defectuoasă
· comunicare verbală + comunicare cu dac- · concentarare deosebită a atenţiei, calităţi
tileme superioare ale voinţei
5. Comunicare totală · întârzieri în dezvoltarea aizică generală şi în
· folosirea tuturor tipurilor de comunicare evoluţia motricităţii
pentru a se putea completa reciproc şi a determina · mersul se achiziţionează mai greu, apar di-
înţelegerea corectă a mesajului aicultăţi în echilibru
Nu se poate aairma că una dintre aceste forme · reprezentările sunt sărace în detalii iar
de comunicare este superioară alteia, practica este aceasta are repercursiuni asupra activităţi creieru-
cea care determină eaicienţa acestora.Educatorii lui
sunt cei mai în măsură să determine forma de co- · memoria nevăzătorului are anumite partic-
dividualizată a curriculumului ?
Tipuri de incapacităţi :
· incapacităţi privind comportamentul
· incapacităţi privind comunicarea Ca modalitate de organizare a conţinuturilor
· incapacităţi privind locomoţia aceasta vizează adaptarea procesului instructiv ed-
· incapacităţi privind îngrijirile corporale ucativ la posibilităţile intelectuale, la interesele
(autonomie personală) cognitive, la ritmul şi stilul de învăţare al elevului.
Handicap – rezultă din deaicienţă sau din inca- Cine beneaiciază de diferenţiere în educaţie ?
pacitate şi limitează îndeplinirea unui rol social Toţi elevii care participă la procesul de edu-
considerat normal din punctul de vedere al vârstei, caţie beneaiciază de diferenţiere educaţională.
factori sociali şi culturali în raport cu semenii Elevii sunt diferiţi pentru că :
Forme de handicap : 1 au abiltăţi diferite ;
· handicap de orientare 2 au interese diferite ;
· handicap de independenţă aizică şi mobili- 2 au diferite experienţe anterioare de în-
tate văţare ;
· handicap de ocupaţie sau profesie 3 provin din diferite medii sociale ;
· handicap de integrare socială 4 au diferite comportamente afective ( timid-
itate, emotivitate etc. ) ;
III. PlaniLicarea individualizată a în- 5 au potenţial individual de învăţare etc.
văţării
Forme de organizare diferenţiată a cur-
riculumului
III. 1.Organizarea diferenţiată sau individual-
izată a curriculumului
Necesitatea de a adapta educaţia la nevoile in- Organizarea diferenţiată a conţinuturilor la
dividuale a dus la elaborarea a numeroase sisteme nivel de politici şcolare
de instruire individualizată. Iniţial termenul de in- La nivelul învăţământului primar şi gimnazial
dividualizare se referea numai la instruirea indi- , unde se va asimila un trunchi comun de cunoşt-
viduală. În prezent termenul a căpătat o altă inţe, diferenţierea se realizează în special prin ex-
semniaicaţie. Importantă este acum identiaicarea tensiunea şi profunzimea cunoştinţelor propuse
diferenţelor dintre indivizi şi nu a individului. spre învăţare şi mult mai puţin prin natura lor ( cu
Diferenţele individuale realectă întotdeauna excepţia disciplinelor opţionale ).
nevoile de educaţie comune ori similare unor La nivelul programelor şcolare putem avea ast-
grupuri de indivizi. Astfel, când vorbim astăzi de fel :
educaţia diferenţiată aceasta include cu necesitate 1 curriculum aprofundat – elevi cu interese
abordarea individualizată a învăţării din perspec- cognitive normale sau mai reduse ( predarea se
tiva diferenţelor dintre elevi. limitează la 70 % din programă ) ;
Diferenţierea curriculumului, atăt pentru 2 curriculum extins – elevi cu interese de-
copiii cu cerinţe educative speciale/dizabilităţi cît osebite şi predispoziţii aptitudinale înalte ( > de 70
şi pentru cei cu potenţial de învăţare ridicat se în- % cu predare în acelaşi interval de timp ).
Curriculum la decizia şcolii
temeiază pe aceleaşi premize : sistemul de în-
văţământ se poate adapta unor abilităţi şi
trebuinţe diferite; aceleaşi scopuri educaţionale 1. Curriculum extins – programe incluse în
pot ai atinse prin mai multe tipuri de programe – Curriculum Naţional pentru segmentul de 30%;
programe opţionale / adaptate; realizarea este recomandat pentru elevii cu aptitudini şi in-
învăţarea la clasă :
de învăţare – forma de diferenţiere aprofundare
exclusivă a curriculumului nucleu.
1 nu au urmat toate etapele în educaţie (
3. Curriculum elaborat în şcoală – activităţi neparcurgerea învăţămîntului preşcolar şi intrarea
adaptate speciaicului şcolii şi direct in clasa I, abandon şcolar sau absenteism
al comunităţii ; este recomandat tuturor crescut ) ;
elevilor. Se poate propune şi pentru categorii spe- 2 au diaicultăţi, emoţionale, sociale sau de
ciale de elevi pentru diversiaicarea activităţilor şi comportament ;
conţinuturilor pentru a veni în sprijinul dezvoltării 3 au tulburări senzoriale de auz sau de văz ;
aptitudinilor şi intereselor. 4 diaicultăţi de învăţare a scris – cititului
(dislexia – disgraaia )
Prin curriculum la decizia şcolii se diversi-
5 au diaicultăţi perceptiv – motrice ( orientare
Jică :
în spaţiu şi timp, schemă corporală ) ;
6 au dizabiltăţi mentale ;
2 disciplinele studiate care să corespundă
7 au diaicultăţi de vorbire sau de limbaj şi co-
nevoilor reale ale comunităţiidin care şcoala face
municare ;
parte ;
8 au limba maternă diferită de limba în care
3 forma de abordare a conţinuturilor incluse
se desfăşoară procesul de învăţământ ;
în curriculum ( accentuarea caracterului practic,
9 procesul de predare – învăţare – evaluare
aplicativ, abordarea integrată a conţinuturilor etc.
neadecvat nevoilor educaţionale şi diferenţelor in-
);
dividuale dintre elevi (sarcini prea grele sau prea
4 valoriaicarea intereselor şi talentelor
uşoare, metode neparticipative, timp insuaicient
elevilor pentru anumite domenii ;
dozat, material didactic inadecvat sau insuaicient
5 abordarea unor domenii care să asigure
etc. ).
Cum se face diferenţierea sau individu-
elevilor o mai bună inserţie pe piaţa forţei de
dividualizată
4 Decizia de orientarea şcolară şi argu-
mentele care au determinat luarea deciziei ;
Un plan de intervenţie personalizat este un 5 Informaţii despre nevoile/diaicultăţile
plan scris cu obiective pe termen scurt şi lung, copilului (în cooperare cu alţi factori asiguraţi-vă
elaborat pentru a sprijini învăţarea copilului sau că aveţi informaţii despre toate diaicultăţil /nevoile
nevoile comportamentale. Este un document de copilului - educaţionale, medicale, terapeutice etc,
lucru pentru toate cadrele didactice. Ar trebui re- iar intervenţia se va focaliza pe acestea) ;
vizuit de cel puţin două ori pe an. 6 Informaţii despre procesul de predare - în-
Planul Educaţional de Intervenţie Individual- văţare – evaluare ;
izată sprijină educaţia copiilor/elevilor cu dizabil- 7 Nevoia de terapie sau de alte servicii ;
ităţi / CES şi / sau a copiilor/elevilor aalaţi în 8 Informaţii despre însoţitor, dacă este
diaicultate, în funcţie de rezultatele evaluarii com- disponibil /dacă există ;
plexe, de nevoile speciaice identiaicate (edu- 9 Informaţii despre cadrul didactic de sprijin
caţionale, terapeutice, medicale, sociale), / dacă există ;
orientând intervenţia şi recuperarea . 10 Partenerii implicaţi (modalitatea de coop-
erare ) ;
Descrierea şi explicarea structurii unui Plan 11 Responsabilităţi şi sarcini - intervenţia
Educaţional de Intervenţie Individualizată echipei interdisciplinare.
1. Domeniul de intervenţie Informaţii educaţionale :
· limbaj şi comunicare 1 Evaluare educaţională completă / detaliată
· cognitiv (evaluarea cunoştinţelor şi abilităţilor) ;
· emoţional 2 Punctele tari şi punctele slabe ale elevilor
· comportamental (potenţial şi diaicultăţi întâmpinate) ;
· psihomotor 3 Obiective pe termen scurt şi lung (centrate
2. Stabilirea obiectivelor – SMART pe anul în curs) ;
3. Stabilirea metodelor şi a mijloacelor de 4 Strategii de învăţare – metode şi mijloace
realizare ( Cum realizez ? ) didactice (strategii adecvate pentru copil) ;
4. Perioada în care are loc intervenţia ( 5 Interacţiunea socială (descriere, cum să aie
când ? ) sprijinit pentru a-şi dezvolta relaţiile sociale – con-
5. Criterii minimale pentru evaluarea pro- duita şi atitudinile de colaborare, cooperare cu
gresului ( Ce evaluez? ) ceilalţi elevi – exp. Implicarea în activităţi de grup
6. Metode şi instrumente de evaluare ( şi este responsabil cu timpul/ cu prezentarea pro-
Cum evaluez ? ) dusului/distribuirea materialelor etc. ) ;
7. 6 Curriculum (conţinuturi de bază, conţinu-
Plan Educaţional de Intervenţie Individual- turi adaptate – ex. Citeşte corect, cursiv şi expresiv
izată este realizat de: un text scurt / Citeşte corect un text scurt cunoscut
· cadre didactice ( învăţători, profesori ) ;
· cadru didactic de sprijin/ itinerant 7 Parteneriate în predare - învăţare (cum să
În colaborare cu : asigurăm predarea – învăţarea pentru acest copil
· părinţii copilului / elevului – echipa implicată : cadrul didactic de la clasă,
· specialişti colaboratori /echipa interdisci- cadru didactic de sprijin şi după caz consilier, lo-
plinară ( logopezi, consilieri şcolari, personal med- goped );
ical, etc.) 8 Evaluarea (ce evaluăm şi cât de des) ;
· copilul /elevul. 9 Monitorizarea (cine şi când).
Un Plan Educaţional de Intervenţie Indi-
vidualizată poate să conţină: (1) Domeniul de intervenţie
În urma unor evaluări individuale realizate de
Informaţii generale: către cadrele didactice prin analiza unor probe de
1 informaţii generale despre copil şi familie ; evaluare, observaţii sistematice (pot ai utilizate şi
2 Informaţii despre ruta şcolară ( grădiniţe, grile de observare anterior elaborate), asupra :
BibliograJie