Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Renuntarea Timpurie La Educatie
Renuntarea Timpurie La Educatie
Renun]area
timpurie
la educa]ie:
posibile c`i de prevenire
Coordonator:
Bogdan Voicu
Editura VANEMONDE
ISBN: 978-973-1733-15-9
Proiectul
Solu]ii eficiente pentru prevenirea abandonului [colar:
costuri [i mecanisme
Renun]area
timpurie
la educa]ie:
posibile c`i de prevenire
Coordonator:
Bogdan Voicu
Proiectul
Solu]ii eficiente pentru prevenirea abandonului [colar:
costuri [i mecanisme
Lucrarea prezint` raportul studiului Solu]ii eficiente pentru prevenirea abandonului [colar: costuri [i
mecanisme realizat \n perioada iunie 2009 decembrie 2009.
Proiectul a fost ini]iat, conceput [i derulat prin parteneriatul, inclusiv financiar, dintre Fondul Na]iunilor
Unite pentru Copii UNICEF Romnia [i Centrul Educa]ia 2000+, organiza]ie neguvernamental` de politici, servicii
[i consultan]` educa]ional`, membr` a Soros Open Network (SON) Romania.
Echipa de coordonare a proiectului:
Anca Nedelcu, coordonator de proiect
Sorin Coman, asistent de proiect
Au contribuit:
Mari-Elena Belciu, Georgiana Br`tulescu, Sorin Coman, Iulia Cristea, Mariana Gavril`, Geanina Ghirigiu,
Irina Iordan, Loredana Manasia, Alexandra M\]`, Emil Necu]`, Anca Nedelcu, Andrei Prvan, Elena Preda
Redactor:
Sorin Coman
DTP: Dan Gl`van
Layout: Victoria Dumitrescu
Editura: VANEMONDE
ISBN 978-973-1733-15-9
P`rerile exprimate \n acest volum apar]in \n exclusivitate autorilor [i nu reprezint` \n niciun fel pozi]ia oficial`
a organiza]iilor finan]atoare ale acestui proiect.
Cuprins
Combaterea abandonului [colar: o urgen]`, un proiect, o nevoie de interven]ie (Anca Nedelcu)
I. Despre necesitatea proiectului ............................................................................................................. 9
II. Tabloul abandonului [colar: schi]` sumar` ........................................................................................ 10
II.1. Ce-i aduce [i ce-i ]ine pe elevi la [coal`? ........................................................................................ 10
II.2. Ce-i scoate pe copii din [coal`? De ce abandoneaz`? ........................................................................ 11
III. |n loc de concluzii: \ntre [coala pierdut` [i [coala regretat` .......................................................... 12
Obiective, metodologie [i principalele concluzii (Bogdan Voicu)
I. Introducere ...................................................................................................................................... 13
II. Elemente de context ......................................................................................................................... 14
III. Op]iuni metodologice .................................................................................................................... 17
III.1. Asump]ii generale asupra cauzelor renun]`rii la educa]ie ............................................................... 17
III.2. Colectarea datelor .................................................................................................................... 17
III.3. Echipa proiectului ...................................................................................................................... 19
IV. Exemple de abandon [colar .............................................................................................................. 19
IV.1. Repeten]ia repetat` .................................................................................................................... 19
IV.2. Familia dezorganizat` ............................................................................................................... 20
IV.3. Mimarea trecerii la clasa a IX-a .................................................................................................. 21
IV.4. Migra]ia circulatorie .................................................................................................................. 21
IV.5. Implicarea activ` a [colii ............................................................................................................ 21
V. Cauzele abandonului: o trecere \n revist` ........................................................................................... 22
V.1. Elevul [i familia ......................................................................................................................... 22
V.2. Comunitatea .............................................................................................................................. 23
V.3. {coala ....................................................................................................................................... 24
VI. Recomand`ri de linii de ac]iune ....................................................................................................... 25
VII. Lista de referin]e ............................................................................................................................ 29
{coala nr. 2, DODENI, ora[ BICAZ, Jude]ul NEAM}
I. Descrierea localit`]ii ............................................................................................................................. 32
I.1. A[ezare [i istoric .......................................................................................................................... 32
I.2. Ocupa]ii, angajatori ..................................................................................................................... 33
I.3. Infrastructur`, utilit`]i publice, transport [i comunica]ii ....................................................................... 35
I.4. Perspective de dezvoltare ............................................................................................................... 35
II. Descrierea [colii ............................................................................................................................... 36
II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective ....................................................................................... 36
II.2. Reprezent`ri asupra problemelor [colii ............................................................................................ 38
II.3. Rela]ia [coal`-comunitate ............................................................................................................ 39
III. Aspira]iile [i a[tept`rile de la instruc]ia [colar` ................................................................................... 40
IV. Renun]area prematur` la educa]ia [colar` .............................................................................................. 42
IV.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii din Dodeni ......................................................... 42
IV.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ....................................................................................... 44
IV.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional ................................................................. 45
{coala cu clasele I-VIII nr. 6 Cartier M~R~}EI, PIATRA-NEAM}
I. Descrierea localit`]ii ........................................................................................................................... 49
I.1. A[ezare [i istoric .......................................................................................................................... 49
I.2. Ocupa]ii, angajatori ..................................................................................................................... 49
I.3. Infrastructur`, utilit`]i publice, transport [i comunica]ii ....................................................................... 51
I.4. Perspective de dezvoltare ............................................................................................................... 52
II. Descrierea [colii ............................................................................................................................... 52
II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective ......................................................................................... 52
II.2. Reprezent`ri asupra [colii ............................................................................................................ 54
II.3. Rela]ia [coal`-comunitate ............................................................................................................ 55
II.4. Aspira]iile [i a[tept`rile de la instruc]ia [colar` ................................................................................ 56
3
Combaterea abandonului
[colar: o urgen]`, un proiect,
o nevoie de interven]ie
Autor:
Anca Nedelcu
I.
Abandonul [colar reprezint` o problem` a sistemului romnesc de \nv`]`mnt insuficient tratat`, o problem`
serioas` ce trebuie convertit` urgent \ntr-o imediat` strategie de interven]ie. Nu e nevoie de explicit`ri savante de
termeni, de compara]ii cu ]`ri mai fericite din acest punct de vedere, de argument`ri moralizatoare privind necesitatea
continu`rii educa]iei pentru a demonstra aceast` nevoie de interven]ie. Este vorba cu certitudine de un fenomen care prin consecin]ele sale semnificative [i prin dimensiunile sale \ngrijor`toare trebuie s` fie prezent \n agenda de priorit`]i
a deciden]ilor, a practicienilor [i a beneficiarilor din sistemul educa]ional.
Proiectul Solu]ii eficiente pentru prevenirea abandonului [colar: costuri [i mecanisme, dezvoltat de Centrul Educa]ia
2000+ [i UNICEF, \ncerc` s` ofere un sprijin concret - evident limitat \n raport cu necesit`]ile - pentru consolidarea
eforturilor generale de abordare a acestei problematici.
S` ofere un diagnostic privind sursele [i formele de manifestare a fenomenului de p`r`sire timpurie a [colii;
s` identifice mecanismele interne [i externe care genereaz` o rat` sc`zut` de reten]ie a elevilor \n cadrul
sistemului [colar; s` identifice factorii care se dovedesc a fi obstacole ale procesului de absolvire;
S` contribuie la \n]elegerea riscurilor asociate acestui fenomen, s` atrag` aten]ia asupra consecin]elor
negative ale politicilor [i practicilor pasive, noninterven]ioniste.
Ca urmare, proiectul de fa]` are o tripl` deschidere: nu numai s` extind` baza de date deja existent` \n ceea
ce prive[te abandonul [colar, dar, \n acela[i timp, \ncearc` s` testeze o serie de solu]ii realiste de abordare, s` estimeze
costurile necesare implement`rii la o scar` larg` a propunerilor f`cute. Concomitent, eforturile proiectului se focalizeaz`
pe stimularea capacit`]ii de reac]ie a comunit`]ii educa]ionale \n fa]` acestei probleme.
Pentru a \ndeplini aceste obiective, proiectul include o gam` larg` de activit`]i, printre care:
- Investiga]ii \n 19 de unit`]i [colare din 5 zone geografice (Arge[, Bra[ov, C`l`ra[i, Dolj, Neam]);
-
Dezvoltarea capacit`]ii educa]ionale locale (prin organizarea de mese rotunde la nivelul [colii \n vederea
furniz`rii unui feed-back relevant [i a unui sprijin adecvat la nivel local);
Diseminarea rezultatelor \n vederea valid`rii acestora de c`tre un num`r mare de speciali[ti [i informarea
unui num`r l`rgit de beneficiari (masa rotund` pentru lansarea [i discutarea raportului de cercetare).
Profesorii
- La englez` aveam o doamn` tn`r`, dr`gu]`, comunicativ`, [tia s` explice, ne \n]elegea [i punea
note pe merit.
-
venim la [coal` pentru c` profesorul ne explic` mai bine dect dac` am \nv`]a singuri
10
O treime dintre elevi nu-[i cunosc p`rin]ii (diriginte) S` v` dau catalogul s` vede]i cte liniu]e am trase
la p`rin]i f`r` date de contact sau informa]ii (diriginte)
Via]` plictisitoare, cteodat` nu am ce face. Cteodat` da, cteodat` nu (m` gndesc s` m` re\ntorc)...
cnd m` gndesc la teste... nu. Pot s` stau (la [coal`) o or`, dou`, dup` aia nu mai rezist, tre s` stau o
zi, trei acas`. (fost` elev`)
Anturajul
Am 2 prieteni. Cu ei am absentat. (acela[i elev) anturaj, cu b`ie]ii L`sam ghiozdanul [i plecam prin
ora[. 360 de absen]e. Note n-aveam deloc! (fost elev)
Fascina]ia acaparant` a comunic`rii electronice
Pn` \n clasa a VI-a avea note excelente, \ntre 7 [i 9, diplome la englez` Am dat de internet [i m-am stricat
de tot (fost elev).
11
Dac` nu-]i place nu ai ce face. Acum m` c`iesc [i acum c` nu am venit, c` nu am \nv`]at... e mai r`u
pentru mine acuma.... (fost elev)
Eu predau [i la A doua [ans`. {i-am [i elevi de etnie rom`. [] Unul dintre ei, acum la vreo 20-22 de
ani, dup` prima lec]ie, a deschis un document iar primul rnd pe care l-a tastat a fost Voi spune la toat`
lumea s` \nve]e la timp ca s` nu piard` \n via]` ct am pierdut eu.
Anca Nedelcu
Coordonator Proiect
Centrul Educa]ia 2000+
12
Obiective, metodologie [i
principalele concluzii
Autor:
Bogdan Voicu1
I.
INTRODUCERE
14
Sursa datelor: Eurostat, baza de date online (http://epp.eurostat.ec.europa.eu). Pentru ]`rile colorate \n alb nu am dispus de date. Pentru Cehia
datele sunt pentru 2006, \n rest fiind pentru 2007.
Analiza dinamicii fenomenului (Figura 2) indic` o tendin]` de remediere a situa]iei pentru multe dintre ]`rile
cu abandon ridicat. Romnia urmeaz` aceea[i tendin]`, \ns` nu la fel de pronun]at ca Italia sau Grecia, ci mai degrab`
la un nivel modest, mai apropiat de stagnarea relativ` a Spaniei.
15
Sursa datelor: Eurostat, baza de date online (http://epp.eurostat.ec.europa.eu). Pentru ]`rile colorate \n alb nu am dispus de date. Pentru Cehia
datele sunt pentru 2006, \n rest fiind pentru 2007.
Explica]ia particip`rii reduse a romnilor la secundarul superior poate fi g`sit` \n gradul mai slab de instruc]ie
[colar` al popula]iei, \n participarea redus` la educa]ia universitar`, \n puterea economic` redus` a ]`rii, \n diversificarea
redus` a slujbelor de pe pia]a muncii (vezi Voicu, 2005). Primii factori aminti]i au ca implica]ie transmiterea de c`tre
adul]i c`tre tn`ra genera]ie a unor aspira]ii educa]ionale mai reduse. |n plus, lipsa celor cu studii universitare determin`
o concuren]` sc`zut` pe pia]a muncii pentru ace[tia, cu implica]ii asupra calit`]ii resursei umane din sistemul
educa]ional. Factorii din urm` scad finan]area [i cererea pentru un secundar superior de calitate.
To]i ace[ti factori sunt \ns` \n curs de schimbare. Schimbarea lor (cre[terea PIB, cerere mai mare pentru
profesii calificate, cre[terea num`rului de studen]i etc.) determin` o aten]ie sporit` particip`rii la secundarul superior
[i evit`rii abandonului \n clasele primare [i gimnaziale.
Contextul mai larg \n care se desf`[oar` acest fenomen este dat de masificarea \nv`]`mntului superior: din
ce \n ce mai mul]i tineri, \n toate ]`rile europene, urmeaz` ast`zi o facultate. Acela[i lucru se petrece \n Romnia, chiar
dac` \nc` ponderea celor care fac o facultate este u[or sub media european`. O precau]ie important` este \ns` necesar`:
Romnia a cunoscut \n ultimii 2-3 ani o cre[tere spectaculoas` a celor ce urmeaz` o facultate. Aceasta se datoreaz` \n
mare m`sur` cre[terii num`rului de studen]i la Universitate Spiru Haret, acuzat` public de practici neconforme cu
cutuma universitar` [i de o calitate inacceptabil de sc`zut` a serviciilor educa]ionale oferite. Oricum ar fi, este de a[teptat
ca \n anii ce urmeaz` ponderea studen]ilor \ntr-o genera]ie s` continue s` creasc`. Acest lucru cre[te presiunea pentru
participarea la \nv`]`mntul secundar superior.
Recent, raportul Comisiei Preziden]iale pentru Analiza Riscurilor Sociale [i Demografice atr`gea aten]ia supra
faptului c` practic a ajunge la liceu [i a-l \ncheia este echivalent ast`zi cu accederea la facultate. Ponderea celor care aleg
ruta voca]ional` ([coli profesionale, licee tehnice) este mic` atunci cnd compar`m Romnia cu alte ]`ri europene.
Apare astfel o polarizare social` puternic` \ntre cei care \ncheie facultate [i cei care r`mn f`r` calificare. De aici din nou
o nevoie de a acorda o aten]ie sporit` chestiunii abandonului [colar, mai ales la trecerea c`tre secundarul superior.
16
17
diriginte clasa a VIII-a \n anul [colar precedent (de preferin]` o clas` care a \nregistrat abandonuri dea lungul timpului sau la trecerea \n clasa a IX-a),
elevi care au continuat educa]ia la clasa a IX-a ([i care au fost la clasa dirigintelui de mai sus)
[INTERVIU DE GRUP]
elevi care au abandonat educa]ia la trecerea de la clasa a VIII-a la a IX-a; [INTERVIU DE GRUP dac`
au fost mai mul]i elevi \n aceast` situa]ie [i dac` au putut fi adu[i \mpreun` m`car 4 dintre ei; altfel
interviuri individuale cu 2-3 dintre ei] [dac` nu au fost identifica]i astfel de elevi cu abandon la trecerea
de la gimnaziu la secundarul superior, atunci au fost realizate interviuri individuale cu fo[ti elevi, ce au
abandonat \n clasele V-VII \n ultimii ani]
Pentru fiecare din aceste [coli am alc`tuit echipe din cte doi cercet`tori. Unul dintre ei este expertul local,
selectat dintre profesorii din jude], [i care a contribuit prin experien]a sa \n ce prive[te zona analizat`. Cel de-al doilea
este investigatorul principal, cel ce a coordonat \ntreaga colectare de date [i a r`spuns pentru realizarea raportului final
pentru [colile pe care le-a investigat. Caseta 2 descrie pe scurt rolul fiec`ruia dintre cei doi \n realizare investiga]iei de
teren.
Caseta 2. Protocolul de colectare a datelor
Cine culege datele
Localitatea
Expertul
local (LE)
Investigatorul
principal (FI)
Principalele surse
Observa]ii
Consiliul Local,
Secretar Prim`rie,
Primar etc.
{coala
(X)*
Clasa
(X)*
Diriginte, |nv`]`tor
Elevi
(x)
Interviurile realizate
Absolven]i
(x)
Interviurile realizate
18
P`rin]i
(x)
Interviurile realizate
Interviurile realizate
* parantezele rotunde indic` faptul c` investigatorul cu pricina contribuie \n mai mic` m`sur` la completarea
datelor respective.
19
20
21
V.
Am folosit exemplele de mai sus pentru a schi]a o imagine a ctorva dintre locurile comune \ntlnite \n cele
19 studii de caz.
F`r` a insista asupra detaliilor, prezint \n continuare o list` mai lung` a factorilor ce contribuie la determinarea
renun]`rii la educa]ie. Ei sunt \n general comuni pentru abandonarea studiilor gimnaziale sau primare, ca [i pentru
renun]area la educa]ie a trecerea \n clasa a IX-a sau ulterior, \n clasele IX-X. De altfel, [colile care prezint` rate mai mari
ale abandonului [colar sunt cele ale c`ror absolven]i trec \n mai mic` m`sur` de la clasa a VIII-a la a IX-a.
Nu exist` rezultate surprinz`toare. Principalii factori ce favorizeaz` renun]area la educa]ie sunt plasa]i la
nivelul familiei [i copilului. Am c`utat \n cele ce urmeaz` s` insist asupra acelor elemente ce pot fi mai u[or influen]ate,
din interiorul sistemului educa]ional sau la nivelul administra]iei locale [i centrale, astfel \nct abandonul [colar s` poat`
fi redus.
V.2. Comunitatea
Comunitatea, ca [i grupul de rudenie sau cel de prieteni, ofer` c`i de urmat [i norme sociale care, mai ales \n
cazul unor a[ez`ri tradi]ionale, \nchise, devin reguli comportamentale urmate de to]i. O parte din aceste reguli devin
factori de risc pentru renun]area la educa]ie: m`riti[ul timpuriu, tradi]ia furatului fetelor, interdic]ia de a avea rela]ii de
prietenie cu elevi de sex opus din comunit`]i neagreate de p`rin]i.
Norma mariajul timpuriu ac]ioneaz` ca un factor puternic de stopare a continu`rii educa]iei. Ea este
\ns` prezent` mai rar \n cazul [colilor studiate, fiind mai degrab` un atribut al comunit`]ilor rurale.
Apari]ia unui copil este de asemenea un puternic determinant al renun]`rii la educa]ie, fiind prin
caracteristici mai degrab` un atribut al comunit`]ii dect un act individual. Dincolo de provenien]a din
familii dezorganizate, s`race, tinerele fete ce ajung \n situa]ia de a deveni mame g`sesc de regul` exemple
de predecesoare \n comunitatea \n care locuiesc [i \n care este adesea plasat` [coala.
Lipsa de securitate \n zon`. Exist` comunit`]i unde infrac]ionalitatea fiind ridicat`, cadrele didactice se
feresc s` interac]ioneze cu p`rin]ii, lipsa de colaborare contribuind la cre[terea riscurilor de renun]are la
educa]ie.
Norma non-continu`rii educa]iei dup` clasa a VIII-a. Am \ntlnit o astfel de norm` \ntr-o singur`
comunitate, un sat apar]in`tor de un mare ora[. |n comunitatea respectiv`, relativ bine conectat` la ora[,
absolven]ii clasei a VIII-a evit` continuarea educa]iei la nivelul secundar superior, motivnd adesea absen]a
colegilor care s` continue studiile.
Furtul de fete. |n una din comunit`]ile analizate, absenteismul este extrem de ridicat pentru fete [i cre[te
odat` cu vrsta. Argumentul este dat de obiceiul de a fura fete pentru mariaj timpuriu. Practic este vorba
de o combina]ie \ntre norma mariajului timpuriu [i criminalitate, cu conota]ii etnice (e vorba de o
comunitate de romi).
23
V.3. {coala
|n raportul privind abandonul [i rata de trecere la clasa a IX-a \n [coli din mediul rural, scriam: Cvasimajoritatea cadrelor didactice nu discut` despre responsabilit`]i ale [colii legate de prevenirea abandonului sau de
cre[terea ratelor de trecere la ciclurile urm`toare, exceptnd cazul \n care elevii sunt deja \n abandon sau \n pragul
abandonului. (Voicu et al, 2008: 29).
Aceea[i imagine de neimplicare o las` [i cadrele didactice cu care am discutat \n aceste [coli urbane.
Cvasimajoritatea exemplelor de abandon descrise \n studiile de caz din acest raport sunt cazuri predictibile. Riscul de
renun]are la educa]ie, \nainte de clasa a VIII-a, la trecerea c`tre a IX-a sau dup` trecerea la secundarul superior era
practic evident pentru cei care cunosc mecanismele producerii abandonului [colar. Cu toate acestea interven]ia
preventiv` a [colii lipsea \n majoritatea situa]iilor. R`spndirea acestei situa]ii duce cu gndul la un deficit de formare
ini]ial` (\n cadrul modulelor pedagogice din universit`]i), precum [i la o nevoie de dezvoltare a competen]elor psihosociale \n cadrul programelor de formare continu`.
Exist`, a[a cum spuneam \n sec]iunile anterioare, mai multe c`i prin care societatea caut` s` previn` astfel
e[ecuri ale form`rii tinerilor genera]ii. Ele nu ]in neap`rat de [coal`, a[a cum principalii factori ai abandonului [colar
sunt plasa]i oricum \n afara [colii. {coala poate \ns` cataliza acei determinan]i ai men]inerii elevilor \n sistemul de
instruc]iei [colar`, fiind de altfel finan]at` de comunit`]ile locale \n acest sens.
Cadrele didactice sunt, cel pu]in teoretic, \n permanent contact cu elevii, le pot identifica [i diagnostica rapid
problemele, atr`gnd aten]ia autorit`]ilor de protec]ie a copilului, spre exemplu, sau asisten]ilor sociali ai prim`riei, sau
ONG-urilor active \n zon` asupra eventualelor nevoi de interven]ie. Interven]ia se poate realiza astfel timpuriu, spre
binele familiilor [i copiilor \n cauz`.
O astfel de atitudine este \ns` dificil de realizat atunci cnd nu exist` asumarea de c`tre [coal` a unor obliga]ii
de formare, altele dect transmiterea de informa]ii, altele dect cele desf`[urate \n spa]iul restrns al clasei. |n studiile
de caz prezentate surprinde frecven]a cu care apar exemple contrarii, de respingere a responsabilit`]ilor din afara s`lii
de clas`.
Trebuie notat \n context [i faptul c` \n [colile analizate, ca de altfel \n majoritatea unit`]ilor [colare din
Romnia, \n ultimii ani au fost derulate varii proiecte de dezvoltare [colar`. O bun` parte dintre aceste proiecte au ]intit
explicit formarea competen]elor cu rol \n rela]ionarea cu elevul, \n sprijinirea acestuia pentru a se integra \n colectivele
[colare, \n sprijinirea familiilor pentru a decide asupra rutelor educa]ionale.
Orientarea [colar` [i profesional` reprezint` o alt` valen]` a chestiunii continu`rii educa]iei. Studiile de
caz furnizeaz` material pentru ipoteza c` \n [colile unde exist` discu]ii mai lungi cu elevii \n acest sens, ace[tia reu[esc
s` continue \n mai mare m`sur` educa]ia, f`r` a o abandona imediat dup` trecerea \n clasa a IX-a. La alte cadre didactice
\ns` pare a domni impresia c` elevii sunt pro[ti, \mbinat` cu relat`ri degajate despre lipsa de implicare \n orientarea
[colar` [i profesional`.
Repeten]ia repetat` [i frecvent` printre elevii [colii este asociat` cu rate mari ale abandonului \n clasele
V-VIII [i cu necontinuarea educa]iei la ciclul urm`tor.
Integrarea insuficient` \n colectivul clasei de elevi se adaug` la factorii de risc. Aceasta este mai pregnant`
la elevii care \ntrzie intrarea \n sistemul educa]ional sau care prezint` cazuri de repeten]ie frecvent`. |n plus, apare o
zon` de vrst` la care recuperarea post-abandon este dificil`. Este vorba de acei elevi care devin prea b`trni
pentru nivelul de [colarizare unde ar putea s` se \nscrie potrivit cuno[tin]elor [i abilit`]ilor. Teoretic ei ar putea beneficia
de programele A Doua {ans`, \ns` din punct de vedere practic, la multe [coli, apar probleme de integrare \n colectivul
de cursan]i ai unor astfel de programe, fa]` de care elevii cu abandon mai recent sunt prea tineri.
Familiaritatea mediului [colar apare ca subiect important pentru tinerii ce continu` educa]ia \n clasa a
IX-a \n cadrul altor unit`]i [colare. Uneori calitatea rela]iilor cu profesorii [i cu colegii este una care se constituie \n factor
de \ndep`rtare a elevilor de instruc]ia [colar`. Sunt cazuri de discriminare pe baza mediului de provenien]` urban, rural,
periferia ora[ului. Acestea se adaug` discrimin`rilor etnice [i celor induse de starea material` a familiei de provenien]`.
24
Obiectiv
O astfel de m`sur` ar permite recuperarea acelor fo[ti elevi, \nc` tineri, afla]i la o vrst` la care
altfel le este greu s` se integreze al`turi de unele grupe de cursan]i ADS dominate de elevi de
peste 20 de ani.
Costuri
Acolo unde exist` deja programe ADS, costurile sunt practic nule. Ele includ doar efortul
suplimentar de a diferen]ia \ntre candida]ii la ADS \n func]ie de vrst` [i de a-i direc]iona pe cei
mai tineri c`tre o anume unitate [colar`/program ADS. Curricula r`mne practic neschimbat`,
iar la aceast` categorie de vrst` orele se pot programa [i diminea]a.
Implementare
Strict administrativ`.
(2)
Linii de ac]iune
25
O astfel de m`sur` permite recuperarea acelor fo[ti elevi, \nc` tineri, afla]i la o vrst` la care
integrarea \n programe ADS poate fi dificil`.
De asemenea, atunci cnd elevii ADS sunt la rndu-le p`rin]i, scade probabilitatea de abandon
a copiilor acestora.
Costuri
Reduse. Acolo unde exist` deja programe ADS, costurile directe sunt practic nule. Apar \ns`
costuri legate de elaborarea standardelor [i normelor metodologice \n care se poate realiza
echivalarea cuno[tin]elor/atestarea abilit`]ilor.
Implementare
Strict administrativ`.
(3)
Linii de ac]iune
Obiectiv
Costuri
Implementare
Poate fi realizat` exclusiv prin [coal`, la recomandarea sau solicitarea expres` a ISJ sau poate
beneficia de participarea unor asocia]ii profesionale sau ONG-uri. |n cazul lucr`rilor de
renovare, pot exista donori implica]i \n proiecte de tip CSR, care s` fie contacta]i direct \n acest
sens de c`tre ISJ-uri, prim`rii, [coli. Voluntari din aceste organiza]ii pot contribui la activit`]ile
din [coal`, al`turi de elevi, permi]nd [i transmiterea de modele de via]` de succes c`tre.
(4)
Linii de ac]iune
Utilizarea resurselor [colii pentru atragerea elevilor prin activit`]i de timp liber. Am \ntlnit \n
[coli diferite elevi care abandoneaz` cursurile c`utnd activit`]i de timp liber derulate \n
Internet Caf.
Obiectiv
26
Implementare
(5)
Linii de ac]iune
Obiectiv
Costuri
Sc`zute. (eventual fo[tii elevi pot primi mici stimulente materiale pentru ac]iune)
Implementare
Riscuri
Confiscarea ac]iunii de c`tre cadre didactice dornice s` vorbeasc` ele \n locul fo[tilor elevi ce
au renun]at la educa]ie. |n astfel de ac]iuni este important ca fo[tii elevi ce au renun]at la [coal`
s` \[i spun` netulbura]i propria poveste, iar actualii elevi s` le pun` \ntreb`ri. Discutarea despre
aspecte din via]a extra[colar` este esen]ial`. Interven]ia cadrelor didactice trebuie s` se rezume
la cel mult stimularea discu]iei.
(6)
Linii de ac]iune
Training pentru consilieri educa]ionali, dar [i pentru cadre didactice la modul general
privind reintegrarea elevilor reveni]i din migra]ie circulatorie
27
Costuri
Implementare
Administrativ`.
Pot include implicarea donorilor interna]ionali sau na]ionali, a unor ONG-uri.
Diseminarea [i stimularea dezbaterii despre cauzele renun]`rii timpurii la educa]ie sunt
elemente cheie \ntr-o astfel de linie de ac]iune [i pot fi realizate ([i) prin intermediul
ONG-urilor active \n domeniu.
(7)
Linii de ac]iune
Obiectiv
Costuri
Mari.
Implementare
(8)
Linii de ac]iune
Obiectiv
Costuri
Implementare
Administrativ`.
Poate presupune \ns` [i extensie prin program de comunicare destinat asisten]ilor sociali derulat
prin organiza]ii de profil.
(9)
Linii de ac]iune
Obiectiv
Costuri
28
(10)
Linii de ac]iune
Obiectiv
Costuri
Mari. Aproximativ 160.000 de Euro pe cohort` [colar` pe val (odat` la patru ani). La ace[tia se
adaug` al]i aproximativ 30.000 de Euro pentru designul instrumentelor de cercetare [i pentru
raportare.
Implementare
(11)
Linii de ac]iune
Obiectiv
Costuri
Medii. Pot fi finan]ate prin stabilirea la bugetele locale, eventual cu sprijinul bugetului central, a
unor fonduri anuale de premiere.
Implementare
Prin ISJ.
Riscuri
Date de modul de determinare a gradului de risc. ARACIP lucreaz` \ns` la o astfel de hart`
[colar`. Ea poate fi rafinat` suplimentar la nivel local.
29
30
Investigator:
Andrei Prvan
Expert local:
Elena Preda
Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice, dup` cum urmeaz`:
l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale;
l Documentarea unor resurse disponibile on-line;
l Interac]iuni informale cu diver[i actori locali, observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. Date statistice
raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.
l Informa]iile rezultate din interviuri cu:
m Directorul unit`]ii [colare;
m Dirigintele clasei a VII-a din anul [colar precedent, \n prezent diriginte al acelora[i elevi, \n clasa a
VIII-a;
m Absolven]i ai [colii \n anul [colar 2008-2009, \n prezent elevi \n clasa a IX-a la liceul din ora[ (interviu
de grup);
m Tineri de vrst` [colar`, absolven]i de clase primare [i gimnaziale ce au renun]at la [coal` (s-au retras
sau au fost nevoi]i s` \ntrerup` studiile) (interviu de grup);
m P`rin]i ai respectivilor fo[ti elevi ai [colii.
I.
DESCRIEREA LOCALIT~}II
Prima men]iune documentar` o g`sim \ntr-un document emis de voievodul Radu Mihnea la 10 ianuarie 1625
\ns` exist` dovezi care conduc la ideea existen]ei unei a[ez`ri rurale cu mul]i ani \nainte. Dup` dou` secole (\ntr-un hrisov
domnesc din 1855), Bicazul este aminitit ca trg apoi devine domeniu regal (Decretul nr. 1789/9 iunie 1884, semnat
de regele Carol I).
Localitatea rural` a ie[it din anonimat \ncepnd cu 1951, cnd au \nceput lucr`rile de construc]ie a barajului
pe lacul de acumulare Izvorul Muntelui, cunoscut [i ca Lacul Bicaz. Satul de munte a devenit o colonie muncitoreasc`,
apoi un mic ora[, cu cartiere de blocuri de locuin]e, [coli, biblioteci, muzeu. |n 1960 s-au terminat lucr`rile la acest
proiect gigant [i a intrat \n func]iune [i hidrocentrala de 210 MW Stejaru. |n acela[i an, la 26 august, Bicazul a fost
declarat ora[.
32
Sursa: http://map.cimec.ro/
|n componen]a lui intr` \n prezent localit`]ile [i cartierele Cap[a, Dodeni, Izvoru Alb, Izvoru Muntelui, Potoci,
Secu. Ele se \ntind pe o suprafa]` de 148,9 km [i sunt populate de aproximativ 8500 de persoanei (\n unele statistici
8.428, \n altele 8.635, la Recens`mntul din 2002). Din punct de vedere al structurii etnice 96,02% s-au declarat
romni, 3,61 ]igani [i 0,37% de alte na]ionalit`]i. Potrivit apartenen]ei religioase declarate, sunt 96,58% ortodoc[i,
1,69% romano-catolici [i sub 1% fiecare de alte religii.
Cartierul Dodeni exist` din perioada de mijloc a secolului trecut, odat` cu demararea lucr`rilor de construc]ie
a Barajului. Este locul ce a g`zduit colonia muncitoreasc`, aerul general al vecin`t`]ii influen]nd definitiv aspectul
viitorului cartier: o duzin` de blocuri \ntr-o stare avansat` de degradare, cu spa]ii comune ne\ngrijite, instala]ii de
\nc`lzire improvizate (co[uri de fum sau guri de evacuare ce ies prin ferestre sau sunt ata[ate pere]ilor exteriori) \ntr-un
peisaj dominat de dezordine [i de[euri menajere.
|n apropierea blocurilor sau chiar printre ele sunt case. Unele mai ar`toase, altele vetuste [i terne. |ntregesc
contextul depozite, hale nefolosite sau foste spa]ii cu utilitate economic` aflate acum \n conservare. Iar cifrele sunt
semnificative: \n 3% dintre cl`dirile din ora[ sunt 25% dintre spa]iile de locuit [i domiciliaz` aproape un sfert dintre
cet`]eni.
33
De notorietate na]ional` prin baraj [i central`, Bicazul are [i o pat` de culoare dat` tot de portul Izvorul
Muntelui (localitatea Potoci). Practic, ora[ul este singura localitate montan` din Romnia ce are un astfel de specific,
\ns` importan]a economic`, vizibilitatea [i profitabilitatea acestei \ntreprinderi sunt foarte sc`zute.
Tot despre Bicaz s-ar putea spune c` are o excelent` pozi]ionare strategic`. Este situat la distan]` nu foarte
mare de sta]iunea baleno-climateric` Borsec [i foarte aproape de Izvorul Muntelui, unul dintre principalele puncte de
acces \n Masivul Ceahl`u. Turismul de tranzit [i de destina]ie a suferit \ns` o pr`bu[ire brusc` \n ultimii 20 de ani,
\ncerc`rile de revitalizare lovindu-se de iner]ia institu]ional`, lipsa spiritului antreprenorial [i constrngerile
macroeconomice. |n ultimii ani, activitatea turistic` [i agroturistic` manifest` tendin]e de revenire \ns` mai degrab` \n
zonele exterioare ariei urbane, evident mai prietenoase din punct de vedere meto-climatic [i al cadrului natural.
Din informa]iile publicate \n pagina web a prim`riei locale, doar 17% din totalul popula]iei adulte cu
domiciliul \n Bicaz este salariat`. Tot cu rol de exemplu, 10% dintre salaria]i sunt angaja]i \n institu]iile de \nv`]`mnt
Restul \n industria prelucr`toare (355), comer] (237), transporturi [i comunica]ii (130), energie electric` termic` - gaze
(111), construc]ii (90), administra]ie (36), finan]e-b`nci-asigur`ri (14). Exist` bic`jeni ce lucreaz` \n Piatra Neam] sau
persoane ce declar` c` nu beneficiaz` de salarii, ajutoare sociale sau alte forme de sus]inere legale [i sunt \nregistrate ca
fiind f`r` ocupa]ie. Dar desf`[oar` diverse activit`]i comerciale de cele mai multe ori informale (Fac bi[ni]`, domle!,
localnic) ori prest`ri de servicii [i alte \ndeletniciri aduc`toare de venit.
|n ultimii 20 de ani, au fost numeroase cazurile \n care cei disponibiliza]i la cerere sau ca urmare a situa]iilor
de for]` major` a \ncasat salariile compensatorii \ns` banii au fost folosi]i complet nechibzuit: achizi]ii de bunuri, \n cea
mai mare parte. Foarte mul]i dintre beneficiarii indemniza]iilor respective nu au avut ulterior nici locuri de munc`,
pu]ini figureaz` \n documente ca fiind pleca]i la munc` \n afar` (din spusele bic`jenilor ar fi vorba de circa 9% din
num`rul popula]iei). {i mai pu]ini au \nceput proiecte personale cu scopul cre[terii veniturilor.
|n Dodeni situa]ia este mult sub medie datorit` specificului locuirii, prezen]ei unei comunit`]i rome compacte
[i a num`rului relativ mare de copii minori \n compara]ie cu celelalte cartiere (indicator de s`r`cie). |n plus numeroase
familii \ntregi alimenteaz` fluxul migra]iilor circulatori.
34
35
Schimbarea s-a produs dup` anii 2000, urmare a implic`rii \n cteva proiecte cu finan]are comunitar`
european` [i a unei modific`ri de paradigm`. |n plan administrativ s-au realizate ample lucr`ri de \ntre]inere, a fost
achizi]ionat`/ob]inut` tehnic` de calcul [i mobilier nou etc. Dar cele mai profunde muta]ii au vizat activitatea didactic`.
Figura 7. |n or`
36
Am redecorat spa]iul [colar dup` gust. Uneori, cu idei ap`rute peste noapte, spune directoarea, zmbind.
{i \nc` mai vin! Primarului nu-i place, de exemplu Dar e munca elevilor. {i dac` lor le place, a[a facem Cine vine
\n [coal` vede c` e una vesel`. S-a lucrat f`r` model(e), f`r` surse de inspira]ie. Doar cu inspira]ie!
Figura 9. Interior \n lucru
Exist` sal` de sport, cu spaliere, cu ce este nevoie (director). Are necesarul minimal, ba chiar se poate
situa]ia este mai bun` dect \n multe [coli din comunit`]i mai \nst`rite. Biblioteca cu 2500 de volume a fost transformat`
\n Centru de Documentare [i Informare, cu toate dot`rile necesare (mobilier nou, sta]ii informatice, software specializat).
37
38
Din perspectiva cadrelor didactice, exist` probleme [i mai profunde. Ele ]in de capacitatea de \nv`]are [i sunt
foarte evidente la disciplinele unde se sus]in evalu`ri [i test`ri na]ionale. Astfel, se efectueaz` preg`tire colectiv` cei ce
au rezultate [colare mai slabe sau competen]e reduse. Profesorii \i invit` pe cei care-i v`d c` au nevoie dar poate veni
orice Dureaz` o or` pe s`pt`mn` activitatea de recuperare [i dou` preg`tirea suplimentar`. Anul trecut, la \nceputul
verii, veneau aproape to]i de la clasele a VII-a [i a VIII-a. Anul acesta sunt 4-5 uneori [i 10 la recuper`ri. {i sunt [i
elevi pe care nu-i duce capul! Asta am observat eu |[i dau silin]a dar nu pot. Al]ii nu vor Uneori nici familia nu-i
ajut`. (profesor)
Foarte multe activit`]i cu elevii. Activit`]i extra[colare. Dansuri de societate, dansuri ]ig`ne[ti, diverse
proiecte cu specific ecologic sau de tehnologia informa]iei etc.
Sunt un pic impacien]i. Debusola]i de numeroasele incertitudini referitoare la examenele din var`. {i au o
problem` mare cu lipsurile din urm` (profesor)
Am 3 elevi foarte buni, la clasa a VIII-a. Restul, medii 2-3 \n ipostaze delicate. {i situa]ia este cam aceea[i
\n toat` [coal`. (diriginte)
39
Am men]ionat deja c` exist` o comunitate compact` de etnici romi. Foarte mul]i dintre ei sunt romaniza]i
(pu]ini continu` s` vorbeasc` romani, [i mai pu]ini au con[tiin]a identit`]ii), exist` chiar numeroase cupluri/familii
mixte. Iar \n ideea reacumul`rii de capital simbolic, [coala a \ntreprins demersuri multiple pentru conservarea [i
repunerea \n valoarea a culturii tradi]ionale, revirimentul urmnd unor reu[ite cu maximum de vizibilitate \n jude] [i
chiar la nivel na]ional (festivalurile cu specific rom, proiecte de \nfr`]ire institu]ional` [.a.). Demersul a fost benefic [i
a atras [i implica]ii neinten]ionate (Identificarea [i rela]ionarea timpurie cu etnicii romi, ce nu-[i asum` originea dect
cnd copiii sunt \n clasa a VIII-a [i afl` despre locurile destinate exclusiv lor la liceu).
O contribu]ie semnificativ` \n acest sens a avut-o mediatorul [colar ce a func]ionat \n institu]ie pn` anul
trecut. Facilita leg`tura cu familiile ce aveau probleme. Cum, necum, avea grij` s` ajung` copiii la [coal` (profesor)
[i ne ajuta mult, cnd aveam nevoie (tn`r etnic rom, \n abandon [colar).
Comunicarea este slab`. Facem tot felul de [edin]e cu p`rin]ii, cu \n[tiin]`ri scrise. {i cu tot cu mediator mai
erau p`rin]i care tot nu veneau. (diriginte clasa a VIII-a). Iar cnd nu vin p`rin]ii sau nu sunt \n ]ar`, vin bunicii. Dar
mai rar.
P`rin]i care \n anii trecu]i nu veneau la [coal` acum vin. Copiii lor anul trecut au terminat cu note mici [i
acum vin s` se intereseze Rar vin s` vorbeasc` cu profesorul, mai des cu dirigintele. Iar dac` nu vin ei, merg eu: fac
vizite la domiciliu. (diriginte clasa a VIII-a, titular cu 1 an vechime, 23 de ani)
|ntr-o astfel de situa]ie, familiile sunt receptive. Dac` merg acas`, spun c` nu [tiu de absen]a copilului. |n
ciuda \n[tiin]`rilor Poate c` nu [tiu despre absen]e dar nu cred c` un p`rinte poate re]ine copilul de la [coal`. Nu
cred c` poate exista mam` care s` fac` asta! (diriginte)
Un plus de deschidere exist` \n familiile ce au deja elevi absolven]i ai [colii, \n ciuda faptului c` trebuie s`
\n]elegem [i noi c` nu puteam avea orice P`rin]ii ne ofer` toate condi]iile, ne ajut` cu tot ce pot! (elev clasa a IX-a)
Tot conducerea [colii, sus]inut` de asocia]ia de p`rin]i [i alte entit`]i publice, \ncearc` sa atenueze din lipsurile
materiale. E oarecum firesc ca asta s` contribuie la consolidarea percep]iei [colii [i angaja]ilor \n comunitate: Doamna
directoare e foarte bun`, [i profesoarele. Le mai ]ine cte jum`tate de or` dup` ore, s` le mai explice (p`rinte de elev
aflat \n abandon, bunic al unor copii din [coal`)
40
41
42
sunt elevi ce nu se \nscriu, nu particip` sau nu ajung la examenele de la finalul clasei a VIII-a. Cei mai
mul]i dintre ei pe motiv de corijen]`;
exist` [i elevi ce r`mn repeten]i, de cele mai multe ori pn` \n clasa a VIII-a. {i fie repet` anul (\n cele
mai multe dintre situa]iile pu]ine, de altfel) [i apoi acced \n anul superior, fie renun]`;
din ce \n ce mai pu]ini, aproape inexisten]i, elevii ce renun]` la [coal` (abandon sau retragere) \n primii
opt ani de [coal`. Iar cnd se petrece acest lucru, \n cel mai dramatic caz se ajunge la repetarea
consecutiv` a unor ani [i la atingerea vrstei limit` de [colarizare, a[a dup` cum o arat` situa]ia [colii
din Dodeni;
sunt elevi care ce \[i stabilesc domiciliul \n alt` localitate (din ]ar` sau din afara ei), \n timpul anilor de
[coal`.
43
44
45
O discu]ie de profunzime [i analizarea istoriei personale a adul]ilor furnizeaz` date suplimentare pentru
identificarea unui stoc educa]ional sc`zut: Nu am avut p`rin]i, sunt venit` din Maramure[ Nu am lucrat niciodat`
dar n-am dat copiii la orfelinat [i i-am crescut singur`. Nu [tiu carte Sunt desp`r]it` de so] de 22 de ani. (mam`
[i bunic`) Sau Am doar clasa I. {i 8 copii. [] [i 6 nepo]i. Locuim to]i 14 \ntr-o garsonier` \nchiriat`. (p`rinte)
O alt` explica]ie poate fi g`sit` [i \n lipsa de \ncredere \n sistemul educa]ional de la un anumit moment. Sau
\n nevalorizarea [colii, indiferent de condi]ii. E mare, eu l-am dat la 9 ani \n clasa I. |mpreun` nepo]elul cel mare. []
Nu aveam cu cine s`-l las [pe b`iat] \l luam cu mine peste tot, nu aveam cu cine s`-l las Tat`l lui, concubinul meu,
era foarte agresiv. {i cu copii. (p`rinte) Informa]ia se coreleaz` cu alte elemente ce \ntregesc profilul afectiv-atitudinal:
A fost un b`iat foarte bun. Ca o fat`, cuminte
Despre acela[i copil [i despre posibilitatea relu`rii studiilor, mama spune c` ar vrea s` se \ntoarc` la [coal`
dar i-e ru[ine. Ce-o s` zic` lumea c` face [coala din nou? {i motivul apare mult mai bine articulat \n relat`rile fo[tilor
elevi: S` r`mn eu b`trnul [colii? (elev \n abandon). De[i colegii au spus c` e o gre[eal`. - Ai fost prost! Nu conteaz`
c` te f`ceam noi mo[neagul [colii Colegii ne ajutau, la lec]ii, la lucr`ri. (alt elev)
Figura 16. Comunicnd cu [coala
46
47
Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice, dup` cum urmeaz`:
l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale;
l Documentarea unor resurse disponibile on-line;
l Interac]iuni informale cu diver[i actori locali, observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. Date statistice
raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.
l Ele completeaz` informa]iile prelucrate ca urmare a interviurilor aprofundate cu:
m Directorul unit`]ii [colare;
m Dirigintele clasei a VIII-a (din anul [colar precedent);
m Absolven]i ai [colii \n anul [colar 2008-2009, \n prezent elevi \n clasa a IX-a la institu]ii de \nv`]`mnt
din ora[, oarecum nu foarte de parte de domiciliu.
Fotografiile din document apar]in arhivei institu]iei [i sunt preluate cu permisiune.
I.
DESCRIEREA LOCALIT~}II
49
50
{coala nr. 6 se afl` \n cartierul M`r`]ei, pozi]ionat \n partea de sud-est a municipiului, delimitat de dou`
artere de circula]ie majore care se intersecteaz` \n [oseaua ce duce c`tre Bac`u. Altfel, se \ncadreaz` \ntre muntele
Pietricica [i calea ferat` Bac`u Bicaz. |n zon` predomin` blocurile (de 5 sau 9 nivele), construite \ntre deceniile 7 [i
9 ale secolului trecut. Apartamentele sunt mici ca num`r de camere [i suprafa]`, str`zile interioare relativ \nguste [i
aglomerate de autovehicule.
Administra]ia public` local` (cel pu]in \n ultimii ani), a derulat proiecte de reabilitare a infrastructurii rutiere,
a re]elelor de canalizare [i telecomunica]ii. S-au f`cut parc`ri, au \nceput s` apar` locuri de joac` pentru copii iar
tendin]ele de modernizare au adus \ntre blocuri unit`]i bancare sau magazine mai bine aprovizionate. Cet`]enii
beneficiaz` practic de tot confortul urban, de acces la mijloace moderne informare, comunicare [i divertisment.
De aici pn` \n centrul ora[ul sunt cam 15-20 de minute de mers lejer, pe jos. Limita exterioar` a urbei [i fosta
zon` industrial` se afl` la alte 10 de mers cu autoturismul sau transportul public urban. Pentru c` exist` linii (microbuz,
autobuz, troleibuz) ce poart` c`l`torii att c`tre punctele de interes comercial sau administrativ ct [i c`tre locurile de
munc`.
|n Piatra Neam], ca [i \n toat` acea zon` a Moldovei, exist` comunit`]i religioase minoritare, neoprotestante
pu]in peste media na]ional`. Reprezentativ` la nivelul cartierul M`r`]ei poate fi cea a Cre[tinilor Adventi[ti de Ziua a
{aptea (ce au o biseric` \n apropierea [colii).
51
Are garduri metalice, \nalte [i foarte \nalte pe alocuri, parc` pu]in inestetice Dincolo de ele sunt cele 2
corpuri de cl`diri. Cu s`li de clas` spa]ioase, luminoase, cu laboratoare dotate cu mobilier [i aparatur` specifice:
matematic`, biologie, limba romn`, istorie, informatic`, bibliotec` cu aproximativ 9500 de volume, sal` de sport,
vestiare, grupuri sanitare la fiecare etaj (foarte moderne [i foarte \ngrijite).
52
{coala se mndre[te cu o grup` de gr`dini]` cu orar prelungit [i 5 grupe cu orar normal ce func]ioneaz` \n
incinta [colii. La acestea se adaug` o alt` gr`dini]` cu 10 grupe cu program prelungit, tot \n structura [colii, aflat` nu
foarte departe. Ambele asigur` bazinul de selec]ie pentru cei ce sunt integra]i \n clasa I [i (cel pu]in \n toamna lui 2009),
nu au existat (pentru prima oar`, din spusele interlocutorilor) nici un fel de probleme \n realizarea efectivelor sau
normarea cadrelor didactice. Am avut \ntlniri cu copilu]ii, le-am ar`tat [i oferta. Mai \nti copiilor [i apoi p`rin]ilor!
(director)
O a doua surs` de satisfac]ii este biblioteca. Pe lng` stocul valoros de volume, gestioneaz` mijloace de \nv`]are
moderne (software educa]ional), aici fiind organizate activit`]ile specifice.
Cel mai mare motiv de mndrie sunt \ns` cadrele didactice [i elevii, familia [i echipa. |n ce \i prive[te pe
cei din urm` cel mai mare c[tig este c` ne-am c[tigat de partea noastr` elevii (director), Consiliul Consultativ al
Elevilor prelund din responsabilit`]i [i mediind comunicarea la nivelul reprezentan]ilor. Avem de gnd s` realiz`m
un sistem de men]inere [i monitorizare a disciplinei. Se vor ocupa de situl [colii, propun deja activit`]i extra[colare sau
alte lucruri pe care le doresc de la [coal`
|n prezent, din relat`ri rezult` c` sunt pu]ine probleme disciplinare. Sunt n`zdr`vani, deh (profesor) dar
sunt ni[te copii buni. {i sunt profesori care-mi spuneau anul trecut: abia a[tept s` m` intru la clasa ta. (diriginte)
}intele strategicele vizeaz`, pe lng` rezultatele mai bune la evalu`ri [i examene, perfec]ionarea cadrelor
didactice (organizat, cu descriptori de performan]`, director). Pn` acum ne-am ocupat mai mult de calitate \ns`
ne intereseaz` [i performan]a elevilor no[tri.
|n fapt, elevii [i mediul din care ei provin sunt probabil cele mai vizibile motive de \ngrijorare pentru
conducerea [colii [i pentru cadrele didactice. Datorit` fenomenelor de migra]ie [i implica]iilor demografice, sunt din ce
\n ce mai dese cazurile elevilor de clasa a VIII-a care stau singuri (a[a dup` cum este situa]ia foarte recent al unei eleve
\n prezent plecat` [i ea, definitiv) sau chiar cu fra]i mai mici. Or sunt \n grija unor m`tu[i sau rude care vin s`-i verifice
s` vad` ce mai fac. Iar rudele nu sunt tocmai localnice, venind chiar din comunele \nvecinate sau de la distan]e mai mari,
din jude].
De exemplu, blocul recent modernizat din fa]a [colii g`zduie[te \n prezent fo[ti locatari ai unui cartier de case
sociale (ce fuseser` ini]ial grajduri), \nainte de amenajare. Locuitori s`raci [i foarte \ncerca]i: [omaj, violen]`, mult
alcoolism, lichid`ri judiciare [i execu]ie judec`toreasc`, divor]. Avem chiar cazuri \n care trebuie s` \i ap`r`m pe copii
de p`rin]i! Vin [i vorbesc urt, vulgar, ca nivel de adresabilitate Se ceart` peste capul copilului, cu tentativ` de
sustragere pentru \nsu[irea pensiei alimentare. (profesor)
53
Cea mai acut` problem` este dotarea material`: V` vine a crede c` nu avem laptop? Videoproiectorul numai
noi [tim cum l-am luat Camera de luat vederi prin ac]iuni caritabile [i serb`ri. Nu avem mobilier, am adus noi pentru
bibliotec`. Vrem s` facem un cabinet de limbi str`ine. Vrem s` facem o sal` pentru servit masa
Cei din clasele mai mari sunt \ns` mai dezavantaja]i. Spun c` nu toate clasele au fost remobilate, c` mai ales
s`lile celor din anii terminali sunt \ntr-o stare avansat` de degradare, recunosc c` nici ei nu sunt foarte disciplina]i [i
grijulii dar sunt unanimi \n a condamna b`ncile mici [i incomode.
Absolven]ii spun c` se descurcau cu temele. Luau de la unul la altul, mai \ntrebau, se mai \n]elegeau cu
corectorul de rnd (Unul dintre elevii mai one[ti, \n ochii profesorului, ce avea responsabilitatea verific`rii temelor
celor de pe rndul s`u. Din relat`rile responden]ilor, un mic despot, foarte coruptibil, [antajist [i profitor).
Pentru profesori importante sunt [i condi]ion`rile copiilor [i componenta educativ` cu care provin din familie:
limbaj, atitudine, \ncredere \n educa]ie [i credibilitatea [colii, capacitatea redus` de interac]iune ([i inteligen]a socioemo]ional` firav`). Tr`im aici efectul de ser` al educa]iei: una \i \nv`]`m \n [coal` iar \n strad` e[ti nevoit s` ar`]i
altceva dect elegan]`. (director)
54
Tot cartierul e problematic! Pe elevi am reu[it s`-i atragem cu break-dance, cu vorba bun` [i cu preocupare
pentru problemele lor. Cu oferte de dansuri, concursuri, sporturi Mai rar, cu un suc [i un fursec, sau cu un pachet
pentru cei nevoia[i!
|n timp, oamenii au \n]eles c` [ansa de reu[it` e prin [coal`. {i-au devenit partenerii no[tri, s-au organizat
\n asocia]ia p`rin]ilor [colii [i decid destina]ia fondurilor potrivit intereselor lor. Acum sunt consulta]i tot timpul [i
suntem \mpreun` o echip`! spune directorul [colii.
Exemplar` este mobilizarea \n privin]a copiilor de gr`dini]`. Conducerea [colii a pornit demersurile pentru
\nfiin]area de grupe noi, chiar \n lipsa mijloacelor financiare. Iar p`rin]ii au hot`rt ca ei s`-[i procure materialele
necesare, doar s` \[i lase copiii aici.
Exist` \n zon` [i o rivalitate mut`, cu {coala nr. 2. Acolo exist` o baz` material` superioar`, un marketing mai
bun. Se mai duceau dintre absolven]ii clasei a IV-a se mai duceau Anul acesta \ns` vin ei la noi. Sau se \ntorc cei
neintegra]i de acolo, \n clasele de fi]e (director).
55
Foarte greu s-a lucrat cu reprezentan]ii din structurile administrative ale ora[ului. Abia dup` 30 de ani s-au
alocat fonduri necesare renov`rii.
56
Cei mai mul]i au dorit s` ajung` la liceul cu profil auto, la electroautomatiz`ri. Un grup compact, mai
numeros, este [i la bio-chimie, mediile de peste 7 ajutndu-i s` beneficieze de prima op]iune. Iar aici lucrurile difer`
doar pu]in de anii trecut, cnd cam jum`tate dintre ei mergeau la liceu [i jum`tate \n fostele [coli de Arte [i Meserii,
potrivit spuselor profesorului diriginte.
57
58
Era ct pe ce s` renun]e la [coal` recunoa[te unul dintre ei. Nu-i mai pl`cea [i nu mai avea atractivitate
Poate nu [tiu eu la [coal` dar [tiu s` fac multe alte lucruri pe care al]ii nu le [tiu: s` vorbesc, s` fac lucruri \n via]`. Cnd
eram mic, vorbeai cu mine precum cu un om mare
Din experien]a didactic` [i de via]` de pn` acum (58 de ani, 37 de activitate didactic`), dirigintele crede c`
\n momentul \n care chiar renun]` la [coal`, decizia apar]ine copilului, \n ciuda regretului p`rin]ilor. Uneori, \n
\nfierbntarea vrstei, el creeaz` un scenariu oarecum conspira]ionist, pe care-l amplific` \n dramatism Iar \n condi]iile
evazionismului [i dubl`rii realit`]ii, \ntoarcerea la [coal` este cu att mai pu]in posibil`: M` duceam \n scara blocului
[i o luam [i o aduceam la [coal`. (diriginte) P`rin]ii ridicau din umeri, a neputin]`
59
III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat
Ne \n]elegeam bine \ntre noi, eram prieteni. Mai erau [i dispute dar ele erau specific vrstei [i nu contau
\ntr-att Fiind de-att din cartier, Ie[eam \mpreun` la fotbal, la suc, prin p`rcule] spun absolven]ii. {i asta lipse[te
acum, pentru c` cu `[tia de la liceu nu prea ai cum, sunt naveti[ti (elev).
Clasa lor a rezultat \n urm` cu 4 ani din comasarea a dou` foste clase de a IV-a. Erau o clas` un pic mai
dificil`, mai zv`p`ia]i F`r` performan]e [colare deosebite, se mul]umeau cu pu]in, spune dirigintele. Iar la sfr[itul
clasei a VII-a, fostul diriginte a plecat la o alt` [coal`.
P`rin]i, chiar [i amndoi, sunt pleca]i de mul]i ani. Copiii au crescut singuri! (profesor). Absenteismul s-a
accentuat \ns` \n clasa a VIII-a [i era dulce chiulul (diriginte). Fiind o situa]ie limit`, am \ncercat tot: am mers acas`,
la serviciu [] Am vorbit [i cu copiii, [i cu p`rin]ii. Mult!
Elevii nu-s agresivi, sunt foarte sufleti[ti. Sunt buni prieteni, s-au legat prietenii {i-am \ncercat s`-i unesc,
s`-i apropii Se pare [i m` bucur c` am reu[it! (diriginte)
|n clasa a VII-a am pierdut o feti]`. M` \ntlneam cu mama pe strad` [i-mi spunea s` nu m` mai duc la ei
acas`, de ru[ine c` \i vede lumea Era att de istea]`! {i mie \mi pare r`u pentru ei c` nu-[i dau seama ct de important`
este [coala, spune dirigintele. De altfel (fapt observat att la diriginte ct [i la director sau elevi), discursul este unul
umanist, \nc`rcat de valori suflete[ti, sensibil
Webografie, accesat` \n 23.10.2009
http://www.piatra-neamt.net/istoric.php
http://ro.wikipedia.org/wiki/Piatra_Neam]
60
Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice, dup` cum urmeaz`:
l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale;
l Documentarea unor resurse disponibile on-line;
l Interac]iuni informale cu diver[i actori locali, observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. Date statistice
raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.
l Ele completeaz` informa]iile prelucrate ca urmare a interviurilor aprofundate cu:
m Directorul unit`]ii [colare;
m Dirigintele clasei a VIII-a (din anul [colar precedent);
m Absolven]i ai [colii \n anul [colar 2008-2009, \n prezent elevi \n clasa a IX-a la institu]ii de \nv`]`mnt
din proximitate.
I.
DESCRIEREA LOCALIT~}II
Cartierul de 3000 de locuitori (din cei 20.496 ai ora[ului la Recens`mntul din 2002) este situat \n partea de
sud, la circa 5 km de centrul localit`]ii, pe drumul ce duce spre Piatra Neam] (la 45 de km). De fapt, un foarte bun punct
de reper este centrul oficial al a[ez`rii, ce coincide cu intersec]ia drumului na]ional ce face leg`tura cu re[edin]a de
jude] (DN15C) sau (spre vest, DN15B) cu Transilvania.
{COALA CU CLASE I-X NR. 3 ION CREANG~ CARTIER HUMULE{TI, TRGU-NEAM}, JUDE}UL NEAM}
urm` cu zece ani). Ulterior, zona a reprezentat unul dintre bazinele de emigra]ie (destina]iile favorite fiind Italia [i
Spania), anii 2000 constituind un apogeu pentru popula]ia adult` iar perioada de dup` 2007 un vrf pentru fluxul de
migra]ie al copiilor [colari. Sunt acum numeroase case pustii, str`zi \ntregi, cu tot cu copii (localnic).
Num`rul celor ce au \n prezent locuri de munc` [i forme legale este relativ sc`zut. De exemplu, dintre membrii
comunit`]ii (locuitori ai cartierului Humule[ti, furnizori tradi]ionali ai pie]ei ora[ului) se estimeaz` circa 20 de procente
ocupate \n agricultur` \ns` \n datele oficiale (chiar [i \n ansamblul popula]iei urbane) ar rezulta 0,12%.
Pe lng` agricultori (apicultur`, cre[terea vitelor), exist` femei care execut` la domiciliu diverse obiecte de
artizanat pentru export. Exist` femei ce lucreaz` \n produc]ia textil`, b`rba]i \n prelucrarea lemnului sau confec]ii
metalice, comer], alimenta]ie public` [i servicii comunitare. Din datele [colii, 61 de copii au p`rin]i casnici sau f`r`
ocupa]ie, exist` [i oameni care lucreaz` la negru sau \n regim de zilier. Pe de alt` parte, dintre elevii cu care s-a
discutat, circa jum`tate au cel pu]in un p`rinte f`r` loc de munc`, numeroase fiind situa]iile \n care (din varii motive)
ambii p`rin]i nu lucreaz`. Acest fapt este mai greu de corelat cu num`rul mic de beneficiari ai venitului minim garantat
sau poate fi explicat la fel de bine [i de migra]ia circulatorie sau efectele recesiunii economice, \nc` vizibile.
Humule[tenii, din punct de vedere al compozi]iei etnice sunt romni [i romi. |n fapt, \n Humule[ti este
localizat` o comunitate compact` de romi, \n celelalte cartiere ale ora[ului num`rul acestora fiind redus pn` spre
absen]`. Pe de alt` parte, vecin`tatea ora[ului [i \mprejurimile (comuna Vn`tori, comuna Cr`c`oani etc.) sunt un
bazin ce include comunit`]ile mai mari de romi din nordul jude]ului.
Romii din Humule[ti se descurc` singuri (director [coal`). Nu cer[esc, doar romnii nevoia[i sau etnici din
alte comunit`]i fiind \ntlni]i la biserica ortodox`, \n unele dintre ocaziile speciale Sunt tinichigii auto, mecanici sau
produc`tori de confec]ii metalice. Execut` garduri, tomberoane, jgheaburi [i burlane [i sunt organiza]i \n Asocia]ii
Familiale. O bun` parte din ei s-au cre[tinat \n urm` cu 10-15 ani, cei din cartier fiind cei mai mul]i Adventi[ti de Ziua
a {aptea. Mai pu]ini Cre[tini dup` Evanghelie sau Penticostali, comunit`]i religioase organizate la nivelul ora[ului.
63
Cea mai apropiat` gar` se afl` la circa 60 de mers pe jos, la pas lejer (circa 5,5 km), calea ferat` f`cnd
leg`tura c`tre Pa[cani [i magistrala c`tre Bac`u (spre sud) sau c`tre Suceava (\n nord). Oarecum paralel c`ii ferate este
drumul de leg`tur` (circa 15 km spre est) cu E85. Iar spre nord, chiar din centrul ora[ului, continu` DN 15 c`tre
Suceava.
|n fapt, situa]ia locului este interesant`. Humule[tenii tind a se considera or`[eni de[i locuiesc \ntr-un spa]iu
mai degrab` rural. Factor suplimentar al iner]iei este [i identitatea local` \nc` solid` la nivel de percep]ie [i con[tiin]`
public`. Cei ce locuiesc dincolo de pod [i de albia Neam]ului, \i consider` mai degrab` s`teni, periferici, aproape
]`rani. Trupuri \n componen]a intravilanului. Un fel de corcitur`, ca oameni [i ca localitate! (localnic)
64
{COALA CU CLASE I-X NR. 3 ION CREANG~ CARTIER HUMULE{TI, TRGU-NEAM}, JUDE}UL NEAM}
Nu \n ultimul rnd [i nu doar ca percep]ie social`, exist` o conexiune puternic` \ntre [coal` [i casa memorial`
Ion Creang`. Sau cu parcul tematic din centrul ora[ului, sau cu casa memoriala Veronica Micle, situat` \n apropierea
acestuia din urm`. Sau cu numeroasele a[ez`minte monahale, cu Parcul Na]ional Vn`tori sau Cetatea Neam]. |n
aceast` not` se \nscriu oportunit`]ile de turism [colar, \nfr`]ire institu]ional` etc.
65
(http://1.bp.blogspot.com/_sAE_sd9otj8/SYs_RPhLa6I/AAAAAAAAAH4/bVkxk1AC5FQ/s1600-h/DSCF0873.JPG
66
{COALA CU CLASE I-X NR. 3 ION CREANG~ CARTIER HUMULE{TI, TRGU-NEAM}, JUDE}UL NEAM}
Ulterior, pe parcursul urm`torilor 70 de ani, a fost \nchis` [i redeschis` de cteva ori datorit` lipsei de fonduri,
de personal sau de spa]ii. |n 1915, Regele Ferdinand emite un decret prin care se \nfiin]eaz` {coala primar` ION
CREANG~ din Humule[ti Trgu-Neam], cl`direa fiind ridicat` \ncepnd cu anul 1919. |n 1970 se adaug` corpul
B, \n 1980 corpul C iar \n 2003 corpul D. |n 2006 \ncep lucr`rile de consolidare a corpului A [i \n anii urm`tori continu`
cu C [i B.
Din istoria lucr`rilor de modernizare se pot re]ine cel pu]in 3 detalii semnificative. Cu excep]ia ridic`rii noilor
corpuri de cl`diri, investi]iile \n reabilitare au fost aproape absente (a). Membrii comunit`]ii, \nc` de la \nceputuri,
s-au implicat cu determinare \n lucruri, c`r`mida fiind realizat` de c`tre meseria[ii din localitate (b). Ritmul activit`]ilor
de la reconstruc]ia corpului A au fost \ncetinite de descoperirea r`m`[i]elor unor construc]ii anterioare, posibil o cram`
ce a apar]inut unui negustor de b`uturi alcoolice (c).
La momentul vizitei \n localitate [i \n [coal`, lucr`rile erau sistate. Exist` acum un corp complet modernizat
(la standarde superioare, impresionant ca realizare [i dot`ri) \ns` nefunc]ional la parametri maximi. Exist` corpul de
[coal` realizat \n 2003 ce se prezint` \n condi]ii bune [i foarte bune. Apoi cel vechi, care p`streaz` impresia general` a
unor astfel de spa]ii educa]ionale. Condi]iile sunt \ns` aici departe de a fi ideale, datorit` provizoratului. Iar satisfac]ia,
sc`zut`.
67
Reabilitarea e cea mai mare problem` spune directorul. Proiectul (ce era prev`zut a dura 3 ani) trebuia s`
fie deja finalizat toamna aceasta. A primit recent \nc` 20.000 de lei cu care s` achite pl`]ile restante c`tre constructor.
Apoi s` se ocupe [i de sala de sport [i de restul S` ne mut`m cu birourile, cabinetele, clasele
Grupurile sanitare ale elevilor sunt cur`]ele. Tot spa]iul e curat, chiar [i \n condi]iile date Biblioteca are
15600 de volume, ultimii ani fiind buni pentru c` ne-au dat de la minister bani frumo[i \n vederea actualiz`rii stocului
de carte.
Figura 26. Interior din noul corp de cl`dire
|n afara anilor I [i al II-lea din \nv`]`mntul primar, sunt cte 2 clase pe nivel. Rezult` de aici un total de 445
de elevi \n anul [colar anterior, organiza]i \n 22 de clase. Excep]ia o constituie (\n acest an), num`rul redus de copii
\nscri[i \n clasa I datorit` pe de o parte migra]iei circulatorii c`tre Europa de Vest, iar pe de alt` parte unei situa]ii
nefericite petrecute \n vara anului trecut. Atunci a fost organizat` un fel de [coal` de var`, destinat` \n special copiilor
cu dificult`]i de socializare, \n vederea [colariz`rii. Grupul ]int` era cel al romilor, drept pentru care, ca m`sur`
68
{COALA CU CLASE I-X NR. 3 ION CREANG~ CARTIER HUMULE{TI, TRGU-NEAM}, JUDE}UL NEAM}
69
|n opinia profesorilor, anul trecut, pentru [coal`, a fost un an bun. Cnd banii vin cu ]rita Anul acesta
\ns` va fi greu la Humule[ti. S-a schimbat echipa \n propor]ie de 80%. Mul]i debutan]i, e greu Manualele vrai[te,
programa e superficial` [i e o sum` de termeni, crede fosta dirigint` a clasei a VIII-a.
Condi]iile materiale sunt practic cea mai mare problem` \n opinia dumneaei. Sala de sport nu e gata. Fac
educa]ie fizic` pe un culoar placat cu gresie! Dect a[a Datorit` schimb`rilor de paradigm` educa]ional`, de
curriculum [i de viziune managerial`, nu mai exist` laboratoare, acum sunt cabinete, inferior dotate, cel pu]in pentru
disciplinele pe care a fost \ncadrat`.
Problema mai profund` este cea a copiilor: copiii vin din mediul social \n care tr`im [i noi. Toat` ziua p`rin]ii
alearg` dup` bani. |i \ntreab` doar dac` ]i-i foame, ai mncat, Apoi la culcare. (diriginte) Iar repro[ul major pe care \l
face contemporanilor este c` st`m destul de prost. Nu ai timp s` te ocupi de sufletul copilului!
La nivel genera]ional, evolu]ia are o pant` descendent` zdrav`n` spune fosta dirigint`. Apoi, Aici la noi
a fost dintotdeauna ideea c` ceea ce este pe lng` Trgu Neam] este provincia. Material, informa]ional, sunt practic la
acela[i nivel. Dar elevii resimt discrimin`rile astea iar integrarea este greoaie. [] Pentru o parte dintre ei! Ceilal]i sunt
flexibili, b`g`cio[i, afecta]i mai pu]in de cei din jur [i de p`rerile lor.
Cu cei mici e \ns` mai greu. |n momentul \n care un copil de clasa a III-a lucreaz` \nc` 3 ore acas` pe lng`
cele 5 de la [coal`, e mai mult. Nici adultul nu lucreaz` att! (profesor) Dar i-ar \ncnta s` fac` orice dect se face \n
mod tradi]ional, obi[nuit, la clas`. Sistemul [i regulile ]in de interpretarea pe care o poate face o persoan`.
70
{COALA CU CLASE I-X NR. 3 ION CREANG~ CARTIER HUMULE{TI, TRGU-NEAM}, JUDE}UL NEAM}
71
72
{COALA CU CLASE I-X NR. 3 ION CREANG~ CARTIER HUMULE{TI, TRGU-NEAM}, JUDE}UL NEAM}
copiii din genera]ia lor \[i doresc o meserie bine pl`tit`, s` poat` tr`i. Mul]i doreau finan]e Familia a[teapt` s` le
tr`iasc` mai bine copiii dect ei. Din spusele fostei diriginte se pare c`, da, comunic` [i copiilor acest lucru Se vede
[i dup` evolu]ia elevului. El [tie ce a[teapt` p`rintele [i de regul` \ncearc` s` intre \n gra]iile p`rintelui.
Continund exerci]iul proiectiv, termin`m liceul. Apoi o facultate, ce mai urmeaz` Dar noi nu [tim! Nu
[tim ce urmeaz` Poate n-o s` ie[i din prima contabil. Poate va mai fi nevoie de alte cursuri, de calificare. Dar, de
principiu, o facultate este de ajuns. Ne irosim anii din via]`, pe de o parte Cea de-a doua este considerat` doar ca
alternativ` la schimb`rile pie]ii muncii. Estimeaz` c` \ntre 23 [i 25 de ani vor deveni autonomi din punct de vedere
financiar, pe picioarele noastre, activnd profesional \n domenii \n care activitatea [i efortul fizic sunt excluse.
Despre fo[tii elevi ai [colii din anii trecu]i ce acum ar putea urma cursuri universitare, informa]iile sunt pu]ine.
Datele pe care [coala le p`streaz` sunt doar cele de la intrarea \n liceu, dup` aceea doar rela]iile personale ce furnizeaz`
ve[ti.
|ntr-un alt exerci]iu de liber` asociere cu ingredientele necesare succesului, absolven]ii de clasa a IX-a \n
prezent liceeni, indexeaz` aten]ia, munca, perseveren]a, seriozitatea, voin]a, bugetul necesar, norocul, sprijinul familiei.
Trebuie s` ne dorim mult. S` fim optimi[ti [i s` faci tot posibilul s` realizezi ce \]i propui.
73
Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice, dup` cum urmeaz`:
l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale;
l Documentarea unor resurse disponibile on-line;
l Interac]iuni informale cu diver[i actori locali, observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. Date statistice
raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.
l Ele completeaz` informa]iile prelucrate ca urmare a interviurilor aprofundate cu:
m Directorul unit`]ii [colare;
m Dirigintele fostei clasei a VIII-a (din anul [colar precedent);
m Agent, poli]ist de proximitate;
m Asistentul social al unor copii institu]ionaliza]i \nscri[i \n aceast` [coal`;
m Elevi de diverse vrste ce au abandonat [coala \n perioada 2005-2009, \n prezent cursan]i \n programul
A doua [ans`;
m Elev anterior \nscris \n alt` institu]ie de \nv`]`mnt, \n prezent aici datorit` repet`rii anului.
I.
DESCRIEREA LOCALIT~}II
75
76
disponibil` la http://www.casabilbor.ro/images/harta-turistica.gif
{coala nr. 5 se afl` \n cartierul D`rm`ne[ti, pozi]ionat \n partea de nord-est a municipiului, cu acces direct
din artera de circula]ie ce duce spre nordul ]`rii [i spre Trgu-Neam]. |n zon` predomin` blocurile de \n`l]imi diferite,
construite \ntre deceniile 7 [i 9 ale secolului trecut. Apartamentele sunt mici ca num`r de camere [i suprafa]`, str`zile
interioare relativ \nguste [i aglomerate de autovehicule.
Administra]ia public` local` (cel pu]in \n ultimii ani), a derulat proiecte de reabilitare a infrastructurii rutiere,
a re]elelor de canalizare [i telecomunica]ii. S-au f`cut parc`ri, au \nceput s` apar` locuri de joac` pentru copii iar
tendin]ele de modernizare au adus \ntre blocuri unit`]i bancare sau magazine mai bine aprovizionate. Cet`]enii
beneficiaz` practic de tot confortul urban, de acces la mijloace moderne informare, comunicare [i divertisment.
Figura 30. Cartierele ora[ului Piatra Neam]
77
Componenta social` [i dimensiunea uman` a situa]iilor problematice reies, din interac]iunile avute \n [coal`,
ca fiind de maxim` importan]`. |n fapt, nevralgic` este situa]ia copiilor [i a tinerilor, a celor de vrst` [colar` (\n special).
Din estim`rile cadrelor didactice, circa 40% la sut` dintre p`rin]ii propriilor elevi sunt [omeri. Dintre ace[tia,
foarte mul]i (cel pu]in un sfert, tot estimativ) sunt \n Italia, Spania, Belgia, chiar Statele Unite. De asemenea, dintre cei
pleca]i, jum`tate au familii dezorganizate: copii care nu-[i cunosc p`rin]ii sau au \ntrerupt leg`tura cu ace[tia de mult
timp (s` vede]i \n catalog cte liniu]e avem \n dreptul p`rin]ilor, profesor), cu p`rin]i desp`r]i]i, divor]a]i \n fapt sau
copiii ce sunt crescu]i \nc` de mici de c`tre bunici sau alte rude.
|ntre ace[tia, \ngrijor`tor pare a fi num`rul copiilor care stau singuri. Iar exemplele sunt numeroase, unele
chiar neverosimile: copil minor, elev` a [colii, ce locuia cu prietenul mamei, mama fiind plecat` \n Italia.
|n condi]iile date, conducerea [colii spune c` face tot ce poate pentru a g`si solu]ii. Am dat [i telefoane la
p`rin]i \n Italia Le-am spus c` dac` nu vin s` vad` ce e cu copilul, mergem la Poli]ie. {i unii au venit, ce era s` fac`!
(director) Tot cu ajutorul agentului de proximitate se recurge la m`suri extreme: aveam un b`iat de la casa de copii
care nu venea la [coal`. Dar lipsea [i de la centrul de minori unde era institu]ionalizat! Am \ntrebat printre minori (avem
[i noi sursele noastre) [i am aflat c` era dus la un amic, la Grcina. Amicul furase bani de acas` Noaptea, cu Poli]ia
echipat` \n civil frig, iarn`, st`team \n ma[in` mncnd mere [i covrigi iar b`iatul era la pizza. S-a dovedit pn` la urm`
c` maic`-sa [tia dar avea ni[te bube [i era un soi de [antaj, b`iatul s` nu-l spun` lui taic`-s`u (plecat \n Italia) o avea la
mn` (director).
La nivel de reprezentare social`, munca \n str`in`tate [i fenomenul migra]iei circulatorii beneficiaz` de o
percep]ie aproape complet negativ`. V` spun c` exodul acesta e n`ucitor Oamenii pleac`, trimit bani foarte mul]i
copiilor iar ace[tia, ce s` fac` (profesor). Cnd s-au deschis grani]ele, \n semestrul al doilea am fost nevoi]i s` comas`m
clasele s` putem continua activitatea cu elevii de clasa a V-a. (director)
Din cauza condi]iilor economice, au fost p`rin]i care intra]i \n [omaj, [i-au stabilit domiciliul definitiv \n
mediul rural. Ritmul plec`rilor spre sat nu a fost \ns` nici pe departe att de sus]inut pe ct a fost cel al emigr`rii Pe
de alt` parte (cel pu]in la {coala nr. 5), mai exist` un fenomen atipic: p`rin]i care, dup` ce anterior \i \nscriseser` la [coli
din str`in`tate unde studiaser` [i locuiser` un num`r de ani, \i aduc pentru clasa a VIII-a, acas`. Iar explica]iile pot
fi doar speculate: amenin]area recesiunii [i/sau (mai degrab`) continuitatea \n sistemul educa]ional.
|n aceea[i ordine de idei, repatrierile sunt pu]ine. De regul`, cnd p`rin]ii se \ntorc fie nu mai au copii de vrst`
[colar`, fie nu reu[esc s`-i motiveze pe ace[tia din urm` s` reia [coala, a[a cum vom ar`ta ulterior
Dintre p`rin]ii afla]i acas`, nu vin. M`car o dat` la o lun`, dac` nu la dou` s`pt`mni. Sunt unii p`rin]i care
nici nu [tiu \n ce clas` e copilul! (diriginte, vorbind despre copiii din clasele de gimnaziu [i p`rin]ii lor).
P`rin]ii [colarilor mici se ocup` singuri de copii. After-school nu a fost o idee cu foarte mare priz` la public
\nainte \n zon`, \ncercarea din {coala nr. 5 transformnd clasele \n sistem Step-by-Step. (4 la num`r, cu masa de prnz
servit` \n spa]iul [colar)
|n contextul social [i afectiv ilustrat anterior, O treime dintre elevi nu-[i cunosc p`rin]ii (diriginte) sau nu
au men]inut leg`tura cu ei. S` v` dau catalogul s` vede]i cte liniu]e am trase la p`rin]i f`r` date de contact sau
informa]ii Aceast` lips` de interes ajunge s` \ntrerup` dezvoltarea normal` (asistent social) dar produc [i muta]ii
severe: \i vezi de pe o genera]ie la alta c` sunt din ce \n ce mai gra[i [i nu fac mi[care. {i-ar lua scutiri de la educa]ie
fizic`. (profesor) De[i, acela[i profesor continu`, sunt mul]i care fac sport (handbal, karate [i la noi, aici), cercuri de
matematic`. Cu toate c` de la clasa a V-a \n sus \[i pierd interesul (diriginte)
Apoi, mai exist` o problem`: moda asta cu bolnavii ADHD. Dar [i `[tia-s integrabili! (diriginte)
Restul motivelor de nemul]umire vizeaz` consumabilele (aducem de acas` [i noi dar nu putem, profesor),
stresul cotidian [i micile [icane, care nu sunt insurmontabile \n opinia profesorilor. [tiu c` e nevoie de bani [i
managementul se str`duie[te. Mai \nti cu p`rin]ii, dac` nu
|n chestiunea absenteismului [colar masiv sau abandonului, agentul de proximitate consider` c` dup`
numeroasele cazuri avute, este vorba \n primul rnd, de s`r`cie. E ru[inea de a veni la [coal` \mbr`cat mai s`r`c`cios.
Motiv valid [i \n cazul celor ce stau la distan]` [i nu au bani de autobuz, a[a cum s-a \ntmplat cu o elev` ce invoca
lipsa mijloacelor de transport. (|n consecin]`, solu]ia a fost mutarea la o [coal` din apropiere, \ns` lipsesc informa]ii
despre parcursul [colar ulterior al fetei.)
79
De anul acesta, [coala are [i consilier [colar. Mediator [colar poate c` ar fi bun (profesor) \ns` \n Piatra
Neam] nu prea sunt.
Marea problem` este cooperarea cu familia Cnd un copil este l`sat de izbeli[te e l`sat definitiv
(dirigintele). Iar cu p`rin]ii lucr`m greu. Pleac` \n Italia s` fac` bani iar noi \ncerc`m s`-i con[tientiz`m c` via]a nu e
numai din bani: lectorate cu p`rin]ii, multe alte activit`]i. (director).
Sunt din ce \n ce mai mul]i p`rin]i care cred c` [coala este singura care educ`. P`rin]ii sunt absen]i, au lipsuri
materiale etc. Dar mie verificarea periodic` a unui copil mi se pare esen]ial`! {i m`car s` dea un telefon odat` pe lun`,
spune fosta dirigint` de la clasa a VIII-a.
81
Anul trecut am lucrat \n construc]ii. Anul `sta nu! Tr`ie[te din banii pe care \i d` tat`l cu care [i locuie[te
(\n prezent pensionar), face [coala de [oferi dar a auzit [i de A doua [ans`, unde acum este \n anul II [i unde probabil
am venit s` \nv`] ca s` \mi asigur un loc de munc` mai trziu. Pare matur, vorbe[te ap`sat iar palmele \i transpir` din
abunden]` {i-acum ne mai ]in moral` p`rin]ii Dar ne zic s` ne continu`m via]a!
Cazul III
B`iat, fratele celui de mai sus. Pare un pic timorat [i are un tremur necontrolat al piciorului stng pe toat`
durata interviului.
Veneam des la [coal` [i aveam note bune. Fratele mai mare abandonase [coala \ntre timp, cu tata nu avea
leg`turi a[a c` mama nu avea cu cine s`-i lase [i i-a luat pe amndoi \n Italia. Era greu acolo Nu am fost la [coal`.
Noi aveam grij` de cas`.
S-au \ntors de la Roma dup` un an dar n-au mai venit la [coal`. Mama \mi spunea s` m` duc la [coal` dar
nu-mi mai pl`cea la [coal`. M` dezobi[nuisem. Nu am mai vrut eu!. Acas`, nu f`ceam nimic Ie[eam pe afar`, o
ajutam pe mama. Apoi mama s-a mutat \ntr-o localitate la circa 40 km de Piatra Neam] iar cei doi fra]i s-au hot`rt
s` revin` la [coal`.
Cazul IV
B`iat, 17 ani, \n clasa a VIII-a. Mai are o sor` de \n vrst` de 20 de ani, cnt` la clarinet, e excep]ional`!
A fost [i la OTV Nu are bani de facultate. Nici de munc` nu g`se[te. Cu timpul, s` vedem
{i el are studii de specialitate la clarinet [i pian tehnic, la Liceul de Art` din localitate, unde a fost elev pn`
acum doi ani, \n clasa a VII-a. Cnd, datorit` nepromov`rii la disciplinele de specialitate, potrivit uzan]elor, a fost nevoit
s` se transfere. {i a venit la [coal`, la {coala nr. 5, aproape de cas`, tot \n clasa a VII-a dar (datorit` p`str`rii stilului de
via]` [i obiceiurilor [colare) a repetat din nou anul. Pn` cnd mi-a p`rut r`u Am v`zut c` acum se poate orice!
Nu \mi cunosc tat`l. Mama e-n Italia. Bunica avea grij` de noi Acum st`m to]i \mpreun`. [] Pn` \n clasa
a VI-a avea note excelente, \ntre 7 [i 9, diplome la englez` Am dat de internet [i m-am stricat de tot. Mergea \n
localuri specializate, c` cas` n-ai cum, c` erau p`rin]ii [i sunau [i de la [coal`, se sup`ra bunica, iar certuriAu
venit [i la mine acas`. Dar nu se putea face nimic!
Spune despre sine c` \n viziunea prietenilor, sunt un frate mai mare. |i mai \nv`] Recunoa[te \ns` c` am
nevoie de ajutor, c` nu-s as. Mai ales \n matematic`. Dar profesorii m` \n]eleg, eu m` \n]eleg bine cu ei [i m` ajut`!
M` ab]in foarte mult s` nu chiulesc din nou.Absentatul creeaz` un fel de dependen]`. Vrei mai mult!
Odat` ce ai \nceput, nu te mai po]i opri A[a explic` [i lipsa interesului pentru [coal` dar [i a notelor care oblig` la
corijen]`.
Alte situa]ii de abandon (permanent sau temporar)
Cazuistica {colii nr. 6 este foarte bogat`. Sau deschiderea comunica]ional` a intervieva]ilor, ce furnizeaz`
explica]ii detaliate pentru fiecare dintre situa]iile pe care [i le amintesc
Dintre ele, se eviden]iaz` cele ale copiilor \nscri[i trziu la [coal`, sau care (din varii motive, repet` clasa pe
motiv de abandon cauzat de lipsa de frecven]`). Concret, elev de 14 ani \n clasa a IV-a cu bunic` dependent` de
consumul de alcool, internat \n centrul de zi de unde face eforturi (\n fapt, autorit`]ile tutelare se str`duiesc s`-l motiveze
s` manifeste con[tiinciozitate [i responsabilitate) s` absolve finalizeze.
Sau doi fra]i f`r` tat` (elevi ai [colii), cu mam` consumatoare de alcool, ce nu dorea s` discute cu autorit`]ile
[colare. |n prezen]a poli]iei a permis accesul \nv`]`toarei [i func]ionarilor de profil ai Prim`riei, to]i fiind \ngrozi]i
(director) de situa]ia \n care se afla apartamentul.
Or o feti]` abandonat` de tat` imediat dup` moarte mamei, la na[tere. Tat`l (care locuie[te \ntr-un sat din
apropiere) nu o recunoa[te [i a fost crescut` de bunic \ns`, dup` decesul acestuia, iar apartamentul \n care a locuit cu
bunicul a fost revendicat iar fata (elev` a [colii) a venit s`-mi spun` c` vrea la casa de copii. V` da]i seama ce \nseamn`
c` vrea s` se duc` acolo c` n-are unde s` doarm`? (director)
83
III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat
Din descrierea extins` a specificului zonei, f`r` a generaliza, se poate sumariza un profil al elevilor cu poten]ial
de risc ce frecventeaz` {coala nr. 5: provin din familii numeroase, cu stoc educa]ional redus, cu un grad mare de
precaritate financiar` [i material` dar cu consum de alcool peste medie. {i, uneori, apare institu]ionalizarea precoce [i
de durat` pentru mul]i dintre copiii cu astfel de dot`ri familiale Disciplina personal` sc`zut`, abuzul prin absen]`
[i lipsa suportului emo]ional conduc la reproducerea modelului familial, \n acela[i timp cu o c`utare a libert`]ii
(asistent social).
Situa]ia descris` mai sus este poate cea mai pu]in dezirabil` \ns` este autentic`. F`r` a fi generalizat`,
influen]eaz` decisiv climatul mediului.
Pot s` fiu foarte sincer`? O clas` eterogen` din toate punctele de vedere, spune fosta dirigint`. Mai spune
c` la acel moment dat s-a operat o selec]ie \ntre absolven]ii de clasa a IV-a iar \n clasa dumneaei a fost restul. A fost
nevoie s` \nve]e to]i cum se st` \n banc`, cum se face S-au scuturat |n clasa a VIII-a erau oameni. De[i z`p`ci]i,
erau foarte responsabili. {i acum, cnd vin la [coal`, regret` anii trecu]i.
Webografie, accesat` \n 23.10.2009
http://www.piatra-neamt.net/istoric.php
http://ro.wikipedia.org/wiki/Piatra_Neam]
84
Investigator principal:
Georgiana Br`tulescu
Expert local:
Mariana Gavril`
Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice, dup` cum urmeaz`:
l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale;
l Documentarea unor resurse disponibile on-line;
l Interac]iuni informale cu diver[i actori locali, observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. Date statistice
raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.
l Informa]iile rezultate din interviuri cu:
m Diriginte clasa a VIII a \n anul [colar precedent, la o clas` \n care s-a \nregistrat un abandon [colar
m 3 elevi care au continuat educa]ia la clasa a IX a, [i care au fost la clasa dirigintelui respective
m 1 elev care a abandonat educa]ia \n clasa a VIII a (\n prezent repet` anul [colar \n care a abandonat)
m 1 p`rinte (tutore) al elevului care a abandonat
l Informa]iile rezultate dintr-o discu]ie scurt`, informal`, cu directorul [colii.
I.
DESCRIEREA LOCALIT~}II
Hotarul Codlei se \nvecineaz` \n est cu H`lchiu [i Ghimbav, \n sud cu Vulcan, \n vest cu Holbav, {inca Nou`
[i Vad, [i \n nord cu Dumbr`vi]a [i Satu Nou.
Emblema ora[ului este M`gura Codlei, care cu cei 1294 m \n`l]ime este cel mai \nalt masiv al lan]ului muntos
Per[ani.
86
Se presupune c` a[ezarea Codlea a fost fondat` de coloni[ti germani \n perioada \n care Ordinul Teutonilor
mai activa \n }ara Brsei. Localitatea a fost conceput` ca sat cu o singur` strad`, al c`rui centru era reprezentat de o
pia]` cu o biseric`.
|n documentele de la \nceputul secolului XV Codlea nu mai este numit` sat, ci trg (Trgul Regal Liber
Codlea).
87
I.3. Utilit`]i
Din punct de vedere al utilit`]ilor publice [i infrastructurii, municipiul Codlea este dotat: str`zile sunt asfaltate,
exist` canalizare, ap` curent`, sta]ie de epurare, re]ea de gaze, iluminat public. Exist` telefonie fix` [i mobil` [i
majoritatea gospod`riilor sunt conectate la cablu.
Transportul \n cadrul municipiului [i transportul Codlea-Bra[ov [i Bra[ov-Codlea se realizeaz` prin
intermediul microbus-elor, care circul` din 15 \n 15 minute. Exist` [i transport feroviar care favorizeaz` dezvoltarea
economic`.
88
|n [coala general` nr. 3 din Codlea exist` 12 clase I-IV [i 12 clase V-VIII, care \[i desf`[oar` orele de curs \n
16 s`li [i \ntr-un singur schimb. |n prezent sunt 580-590 elevi, fiind \nscri[i la 14 septembrie 609 copii, aflnd de la
director c` se \nregistreaz` o fluctua]ie mare. De aceea s-au comasat clasele, fiind 30 de elevi \ntr-o clas`: Practic a
disp`rut o clas`, nu e un lucru dramatic la ora asta, dar e deranjant. Cele 24 de clase s-au format dup` comasarea
men]ionat` de directorul [colii.
89
Nu exist` sal` de sport, orele de educa]ie fizic` [i sport desf`[urndu-se \ntr-o sal` de clas` improvizat` atunci
cnd vremea nu este favorabil`. Atunci cnd vremea este bun`, orele se desf`[oar` pe terenul de sport, dar acesta nu
este asfaltat.
90
S`lile de clas` sunt luminoase [i au jaluzele verticale viu colorate. Dup` spusele diectorului mobilierul este
50% bun, 50% nu e bun, dar func]ionabil.
91
Fa]ada [colii este proasp`t renovat`, toate geamurile [i u[a de la intrarea [colii sunt de termopan. U[ile de la
s`lile de clas` sunt vechi. Exist` tabl` cu cret` \n fiecare sal` de curs.
Pe pere]ii [colii exist` numeroase panouri cu diplome ob]inute de elevi [i de [coal`, panouri care
ilustreaz` activit`]ile elevilor, h`r]i. |n holul [colii exist` o vitrin` \n care sunt expuse cupele ob]inute de
elevii [colii la diferite concursuri [i o expozi]ie de monede, bancnote [i obiecte vechi.
92
93
94
atta [coal` [i cu ce m` ajut`? {i mama a f`cut a[a [i n-are serviciu!, Copiii nu mai \nva]`, nu-i mai motiveaz` nimic,
nici nota!. Dirigintele continu` spunnd c` doar sc`derea notei la purtare \i mai stimuleaz` pe elevi, dar doar pn` \n
clasa a VIII-a.
Putem spune c` elevii intervieva]i \[i imagineaz` cu greutate viitorul. Cei care [i-au continuat studiile spun c`
viitorul le va aduce \mplinire pe plan profesional \mplinirea vie]ii personale, pe cnd elevul care a abandonat dore[te
siguran]a locului de munc`: ...\mplinit` din punct de vedere profesional [i s` am o meserie, s` am banii mei, s` am poate
o cas`, cam asta..., ...nici m`car nu [tiu dac` o s` iau bac-ul, sper s`-l iau, s`-mi deschid un cabinet de Psihologie [i
s`-mi \ntemeiez o familie, ...s` fiu la casa mea, s` am un copil, s` nu depind de al]ii..., ...dac` o s` fac [coal`, o s`
ajung undeva, s` plec din c`min [i s` am un loc de munc`. Fiind \ntreba]i ce \i va ajuta s` \[i ating` ]elurile, elevii au
r`spuns: ...\nv`]`tura, familia, mediul, [coala.
Tutorele elevului care a \ntrerupt educa]ia spune c` acestuia i-ar pl`cea s` lucreze noaptea la bar: ...mai
trziu dac` nu-[i vede de [coal` [i se ]ine dup` cine nu trebuie, s-ar putea s` fie cu probleme. Apoi tutorele afirm` cu
t`rie c` \nv`]`tura \i va oferi elevului cel pu]in un loc de munc`: ...dac` \nva]`...poate acolo o porti]` la Metro, Baumax,
din `stea, poate g`si....
To]i elevii care au fost intervieva]i au sus]inut faptul c` [coala este foarte important` pentru reu[ita lor \n
via]`.
V.
Dirigintele intervievat face un profil foarte sumar al elevilor care abandoneaz`: ace[tia lipsesc de la ore, au
probleme de s`n`tate, sunt indisciplina]i \n timpul orelor de curs. Atunci cnd nu vin la [coal` ace[tia frecventeaz`
Internet caf-urile [i pierd timpul prin parcuri.
95
96
Investigator principal:
Georgiana Br`tulescu
Expert local:
Mariana Gavril`
Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice, dup` cum urmeaz`:
l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale;
l Documentarea unor resurse disponibile on-line;
l Interac]iuni informale cu diver[i actori locali, observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. Date statistice
raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.
l Informa]iile rezultate din interviuri cu:
m Diriginte clasa a VIII a \n anul [colar precedent, la o clas` \n care s-a \nregistrat un abandon [colar
m 14 elevi care au continuat educa]ia la clasa a IX a [i care au fost la clasa dirigintelui respectiv
m 2 elev care a abandonat educa]ia \n clasa a VIII a (\n prezent repet` anul [colar \n care a abandonat)
m 1 p`rinte al elevului care a abandonat
l Informa]iile rezultate dintr-o discu]ie scurt`, informal`, cu directorul [colii.
I.
DESCRIEREA LOCALIT~}II
Suprafa]a Municipiului S`cele este de 32000 ha. Conform datelor furnizate de Direc]ia Jude]ean` de Statistic`
a jude]ului Bra[ov, \n iulie 2007 popula]ia municipiului era de 31.796 de locuitori. Dintre ace[tia, aproximativ 2.000
sunt localiza]i in Grcini, un cartier locuit \n majoritate de c`tre rromi.
Denumirea de S`cele este atestat` documentar \n secolul XV. Ora[ul S`cele a fost constituit administrativ, \n
anul 1950, din teritoriul a 4 din cele 7 comune s`celene: Cernatu, Baciu, Turche[, Satulung (restul de 3 fiind
T`rlungeni, Purc`reni, Zizin). La data de 6 iunie 2000 ora[ul a devenit unul din cele 4 municipii ale jude]ului Bra[ov.
Istoria municipiului S`cele este legat` de istoria }`rii Brsei, care reprezint` vatra de genez` [i continuitate a
poporului roman, descoperindu-se chiar a[ez`ri dacice. |n a doua jum`tate a secolului XI, moment \n care forma]iunile
statale au intrat \n st`pnirea regatului maghiar, satele s`celene sunt amintite \n izvoarele istorice ale vremurilor cu
termenul de septem villae valacheles. Prima men]iune documentar` este realizat` prin actul emis la data de 16 mai
1366 de c`tre Ludovic I de Anjou, regele Ungariei, prin care acesta \i d`ruie[te comitelui Stanislav, un curtean al s`u,
98
posesiunile din }ara Brsei, Satulung, Cernatu, Turche[, Baciu cu drept de mo[tenire. Denumirea de S`cele apare
prima dat` \n scrisorile lui Vlad C`lug`ru, domnitorul }`rii Romne[ti \ntre anii1482 1495, c`tre magistratul ora[ului
Bra[ov.
Mocanii s`celeni au fost a cei mai vechi locuitori ai acestei zone. Ocupa]ia lor de baz`, oieritul, este atestat`
documentar \n acte oficiale. Ace[tia de]ineau mii de oi, (cele [apte sate s`celene erau printre cele mai bogate sate ale
localit`]i), bucurndu-se de o stare material` \nfloritoare. De asemenea mocanii aveau [i o via]` cultural` activ`, fiind
creatori de miori]e [i doine, dar [i \ntemeietorii a numeroase biserici. Prin procesul de transhuman]`, mocanii s`celeni
au constituit unitate, coeziune na]ional`, contribuind \n acest mod la men]inerea leg`turilor dintre provinciile romne[ti.
|ntre secolele XIII-XIV s-a stabilit \n zona S`celelor o popula]ie numeroas` maghiar`. Ace[tia erau numi]i [i
ceang`i. Etnografia acestora p`streaz` att elemente autohtone foarte vechi, ct [i elemente care au fost asimilate datorit`
convie]uirii cu romnii [i sa[ii.
Cartierul Garcini este cunoscut mai ales prin activit`]i ilegale, numele s`u reap`rnd la cteva luni \n presa
local` [i central`. De regul` este vorba de furturi generalizate de lemne (din p`dure), dar [i de persoanae c`utate cu
mandat de arestare [i care se ascund \n cartier. Un articol ap`rut \n Gndul \n 28 noiembrie 2006, sub semn`tura lui
Adrian Popescu, men]iona: De cteva zile, autobuzele Regiei de Gospod`rie Comunal` S`cele, care asigur` noaptea
leg`tura cu Bra[ovul, sunt \nso]ite de echipe de poli]i[ti comunitari \narma]i. Decizia a fost luat` de edilii s`celeni din
cauza necontenitelor atacuri ale rromilor din cartierul Garcini, care bat [oferii, jefuiesc pasagerii [i devasteaz` autobuzele.
Ultima agresiune s-a consumat la mijlocul s`pt`mnii trecute, cnd, imediat dup` plecarea unui autobuz din Bra[ov spre
S`cele, mai mul]i ]igani l-au confiscat" cu tot cu c`l`tori, dup` care i-au pus [oferului cu]itul la gt, ordonndu-i s` nu
mai opreasc` dect \n Garcini. Din fericire pentru victime, autobuzul a fost interceptat, la intrarea \n S`cele, de un
echipaj al poli]iei, dar procurorii au decis c` atacatorii pot fi cerceta]i [i \n stare de libertate! Cotidianul Adev`rul din
23 septembrie 2009, nota c` 23 de persoane au fost arestate la o razie efectuat` \n Garcini de 300 de poli]i[ti. Cei 23
erau suspecta]i de furturi de la numeroase case de bani ale unor societ`]i comerciale din Bra[ov. Astfel de [tiri revin
extrem de frecvent \n mass-media.
prelucrarea produselor agrozootehnice (suprafa]a de teren agricol este de 9434 ha, din care 2881 ha sunt
teren arabil [i 6553 ha sunt fne]e [i p`[uni; se cultiv` cartofi, sfecl` de zah`r, secar`, gru, orzoaic`,
porumb, ov`z [i plante de nutre]).
Cele mai multe firme care func]ioneaz` fac parte din categoria IMM. Dintre cele 754 firme care existau \n
2006, doar 3 (adic` 0,4% din total) sunt \ntreprinderi mari [i foarte mari. Cei mai mul]i investitori sunt autohtoni.
|n S`cele se g`sesc att terenuri [i cl`diri disponibile, ce pot fi valorificate att de investitori locali, ct [i str`ini.
Apropierea de Bra[ov, care este un centru mare comercial [i industrial, faciliteaz` dezvoltarea afacerilor \n aceast` zon`.
99
I.3. Utilit`]i
Transportul public \n comun este asigurat de RAGPS S`cele, societate care gestioneaz` serviciul public de
transport al c`l`torilor. Exist` o singur` linie de transport urban, care are o vechime de 50 de ani, [i care s-a pliat pe
necesit`]ile ora[ului. Parcul auto este \n mare parte \nvechit [i necorespunz`tor din punct de vedere ecologic. Sta]ia cea
mai apropiat` este Drste, care se afl` la o distan]` de 3 km de municipiu.
Re]eaua care alimenteaz` cu ap` potabil` dateaz` din 1917 [i are o lungime de 32 de kilometri. |n anul 2006,
93% din popula]ia Municipiului S`cele beneficia de alimentarea cu ap` potabil` din aceast` re]ea public`. Canalizarea
se realizeaz` ori prin sistemul centralizat, ori prin fos` septic`. Sistemul public de canalizare dateaz` din 1991, are o
lungime de 32 de km, de care beneficiaz` 30% dintre locuitori.
|n prezent \n S`cele nu exist` un sistem centralizat de \nc`lzire. Sursa de \nc`lzire este asigurat` 90% de
re]eaua de gaze naturale (centrale proprii), iar restul 10% este reprezentat de combustibilul solid (lemne). Toate
locuin]ele sunt dotate cu energie electric`, excep]ie f`cnd cartierul Grcini.
De altfel, la modul general, problemele de infrastructur` sunt localizate predominant \n Grcini.
100
{coala general` din acest cartier este format` din 3 corpuri: unul la garaj, care este corpul vechi al [colii,
unde \nva]` 450 de copii [i 2 corpuri mai noi, unul pe post de gr`dini]` [i pentru birouri (cancelarie, secretariat, biroul
directorului) [i unul pentru desf`[urarea orelor de curs. |n aceste 2 corpuri \nva]` restul de elevi pn` la 1358. Corpul
vechi a fost \nfiin]at \n 1849, iar celelalte dou` corpuri \n anul 1950. Corpul vechi se afl` \ntr-o stare mai bun` dect
celelalte, deoarece este proasp`t renovat, avnd geamuri [i u[i de termopan [i central`.
101
La construirea corpurilor \n anul 1950 au contribuit locuitorii, \n prima faz` realizndu-se strictul necesar,
func]ionnd un singur rnd de clase I-VIII. |n prezent sunt 54 de clase formate din cei 1358 de elevi.
Exist` clase speciale pentru cei care au dep`[it vrsta pentru [coala general`. Acest program se nume[te {ansa
a 2-a [i are clase att pentru I-IV, ct [i pentru V-VIII.
Exist` [i programul {coal` dup` [coal` [i cel {coala de smb`t`, unde copiii fac activit`]i distractive, iar
apoi \[i realizeaz` temele de cas`, deoarece acas` nu au condi]iile necesare pentru a face acest lucru.
Aceast` [coal` este cea mai mare [coal` de etnie rrom` cu clasele I-VIII din ]ar`.
S`lile de clas` sunt mici, b`ncile sunt \ngr`m`dite, iar mobilierul este destul de vechi. Mobilierul mai nou este
ob]inut cu ajutorul funda]iei FAST. Exist` table \n s`lile de curs. Clasele nu sunt foarte luminoase, dar au pe pere]i
nenum`rate panouri pe care sunt expuse lucr`rile elevilor, dar [i materiale didactice care vin \n ajutorul elevilor. Exist`
panouri, lucr`ri decorative [i diplome pe to]i pere]ii [colii, ceea ce arat` att implicarea [i devotamentul profesorilor, ct
[i al elevilor. Exist` un laborator de informatic`, dar conectare la Internet este doar \n birouri. |n corpurile noi sala de
sport lipse[te, dar exist` una \n corpul vechi. Curtea [colii nu este amenajat`, existnd doar c]iva copaci cu ajutorul
c`rora elevii realizeaz` trac]iunile la orele de Educa]ie fizic` [i sport. Exist` o bibliotec`, dar este departe de a fi complet`
[i o sal` de logopedie, dar din p`cate nu exist` personal specializat.
102
103
De[i exist` un paznic \n [coal`, siguran]a las` de dorit. Exist` personal pentru cur`]enie, dar nu este suficient,
iar profesorii \mpreun` cu elevii fac cur`]enie \n sala de curs \mpreun`, pentru a-i \nv`]a pe ace[tia ce reprezint`
cur`]enia.
De c]iva ani [coala dispune de un microbus.
Exist` grupuri sanitare, unul pentru cadre didactice [i personalul auxiliar [i unul pentru elevi.
|n ceea ce prive[te manualele, [coala st` foarte r`u, deoarece nu poate oferi fiec`rui elev cte un manual.
Perspectivele [colii sunt numeroase. Exist` 38 de proiecte [i parteneriate \n derulare, colabor`ri cu funda]ii,
\n urma c`rora b`ie]ii \nva]` tmpl`rie, iar fetele aranjament floral [i croitorie. {coala este \nscris` la Romani Cris.
Se dore[te implicarea elevilor \n cadrul corului [i \n cadrul dansurilor specifice lor, dar [i \n cadrul dansurilor romne[ti.
Nu \n ultimul rnd se dore[te mansardarea [colii pentru a cre[te num`rul s`lilor de curs.
{coala se mndre[te cu o elev` care a ob]inut locul I la un concurs de desen pe jude]ul Bra[ov, premiul fiind
o excursie la Disneyland. De asemenea mai exist` rezultate excep]ionale \n privin]a activit`]ilor cultural-artistice. Elevii
[colii au cntat colinde de Cr`ciun la TVR, experien]` care se va repeta [i anul acesta. Anul trecut elevii [colii au c[tigat
un concurs la Tulcea [i au participat la concursul Proetnica la Timi[oara, \mpreun` cu alte 21 de ]`ri. {coala din
Grcini a ob]inut locul III pe ]ar` la proiecte educa]ionale [i locul I \n proiectul PHARE, iar pe municipiul S`cele [coala
ocup` primul loc. Putem preciza c` [coala se mndre[te cu singurul absolvent de liceu din Grcini, care este Buliba[a
rromilor de aici.
104
Att elevilor ct [i p`rin]ilor li se face o orientare profesional` la sfr[itul clasei a VIII-a. Din p`cate nu au fost
elevi care s` participe la examenul de capacitate, \ns` ei urmeaz` cursurile SAM \n S`cele. Astfel nici unul dintre ei nu
va urma cursurile unei facult`]i.
Atragerea noilor cadre didactice nu este dificil`, conform spuselor unui profesor intervievat. Dar ajunse aici,
acestea se lovesc de o realitate dureroas`: locuitorii li se adreseaz` necuviincios, le ating \ntr-un mod nepl`cut [i vin la
[coal` pu[i pe ceart`. Astfel cadrele didactice din aceast` [coal` trebuie s` fie mereu preg`tite s` fac` fa]` situa]iei.
Exist` 10 cadre didactice localnice, iar restul fac naveta, care la \nceput a fost dificil`, profesorii fiind nevoi]i s` schimbe
2-3 autobuze [i apoi s` mearg` pe jos. De c]iva ani exist` microbusul care faciliteaz` drumul de la Garaj la [coal`,
dar [i acesta circul` la anumite ore.
Principalele probleme ale [colii, din punctul de vedere al cadrelor didactice sunt: lipsa spa]iului, a materialelor
didactice, neimplicarea p`rin]ilor, siguran]a celor din jur. Elevii au probleme sociale: sunt foarte s`raci, nu \[i pot face
temele acas` deoarece nu au condi]ii (10 persoane locuiesc \ntr-o camer` de 6 m p`tra]i), nu au ap` [i curent. Sunt \n
medie 10 copii \ntr-o familie. O alt` problem` a elevilor este lipsa timpului: fetele trebuie s` aib` grij` de fra]ii mai mici,
iar b`ie]ii trebuie s` ajute \n gospod`rie sau s` mearg` cu p`rin]ii dup` lemne. P`rin]ii au probleme de natur` financiar`,
social` [i au idei preconcepute. Directorul [colii se lupt` cu birocra]ia [i face zilnic eforturi pentru a solu]iona problemele
[colii.
Comunitatea local` se implic` foarte pu]in, spre deosebire de autorit`]ile locale. Cnd este chemat`, Poli]ia
vine, iar Prim`ria pare deschis`.
105
Elevii care au \ntrerupt educa]ia au a[tept`ri ceva mai mici pentru viitorul lor: p`i a[a... cu [coal` \n cap...
munc`, 12-13 clase att, stau acas` cu copiii, [i eu [i el s` lucreze... nimic...
P`rintele unuia dintre elevii care a abandonat studiile [i-ar fi dorit ca acesta s` \[i fi continuat [coala, pentru
a avea un viitor mai bun: ...s` fie [i ea ceva, a[a... s` fiu mndr` de ea, cum s` v` spun eu? ... s` aib` un viitor \n fa]`,
nu la m`ritat s` se gndeasc`... s` ajung` [i ea ca orice fat`... mai multe de la noi care are 20 de ani [i care nu s-a m`ritat
a terminat [coala [i uite a ajuns doctori]`, ba una alta la aliment`ri vinde, ce s`-i fac eu? ... nu pot s` m` mai zbat cu ea,
mi-e greu, tare greu, c` ea a fost cea mai mare fat`.
To]i elevii intervieva]i consider` c` [coala este important`, fiind lucrul care \i va ajuta \n via]`: ...s` \nv`] ct
mai multe, s` ajung cineva \n via]`, ...s` \nv`]`m mai multe lucruri, s` ne ajut`m p`rin]ii, s` \nv`]`m, s` nu lipsim,
s` lu`m note mari, e important. {coala este v`zut` ca un facilitator pentru ob]inerea unui loc de munc`: ...s` \nv`],
s` m` angajez a[a, la o fabric` a[a, atta deocamdat`...e important s` m` angajez, s` aduc bani, s` pot s` tr`iasc` [i ei
(p`rin]ii). Observ`m c` ace[ti copii se gndesc [i la p`rin]ii lor.
106
V.
Dirigintele fostei clase a VIII-a a creionat profilul elevilor care abandoneaz` [coala astfel: fete mai mari care
trebuie s` stea acas` cu fra]ii mai mici, b`ie]i care merg la muncile cmpului, elevi care \[i formeaz` o familie \n clasele
VII-VIII, fete care r`mn \ns`rcinate \n clasa a VIII-a, b`ie]i care [i-au \ntemeiat o familie [i trebuie s` munceasc`
pentru a o \ntre]ine, copii proveni]i din familii dezorganizate. Familiile din care ace[tia provin sunt foarte s`race, nu au
resurse materiale. P`rin]ii copiilor sunt indiferen]i \n ceea ce prive[te educa]ia lor sau ei nu mai au nici o putere asupra
lor din momentul \n care copiii [i-au \ntemeiat propria familie. Unii dintre p`rin]i nu au studii deloc, sau au f`cut doar
cteva clase, au mul]i copii [i locuiesc cu to]ii \ntr-o singur` camer`. Veniturile lor sunt foarte mici. Locuin]ele lor sunt
degradate [i nu au utilit`]i. Este prezent` violen]a domestic`. Toate familiile sunt de etnie rrom`.
Performan]a [colar` a celor care au abandonat studiile nu se diferen]iaz` de cea a colegilor de clas`. Ei
consider` c` [coala este important` pentru viitorul lor [i au \ncredere \n profesori [i \n ceea ce le ofer` o institu]ie de
\nv`]`mnt, dar din variate motive ei renun]` la educa]ie.
107
108
Prezentul raport este \ntocmit pe baza datelor ob]inute \n teren prin interviuri [i observa]ie, discu]ii informale cu
profesorii [i elevii, precum [i a datelor statistice furnizate de Institutul Na]ional de Statistic`.
Pentru colectarea informa]iilor s-au folosit urm`toarele metode:
1. Interviu individual cu un diriginte al unei clase a VIII-a din anul [colar 2008-2009.
2. Interviu de grup cu elevi care \n prezent sunt \n clasa a IX-a [i care au fost \n clasa dirigintelui mai sus men]ionat.
La acest interviu au participat 5 persoane (3 fete [i 2 b`ie]i).
3. Interviu de grup cu un elev care a abandonat [coala temporar, \n clasa a VII-a, dar a revenit anul acesta.
4. Discu]ii cu directorul acesta a sprijinit operatorul de interviu \n g`sirea participan]ilor pentru celelalte interviuri
[i a fost foarte deschis \n a comunica [i a oferi informa]ii despre [coal`.
I.
DESCRIEREA CARTIERULUI
Ora[ul Bra[ov este unul dintre cele mai mari ora[e ale Romniei, att ca suprafa]`, ct [i ca num`r de locuitori.
Zona metropolitan` a Bra[ovului se dezvolt` \ntr-un ritm alert, peste media na]ional`.
{coala General` Nr. 13 este situat` \n Cartierul Tractorul. Acest cartier este situat \n Nordul ora[ului, la
periferie. Cartierul a fost construit la inaugurarea uzinei Tractorul, pentru a g`zdui muncitorii din aceast` fabric`.
Astfel, majoritatea blocurilor dateaz` din era comunist`. La \nceput, au existat multe blocuri pentru nefamili[ti, dar,
de-a lungul timpului, au fost modificate [i transformate \n cl`diri cu apartamente.
Figura 49. Localizarea {colii nr. 13 pe harta Municipiului Bra[ov
Sursa: http://maps.google.com
Fiind un cartier de periferie, este perceput \n mod negativ, cu toate c` s-au f`cut renov`ri [i moderniz`ri aici.
Acest lucru poate fi observat la nivelul pie]ei imobiliare, prin pre]ul relativ sc`zut al locuin]elor. Un num`r mare de
blocuri de locuin]e au fost reabilitate termic, consolidate, zugr`vite. Toate str`zile cartierului sunt asfaltate. Cartierul
Tractorul este str`b`tut de linii de cale ferat`.
|n cartier exist` o pia]` agro-alimentar` mare (situat` chiar lng` [coal`), un parc foarte mare, un stadion [i
sediul universit`]ii particulare Spiru Haret. La fel ca [i \n celelalte cartiere, Prim`ria a construit locuri de joac` pentru
copii. |n spa]iile unde a func]ionat uzina, s-au construit hale (fabrici de confec]ii [i \nc`l]`minte) [i sedii de firme. Aici
[i-au g`sit locuri de munc` o mare parte dintre persoanele disponibilizate de la Tractorul, \n special femeile.
Planurile de urbanism prev`d construirea, \n Tractorul, a unui cartier de lux, cu peste 4000 de apartamente
[i spa]ii comerciale pe 200.000 mp.
110
Figura 50. Vedere mai detaliat` a cartierului unde este localizat` {coala nr. 13
Sursa: http://maps.google.com
111
112
Problema interesului sc`zut pentru [coal` este amintit` [i de diriginte, care mai vorbe[te despre disciplin`,
lipsa de colaborare \ntre cadrele didactice [i p`rin]i, ocuparea timpului liber cu activit`]i contra-productive pentru
[coal`: e o dec`dere a nivelului de \nv`]are, deci nu mai sunt motiva]i, Problema de baz` e problema disciplinei. A
doua problem` de \nv`]are, deci nu mai au niciun motiv de a \nv`]a. Astea ar fi cele dou` puncte tari care le-am
constatat eu de-a lungul anilor, timpul ocupat cu calculatorul, lucru care pentru ei e ca un drog. Se joac` mai mult,
nu este un lucru de a c`uta, de a se interesa, de a-l motiva pentru ce are la [coal`, deci mai mult jocul este pe calculator.
{i de asta cred c` [i sunt rezultatele astea slabe la \nv`]are. Dac` \l \ntrebi, <p`i am stat pn` la 12-1...>.
Elevii, att cei care sunt \n clasa a IX-a, ct [i cel care [i-a reluat studiile dup` o perioad` de abandon, spun
c` nu erau probleme \n [coal`. Din punctul lor de vedere, o problem` era atunci cnd erau asculta]i la o materie [i nu
erau preg`ti]i.
113
114
de petrecere a timpului \n dezavantajul [colii. |n anturajul celor care abandoneaz` sunt, adesea, al]i elevi care au
abandonat [coala. Elevul care renun]` la [coal` este slab motivat pentru educa]ie, are rezultate slabe [i este lene[. Toate
acestea pot fi completate [i de anumite boli cronice.
Cadrele didactice intervievate \[i aduc cu dificultate aminte de cazurile de abandon, care sunt rare. |n ultimii
ani, au fost \nregistrate doar dou` astfel de cazuri, iar unul dintre elevi a revenit la [coal` \n anul urm`tor.
P`rerea despre cei care abandoneaz` [coala este, \n general, una negativ`. Profesorii [i ceilal]i elevi cred c`
ace[tia au foarte pu]ine [anse de succes \n viitor, c` vor fi nevoi]i s` fac` munci grele [i \njositoare pentru a supravie]ui.
De asemenea, se crede c` ei vor sta \n \ntre]inerea p`rin]ilor o perioad` mai lung` de timp dect cei care \[i continu`
educa]ia. Nimeni nu [tie ce fac ace[tia dup` ce abandoneaz` [coala, dar se crede c` taie frunz` la cini.
B`iatul care a abandonat temporar [coala declar` c` cea mai mare dificultate cu care s-a confruntat a fost
ru[inea fa]` de p`rin]i. Ace[tia nu au aflat c` fiul lor nu a mers deloc la [coal` dect la sfr[itul anului. Att elevul, ct
[i profesorii, plaseaz` o parte din responsabilitate pentru abandon [i asupra dirigintelui, deoarece acesta ar fi putut s`
]in` o leg`tur` mai strns` cu familia [i ar fi putut s` le aduc` la cuno[tin]` p`rin]ilor c` b`iatul absenteaz` mult. De
asemenea, se vorbe[te despre indiferen]a p`rin]ilor, care nu s-au interesat de situa]ia fiului lor, cu att mai mult cu ct
fratele mai mare a acestuia a trecut prin aceea[i situa]ie \n urm` cu c]iva ani.
din p`cate elevii nu \[i mai aleg modele \n via]`, ci \i v`d pe cei din jurul lor, pe cei de pe strad` c` mai repede
se descurc` cei cu 4 clase [i au buzunarul plin de bani dect cel care are una sau dou` facult`]i sau cinci facult`]i.
Atunci scade [i interesul lor
atitudinea aceasta de del`sare apare la familiile dezorganizate [i neinstruite. Din acest motiv, \n rndul acestor
familii \nregistr`m [i o tendin]` de absentare de la ore. Absentare care, \n cele \n cele din urm` poate duce [i la
abandon [colar
familia care nu se intereseaz`, \i las` a[a, de capul lor, calculatorul, preferabil timpul liber sau alte ocupa]ii
extra[colare g`site de ei
o dat` plecatul acestor p`rin]i pe dincolo. Deci, marea majoritate, mai mult de jum`tate sunt pleca]i ori ambii
p`rin]i ori unul, l`sa]i \n grija bunicilor [i bunicii sunt juca]i pe deget
dup-aia ar mai fi familiile dezorganizate, v`d certuri, scandaluri [i a[a mai departe
\n primul rnd, p`rin]ilor le e ru[ine s` zic` c` copilul lor a r`mas repetent. Al doilea motiv ar fi lipsa de \ncurajare,
deci nu sunt \ncuraja]i. De multe ori chiar \i \ncurajeaz` <Ce rost are? Cheltuieli>. La unii exist` [i
imposibilitatea, situa]ia material`. Consider` c` au mult de cheltuit pe caiete, creioane...
115
e de vin` [i anturajul \n care se afl`. De cele mai multe ori sunt to]i la fel, adic` to]i s-au l`sat de [coal`
poate [i din cauza p`rin]ilor care pleac` pe dincolo sau le-au murit p`rin]ii
|n urma discu]iilor avute, reiese faptul c` importan]a [colii este recunoscut` att de p`rin]ii elevilor care \[i
continu` educa]ia, ct [i de p`rin]ii celor care au abandonat [coala. P`rin]ii celor intervieva]i \i sf`tuiesc pe ace[tia s`
mearg` la [coal`, s` \nve]e, s` lucreze acas` [i s` respecte regulamentul interior deoarece [coala \i va ajuta \n viitor.
Caseta 5 Opiniile [i sfaturile p`rin]ilor cu privire la [coal`
P`rin]ii elevilor care \[i continu` educa]ia
nu [tiu
III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat
Vorbind despre clasa \n care a \nv`]at \nainte s` renun]e la [coal`, elevul \n situa]ie de abandon spune c` era
o clas` unit` [i colegii se ajutau unii pe ceilal]i. Nu \[i aminte[te s` fi avut conflicte cu colegii, dar dup` ce a \ncetat s`
mai mearg` la [coal` niciunul dintre ei nu l-a c`utat.
Din punctul de vedere al dirigintei, clasa era una medie, cu care se putea lucra cu u[urin]`, u[or de modelat.
Doamna consider` c`, pentru parcursul individual al elevului, este important \ntr-adev`r [i nivelul clasei, iar \n ultimii
ani rezultatele clasei au fost destul de sl`bu]e.
116
Prezentul raport este \ntocmit pe baza datelor ob]inute \n teren prin interviuri [i observa]ie, discu]ii informale cu
profesorii [i elevii, precum [i a datelor statistice furnizate de Institutul Na]ional de Statistic`.
Pentru colectarea informa]iilor s-au folosit urm`toarele metode:
1. Interviu individual cu un diriginte al unei clase a VIII-a din anul [colar 2008-2009.
2. Interviu de grup cu elevi care \n prezent sunt \n clasa a IX-a [i care au fost \n clasa dirigintelui mai sus men]ionat.
La acest interviu au participat 5 fete.
3. Interviu de grup cu elevi care au abandonat [coala \n ciclul gimnazial Patru participan]i, to]i persoane care au
abandonat \n trecut [coala [i acum s-au \nscris la programul A doua [ans` \n septembrie 2009 [i \nc` nu au
primit aprobarea, deci se afl` \nc` \n situa]ia de abandon.
4. A fost intervievat din perspectiva p`rintelui un domn care a participat [i la interviul de grup: domnia sa a abandonat
[coala \n ciclul gimnazial [i are un fiu care, la rndul s`u, a abandonat pentru o perioad` [coala.
5. Discu]ii cu directorul deoarece doamna director [i-a \nceput activitatea \n [coal` doar la \nceputul acestui an
[colar, la discu]ie a participat [i doamna director adjunct, care lucreaz` \n cadrul [colii de 25 de ani.
I.
DESCRIEREA CARTIERULUI
{coala nr. 14 este localizat` \n cartierul Bartolomeu, \n Estul Bra[ovului. Bartolomeu este unul dintre cele mai
vechi cartiere ale ora[ului, fiind ini]ial locuit de c`tre sa[i. |n prezent, el este locuit \n cea mai mare parte de romni,
dar exist` [i un num`r mare de romi.
Cartierul este \mp`r]it \n mai multe zone, \n func]ie de tipul locuin]elor, astfel c` exist` aproximativ 50% case
[i 50% blocuri. O alt` \mp`r]ire fizic` a zonelor cartierului este f`cut` de liniile de cale ferat` [i de Gara Bartolomeu la
o apropiere mic` de aceast` gar` exist` [i o autogar`, de unde pleac` microbuze c`tre localit`]ile \nvecinate: Ghimbav,
Codlea, Prejmer etc.
Figura 51. Localizarea {colii nr. 14 pe harta Municipiului Bra[ov
Sursa: http://maps.google.com
Deoarece se afl` la periferie [i este locuit de un num`r mare de romi, cartierul este perceput \n mod negativ.
La aceast` imagine contribuie [i zona g`rii-autog`rii, unde \[i petrec timpul multe persoane f`r` locuri de munc` [i care
desf`[oar` activit`]i ilicite.
|n cartier mai sunt \nc` multe blocuri de nefamili[ti [i blocuri d`r`p`nate, \ns` majoritatea blocurilor au un
aspect obi[nuit, ca [i cele din alte cartiere.
|n cartier este cap`t de linie pentru mijloacele de transport \n comun, deci leg`tura cu centrul [i cu alte cartiere
este asigurat` eficient. |n Bartolomeu exist` centre comerciale mari [i depozite pentru materiale de construc]ii, un
stadion [i terenuri de fotbal acoperite.
118
Figura 52. Vedere mai detaliat` a cartierului unde este localizat` {coala nr. 14
119
|n prezent, [coala dispune de 2 corpuri de cl`dire. Corpul A este cel finalizat \n anul 1962 [i cuprinde 10 s`li
de clas`, birourile direc]iunii, secretariatului [i cancelaria, un laborator de informatic` dotat cu 10 computere si aparatur`
video, bibliotec`, un laborator de chimie [i unul de fizic`, sal` de sport. Cl`direa a fost renovat` \n anul 2008: pardoseala
veche a fost \nlocuit` cu parchet laminat, s-a trecut la \nc`lzirea central` [i s-au instalat geamuri termopan, au fost
\nlocuite tablele [i mobilierul [colar, u[ile [i gardul exterior. De asemenea, la ini]iativa direc]iunii a fost montat un
sistem de supraveghere video-electronic care monitorizeaz` \n permanen]` accesul \n [coal` [i culoarele. |n acest corp
\nva]` 150 de elevi.
Corpul B a luat na[tere \n anul 1979, cnd Inspectoratul {colar a repartizat [colii 10 s`li de clas` dintr-o
cl`dire de pe Str. Agricultorilor, care apar]inea Grupului de {antiere II Electromonatj Cmpina, deoarece spa]iul din
Corpul A devenise ne\nc`p`tor. Pn` \n anul 1987, \n restul spa]iului din aceast` cl`dire a func]ionat firma Rankxerox.
|n prezent, \ntreaga cl`dire se afl` \n proprietatea [colii. Aceasta este compus` din 15 de s`li de clas`, sal` de sport,
birourile direc]iunii. Aici \nva]` 370 de elevi. {i acest corp de cl`dire a fost renovat de curnd, dispunnd de acelea[i
condi]ii ca [i Corpul A.
Figura 54. Fa]ada Corpului B al [colii
Elevii [colii sunt grupa]i \n 13 clase primare (I-IV) [i 11 clase gimnaziale (V-VIII). |n cadrul [colii se desf`[oar`
[i programul A doua [ans`, care \[i propune s` reintegreze \n sistemul public de \nv`]`mnt elevii care au abandonat
120
[coala la un moment dat. Exist` deja, \n cadrul programului, o clas` pentru ciclul primar [i s-au f`cut demersurile
pentru o clas` pentru ciclul gimnazial. Num`rul elevilor care particip` la program este de 30 de persoane.
Pere]ii s`lilor de clas`, precum [i cei ai holurilor, sunt decora]i cu lucr`ri ale copiilor, fotografii din cadrul
activit`]ilor extra-[colare, diplome [i distinc]ii ob]inute de elevii [colii. Reprezentan]ii [colii organizeaz` activit`]i extracurriculare de tipul excursiilor, serb`rilor, \ncurajeaz` participare elevilor la concursuri [i competi]ii, \nscrierea lor \n
cluburi sportive [i de aptitudini, precum [i experien]ele multiculturale (programul E-twinning).
Figura 55. Lucr`ri ale elevilor, expuse \n fa]a cancelariei [i direc]iunii (Corpul A)
121
122
atunci \ncep contradic]iile. {i dac` se ive[te o problem`, se adun` respectivii [i \ncep s` brfeasc`. Cred c` asta ar fi una
din probleme [i a doua problem` ar fi probabil [i motiva]ia profesorilor. |n]eleg, salariul e cum e, dar eu le spun [i la
profesori [i la profesoare [i la to]i care sunt \n sistem, au timp s` mai aib` un job. Nu \nseamn` c` dac` sunt profesor [i
m` duc s` sap la [an]uri e ceva. Suntem economie de pia]` [i conteaz` banul. E problema mentalit`]ii. Se vait`, f` altceva!
Elevii din clasa a noua au vorbit doar despre conflicte \ntre colegi [i cu unii profesori mai exigen]i. Dar cred
c` este vorba doar despre incidente minore, nu despre probleme adev`rate.
Cei care au abandonat [coala \n ciclul gimnazial men]ioneaz` discriminarea ca principala problem` pe care
au \ntmpinat-o. Povestesc faptul c` erau judeca]i dup` originea etnic` [i modul \n care se \mbr`cau: cu al]i colegi
aveam probleme, te f`cea ]igan. Sau dac` e[ti pu]in mai brunet e[ti negru, eu nu aveam s` m` \mbrac ca ei, c` eram
[ase fra]i, veneam 3-4 zile cu acelea[i haine. Dac` n-aveai hainele lor, ghiozdanul lor, gata, zicea <uite ]iganu>. O alt`
problem` invocat` este lipsa de interes a unor profesori fa]` de elevi, manifestat` prin faptul c` treceau mai departe cu
materia, chiar dac` lec]iile anterioare nu erau \n]elese de to]i elevii.
123
124
general pentru tot. Motivele: cred c` lipsa motiva]iei, exemplul la p`rin]i c` nu au locuri de munc`, sunt da]i afar`,
exemplul celor care au facult`]i care au salarii mizere [i... Pe cnd unul care face bi[ni]` sau face una-alta sau, eu [tiu, apar
pe la televizor, b`ie]i de cartier, o duc foarte bine. Asta \nseamn` mass media [...] \i arat` b`ie]i de cartier, cei care sunt
cu manele, plin de bani, care arunc` cu bani, lipesc bani pe frunte, cu ma[ini tari, patroni care ignor` legea [i altele, sunt
motive serioase pentru ei s` nu mai fac` [coal` foarte serios. Aceast` sc`dere a motiva]iei se observ` [i \n cazul facult`]ii,
nu doar la liceu. Tot mai pu]ini elevi ai [colii merg la facultate, \n ciuda posibilit`]ii de a urma o facultate privat`. Totu[i,
\n lipsa unor statistici exacte, se vorbe[te despre cel pu]in un sfert dintre absolven]i [colii ca mergnd la facultate.
probleme de abandon nu prea au fost, deci izolat. {i exact la familiile la care p`rin]ii sunt pleca]i, care a intrat
\ntr-un grup din `sta mai dubios [i atunci au \nceput problemele. Bine\n]eles c` noi am ]inut leg`tura [i cu p`rin]ii
[i cu bunicii, la [coal`, dar...aici [i comunitatea local` ar trebui, [i Protec]ia Copilului, noi am [i anun]at, dar nau prea fost cazuri...
de exemplu, acuma am avut o elev` care a avut situa]ia ne\ncheiat`. Am luat leg`tura cu p`rin]ii, i-am spus s`
vin` \n toamn` s` \[i \ncheie situa]ia. Tata mi-a spus c` da, mama era plecat` \n Italia, ca s` aflu cu dou` zile
\nainte de a veni la [coal` s` sus]in` examenul la materia la care avea situa]ia ne\ncheiat` c` ea a plecat \n Italia.
O fat` foarte bun` la \nv`]`tur` \n clasa a V-a, a VI-a. Apoi mama a plecat \n Italia, a r`mas cu tata. Pe tata nu \l
asculta [i atunci...
au mai trecut copiii care au abandonat [i, spre surprinderea mea, mul]i s-au redresat. M-am \ntlnit cu copii care
au abandonat \n clasa a V-a, au terminat la alte [coli, la f`r` frecven]` [i acum lucreaz` \n construc]ii. Chiar unul
lucreaz` \n Italia. Era certat r`u cu disciplina [i s-a schimbat. Nu l-am crezut ini]ial.
P`rerea despre cei care abandoneaz` [coala este, \n general, una negativ`. Profesorii [i ceilal]i elevi cred c`
ace[tia au foarte pu]ine [anse de succes \n viitor, c` sunt vor fi dependen]i de alte persoane mai mult dect cei care \[i
continu` educa]ia [i c`, dup` abandon, ei fie \ncep s` lucreze, fie \ncep s` comit` infrac]iuni: \n construc]ii, pleac` cu
p`rin]ii \n str`in`tate [i nu prea cunosc cazuri, mai izolate a[a, dar \n unele cazuri mai fac [i prostii. Intr` \n g`[ti din
`stea mai dubioase. Exist` chiar un sentiment de mil` fa]` de ei: p`cat de ei, o s` se descurce mai greu a[a. Pentru
c` nu po]i s` stai \ntotdeauna pe spinarea p`rin]ilor.
Persoanele care nu au absolvit ciclul primar \[i descriu via]a dup` abandon \n termeni negativi. Se consider`
dezavantaja]i fa]` de cei care \[i continu` educa]ia, mai ales pe pia]a muncii, unde g`sesc mai greu locuri de munc` [i
sunt pl`ti]i mai prost. Ei mai vorbesc [i despre dificult`]ile legate de scris [i citit \n via]a social`.
125
era mai dificil, c` \mi p`rea r`u de multe ori, b` uite `la s-a dus [i [i-o terminat [coala [i a ajuns cineva [i eu
trebuia s` sparg la bolovani, s` sap [an]uri. Unde mergeam: domne, ai 8 clase? P`i nu...[i atuncea ce s` fac cu tine,
nu te pricepi la nimic, nici m`car s` ]ii mistria sau bidineaua \n mn` sau chestii de genul `sta. Dar [i dac` te duci
la s`pat se uit` la tine, uite `la, dac` n-a fost la [coal` acuma s`racul sparge, lucreaz`.
nu eram la o vrst` la care s` ne d`m seama pe moment c` ce se \ntmpl`, de ce. Mie \ntr-adev`r mi-a pl`cut
[coala [i am plns pentru [coal` c` n-am putut ca s` mai merg la [coal`. Atunci eram bucuros \ntr-un fel c` aveam
mult mai mult timp liber, m` jucam mai mult. Dar cnd am \nceput s` cresc pu]in mai mare am \nceput s` merg
la cinematograf. {i to]i colegii cnd ie[eam afar` povesteau: uite aia a zis a[a, `la a zis a[a. Eu nu [tiam, vedeam
un desene animate. |n]elegeam ceva, dar dac` nu [tiam s` citesc...dac` putem s` vorbim mai \ncoace de diferen]`,
am \nceput ca s` \mi dau seama \n momentul \n care am \nceput s` umblu dup` bani. Am suferit foarte mult. Am
\nv`]at meseria de zidar, sunt zidar, dar toat` via]a mea am lucrat ca necalificat. Am lucrat ca zidar [i pl`tit ca
necalificat. Numai din cauz` c` nu e [coal`.
pentru mine s-a schimbat, dar prea pu]in poate dac` aveam o [coal` nu mai st`team ca acuma la 21 de ani s`
stau acas`, poate munceam, poate era altceva.
a trebuit s` umblu pe la ICRAL [i m-am rugat de cineva s` \mi scrie o cerere. E ru[inos.
p`i, legat de abandon, c` spune]i de abandon, problema care eu o v`d de mai mul]i ani cu abandonul care e:
copilul e tot mereu vinovat. Numai el e vinovat, dar copilul tr`ie[te \ntr-un mediu, adic` vine la [coal`, pleac` acas`
[i e [i comunitatea local`, `[tia sunt factorii. El, de exemplu vine la [coal`, dac` \ntlne[te un profesor mai nervos,
unul care e mai exigent, se duce acas`, p`rin]ii, c` a luat un 4, \l ia la \ntreb`ri, iar vine la [coal`, iar, eu [tiu, ia
un 4, se duce acas`, poate \l mai [i bate [i, pn` la urm` g`se[te un refugiu. {i refugiul care e? Abandonul [colar.
Nu \l ajut` comunitatea, nu \l ajut` p`rintele, nu \l ajut` [coala, profesorul \n general s` \i \ntind` o mn`. {i,
atunci, de ce abandoneaz`? {i al doilea aspect: cercul de prieteni \n care se \nvrte. Eu am avut copii foarte buni,
care au fost premian]i \n clasa a V-a, a VI-a, [i au ajuns \n clasa a VII-a a VIII-a s` fie delincven]i, s` fure, s` ajung`
r`u de tot. Iar fete care au fost premiante, f`ceau podul spre Ghimbav [i \mbr`cate extraordinar, veneau le luau
ma[ini. Deci, aici sunt problemele. Comunitatea, p`rin]ii, [coala [i al]i factori.
alt` problem` care ar fi e problema cu mentalitatea p`rin]ilor. O mentalitate de multe ori care las` de dorit.
Dac` un copil e talentat la o materie, la sport, la desen sau... [i eu \l promovez sau al]i profesori, la un club, la o
[coal` de arte. A luat o not` de 7 sau 8 [i a avut 8 sau 10 Nu te mai las de mine. {i le-am explicat, trebuie
s` \n]elege]i c` fiecare copil e pe un segment, nu se poate s` fie foarte bun la toate. {i dac` \l lua]i din segmentul
lui care \i place, \i frnge]i aripile [i pn` la urm` nu mai \nva]` nici la alte materii.
p`i, ar fi, eu [tiu, copii care nu au modele \n familie, poate nu \[i g`sesc nici la [coal` [i \[i g`sesc modele din
mass media, diferite modele dubioase. Sau, efectiv, de pe strad`. {i copiaz` acel model. Eu de multe ori am
\ntrebat la clas` ce modele ave]i voi?, am dat chestionar [i v` spun, au ap`rut ni[te modele plecnd de la Becali.
Borcea [i terminnd cu Gu]` de m-au l`sat perplex. De multe ori, p`rintele nu constituie model pentru ei. Se
refugiaz` \n mass media sau cteodat` la [coal`, dac` [i la [coal` are modele, c` [i aici e o problem`. C` dac` el
126
nu are acas` model, se refugiaz` la [coal`. Dac` nu are nici la [coal`, \ncepe s` caute strnga, dreapta [i probabil
uneori caut` [i modele negative. {i conteaz` foarte mult modelul care \l are \n via]`.
l
[i, copilul v`znd unele probleme, eu [tiu, certuri \n familie, eu [tiu, tata bea, mama nu [tiu ce face, probabil c`
de multe ori sunt pu]ine [anse s` \nve]e foarte bine, s` aib` o comportare deosebit`. Are un an, doi, dup` aceea
\ncepe s` vad` st\nga-dreapta, s` lipseasc`, s` intre \ntr-un anturaj dubios [i \ncep problemele de aici. 7 ani de
acas` \[i pune amprenta
eu zic c` ar fi [i geneza [i, eu [tiu, p`rin]i desp`r]i]i, c`s`tori]i de 2-3 ori, rec`s`tori]i... <dac` nu \nve]i, nu [tiu
ce \]i fac>, pedepse din astea aspre care cred c` \nc` mai sunt \n vog`... nu vine motivat pentru [coal`, vine [i
plimb` ghiozdanul.
el a plecat din clasa a IV-a, vine \n clasa a V-a. |n clasa a V-a \ncepe s` se fac` o selec]ie: cei foarte buni, medii
[i mai slabi. Cei foarte buni merg \nainte cu materia, cei medii se apropie, iar cei slabi r`mn pe loc. Profesorul
continu` materia dup` programa [colar`. Cei care r`mn \n urm` stau, se uit` pe pere]i, deranjeaz` ora [i plimb`
ghiozdanul. Dup` capul meu, ar trebui s` \i ia pe segmente. ~[tia sunt foarte buni, am materia respectiv`, `[tia
medii iar `[tia slabi alt` materie. Nu s`-i b`g`m pe to]i \n aceea[i oal`. Pentru c` `la sl`bu] nu \n]elege ce scrie
profesorul pe tabl`, pe cnd al` mai bun, dac` \l iei la un nivel mai jos, se plictise[te. {i atunci s` se fac` diferen]iat,
cu toate c` e foarte greu, dar nu imposibil.
dup` clasa a VIII-a [i \n vacan]e, mul]i muncesc, la negru. Sunt ademeni]i de unul, de altul, hai lucreaz` pentru
mine, \]i dau atta pe zi, hai [i tu, hai, [i... nu mai continu` mai departe. Zice mai bine iau un ban dect s` m`
duc la [coal`.
La fel ca [i dirigintele, elevii care au p`r`sit prematur [coala \[i explic` abandonul prin cauze externe. Pentru
ei, cauza cea mai important` care a dus la abandon a fost s`r`cia, imposibilitatea p`rin]ilor de a-i \ntre]ine \n [coal`. Mai
sunt discutate, apoi, responsabilit`]ile avute \n cadrul familiei, care f`ceau imposibil` prezen]a la [coal`, un anumit tip
de gndire al comunit`]ii \n care tr`iesc [i anumite a[tept`ri fa]` de persoane din afara comunit`]ii, etichetarea, lipsa
sprijinului din partea colegilor [i a unora dintre profesori.
Ace[tia sunt de p`rere c` ar fi putut s` \[i continue educa]ia [i s` aib` o via]` mai bun` \n prezent dac` ar fi
avut familii care s` \i sprijine, dac` p`rin]ii ar fi avut o situa]ie financiar` suficient de bun` \nct s` \[i permit` s` le
cumpere rechizite, uniforme, sandvi[ la pachet. De asemenea, alta ar fi fost situa]ia pentru ei dac` ar fi tr`it \ntr-o
comunitate \n care s` existe o preocupare mai mare pentru [coal`: m-ar fi ajutat foarte mult dac` a[ fi avut o familie
unit`, s` avem bani din ce s` m` [colarizeze. Da, dac` tr`iam \ntr-o comunitate unde mai mul]i copii s` mearg` la
[coal`, s` fie \nv`]a]i s` \[i fac` temele, vorbeam mai mult de [coal`, eu cred c` [i asta ne-ar fi ajutat.
Caseta 7 Motivele invocate de elevii care au abandonat
l
la mine a fost o problem` ceva mai... Cu tata, cu p`rin]ii [i a trebuit s` renun]. Tata a avut un accident cu
tractorul, deci a[a, cum s-ar zice o crim`, a f`cut pu[c`rie 11 ani [i a r`mas mama \ns`rcinat` cu fratele meu mai
mic, care acum are 14 ani. {i a trebuit s` ne creasc` singur` [i, bine, am mers la [coal` fiecare, dar nu a terminat
niciunul 8 clase.
s`r`cia. Tot a[a, tata, tat`l vitreg pe care l-am avut [i el m` cre[tea a f`cut pu[c`rie pe vremea aceea [...] Mama
nu muncea, el era singura persoan` care aducea bani \n cas` [i n-a putut ca s` ne cumpere mama nevoile care era
la [coal`. Nici caiete, nici creioane, nici... {i m-a f`cut s` renun] la [coala ceva, un lucru care... n-aveam caiete,
n-aveam creioane, n-aveam nimica. {i doamna \nv`]`toare de atuncea a rugat pe al]i copii care s`...cine are caiete
\n plus, creioane, gume de [ters, ca a doua zi s` vin` s` aduc` ca s` \mi dea mie. {i, v` spun, a doua zi cnd miau adus, le-am luat, le-am mul]umit [i de a treia zi n-am mai mers la [coal`. De ru[ine n-am mai mers.
eu aveam [ase fra]i...mama lucra, taic`-meu lucra, fratele mai mare lucra [i, la un moment dat m-a scos de la
[coal` c` nu avea cine s` stea cu `[tia mici. Trebuia s` \i schimb, s`-i \nf`[or, s`-i sp`l. Eram ca o femeie de
serviciu cum ar veni. {i din cauza asta n-am avut cum s` merg.
datorit` faptului c` nimeni nu s-a interesat [i nu a \ncercat s` fac` ceva pe latura asta a [colariz`rii sau...consider
c` asta e principala vin`. C` dac` nu-[i d` cineva... Vede]i dvs., noi romii, ca s` fim \n]ele[i, realitatea, adev`rul
care este, de obicei romii, datorit` faptului c` au fost pu]in marginaliza]i, ei s-au autosegregat \n mijlocul lor. {i
atuncea, automat, noi am a[teptat cumva ca s` fim ajuta]i. Dar [ti]i cum? Ca s` vin` cineva s` ne ia de mn` [i
s` ne duc` . |n]elege]i? Eu unul spun cu mna pe inim`, datorit` faptului c` nu a fost nimeni s` bat` la u[`, s` se
\nfiin]eze clase, s` vin` dup` aceea la noi acas`, s` fac` ni[te recens`mnturi [i s` vad` [i ei cam ce ne-am dori,
adic` un studiu...
127
dac` tr`im \ntr-o comunitate [i majoritatea erau cu abandonul `sta [colar... Vede]i dvs. dac` ie[im la o joac` [i
to]i copii joac` prinselea, juc`m [i noi.
vede]i dvs. Ca [i dvs. dac` ajunge]i la un rule] [i vre]i s` \l trece]i, v` e fric`, dar dac` zice altul hai, sari, n-ai
fric`, parc` s`ri]i mai u[or. Exact asta se \ntmpl` [i cu noi.
Elevii care sunt \n prezent la liceu, au o perspectiv` pu]in diferit` fa]` de cele prezentate mai sus. Ei recunosc
importan]a unor factori de mediu, cum sunt tipul de familie \n care este crescut copilul [i situa]ia financiar` a acestora,
credin]ele p`rin]ilor cu privire la educa]ie, anturajul, dar cred c` dac` vrem cu adev`rat, putem, deci responsabilitatea
este a celui care abandoneaz`. Se pun \n discu]ie lenea, lipsa de interes pentru [coal`.
Caseta 8 Motivele abandonului din perspectiva elevilor care \[i continu` educa]ia
l
dac` un copil st` toat` ziua cu p`rin]i care sunt be]ivi [i \njur` [i a[a, nu cred c` va fi altfel. Dac` p`rin]ii sunt
indiferen]i, zice ah, nu te du sau ceva de genul, iar ei stau acolo, fac ce zic p`rin]ii.
|n urma discu]iilor avute, reiese faptul c` importan]a [colii este recunoscut` att de p`rin]ii elevilor care \[i
continu` educa]ia, ct [i de p`rin]ii celor care au abandonat [coala. P`rin]ii celor intervieva]i \i sf`tuiesc pe ace[tia s`
mearg` la [coal` [i s` \nve]e deoarece [coala \i va ajuta \n viitor. Argumentele se refer` la posibilitatea unei cariere [i a
unui loc de munc` bine remunerat, dar [i la beneficiile imediate ale [colii: scrisul, cititul, socotitul.
Caseta 9 Opiniile p`rin]ilor cu privire la importan]a [colii
P`rin]ii elevilor care \[i continu` educa]ia
Elevii care sunt acum \n clasa a IX-a [i cei nu au terminat \nc` gimnaziul mai sunt de acord asupra unui lucru:
[coala \n care au \nv`]at le-a oferit toate condi]iile de care aveau nevoie. Ei sunt mul]umi]i de aspectul [i dot`rile [colii,
chiar dac` recunosc c` \n urm` cu c]iva ani erau incomparabil mai proaste dect ast`zi. Ei spun: dac` vrem, \nv`]`m,
nu ne trebuie neap`rat o condi]ie s` \nv`]`m, trebuie s` avem bun`voin]`, ]ine de noi, [coala nu trebuie s` aib` ceva
ce vreau eu, ca elev. {coala e [coal` [i e a[a cum se poate.
P`rintele care a participat la interviu, vorbe[te despre anturajul copilului ca principal motiv al abandonului.
Cu toate c` la unele \ntreb`ri a declarat c` familia se descurc` relativ greu din punct de vedere financiar, situa]ia
economic` nu a fost adus` \n discu]ie legat de abandon. Acesta spune c` fiul s`u a avut un debut impresionant la [coal`,
\n clasele primare, dar pe parcurs motiva]ia sa [i rezultatele au \nceput s` fie mai slabe. B`iatul lipsea mult de la [coal`,
iar pentru asta, tat`l consider` c` tot anturajul este vinovat: Eu cred c` datorit` faptului c` a ajuns \ntr-o conjunctur`
din asta. Prieteni, colegi mai mul]i. Nu am avut probleme cu el. So]ia mea mergea la [edin]e, a fost l`udat... {i am avut
chiar acuma probleme cu el, \n ultimii ani. Deci, chiar \n ultimul an lipsea de la [coal`, chiulea. Lipsea de acas`, dar nu
se ducea la [coal`, se ducea cu colegii pe aici, pe acolo. Am \nceput s` observ lucruri care nu \mi pl`cea [i m-am speriat
ca s` nu devin` un vagabond din cauza la prietenii care \i avea. Spune c` a avut [i el o contribu]ie la abandon, \ns` spune
c` a avut \n vedere doar binele copilului: Principala mea vin` e c` dac` \l scoteam din [coala respectiv` [i \l mutam \n
alt` [coal`, atuncea era mult mai simplu. Nu m-am gndit [i am preferat mai bine s` nu \l las la [coal`.
128
III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat
Vorbind despre clasele \n care au \nv`]at \nainte de abandon, to]i cei care au p`r`sit prematur sistemul
educa]ional spun c` f`ceau parte dintr-un colectiv foarte unit, \n care to]i colegii se ajutau unii pe al]ii. Acest lucru pare
s` contrazic` ceea ce spuseser` mai devreme \n interviu, respectiv faptul c` mul]i dintre colegii de clas` rdeau de ei
pentru c` aveau haine mai modeste [i \i umileau, numindu-i ]igani ori de cte ori ie[eau din tiparul clasei. Nivelul
performan]elor clasei a fost descris ca fiind unul mediu, f`r` s` se men]ioneze existen]a unor elevi foarte buni. Cei care
au abandonat [coala [i \[i descriu propriile rezultate [colare ca fiind destul de sl`bu]e.
Profesorii spun c` \n toate clasele exist` c]iva elevi care \nva]` mai bine dect ceilal]i: erau cteva vrfuri care
erau sus de tot, dup` aceea erau c]iva mediu [i ceilal]i mai sl`bu]i. Am avut [i plimb`tori de ghiozdan. Eterogenitatea
acestor clase nu este dat` doar notele ob]inute, ci de tr`s`turile de personalitate ale elevilor, mediile lor de provenien]`
[i atitudinea fa]` de [coal`.
129
Investigator principal:
Irina Iordan
Expert local:
Geanina Ghirigiu
Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice, dup` cum urmeaz`:
l
l
l
l
I.
DESCRIEREA LOCALIT~}II
Drumul din Craiova, zona central` [i pn` \n cartierul Cernele a durat pu]in. |n soarele dimine]ii de toamn`
ie[im parc` din civiliza]ie [i ne \ndrept`m spre zona crepuscular`. Hrtoapele drumului mai de mult asfaltat ne trezesc
la realitate. Am timp s` admir, dac` pot spune a[a, gunoaiele depozitate de-a lungul [oselei. La un moment dat parc`
intr`m cu ma[in` cu tot \n zona crepuscular`. Cea]a ne \nv`luie. Lunca Jiului trimite v`l`tucii de cea]` s` acopere casele
modeste, nu toate cu ogr`zi \ngrijite. |n curtea [colii ne salut` paznicul. Nu prea se vede cl`direa [colii. E \nv`luit` \n
cea]`. Nici urm` de soare.
Figura 58. Localizarea satului Cernele
Sursa: http://map.cimec.ro
La noi e ca \n Anglia, \mi explic` domnul director adjunct. E mereu cea]`. Vine din lunca Jiului.
La [coal` doamna director zmbe[te a bun venit. Cu dnsa discut despre localitate, [coal` [i altele: Pn` \n
1990 a fost comuna Cernele, cu prim`rie, organizare proprie. Fiind prima comun` din apropierea municipiului Craiova
a fost \ncorporat`... a fost [i un lucru bun [i un lucru r`u. Bun pentru c` Craiova chiar avea nevoie de extindere, r`u
pentru c` acum depindem de prim`ria Craiova [i trebuie s` ne limit`m la banii pe care ni-i d` prim`ria.
Cartierul este unul m`rgina[. Industria nu este dezvoltat`.
Aici nu exist` ap` curent` [i este nevoie de canalizare. Drumurile nu sunt asfaltate. Singura investi]ie dup`
1990 a fost extinderea re]elei de gaze.
131
|n 2005 [coala a beneficiat de un program al B`ncii Mondiale [i prin Comisia Na]ional` de Investi]ii a ob]inut
bani pentru reabilitarea [colii. S-a umblat inclusiv la structura cl`dirii [colii. S-au f`cut s`p`turi la temelia cl`dirii, s-au
\nt`rit stlpii de rezisten]`, s-a ref`cut funda]ia.
Pe ansamblu [coala arat` bine. S`lile de clas` sunt pavoazate, au mobilier nou [i calculator. Vizitndu-le dup`amiaza, se observ` c` este curat peste tot, de parc` nu ar fi \nv`]at elevii \n schimbul de diminea]`!
Figura 60. S`li de clas`
132
Laboratorul de biologie \mparte spa]iul cu chimia. Mobilierul nou ascunde bog`]ii deosebite prin rafturile
dulapurilor, att pentru chimie ct [i pentru orele de biologie.
Figura 61. Laboratoare
Holurile sunt pavoazate cu panouri pe care sunt expuse lucr`rile copiilor confec]ionate \n orele de abilit`]i
practice la elevii din ciclul primar sau \n orele de educa]ie plastic` de la gimnaziu - picturile pe care o elev` le-a expus
\n tablouri \nr`mate.
Figura 62. Holuri
Sala de sport, de[i nu are dimensiunile corespunz`toare, fiind o fost` sal` de clas`, are \n dotare tot
echipamentul necesar desf`[ur`rii \n bune condi]ii a orelor de educa]ie fizic`.
Biblioteca are \n dotare peste 6000 de volume, unele dintre ele luate din fondurile primite de la Minister, alte
volume aduse prin intermediul unui membru al Consiliului de Administra]ie al [colii, un agent economic care are o
editur` prin intermediul c`reia a donat o serie de c`r]i, la sfr[it de an [colar oferind pe lng` diplom` [i c`r]i elevilor
premian]i.
Re]eaua de calculatoare permite desf`[ur`rii orelor CDS pe op]ional de informatic`, toate cadrele didactice
desf`[urnd [i ore \n programul AEL.
Exist` \n plan construirea unei s`li de sport, cu spa]iu conform standardelor europene (dimensiuni specifice
ale s`lii, cu ferestre asigurate prin gratii de protec]ie \mpotriva loviturilor de mingie, cu spaliere, co[uri pentru baschet,
por]i pentru handbal [i mini-fotbal), patru s`li de clas` pentru gr`dini]`, un spa]iu de joac` pentru copiii de la gr`dini]`,
dotarea cu un xerox necesar claselor primare. Curtea [colii trebuie ref`cut`, fiind necesar` p`rerea unui specialist.
133
134
Altfel \ns`, colaborarea cu p`rin]ii este definit` in termeni contradictorii. Aparent ea este redus`: De doi ani
de zile p`rin]ii se implic` financiar doar la distrugerile pe care le fac copiii lor \n [coal`. ... aici se implic` p`rin]ii. A distrus
copilul, p`rintele se implic`.... Pe de alt` parte \ns`, afl`m c` p`rin]ii r`spund solicit`rilor imediat: Dac` noi, [coala
avem de organizat o activitate, un proiect, un cerc, p`rin]ii sunt al`turi de noi.... Am un monument \n curtea [colii...
noi am cerut s`-l mute aici... rudarii ajunseser` s`-[i \ntind` hainele pe el!... |mi aduc aminte cnd am sfin]it
monumentul... foarte mul]i p`rin]i au venit.. le-am spus: dumneavoastr` [ti]i ce trebuie s` face]i... cu mese \ntinse, cu
colaci... obiceiuri... {i lumea de aici le p`streaz`...
[]
Am fost [i dirigint`... le-am spus p`rin]ilor: aici e copilul meu, dumneata nu vii in clas` s` \]i ba]i copilul...
deci nu te amesteci! {i au \n]eles. Dar nu am \ntlnit pn` acum un p`rinte la care s` apelez [i s` nu r`spund`. Sunt
oameni simpli [i cu foarte mult bun sim]!... acum p`rin]ii sunt fo[tii no[tri elevi [i acum ne d`m seama dac` i-am educat
cum trebuie!
135
Mama lui A [i a lui F. afirm` c` b`ie]ii nu se prea duc la liceu pentru c` nu are bani pentru bilete, trebuie s`
le scoat` abonamente, nu are bani s` le dea s`-[i cumpere de mncare: Mai e [i treab` pe acas`... c` nu pot nici eu
singur`... trebuie s`-i mai opresc [i pe ei!
V.
Elevii care au abandonat nu mai p`streaz` leg`tura cu fo[tii colegi. Exist` motive de jen`, ru[ine, de[i le este
greu s` recunoasc` acest lucru. Cei doi elevi afla]i \n situa]ie de abandon sunt elevi care au avut o serie de situa]ii de
repeten]ie \n timpul [colii. Au sentimente de re]inere \n momentul \n care sunt \ntreba]i dac` au p`strat leg`tura cu fo[tii
lor colegi de aceea[i vrst` cu ei, colegi care acum sunt \n clasele mai mari, la liceu.
Elevii cu abandon stau acas`, \[i \ntre]in familiile numeroase sau sunt \ntre]inu]i, cazul lui A. [i al fratelui s`u
F.
Mama \[i descrie fiii - unul de 16 ani, cel`lalt de 18 ani: `l mic e mai cuminte dar e mai a[a, mai ar]`gos.
Asta mare e mai t`cut dar e mai n`rod! Nu prea m` mai ascult`. Acum eu sunt mai mare, nu mai sunt ca bebicu, mai
mic! La vrsta lui nu fumeaz`, nu pleac` de acas`... la discotec`.
|ntrebat` cu ce se ocup` b`ie]ii, mama r`spunde c` merg la [coal`, c` mai stau pe acas`. |ncercnd s` aflu mai
multe, plusez \ntrebnd: mai mult la [coal`, mai mult pe acas`?!... la care mama r`spunde prompt, ap`rndu-[i puii...
sau disculpndu-se pe ea \ns`[i: Ei \nva]` diminea]`! C` or mai chiuli ei... eu nu [tiu ce fac! Ei pleac` de acas`!
Sunt unii elevi din alte clase care, afla]i \n situa]ie de abandon duc o altfel de via]`, dup` cum descrie dirigintele
fostei clase a VIII-a: \n str`in`tate merg la cules... pe aici... sap` prin p`mnt... caut` fier...
136
137
Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice, dup` cum urmeaz`:
l
l
l
l
I.
DESCRIEREA LOCALIT~}II
Dup` un drum destul de lung, cu o [osea extrem de \ngust`, periculos de strmt` pe unele por]iuni, aici pn`
[i pe [osele s-a f`cut economie, parc` au intrat la ap`!!... doar suntem \n Oltenia, drum care leag` Craiova de B`ile[ti,
iat` c` ajungem, \ntr-un trziu, eu [i domnul profesor de informatic`, \n B`ile[ti. Dar nu intr`m bine pe stada principal`,
c` sunt anun]at` c` am ajuns. O curb` la stnga [i [oseaua mai mult neasfaltat` [i plin` de gropi se transform` \ntr-o
strad` pietruit`. Ma[ina s-a oprit scurt, lng` o curte imens`, verde, care \mbr`]i[eaz` o cl`dire f`r` etaj. E o cl`dire
albastr`, sc`ldat` \n razele soarelui de toamn`... pare totul parc` ie[it dintr-o poveste, \ns` extrem de real. Clo[ca cu 810 pui[ori clonc`ne printre firele \nalte de iarb` proasp`t`. Coco[ul le ]ine companie, f`los nevoie mare de odraslele care
nu prea-i seaman`, ce-i drept!! (p`rin]ii sunt din rasa pitic` pe cnd odraslele par a fi uria[e...) La intrare, pe o banc` o
]iganc` [i un b`iat, parc` seam`n` un pic cu ea, ne salut` politico[i. Pe ce t`rm de basm am ajuns?!!
Am ajuns la B`ile[ti. {coala albastr`, care, culmea, prin culoare, soare [i tot ce o \nconjoar` este extrem de
vesel` [i primitoare! Intr`m. Directorul ne a[teapt` \n cabinet. Mare, uria[, troneaz` dincolo de biroul care parc` a
intrat la ap`... Vorbe[te la telefon cu cei pe care \i a[tept`m la interviuri. E ferm, sigur pe faptul c` [i-a convins deja
oamenii. Ne salut`m [i trecem la treab`. Facem planuri pentru interviuri [i ce mai trebuie.
139
Sursa: http://www.ro.map24.com/
Am \n]eles de la telefon c` vre]i s` merge]i pe la casele lor... spune domnul director \ncntat de propunerea
mea, dup` ce am stabilit toate detaliile.
Din vorb` \n vorb` aflu o mul]ime de lucruri despre ora[ul B`ile[ti, despre oameni [i locuri:
- Din ce tr`iesc oamenii aici, domn director?
- Cine [tie?! E o \ntrebare la care r`spunsul... nu [tiu ce s` v` spun... Oamenii nu prea lucreaz` pe plan
local, nu fac naveta spre Craiova. Pe vremuri erau 3 fabrici iar la B`ile[ti veneau oamenii. Acum nu mai
lucreaz` mai nimeni. Popula]ia ora[ului a sc`zut. Oamenii [i-au vndut apartamentele, s-au dus la ]ar`, cei
care nu erau localnici. Iar cei care sunt aici, majoritatea sunt bugetari. Sunt unii care lucreaz` la negru, un
procent destul de important c` pe la toate firmele nu lucreaz` cu carte de munc`. Al]ii pleac` \n str`in`tate.
Sunt unii care nu pleac` \n str`in`tate. Se duc prin ]ar`, dup` fier. Se duc, se a[eaz` lng` Deva, am \n]eles,
\[i pun un cort acolo, taie un porc [i adun` fier. |l duc la Hunedoara. |[i iau [i copiii cu ei, dac` \i las` acas`
oricum nu vin la [coal`, au grij` de fra]ii mai mici.... Asta chiar e o ciud`]enie, asta e fascinant, \ntr-adev`r!
Cump`r` diverse produse de plastic: licheane, g`le]i. De unde le cump`r` [i la ce pre] nu [tiu... le vnd,
dac` nu m` \n[el, o dau pe plinul cu f`in`. O dat`, de dou` ori, de trei ori, depinde!...
|n B`ile[ti sunt case [i blocuri, str`zile sunt asfaltate, pietruite, cele de la periferie nu sunt \ntre]inute. Ap`
curent` [i canalizare exist`, inclusiv pe strada [colii.
Cartierul [coli se distinge prin cur`]enie. Str`zile pietruite [i trotuarele parc` au fost de curnd modernizate.
Cur]ile sunt curate. Oamenii gospodari au casele zugr`vite \n culori vii, majoritatea au picturi pe pere]ii exteriori.
Pornind prin cartier am v`zut o mul]ime de locuin]e: unele \ngrijite, pn` [i dalele din curte erau m`turate de
ultima frunz` la Cristi acas`, pere]ii multor case erau pica]i, casele vopsite proasp`t iar cur]ile dereticate. Prin cur]i
femeile aveau grij` de copii mici, chiar foarte mici iar de peste tot se auzea muzic`: oamenii petreceau \n apusul soarelui,
dup` o zi de munc`.
140
La por]i, pe terasele caselor sunt flori. Ghivecele cu flori se leag`n` \n b`taia vntului, flori naturale sau
artificiale dar totu[i flori. Gardurile sunt bine \ntre]inute la majoritatea caselor. Rareori vezi cte o curte sau un gard mai
sc`p`tat. Domnul diriginte prezint` familia care locuie[te acolo ca fiind una nevoia[` sau ai c`ror membri \n putere au
plecat la munc` \n str`in`tate, acas` r`mnnd doar vrstnicii [i copiii foarte mici.
Pare a fi o rat` destul de ridicat` a migra]iei interna]ionale. Oamenii vin [i pleac`. Profesorul de matematic`
sus]ine c` multe din rudele fo[tilor dumnealui elevi au f`cut bani \n str`in`tate, s-au \ntors, [i-au ridicat locuin]e, [i-au
\ntocmit gospod`rii pe munca proprie dar [i prin munca celor mai mici membri ai familiei, elevi ai [colii sau pruncii nou
n`scu]i pu[i \mpreun` cu mamele lor, elevele [colii, s` cer[easc` pe str`zile altor ora[e din alte ]`ri! Este un fenomen
specific romilor [i a romilor c`ld`rari, cum singuri \ncearc` s` se diferen]ieze de ceilal]i din cartier. Alt aspect interesant:
exist` o competi]ie \ntre cele dou` clanuri, ca s` m` exprim a[a, fiecare \ncercnd s` \[i prezinte situa]ia prosper` prin
construc]iile din propria ograd` [i prin luxul din interiorul caselor.
Transportul \n comun este asigurat prin CFR [i microbuze spre Craiova.
141
142
V.
Unii elevi sunt deja maturi. Fete sau b`ie]i, ei consider` c` via]a lor \nseamn` munc` [i au hot`rt s`
munceasc`. Dac` mai aduc sau nu vorba despre [coal` o fac doar \n m`sura \n care ea ar prezenta un beneficiu direct.
Alt` categorie este cea a elevilor care nu au nici un plan de viitor. Nu [tiu ce vor face. Deocamdat` stau acas` [i att.
144
145
Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice, dup` cum urmeaz`:
l
l
l
l
I.
DESCRIEREA LOCALIT~}II
Mofleni este una dintre cele mai vechi a[ez`ri din Oltenia. Perendava, ca denumire istoric` este datat` de pe
vremea dacilor, castrul roman cu acela[i nume cl`dindu-se cu c`r`mizile vechii cet`]i dacice.
Denumirea de Mofleni dat` a[ez`rii apare men]ionat` \n anul 1813, la 30 decembrie, \ntr-un act adresat
Divanului din Craiova scris de c`tre Dimitrie Bibescu.
Despre locuitorii s`i se pomene[te \ntr-un alt document pe la anul 1842, cnd Egumenul M`n`stirii Bucov`]ul
Vechi/ denumire pe care a mai luat-o M`n`stirea Co[una de-a lungul veacurilor, porunce[te: ...ca o familie de ]igani
s` fie ispr`vnicel p` mo[ia Mofleni. La cl`ca[ii de la Mofleni va r`mne toat` claca iob`giei neb`nuit`. Reparatul
gardului, adic` gra]ia se va face de la vale cu cheltuiala arenda[ilor. }iganii ce au fost cu [ederea lng` m`n`stirea veche
epistolul \i va amenin]a s` \nceap` a-[i cl`di bordeie, s` se fac` \mprejurul m`n`stirii, \ns` la un oc, unde nu va aduce
sup`rare m`n`stirii.
Figura 66. Localizarea Mofleniului \n periferia Municipiului Craiova
Sursa: map24.com.
Situat` pe malul Jiului, a[ezarea Mofleni devine cartier al Craiovei \n anul 1990. |n cartierul de azi, locuit \n
propor]ie de 98% de romi, am ajuns destul de repede, str`b`tnd o p`durice, pe o strad` nu tocmai asfaltat`... sau
parc` gropile din asfaltul de alt` dat` aminteau de ceva civiliza]ie \n trecut... E un drum secundar ce duce peste Jiu, c`tre
alte localit`]i izolate.
Casele par cur`]ele, unele r`s`rite. Afl`m \ns` c` doar pe strada principal` vede]i case \nst`rite, dup` cum
sus]ine doamna director. Pe celelalte str`zi, alei, ba nu, eu zic uli]e, c` pe alee stau eu \n Craiova! afirm` profesoara,
rromiii stau \n cocioabe vechi, d`r`p`nate... la margine de sat... pe malul Jiului, prin acoperi[urile lor se vede cerul
liber... sunt s`raci [i nec`ji]i.
147
148
Doamna director poveste[te cum a colaborat cu poli]ia comunitar` s` aduc` elevii de clasa a VIII-a la [coal`
pentru a da tezele unice. Au luat ma[inile de la poli]ie, au plecat prin cartier pentru a-i aduna pe to]i:
M-am dus [i i-am adunat cernd sprijinul sec]iei de poli]ie de care apar]inem... am vorbit cu domnul comisar
[ef: v` rog important!! {i s`racul om [i-a pus la dispozi]ie to]i oamenii [i i-am adunat pe to]i!! Poli]ia [i oamenii din [coal`
pentru c` v` \nchipui]i c` dac` se duce poli]ia iese cineva la poart`! S` vad` profesorul! Dar fetele n-au fost l`sate s`
vin` dect cu condi]ia ca poli]ia s` le p`zeasc` [i s` le duc` \napoi!!
Directoarea vorbe[te de absenteism [i abandon [i de faptul c` nu mai exist` instrumente de constrngere:
C`, m`car de fric`, s` nu fie amenda]i... De cnd nu se mai dau aloca]iile prin [coal` e jale... te rog eu frumos vino la
[coal`!! Hai, te rog eu frumos!!
Cadrele didactice care lucreaz` \n [coal` vin [i pleac`. Nu au motiva]ie pentru a r`mne sau nu rezist`. Nu
au cum, nu sunt titulari [i sunt obliga]i s` plece. |nv`]`torii [i educatorii r`mn. Frac]iile de norm` nu se dau la
titularizare. Profesorii pleac` dac` g`sesc norm` \ntreag` \n alt` [coal`.
Nu pleac` neap`rat pentru c` sunt aici ]igani...
{i profesorii, ca s` nu mai fie fluctua]ia asta de cadre, ar trebui stimula]i!... pentru c` volumul de munc` e
mult mai mare... nu ca performan]`... aici, pe lng` faptul c` trebuie s`-i dai m`car minimum de cuno[tin]e, trebuie s`
te duci acas` aproape zilnic, ori asta nu scrie \n fi[a postului... A, ca diriginte faci o vizit` acas` ca s` faci o fi[`... dar s`
te duci zilnic... de aici mnc`m o pine... iar elevii sunt materia prim` cu care lucr`m! Ei sunt obiectul muncii noastre,
dar e foarte greu!
Chiar dac` se mut` cu locuin]a nu-[i vor da copiii acolo. Ei tot aici \[i aduc copiii. Nu-i las` s` mearg` acolo
pentru c` sunt conflicte interclanice! Am p`rin]i care \[i aduc copiii la [coala din Prundul Ro[u. Sunt mai altfel dect
cei de aici. Mai agresivi, mai impulsivi. |n cartierul acela nu se intr` dect... poli]ia nu... au fost b`t`i... nu prea \i las`
s` mergem cu ei la [coala 13. Totul pn` la copii. Noi trebuie s` respect`m!... a]i auzit ce a zis: moare cu ea de gt!
P`rin]ii \[i \mpletesc via]a [i tradi]iile cu via]a [colii. Se confund` cu ea. Fie c` este o logoan`, cum poveste[te
directoarea, fie c` este poman`, membrii [colii tr`iesc \mpreun` cu comunitatea via]a [i evenimentele acesteia.
|[i respect` propriile tradi]ii. Nu le \ncalc` pentru nimic \n lume. Au ni[te chestii ale lor pe care trebuie s` le
respec]i... s` ]ii cont de ele dac` vrei s` ai o rela]ie... m`car de bun` vecin`tate, c` altfel nu po]i s` rezi[ti!!
Altfel, din punct de vedere al echipamentului, accesarea ctorva programe3 au asigurat o anumit` stabilitate:
{coala este dotat`. Poate c` [colile din centru poate nu au dotarea [colii 27! |ncerc s`-i stimulez. Avem calculatoare.
|i las dup` orele de curs doar dac` vin la [coal` [i dac` \nva]`! |ncerc s` fac tot felul de lucruri... de genul `sta. Pn` [i
la forma]ia de dansuri. V` primesc la forma]ia de dansuri dac` veni]i la [coal`. Dac` nu veni]i la [coal` nu ave]i ce s`
c`uta]i! Trebuie s`-i \nv`]`m cte ceva!
P`rin]ii nu contribuie financiar. Nu cump`r` copiilor rechizite. Profesorii le aduc de acas`.
Discutnd despre elevii care au finalizat \n timp studiile universitare, diriginta [i directoarea numesc acela[i
elev: Fiul domnului profesor de romani, care a terminat tot la [coala asta...
|ntre programele derulate se num`r`: Terre des Hommes (cu parteneri elve]iei), {coal` pentru [coal`.
149
150
V.
Diriginta clasei a VIII-a prezint` motivele abandonului [colar astfel: Sunt s`raci. Merg s` munceasc` de mici.
[] 11 copii cu mama, cu tata [i stau to]i \ntr-o camer` [i cel mare e \nsurat... dar uite, totu[i, au venit la [coal`...
m-am dus [i i-am luat... muncesc pe la lume ca s` \[i ajute familia...copiii mici... trebuie s` vede]i... pentru c` lu cine-i
spun nu crede...
M. spune despre faptul c` s-a c`s`torit, renun]nd la [coal`: ...asta e tradi]ia la noi [i n-am avut ce s` fac!...
Mi-a fost pu]in greu dar m-am obi[nuit...
Tutorele fetei care s-a c`s`torit ne explic` tradi]ia: doar reprezentan]ii pe linie masculin` urmeaz` [coli \nalte,
respectiv liceu, facultate. Dumnealui chiar se mndre[te cu fiul cel mare licen]iat \n sport, care urmeaz` un master.
Fetele, \n schimb, trebuie s` stea acas`. Vorbe[te, evident cu mndrie despre fiica sa cea mic`. Aceasta st`
acas`. |ntrebat cu ce se ocup`, tat`l detaliaz` treburile casei pe care le face fata, inclusiv s` spele adida[ii fra]ilor [i s` le
dea tricouri... Despre M. vorbe[te de asemenea frumos. E mndru c` este la casa ei, are familie [i un copil. Consider`
c` fata a ajuns cumva \n rndul lumii: Un copil devenit dintr-o dat` femeie! Plin` de responsabilit`]i, de griji, angoase...
este o vrst` extraordinar de critic`! La 17 ani s` ai copil, s` te gnde[ti ce va urma. E greu. Ea pare optimist` dar nu e
chiar a[a!!
151
Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice, dup` cum urmeaz`:
l
l
l
l
I.
DESCRIEREA LOCALIT~}II
Cartierul Romanescu este parte a ora[ului Craiova. Este un cartier m`rgina[. Oamenii locului sunt \n
majoritate rromi, aurari [i c`ld`rari. Printre ei sunt [i familii de romni. Unii lucreaz`, acum pu]ini, la spitalul Perendava,
la fabrica de confec]ii din apropiere.
Mul]i sunt obliga]i s` fac` tot felul de munci, mai mult sau mai pu]in ortodoxe, de la caz la caz, dar mul]i
dintre ei muncesc cinstit, muncesc cu ziua... Muncesc \n tot felul de domenii, de ramuri de activitate, nu neap`rat din
cele mai elevate.
Figura 67. Localizarea cartierului \n cadrul Municipiului Craiova
Majoritatea \ns` pleac` peste hotare, \n tot ce \nseamn` Europa, pentru a c[tiga un ban necesar familiilor lor.
C`ld`rarii au un alt obicei. Ei se deplaseaz` cu familiile, caii [i c`ru]ele \n ]ar`, unde \[i petrec o parte din timp la munc`.
To]i se \ntorc \n Romanescu mai devreme sau mai trziu. Unii \[i iau copiii cu ei, dac` pleac` peste hotare, al]ii \i las`
\n grija rudelor.
153
laborator de informatic`
154
laborator de chimie
laborator de fizic`
Curtea [colii este \mprejmuit` cu un gard \nalt, au gheret` [i paznic la intrare, o singur` intrare pentru to]i,
elevi, p`rin]i [i profesori. Se intr` cu ecuson, iar elevii poart` uniforme/ tricouri albastre cu sigla [colii.
Cadrele didactice locuiesc \n apropierea [colii, doar un singur maistru face naveta. Profesorii se implic` activ
\n antrenarea elevilor \n procesul didactic, merg pe teren s` afle informa]ii despre cei care lipsesc [i motivele pentru care
o fac, informa]ii adunate de la familiile acestora sau de la vecini. Programul \ncepe diminea]a la 7,30, toate cadrele
didactice putnd fi prezente la ore.
Probleme inerente cu plata utilit`]ilor. Problemele [colii sunt rezolvate cu ajutorul p`rin]ilor care s-au
constituit \n Asocia]ia P`rin]ilor, cu statut juridic, de sine st`t`toare. Practic dumnealor decid ce [i cum cu ceea ce se
investe[te \n [coal`... tot ceea ce se face cu banii, fiecare b`nu] e monitorizat... poate avnd acest statut se simt mai liber
s` spun` ceea ce le place [i ce nu... S-a dat la toate clasele un chestionar [i pentru copii [i pentru p`rin]i... avem [i noi
o imagine mai bun` a ceea ce \[i doresc oamenii... s` vedem ce se poate face de comun acord...
155
V.
Elevii care abandoneaz` [coala sunt majoritari rromi, provenind din familii numeroase, cu situa]ie \n general
sub medie. Veniturile acestor familii provin din munca prestat` adesea la negru, cu ziua sau \n urma muncii de peste
hotare. Educa]ia familiilor este precar`, \ns` nu sunt men]ionate evenimente gen ho]ie, violen]` domestic` sau divor]uri.
De[i pare uimitor, elevii intervieva]i, afla]i \n stare de abandon au sus]inut c` le-a f`cut pl`cere s` vin` la
[coal`, aveau chiar rezultate bune/L. {i foarte bune/C., elevi care au abandonat \n timpul ciclului doi de studii.
156
Faptul c` este prezent \n [coal` [i se deruleaz` programul A doua [ans` subliniaz` importan]a pe care elevii
\n situa]ie de abandon o acord` [colii. Ei au \ncredere c` vor reu[i s` \[i fac` un viitor numai venind la [coal`. |[i doresc
o meserie, vor s` \[i fac` un rost, cum sus]ine L.
157
Investigator:
Loredana Manasia
Expert local:
Mari-Elena Belciu
Scurte interviuri cu diver[i actori locali, observa]ii proprii, date statistice raportate de INS sau MEC au fost
utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.
Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare:
m interviu cu directorul [colii4;
m interviu diriginte clasa a VIII-a (anul [colar precedent);
m Interviuri elevi afla]i \n abandon;
m Interviuri p`rin]i ai elevilor \n abandon;
I.
DESCRIEREA LOCALIT~}II
159
160
161
5
6
N.O. Nu am putut discuta cu cele 3 fete, pentru c` nu se aflau la [coal` [i nici n localitate.
N.O. Directoarea [colii vorbe[te [i din postura de diriginte al clasei a VIII-a n anul [colar 2008-2009.
162
De[i este o [coal` mic` din punctul de vedere al num`rului elevilor, natura, cantitatea [i dificultatea
problemelor cu care se confrunt` [coala [i, mai ales, elevii sunt cople[itoare pentru profesorii [colii [i director, care \[i
planific` \n fiecare zi s` \[i dea demisia din postul pe care \l ocup` tocmai pentru a se putea ocupa de via]a personal` [i
a fi mai aproape de elevi [i nu de rapoarte, situa]ii sau alte documente cerute de Inspectoratul {colar: Chiar m`
gndeam... fel de fel de situa]ii, de rapoarte care se cer de la Inspectorat sau de la Minister [i nu se prive[te problema
\n substan]`, de fapt.
Elevii au nevoie de afec]iune [i p`rin]ii nu pot s` le ofere mare lucru (Directorul [colii).
Elevii \n abandon sau p`rin]ii acestora deja privesc [coala ca pe o realitate \ndep`rtat`, inutil` [i ca pe un
deziderat imposibil de atins. Eleva \n abandon, este, la rndul ei, p`rinte. A fost sechestrat`, abuzat` sexual, obligat` s`
se prostitueze [i acum cre[te un copil care abia a \mplinit 2 luni de via]`.
Din vagi amintiri se gnde[te la [coal` ca la un loc frumos [i cam att. E doar locul unde nu se va mai
\ntoarce niciodat`, pentru c` de acum \nainte va prima educa]ia copilului, nu a ei. Din punctul ei de vedere, [coala nu
avea probleme sau, dac` erau nu [i le mai aminte[te. Eviden]a lipsei de importan]` a [colii este clar`. Nici pentru tat`l
r`mas singur s` creasc` doi copii [i un nepot [coala nu mai e important`: ...[i ce dac` are probleme... eu cresc singur
doi copii... so]ia a plecat \n Spania, mi-a luat casa [i acum am fost nevoit s` fac astea dou` camere ca s` aib` fetele unde
s` stea [i acuma [i asta mic` (s.n. nepo]ica). {coala e degeaba, po]i s` faci copii [i f`r` [coal` (P`rinte elev \n abandon).
Sintetiznd, problemele de natur` social` sunt dominante \n [coala Pompei Samarian: lipsa banilor, p`rin]i
alcoolici [i dezinteresa]i sau pleca]i la munc` \n str`in`tate, elevi agresivi, obliga]i s` munceasc` pentru venituri
suplimentare \n familie sunt doar cteva dintre realit`]ile surprinse. Acestora li se adaug` profesorii care nu au
continuitate [i care, probabil, nici nu \[i doresc acest lucru sau lipsa unor profesori specializa]i \n consiliere sau
psihopedagogie special`.
7
Eleva cu care am discutat avea cu totul alte preocup`ri fa]` de cele [colare: un copil de doar o lun` [i jum`tate de crescut, stng`cie n a avea grij`
de copil, banii care nu erau suficien]i pentru a satisface toate nevoile copilului [i foarte pu]ine dorin]e. Era un copil fr`mntat de griji, devenit p`rinte
mult prea devreme [i care nu putea beneficia nici m`car de sprijinul unei mame sau al tat`lui copilului. Dat fiind contextul, unele \ntreb`ri s-ar fi
dovedit irelevante [i poate stnjenitoare, mai ales c` interviul s-a desf`[urat \n prezen]a tat`lui, directoarei [colii [i a surorii mai mici.
163
164
Pe fondul situa]iei materiale intervine mirajul cartierului, pres`rat cu personaje care \i pot ajuta pe elevi s`
ob]in` bani mult mai u[or. O re]ea bine pus` la punct care se ocup` cu traficul de carne vie func]ioneaz`, iar elevele
destul de naive sunt u[or atrase. B`ie]ii merg spre re]ele care \i pun s` fure sau s` comit` alte infrac]iuni.
Copiii se las` u[or atra[i de banii care sunt mult mai mul]i dect acas`.
Aspira]iile acestor elevi se opresc la orizonturi destul de limitate: mecanic auto, coafez`, cosmetician` sau
vnz`toare. Acestea sunt r`spunsurile pe care le d` majoritatea elevilor cu privire la viitorul lor.
Nici ora[ul nu le ofer` prea mult: locuri de munc` pu]ine [i calific`ri de baz`.
Pe scurt, profilul elevului predispus la abandon are cteva aspecte esen]iale: provine dintr-o familie s`rac`,
monoparental`, care de]ine o locuin]` insalubr`. P`rintele nu lucreaz`, iar copilul este nevoit el \nsu[i s` lucreze pentru
a participa la \ntre]inerea familiei. E naiv [i u[or de atras de persoanele care \i ofer` bani \n schimbul unor favoruri
sexuale sau de o alt` natur` ilegal`.
III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat
Elevii clasei a VIII-a din anul [colar 2008-2009 au fost \n aceea[i clas` din clasa I. Se cuno[teau foarte bine
[i erau uni]i. Atunci cnd ap`reau probleme le rezolvau \mpreun`.
Aveau rezultate bune, fiind o clas` de nivel mediu: Aveau un nivel mediu, avnd \n vedere c` de acum \ncolo
clasele se duc spre slab [i foarte slab. (Directorul [colii)
P`rin]ii erau oarecum mai \nst`ri]i [i mul]i dintre ei aveau servicii stabile, fiind angaja]i cu carte de munc`.
Veneau la [coal` [i se interesau de felul \n care \nv`]au copiilor, colabornd cu [coala.
165
Investigator:
Loredana Manasia
Expert local:
Mari-Elena Belciu
Scurte interviuri cu diver[i actori locali, observa]ii proprii, date statistice raportate de INS sau MEC au fost
utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.
Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare:
m Interviu cu directorul [colii;
m Interviu diriginte clasa a VIII-a (anul [colar precedent);
m Interviuri elevi afla]i \n abandon;
m Interviuri p`rin]i ai elevilor \n abandon;
m Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a (anul [colar precedent).
I.
DESCRIEREA LOCALIT~}II
Popula]ia este redus` numeric, comparativ cu celelalte cartiere ale ora[ului, \n jur de 1000 de locuitori.
Majoritatea locuin]elor sunt case, unele destul de vechi. Fiind un cartier u[or inundabil, precipita]iile
abundente ridic` probleme localnicilor \n sensul deterior`rii grave locuin]elor.
Multe dintre gospod`rii nu au utilit`]ile de baz` necesare unui trai decent: grupuri sanitare, ap` curent`,
energie electric` sau combustibil pentru c`ldur` \n anotimpul rece.
167
A[ezat` din punct de vedere geografic \n partea de nord a ora[ului C`l`ra[i, [coala cu clasele I-VIII ,,Gheorghe
Florea a fost construit` \n vara anului 1965, pentru ,,a prinde toamna.
{coala a avut sprijinul comunit`]ii locale, dar cu accent pe cel al locuitorilor acestei zone m`rgina[e, numit`
C`r`midari, dornici ca ai lor copii s` aib` [coala lor [i s` nu mai fie nevoi]i s` parcurg` un drum ce devenea iarna tot
mai lung pn` \n centrul ora[ului. A[adar cuprin[i de o mndrie local`, oamenii locului au ridicat o [coal` ce cu timpul
\[i va c[tiga un respect bine meritat \n comunitatea educa]ional` c`l`r`[ean`, \n ciuda localiz`rii sale \ntr-un cartier
multietnic.
|n [coal` \nva]` 220 de elevi; mai mult de 50% dintre ace[tia sunt romi. Pe lng` elevii romni [i romi, \n [coal`
\nva]` [i elevi turci.
Ast`zi [coala se bucur` de dot`ri demne de o [coal` modern`, avnd laboratoare de informatic` renovate,
mobilier nou \n toat` [coala, sistem de alarm` modern, sal` de sport.
Exist` dou` laboratoare de informatic`, unul destinat op]ionalelor pentru elevi, iar cel`lalt pentru cursurile
AEL, prin programul Siveco.
Laboratoarele de biologie [i chimie au o dotare veche.
168
Lipsesc baza sportiv` din exterior [i terenul de joac` pentru copiii de la gr`dini]`: Sala de sport e micu]`, cu
saltea, nu se poate alerga sau practica un joc de echip`, dar pentru exerci]ii este util`. (Directorul [colii).
Biblioteca, de[i nerenovat`, arat` acceptabil doar c`, la nivelul dot`rilor cu mobilier, nu a suferit nicio
modificare; exist` 6000 de volume.
Una dintre cele mai mari realiz`ri ale [colii, dup` aprecierea domnului director, este construc]ia unor grupuri
sanitare noi, \n interiorul [colii: Toaletele noi - un c[tig enorm, ceea ce pentru mine reprezint` principalul punct de
interes al unei [coli. Mie asta mi se pare c[tigul num`rul 1. Avem toalete moderne.
{coala a fost implicat` \n programul ,,{anse egale pentru copiii romi derulat de CEDU 2000+, program
care a relansat [coala \n comunitate [i care a reu[it s` identifice probleme curente [i s` ofere solu]ii locale de rezolvare,
a apropiat p`rin]ii de [coal`.
Scoala este \ncadrat` fizic de dou` cimitire.
169
170
deja existente \n familie: Vreau s` m` duc [i eu la Constan]a, pentru c` veri[oara mea e acolo [i a ajuns foarte bine.
Este student` la un Colegiu.
Orizontul de timp nu este proiectat foarte departe \n viitor; este mult mai important` dep`[irea problemelor
[i dificult`]ilor de adaptare la noile cerin]e impuse de liceu [i de profesorii care nu mai sunt a[a apropia]i de ei, ci sunt
mai duri, mai exigen]i.
Domeniile de activitate spre care se \ndreapt` sunt cele de cosmetic`, estetic` (manichiur`, coafur`, etc.).
171
III.3. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat
Elevii clasei a VIII-a se cuno[teau \nc` din clasa I, avnd continuitate ca [i clas` pn` la finalul clasei a VII-a.
Erau o clas` unit` [i, dincolo de activit`]ile cu caracter [colar, didactic, erau prieteni: se cuno[teau, \[i [tiau
pove[tile fiec`ruia [i puteau s` vorbeasc` deschis, fapt care le lipse[te \n noile colective de la liceu.
Printre ei se aflau [i elevi cu apeten]` mare spre anumite discipline de studiu, care participau la activit`]i
extra[colare [i concursuri [colare, dar f`r` a putea vorbi de o clas` cu vrfuri; o clas` de nivel mediu, dar care comunica
foarte bine cu profesorii din punct de vedere emo]ional.
Felul \n care colaborau [i comunicau \ntre ei a fost condi]ionat [i de schimbarea mai multor dirigin]i, cu care
au rezonat mai mult sau mai pu]in.
172
Investigator:
Loredana Manasia
Expert local:
Mari-Elena Belciu
Scurte interviuri cu diver[i actori locali, observa]ii proprii, date statistice raportate de INS sau MEC au fost
utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.
Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare:
m interviu cu directorul [colii8;
m interviu diriginte clasa a VIII-a (anul [colar precedent);
m Interviuri elevi afla]i \n abandon;
m Interviuri p`rin]i ai elevilor \n abandon;
m Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a (anul [colar precedent).
Directorul a fost nlocuit de un alt profesor al [colii, dat` fiind starea de s`n`tate nefavorabil` a acestuia.
I.
DESCRIEREA LOCALIT~}II
174
C`ile de comunica]ie sunt bine reprezentate \n localitate: prin sudul ora[ului trece magistrala feroviar` ce
leag` Bucure[tiul de Constan]a M800, sta]ia de cale ferat` fiind inaugurat` \n 17.10. 1886. Tot prin sud, din 2004, trece
Autostrada Soarelui. Prin partea central` a ora[ului trece drumul na]ional DN3. Din localitate pornesc dou` drumuri
jude]ene, unul spre Mn`stirea, f`cnd leg`tura cu DN 31; altul spre Curcani la DN 4, spre Olteni]a. Drumuri
comunale: 26 \n satul Gostilele [i 90 de str`zi (4-betonate, 15 bituminate, \n anul 2009, 25-pietruite [i 50-de p`mnt)
\n localitatea Fundulea.
|n localitatea Fundulea nu exist` re]ea central` de alimentare cu ap` potabil` [i canalizare, existnd proiecte
\n acest sens.
Alimentarea cu gaze naturale nu este realizat` pn` \n prezent, aceasta se g`se[te \n faza de ob]inere de avize
pentru emiterea autoriza]iei de construc]ie.
Caracteristicile urbane sunt mai degrab` absente, aspectul tradi]ional al gospod`riilor ]`r`ne[ti amintind mai
degrab` de mediul rural.
175
176
Relativa independen]` financiar` pe care elevii o dobndesc \n urma prest`rii unor astfel de servicii se
proiecteaz` [i la nivel atitudinal: sfidare pentru profesori [i reguli, refuzul de a face teme sau de a r`spunde la or` sau
chiar abandonarea [colii.
Disciplina este perceput` ca o cauz` universal` a tuturor problemelor care apar \n [coal`. Elevii rebeli intr`
adesea \n conflict cu profesorii care \[i doresc s` impun` reguli [i ca acestea s` fie respectate.
Doamna dirigint` insist` asupra problemei emancip`rii elevelor, care, \n loc de caiete [i c`r]i purtate \n
tradi]ionalul ghiozdan, aleg farduri [i gen]i moderne pentru a veni la [coal`. Profesorii se arat` surprin[i \n fa]a atitudinii
de sus]inere pe care p`rin]ii o manifest` fa]` de aceste comportamente ale elevelor.
177
III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat
Din punctul de vedere al dirigintei, clasa a fost una cu probleme: Ei au fost obi[nui]i s` fie liberi, indisciplina]i.
Nu comunicau, nu erau ata[a]i nici de diriginte, nici de niciun profesor.
Comunicarea se realiza dificil atunci cnd nu era refuzat` \n totalitate de elevi [i de p`rin]i.
Atitudinea elevilor era reticent` att fa]` de profesori, ct [i fa]` de p`rin]i. Cei viza]i erau mai mult profesorii
tineri, diriginta aflndu-se \n aceast` situa]ie.
Printre ace[ti elevi se num`r` [i unii interesa]i de [coal`, care [tiau ce \[i doresc \n viitor [i care primeau sprijin
din partea familiilor.
P`rin]ii erau s`raci, c]iva dintre ei avnd studii liceale finalizate.
178
Investigator principal:
Iulia Cristea
Expert local:
Emil Necu]`
Interviuri cu diver[i actori locali, observa]ii proprii, informa]ii publice listate pe site-ul primariei ora[ului, date
statistice raportate de INS [i de MEC, prin unit`]ile [colare studiate, au fost utilizate pentru descrierea general`
a contextului social [i educa]ional.
Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare:
m Interviu cu directorul [colii;
m Interviu cu diriginta clasei a VIII-a (anul [colar precedent);
m Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a (anul [colar precedent);
m Interviu cu un elev care a abandonat studiile;
m Interviu cu mama elevilor care au abandonat studiile (doi fra]i);
m Interviu cu una din fostele diriginte ale elevilor care au abandonat studiile (acest interviu nu figura \n
lista prestabilit`, dar cadrul didactic cuno[tea foarte bine situa]ia elevilor care au abandonat [i a furnizat
mai multe informa]ii cu privire la cazurile de abandon interviu ne\nregistrat audio).
I.
DESCRIEREA LOCALIT~}II
Popula]ia ora[ului era de 35.849 locuitori la recens`mntul din martie 2002. |ntre 2000 [i 2002 se manifest`
o sc`dere a num`rului de locuitori, fapt datorat restructur`rilor de la SC Automobile Dacia Renault SA. |n urma
evenimentului, mul]i locuitori ai ora[ului Mioveni s-au restabilit \n localit`]ile lor natale.
180
Artere de penetra]ie cele 5 drumuri publice care penetreaz` \n Mioveni (DN 73 din direc]ia Pite[ti,
DC 80 din direc]ia Pite[ti Valea Mare F`get, DC 82 din direc]ia Clucereasa [i DN 73B din direc]ia
Racovi]a). Aceste drumuri sunt foarte importante pentru circula]ie, importan]` sporit` [i de num`rul
mare de naveti[ti care folosesc aceste drumuri.
Alte drumuri situate la distan]e mai mari fa]` de ora[: DN 73 (trece la nord de ora[ [i din care pornesc
DN 73D, DC 82 [i DC 83), DN 73B racordat la DN 73 \n localitatea Piscani \n apropierea punctului
de racordare al DC 82 la acela[i DN 73, DC 79 [i Dc 78 la care se racordeaz` DC 80 \n zona localit`]ii
Valea Mare, lng` Pite[ti.
Lungimea total` a str`zilor orasului Mioveni este de 48,1 km (modernizate 33,1 km). Exist` cale ferat`:
Bucure[ti Gole[ti Mioveni Cmpulung.
Sistemul de alimentare cu ap` este administrat de c`tre SC Automobile Dacia SA [i asigur` necesarul de ap`
pentru:
l
l
l
Sursa de ap` este asigurat` din surse de suprafa]` rul Trgului, priza de ap` Clucereasa [i cele 2 sta]ii de
pompare administrate de Compania Apele Romne Direc]ia Apelor Arge[ Vedea Pite[ti.
Sistemul de canalizare func]ioneaz` gravita]ional acoperind \ntreaga suprafa]` a ora[ului (cartier Mioveni).
Ora[ul este racordat la energie electric` [i termic`.
Transportul rutier de persoane se face cu autobuze [i microbuze. Transportul elevilor din cartierele ora[ului
la [i de la [coal` se asigur` de c`tre autobuzul [i microbuzele prim`riei \n regim de gratuitate.
Se estimeaz` o cre[tere a sectorului serviciilor datorit` impactului crizei economice resim]ite la nivelul
popula]iei. Mul]i dintre locuitorii ora[ului Mioveni lucrau la Dacia, pn` ca acolo s` se fac` restructur`ri masive.
Unit`]i [colare pe raza ora[ului Mioveni:
-
181
{coala George
Toprceanu
Sursa: maps.google.com.
182
Sursa: http://www.georgetoparceanu.go.ro/
Elevii claselor a IX-a intervieva]i sunt mai mul]umi]i de condi]iile de studiu [i dotarile din Liceul Iulia
Zamfirescu, unde studiaz` \n prezent.
Prin colaborarea Consiliului Local Mioveni [i a Prim`riei, [coala este dotat` cu un grup de microcentrale care
\i asigur` independen]a energetic`. Din anul 2007, [coala beneficiaz`, tot cu ajutorul autorit`]ilor locale de sistem
modern de supraveghere video. Primarul a investit \n toate [colile din Mioveni [i a organizat programe de igienizare [i
dotare.
Probleme ce ]in de disciplina elevilor (agresivitatea elevilor, refuzul de a purta uniforma) Trebuie
schimbat` atitudinea fa]` de elevi. Nu trebuie s`-i vedem pe copii ca pe ni[te mici sclavi care trebuie
s` stea \n banc` [i s` asculte ce-i spun eu cu orice pre], adic` `la n-are dreptul s` comenteze. (diriginta)
Sc`derea popula]iei [colare \n zon`, ceea ce implic` problema unor posturi ce se vor desfiin]a [i
problema unor profesori ce vor r`mne f`r` loc de munc`.
|n opinia dirigintei fostei clase a VIII-a, problemele de disciplin` pot fi mai u[or \n]elese dac` ne raport`m la
cauzele care declan[eaz` fenomenul, cauze ce ]in de specificul societ`]ii \n care tr`im [i care \[i pune amprenta asupra
personalit`]ii [i comportamentului copiilor: Toat` lumea spune c` acum 20 de ani elevii erau mai cumin]i. ~sta-i un
slogan. <Acum sunt zv`p`ia]i, agita]i...> S-au schimbat [i vremurile. {i ei se adapteaz` la vremurile pe care le tr`im.
Acum au alte op]iuni, alte perspective, alte atrac]ii. [...] Trebuie s`-i \n]elegem a[a cum sunt ei [i s`-i accept`m. [...]
dar da, sunt diferi]i copiii pentru c` sunt vremurile diferite. (diriginta)
Unii din colegii titulari pleac` s` lucreze \n alte domenii mai bine pl`tite, locul lor este luat de suplinitori,
iar calitatea \nv`]`mntului scade.
Disciplina elevilor: influen]ele societ`]ii, familiei, ale str`zii, mass-mediei sunt mult mai puternice dect
influen]ele [colii. {coala nu are al`turi dect familia, [i \ntr-o propor]ie foarte mic` pentru c` p`rin]ii
sunt ocupa]i, au cte 2 slujbe, ca s` fac` fa]` nevoilor. Timpul alocat copiilor este infim [i atunci [coala
r`mne prima care s` influen]eze, dar e dificil.
Elevii definesc altfel problemele cu care se confrunt`: La liceu e destul de bine, dar nu prea, e mult prea greu,
ar trebui s` scrie c` e pu[c`rie `sta, nu e liceu. Ne \nchid por]ile. Profesorii cer prea mult de la noi.
Elevii de la Iulia Zamfirescu sunt foarte critici cu privire la sistemul de \nv`]`mnt din Romnia. |n opinia
lor, vina este att a Ministerului, ct [i a profesorilor, a p`rin]ilor [i nu \n ultimul rnd, a elevilor. Educa]ia e bun`, dar
\n Romnia nu prea [...] profesorii vor mereu mai mul]i bani [i noi suntem mereu prin[i la mijloc. [...] Nu vin a[a de
motiva]i s` vin` s` predea.
184
185
186
IV.5. Motive pentru a merge mai departe (conform absolven]ilor clasei a VIII-a
ce au continuat educa]ia)
Cei mai multi dintre absolven]ii intervieva]i nu au reu[it s` intre la liceul unde [i-au dorit, chiar dac` ei sus]in
c` ar fi avut [anse reale. P`rin]ii nu i-au l`sat s` p`r`seasc` Mioveniul pentru a-[i urma studiile la Pite[ti.
Ei [tiu c` educa]ia este bun` [i c` nu pot reu[i \n via]` f`r` a \nv`]a. P`rin]ii sunt cei care \i \mping de la
spate s` \nve]e, dar ei nu percep aceasta ca fiind un lucru r`u. Am discutat cu o elev` care [i-ar fi dorit ca p`rin]ii ei s`
fie mai implica]i \n educa]ia ei: P`rin]ii nu prea se ocup` c` sunt cu serviciile, uit` c` mai au [i copii.
188
I.
DESCRIEREA LOCALIT~}II
Pite[tiul a fost atestat documentar la 20 mai 1388, printr-un act al domnitorului Mircea cel B`trn. El s-a
dezvoltat ca ora[ul-trg, predominante fiind sectoarele comercial, me[te[ug`resc [i agricol.
Municipiul Pite[ti, re[edin]` a jude]ului Arge[, este situat \n partea de centru-sud a Romniei la 120 de km
de capital`. Suprafa]a municipiului Pite[ti este de 4.073 ha (m`surat` \n anul 2003). Populatia municipiului Pite[ti era
\n 2006 de 170.217 locuitori.
Tabelul 1. Evolu]ia popula]iei municipiului Pite[ti
Indicator
2003
2004
2005
2006
173739
171498
171071
170217
90046
89068
89034
88723
173100
171531
170511
169980
2090
1771
1641
2294
3361
3815
2760
3230
Datele au fost extrase din fi[a localit`]ii, oferit` de Direc]ia Jude]ean` de Statistic` Arge[ \n iunie 2008.
Pite[tenii sunt angaja]i \n principal \n industria constructoare de ma[ini, SC Automobile Dacia SA fiind
principalul angajator. Industria este dezvoltat` [i pe alte subramuri: chimie [i petrochimie (marii angajatori din aceast`
subramur` fiind ARPECHIM a SNP PETROM.), industria metalurgic` [i a construc]iilor metalice, industria textil`,
industria de prelucrare a lemnului, industria alimentar` [i construc]ii.
Tabelul 2. Structura agen]ilor economici din Pite[ti pe criterii de activitate
Activitate
Num`r societ`]i
|n func]iune
Comer]
5.986
4.950
Industrie
1.358
1.111
Servicii
5.872
5.449
Agricultur`
158
133
Construc]ii
668
613
Total
14052
12.266
Sursa: http://www.primariapitesti.ro/portal/arges/pitesti/portal.nsf/AllByUNID/6513F6D9C0438C0FC22572EB001FD2E1?OpenDocument
190
Sursa: maps.google.com.
191
Criterii urm`rite:
l clase luminoase da;
l mobilier \n stare bun`;
l whiteboard nu;
l laboratoare, material didactic cabinet de romn`, matematic`, informatic` (calculatoare, Internet),
cabinet de geografie, cabinet metodic al \nv`]`torilor, psihopedagogic, de istorie, de limba englez`;
l sal` de sport este impropriu denumit` sal` de sport deoarece este de dimensiunea unei sali de clas`;
l teren de sport da;
l curte a [colii da;
l grup sanitar \n interiorul [colii da;
l starea cancelariei bun`;
l nr. de volume din bibliotec`, vechimea acestora 14.000 de volume, [i vechi [i noi, ultimele volume
provenind din fonduri de la Guvern destinate \mbun`t`]irii fondului de carte din [coli.
Elevii sus]in c` liceele unde sunt \n prezent le sunt oferite mai multe facilit`]i din punct de vedere al dot`rii
s`lilor de clas`, laboratoarelor [i s`lilor de internet. Cu excep]ia unei eleve care \nva]` acum la Liceul Economic [i c`reia
\i cade tavanul \n cap la [coal`, to]i sunt mai mul]umi]i de condi]iile de la liceu dect de cele din [coala general`.
Principalele atrac]ii sunt dotarea complet` a laboratoarelor [i s`lile de sport mult mai mari.
192
{coala nu are o sal` de sport adev`rat`, ci o \nc`pere de m`rimea unei s`li de clas`. Pe timpul iernii,
elevii nu \[i pot desf`[ura \n mod adecvat orele sportive. |n plus, nu exist` posibilitatea ca dou` clase
s` participe simultan la ora de sport.
Ar fi nevoie de \nfiin]area unui afterschool ([coal` dup` [coal`): Ar fi nevoie de un spa]iu, pentru c`
trebuie [i sal` de mese... {i profesorii trebuie pl`ti]i [...] P`rin]ii nu au timp [i acicea ne confrunt`m cu
foarte mari probleme, ei pleac` diminea]a, vin seara, ei nu au timp... Se vede copilul nesupravegheat,
ei stau pe afar`, sunt copii care nu pun absolut deloc mna pe carte. Vin la [coal` de multe ori cu c`r]ile
pe care le-au avut \n ziua precedent`. (directorul)
Elevii, la rndul lor spun c` ar trebui s` existe o comunicare mai bun` \ntre elevi [i profesori. Ar trebui s` se
desfiin]eze uniforma obligatorie.
Diriginta intervievat` este nemul]umit` de rela]ia [colii cu p`rin]ii elevilor. Ea nu consider` c` [coala ar avea
vreo problem`, ci p`rin]ii nu \[i aloc` timp suficient pentru a se implica mai mult \n via]a copiilor. De aici deriv`
problemele de atitudine [i de comportament ale elevilor, care devin \n mod implicit problemele [colii.
l
{colii n mod deosebit cred c` i lipse[te colaborarea cu p`rin]ii. i lipse[te [colii, nu [coala are deficien]e n
colaborare. (diriginta)
(Din problemele emo]ionale ale copiilor) deriv` [i deregl`ri de comportament, pentru c` ne[tiind s` socializeze
ntr-un grup de colegi, atunci ei [i aplic` propriile lor metode de a aborda discu]ia [i de multe ori acestea nu sunt
chiar amicale. (diriginta)
Rela]ia [colii cu Prim`ria [i Consiliul Local este foarte bun`. |n ultimii ani [coala a primit mul]i bani, din care
a reu[it s` deschid` gr`dini]a. De asemeni, tot din fondurile primite de la Primarie, s-a renovat parterul [colii.
Directoarea este foarte mul]umit` de rela]ia cu autorit`]ile locale, dar mai pu]in de implicarea p`rin]ilor \n via]a [colii.
Cei mai angaja]i \n problemele [colii sunt p`rin]ii pre[colarilor, care sus]in financiar institu]ia prin sponsoriz`ri.
194
E important s` mergi la [coal`, altfel am fi ni[te analfabe]i... bine, unii chiar sunt [i a[a. (elev cls. a IX-a)
Atitudinea fa]` de educa]ie a elevilor \n general: \n viziunea dirigintei, copiii sunt influen]a]i \n mod negativ
de modelele pe care le ofer` societatea centrat` pe valori capitaliste [i mai pu]in pe valori culturale. De aici, elevii pornesc
cu o viziune distorsionat` asupra educa]iei, cu modele ce reprezint`, de fapt, non-valori. Vinova]i pentru aceast` situa]ie
sunt p`rin]ii, care nu \[i g`sesc timpul necesar pe care s`-l dedice copiilor.
l
Atitudinea elevilor fa]` de educa]ie este copiat` din mass-media. [...] Valorile lor activeaz` prin sfera mondenului.
[...] Copiii s-au schimbat de la o genera]ie la alta: pe plan intelectual au evoluat, pe planul afectivo-emo]ional, mai
pu]in, asta avnd n vedere deschiderea p`rin]ilor c`tre ei, sau, mai bine zis, lipsa de timp a p`rin]ilor. Se izoleaz`
\n activit`]i personale, de multe ori singuri: n fa]a televizorului, n fa]a calculatorului... [i atunci [i creeaz` lumea
lor [i nu mai interac]ioneaz` cu ceilal]i. (diriginta)
Tortura.
Eu m` duc la [coal` c` vreau s` nv`], nu e obliga]ie [...] [i aici mi fac mai mul]i prieteni.
195
V.
197
Interviuri cu diver[i actori locali, observa]ii proprii, informa]ii publice listate pe site-ul prim`riei ora[ului, date
statistice raportate de INS [i de MEC, prin unit`]ile [colare studiate, au fost utilizate pentru descrierea general`
a contextului social [i educa]ional.
Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare:
m Interviu cu directorul scolii;
m Interviu cu diriginta clasei a VIII-a (anul [colar precedent);
m Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a (anul [colar precedent);
m Interviu cu un elev care a abandonat studiile;
m Interviu cu un elev care a fost transferat la programul de studii f`r` frecven]`;
m Interviu cu mama elevului care a a fost transferat la programul de studii f`r` frecven]` (sora lui a
abandonat [coala din motive de s`n`tate).
I.
DESCRIEREA LOCALIT~}II
199
Sursa: maps.google.com.
{coala a fost construit` \n 1977. Motivul pentru care a fost construit` este num`rul mare de elevi de vrst`
[colar` din zon`. |n primii ani de func]ionare, [coala a avut 1800 de elevi ce \nv`]au \n trei schimburi.
Din 1996 pn` \n 2004, \n [coal` a func]ionat [i Liceul Sportiv, care nu a avut niciodat` o cl`dire proprie.
l
(Elevii de la Sportiv) aveau program diferit [i atitudine diferit` fa]` de ceilal]i copii. Ei prefer` cumva s` [i degaje
tensiunile [i nervii acumula]i n timpul sporturilor pe care le practic` [i aveam numai nepl`ceri prin [coal`. [...]
Nu po]i s` pui copii mici de clasa nti lng` cei mari de clasa a XII-a. S-au mutat, dar mp`r]im cu ei sala de sport:
deci, diminea]a de la 8 pn` la 16 noi avem sal` de sport [i de la 16 [i desf`[oar` voleiul [i handbalul la noi.
(directorul)
200
Am avut [i copii care au mers la licee voca]ionale, avem [i copii care fac sport de performan]` [i automat `[tia
merg la Liceul sportiv, not`tori sau fotbali[ti.
La clasa pe care am avut-o anul trecut, p`rin]ii s-au implicat foarte mult, de asta a fost [i o clasa bun`, chiar foarte
bun`. (diriginta)
Criterii urm`rite:
l clase luminoase da;
l mobilier \n stare bun`, b`nci schimbate \n 1998;
l whiteboard Tablele sunt de trei tipuri: table vechi cu cret`, table noi, din silicon, cu cret` [i table tip
whiteboard cu markere;
l laborator informatic`, Internet Exist` laborator de informatic`: 10 calculatoare AL [i \nc` 10
calculatoare ale unei firme ce \[i desf`[oar` activitatea \n laborator [i care pl`te[te chirie [colii. {coala
a oferit spa]iul, firma a oferit calculatoarele pe care pot lucra [i elevii;
l alte laboratoare, material didactic da, material didactic oferit de Minister;
l sal` de sport da, prin programul 400;
l teren de sport da;
l curte a [colii da;
l grup sanitar \n interiorul [colii da;
l starea cancelariei bun`.
201
Elevilor:
- Cum e la liceu? Unii s-au adaptat mai repede statutului de liceeni, al]ii se acomodeaz` mai greu. E
diferit la liceu, profesorii sunt mai exigen]i, iar modul lor de predare este diferit.
-
Cu vechii colegi din general` erau prieteni mai buni, \[i petreceau [i timpul liber \mpreun`. De[i situa]ia
nu este deocamdat` o problem` real`, elevii de liceu nu s-au acomodat prea bine cu noii colegi,
majoritatea sunt deocamdat` doar colegi.
Elevii de la liceu sunt nemul]umi]i de pauzele foarte mici (cnd merg la magazin [i este coad` r`mn
pe dinafar`, c` se \nchid por]ile liceului).
Mul]i dintre ei [i-ar dori s` se schimbe unii profesori. Un alt aspect care \i deranjeaz` este obligativitatea
echipamentului de sport, chiar dac` elevii respectivi sunt scuti]i sau nu particip` activ la orele de
educa]ie fizic`.
Noi suntem boboci... (Cei mari) mai rd de noi c` suntem mai mici.
I., elevul care a abandonat studiile este foarte mul]umit de [coala \n care a \nv`]at: Ca [coal` este o
[coal` foarte bun` [...] Cu profesorii foarte bine m` \n]elegeam. (I.)
P`rin]ilor: Mama elevilor cu situa]ii problematice \i este recunosc`toare directoarei c` a \ncercat s` rezolve
lucrurile spre binele lui G., elevul care a trecut la studii f`r` frecven]` pentru c` este nevoit s` lipseasc` de la cursuri din
cauza antrenamentelor de box. De aia nici n-am vrut s`-l mut`m de la [coal`, de aia nici n-am vrut s`... Dnsa [i-a
dat foarte mult interesul, nu am ce s` \i zic doamnei directoare.
Directorului: |n opinia directoarei, p`rin]ii sunt vinova]i de majoritatea problemelor [colii. Neimplicarea [i
dezinteresul p`rin]ilor, atitudinea del`s`toare [i faptul c` p`rin]ii sunt p`rtinitori cu odraslele lor conduc la probleme
de atitudine ale elevilor. Ea a argumentat \n felul urm`tor:
202
Atitudinea p`rin]ilor care nu gndesc realist, ei spun: <Las` c` merge [i a[a, nu trebuie s` se oboseasc` copilul
nv`]nd, i g`sesc eu ceva de lucru pn` la urm`. Sunt foarte mul]i care gndesc a[a>.
P`rin]ii nu se implic` n activit`]ile [colii, s` participe la [edin]e... doar la copiii mici, n clasa I, a II-a, a III-a, deja
ntr-a IV-a se r`resc, ntr-a V-a se r`resc [i mai [i, pn` ntr-a VIII-a ajung [i sunt la [edinte 2, 3, 4. Spun c` nu
pot s` mai vin`, c` sunt ocupa]i... dar ce-a mai f`cut copilul?
Dac` elevul minte cu ceva, este adev`rat ce spune copilul acas`, nu ce spunem noi. (directorul)
Vreau sa fiu actri]` pentru asta trebuie s` nv`], chiar foarte mult. Vreau s` merg la Facultatea de Jurnalism, nu
la Jurnalism, la Scenariu [...] ceva de genul, nu [tiu...
Pn` unde vre]i s` ajunge]i cu studiile? Pn` la sfr[it... master, facultate [i mai departe.
Dac` se poate, facultate. N-a[ vrea s` urmez ceva, a vrea s` m` duc cu fotbalul. [...] A[ vrea la o facultate, dar
nu s` urmez o cale sau o meserie [...] Am timp s` m` gndesc, nu [tiu.
Trebuie s` nv`]`m [i dup` aceea primim sprijinul p`rin]ilor. Dac` avem nevoie de bani, ne pot sprijini.
n primul rnd s` reu[im s` facem o facultate bun` [i apoi sprijinul p`rin]ilor. Dar nu v` gndi]i s` v` angaja]i
voi, dup` facultate? Da, dar e mai greu...
De ce e important` [coala?pentru a reu[i n via]` dac` ]i propui asta, pentru un viitor mai bun
P`rin]ii ne spun c` nu nv`]`m pentru ei, nv`]`m pentru noi, s` nu chiulim, s` fim aten]i, s` nu ne zboare gndul
la orice alt` chestie n ore. (elevi de liceu)
Am timpul ocupat, n-am timp de [coal` [...] M-am mutat la box c` era mai bine, aveam o [ans`. (G.)
]i place la [coal`? Sincer. Nu prea. mi pl`cea nainte, cnd eram mai mic. mi pl`cea c` erau mai mul]i copii
mici, ne alergam pe coridoare. Acum nu prea. (G.)
{coala e un loc n care te nva]` s` nve]i ceva, s` nu te duci la un magazin s` nu [tii ct s`- i dea rest, s` alea...
mai multe lucruri, s` po]i s` te angajezi undeva. (G.)
{coala conteaz` pentru c` mine - poimine cresc, via]a e a[a cum e, [i f`r` un liceu sau f`r` o [coal` nu poate
s` se ncadreze n munc`, nu s` munceasc` [i ei, trebuie s` fac` ceva n via]`. (mama lui G.)
Despre atitudinea fa]` de educa]ie a elevilor \n general, ne poveste[te diriginta: Sunt cam dezinteresa]i fa]`
de genera]iile trecute, dar \ntr-un fel este [i explicabil: materia este stufoas`, e un volum mare de cuno[tin]e, nu reu[esc
s` le asimileze, apar golurile. (diriginta)
204
Noi am avut o cas`. n casa aceea am stat tata [i nc` doi fra]i [i mamaie. La un moment dat au fost ni[te chestii,
nu s-au mai n]eles ei din anumite puncte de vedere, unul pl`tea, unul nu pl`tea [i hai s-o vnd`. {i au vndut-o
pn` la urm` [i hai s` mp`r]im banii [i fiecare face ce vrea. [...] {i fiecare [i-a luat banii [i s-a realizat ct de ct,
numai c` tata nu prea a vrut s` fac`, nu a avut con[tiin]a aia n momentul `la, nu s-a gndit, zic eu, c` nu e bine
s` judeci un p`rinte... A b`ut banii, am r`mas f`r` cas`, am r`mas cu o situa]ie foarte, foarte grea. Trebuia s` m`
descurc singur, trebuia s`-mi fac rost singur de mncare, trebuia s` muncesc. (I., elev care a abandonat [coala)
2) Cazul lui G. [i a surorii sale. G. absenteaz` foarte mult de la [coal` pe motiv c` practic` box de
performan]`. Directorul [colii consider` c` boxul nu e singurul motiv pentru care G. lipse[te de la
[coal`. Ca s` nu mai r`mn` repetent [i anul acesta... directorul [i mama copilului au ajuns la o
solu]ie de compromis: s` \l \nscrie pe G. la o form` de \nv`]`mnt f`r` frecven]`. El are 14 ani [i este
\n clasa a VI-a. Conform spuselor directorului, G. a r`mas repetent de dou` ori. Mama sa sus]ine c`
doar o dat`.
l
El practic nu era din zona noastr` [...] El cnd s-a nscris la noi n clasa nti nici nu a spus c` mai r`m`sese un
an repetent la {coala 17. A r`mas [i la noi, tot a[a...[i pe urm` l-au trecut, mai de mil`... El [i lipse[te mult, dar
nu numai din cauza sportului lipse[te [...] L-am trecut la f`r` frecven]` pentru c` deja r`m`sese corigent la mai
multe materii [i nu mai venea la [coal`. [...] {i chiar [i a[a, la patru materii nu a venit s` [i \ncheie situa]ia. Pn`
la urm` a trecut, cu mare greutate. (directorul)
G. are o sor` de 15 ani [i jum`tate care a fost violat` de tat`l s`u. Fata s-a \mboln`vit psihic \n urma experien]ei
traumatizante [i au luat-o razna cred c` cu to]ii, au scris [i ziarele la vremea aia. Nu a mai venit la [coal` feti]a deloc,
nici el nu mai venea atunci. |n afar` de problemele psihice, fata este bolnav` [i fizic: are handicap, nu poate merge la
[coala deoarece are crize foarte dese, are cardiomiopatie dilatativ`, facem curse la Bucure[ti, are spasmofilie, hepatit`
cronic`, epilepsie secundar`. (mama copiilor)
M-am descurcat pn` acuma [i am putut s` m` angajez undeva [i f`r` [coal`...sunt barman la un club, deci am
o meserie ct de ct frumoas`. [...] A munci, n orice meserie de pe lumea asta nu e o ru[ine. [...] n momentul
de fa]` m` descurc destul de bine, mi merge destul de bine, pe parcurs [tiu c` mi va merge prost din cauza
[colii. (I.)
Din spusele mamei, sora lui G. st` \n cas` [i \nva]` singur`, atunci cnd nu face tratamente la Bucure[ti.
Ea [i dore[te foarte mult s` fie la [coal`, dar nu avem posibilitatea, ea scrie foarte mult acas`, nva]`, ea niciodat`
nu a r`mas, a f`cut patru clase. Cnd este obosit`, trebuie s` se odihneasc`, are tendin]a de a dormi foarte mult
sau, n cel mai r`u caz, face crize. (mama)
205
l
l
l
num`r fra]i - 0
venituri se \ntre]ine singur din salariul de barman, banii \i ajung pentru strictul necesar (navet`, haine,
alimente). Din cnd \n cnd mai prime[te bani de la femeia care i-a fost ca o mam` [i a avut grij` de
el pe perioada copil`riei, fosta concubin` a tat`lui s`u. Aceasta este plecat` la lucru \n Italia.
Ocupa]ie: barman.
locuin]` casa bunicii \n comuna Bradu.
etnie romn`
Performan]` [colar`:
I. a fost elev premiant pe vremea cnd venea la [coal`:
l
Am ntrerupt [coala, a venit dup` 4 ani la f`r` frecven]`...[i am dat o lucrare la matematic`... [i am luat 8... Cel
pu]in de la a III-a pn` la a IV-a am fost un copil exemplu, un copil care a avut numai premiul I, numai 10 pe
linie. (I.)
Directorul, care [i-l aminte[te foarte bine, are o p`rere bun` despre capacit`]ile sale intelectuale:
l
~la nu era un b`iat prost. {i l-am rugat s` vin` acuma s` vedem ce se poate face [...] l duce capul, p`i l ducea
bine.
206
Ct` [coal` vrei tu s` faci? Toate... S` fac a VIII-a [i s` m` duc la liceul sportiv. mi doresc s` devin antrenor,
s` am copiii mei, s` nfiin]ez club.
Investigator principal:
Iulia Cristea
Expert local:
Emil Necu]`
Interviuri cu diver[i actori locali, observa]ii proprii, informa]ii publice listate pe site-ul prim`riei ora[ului, date
statistice raportate de INS [i de MEC, prin unit`]ile [colare studiate, au fost utilizate pentru descrierea general`
a contextului social [i educa]ional.
Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare:
m Interviu cu directorul [colii (ne\nregistrat audio);
m Interviu cu diriginta clasei a VIII-a (anul [colar precedent);
m Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a (anul [colar precedent);
m Interviu cu eleva care a abandonat studiile \n anul [colar prededent, clasa a V-a;
m Interviu cu mama elevei care a abandonat studiile \n anul [colar precedent.
I.
DESCRIEREA LOCALIT~}II
Zona a fost atestat` documentar \n anul 1421, pe vremea lui Radu Prasnaglava, fiul domnitorului Mircea cel
B`trn. |n anul 1968, Topoloveni a devenit ora[.
Printre resursele cele mai de pre] ale ora[ului Topoloveni se num`r` re]eaua hidrografic`, ]i]eiul, gazele
naturale [i lemnul.
Figura 79. Amplasarea ora[ului Topoloveni
Majoritatea localnicilor lucreaz` la ISB Piese Auto, la croitoria Francesca (Topoloveni) sau la Dacia
(Pite[ti). Naveta pn` la Pite[ti nu este foarte dificil`, \ntre cele dou` localit`]i fiind 20 de km distan]` [i microbuze care
asigur` periodic transportul. |n afara de cei implica]i \n industrie, exist` localnici care sunt implica]i \n agricultur`:
cultivarea legumelor, a vi]ei-de-vie, a pomilor [i cre[terea animalelor. Topoloveniul este pe harta produc`torilor de vin
din ]ar`.
Ora[ul dispune de: surse ecologice de ap` - 150-200 m adncime, re]ea de gaze naturale, re]ea de
electricitate [i telefonie, sta]ie de cale ferat`, re]ea de drumuri na]ionale, jude]ene [i comunale. (Sursa:
http://www.topoloveni.ro/index_site.php)
Perspective de dezvoltare: proiect pentru bazin de \not, un nou bloc ANL, proiect pentru amenajarea unui nou
parc, o nou` sal` de sport, construirea unei gr`dini]e cu program normal [i prelungit, restaurarea unor biserici,
construirea unei [osele de centur`.
209
Sursa: maps.google.com.
210
{coala are o suprafa]` de 4265 de metri p`tra]i, 15 s`li de clas`, laboratoare (de biologie, informatic`, limba
englez`), sal` de sport, teren de handbal [i curte a [colii.
Figura 81. Fa]ada [colii
Cl`direa [colii este compus` dintr-un corp vechi reabilitat \n \ntregime [i unul nou. Nu se pot sesiza vizual
diferen]e \ntre cele dou` corpuri, ele ar`tnd ca [i cum ar data din aceea[i perioad`. Reabilitarea a fost posibil` cu
fonduri de la bugetul local.
{coala are tradi]ie \n activit`]i extra[colare, mndrindu-se cu un ansamblu de dansuri populare [i cu un grup
vocal.
|n anul [colar 2008-2009 s-au \nregistrat un num`r de 31 de clase de elevi, din care 16 clase I-IV cu un efectiv
de 374 de elevi [i 15 clase V-VIII cu un num`r de 332 de elevi.
Profesorii sunt califica]i \n propor]ie de 100%, majoritatea cu grade didactice, din care 24 gradul I [i 9 gradul II.
211
teren de sport da
curte a [colii da
grup sanitar \n interiorul [colii da
starea cancelariei bun`, modern`
nr. de volume din bibliotec`, vechimea acestora 16.000 de volume, [i vechi [i noi, cele mai noi fiind
dona]ie din partea unei b`nci.
{coala este racordat` la gaze [i canalizare; are central` proprie.
La liceul Ion Mihalache, unde au ajuns elevii care au promovat clasa a VIII-a sunt condi]ii mai pu]in bune
dect \n {coala nr. 1 din Topoloveni, afirm` elevii.
Figura 82. Urs \mp`iat (material didactic / decor) amplasat la intrarea principal` \n [coal`
212
problemele familiale ale copiilor care devin problemele [colii (familii dezorganizate, unul dintre p`rin]i
sau ambii pleca]i \n str`in`tate, copiii care r`mn \n grija rudelor.
abia de anul acesta exist` psiholog \n [coal`, pn` acum nu avea cine s` se ocupe de problemele
personale ale elevilor, ace[tia neavnd curajul s` se deschid` \n fa]a profesorilor.
Probabil c` e greu s` nu ai bani, dar eu cred c` atunci cnd exist` n]elegere, din pu]inul `la... po]i s`-l mpar]i
n a[a fel nct toat` lumea s` fie mul]umit`. (diriginta)
Elevii descriu [coala \n general \n culori pozitive: Mi s-a p`rut frumos, este frumos la [coal`, aveam de toate
[...] Profesorii au fost cumin]i (eleva care a abandonat;) Unii profesori n-au [tiut s` se apropie a[a de mult de elevi
astfel \nct s` \i fac` s`-[i dea silin]a; La liceu stilul de predare e diferit...mai repede; Se predau multe materii care
nu ]in de profilul nostru; Ar trebui s` existe diferite activit`]i \n [coal` la care s` participe to]i elevii.
Directorul define[te drept problematic faptul c` [coala nu mai reu[e[te s` atrag` sponsori de 2-3 ani.
Rela]ia [colii cu actorii locali este foarte bun`. |n afar` de ajutorul p`rin]ilor ce sunt foarte implica]i \n via]a
[colii [i au sprijinit financiar proiectele de dotare cu calculatoare a claselor [i proiectele de reabilitare, sunt importante
contribu]iile primite de la Consiliul Local, care a achizi]ionat mobilier nou, contribu]iile Prim`riei, care a pl`tit renovarea
acoperi[ului. O nou` arip` a cl`dirii a fost construit` din fonduri primite de la Banca Mondial`.
To]i au intrat la liceu, acolo unde [i-au propus [...] a fost o clas` de excep]ie [i un an foarte bun pentru ei [...]
{i rezultatele tezelor cu subiect unic au fost remarcabile, note foarte bune. (diriginta).
Din cei 23 de elevi ai fostei clase a VIII-a, trei dintre ei sunt la Pite[ti [i restul au intrat la liceul Ion Mihalache
din Topoloveni.
Directoarea [colii afirm` c`, \n general, mai mult de jum`tate ajung la facultate, procentul celor care merg la
facultate \n ziua de azi fiind mai mare dect \n cazul genera]iilor trecute.
Din genera]ia trecut`, cred c` to]i sunt la facultate... bine, unii la facult`]i de stat, al]ii la facult`]i private, cu tax`
sau f`r` tax`, dar tot s-au orientat [...] E posibil s` nu termine to]i. Admiterea nu mai e cum era odat`. (diriginta)
{coala se mndre[te \n mod deosebit cu elevii care s-au \ntors \n ora[ul natal: M.M., A.S., O.B. sunt cazuri
de eleve care au f`cut facultatea la Bucure[ti [i s-au \ntors la {coala nr.1 din Topoloveni ca profesoare. De asemenea,
au fost re]inute cazurile care ie[eau din tipar:
213
Cunosc persoane din etnia rom` care vin la [coal` [i chiar un caz, Feraru cred, al unei feti]e care a luat olimpiada
pe ]ar` la limba romn` (cnd a ajuns la liceu), de etnie rom` [i care a intrat la facultate prima. Cred c` acum
vreo patru ani s-a ntmplat asta. (diriginta)
214
A[ vrea s` fac 10 clase [i mai multe chiar [...] O s` m` ]in de treab`. (eleva care a abandonat studiile)
Copiii nu au modele n ziua de ast`zi [i asta mi se pare foarte grav. Sau dac` sunt, sunt foarte pu]ine [i ei nu [tiu
s` [i le aleag`. [...] Educa]ia se face n familie [i e ca [i gramatica, degeaba l nve]i la [coal` s` nu fac` un dezacord,
dac` n familie se vorbe[te a[a [...] Noi, la [coal`, facem mai mult transmitere de informa]ii, dect educa]ie.
(diriginta)
{coala e locul n care nve]i lucruri noi, cuno[ti oameni [i legi prietenii. (elev clasa a 9-a)
Deocamdat` [coala nu e o povar`, dar poate mai trziu va deveni. (elev clasa a 9-a)
Sunt cazuri restrnse, izolate, foarte pu]ine din cte [tiu eu, dar [tiu sigur un caz pe care eu l-am avut n clas`,
un elev pe care eu l-am preluat repetent. [...] Nu a venit niciodat` la [coal`. n prima faz` am luat leg`tura cu
doamna directoare s` v`d ce este de f`cut, am fost la poli]ie s` m` interesez c` nu [tiam nimic despre el. El nu
venise nici cu un an nainte, dar noi suntem obliga]i s`-l nscriem de trei ori. [...] Am fost acas` la el, ns` nu mi
s-a r`spuns; [tiu c` face parte dintr-o familie dezorganizat` de romi, oameni care se descurc` foarte greu, am
n]eles c` mama lui se ocup` cu m`turatul stradal, ceva de genul `sta. {i este nevoit s` lucreze copilul, fiind [i de
o vrst` mai naintat` c` a r`mas repetent de vreo dou` ori, s` lucreze pentru a-[i c[tiga existen]a. (diriginta)
Mi-a sp`lat rufe...[i a[a la mncare, dac` mi toac` o ceap`... N-a umblat cu b`ie]i, se joac` cu copii. (mama)
215
nve]i bine?
Nu prea.
La ce not` te situezi?
Dac` mergeam la [coal`, via]a mea ar fi fost mai frumoas`, eram a VII-a, eram cu copiii [...] cu care m`
n]elegeam mai bine.
216
1 - p`rin]i pleca]i la lucru \n str`in`tate Cel mai bun lucru pe care po]i s` \l faci pentru copilul
t`u este s` stai lng` el, indiferent de situa]ia \n care e[ti, chiar dac` \i oferi bani, nu cred c` \i oferi
dragoste. Copilul se pierde. Am \ntlnit situa]ii \n care copilul nu mai venea la [coal`, chiulea, situa]ia
la \nv`]`tur` era dezastruoas` din acest motiv, c` mama nu era lng` el. (diriginta)
3 - probleme sociale, familii dezorganizate, s`r`cia, lipsa locurilor de munc` pentru p`rin]i,
mirajul banului c[tigat rapid \n construc]ii, cizm`rie... (pentru copii). (directorul)
Vina cea mai mare o au p`rin]ii. P`rintele poate decide n numele copilului pn` la o vrst`. Nu cred c` n
calitate de p`rinte nu po]i g`si o modalitate prin care s`-]i trimi]i copilul la [coal`. (diriginta)
nti am nceput s` lipsesc, m` duceam vreo 3 zile apoi nu m`..., timp de 2 luni [...] Au venit doamna dirigint`
cu doamna directoare acas` s` m` caute [i a mai venit o dat` doamna directoare, au vorbit cu mine [i cu mama.
IV.5. Motive pentru a merge mai departe (date de absolven]ii clasei a VIII-a)
Cei mai mul]i dintre absolven]i au reu[it s` intre la liceul unde [i-au dorit.
Ei sunt convin[i c` nu po]i reu[i \n via]` f`r` educa]ie. Fiecare dintre elevii intervieva]i \n discu]ia de grup are
\n minte o reprezentare a ceea ce \[i doresc s` fac` \n viitor. Cu toate c` [i p`rin]ii au avut un rol important \n continuarea
studiilor, rolul lor nu este unul decisiv, hot`rrea pare s` vin` din interior, din teama unui eventual e[ec \n via]`. Elevii
\nva]` pentru c` a[a trebuie, pentru c` a[a au fost \nv`]a]i c` e bine [i pentru c` sunt convin[i c` f`r` educa]ie [i mult
efort depus, nu vor ajunge nic`ieri.
217
Editura VANEMONDE
Tel: 021-331.02.00
Renun]area
timpurie
la educa]ie:
posibile c`i de prevenire
Coordonator:
Bogdan Voicu
Editura VANEMONDE
ISBN: 978-973-1733-15-9
Proiectul
Solu]ii eficiente pentru prevenirea abandonului [colar:
costuri [i mecanisme