Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anuarul Institutului de Istorie Naţională, Volumul 03, 1924-1925
Anuarul Institutului de Istorie Naţională, Volumul 03, 1924-1925
`71.
A 11 Lin N/J L
may_
PUBLICAT
DE
ALEX. LAPEDATU
IOAN LUPA$
III
1924-25
2
1/4
;n
CLUJ
INST1TUTUL DE ARTE GRAF1(_:E ARDEALUL"
1926
www.dacoromanica.ro
4
ANUARUL
www.dacoromanica.ro
IINLIARLIL
INSI1111111111 Of !RORIE NRIONALR
PUBLICAT
DE
ALEX. LAPEDATU
SI
IOAN LUPAS
III
1924-25
CLUJ
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE ARDEALUL
1926
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
VI
matic sub directiunea d-lui Adalbert Karl, subsef de birou la Biblioteca Universiteitii.
EDITORIT.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pag.
.
.
.
.
.
Planurile lui loan CAmpineanu pentru unitatea nationald a Romanilor : legaturile lui cu emigratia polond, de P. P.
.
Panaityscu
.
.
.
.
.
.
.
.
Monetaria Tdrii-Romanesti In timpul dinastiei Basarabilor, de
Constantin Moisil : .
.
.
.
.
Introducere
.
.
Bibliografie
I. Originile monetariei Tdrii-Romanesti .
.
.
II. Monetaria Tarii-Romanesti sub Radu I. Basarab
si Dan I. Basarab .
.
.
.
.
.
III. Epoca luI Mircea-cel-Bdtran .
.
.
.
IV. Decadenta monetAriei Tarii-Romanesti .
.
Contributiuni la istoria Romanilor ardeleni in sec. XVIII., de
.
.
Teodor V. Pciceitian .
Codicele pribeagului Gheorghe Stefan, Voevodul Moldovei, de
N. Dmigantc
.
.
.
.
.
.
.
.
.
at
Contributie la vechimea crestinismulul In Dacia : din istoria religioasa a Gepizilor, de Constantin C. Diculescu .
.
Granita de Apus a Tracilor : contributiuni toponomastice $i epi-
V. Smedorova
VI. Cherata
.
.
107
107
109
113
136
143
154
161
181
255
275
293
357
377
gddui. de V. Bogrea .
.
.
.
.
.
.Stiinta militants : un specimen recent. de V. Bogrea
.
.
Note si observatii istorico-filologice, de V. Bogrea .
1. Legende isforice paralele cu ale noastre In cronica lui Gheorghe Brancovici
.
.
II. Un pasagiu neldmurit la Radu Grecianu .
.
.
63
de Silvis Dragomir .
.
.
.
.
.
.
Pastori ardeleni in Principatele-Romdne, de AFtefan Metes
www.dacoromanica.ro
493
500
505
505
508
508
509
511
512
514
VIII
Pag.
517
518
519
520
521
.
Miscellanea :
522
523
526
526
526
527
529
532
532
533
534
535
537
539
543
545
546
547
de Niculae Buta. ,
.
.
.
.
.
.
.
Un document privitor la proprietatea mandstirei din
553
557
.
.
.
chirilice, de N. Drdganu .
.
.
.
O insemnare despre legaturile culturale dintre Ar.
deal si Moldova in sec. XVII-lea, de 1. Moga .
Doud documente ardelene din sec. at XVII-lea si
.
XVIII-lea, de I, L2tpaf .
.
.
.
.
561
563
564
5i
567
www.dacoromanica.ro
569
572
IX
Pag.
$i
.
573
584
611
616
701
701
702
neasca.
Procesele calugarilor dela Santilie $i Ghebrghe
Pisarul le$esc,
Documente de pe Valea Teleajenslui,
(le V. Bogrea .
Melanges de Ftcole Roumaine en France, 1924,
.
.
.
.
.
1-ere nartie. de V. Bogrea .
I. D. Ticaloiu. Ober Nationalitat and Zahl der von
Kaiser Theodosius dem Hunnenkhan Atilla ausgelieferten
Fliichtlinge, de V. Bogrea
.
.
N. Cartojan. Legenda lui Avgar.
Giorge Pascu.
.
.
.
Dumitrachi Varlaam, de V. Bogrea . .
Dr. Giorge Fascu. Viata $i operele lui D. Cantemir.
Stefan Ciobanu. Dimitrie Cantemir In Rusia, de
V. Bogrea . .
Gh. Ghibanescu. Dorohoiul, studii $i documente,
703
de V. Bogrea
713
704
706
707
711
www.dacoromanica.ro
715
715
716
717
719
725
727
X
Pag.
Dr. Egon Hajek Die Hecatombe Sententiarum Ovidianarum des Valentin Franck von Franckensteini de N.
Drciganu .
.
I
Georg Muller. Die Tfirkenherrschaft in Siebenbtirgen, de I. Lupaq .
.
.
.
.
.
.
730$
732
senburgs, de I. Lupa$
734
e XV., de V. Bogrea
Dumitru
I.
735
Campulungene, de
Ioachim Crdciun
.
.
.
C. C. Giurescu. Noi contributiuni la studiul mani-
737
750
I. Crdciun
.
.
.
.
.
.
.
Revista Arhivelor. An. I. Nrele
V. Bogrea
si
751
752
754
755
761
2, de
.
765
Arhiva Somesand,
de Ioachim Crdciun :
Introducere
Bibliografia
.
.
.
.
.
.
.
.
Supliment la Istoriografia Romans In 1921 si 1922
Indice de autori, recenzenti, traducatori . .
.
Indice de nume, lucruri si materii . .
Tabla de materii a Bibliografiei .
.
.
Bibliografia operelor separate si articolelor istorico-filologice,
can
768
775
775
783
899
909
918
927
Tabla numelor .
.
.
www.dacoromanica.ro
931
989
995
997
AVRAM IANCU
Connmicare facuta in edinta Academiei Romine
la 8 Iunie 1924
de
I. LUPA
I.
Barnutiu, dela moartea ckuia s'au implinit 60 de ani, 1 pe Avram lancu, al ckui centenar se va praznui anul acesta la Tebea,
la Vidra i la Campeni, In cadrele unor seri:161.i nationale, demne de
datorie, din Indeplinirea ckeia trt bue sa-i croiasca relig;a nacontient de valoarea i de menirea sa
www.dacoromanica.ro
I. LUPA$
www.dacoromanica.ro
AVRAM LANCET
anii 1843-9,
a avut un rol
an chestiuni mai insemnate i dupa sum marturiseste un descendent al familiei Iancu--11 numiau ,,tats ". El dispunea de o
avere considerabila pe acele timpuri si pentru Imprejurarile din
vnuntii apuseni.
www.dacoromanica.ro
1.
LOPA$
scandulis
formose tecte.
vocatam inhabitatag
3) lsaia Moldovan, fratele prefectului Vasile in amintirile sale, publicate sub titlul 'Din Intanzaldrile vieleip (in Gazeta Transilvaniei din 1898)
spune cif fiind In prietenie cu Avram Iancu, mergea Joia (In zi de targ) la
www.dacoromanica.ro
AVRAM IANCU
-a trimis pe amandoi la coli mai inalte. loan a studlat la se--minarul teologic din Sibiiu pe timpul episcopului Vasilie Moga i
Aurora", pe care o alcatuise impreunA cu colegii sai, preocupall de tendinta de a se pregati pentru lupta vietii, prin o educatie i indrumare nationalA categorica. Foti prieteni ci colegi
de coala ai lui Avram lancu ne-au transmis amintirea cA acest
flu al muntilor 1 viitor erou al libertatii, deli avea fire aprigA,
se putea stapani in Coate imprejurarile, dar cand auzia din gura
profesorilor sai cuvinte de batjocura la adresa poporului roman,
ci. greu isbutia sa -ci potoleasca mania. In asemenea cazuri,
lancu ramanea adanc ranit de dispretul, pe care dascalii strAini
se obicinuisera a-1 arunca, fara prea multA crutare, in obrazul
ililor de preoti i Omni romani.
La Malta coala din Cluj i la tabla regeasca" din Targul
Mint s'a pregatit Avram lancu s devina advocat, ca asifel inarmat
-cu cunoctintele legilor ungureti, sa poata lupta pentru dreptu rile neamului salt romanesc. Si-a dat insl curand seama, ca rAmanand in cadrele invechitelor i nedreptelor dispozitii ale Con') Sunt cunoscute 4 certificate ccolare din timpul, and a cercetat Av.
4ancu gimnaziul din Zlatna, anii scolarl 1837-8 pans la1840-41,fiind.clasificat
4a diligenta cu notete: oraestans, bona, laudabilis assidua, la puriarea
sag, 29 30.
www.dacoromanica.ro
1. L1JPA
PAM la 1848 Romanii ardeleni au lost in gait de barieerele aa numitei constitutii transilvanea. In micarea for politica din anii 1790-92 ei cerusera dreptul de a se organiza inteun
congres national, la care sA participe deputati alei din toate
clasele sociale, chiar 1 dintre Omni (,,e plebeio statu eligendisdi).
Cererea for n'a fost insa luatA in searnA, Au ramas deci in situatia grea de mai inainte, in Ardeal apasati de cele trei natiuni
privilegiate, a caror uniune Baritiu o socotea drept o conspiratie permanents contra natiunei romane2), iar in Ungaria nedreptAtiti de vechia constitutie feudalA asemAnata de conk letefan Szechenyi cu un acoperi, sub care se puteau adaposti
numai familiile nobililor, aa numitul populus werboczianue.
Indata ce constitutia Ungariei s'ar fi aezat pe baze democratice
mai largi, era clar pentru oricine cA tara aceasta nu-i va mai
putea 'Astra caracterul exclusiv maghiar, ci va trebui sA ias,a la_
iveala, cA intre locuitorii ei se gAsesc atatea entitati etnice, diferite prin traditiile ca i prin aspiratiile lore De aci graba febrill a conducAtorilor maghiari din epoca reformelor (1825 -1548)
www.dacoromanica.ro
AVRAM IANCU
Aceste framantari politice trezira interes viu in cercurile intelectualilor si studentilor romani din Brasov, Sibiiu, Cluj, Blaj
si Targu- Muras, facand din ei tot atatia propagandisti Insuflejiji
can au stiut sa dea ajutor Insemnat organizatorilor impunAtoarei
m3nifestatiuni populare, ce avea sa se desfasoare in ziva de 3/15
Mai pe Campia Libertatii.
www.dacoromanica.ro
p. 156.
I. LUPAS
Blasendorfer Volksversammlung besucht hatten. nicht mehr erlaubt in die Walachei zuriick zu kommen, da sich Russland mit dem Traumen eines selbst-
www.dacoromanica.ro
AVRAM IANCU
nationala".1)
ales membru al comitetului national, pus sub conducerea prepclintelui Andrei Saguna i a vicepreedintelui Simion Barnutiu.
Cuvantarea acestuia din Drina, ca i intreaga atitudinea lui, II
impresionase aa de mult, Meat cuvintele lui le considera ca o
scripture sfania 3)
Astfel in preajma hotararilor eroice ale lui lancu gasim comhorarca binefacatoare a lui Saguna i a lui Simion Barnutiu, dupacum in preajma cararii revolutionare a lui Tudor Vladimirescu
apilruse figura episcopului Ilarion din Arge i a lui Gheorghe Lazar.
Dace ne-am intreba, cui revine meritul pentru deplina
reuita a manifestatiei nationale-politice din 15 Mai 1848,
c est ainsi qu'ils feront respecter la lignite nationale,Freres, dit-il en terminant. endurez et patientez, jusqu'a ce qtle l'heure arrive".
8) Pucariu o. c. p, 30.
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS
10
Dar,- dace ar fi lipsit atunci Indrazneala tinerimii i entusiasmul poporului, care a urmat pretutindeni, cu mic cu mare,
sfatul acestor tineri2)i numai pe al for in istoria noastra nationala am cauta zadarnic paginile luminoase, cari Incep cu aceasta micare 1 continua cu eroismul lui Avrain lancu, spre a
se Incheia cu biruinta deplina a ideii nationale, biruinta pecetluita prin hotarirea adunarii dela Alba- Iulia, in ziva de 1 Decemvrie 1918
Ungurii i Saii 1i dadeau seama de consecintele inevitabile ale acestei manifestari populare. Contele Dionisie Batiffy
scriind in memoriii1e sale despre ea sub titlul un meeting
1)
www.dacoromanica.ro
aR AM IANCU
II
s6.1
Vagy igaz volia az mit hallok, hogy egy diktat olah respublicar61 van sze,
mely a szasznak nemzeti es helyhatOsagi jogait biztositana s ezert a szasz
vele kesz lenne kezet fogni a mi eltiprasunkra? Mit higyjen s mit ne higyjen most az ember ? es miert ne almodozna az olah DacidrOl, mikor a szlav
valami Szlaviarel abrandozik..? Mar ha a szasz szomszed keszebb magat
ezen kombmatioba illeszteni, mint a torveny s a magyar nemzet nagyielkiisegenek vedelme alatt maradni, akkor en esem ketsegbe az 6 eddig bebi-
1) Gott weiss I wie mir diese Handedriicke durch Mark und Bein
fuhren so dass ich mach noch immer nicht beruhigen kann" cf. protocolul
mss. din bibiioteca Bruckenthal, intitulat: Einnahmen- and Ausgabenprotokoll
1800-1831 partea II. Memoiren.
2)
. . , nach erfolgter Consolidierung des in Oesterreich begriindeten
Nea- Romdniens auch die Granzen zwischen diesem und den tiirkischen Rornaneniandern ebenfalls Bich ebnen, und von dem Dniester bis zur unteren
Donau, von der Theiss bis zum Pruth und zum Schwarzen Meere eM mach-
www.dacoromanica.ro
I.. LUPAS
12
1 Orientul e pierdut
Aceste prevestiri aveau darul de a trezi in cercurile conducatoare din Viena o neadormita banuiala MO de toate tendintele
nationale-politice ale Romanilor ardeleni. Deaceea situatia comitetului national roman era foarte dificila: prigonit cu inverunare de catre Unguri, el nu putea sa alba, in viforul revolutiei,
nici din partea Vienei un sprijin sincer. Dovadd instruc(ia comisarului imparatesc destinat pentru Transilvania, bar. Geringer,
caruia i se optea a activitatea comitetului national roman trebue
impiedecata, fiindca nu merits increderea carmuirii, deli Romanii lupta pentru Interesele acestei carmuiri imperiale.2)
IV.
www.dacoromanica.ro
AVRAM IANCU
13
www.dacoromanica.ro
14
1. L1JPA
www.dacoromanica.ro
AVRAM IANCU
16
In
Nu vom incerca se dam aci o povestire cronologica a lup telor i ciocnirilor sangeroase, cari s'au deslantuit in munti din
toamna anului 1848 pans in vara anului urmator. Aceasta se
poate citi in rapoartele prefectilor Avram lancti, Simion Balint si Axente Severu, scrise de loan Maiorescu In Noemvrie 1
Decemvrie 1849, dupe informatiile primite dela Inii luptatorii
carora evenimentele rasboinice le erau Inca proaspete in memorie.2)
In ce privete In deosebi meritele lui lancu, ele au fost
apreciate in chip elogios i In raportul official inaintat guver natorului ardelean Wohlgemut de catre capitanul Gratze, care
marturisete ca lancu era spiritul ddtator de vigil in toate ope1) Ich glaube such, dass wir die Walachen leicht gewinnen rachten
wenn wir ihre Geistlichen fur uns hatten, besonders die schismatischen"
Bern care Kossuth la 7 Dec 1848.
2) cf. Die Romanen der asterreichischen Monarchic, zweites Heft. Viena
4850 pagina 1-163.
www.dacoromanica.ro
1. LUPA
16
ratiile militare 1 barbatul, care se bucura de nem arginita populantate I) Spune ca avand numeroase prilejuri de a-i studia caracterul, a putut constata, a era condus de cloud principii: pastrarea
monarhiei 1 egala indreptatire a natiunei sale. Totodata exprima
convingerea, ca cu tirea lui lancu sau din indemnul lui nu s'a
fAcut nimanui vre o nedreptate.2) Aceste insuhi eminente ne
lamuresc taina succeselor sale in cursul rdzboiului civil, pe care
unii dintre conducatord maghiari it contemplaserd aproape
ca o cruciadd de exterminare a elementului romanesc de pe plaiurile ardelene.3) Numai prin astfel de insuiri personale i prin
netarmurita incredere a poporului i-a fost lui Avram lancu po
sibil sa respingA atacurile Ungurilor pretutindeni, rAmanand a-
2) Unlit', der Alles belebende Geist, der Mann mit der unbegrenzten
Populanteit... er hatte nur zwei Gedanken: Erhalten der Monarchie and
Gleichberechtigung seiner Nation; ich bin daher moralisch iiberzeugt, dass
mit seinem Wissen, auf seine Veranlassung Niemandem Unrecht geschehen
ist". Cf. Die Romanen der li. M. II. p. 418-9.
3) Cf E. Regnault o c. p. 495: Kossuth avait dit en parlant des Rot,mains: Ou nous serons extermines, ou nous les exterminerons".In ziar it
Pester Zeitung din 18 lanuarie 1149 nr. 882, ficandu-se aluzie la intoleranta
lui Kossuth, se spune despre el: odraute oft und oft mit Ausrottung der um
ihr gutes Recht kampfenden Mitnationen". tar comisarul pentru Transilvanta
contele Csanyi I asz16 stria din Cluj, la 2 Febr. 1849, lui Kossuth ca nu-i pasa
data Beni die siegenden Szekler mit sick nach Ungarn nimmt, denn sonst
beginnen diese die Ausrottung drr Walachen und Sachsen. Es gibt Stunden,
in welchen ich in meiner Wut mich nicht darob kiimmern wiirde,aber wer
steht uns gut
dear, dass nicht )errand aus der Nachbarschaft bei der Ausrot-
tung Einsprache tut" (trad. germana dupa originalul maghiar din Kossuth
.Akten" se pastreaza in copie la ,.Asociatiunea" din Sibiu.
www.dacoromanica.ro
AVRAM IANCU
17
continua Balcescueste ca Romanii sunt in picioare i la trebuinta vom putea cu inlesnire a recruta oameni, spre a intra in
tail. Sant mai multi tineri, cari sunt in capul poporului i s'ai
facut ve3titi, cum lancul, Solomon i altii. Toate posturile Insemnate sunt in myna Romanilor. Emigrantii notri fac propaganda republicans i antirusd. Transilvania se fare cu total faro
romdneasca". Aceasta afirmatiune a lui Balcescu dove dete, ca
comitetul de pacificatiune (guvernul romdnesc) at Transilvaniei
reuise in timp aa de scurt, dela inceputul lui Octomvrie pan&
la sfaritul anului 1848, sa nationalizeze in buns parte administratia ardeleana prin functionari romani, cari se bucurau de increderea poporului.
Aceea speranta in vigoarea elementului romanesc din Ardeal transpira i din scrisoarea trimisa de Alecu Golescu din
Zlatna (18 lanuarie 1849) lui Avram Iancu, facandu-i urmatoarele marturisiri : lata hate, Ca atata ne-am amorat in tine, cat
www.dacoromanica.ro
18
I. LUPAS
Iancu 1- a dat seama, fara Indoiala, de faptul ca lupta 1 resistenta sa nebiruita din munti este in folosul romanismului Intreg.
Dar Imprejurarile nu-i ingaduiau nici decum a da 1 fratilor din
Sudul Carpatilor ajutorul, pe care-1 ateptau i-1 cereau dela
clansul. Tocmai in primavara anului 1849 el trecea dimpreuna
cu alti colegi ai sai prefecti i cu legiunile din munti prin moOriginalul scrisorii se pi streaza in arhiva .Asociatiunii" din Sibiiu.
www.dacoromanica.ro
AVRAM IA'CU
19
tronurile ce se surpa, oi toga speranta ce le-au mai ramas este neintelegerea of Invrajbirea popoarelor /ntre dansele. Cand odata popoarele ioi
vor cunoaote adevaratul interes, atunci lupta va Inceta",
2*
www.dacoromanica.ro
20
1. LUPA
peni, iar prefectii Buteanu i Dobra, mai Increzdtori In asigurdrile lui Drago, au rdmas in Abrud, uncle fu impucat Dobra i
alti Romani fruntai spre a da lumii dovada, cum tiu rdsplati
Ungurii Increderea puss Intetnii.
Indepartarea lui lancu din Abrud 1-a nelinitit pe Drago
care in timpul noptii ii trimisese prin curler special o scrisoare
la Campeni, rugandu-1 sA se intoarcd numai decat la Abrud i
s fie convins, ca atat persoana cat 1 onoarea ii va ramanea.
lard orice vatdmare cad nu are, nu poate s aibd Tara Ungureasca un flu atat de prapddit, care se cuteze a vatama asigurarea data in numele tarii". A doua zi Drago repetA invitarea.
aceasta, a treia zi adresd o noun rugdminte lui lancu 1 popo.
rului, sd trimita oameni de incredere la Abrud, spre a sfari
data starea de lucruri uratA i lui Dumnezeu i oamenilor"..
La aceasta ultima invitare lancu raspunse scurt, sbiciuind perfidia maghiard i accentuand lAmurit, ca sabia va decide intre
Romani i Unguri. Porni apoi cu legiunile sale la atac 1 invinse
repede (9 Maiu) armata lui Hatvani, care fu silit a se retrage
spre Brad. Ian pe nefericitul loan Drago, care de groaza poporului infuriat se ascunsese intro pivnita, lancerii lui Iancu I -au
scos i 1-au sfarticat in bucati ca pe un trAdator al cauzei nationale, dei in realitate era mai mutt victima credulitatii sale
i a duplicitatii lui Kossuth, decat a unei irezistibile porniri
spre tradare nationald.
Dacd lancu in aceste momente critice n'a impartait soarta
tragicd a colegului sau Dobra i a celorlalte victime ale furiei
lui Hatvani, meritul revine tinerei sale prietene Johanna Farkas.
Precum a mArturisit mai tarziu insui lancu unui bun prieten al
sau (Nicolae Hentiu), dupe ce a intrat Hatvani in Abrud, Jo-
Aceasta prietend a lui lancu a devenit la 1852 sotia lui Dirnitrie Moldovanu, om cu buns pregAtire Si cu inaltd situatie fa
viata socialA i politica-administrativd a Transilvaniei, secretar
h guvern i consilier la cancelaria curtii din Viena').
1) Cf. I. Luna 0 prietend a Jul Avram lancu In AdevArul literarsi artistic din 1923 nr. 123 pi E. Hodop, Din tinerefele lui Avram lancu In
www.dacoromanica.ro
AVRAM IANCU
21
suri atribuite lui lancu si relatillor sale prietenesti cu Farkas Hani, despre
,care se spune in aceste versuri cA:
.E frumoas1 ca o zany,
Dar, durere, nu-i romans!
De nu-mi place,
Stiu de ce".
1) Raportul lui A. lancu trad. rom. Sibiu 1884 p. 45.
2) Ibidem 49. Cf. si epistola trimisa de lancu din Campeni la 15 :(27) lunie
1849 deputatului bihorean loan Gozman, care se silea sA-1 convinga ca intrarea lui Hatvani In Abrud ar fi fost casualistice. lancu aducea lui Kossuth
invinuirea cA nu e statornic in propusuri; promisiunile cele mai temeinice
-de azi, mane sunt revocate si nimicite prin alte decrete ale Domniei sale...
Ears Domniilor voastre va multumim si nu va rugam, sa cereti pedeapsa
asupra lui Hatvani, ca cu ce i-am fost datori, i-am platit,nimicrdmcintindu-ne
inapoi de a mai pretinde". Vasile Moldovanu. Memorii din 1848-9, Brasov
.1895 pag. 158-161.
www.dacoromanica.ro
I. LUPA
22
www.dacoromanica.ro
AVRAM IANCU
23
multi insa au suferit o moarte plina de torturi".1) Tanarul comandant Paul Vasvari plat' cu viata indrasneala de a fi pAtruns
In munti, iar armata sa fu sdrobita formal de catre putinii Oatori si lanced, pe care lancu if trimise acolo sub comanda tribunului Nicolae Corches.
VII
nui s renunte
la planul
sau predilect
de a vedea pe Ro-
1.
www.dacoromanica.ro
I. LUPA
24
. .-
ca toti Romanii din Transilvania i Banat sa meargA sa mantuiasca Principatele, unde e temeiul nationalitAtii romane". Astfel
Balcescu, care in cazul de fatA s'a dovedit slab cunoscator al
oamenilor i al ImprejurArilor, se amagea cu speranta cA peste
putin, impreuna cu Bent, va intra in Valahia mare cu o mare
putere 1 8 milioane de Romani vor fi in picioare contra Muscalilor.1) A plecat deci, cu propunerile de pace ale lui Kossuth In
m until lui lancu, staruind pentru ducerea la indeplinire a proiectului sau. Insu Kossuth avizase pe Bem despre planul unei legiuni valache" ca despre un lucru foarte important, iar acesta
In proclamatiunea sa adresata Moldovenilor ii chiamA pe toti la
arme asigurandu-i ca, in putina vreme jugul rusesc va fi sfaramat"... lancu avand insa atatea experiente, recente i dureroase,
despre valoarea ofertelor lui Kossuth, s'a multamit a-i da
la 3 August 1849 un raspuns scurt, prudent 1 generos
avizandu-1 ca nu poate intra in tratative de pace cu cfrafii unguri, fiind imprejurarile foarte critice." Totu e hotarat sA ramana neutral in cursul luptelor, ce se vor da intre Unguri i
Rui, spre a-i dovedi sentimentele frateti, pe cari le nutrete
fata de poporul maghiar.2)
Eu Insumi am cetit acea scrisoare, dar le-am zis ea este minciu na."3)
Soarta revolutiei maghiare fu pecetluita, cand armatele ruseti, sub comanda generalilor Paskievici pentru Ungaria 1 Liiders pentru Transilvania, venira in ajutorul celor austriace. Kos 1) Ibidem p. 366-7.
www.dacoromanica.ro
AVRAM IANCU
25
kievici, care-1 anun(a ca Ungaria zace la picioarele lui, a exclamat cu bucurie : Ura! cu not este Dumnezeu, intelegeti neamuri
i va plecati"1.)
Generalul Liiders, caruia i s'a zis de catre linguitorii sai
4liberatorul Transilvanici," spunea mai tarziu unui diplomat francez1) Ca tintre Austriaci si Unguri domnete o ura adanca i
cei din urma sunt de o potriva urgisiti de toate neamurile din
teritoriul Ungariei : Sai, Sarbi, Croati, Romani. Acetia mai ales
sunt intr'o stare de paria i formeaza in Transilvania populatia cea mai nenorocita. Ei au sprijinit inca dela inceputul revoIutiei armata austriaca i Rusii an sa se laude de concursul for
pentru aprovizionari. Dela inceput, unirea for cu Ungurii ar fi
dat, probabil, alt curs revolutiei. Fara proviziile, pe care le-am
gasit in Principate i lard lancu, capetenia Romanilor Transilvdneni, nu asi fi putut reuV. Printre corespondentele, pe care am
pus mana, am aflat scrisori dela Kossuth catre lancu, In care
spunea ca Ungurii se caiau de a fi dispretuit drepturile fra(ilor
for romani i ca, in caz de izbanda, acetia ar putea sa fie sigull de toate concesiunile pe care be cereau. Romanii, adauga
generalul Liiders, sunt foarte vrednici de interes i am adresat
in favoarea for un memoriu imparatului (Nicolae), care mi-a ra1) Cf. Ungarische Jahrbiicher din Berlin 1921 p. 153 art. lui David Angyal, Neuere Literatur fiber den ungarischen Freiheitskantpf In legatura cu
cartea lui Theodor Schionann, Geschichte itusslands unter Kaiser Nicolaus I.
vol. IV. 1840-1855 (19,9).
2) Poujade, sotul unei romance, a publicat la Paris (1859) amintirile
sale sub titlul Chretiens et Tures" (p. 304.5) cf. .Avram lankt si generalul
ididers in Gazeta Transilvaniei din Brasov (1920 nr. 75). precum si N. lorga
Ceva nou despre Avrant lance in revista Transilvania" din Sibiiu 1922 p. 583
Indata dupa moartea lui lancu publicase in RomeinuP din Bucuresti, la
www.dacoromanica.ro
26
I. LUPAS
bit eu germaneste,
11
Maiorescu): Es freuet mich sehr, Sie habeas viel geleistet, Iancu hat sehr viel ge-
www.dacoromanica.ro
AVRAM IANCU
2T
sporeasca i mai mult popularitatea i faima numelui sau deerou, iubit de-opotriva In culmea gloriei, ca i In adancul Intu
necat al nenorocirei sale.
Un prietin din tinereta, Hie Macelariu destainuia, ca pela
1860, in urma stdruin(elor sale, lancu s'a Invoit sa mearga cu el
la Alba-lulia. Dar cand era momentul sa piece, Motii s'au alarmat i adunandu-se in graba imprejurul lui, 1-au oprit zicandu-i
23-24, 25 u. 26 Iuli 1852, care arata ca Tiganii au fost asezati cu acel prilej
Inaintea Romanilor: IV. Grupe, Zigeunervolk (p. 12) V. Grupe : Rumiinisches
Hirienvolk.
2) Cf. Eugen, Friedenfels. Josef Bedeus von Scharberg Beitrage zur Zeitgeschichte Si ebenburgens im 19 Jahrhundert. Viena )876 II. 404-12.
www.dacoromanica.ro
28
1, LUPAS
-adevaratA patrie
vuetul lumii.
ExprimA un adevar dukros cuvantul lui Ion Gorun ca Avram
lancu a murit de douA on : l'a ucis mai intai falvitatea vi perfidia,
Si abia la 1872 I-a atins
coasa vremii . .2)
IX.
www.dacoromanica.ro
AVRAM IANCU
muntilor,
care in
se
facea
in-
sacrat viata sa si sufletul sau, i imaginile cei le-a zugravit neincetat suspiciunea aruncata Intr'Insul i-au nimicit puterile sale spirituale, In urma
carei nimiciri a devenit imposibil pentru sine si pentru poporul, caruia s'a.
consacrat".
www.dacoromanica.ro
30
I. LUPA$
-o
_Muntilor".
www.dacoromanica.ro
INEXE.
I. AVEREA PARINTILOR LUI AVRAM IANCU LA 9-XI. 1839.
lari et Fluvio Kis-Aranyos ibidem decurrente, a septemtrione vero via plateaque publica pagensi.
Huic Sessioni Colonicali superaedificata sunt:
1.0 Domus e lapideis et ligneis materialibus splendide aedificata, et Scandulis formose tecta.
2.0 Camera Victualium e similibus materialibus
solide erecta.
3.0 Horreum manu artificiali e ligneis materialibus
solide sibi invicem locatis extructum stramineque velatum cum adnexis eidem tribus Stabulis.
4.0 Domus altera minor e ligneis materialibus erecta,
Scandulis tecta, & per praedicti ludicis Dominalis lank
Alixandru Matrem lank Gyorgyasze vocatam inhabitata
5.0 Cu lina Verna lis nova e ligneis materialibus solide aedificata & scandulis tecta.
6.0 Stabulum ligneum stramineo tecto provisum.
7.0 Hara Porcorum Stramine velata.
Superficialis extensio hujus Sessionis in duabus figuris
est dimensurata, primae -ris longitudo 100, una latitudo
480 altera 120, alterius ..-ris altitudo 480 Basis 10 orgias
quadratas numerat, quarum quantitates simul sumpsae
efficiunt 2 Iugera 40 orgias -tas.
Secundum mensuram Viennensem efficiunt
Summa per se
I
www.dacoromanica.ro
Mensura
Vienensis
2 (2
Secunda Sessio
67 rf
Extradatus.
2.
js P.
i-.).
71.4.
cfE (sz.
I. LUPAS
32
4-a
.,sS
., 2
efficiunt in quadratis.
2 160
Latus
Translatum
872
3 6h
4 12/16
31032 7 146
3 1032 7 12h
Fisco allodiallis:
720 - 39/1:
altitudo 26 Basis
16
Translatum
www.dacoromanica.ro
- 384 -114/16
4 1250 9 22/16
4 1250 9 22/16
2 1250 5 24/16
8 9C0 17 VI.
8 90017
8/
33
AVRAM lal\ CU
Ei A3.1
t1 a .
= 6 CI t
U
dine vero 80 orgias, -ris vero in Basi 60 altitudine autern 27 orgias quadratas continet, quae insimul efficiunt
241
i s.
-,g,
..
NOTANDUM
Summa Agrorum
8 1141 17 18/
Foenilia.
1.0 Linge Vdle situatur in vicinitatibus ab una Rivuli Valya lovai dicti partibus vero ab altera Foeneti Colonicalis providi lank Avram.
-ris ejus extensio in longitudine 40, latitudine 30
orgias quadratas continet, quarum quantitates simul sumptae efficiunt
2.0 Linge Drum, situatur in vicinitatibus Foenetorum Colonicalium, ab una per providum lank Avram, partibus item ab altera per providum.
Latus
Translatum
lank loun posessorum.
-Hs ejus extensio in longitudine 700, una latitudine 160. altera vero 12 orgias regales numerat, harum
quantitates simul sumptae eificiunt
3 0 Ibidem Superius vicinatur ab una via seu semita Pagi publica, partibus vero ab altera Tenutis Colonicalibus Coloni AlsoVidrensis providi Trifutz Alixandru.
-ris ejus extensio in longitudine 900 una latitudine 60, altera vero 110 orgias regales numerat, harum
quantitates simul sumptae efficiunt
4.0 In Lunke gyin szusz gye Trifutzesty vicinatur
ab una via publica pagensi. partibus item ab altera Foeneto Colonicali providi lank Avram.
-ris ejus extensio in longitudine 1600 una latitudine 25, altera vero 170 orgias regales numerat, harum
quantitates simul
sumptae constituunt.
1200
15
1200
15
1200
15
980
6'/2
2 130 4 41/2
Latus
3 710 6 26
Translatum
3 710 6 26
2 160 4 6
NOTANDUM
Huic Foeneto Colonicali superaedificatum est unum
470 217'/2
www.dacoromanica.ro
34
1.
1 CPAS
v..
a
0-ris ejus extensio in longitudine 720, una latitudine 300, altera veto 20 orgias regales continet, harum
quantitates simul sumptae efficiunt in quadratis
et Toagyer Kovata.
-ris ejus extensio in longitudine
Translatum
851,
ti
1
100 2 31/2
7 1440 15 23
Translatum
E.
1440
17,
23
290 2 101/2
324
12
9 454 8 151/2
9 454
18
15'/2
latitudine
it
180
61/2
1012 I 81/
1008 1 7' /z
13
www.dacoromanica.ro
1224 28 141/
224 26 71/2
AVRAM IANCU
35
ti
1
iF ari4
O
a.
c ..)
Translatum
is 224 26
71/2
420
151/4
14.0 Ibidenz inferius, vicinatur ab una Sessione interna Colonicali providi lank luon, partibus item ab altera Foeneto Colonicali providi Gligor Iuonutz, partibus
700 2 26
Latus
14 1344 29
19
Translatum
14 1344 29
19
lank AvrAm.
2 700
sumptae efficiunt
1170
4 26
13'/2
NOTANDUM
Translatum
14 s5 281/2
18
14 s5 281/2
41. latitudine vero 22 orgias regales numerat hanum quantitates simul sumptae efficiunt in quadratis
1078
101/2
NOTANDUM
Super modo vicinato, sepibusque circumdato Falcastro, reperitur Casa scandulis tecta, de qua annuatim
titulo Urbarialis taxae 36 in valuta Vienensi solvuntur.
1 Obserrare scrisa mat tarziu cu creion vilMit: Acesta s'au doprin loan lane.
nat fcoolei
3*
www.dacoromanica.ro
I. LUPA$
36
C,13
a.
456
161/2
senti
Summa Foenetorum
18
1542 31 251/2
Praesens Extractus, cujus usus solum post proxime subsecuturam protonotarialem legitimationem cam potest, et e pura
totius Possessionis Fiscalis Fels6-Vidra Conscriptione de verbo
ad verbum deqcriptus est, hisce sub sigillo Usuali, propriaque
manus subscriptione pro futura ludicis dominalis providi lank
Alixandru Cautela, extradatur. Fels6-Vidrae die 9-a Nov. 839.
per
Antonium Buzgo de KOrtvellyes R. Thesaurarialem
(L. S.)
Conceptus Practicans et pro bocce opere a parte
Excelsae Camerae delegatum Comissarium R.
Corr ecta per eundem..
www.dacoromanica.ro
Extras
din
Locus originis
Religio
eius condi
do et Ha-
CLAS I
Diligentia
in
studiis
Ex
E
Ex
Institutio, Arithme
Geograph Stpendia
tus vel
Moribus Doctrina
nibus
et
et
tics
Religion. Auctore
Historic fundatus
E
SEMESTR
bitatio
1
.r:
I
1
g
u
c,
Pag
ludex
criS
CI)
0)
RS
in..'
u)
C
12.)
C
...
u.
u)
C
4)
C
....
E
III
V)
0.1
C
..-
CV
C
4. )
C
...
EEu.
LLI
ca
ctil
_C
4..1
Eminens
G. Cath.
Eminens
Pater
Eminens
14
Eminens
Topinfalva
Annor
Eminens
Abrahamus
Prima
Prima
lank
praestans
/1
(L. S.)
GHEORGHE POPESCU
paroh art.
www.dacoromanica.ro
KVHAV
vel
E
Aetas
Pater
Curator
v. Tutor
Reflexiones
Cognomen
Nornen
Praedicatum
8. CERTIPICATUL
Extras
dirt
11
....1
paroch ort
,c
;La
. .
C
0J
ti.)
1.1..1
o
C
4)
=_
tu
Eminens
-6
Eminens
Zi
cu
Eminens
th
C
.2
Eminens
ludex
dominalis in
Felso-Vidra
cr)
2
Co
r--
&
14
Annor
G. R.
non unitus
Eminens
Abrahamus
e FelsO-Vidra
co
lank
4
SEMESTRI
Eminens
Locus originis
Aetas
Laud.
Cognomen
Nomen
Praedicatum
vel
Pater
E
Ex
E
Ex
StipendiaCurator Diligenlia
I
InstitutioGeograph
in
E Moribus Doctrina
Arithmetus vel
v. Tutor
et
nibus
et
tics
Religion. Auctore
eius C ndi- st idiis
Historia fundatus
do et Habitatio
1
2
1
2
2
1
12 1 12 1 2
2
1
Praestans
0
2
en
.
E
4.)
--e
tu
ILI
www.dacoromanica.ro
Extras
din
cti
0
.c
paroh ort.
11
es
...
ga`
1.-..,
a.
E
E
11-3
d4
an
u2
as
Reflexiones
o.
c0
U.I
Ludovicus Bodnar m. p.
praef. classis Prof.
1-:
N)
am
Eminens
unites
FelsO-Vidrensis
15
aN
l_i
Eminens
Abrahamns
Prima
12
Prima
lank
bona
SEMESTR
tatio
Prima
do et Habi
N)
in..
Prima
e.s
studiis
Doctr.in a
N.)
R ligio
v. Tutor
eius condi-
E
StipendiaEx
nstitutio- ArithmeGeograph tus vel
Moribus Religion. nibus et
et
tica
Auctore
Historic fundatus
E
Eminens
Locus origin'
Diligentia
Eminens
at
Aetas
bona
Cognomen
Nomen
Praedicatum
vel
Ex
(L. 64
www.dacoromanica.ro
flONVI WV11AV
CLAS
Pater
Curator
Extras
din
CL AS 1
lank
3
Abrahamus
Felso-Vidrensis
16
an.
G. n.
i
vr
11 12
et
.0
,T
.i4
.cu
Ii.1
SEMES T R
1
'
D-1
11.1
en
c
0.1
"-'
en
qj
e
E
in
en
a)
0
._
1211 12
Reflexiones
indes cifrabil
12 11
12
CU
fx
Eminens
Ex Institu-
Eminens
E
Ex
tionibus
Doctrina Poeticis
Aritme- G...-ograph
et
Religion. Auctoribus
tica
Historic
et Mitolog.
Eminens
studiis
Laudabilis
I1
Locus originis
v. Tutor
eius Condido et Habitatio
in
Eminens
401
Religio
Diligentia
Eminens
Aetas
Eminens
CI)
Cognomen
Nomen
Praedicatum
vel
Pater
Curator
(L. S.)
www.dacoromanica.ro
Ludovicus Bodnar
praef. Classis prof.
AVRAM IANCli
41
6. Daniel Ziegler inennostlinteazi magistratul din Sibiiu, el comudantn1 general a permis 1111 Magiern ail oamenilor sAl a se adaposti in Transilvania, dar
26. X. 1848.
www.dacoromanica.ro
I. LUPA
42
7. Magistratn1 din Sibiu cere ca lid Nagler-a si oamenilor sal refuglati dine
Muntenia sa nu 11 se permitil a se adAposti In Transilvania.
29. X. 1898,
Dem Hoch loblielt. k. k. siebenb. General-Comando.
Da der Magistrat aus einem hohen Ertasse des Comitiats erfahren
hat, class den Leuten des in der Walachei unter A nfiihrung eines sichern
Frate Iancule l
www.dacoromanica.ro
AVRAM !ANCU
43
si pustiind pe Romani. Mire mut* este lesne. Nu trebue stat cu ei la bittale, ci and s'ar purse In pozitie de a pusca cii tunuI, oamenii sa se rasipe,
si nu stea intr'un loc, dar sa nu se sparie, ci sa incunjure tunurile pe din
dos, pe de laturi, si sa dea navala spre ele, st prea lesne le poate luadela ei, ca ele sant grele, nu le poate intoarce si misca a5a lesne. Vedeti
(rate, de le apucatil
Noi auzim, a din Aiud au fugit ankentesii, au ramas numai babele;
asa acum ce faceti? Auzim ca cereti 40,000 fl. Cm. pentru ce? Pagubele
ce le facura el numai de atata sant?
Pentru mai sus aratatii Unguri vor veni asupra for 2 comp. de pedestri si 1 scadron de calareti, cu acestia 1i puteti voi prinde si omori.
Dece n'ai intins Landsturmul si prin comitatul Arad si Bihor pana in Tisa?Al tau frate
Scriene mai des.
Balasescu m. p.
la
AIUD
a... jetzt muss ich noch sprechen von den Walachen. Ich wohne
hier bei dein heisigen Bischof. Er scheint mir gut gesinnt und er kann
uns sehr niltzlich sein, aber man muss ihn unterstiltzen. Er sagt mir, dass
er durch diese Constitution Alles verloren hat und dass er jetzt durchaus
nichts von seinen Giittern bekommt und fast nicht mehr leben kann; dass
er schon mit Ihnen, Herr Prasident, den er sehr hoch schatzt, davon gesprochen hat. Er will alle seine Giiter gem abgeben, wann er nur eine
Pansion haben kannte. Ich bitte daher im Interesse unserer Zukunft, dass
man ihm alsogleich einen Unterhalt gibt. Ich glaube auch, dass wir
die Walachen leicht gewinnen mOchten, wenn wir ihre Geistlichen ffir uns
hatten, besonders die schismatischen. Ich gl lube, dass wir das leicht erlangen mochten, wenn wir alien gutgesinnten und dem Staate anhanglichen
Priestern versicherten eine hinlangliche Pension, nicht nur fiir sie, die alle
verheiratet sind oder sein sollen, aber auch fiir jeden von ihren Kindern. Ich
will selbst ihnen gleich ankiintigen, dass ich diesen Vorschlag der Regierung gemacht habe. Ich nehme von hier zwei walachische unirte Geistliche und ich werde trachten auch katholische und schismatische mit mir
zu haben, um sie nach Umstanden zu gebrauchen".
(Din copiile Asociatiunii")
10. Scrisoarea Int Alecu Golescu cairn Avram Iancu.
Zlalna 18 lanuarie 1849.
Frate Iancule
www.dacoromanica.ro
44
I. LUPAS
Nouri grei amenintatori de catastrofe in Europa au intunecat orizonul orientului. Acel rezbel in orient, de care s'au sguduit toate puterile
Europei si pe care 1au conjurat aliatii puterilor la 1840, cand toate sau
unit sure a Linea integritatea Imperiului Otoman, este in ajunul deschiderii
lui. La 1890 Francia sprijinind pe rebelul pass at Egipetuiui, voia ruinarea
Turciei si infiintarea in staturi independente libere toate natiunile din Turcia, natiunl care sa fie bariera civilizatiunei si apararea Europei libere de
navalirea barbarei ginte dela Nord. Acum in 1849 Rosia voeste ruinarea
imperiului otoman, paseste pe calea ce au apucat dela 1710 de a stange
Romanismul si de a cuprinde pentru dansa principatele si pentru Pans lavism pe celelante teri. Asa din Serbia fratele nostru Balcescu ne scrie,
ca Rusia s'a %fetes spre a revolta Serbia, Bulgaria $i Bosnia, fagaduind
tronul Bulgariei lui Milos Mihael, ce au fost in Petersburg, si Serbiei intinderea ei.
Puterile Europei, Francia si Englitera sprijinesc Poarta de a cere,
ca Rosla sa evacueze Principatele. Poarta nemultumita de Rust si de boled pentru simpagile ce au cAtra inimicii ei. prin comisarul nostru din
Constantinopole ne pofteste de a merge acolo spre a reprezenta interesurile lard. Poarta dand Romani lor Constitutiunea for si uniunea Moldovei
cu Valachia, prin noi poate capata ajutorul si simpatia celor 4.000,000 de
Romani din Principate. In interesul darn al populatiunei romane noi ne-am
Noi am scris Dlui Barnuti rugandu1 sa deie ajutor intru a cere mila
Ardelenilor pentru cauza noastra (a celor de sub Turci si aceasta in neputinta, in care ne aflAm, de a strabate in Bucovina, unde gasim bani. Asteptand raspunsul sau, noi to rugam $i pe tine, ca sau prin o colecta secreta sa cerem mila Ardelenilor in favorul celor 4.000,000 de Romani sau
prin un imprumut pe ipoteca de moii In tart si pe garantia a toti pentru
unul $t unul pentru toti a celor 22 de Expatriati, capi ai revolutiel $i ai
partidei turceStl.
www.dacoromanica.ro
AVRAM IANCU
45.
De poti face ceva, acum trebuie sa faci, cad pentru romanism acum
sau niciodata pentru cei 4.000,000 de Romani din principate not facem demars, darn pentru ceilanti de aice trebue sa dal' si voi din mans.
Tata ce ar trebui sa faceti dupe socotinta Romani lor din Paris. Romanii din Transilvania n'au facut pasuri destule catra Austria. Ei au pus
pe Sasi sa vorbeasca pentru dansii, tot tutela altuea! Nu zic ca trebue sa
ne sfiim de Sasi, dincontra multa incredere s le aratdm si adevarata fra-
11. Fermi cari circulan in anti 1848-49 prin orasele sases,iti din Ardea1.11
Man spricht von Nationalitat!
Gibts ohne Boden
Und ohne C entru m, denn noch eine Nation ?
Lost sich nicht alles auf in lndiv duen ? Steht todten
Begriffen dann nicht gegenilber nur der Thron?
Lass aus dent Volher-Kreis die Stamme schwinden,
Zu Rotten werden bald die Individuen sich verbinden.
Und doch
doch scatters so die Warfel fallen?
Kein Sachsenland sollt' mehr bestehen?
Der deutsche Laut im deutschen Gau verhallen,
Und unter einem Mischvolk untergehen I
www.dacoromanica.ro
46
L LUPAS
*) In aceeae colectie: .Ung.SchlachUied gefunden nach der &Meal am 4-ten Fehr 1849,
www.dacoromanica.ro
AVRAM IANCU
47
AL Scrisnarea Int Emeric Hatvani catre prefeetti loan Raclin $i Avram lancu.
26. Iv. 1819.
Polgdrtdrsak !
Mai nap ketrendii level erkezett Onoktol f6hadiszallasomra, egyik
I. Vitiani, masik lohan Butyan es Avram Janku uraktbl alairva es mindlietto Dragos Janos kepviselo urhoz cimezve.
E ket levelet en a nevezett ur tavoiletenen reszint azon baratsagos
iszonynal, mely kortem s nevezett kepvisel5 ur kOzt letez reszint azon
hadi es politikai rendnel fogva: miszerint haborus ickiben ellenseges helyr51 j5v5 barmi levelek elelleges felbontasa es attekintese a katonai parancsnoksag korebe tartozik, feltortem, elolvastam es Dragosi baratom
Allan Debrecenbe elkiiiclottem.
Hatvani Imre s. k.
helyettes seregvezer
Adresa: Butyan Janos es Janku Avram
Roman kerilleti f5 Tiszteknek
Abrudbanya
Sigit de ceara rosie cu inscriptia: Szabad mozgo esapal pecsitje.
www.dacoromanica.ro
I. LUPA$
48
Dragos Janos s. k.
15. A 2.a scrisoare a mai loan llragoQ,1 eatra Avram Innen
8, V. 1849
Asa mi s'au dat inainte. cumca ier ar vrut veni soli dela fratia
voastra spre pace si vazand tulburarea in orasul Abrud sau intornat, laid
va scriu pricina turburari. Un om dela Rosia mergand acssa, in cale saupuscat prin cineva si cei ce mergeau cu clausul spaimantati fugind la orasu
strigara a lungul ulitei, CA yin Moth, vin Romanii, vine lancu cu popor
armat, asupra orasului, de femeile si copii incepura la vaiete si se facu o
sgomota groaznica, in cari sgomota precum au obicinuit la asa intamplari,
unii oameni fugind pe munti de frica, prin forpoaste se socotira vrajmasi
si se pravalira. Aceasta este intamplarea; de cumva lancu trimetea mai
in gra' veste, nu ye fi nimic zgomot.
Acum larasi ti zgomot, dar nu ca ieri, caci acum se dadu porunca
cataneasca, Ca tot omul roman sau ungur sa sada acasa, zgomotul it face
aceias veste, cumva romienit retragandu-se la paduri, acum cu arme petrec catra Rosia. Eu nu creed, sa tie drept, precum si pe fratia voastra Va
socot oameni de pace, de iaste asa, iata soli va trimit cu scrisoare, si
pe linga paza dansilor far' arme vie trimiti aici, vin' insus Iancu, nui
fie frica nemic, 1 sa sfailim starea aceasta grea, Ca iaste acum mita e
lui Dumnezeu si oamenilor.
loan Dragos m. p.
26 April 1849
Abrud 8 Maiu
cu chiri le)
www.dacoromanica.ro
ablegat.
49
A VRA M IANCU
Noi ablegatii romani dintru ambe ta rile, cu cea mai mare dragoste
si insufetire vom fi intermediatori intre domnia-voastra si dieta tarii, numai spuneti-ne sa slim, ce va doare si ce poftili ; ce usor puteti face, dupace
all cetit amnestia guvernului nostru, dupace Camarilla $1 prin denegarea
armelor $i prin aceea Inca v'au inselat, ca. In regulamentul dela Kremsir
nici ca $1-a adus aminte de nationalitatea Romanilor ; nu aveti mai multi
pricing pentru care ar trebui sa ridicati arme sangeroase asupra tarii noastre,
si daca noi existenta noasta nationala pe calea pacii o putem castiga. pentruce sa ne batem cu fratii unguri $i pentruce sa ne debilitam unul pe altul,
and In contra tiranilor avem lipsa de puteri unite ? Domnia-voastra suntetl
o parte mica a tarii, si asa domnia voastra sunteti indatorati a va asterne
petitiunilile Inaintea dietei. Romanii din Ungaria ne aflam In prietinia cu
Ungurii de aicea, ca ace$tia sunt mai fundati liberalisti, decat cei din Iransilvania, de unde speram, ca dieta va adnce favorabila sentinta in privinta
domniilor voastre, care ce se va determina prin dicta, va fi si statornic.
www.dacoromanica.ro
50
LUPA:.?
1)-le Guzman !
www.dacoromanica.ro
A\ 11:1\1 IANCL;
51
Punctele petitiunei noastre asternute la aceea5 diets le ceicati, spuneti lui Kossuth $i ca reprezentan ii natiunii, asterneti-le fnaintea maritei
.cliete manifestand, cA dela acelea nu ne putem abate, nici alte puncte a
a face nu suntem in stare, deoarece aici not nu formam natiunea intreaga,
-jar ca parte al aceleiali, la astfel tractate nu ne putem slobozi, temandu-ne
de inselaciunile, cari intr'atatea randuri ne plesni fruntea.
, kamanem tiara statornici pe tangs punctele petitiunei din 15 Mai
.al a. tr., alcAtuite de toata natiunea Acestea vAzandu-le cerculand in ochii
Europei prin articli de lege, le promitem cea mai sincera fraternitate si
vom avea aceias amici si inimici, iara pand atunci ne vom defenda In contra oricArui atac al for eroiceste si ii vom dechiara de inamicii $i optimatorii libertatii noastre.
Domnule Gounan! 1(1 mai place a scrie, sa nu a>teptAm rascularea
Intregei tari asupra-ne gi sa nu fim instrumente, intelegand libertatea comuna. Noi la punctul intaiu iii rasi undem, ca cu toata tara vom Linea atac
01 se puate mai eroicelte 'Ana la non plus ultra, spre not totuS sperand
o clutare a popoarelor civilisate. Dar domnia-voastra ar debut sa va desteptati din somn, sa nu va sculaji in contra.-ne, ci sI VA rasculati In contra
aristocrajilor conservativi, cari nu voiesc libertatea practica intre natiunile
transilvane, ci sl acuma, pe aripile superbiei sboara dupa o suprematie
absurda; asupra acestora va scula(i, pe aceStia it bateti cu toiagul gurei,
cu condciul si cu sabia ii debelati, ca acestia sunt rasturnarea acestor dour'
straturi, cari se Mudd cu aceleasi popoare si frupturi.
VA zicem sa nu fi(i inNe ziceti sa nu fim instrumente carte I
strumente oarbe I Cautati celea trecute, analisati celea de fa(A, cautati rana
uncle se eta, si nu stricareti medicina, acolo unde nu are loc.
In urma, precum si mai inainte, VA scriem, ca nu suntem in cont0
ba dorim ca fiii aceias mame, sa avem acelas amic gi inimic cu Maghiarii
darn conditiunile atinse be pretindem realisate, WA de acelea a muri mai
bine suntem resoluti !
Campeni, 15, (27) lunie 1849.
Avram lancu, m. p.
www.dacoromanica.ro
LLTk$
52
Locuitori ai Moldorci !
In proclatnatia ce v'am adresat din Oitotu, inaintea intraril mete in
Moldova. v'am spus ca voiesc sa va scap de jugul Rusesc, pentru ca sa
a puteti bucura de o adeviirata Constitutie (democratica) subt suzeranitatea.
Inaltei Porti, fara ca vre-o alta putere streina sa se mai amestice; catit
liusul pe care eu it gonesc, este dusmanul libertatii a oriedrui popor, si)
prin urmare este si domneavostra clusman ca pi noua.
Dar noi care dorim sa tinem cea mai mare prietenie printre popoarele noastre, trebuie ci noi indeobste sa ne armam impotriva aceluia-sidusman al nostru, si sa re ajutam unii pe altii la slobozirea natiilor noastre.
Vazand ca avan-garda mea numai a fost indestula pentru a bate pe
Russi carii tIneau hotarele, pia i impinge cu mare paguba a for pans catre
Bacau, m'am hotarat si eu insumi a veni la vol. Daca astfei voi acum dorill a fi liberi (siobozi), v poftesc pe voi toti aceia care stinteti in stare
a purta armele, sa va strangeti fara cea mai mica zabava la Cvartirul meu
General, pentruca sti lid pot cat mai Indata organiza militareste. Dacia vets
voi, veniti armati gi cu cal chiar, aceasta va fi atunci Inca si mai bine.
Veniti numai si In putina vreme jugul Rusesc va fi sfaramat.
Cvartirul General dela Ocna, 12/24 lull 1849.
GeneralulCap al ostirei unguresti din Transilvania.
Rein
tingnri.
15. VII, 1849_
Frafilo maghiari I
Ascultati cuvintele, purcese din adancul sufletului unui roman sincer.
Aceste sfinte principii ne trezira din adancirea, in care ne apasard
www.dacoromanica.ro
AVRAM IANCti
53
tru care $i cu care traind suntem gata a da mina cu eel mai nedumeriti
-vrajmasi ai nostri, 1 a-le promite cel mai sincer ajutor, ce se poate astepta
dela vr'un popor european, lard de aceste principii lipsiti, cu cea mai barbateased seriositatea suntem hotariti din inceput, a ne baltui sangele nand. la
"1
www.dacoromanica.ro
54
1.
l..UPA
cel din urma roman. Insa aceste principii le pretindem dela oricine, garantate pe temeiul existentei natiunilor, i nu suntem indestulati, vazand Insemnate numele for pe scrisori private, nici auzindu-le numai sunetul eel'
duke, pe la urechile noastre, ca un echo fara de simlire. Voi ne inbiati cu
marinimositatea natiunei noastre, ne somati la reintoarcere, fagaduindu-ne
drepturi, $i iertarea pacatelor politice (atata, beat nu ne-am putut, ba nicii
nu ne vom putea convinge, ca pacatul politic ne-ar Ingreuna veodata), insa_
din contra, de nu vom voi, sau mai bine zicand de nu ne vom convinge,
estirpatiune prin foc pi fer ! (Focului $i ferului cu mijloace omogene vom
pbsi in contra !)
Noi, fratilor, inteatata suntem de sinceri, incat toate promisiunilevoastre private le credem, Insa
durere!
sand tarziu sunt astfel de promisiuni catre noi indreptate, dupace cercandu-le nu le-ant dobandit, dutindu-le nu le-am putut afla, dupace ne-am macelat, dupace preotimea si,
partea inteligenta s'au debilitat, jertfindu-se nu prin arme, dupacum poftesc
legile untii razboiu uman, ci prin furci, (bitofa!) dupace in poporul nostru
a apus spiritul amicitiei catre voi, $i s'a incuibat o aversiune incontra-va
Intr'atata, incat el, fara de amagirea cuiva, mai voieste a ptimi sabia oricarui tiran din Europa de ajutor impotriva voastra, cu cari firea ne-a a$ezat
in una patrie, ca impreuna sa asuclam cultiyandu-o si impreuna sa gustam
,clulceata fructelor ei. Durere, de trei on durere, ca voi, cari cu pasi uriasi
credeti ca stall lnaintea noasta In cultura, acestea nu le-ati prevazut, si in-i
loc de a va ca$tiga amid sinceri cu mijloace blande si dulci, ati rapit in
dreapta sabia teroristica neroniana pi ati primit modul de tradare, al infernalului Calligula. Totusi, va spunem cu cea mai umana sinceritate, nu ar fr
tarziu a ne dobandi de amid, dada, ati pipai ()data calea prin care se poate
asta, dada ati dovedi in practIca marinirnositatea, despre care atata va place,.
a predicts. Insa noi, spunand adevarul !impede, ne cam temem a va crede
d-voastre, deoarece aievea ne-am in,elat.
Crezut-au bravii nostri barbati
Buteanu $i Dobra, $i cazura jertfa ascu#ig111ui teroristic. Cu adevarat, ati
putea voi inoda ad o scuza, ca cazura din furia soldatilor. sau neghiobia
lui Hatvani pricinui aceastainsa aceasta scuza e cksartri. $i fara de temeiu,
deoarece nu Hatvani ne inpla pe noi, ci acela intru care voi
odihnit,
caruia voi, cu crezamant deplin, i-ati pus fericirea voastra in mans, ca sa o
aseze pe viitor.
Acela, care e capul vostru, si presedintele tarii ungtre, acela, acela
vezi ne insala pe noi, si acela e Ludovic Kossuth, dupacum puteti vedea
aci din aclusele, $i exdiametro opusele lui doua scrisori, semnate cu literile
A $i B, cari au de a trece si prin un examen critic european.*)
www.dacoromanica.ro
A\ 11 AM 11:A411
55
vinge-veti deplin, eh hare not 5i vol armele niciodata nu pot hotari, insa
nu intarziati, ca sa nu se fmplineasca in voi cuvintele scripturei: ca va
intra mirele, si voi nu veti avea untdelemn in candelele voastre".
Dat in Campeni, 15 lulie 1849.
Avram lancu, prefect.
21. Scrisoarea lui Nicolae Billtieseu atria Avram Iaueu.
8. VIII. 1849.
F7 ate lancule!
Dumineca in 5 ti-am primit scrisoare (a) de a caruia cuprins n'am
putut destul sa ma mir, socotind, ca doar acum tocmai la asa timp antradracesti vor mai fi incetat, dar precum vad, dracii tot mai tare se in,
tarata, insa nimica sa nu ne descuragem, toate se vor face bune. Eu dupd
primirea scrisoare-ti numai decat tas fi raspuns, dar Bern era afar din Sit:did si canonada s'au fost si inceput, iar trimisii tai neputand s se intoarca,
am apucat toti fuga spre Caneni. Ungurii intrara in Sibiiu, fiind foarte multi,
iar Hasfort cu Muscalii lui putini, 'Una Ungurii nu se bucurara mult de
triumful lor, cad venindu-le Liders dela Sighisoara cu putere destula ii batu
urat, omorand si prinzand foarte multi, luandu-le si 15 tunuri ; lard' ei apucara fuga cum putura pela Sas-Sebes si Blaj, se vede spre Cluj Ei, ungurii, perdura pana acum tO tunuri. Acum frate puterea muscaleasca iar
este aid, si vrea sa se arunce dupa Unguri, unde vor fi ei cu Bern 1 cu
toata puterea lor, fireste acum la Cluj De aceea frate sunt poftit chiar de
Gen. Liiders ca sa-ti scriu, ca ei in zilele acestea vor veni la Belgrad, acolo
ai de grije vino si to cu ceva ficiori alesi spre inchinaciune, unde v ei prim
i un dar dela dansul, i toate cele ce-ti va trebui, munitiune cats vei vreato
fara de capsule mici, de acelea nu sant. hate ai de grije, impulpeazatae,
acum, ca numele ce l'ai castigat, sa nu-I patezi, ca sa tii. c.ct aid cauta
!)ti cu lumina la amiazi, ca purtarea voastra dintra munti si credinta noastra
a Romanilor sa o innegreasca.
Ce e mai mult, intre hartiile cele prinse
dela Bern este una subscrisa de Bern catra Stein colonelul unguresc din
Sebes, In care zice Bem, ca Romanii dintra munti au pacificat si Jancu
poate merge in Romania pe unde va voi I!! Eu insumi am cetit acea seri6are, dar le-am zis, ca este minciuna, cum s'au laudat ei de multe on cu
asemenea, si Muscalii nici nu cred, dar Austriacii vor sa se foloseasca de
acea scrisoare patandu-ne credinta noastra.
Cu acestea sant dorind a ne intalni sanatosi.
Al tau frate
Nicolae Balasescu
la Campeni
www.dacoromanica.ro
I. LIIPA
56
22. Comanda militard cere dovada Jul Avram lawn dcspre predarca anvil
pachet en bald la Illi 11111 lei Axente Severn.
Magistratsakten 3185 851.
2634
M. D. C.
Loblicher Magistrat !
Das tinter Mag. Z 3185 hieher mitgetheilte Aufnahms-Protecoll iiber
die Aussage des Auxentie Severn, belreff einPs Geldkoffers, rtickanverwahrend,
haben wir die Ehre, die schriftliche Erklarung desselben, dass er ausser
Stande set die verlangte von Abraham lanku fiber die Ablieferung des Koffers and dessen lnhalt erhaltene Empfangsbescheinigung vorzulegen; indem
dieselbe in Verlust ger a then sei, als Erledigung des Gegenstandes Anbuge
Einem Loblichen Magistrate einzubegleiten.
I. Matthias m. p.
G. Rosenthal m. p. Ger. Seer.
www.dacoromanica.ro
Extras
Numele, conumele si
_
amaestria celui mort
o
*-E.-
ma'
c
.-.
1871
August
22
24
IOANE
IANCU
Transilvania
Vidra de sus
Alba-lulia
*E
Vasiliu Gombos
loan Nicola
Mihail Candrea
Teodor Gola
Teodor Cioran
loan lanc lui Avram
preoti
Campeni
www.dacoromanica.ro
(L. S.)
Avram Leahu
flONVI WFHAV
Anul. luna
si ziva
Religia mortului
Extras
0.
0.
Numele, conumele si
locuit mortul
CC
4Cl,
25
Observatiunl
Anul, luna
$i ziva
Religia mortului
mele preotului
ingropator
u; cll
o
1872
Aug.
29
Sept.
1
AVRRM
IANCU
,,Eroul Romanilorc
,rd
c,
Transilvania
Alba-lulia
Campeni
Vidra de sus
v)
cu
c
.-.:_.
as
co
,..
....
Protopopii
Mihaltianu
din Zarand
Balint, gr. cat din
Roia-Abrudului
$i 36 preoti cu
u 1,
V. Gombos
m. p.
"t'
Nis
0
4) ...-
..o Jo
ct iv
,c
<6,4
o o[.,
aEc
www.dacoromanica.ro
(L. S.)
a)
Avram Leahu
paroh ort. roman
Al RANI IANCIJ
59
tea Casului de moarte $i dupa jude Nicolae Petroiu $i Siusi luonu lui Toderu totu dein Vidra de susu tote spre competenta una afacere.
Dela Antistia Comunala
Vidra de susu 10 octombre
In absentia Judelui Comunal
Aronne Cioranu m. p.
not. corn.
HALALESET FOLVETEL. TODFALLS-AUFNAHME.
CONSCRIEREA DE MOARTE.
1. lancu Avram
2. lancu Ana mar. Heler Lupu
3. lancu Rafila mar. Heler luon
www.dacoromanica.ro
e0
I. LUPA.
4. Iancu Vasilie
5. lancu Sanfira mar. Bog lea
locuitori in Vidra de susu.
C din matusia Santioana:
I. Resiga Niculae
H. din Resiga Todore remesitia
1. Resiga Niculae
2. Resiga George
3. Resiga Petru Vidra de jos.
ill. din Resiga George remesitia
1. Resiga George
2. Resiga luonu
3. Resiga Ana min Sicoe
4. Resiga Rafila mar. Goja
Vidra de josu.
.7V. din Reiga Petru remesitia
1, Resiga Ursu
2, Resiga Niculae
3. Resiga George, Vidra de jos
V. Resiga Sanfira mar. Czoc Vidra de josu
VI. Resiga Maria mar. Netodea, Vidra de josu
D din matusia Maria:
1. Vasin Ana mar. Pasca Scarisiora
II. Vasin Sanfira mar. Davidu Neagra
Ill, din Vasin luon remasitia
1. Vasin Niculae majorean
2. Vasin George dto
3, Vasin Toderu minor
3. Trifutiu Maria
www.dacoromanica.ro
AVRAM JANCU
61
4. Trifutiu Alexandru minoreni in Vidra de josu sub contutoratut lui Tomusiu luon Batranu
IV. Trifutiu Ana (reman prunci)
1. Popa Nicolae majoreni
2. Popa Sintiona mar. Popu George
3. Popa Sanfira
4. Popa Rafila minori sub tutela fratelui Popa Niculae Vidra
de josu
F din matusia Ana mar. Bistroi
1. dupa Bistroi Sandoru prunci
1. Bistro' Ana mar. Pitik Muncel
2, Bistroi Sofia mar. Mark Bistra
3. Bistroi Anton minorean sub contutoratul lui Pitic Dumitru
12. Dach e vr'un testamentu, codicilu, contractu de casatorie, si
unde se afla aceasta
4.
5.
greco orientaia
3, de 47 ani
June
www.dacoromanica.ro
62
I.
6.
7.
8.
LI PAS
Vidra de sus
11/9 1872 In Baia de Crisu
n'au remasu
9.
10.
11.
12. -13.
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU.
Sant anume fapte din istoria contimporana a Romani lor, asupra
complet mult mai larg decat acel dela 1848. Am rezumat in Contribuid la
o biografie a lui N. Balcescu p. 102 un manifest at lui N. Balcescu In care
ivedea cauza caderei miscarii dela 1848 In Principate In nesocotirea ideii
mnitatii nationale.
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
64
Cei mai multi din cei cari cunoteau aceste lucruri, au avut
interes sA tad: micarea din 1838-1840 afost opera lui I. Campineanu i-a bdtranilor", a vechii generatii, la 1848 democratii
tineri s'au gasit in conflict cu Campineanu Si mai tarziu cand dupd
unirea principatelor marea luptd politica s'a incheiat, cand au putut
privi asupra trecutului, opera dela 1838 a fost lasata voit in umbra
pentru ca generatia Mara sA alba toate meritele 1.
www.dacoromanica.ro
LOAN CAMPINEAN LT
Ga
Intre acestea cele mai importante sant acelea cari aratA ItgAturile ei cu Campineanu i cu micarea lui. Se vAd din ele in chip
lamurit lucruri cari erau numai banuite. Ideologia politico qi natio
nalei a lui Campineanu fi a aderentilor sai iese pentru prima
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAIII:SCL
436
Anexa I.
a Anexa
R.
www.dacoromanica.ro
IOAN CAMPINEANU
57
www.dacoromanica.ro
p- PPAINAITESCU
68
2 Anexa VII.
www.dacoromanica.ro
10AN C411PINEANI:
6a
doresc independenta de Turci si de Rtli, dar nu numai atat: raportul spune textual : Ideia unirii tuturor populatlilor romone sub
acelq sceptru oeupci toate capetelect i ,,ideia unirii tuturor populafiLlor romane se anutil ca dominants" i adaugA a treia oarA.
,,ideia In chestiune a devenit, ea sa zic a )ca, ideia la model'. Niciodata lucrul n'a fost spus asa de precis. Pentru ca cei care o
Pe acestia nu-i socoate ca spiritul tuturor relelor, cum avrut sa-i Grate mai tarziu generatia noun: ei daresc cu totii independenta, sant dispusi sa faca sacrificii pentru ea, sant Mini si
inteligenti. In schimb nu sunt oameni de actiune ci sant lenesi si
fricosi, ambitiosi si desfranati, adica or;entali si mai ales n'aveau
idei precise. Totusi dad to adresezi amorului for propriu vor
putea sa fie pusi in miscare".
Generatia tanara, in care Woronicz socoate si pe Campineanu
deli trecuse de varsta de 35 ani I, are toate simpatiile agentului
polon : vede in ea sanatate morals, devotament, cultura si inainte
de toate dor de actiune, cei ce o face pretioasa. Totusi tined
specialisti in special in arta militara, recunoaste ca lipsesc, ofiteri(
-sant vitiosi si inculti.
Clerul ortodx e socotit ignorant, fdrs nici un fel de conceptii
politice si lipsit de influenta asupra popocului. Exceptii sant cateva
I Se rfascuse la 1798.
www.dacoromanica.ro
iG
P. P. PANA1TP,SCli
www.dacoromanica.ro
IOAN CAMPINEANU
Felix Colson. Spirit de aventurier, scriitor de talent, observator fin, o figura entuziastA i cam prea zgomotoasa, fostul
agent al consulatului francez din Bucureti a jucat alaturi de
Campineanu 1 de inspiratorii lui poloni tin rol insemnat I. E
adevArat ca el a fost informatorul lui Woronicz, ca a stat mereu
alAturi de Campineanu Insotindu-1 in Apus, ea i mai tarziu era
iii legaturi cu principele Czartoryski caruia ii inchina opere de
ale sale', i in schimb ii cere subseriptii pentru reviste ce proecta
s4 scoatA3 i chiar interventii pentru a recapata un Joe in diplomatie 4.
2 Anexa XIV.
8 Astfel e consideratii cartea lui Colson. Prcis de droits des MoldoRoumains i de lorga. Generafia dela 180 (Neamul Romanesc XVII. 1922
30 Mai).
www.dacoromanica.ro
72
P. P. PANAITESCU
influerita
2
3
4
6
7
s
0
10
www.dacoromanica.ro
IOAN CAMPINEANU
73
Inca de realitate, e indemnat spre idei indrasnete mult prea indrasnete pentru situatia de atunci a tArii.
Ideile si planurile sale le expune complect in scrisoarea ce
o scrie principelui Czartoryski 1, dupa ce prima propuherile lui
aduse de agentul Woronicz.
Esti in adevAr uimit de lArgimea si de indrazneala lor.
Fara nici un inconjur declara cA el si cu. alti barbati ce-i
Romanul patruns de misiunea sa era usor de \that: era Campineanu. insusi. Dealtfel trei zile dupa aceia Woronicz anunta pe
tag candidatura lui Campineanu la domnie 3: Urmand Campineanu
www.dacoromanica.ro
P. P..PANA1TESCU
74
noatem textul lor, dar etc se pot reconstrui din scrisorile lui
Campineanu i din raportul lui Woronicz. Pentru Romani era
vorba de unitate nationala i de independenta. In bazele tratatului Romanii apar ca formand un singur popor liber i independent". Romania intra ca o putere" pe de o parte inter) eventuala coalitie a statelor occidentale impotriva Ruilor, pe de alt"
parte ca aliata a Polonilor, in cazul unei rascoale a acestora
impotriva Rusiei 1 Austriei, Campineanu se legase ca in arnan1 Anexa VII. Raportul Voronicz.
www.dacoromanica.ro
LOAN CAMPINEAli
75:
s F. Colson. De la Pologne et des Slaves, p, 216, Colson mai povesteste cum vizitand l'anga Calarasi pe un boer Mare, membru at partidului
www.dacoromanica.ro
76
P- P. PANAITESCU
Noembrie
1838 se ajunse la o
despre care nu
www.dacoromanica.ro
IOA N CAMPINEANU
77"
Schimbrui in actiunea partidulni national. Woronicz se inelase inchipuindu-i cl prin alcAtuirea manifestului actiunea
www.dacoromanica.ro
P. P. PANA1TESCU
-7/8
Precum se vede intervenise o schimbare In actiunea partidului national. La inceput fusese vorba de o insurectie. acum
e vorba de o actiune legala pentru asigurarea puterii pentru partidul national. Persoana viitorului domn era pentru cei mai multi
Campineanu, nici un alt nume nu se pronuntase Inca, i acesta
era gata de plecare.
Curand insa se produce o a doua schimbare in planurile
partidului national.
Tratativele cu illihai Sturza pentru unirea Principatelor.
Daca Poarta ar fi admis unirea principatelor sub Mihai
Sturza, un pas mare ar fi fost indepiinit in calea idealului partidului national. Ideea aceasta se nascu in mintea patriotilor
munteni poate in urma netntelegerilor semnalate de Woronicz
pentru persoana noului domn. Aceasta solutie ar fi pus capat
tuturor ambitiilor. In on ce caz ideea se ivi dupa plecarea lui
-Woronicz, care n'o pomenecte in scrisorile sale. Campineanu fu
catigat pentru noua solutiune sacrificanduli deocamdata aspiratiile personale la domnie.5 Mihai Sturza era un om bogat cu
tegaturi puternice, dar nu era nici un liberal, nici un duman at
Ruilor. Totui Partidul national era gata sa uite trecutul, sa
1 Anexa VIII.
2 Ibidem qi Anexa V.
a Anexa VIII.
4 Annxa IX.
5 F. Colson. De to Potogne et des Slaves. p. 214.
www.dacoromanica.ro
IOAN CAMPINE:11\r
79
scuze diferitele faze ale vietii lui politice, daca vrea insfatit sa
<reada cu ei ca a venit Morrientul actiunii, ca poate sa mantui
iasca Moldo-Valahia de jugul Ruci lor" I.
Felix Colson fu trimis la Iasi pentru a conduce tratativele
-cu Mihai Sturza in numele lui Campineanu. Aceasta din urma
facu cunoscut domnului Moldovei ca renunta la pretentiile sale
la tronul Tarii Romaneti, daca Mihai Sturza va putea obtine
de la PoartA unirea principatelor in persoana lui, i se lega s
sustie el insui aceasta combinatie la Constantinopol 2. La mijlocul
lui lanuarie 1839 se raspandise vestea in public la lai despre
ibidem, pp 728-730
6 ibidem, pp 732 734
4
6 ibidem
7 ibidem, Nic. $utu. Memoires, nu pomeneste nimic de aceste tratative.
www.dacoromanica.ro
80
P. P. P.I.NAIIESCU
Si
Ion Ghica
5 I. Ghica, I c.
www.dacoromanica.ro
LOAN CAMPINEANU
81
for puteri. In adevar se produse o schimbare in atitudinea Angliei, foarte defavorabild actuinii lui Campineanu, anume in fata
primejdiei in care se gasea Turcia, si a perspectivei de a avea,
politici cari it primird bine, dar i-se spuse cd n'a venit inca
vremea ca puterile apusene sd opreasca inaintarea Rusilor in
Orients.
1 ibidcm.
2 Anexa IX.
3 Hurmuzaki. Documente, XVII. p. 742.
4 Cf. lorga, Generalia dela 1840 ,Si dela 1848. (Neamul Romarzesc
I. Ghica 1,
c.
www.dacoromanica.ro
82
P. P. PANAITESCU
E vorba deci de un tratat scris de alianta, care din nefericire nu ne este cunoscut. El trebue s fi fost Insa incheiat pe
temeiul propunerilor aduse anul precedent la Bucureti de Woronicz i a corespondentei dintre Campianu i Czartoryski, pe
care am analizat-o mai sus.
Felix Colson care a avut cunotinta de acel tratat spune :
Campineanu... a fost autorizat de episcopul de Buzau i de un
mare mare numar de reprezentanti ai jarii sa semneze un tratat
de alianta cu Polonia. Romania se lega sa dea ajutor armat impotriva Ruilor"5. Mai multe amanunte nu avem asupra acestui
interesant tratat.
Campineanu la Londra. Plecat la Londra probabil la inceputul lui Octombrie 6, Campineanu urmeaza acolo actiunea dela
Paris, propaganda lui Colson incepe a-1 neliniti, caci aceasta
dadea pe fata prea multe lucruri cari ii puteau compromite situatia 7.
la Filitti, o, c pp 204-205.
8 I. Ghica 1. C.
I. pp 94-90.
www.dacoromanica.ro
LOAN CAMPINEANU
83
1 Anexa XIII.
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
84
arestarea lui va produce o mare micare in opinia publics 1La Lugoj este arestat de autoritatile austriace2 cu aprobarea tut,
ci vrea traverser son pays en depouille opime pour aller chercher ses
ters a Philipopolis". itddem.
2 I. Ghica. o. c. IV. p. 64 si Hurmuzaki. Documente XVIL p, 764.
3 Filitti. o. c. pp 253-254.
4 Hurmuzaki. Documente, XVII. pp 763, 765-7. To i boerii moldovenb
desaprobara atitudinea Austriei Si naclajduiau ca Franta si Anglia vor interveni pentru Campineanu.
5 Filitti 1, c.
6 Hurmuzaki. Documente, XVII. pp 768-769, 770.
7-4bidem p. 803.
8 Pentru complotul dela 1840. 1. C. Filitti o. c. pp 215 si urm. si Iu.crarea mea Contribuf la o blografie a MI N. Beilcescu, pp 15 si urm.
9 Anexele XV si XVI.
www.dacoromanica.ro
LOAN CAMPINEANU
85
*-
Cativa ani a fost tacere. Apoi din nou miscarea s'a mnfiripat,
Anexa XVII.
2 Scrisoarea lui I. Ghica e din Iasi la 18/30 Mai 1843. Mitica Filipescu
muri la Bucureti tocmal atunci (Mai 1843) Filitti, Domnille romdne sub regulamentul organic, p. 284.
www.dacoromanica.ro
ANEXE.
1. (hint din sail emigTatiei polone cAtre nn prieten al Polonilor din Rucuestr4 Aout 1836.
4 August 1631,
est par consequent dune grande importanCe que nous y ayons un agent
fixe. Ne serait.il pas possibile de placer a votre maison un polonais qui put
passer pour votre employe commercial et qui le fut en realite, mai qui a
la lois fut un centre de communication entre la Pologne, Constantinople et
Paris. Pour cet effet on tacherait de faire un choix d'un homme discret et
bon travailleur. Si ce projet n'est pas faisable, ne pourrait on pas envoyer a
Bukareste un medicin polonais, dans le meme but ? le recommande cet
objet a votre bienveillante attention en vous priant de l'esaminer sur le lieu
et de me faire part sans Mai de votre opinion la dessus.
(Ms Muzeului Czartoryski Cracovia nr. 5328 nepaginat)
(brullion)
Mon Prince,.
Pardonnez Ia liberte que je prends de vous demander une derniere entrevue et le plutot possible que. Votre Excellence le voudra bien afin d'ar.
www.dacoromanica.ro
LOAN CAMPINEANU
ser les griefs, declarons A Ia face du monde entier, que l'impunite avec
laquelle la Porte Ottomane et la Russie ont viola depuis des sieeles nos.
libertes, nous impose le devoir, pour sauver la souverainte valaque et rendre
une patrie libre et independente t tons les membres epars de notre nation, d'user
de tous les droits qui nous sont reserves tont par les conventions de nos
pares avec la Sublime Porte que par lois politiques du pays.
Nous prions Dieu pour que les Valaques de la Moldavie qui supportent
des maux non moins grands que leurs frares qui gemissent sous le joug tyre,
nique des deuce empires les plus despotiques et les plus barbares, soient disposes it nous (cider, it s'associer it nous projets, is ne plus faire avec nous, qu'en
seta et mem people gouverne par le name chef et regi par lee anes lois.
Appelles par la Constitution du pays A examiner si les lois sont exe-
cutes, si les trait& sont respectes, si le prince est national et elu par le
pays, si l'objet de la constitution est rempli, si l'ordre, la justice et l'economie regnent dans toutes les branches de l'admInistration, si les magistrats
sont consideres si les revenus sont employes pour le bien de l'etat, en urn
mot si les Valaques sout heureux, les sousignes declarent:
1, Que depuis un an surtout la souverainte et la liberte du pays sont
attaquees, que l'assemblee nationale n'existe plus de fait, que ses decisions
sont illegalement mises A neant par des firmans, que le pouvoir legislatif,
dcint elle est revetue a ate entaine par une puissance etrangere, que non
contente d'ouvrir et de fermer Fassemblee selon son bon plaisir, la Russie
a meme fait lever par oukase une contribution sur le pays, pu'il n'y a plus
de surte pour ceux qui sont riches, que les abus de l'administration retiennent les classes inferieures dans l'etat de cruelle misere, que les tribunaux
jettent la desolation dans toutes les families.
2. Que les cours protectrices apres avoir reconu aux Valaques dans
le traite d' Andrinople le droit imprescriptible de choisir leur chef, n'ont
acquis le droit d'y &roger ni par le traite de Petersbourg, ni bien moins encore par la presence des troupes cusses dans le pays, qu'en consequence
1
pp. 727-8,
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
SS
3. Que les lois et Ia Constitution ont ete rediges pendant l'occupation militaire des Russes par tine assemblee compose arbitrairement et par
une partie seulement des membres qui avaient droit d'y sieger ; que par
cette raison seule ces reglements, tels bons qu'ils soient, ne sont destines
de leur nature, qu'a un etat de choses transitoire.
Nous somes persuades que les maux interieurs, dont la Valachie est
lafflige cesseront aussitot qu'un valaque jouissant de la confiance publique,
connu par ses vertus et par son patriotism sera append au tram pour
sauver /a Patrie'.
Une terrible experience et le soin de notre avenir nous ordonnent de
snettre /a Patrie2 a I'abri de toute catastrophe et de reformer les institutions
icieuses qui Ia rendent tributaire de consolider par l'heredite le tram, cette
premiere force d'un peuple libre et d'etouffer par lk les brigues et les injluences etrangeres qui creent des ambitieux, ou it faut des citoyens et
font surgir des conquerents ou it faut des aliees.
Nous reconnaissons toute fois qu'avec un territoire morcelle et partage it serait impossible aux Valaques de resister par eux memes aux puissants empires qui les entourent. Nous insistons3 sur la necessite d'amener
as fusion des toutes les populations valaques et leur reunion sous un meme
sceptre. Car dans l'etat d'oppression etrangere et d anarchie interieure ou se
trouve le pays, it est impossible aux Valaques de remplir les principaux
devoirs d'une nation envers elle-meme; ils ne peuvent meme plus se con-
H: le pal,.
2 H: I'avenir.
I II: adaus. article i. U t n nwean Carps de Ink pnlitiq lei of civiles sera redigo pour
le pc tplo Valaque.
e 3. H: krticlo 3.
www.dacoromanica.ro
10AN CAMPINEANU
89
Article 31. Celui des Valaques qui sera choisi pour monter sur. le
'Lame, pretera serment de remplir les conditions du present acte et celles
qui seront inscrites dans l'acte separe de sa nomination, it prometteraen
- outre de se vouer au bonheur de la nation valaque, de s'appliquer a conifterir leur independance et b, creer des allies et des amis au pays., A Ein.stant meme ou it aura prete serment it sera reconuu par les soussignes
zomme souverain des Valaques2.
Article 4. Cet acte sera porte dans lc plus bref delai a la connaissance
.
des principaux Valaques de tous les pays, prineipalement de la Moldavie et les
soussignes s'engagent a travailler de toutes leurs forces a obtenir des (fetes
d'adhesion.
Article 5e. Le present acte auquel sera joint une piece justificative etalissant
les droits du pays et l'acte de nomination du souverain sera fait en quatre
originaux separes, dont un sera conserve par celi qui sera append au trane
-un autre par un membre du clerge, le troisieme par un membre de l'assemblec
nationale, le quatrieme sera envoye sous cachet a l'etranger pour y etre mis en
depot. It en sera delivre en outre copies toute partie du pays valaque qui
adherera.
Les soussignes certifient qua tout ceci est la verite at qu'ils font pense
at eerie librentent: en, foi de quoi les soussignes ont appose leurs signatures.
mail
Ft; Article 4.
Aci sc tvin 111/1.
3 (.11,111oi
1.1
Werner \ A t editurelni).
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
90
tin meme sceptre, faire gouter le bien-etre a toutes les classes sans exception _
etre tier d'etre Valaque ou inourir. tel a ete et tel sera le but de tousnos efforts.
comme puissance aussi bien dans la coalition qui se prepare contre les
Russes, que comme allige dans l'insurrection polonaise, un nouvel avenir
s'est offert a nous et le bonheur des Va !agues pourra etre assure. En effet
tant que le royaume de Pologne ne sera pas reconstruit, rien de fixe pourat-il
etre jamais etabli dans les Principautes, leur sort ne seratil pas toujours
incertain ?
www.dacoromanica.ro
JOAN CAMPINEANU
91t
Monseigneur,
En reponse aux comunications que j'ai eu l'honneur de recevoir de la
part de Votre Altesse Serenissime par l'intermediaire de Son agent, Mr. C, V,
leqpel m'a donne connaissance des plans et des projets des Patriotes Polonais, je m'empresse de vous signaler, mon Prince, les besoins de Ia position actuelle et de vous presenter le moyen le plus pro pre a rendre certaine
la cooperation des Valaques. La combinaison que j'ai l'honneur de proposer
a Votre Altesse Serenissime repondra je l'espere k ses desks et aux projets
des patriotes Polonais, elle peut seule mettre les Valaques en etat
1. d'offrir un rempart a la Turquie contre les Russes,
2. de defendre par eux memes leur territoire
3. d'entrer d'une maniere honorable dans une coalition, ou d'etre de
quelque utilite dans ('alliance polonaise.
Que les Valaques doivent attendre pour agir que Ia guerre eclate, ou
qu'ils se !event le jour meme de l'insurrection polonaise, sur ces deux
points je partage entierement ('opinion de Votre Altesse Serenissime; je ne
saurais toute fois trop lul presenter la necesite de penser des aujourd'hui
a une organisation serieuse pour la Valachie si elle desire la trouver en
mesure a l'une ou l'autre de ces deux poques.
Tout sera possible si le Prince actuel de Valachie, qui tient pour
les Russes et qui est l'ennemi nature! des projets de Votre Altesse Serenissime, peut etre destitue; je ne desespere pas d'y parvenir si Elle m'ac-
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
92
Toutes ces considerations dela plus haute importance me feront par-fir d'ici a une quinzaine de jours pour Londres et Paris. Je suivrai la route
de Constantinople, ou je m'arreterai quelques fours seulement. respere que
Votre Altesse Serenissime ne me refusera pas son appui aupres des ministres de ces deux grandes puissances et que sa bienveitlance pour moi
ira meme jusqu'h me seconder de tous ses efforts dans toute cette n6gociation.
.
Je ne saurais vous exprimer, Mon Prince, quel vif plaisir je ressens
.d'etre appelle par les affaires de mon pays bien pluttot que je ne Ilsperaisia
connaitre personnellement Votre Altesse Serenissime et j'esperais lui adres-
ser aujourd'hui les projets des Valaques. mais je me reserve de les lui
-presenter moi meme, pour qu'elle y apporte toutes les modifications qui
seront juges convenables.
Je ne fermerai pas cette lettre sans vous remercier encore, Mon
Prince, du choix distingue que vous avez fait de Mr. C. V. pour l'adresser,
aux Valaques. Depuis deux mois que j'entretiens avec lui des rapports con-
1. Campineano.
www.dacoromanica.ro
IOAN CAMPINEANU
Oh
Des mon arrivee je fus frappe des ressources materielles qu'offre le pays
pour la solution de la question d'Orient ou meme pour Ia Pologne exclussivement. )'ai cherche a verifier sur le terrain cette impression par une etudede la guerre de 1828 et 1829 et je crois pouvoir affirmer que les ressourcesdes Principautes ont seules permis aux Russes de la terminer a leur avantage. Outre d'immenses ressources en subsistances et en convois, les Russes
y ont trouve un puissant appui dans les corps irreguliers nommes Bandouts
tires surtout de_la Petite Valachie, dont les habitants formes des longtemps
a se defendre contre les Tures conservent un caractere belliqeux et sont
particulierement propres a la guerre de partisans. Leur pays montagneux
entretient en eux ces dispositions naturelles. j'ai parcouru ce pays dans
toute sa longuer et quoique courant la poste et sans connaitre la langue,
j'ai pu ('observer. Mon compagnon, homme du pays etait un ancien employe,
de l'adminimation de cette province pendant la guerre, aussi malgre mon
caractere de commercant, se plaisait-il a attirer mon attention sur les avantages que ce pays presente sous le rapport militaire.
La Grande Valachie est bien moins guerriere. Pourtant la population
riveraine du Danube est organisee militairement pour le service des quarantaines, au nombre de 25 a 30.000 hommes. La Valachie peut, en outre
de ces elements, mettre sur pied sans effort 20.000 hommes de troupes de-
www.dacoromanica.ro
114
P. P. PANAITESCU
le; routes, it n'y en a pas et j'apprends par une experience personelle quelle
y est l'influence des mauvaises saisons sur les comunications.
L'administration est organisee sur le mettle plan a peu ores qu'etait
-celle des Russes de Pologne avant 1830. Les rouages en sont bons et
simples, mais, it l'heure qu'il est, elle ne sert qu'a. l'arbitraire et aux dila-
pidations, it ne faut toute fois que de la bonne volonte pour s'en servir
utilement.
idees.
www.dacoromanica.ro
1001 CAMPINEANU
95
mont l'armee Valaque, les titres de ministres qu'on repete avec une satisfaction marquee accusent fortement le desir de figurer comme puissance.
L'idee de la reunion de toutes les populations Valaques sous un
meme sceptre occupe toutes les tetes. Cctte idee est puissament entretenue
par les Valaques de Transilvanie qui viennent ici pour s'utiliser et faire valoir
leurs industries.
Dans la classe des Boyards et dans celle des commercants 11 y a une
distinction palpable a etablir. Dans ces deux classes les hommes anciens
c'est a dire de 35 ans et au dessus d6sirent l'independance par un sentiment
de pure vanite nationale et par un instinct d'imitation, ils se trouvent meme
disposes b. faire des sacrifices pour l'obtenir. Mais en general ils ont lee
vices des Fanariotes, ils sont serviles. faciles a intimider, avides de plaisir
et plus saine sous tous les rapport -s: on ne peut s'empecher de la croire
destinee pour aglr. Toutefois, it y a encore un grand manque de capacites
speciales, ce manque est plus sensible dans la partie militaire que dans la
partie administrative.
Les officiers Vala dues ont contracts a l'instar des officiers Russes
www.dacoromanica.ro
96
P. P. PANAITESCU
chez les uns simplement comme une ancienne tradition ranimee dans les
temps presents par les Russes, chez les autres it est plus raisonne et se
base sur la connaissance des interets du pays ; ce sentiment est soigneusement entretenu par les Transilvains sujets de I'Autriche, qui, quoique peu
nombreux dans le pays jusqu'a present, exercent de l'influence par la specialite de leurs talents. Dans la classe des grands B yards I'Autriche cornpte quelques partisans gagnes par l'appat des distinctions nobiliaires. Pourtant leur nombre se recluit a quelques individus bien signales par l'opinion
publique. La classe commercante indigene lesee dans ses interets par le monopole autrichien est toute hostile A cette puissance, j'ai eu occasion de
m'en assurer par moi meme. La haine qu'on porte ici a l'Autriche vient
d'etre mise au grand jour par les Russes eux memes. Lorsque l'apparente
preponderance anglaise a Constantinople vint occasionner dans le parti russe
www.dacoromanica.ro
LOAN CAMPINEANU
97
Note.
Editorului.
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
98
l'homme que designe ]'opinion publique, le seul que les Russes considerent
autant quills le detestent. Les Turcs le croyent attache a eux par la seule
raison qu'il est oppose aux Russes. L'Autriche se defie de lui et to fait
surveiller de pres. J'ai ate h meme de toucher presque aux filets dont on
I'entoure, it salt y echapper par sa prudence.
Les Boyards qui veulent le maintien du servage et de l'esclavage des
Bohemiens (Gypsies) craignent son liberalisme. II y a dans le pays un
prestige attache h ce nom, car de tout temps cette famille fournissait
d'honnetes gens, son frere aine seul en 1828 et 1829 tint tete aux Russes,
salon un bruit generalement accredits it est mort empoisonne. Cette circon
stance, ainsi que les persecutions du Hospodar, qui jadis etait son intime
ami, ont accru la popularite immense dont it jouit. On le nomme generale,
ment l'homme vertueux, l'homme incorruptible. Comme son education n'a
jamais eta soignee. ii a parfois des idees erronees, mais on les redresse
facilement, son coeur gdnereux i'emporte naturellement vers des teories
inapplicables, mais, comme c'est un homme d'action, cela n'est pas dangeureux chez lui, it a ]'esprit actif et un besoin de mouvement malgre ses
habitudes de paresse,
Une circonstance qui n'a pas pu m'echapper, c'est la grande sympat,
www.dacoromanica.ro
99
LOAN CAMPINEANU
La Valachie, malgre tout ce qu'on pourait lui reprocher comme moralite, se trouve dans les conditions de ces instruments dont un homme
de coeur et adroit peut utiliser jusqu'aux vices. Or Campineano je crois, est
!'homme qui peut le faire, it en sent le besoin, il en a la resolution, it en
possede les moyens.
Je me flatte que quand Votre Altesse aura vu et connu l'homme Elle
approuvera cette idee. Le peuple valaque d'ailleurs est vif et intelligent, une
fois eveille it marche vite. Le general Kisseleff I'avait bien jug& Le progres
que cette province a fait en peu d'annees surprend tous ceux qui en ont
ete temoins.
Campineano m'a temoigne le desir d'avoir ici un agent permanent de
Votre Altesse. II le croirait doublement utile, car il assurerait !insurrection
1 Notil marginala cu crelonul,altA mana: lls croyent avoir un officier propre aux
fonctions de chef d'Etat Major dans le colonel Odobesco, qui a jadis servi en Russle.
7*
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
100
Monseigneur,
Au moment de partir j'apprend une nouvelle qui m'oblige a en rendre
compte a Votre Altesse. Les personnes du pays ordinairement bien informees
et interessees it l'etre viennent de recevoir une lettre de Constantinople et
affirment que la Porte cherche it se defaire du prince Ghika et desire
nommer un autre prince, cela fait naturellement penser a, faire briguer la
principaute a Campineano. Apres ma depeche nr. 4 je ne saurais rein ajou-
transports une foie debarques i Galatz ne seraient exposs i aucune surveilence dans
l'interleur du pays".
www.dacoromanica.ro
10AN CAMPINEMIU
101
dans cette affaire, ce choix assure au cabinet anglais ainsi que a Ia Turquie un moyen sin- d'action et une garantie solide pour la politique qu'elles
viennent d'adopter, quart aux interets de Votre Altesse Serenissime, je
n'hesite pas a. dire qu'il Lui assure l'alltance devouee de tous les peuples
depuis la Mer Noire jusqu'a l'Adrfatique, alliance offensive et defensive, ce
choix tout en &ant dans l'interet de la Turquie et de l'Angleterre se trouve
aussi, j'ai tout lieu de la croire, conforme a leers sympathies. Dans mon
rapport no 4 j'ai eu l'honneur de signaler a Votre Altesse les dispositions
favorables de la Turquie pour Campineano. C'est le seul boyard Valaque
qu'elle considere comme lui etant attach& Le consul anglais assure que
non seulement a cette occasion il s'applique de servir la candidature de
Campineano aupres de son gouvernement, mais que mgme de tous temps
il I'a represents comme le seul homme du pays qui tant par ses moyens
que par son caractere et par la position qu'il a su se creer offre un point
d'appui certain.
Pour faire reussir ce projet il n'y aurait donc qu'a balancer l'opposition russe et a combattre ou a. eluder ['influence astucieuse de l'Autriche,
qui surveille de trop pees ses interets pour ne pas deviner ce qui'l y a
d'avenir dans le choix en question.
Comme Campineano se rend immediatement a Constantinopole, je
me suis permis d'adresser une lettre au general Chzanowski en lul expo%sant les graves interets qui s'attachent a Ia reussite de la nomination de
Campineano, qui de son cote est muni d'une lettre du consul anglais pour
l'Ambassade anglaise. Une circonstance que je ne crois pas etre indifferente
a cette affair; est la presence du hospodar Ghika a Vienne, il y est elle il
y a un mois.
Un mystere profond regne sur les motifs de ce voyage, personne ne
salt non plus combien de temps il compte y rester.
Je pars aujourd'hui meme et je prends la Ilberte de presenter a Votre
Altesse Serenissime l'hommage du plus profond respect et de l'obeissance
le
plus grand plaisir. Monsieur C. Werner qui m'y etait annonce est enfin
arrive, il a meme fait un long sejour parmi nous. Combien j'ai ere satisfait
de sa visite, et il m'a donne les plus grandes assurances qu'il partait content lui-meme. Le resultat en a ete celui-ci: apres avoir fait les dispositions
necessaires pour le pays, je partirai pour Londres, aussi it la demande de
Mr. Werner, je l'ai annonce moi meme a Son patron, avec lequel par votre
intermediaire j'espere me metlre en relation.
Cependant comme il est arrete que je ferai mon voyage par Con,
stantinople, j'ose vous prier de me provoquer une recommandation pour
www.dacoromanica.ro
P. I). PANAITESCU
102
Ore, qu'apres que j'aurais quitte Constantinople, toute fois elle sera toujours
utile a lui faire suivre ce que j'aurai entame avec lui conformement a ce
qui a ete arrete avec Mr, Werner dans l'interet de la cause commune.
je regrette que Mr. Werner ne soit parti cinq jours plus tard, car it
en aurait ete encore plus satisfait, Toutefois je me reserve d'en porter moi..
meme la nouvelle b. Son digne patron.
Veuillez bien croire, Monsieur Bell, a tous les sentiments d'estime In
plus haute et d'une reconnaissance aussi vive que peut faire nattre l'interet
que vous prenez a mon pays et qui m'attache a vous pour la vie.
I. Campineano.
le 22 Decembre 1838. Bukarest.
A Monsieur George Bell, Mitre Chambers 157, Fenchurch Street a Londres. City.
www.dacoromanica.ro
10AN CAMP1NEANU
103
MoldoValachie, j'ai cru devoir consigner dans l'ecrit ci joint les points
principaux sur lesquels nous sommes tomb& d'accord, af in que s'il repond
comme je l'espere, h Votre maniere de voir, cet emit puisse, lorsque nous
serons eloignes l'un de l'autre, nous servir reciproquement d'indication et
de regle sur ce que nous aurons a faire.
Permettez qu'a cette occasion je vous redise une fois de plus combien
je me felicite de l'avantage d'avoir lie avec vous des rapports personnels
dont je me plais a croire que la trace ne s'effacera jamais et que la Providence daignera, je respere, faire servir 4 l'avantage de nous deux patries.
Agrees, mon cher colonel l'assurance des sentiments invariables que
je vous ai voiles et de ma haute consideration.
A. Czartoryski.
Paris ce 24 Septembre 1839.
(Copie to Ms. Czartoryski 5403, piesa 23).
13. Ioan Ghica lui C. Werner (Woroniez).
Paris 4 Decembrie 1839.
Monsieur Werner.
Je viens de recevoir de Bukarest une lettre par laquelle on m'annonce
formellement quele Prince Ghika a appele tous les Boyards et leur a donne
lecture d'un firman, qui lui donne le pouvoir de sevir contre tout membre
tot chez le
prince, je vous prie de le lui faire savoir et qu'en cas que Monsieur le
comte Zamoiski est dela a Vienne, de lui ecrire pour avertir Campineano,
car moi je ne connais pas l'adresse du colonel a Vienne, et toutes les lettres
que je lui ai ecrites a ce sujet ont ete envoyees soit par Mr. Bell, soit par
son banquier et je ne suis pas bien Or qu'il les ait recues.
Je suis alle.plusieurs Lois vous voir, mais ii paratt que vous n'aes
pas souvent chez vous que la matinee, quand moi je suis occupe a l'Ecole
des Mines.
Mercredi 4 Decembre.
C'est pour moi un devoir de vous offrir mon livre sur la Pologne
comme un hommage de a celui qui en a Re pendant toute sa vie le plus
www.dacoromanica.ro
104
P. P. PANAITESCU
noble representant. Les pages que j'ai trouve sur vous dans l'histoire de
Ia Pologne et que j'ai reproduites en y ajoutant !'expression de ma conviction, me dispenseront peut-titre a vos yeux de temoigner id de nouveau les
sentiments dont je vous prie d'agreer l'assurence.
Felix Colson.
69 rue des Mathurins.
(Original In Ms. Czartoryski 5479 p. 41).
21 Mars 1841.
15. Principele Adam Czartoryski lui Illihai Czaikowski (fragment).
Paris 6 Ianuar 1842.
. .
www.dacoromanica.ro
LOAN CAMPINEANU
103
hal Czaikowski.
j'ai eu par le marquis de B. t m. r., quoique elle soft aussi passee par
plusieurs mains avant que de m'etre remise
Je trouve qu'on fait trop peu de cas de la securite d'un homme, stirtout quand pour agir autrement cela ne coute qu'une course et que Von
est assez riche pour avoir toute sorte de betes a sa disposition, mais
l'essentiel c'est que je Ia tiens cette lettre, je la lis et relis.
Mon opinion est que vous etes trop severe avec vos amis. II est vrai
que nous sommes tous plus ou moins decourages, la plupart ont desespere,
par consequent jetes dans l'egoisme. Les deserteurs ne nous ontpas manqu.
Moi je suis reste inebranlable comme une colonne et lorsque une conviction s'est formee par une suite de raisonnements justes, sentis, cette conviction on la garde, on la nourrit, on peut taire les sentiments quand on a
tout a perdre en les proclamant, mais jamais on n'en vetit d'autres. Malheureusement ne sachant que me ta:re, ne pouvant pas dissimuler j'ai ete tou
jours considers comme un homme sur lequel on dolt avoir l'ceil constament. j'ai eu beaucoup de desagrements, dans ma famille meme. N'etant
pas riche it faut etre au moins grand bojard pour pouvoir faire quelque
chose, n'ayant pas voulu donner la main a ceux qui me la tendaient, je
suis reste au bas de l'echelle. On m'accorde, it est vrai, la titre d'honnete
homme, c'est beaucoup, mais ce n'est pas assez pour avoir ('influence que
j e voudrais avoir.
Du reste je ne crois pas qui'l y.ait grande chose a faire : les grands
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU
106
Pour moi j'ai echappe jusqu'a present, mais on n'a pas ete sans faire
quelques tentatives, une fois j'ai feint le besoin d'aller prendre les eaux de
la Hongrie, une autre fois je me suis sauve en Moldavie, ou je me trouveencore. LA on a voulu me poursuivre, mais les protecteurs ont ait semblant
Ne m'oubliez pas aupres de vos amis et dites leur que j'ai besoin
de toute leur indulgence et que je les prie de me garder une petite place
dans leur souvenir, je le merite sinon pour les faits, mais du moins par
mes voeux et par mon desk de pouvoir un jour 'etre au moins de l'utilite
d'un soldat.
Votre tout devoue.
(Original in Ms. Czartoryski 5413))
www.dacoromanica.ro
ERRATA.
p. 81
r. 12 de jos In loc
" 86 " 11 .
de Thieres
medicin
, aus
sentimens
prenletent
sus ,
, 86 . 12 de jos
9 d
. 86
. 86 . 8 n
" 86 . 7 n
87
. 87 .
17 .
71
SUS "
"
.7
. 87 " 25
"
, 87 , 16 de jos
" 87
10 .
. 87 . 6
Is
tont
lyranique
sousignes
88 ,
, 88
9 "
.
. 88 . 10 .
"
88 . 17 "
"
" 88 . 17 de jos
15 ,,
"
, 88
. 89 . 6 de sus
"
.90 24 .
,90w
. 90 .
patriotism
qu'll
sommes
"
affligee
patriotisme
appele
To
r
17
VI
II
reconnu
etablissant
"
appele
soussignes
appele
s'engagent
rindependance
venne
"
1)
1 ndependace
venna
Adiesse
di Uese
honnorer
,
V
appelle
s'egagent
21 de jos "
20
I/
entwines
alent dchoues
"
necesite
dure
honorer
entannees
ayent echoue
entraine
entrainees
Adtess
cti;rannie
II
IP
appelle
alias
soussglnes
11
reconuu
PI
tyrannique
appeles
soussigwes
sousignes
89 " 13 .
. 89 , 12
90
19 de sus
. 90 . 20
tant
"
to
Of
tyranle
sousignes
aujaurdrhui
reconnu
afflige
"
89 . 21 .
,
,
TS
somes
des
PI
"
,89. 22 de jos
20
PP
pu'il
" 89 . 18 .
, 90
etalissant
13 .
medecin
aux
sentiments
promettent
personnellement
Independante
aliees
11
89 . 11 .
. 89 " 20 "
, 89 . 20 "
appelle
. 88 " 21 .
" 89
reconu
8 de sus .
V
11
appelles
11
aujord'hui
personnelement
Lndependente
, 87 , 18
,. 87 . 21 "
se cal Thiers
"
11
71
Adtesse
pecessite
"'Wale
www.dacoromanica.ro
91
91
19
,,
17 de jos ,
ii,
,,
"
,,,
8,
"
91 , 14
91 .
, 91
,,
"
.
.
II
92 ,, 17 de sus ,
,, 92 " 20 de jos .
yi
"
"
92 , 11
93 " 23 de jos ,
"
"
"
93
93 ,, 12
92 ,
11
"
"
93
94
21
11
,
.
,,
,
,.
,,
I de sus
. 94 . 12 ,
" 94 . 19 .
,, 94 . 24 , ,,
.
"
II
,
.
"
,
.
I9
25 ,
.,
,, 94
13 de jos
94
If
V
/9
pluttot
amine
personel
PP
IP
. .
..
fraper
necessite
personnelle
assuree
sciemment
commencement
pluttit
amitiee
personnel
"
frapper
aujour di hul
necesite
personelle
"
assure
sciamment
comencement
auf ord'hui
contigent
t,
n
PO
II
difficllemeat
abondace
personelle
II
aurrait
"
aprecie
personeiles
deploier
vienent
IP
"
www.dacoromanica.ro
contingent
difficilement
abon dance
personnelle
aurait
.
.
II
,,
apprecie
personnelles
deployer
viennent
CONSTANTIN MOBIL.
Introducere.
www.dacoromanica.ro
108
CONSTANTIN MOISIL
Dar mai mult si de cat razboaiele si decat politica, poporul nostru are la activul sau o indelungata 1 statornica munca
culturald, care i-a asigurat in toate epocile istoriei sale o situatie
exceptionala aici in rasaritul Europei. Este de regretat numai, ca
aceasta activitate culturala nu se cunoaste in deajuns, 1 de
aceea nici noi, nici strainii, n'am putut aprecia dupa justa lui
valoare trecutul poporului nostru.
De sigur ca pricina acestei scaderi nu trebuie sa o cautam
In orice caz, data izvoarele literare nu ne pot da toate informatiile de can avem nevoie, nimic nu ne impiedeca se ne
adresam izvoarelor monumentale, vechilor urme culturale ramase
dela stramosi. Cu ajutorul lor, de sigur, vom reusi sa rezolvim o
mull me de probleme, cari altfel raman fare o solutiune definitive.
Metoda de a utilize, pentru studierea trecutului nostru atat izvoarele literare cat si pe cele monumentale, este singura care poate
sa ne permita a-ne forma idei precise 1 complete despre desvoltarea
www.dacoromanica.ro
Bibliografie.
www.dacoromanica.ro
110
CONSTANTIN MOISIL
manesti, dar mai mult spre a-i putea expune teoria, ca aceasta
institutie, ca de altfel intreaga organizarea i cultura noastra, a
fost imprumutata dela Unguri.
0 altd deosebire este, ca Rethy da atentie mai mare tezaurelor monetare, studiindu-le aprofundat.
Dar cel dintaiu Invatat care a studiat temeinic un numar de
tezaure de monete romaneti i le-a utilizat cu deplina cunotintA
a istoriei noastre a fost numismatul sarb Ljubomir Kovacevici.
In lucrarea sa Intitulata Despre legendele celor mai vechi monete romaneti", publicata in revista Starinara din Belgrad (1907)1,
savantul sarb studiaza doua tezaure monetare: unul gasit in Prahova i altul in Resava (Serbia) 1 reuete de o parte sa identifice definitiv monetele Domnilor munteni Vladislav 1, Radu I i
Dan I; de alts parte clasifica. In mod rational aceste monete.
Intr'un adaus la acest studiu Kovacevici se ocupa de tezaurul din Badila, descris de Moisil in Convorbiri Literare (1908),
dar identifica greit monetele lui Mircea, atribuindu-le lui Dan I.
In anul 1909 a aparut In Ana lele Academiei Romane (XXXII,
www.dacoromanica.ro
AIONETAR1A TAR11-ROMANEM
111
www.dacoromanica.ro
112
CONSTANTIN MOISIL
extrase din documentele ce cuprind mentiuni cu privire la monetele ce s'au batut i au circulat in Wile noastre.
Un repertoriu despre localitatile in cart s'au gasit monete
i tezaure monetare ne-a dat pentru Transilvania dl I. Martian
(publicat intai In 1. germana in Zeitschrift fiir Etnographie, iar
apoi In traducere romaneascA i adaugit, in Bistrita 1921).
Este demnd de mentionat ci activitatea ce a desvoltat pans
acum In domeniul numismaticei romanecti d. dr. G. Severeanu.
Deocamdata ne intereseaza mai ales doug studii ale d-sale publicate in Buletinul Societatii Numismatice Romane : unul intitulat
Contributiuni la studiul inceputurilor numismaticei TArii Romaneti" (1915), iar celalalt : p Monetele lui Radu I. Basarab cu tipul
cavalerului" (1921). Arnandoua vlucrarile aduc unele contributii
www.dacoromanica.ro
Capitolul I.
www.dacoromanica.ro
114
CONSTANTIN MOISIL
cat se poate de bunk data o comparam cu epoca imediat anterioarcl, tend atat aceastA tail, cat si celelalte tan romanesti se
resimteau Inca de consecintele marei navaliri tAtAresti din 1241.
www.dacoromanica.ro
MONETARIA TARII-ROMANE*T1
115
rok ; rom. bani)1; spre sfaritul veacului al XIII lea insd au inceput sa se introduce i monetele de our din Fiore* (florenii) 2
cari prin mijlocirea comertului trecurd i in Tara- Romaneasca.
Se intelege, ca dupd ce ad a existat o curte domneascd i
-o boierime mai bogatd, legAturile comerciale cu Transilvania, de
www.dacoromanica.ro
116
CONSTANTIN MOISIL
desc nu numai rapurturi stranse 1 continue Intre clasele conducatoare ale celor doua tari romaneti, dar 1 posibilitati de
influenta a spiritului nou din Transilvania asupra vietii din TaraRomaneasca.
Evident ca cu noua organizare In spirit occidental a TariiRomaneti cadra tie minune Infiintarea unei monetarii nationale,
reclamata de o parte de micarea comerciala, de alta parte de
necesitatea politica a Domnului de a se prezenta in fata supuilor
sai ca un stapan (dominus, rocnoAmi%), iar In fata strainatatii ca
tin suveran independent.
Se Intelege ca gall de acestea mai erau 1 alto motive. In
primul rand cheltuelile reclamate de plata trupelor in timp de
razboi; apoi interesul de a-se mail veniturile domniei cu diferitele catiguri i taxe ce rezultau din baterea monetelor2.
Toate Inprejurarile i conditiile de mai sus corespund de
minune domniei lui Viadislav I Basarab, sau mai bine zis, domnia acestuia este cea dintaie dintre domniile prii-Romaneti cand
s'a putut Infiinta un atelier monetar.
In adevar situatia economics era atunci foarte prospers i
ea permite lui Vladislav I sa acorde cel dintaiu privilegiu comercial, care fixa taxe vamale 3. De alta parte, razboaiele lui cu
Ludovic I i cu Turcii ii obliga sa Intretina trupele timp mai indelungat i sa le plateasca solde mai des4. Succesele militare 1
politice obtinute in urma acestor lupte
biruinte definitive i
incorporarea de teritorii
ii creiaza o situatie exceptionala Intre suveranii vecini, i pot justifica ambitia de a bate monete
cu numele i sterna sa. In sfarit, dupa cum rezulta din anumite
1 lorga, Gesch. des rom. Volkes I p. 261-2.
2 Aceste venituri erau de o parte a$a numiful lucrum camerae, de
alta parte taxele pentru arendarea atelierelor monetare $1 castigurile marl
ce rezultau din frecventa retragere din circulatie a monetelor mai vechi.
Pentru toate acestea, ga cum erau in Ungaria $i Transilvania medievala
cf. Homan o. c p. 449 urm. In Muntenia si Moldova trebuie sa fi fost tot
cam aka.
B Zimmermann, Urkundenbuch z. Gesch. d. Deutschen in Siebenb fir-
www.dacoromanica.ro
MONETARIA TARII-ROMANEUI
117
www.dacoromanica.ro
118
CONSTANTIN MOISIL
www.dacoromanica.ro
MONETARIA TARII-ROMANEVI
119
i intre ele se afla atatea alte domnii, cari nu sunt de loc reprezintate in acest tezaur. Tot aa monetele cu numele lui Radu
le repartizeaza la Radu I, Radu II 1 Radu III, dei aceti Domni
an stapanit 1 ei la distante marl unul de altul.
De altfel clasificarea lui Sturdza nu se potrivea nici pentru
monetele straine gasite in tezaur, caci nu se putea ca monetele
dela tarii Asan 1 Sracimir sa fi circulat in acela timp cu piese
dela Vladislav 1 i dela Radu III.
Mai tarziu tezaurul acesta a fost studiat i de numismatul
sarb Ljubomir Kovacevici, care a dovedit in mod precis, de o
.
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN MOISIL
120
Din datele de mai sus rezultA ca tezaurul acesta a fost ingropat cel mai tarziu In anul 1378, i ca prin urmare monetele
muntene nu pot fi decat de la Vladislav I. Basarab.
Dar intre monetele boeme 1 polone sunt unele cu mult anterioare timpului de domnie a lui Vladislav I Si bAtute de cAtre regi
ce fuseserA contimporani cu tatal sAu Nicolae Alexandru, sau
chiar cu bunicul sat' Basarab cel Mare. Atunci se poate pune intrebarea : de ce nu cuprindea tezaurul i monete de la aceti doi
Domni munteni ?
www.dacoromanica.ro
MONETARIA TARII-ROMANE*TI
121
Concluziile imediate, ce rezulta din descrierea tezaurelor inirate , mai sus, stint urmAtoarele :
Toate aceste tezaure contin numai monete din veacul al XIV-
lea i anume din epoca antertoarA domniei lui Mircea cel BAtran
(1386), caci nici o moneta de la acest Domn nu s'a gAsit intr'insele.
1 Moisil, Monete $1 tezaure In Buletinul S. N. R XI. p. 26. Cf. dr, G.
trei tezaure din urmil se aflau !Ana la 1916. In cea mai mare parte, in Cabinetul Numismatic al Academiei RomAne. De aceea pentru centinutul for
sa se consulte si Cre$terea colectlilor Acad. Rom. Cab. Numism. anii
1913-1915.
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN MOISIL
122
De altA parte lipsesc monete de la Domnii anteriori lui Vladislav I (1365), dei s'au gasit piese de la suverani strAini contimporani cu Basarab cel Mare i cu Nicolae Alexandru Basarab,
premergatorii lui Vladislav I.
Prin urmare dad vreunul din aceti premergAtori ar fi bAtut
3. Organizarea monetariei.
Nici cu privire la organizarea monetariei Tarii-Romaneti nu
avem informatii documentare din veacul al XIV lea, iar in veacurile urmatoare de asemenea tirile despre activitatea monetarA,
despre dispozitiile administrative cu privire ]a baterea Si circulatia
argintului i a importului de bani rAi, la pedepsele pentru falificatorii de bani, etc. 1; cum 1 din privilegiile vamale acordate de
catre Domnii romani negustorilor din tarile vecine2. De alts parte
studiul mai aprofundat al monumentelor monetare ne dA i el
anumite indicatii, dar natural i acestea destul de reduse.
Dupa cum rezultA din documentele veacului al XV-lea nu-
21,
a Bogdan, o. c. p. 22 n. 2.
www.dacoromanica.ro
MONETARIA TARII-ROMANEUI
123
Costin, cand descrie o moneta de alui loan Voda, nu mai intelege ce insemneaza hereghie, ci cla explicatia urmatoare: Aceia
hereghia litinete heredetas, adecd stramoie"2.
De alts parte insa se constatd, ca termenul s'a introdus i in
limbagiul popular, caci ii gAsim pane astAzi subforma de .hereghie" i heredie"3.
Modul cum se execute baterea monetelor in aceasta haraghie munteand, era de sigur cel;obinuit in vremea aceea in Europa.
Dupe ce rondelele de metal (argint) erau taiate 1 rotunjite,
www.dacoromanica.ro
124
CONSTANTIN MOISIL
www.dacoromanica.ro
MONETAR1A. TARII-ROMANEST1
125
8 Homan, o. c. p. 403.
4 Homan 1. c.
www.dacoromanica.ro
126
CONSTANTIN MOISIL
abia la 0 gr. 63 sau chiar 0 gr. 591. In acela timp ele se grupeaza Inteo multime de serii, ceea ce probeaza ca fac parte din
emisiuni diferite.
Aceste doua fenomene se intalnesc i in monetariile medievale din alte jar! i se datoresc urmatoarelor obiceiuri. Mai intaiu
in evul mediu greutatea individuals a fiecarei piese nu conta pentru determinarea sistemului din care facea parte, caci nu se puteau
fabrica, cu mijloacele tehnice de cari dispuneau atunci. atelierele
www.dacoromanica.ro
MONETAR1A TAR11-ROMANESTI
127
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN MOISIL
128
se spune precis cd moneta romaneasca se numea ducat : monetam vestram quae in vulgari wlachali ducat nuncupatur 4.
1 Bogdan o. c. p. 3. Cf. si Moisil, Considerafiuni asupra monetelor
lui Mircea cel Miran In Buletinul S. N. R. X. (1913).
2 Bogdan o. c. passim.
3 De pilda fn al lui Vlad Dracut din 1437.
4 Docan o. c. p. 520; lorga, Docum, Hurmuzachi XV, 1 p. 14 (nr. 16).
www.dacoromanica.ro
MONETARIA TARII-ROMANESTI
129
Vlad Tepes in anul 1476, cand nu mai exista moneta muntehna, spunea Brasovenilor ca nu-si poate plati soldatii, caci
Dornnia mea acum n'am ducati ca s le platesc leafa"1.
La randul sau Vlad Calugarul, care de asemenea n'a batut
moneta proprie, plangandu-se ca niste oameni ai sai au fost
jefuiti la Sacele de florinii ce-i aveau cu ei, zice : si a tinut
astfel calea oamenilor Domniei mele si le-au luat acesti ducati"2.
In sfarsit pentru a arata si mai lamurit ca ducatul era moneta principals in Tara-Romaneasca in veacul al XV-lea mentionez Ca mesterii cari bateau monete purtau pe Tanga numele de
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN MOISIL
130
ca bani", ci numai ca unitati monetare, ca ducati". De altfel pe vremea lui Mircea cel Batran, cand apare pentru prima
oars termenul ducat", el se aplica dupa cum vom vedea mai
jos, monetelor de acest tip 1.
Cat privete monetele cu cruce, ele formeaza un tip izolat
In monetAria munteana. Astfel de monete s'au Mut numai in
domnia lui Vladislav I Basarab i a urmaului sau Radu I. Dupa
cum rezulta din studiul exemplarelor ce ni-s'au pastrat, monete de
acest tip s'au batut putine ni trite period de timp relativ scurtA,
iar numarul emisiunilor a fost 1 el foarte redus. Data fiind
greutatea for superioara nu le putem considera ca ducati.
Dupa toate aparentele aceste monete s'au emis catre sfaritul
domniei lui Vladislav I i la inceputul domniei lui Radu I in
scop de a-se creia o moneta mai forte decat ducatul, care dupA
in Buletinul S. N. R. X (1913),
www.dacoromanica.ro
MONETARIA TARII-ROMANESTI
131
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN MOISIL
132
2 Moisil, Nurriismatica $i descoperirile din Curtea de Arge$, in Cronica Numism. i arheol. I. p. 37. cf. i Monete romanegi inedite sau putin
cunoscute In Analele Acad. Rom. XXXVIII (1915).
a Moisil, ibidem i Monetele lui Radu I Basarab, in Buletinul Comisiunii Mon. 1st. XXV1 p. 127.
4 Draghiceanu, Curtea domneasca din Arge$ in Buletinul Comis. Mon..
1st. XXVI p. 61, fig. 64 a gi 64 b.
www.dacoromanica.ro
MONETARIA TAR11-ROMANE$TI
133
Fig. 1.
Fig. 2.
Dar monetele de tip comun ale lui Vladislav I Basarab pre-zinta i o altd particularitate interesantA: legendele for sunt uneori latineti, alte on slave.
Legendele latineti sunt de reguld redactate astfel :
Av. M LADIZLAI WAIWODE ; Rs TRANSALPINI (Mo-
www.dacoromanica.ro
134
CONSTANTIN MOISIL
numele tarii, pentru care s'au batut monetele, pe catA vreme legendele slave nu contin niciodata numele Orli, ci numai pe at
Domnului. Mei imprejurAri se datorete aceasta anomalie, nu putem preciza in momentul de fata.
Cat privete tipul monetelor cu cruce, el este
dupa cunt
am spus mai sus
un tip cu totul izolat in monetaria Tarii-Romanesti i nu se intalnete decat sub Vladislav I Basarab 1 sub.
urmaul sau Radu Basarab.
Reprezentarea unei cruci marl, care se umple intr-Jg campul
monetei, este foarte obinuita in evul mediu, deci nu e de mirare
Fig. 3.
marl. Uneori aceasta cruce are doua brate orizontale (cruce patriarhala), alte on este o cruce simply cu bratele egale (cruce
greaca).
www.dacoromanica.ro
MONETARIA TARII-ROMANEJI
135
I Zimmermann, Urkundenbuch zur Oeschichte der Deutschen in Siebenbiirgen I p 306. Cf. si Bogdan o. c. p. LIV.
www.dacoromanica.ro
Capitolul II.
De asemenea monetele cu legends latina contain o explicare contimporana a cuvantului Irv, ce se gaseste la inceputul titulaturii
Dumnilor munteni. Acest Iry este transcris in caracterele latine
IONS, ceea ce Insemneaza de sigur lohannes.
1 lorga, Istoria Romani lor, Bucureti 1920 p. 71,
www.dacoromanica.ro
MONETARIA TARII-ROMANETTI
137
Fig. 5.
Fig. 4.
Fig. 6.
www.dacoromanica.ro
138
CONSTANTIN MOISIL
www.dacoromanica.ro
MONETARIA TARII-ROMANEST1
139
sau in caz cand nu i-se punea coiful pe cap trebuia s fie urdeva in apropiere de figura cavalerului. Chiar in portretul cavalerului din Biserica Domneasca din Curtea de Arge, unde
cari au in legenda de pe fata numele sau. iar in cea de pe revers numele unel Vladislav: Av. + tw paAosno soEBoAa; rs
IW
13AaAICAaB
www.dacoromanica.ro
140
CONSTANTIN MOBIL.
spre a sustine probabil pe Ladis lau' de Anjou contra lui Sigismund I. Avem apoi dela el un document de danie pentru
manastirea Tismana din anul 13852. In sfarit moartea lui este
relatata
adevarat, in chip cu totul deosebit
de catre cloud
cronici : a lui Chalcondylas i aa numita Cronica bulgareasca"3.
www.dacoromanica.ro
MONETARIA TARWROMANEM
141
Dar clan tipul a rAmas acela, in schimb greutatea 1 marimea ducatilor difera dela un Domn la altul. Sub Vladislav I
aceasta moneta avea la inceput mArimea de 18-19 mm., in
diametru i greutate intre 0,82-0 98 gr. Mai tarziu, spre sfAritul
domniei, atat marimaa cat 1 greutatea au scazut putin. Dar sub
Radii I ducatii au abia 16 mm., in diamttru, iar greutatea for
variaza intre 0,55- 0,63 gr., sub Dan I ei devin i mai mici:
diametrul se reduce la 15 mm., uneori chiar la 14 mm., iatgreutatea abia atinge 0,41 gr. 1.
seams caror cauze s'a datorit scaderea. Foarte probabil cA politica imperialista a regelei Ludovic 1 al Ungariei a urmArit in
mod contrent deprecierea monetei muntene, dupa cum de altfel
deprecierea se poate datora i altor cauze de natura politica sau
economics generala. In orice caz, faptul ca toti cei trei Domni
munteni au batut monete, i Inca monete de argint, este o dovada evidenta, ca situatia economics i culturala a acestei tarii
reclama in mod imperios intrebuintarea
alaturea de schimbul
in natura a acestui instrument de schimb care este moneta. Si
numeroasele lipuri i emisiuni din vremea lui Vladislav I i Radu I
sunt semnele cele mai vadite, ca moneta se intrebuinta In mod
netul Numismatic
www.dacoromanica.ro
142
CONSTBNTIN MO1SIL
www.dacoromanica.ro
Capitolul III.
conservat in doua redactiuni : una slava si alta latina. Redactiunea slava, originala, are data de 6 August 1413 ; cea latina, care
este numai o copie sau o traducere intercalata inteun privilegiu
al lui Dan 11, poarta, data de 25 August 14132. Aceasta nepotri-
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN MOISIL
144
Dintre aceste ducatul este desigur moneta proprie a TariiRomaneti, moneta pe care am intalnit-o sub predecesorii lui
Mircea.
www.dacoromanica.ro
MONETARIA TARII-ROMANEUI
145
1 Docan o. c. p. 62_
AA. Inst. Nat. III.
10
www.dacoromanica.ro
146
CONSTANTIN MOISIL
2. Tezaurele monetare.
Concluziile la car! am ajuns studiind privilegiul vamal al lui
Mircea cel Batran nu vor putea avea valoare deplina, decat daca
se vor confirma de catre monumentele monetare ce s'au pastrat
dela acest Domn. De aceea vom face apel la tezaurele monetare
despre cari putem spune cu deplina siguranta, ca cuprind monete
dela Mircea i ca. au lost ingropate in cursul domniei lui.
Se cunosc panA astazi trei tezaure de acest fel ; ele cuprind
pe lang4 monete de ale lui Mircea i monete strAine contimporane cu el: astfel identificarea pieselor lui Mircea se poate lace
cu deplina siguranta.
Primul tezaur este amintit de L. Rethy intr'un studiu asnpra
vechilor monete muntene din colectia muzeului din Budapesta 1.
Dupa r,spusele sale, tezaurul a fost descoperit in Muntenia
Fig. 8.
Pig. 7.
Fig. 9.
www.dacoromanica.ro
MONETAR1A,TAR11.120MANEP
147
-cad de o parte s'au gasit inteun tezaur din timpul lui, de alts
parte nu s'a gasit in nici un alt tezaur dela Domni anterior' lui.
Uri al doilea tezaur de monete de ale lui Mircea este
amintit tot de calre Rethy 1. El cuprindea vreo 800 de piese
parte muntene, parte ungureti, dinari 1 oboli dela Sigismund 1.
Fig. 11.
Fig. 10.
www.dacoromanica.ro
148
CONSTANT}N MOISIL
www.dacoromanica.ro
TiONETARIA TARII-ROMANEU1
149
toate dela un sigur Domn, Mircea cel Batran 1 nici una dela
vreun predecesor al sau. Exceptie face numai tezaurul din BAchla,
'uncle s'au gash cateva piese identice cu ale lui Mircea, dar avand
in legende numele unui voevod Vlad, care nu poate fi altul cleat
Vlad I, Inlocuitorul vremelnic al lui Mircea intre anti 1394-1395.
Al doilea, monetele straine din aceste tezaure nu sunt nici
ele posterioare domniei lui Mircea, ci sau anterioare cu putin
timp, sau contimporane cu domnia lui.
RezultA prin urmare, cA toate aceste tezaure au fost ingropate
in timpul domniei lui Mircea.
Astfel stand lucrurile, monetele din tezaure trebuie sd reprezinte speciile monetare ce au fost batute de catre Mircea i cari
sunt amintite in privilegiul vamal din 1413.
In adevar tezaurile ne-au descoperit douA specii de monete
batute de Mircea : unele mai marl, de formatul vechilor ducati i
avand parte tipul consacrat al acelor ducat', parte un tip nou introdus de Mircea ; o altA specie sunt monde mai mici, anepigrafe.
Monetele mai mart au diametrul de 14-15 mm., iar greutatea for
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN MOISIL
150
Fig. 12.
Este neindoios ca si acest tip monetar face parte din monetAria lui Mircea cel Beltran, caci legendele slave contin numele
lui, iar caracterele tehnice sunt aceleasi ca la restul monetelor
acestui Domn.
3. Consideratiuni economice i culturale.
www.dacoromanica.ro
MONETARIA TARII-ROMANE*T1
151
www.dacoromanica.ro
152
CONSTANTIN MOISIL
S'ar putea considera adoptarea acestei efigii sfinte in monetaria munteanft ca un reflex al relatiilor stranse dintre Mircea
www.dacoromanica.ro
MONETARIA TARII-ROMANETI
153
epoca a organizarii statului muntean. Curentul de influenta occidental era sustinut nu numai de feudalitatea ardeleana organizata
de regii angevini ai Ungariei, ci i de biserica catolica, atat de
puternica In Tara-Romaneasca pe timpul lui Vladislav I Basarab.
Cu cat Insa ortodoxismul se Intarea aci, sustinut de propaganda
bizantina, i cu cat Domnii se apropiau mai mull de Imparatii
din Constantinopol, cu atata slabea influenta bisericii catolice i
a feudalitatii ardelene, care silita de regii unguri sa adopte catolicismult se desnationaliza treptat.
www.dacoromanica.ro
Capitolul IV.
Cu toate acestei sub urmaii lui Mihail se face un reviriment In arta monetary i incep sa se batA WA piese de calitate
mai !mina i de executie ceva mai ingrijitA, dei destul de primitiva.
1 lorga, 1st. Rom. (1920) p. 99.
www.dacoromanica.ro
MONETARIA TARII-ROMANEVI
155
lui
geS
Fig. 13.
Fig. 14.
Probabil ca urmapil lui Radu II, rivalul sau Dan II, a batut
la inceputul domniei aceleai specii monetare, cAci in privilegiile
i poruncile vamale ce le clA Brapvenilor in 1422, taxele se
percep parte in ducati, parte in bani 2. Dar in anii urmatori intervine o schirnbare important. Dan II, spre a-se putea mentine
in scaun este nevoit sA strangA mai tare leg5turile de vasalitate
cu suveranul sau Sigismund I, imparatul Germaniei i rege al
Ungariei. Ca o consecinta a acestui raport mai .strans de vasalitate, Dan II, nu mai exercita dreptul de a bate moneta ca Domn
autonom, ci ca delegat al suzeranului sAu.
Aceasta situatie- ne-o descoperA privilegiul vamal acordat de
Dan II, negustorilor braoveni in 10 Noemvrie 1424. Actul ni-s'a
pastrat In redactiune slava i Latina i cuprinde doua pasagii cad
ne lAmuresc pe deplin despre atingerea gravA ce a suferit-o suveranitatea Domnului muntean in privinta dreptului monetar.
In redactiunea slava Dan II, dupace recuoonte pe Sigismund
ca Dominus nosier naturalis et graciosissimus, adaugA: tantam
nobis graciam condonavit quod nos in Kamera nostra fillerenes,
1 Bogdan o. c. p II.
2 Ibidem p. 17.
www.dacoromanica.ro
156
CONSTANTIN MOISIL
tronul. Cand revine peste cativa ani i da un nou privilegiu vamal In lanuarie 1431, taxele vamale sunt prevazute, ca in primete sale privilegii, in ducati i bani.
1 Docum. Hurmuzachi XV, 1 p- 13.
2 Bogdan, o. c. p. 21.
a Docum. Hurmuzaki XV, 1 p, 14 (Nr 16).
www.dacoromanica.ro
MONETARIA TARIIROMANET1
157
Dacd intenjia lui Sigismund I de a unifica moneta romaneasca cu cea ungureascd, adicd de a introduce in Muntenia
dinarii sal, n'a putut fi tradusa In fapt in domnble protejatului
sail Dan II, ea s'a realizat macar in parte de catre un alt protejat, Vlad Dracul.
Acesta a fost nevoit sd petreacd mai multi ani in Transilvania, In calitate de candidat la domnia Tani-Romaneli pe
care apucase s o is Alexandru - Aldea (1431-1435) Pentru a
avea o situatie demna, Vlad a primit dela Sigismund ca feud
regiunea Transilvaniei dinspre Tara-Romaneasca cu trecatorile
Branului, Prahovei i Teleajenului si cu orasele Brasov si Sibiu.
In acest feud i-s'a acordat si dreptul de a bate moneta 1 Viad a
uzat de acest drept Infinjand o monetdrie proprie la Sighisoara 1.
In aceastA monetarie s'au batut dinari, dupd modelul dinarilor unguresti, pe cari Vlad nu s'a muljumit a i impund in regiunea pe care o stapanea, dar a cautat sA-i Introduca 1 in
Tara-Romaneascd, In timpul lui Alexandru-Aldea Duna ce Vlad
a devenit Domn, a continuat sd bad monete la Sighisoara intr -o
dutdndu-le si in Tara-Romaneascd. Astfel dinarii unguresti, cari
si altfel circulau In Tara-Ron-aneasca din cauza legaturilor comerciale cu Transilvania, au lost in tot timpul domniei lui Viad
Dracul moneta curenta in aceasta jail.
Cu Coate acestea In privilegiul vamal pe care acest Domn
II dd Braovenilor in 1437 se prevad pentru taxe tot vechile
monete : ducajii i banii. Aceasta anomalie ne-o esplicd o sums
de documente din timpul lui Vlad, documente din cari rezultd
cd numele generic pentru dinari era in Tara-Romaneascd ducatul-; prin analogie, putem crede, cd numele generic pentru moneta
divizionard era banul"2.
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN MOISIL
158
In timp ce monetele straine intrau tot mai mult in TaraRomaneasca, doi Domni de pe la irijlocul veacului al XV-lea
au incercat, cei din urma, se mai bats monete nationale. Acetia au
fost Basarab Voevod i Vladislav 11.
Basarab era full lui Dan II, anii lui de domnie nu s'au
putut pdnd acum fixa cu preciziune Se tie numai atata cd a
fost un predecesor apropiat al lui Vladislav II (1447-1456).
Dela el cunoatem un ducat de argint de tipul ducatilor lui
Radu II, dar de o executie cu totul primitival. (Fig. 15).
Vladislav II, un alt fiul al lui Dan II. a bAtut i el ducati
de acelai tip, dar ei sunt cu mult superiori ca executie (Fig. 16)2.
Fig. 16.
Fig. 15.
www.dacoromanica.ro
MONETARIA TARII-ROMANE01
159
www.dacoromanica.ro
TEODOR V. PACATIAN.
11
www.dacoromanica.ro
TEODOR V. PACATIAN
162
calugarul Visarion
ortodoxa, calugarul a raspuns: Nu eu sunt vinovatul, ci cel pacatos esti tu, si tu vei avea rsa raspunzi la judecata cea mare,
pentru multimea de suflete abatute dela credinta veche!"
Cronicarii vremilor de atunci fac constatarea, ca aceasta
calatorie a calugarului Visarion printre Romanii banateni si ardeleni a ldsat urme addnci; ca in urma vorbirilor sale, rostite poporului, foarte magi au pcirdsit unirea
s'au retntors la biserica
strabunii ; pe scurt: ca numitul calugar a aruncat in Ardeal o
semanta, care a incoltit si a dat roade bogate. Sa ne inchipuim
acum ce era, daca acest calugar pribeag putea comunica cu poporul roman in mod nemijlocit, vorbindui in limba lui!
Dupa cele insirate, intrebarea care ni se impune este, ca
www.dacoromanica.ro
163
o credinta cu el, Romanilor ortodxi ? Nu; el a vorbit pretutinAenea unifilor, adeca Romanilor, can dupa formA erau considerati
Visarion i pe cei ca i el ii considara de ai lor in cele biserizeti, iar nu pe cei impui lor cu deasila de cei mai marl.
Putem face deci constatarea, ca nu Romanii ortodoxi din
comunele prin cari a trecut calugarul Visarion au primit pe misionarul ortodoxiei cu ramuri 1 cu stalpari, cu calareti 1 cu
alaiu mare, i nu ei au ateptat sa fie intariti In credinta stramoeasca, de care ei nicicand nu s'au lApAdat,
ci primirea cu
adevarat princiarA i-au facut cAlugarului calator pretutindenea
unifii, adeca acei Romani, can in contra vointei lor, parte cu
vicleug, parte cu forta, au fost declarati de trecuti la unire.
Acestia au ateptat dela Visarion, sa le arate calea pe care pot
4i Impacati earai cu Dumnezeu, ertati fiind ei pentru greala fa.cutd atunci, cand au permis, ca la altarele bisericutelor for sa
.slujeasca preoti, can nu sunt de ai !or. Acestia au sorbit vorbele
cAlugArului i de acestia s'au prins vorbele vale, pentrucd mergand acasA, oamenii s'au pus pretutindenea sA faca numai decat
curatenie mare in biserici : le-au vAruit din nou, au spalat cu apa
.curata (poate chiar sfintita de preot ortodox) iconostasele, stranele,
padimentele, uile 1 feretile bisericilor, ca nimic spurcar sA
www.dacoromanica.ro
TEODOR V. PACATIAN
164
www.dacoromanica.ro
165
www.dacoromanica.ro
166
TEODOR V. PACATIAN
compus in conformitate cu preainalta resolutiune din 1 lanuarie1782 : s'ar da prilej numai unitilor, ca sa micoreze autoritatea
celeilalte (a patentei de unire).
Ingrijorarile acestea, noi le-am comunicat inaltului guvern'
1 in notificarile noastre din 14 i 24 luna curenta, cand am avub
onoare a arAta, ca publicarea acuma a preainaltei patente de toleranta, noi nu afIbm cA s'ar face la timp potrivit, ci suntem de
parere, cA acestei preainalte patente ii s'a satisfacut prin patenta
de unire, publicata deja, in casul cand unitii din districtul acesta,
cari voiesc sa treaca indarAt la neunire, vor fi supui unui examen din partea preotilor trimii ca comisari, iar patenta de tolerang va fi trimisa conducatorilor i autoritatilor din district, cir
instructiune, cA in casurile date, au s se orienteze dupa ea, ceeace
de altcum sty in consonanta i cu amintita patenta preainalta
de toleranta. Va rugAm sa va dati in privinta aceasta binevoitoarea contraparereu.
Vedem din notificarea aceasta oficialA, ca in chestia credintei,
www.dacoromanica.ro
16T
declara de religie toleratd". Patenta aceasta de tolerantk publicata in regulA, a provocaf printre uniti fierberea de care se
plange notificarea de sus a oficialitatii militare ardelene, fierbere,
care a amenintat unirea cu incetarea de a mai fi". Dar Imparatul losif a dat la 20 August 1782 o noun patentA, ava numita
,,de unire", in care is cu o mans aceea ce a dat cu ceealalta :
restrAnge simtitor libertatea de a parasi unirea. /Iva suns ordinul,
ca cu publicarea acestei patente de unire, sA se facA publicarea
de nou vi a patentei de tolerantA ; vi in contra acestei disportii
is positie notificarea de sus, temandu-se comandamentul militar
din Sibiiu, ca prin publicarea i a patentei de toleranta, se mic-preazd in fafa unifilor autoritatea celeilalte patente. Te xtul intreg
al patentei de unire 'II vom cunoavte mai la vale, iar aici vreau
sa mai arat, a sub examen" sa intalege in notificare coaia
de vase saptamAni, la care trebuiau sa umble ututli doritori sa.
treaca la ortodoxie, pentru ca sA fie instruati in cele patru dogme,
cu acceptarea carora s'a facut unirea ; 1 dacA nici in acele vase
saptAmani de coalA nu intrau in capetele for dogmele unirii :
soldatii din comuna, cari faceau parte din regimentul prim romanesc de granita, puvi fiind in rand, ca sA fie duvi la biserica,
an declarat unanim comandantului lor, locotenentului Montag, ca.
ei nu mai merg la biserica unitd.
Celce cunoavte legile vi disciplinele stricte militare tie, ca
aceasta constituea crima insubordinafiunii militare, sevarvitA in
pfinA stare de serviciu, vi in anumite casuri, crima aceasta se
www.dacoromanica.ro
168
TEODOR V. PACATIAN
www.dacoromanica.ro
169
lost luale. E adevdrat, ca ce priveste purtarea in casurile spedale si procedura lui David Grecu din casul de fats, la parada
din biserica din Copacel,
comandantul statiunii, locotenentul
cum se poate constata din actul de sub litera A)
Montag,
(Species Facti), a explicat soldatilor pe scurt cuprinsul palentei
de toleranta si le-a fault evident, ca aceea ce fac, e o esplicare
tumultuard i contrara intentainilor preainaltei patente de toleranta ; ca dupd ce ei pAnd acuma nu s'au declarat in reguld
pentru trecerea la neunire,
de astadata trebue se meargcl Med
la biserica (units);
iar apoi, acela, care nu vrea sa mai fie
unit, sa se anunte numai in reguld la el 1 din a sa parte nu
are sa -i fie facutd nici cea mai mica slid. Dar nu a fost cu dreptul,
ca numitul locotenent a Minas numai pe langd admonierea publics pentru aceasta purtare tumultuard, fiindca prin aceasta s'a
,dat timp si ocasiune turburdlorului linistei publice i atatAtorului
David Grecu, precum si fratelui acestuia,
cu ceva influentd In
chestie,
preotului Martin Grecu, ca intre timp, dela data de
27 Maiu a celor intamplate, pana la 17 lunie, cAnd a urmat
arestarea tor,
salt poatd executa intentiunile atatatoare.
Daca locotenentul Montag ar fi arestat imediat dupd cele
atat de rAu descris
Intamplate, la 26 Maiu, pe David Grecu,
pentru Inddratnicia sa, pentru purtarea sa turburatoare si atatatoare,
1-ar fi trimis apoi la companie, iar aceasta la regiment,
pentru ulterioard procedare,
acesta nu ar fi avut ocasiunea
sa -si execute mai departe intentiunile, In presenta fratelui sat,
i sa -si inmulteascd aderentii, iar In urma acelei arestari, cele 14
cete (Rotten), cari stateau gata pentru parada din biserica, ar fi
putut fi conduse in ordine la biserica i oamenii toti, facand declaratia, cd-si recunosc greseala de mai nainte, ar fi mers de
.bund vole la bisericd.
Resolutiunea preainaltd din 11 Aprilie anul trecut pune, ce
e drept, cele mai juste bariere tuturor investigatiunilor criminate,
intAmplate pand la data aceea, pentru delicte in chestii religionare,
in general. Casul lui David Grecu Insd, cu purtarea atatatoare
fara
dela parada bisericeasca din 26 Maiu, e in sine luat,
considerate la religie, care aci are rol subordonat,
in urma
www.dacoromanica.ro
170
TEODOR V. PACATIAN
aceea, a nu a luat imediat dispositiunile corespunzatoare pen,tru acest cas i pentru imprejurarile create de el, i comandantului companiei ci al statiunii nu i-a dat instructii in privinta
atitudinei ulterioare, pentruca rata Ea fie pololit inainte de a
create prea mare, iar urmarile sale desastroase sa fie evitate.
Comandamentul general are deci sa traga pentru aceastap
la raspundere regimentul, i prin acesta pe comandantul statinnii
i al companiei, dand totodata i pentru viitor indrumarile potrivitel pentru o atitudine mai eficace, ceruta de imprejurari, i,
in consonanta cu preinaltele ordinatiuni.
De altcum instructia martiala s'a facut, In cele esentiale
ce e drept, in toata regula, dar totui nu poate sa se treaca cu
vederea faptul, a de ce inculpatii au fost supui interogatorului,
Bucur limn Nita i David Grecu abia in 17 i 18 Octomvrie, iar
Martin Grecu numai in 20 Octomvrie, cand arestarea for s'a facut,
www.dacoromanica.ro
171
au fost ascultati sub juramant, ce e drept, dar nu in fata judecatoriei martiale, ci in fata unei comisiuni speciale, la locul for de
stationare, 1 nu in mod articular (articulatim), cum prevede
stricta procedure judecatoreasca, i astfel pentru intarirea fasiunilor for nici nu au putut fi confrontati personal cu inculpatii,
ceea ce e de dificultat, atat judecatoriei martiale, cat in special
www.dacoromanica.ro
172
TEODOR V. PACATIAN
www.dacoromanica.ro
171.
www.dacoromanica.ro
174
TEODOR V. PACATIAN
Facem tiintare prin randul acestora tuturor, cdrora se cuvine a ti, pre cum fiind cA Noi de atunci Inca dintru Inceputul
Ocarmuirii Noastre, Intre ceale lalte Griji a Crdestii Datoriei
Noastre, neam fi intors Pdrinjeasca NoastrA nevoinja i spre aceea,
www.dacoromanica.ro
175
<lucid ce rasarise "titre Norodul Romanesc cu numele legii impa-rechierile i turburarile, folositoare mijlociri, dupd cum era Vremile acelea, poruncise prin Patenul cel din anul 1771 Martie 21,
pentru intoarcerea Pacii i linitii din launtru a mai sus numitului Marelui Nostru Printipat, ca intaratarile dejghinarilor i sumtiile celor dintre sine, ce sa sporia intre supuii Noctri cei de
Leagea Greceasca, 'mitt i neuniti Romani, cu atata mai adeva-
Unire sd nu cuteze, nici Preotilor lor, carii afara trimii fiind undeva, Unirea cu pace sar invata, nici o impedecare sa nu be aduca ; cu un cuvant, in tot chipul sa se fereasca, ca Unifilor nic
o pagubd sau scdrbd set nule facd.
Aiderea Unitii, i Preotii 1 Mireanii, sa tie, cumca Preanalt Cugetul Nostru tocma nu easte, ca ne unifti cu taria, cu frica
$1 cu mijlociri silitoare sa se sminteascd Infra finerea Legit sale,
LI Inca voim i poruncim tare, ca aceaea Pace i intaleagere sa
aibA la olaltA cu ne unitii, carea Tolerantia sau Suferirea i dragostea cea Crevineasca o pofteate, i pre danii cu cuvinte, cu
fapte sau cu scrlsori, pentru Leage ai necaji, ai hull, sau tntr-amintrea macar cum ai vdtdma, nici de cum sa nu indrdsneascd
www.dacoromanica.ro
176
TEODOR V. PACATIAN
www.dacoromanica.ro
177
12
www.dacoromanica.ro
178
TEODOR V. PACATIAN
losif m. p. (L. S) Griif Carol Palfi m. p. la porunca chesdretic si Craeti Mariri : Alexandru Horvat m p.
Tiparitusau in Blaj, cu tipariul Seminariului ".
DacA compardm acum cele cuprinse in notificarea de mai
sus a comandamentului militar din Sibiu cu cuprinsul acestei
patente imparateti, asa numitd, de unire", (si de fapt era patenta
unirii, pentruca ImpAratul losif s'a pus in ea in modul cel mai
vom putea usor constata
-categoric pe partea sfintel uniri"),
marea deosebire, care exists Intre aceste cloud documente. In
notificare se spune pe fata, cd unitii au fost pusi in fierbere prin
patenta de tolerantd, care le permitea sA treacA IndArAt la neunire ;
www.dacoromanica.ro
179
ratii de credinciosi s'au perindat la ambele biserici, unitA si neneunita, dar In cursul acestui lung sir de ani nu s'a mai ivit
cazul, ca unitii, in masse marl, se doreascA si voeascd reintoarcerea la biserica ortodoxA. Semnul, cA biserica unitA a Inceput
Am terminat cu aceea ce aveam de spus. Si acum, ca incheiere, cateva cuvinte numai. Cum vAzurAm, atAt la anul 1744,
cat si la anul 1783, situatia in Ardeal era de asa, cA contopirea,
Inchiegarea RomAnilor lute singurd biserica nationald romans, in
bisericd ortodoxA, se putea face cu multA facilitate. Ea InsA nu
s'a fAcut, cu toa,je cA la ambele date unitii erau bine porniti in
directia aceasta. Si nu s'a fAcut din motivul, cA a lipsit
omul providential, care trebuia sA fie ceva mai mult dead
cAlugArul Visarion, omul inzestrat In jos cu darul, autoritatea si
puterea de a rdpi cu sine multimile, avAnd find totodatA si in
:sus vaza si respectul, de a nu se pune nici o pedecA intentiunilor si scopurilor sale, din partea oficialitatii. Omul acesta a lipsit,
N. DR.A.GANU
I. Descrierea nianuscrisului.
In posesiunea Bibliotecii Centrale Arhidiecesane din Blaj se
dfla un manuscris de deosebita importanta care mi-a fost accesibil multdmita bunAvointei Ina lt Preasfintiei Sale Mitropolitului
Vasile Suciu i a Veneratului Consistoriu Arhidiecesan din Blaj.
Manuscrisul, pe care 1-am cercetat la Indemnul Dlui I. Bianu,
a fost gasit in anul 1864 intre cartile lui Loan Mihalyi de Apsa,
protopopul Visaului din Maramure. A fost cetit 9i cercetat mai
Intaiu de raposatul Mitropolit Victor Mihdlyi de Apsa, care i-a
indi.cat la inceput continutul si a insemnat ca legarea a costat
1 fl. 50 cr. A fost cercetat apoi de prepozitul de pie memorie
I. M. Moldovan (Moldovanut) care 1 -a tinut la sine vreo zece ani,
t.
XXXVIII ist.,
Manuscrisul cuprinde 241 foi sau 482 pagini format 40, din
care primele cloud si ultimele trei au fost adause de legator.
Adausd a fost in cea mai mare parte i a treia din care ni s'a
www.dacoromanica.ro
N. DRAGANU
182
pastrat numai un mic fragment. Fragmentare mai sant 1 foilecare urmeaza dupd aceasta pand la a doudzecea inclusiv. De-aici
!rico lo altor 16 le lipsete numai marginea.
Numarul randurilor de pe o pagina, scrise in cea mai mare
treia de la p. 427-476.
Partea intaie a manuscrisului e scrisa in cea mai mare parte
de mana i cu scrisoarea ingrijita (intre linii oarbe, cu initiale i
punctuatie facute cu chinovar rou) a lui Antonie din Moldovita
i era sa fie un Ceasoslov din care ne-a mai Minas o parte din
Randuiala sau, cum zice Antonie Insui, din Psalmii vecerniei
ai diminetii"Cinurile ceasurilora Obednita cu deosebite molitve
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE TEFAN
183
84 r. 10-87 r. 4).
3 A
F
50. Lin aw.litinu,a 110 tiaco (=--Randuiala slujbei dupd ciasuri").
1-118 r.
15).
ceti
www.dacoromanica.ro
N, DRAGANU
184
Pe pp. 173 r. 11
177 r.
se copiaza Blajenil[eJ
(=Fericirile") de pe pp. 93 r. 3-1C0 r. 1, omitandu-se ,Crezul ",
al caruia inceput numai se indica.
140. Jitie $i din multe pretreacere (pp. 172 r. 2-185 r. 5).
150. M[o]l[i]tve de rugs de peste saptamana cote trei pe dzi :
130.
110 BEgillIE,
,Stefan voevod ; leau scos din limba sirbasca pre limba romaneasa
...,
b)
AIA111Ba IlEA
14).
204 r. 4).
d) M[o]l[i]tfa de luni dupa utrane (pp. 204 r. 5-210 r. 8).
e) M[o]l[i]tfa [de] luni dupa 6asuri (pp. 210 r. 9-213 r. 8).
f) M[o]l[i]tfa de luni dupa vecernie (pp. 213 r. 9-216 r. 11).
g) M[o]1[1]tfa de marti dupa utranie (pp. 213 r. 13-224 r. 4).
It) M[o]l[i]tfa de marti dupa 6asuri (pp. 224 r. 5-227 r. 1).
i) M[o]I[i]tfa de marti dupa vecernie (pp. 227 r. 2-229 r. 16).
279 r. 12).
www.dacoromanica.ro
185
GHEORGHE STEFAN
1s Hs
NI IKA
'tot mai grabit i mai rau, o seams de extrase din Vechiul Testament, evident, iarai o ciorna, care incepe : La pritcea lui
'Solomon graTate aicea, glav[a] 3. Hut mieu graiurile legei
is I t-1S
,----
NI I KA
catrei crestini.
Cartea care
set
www.dacoromanica.ro
N. DRAGANU
186
210. Pavecernie velikie adecei cea dupa dna rugs ce tar sci
ceteVe pre postul cel mare (pp. 427 r. 1-428 r. 13).
A
1664-5. E vorba deci de pristavirea lui Gheorghe Cerchez intamplatd in a. 7173 de la facerea lumii sau 1664-5 de la Intruparea lui Hristos.
Pag. 135 (scris foarte marunt) : Fuit iste liber apud me
Reverendus Stephanus Lipcsch 1717 23 fvr. Fost-a a6asta carticela mine dem scris pre saptamand cate 7 mol[itve] pre dzi. Eu
multu pacatosul smirit preut Lip Pan Stefan po[wAirr]B[o] 1717.
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE *TEFAN
187-
Pag. 282: ma t; id A . . ac
toll. R3. Anul e rupt, dar insemnarea s'a facut cu siguranta dupa Intoarcerea lui Antonie irr
lai unde e scrisa in 27 lunie.
Pag. 294: Titulus Principis Ghiky :
Celsissimo ac Illustrissimo Dno Domino loanni Gregorio.
Gika Principi Wallachiae nec non Provinciae Moldaviae Principi etc._
Gregorio Gika, Fiirsten zur Nider undt Ober Wallachey wie auch
erbherrn des Fiirstenthums Moldau u. meinem gnaedigsten Hernn
zur handt.
Evident, e vorba de nite adrese de care aveau nevoie
surghiunitii. Mai jos :
laus Spatarius", le Baron Spatharius, cy-devant general'', Nicolaus Spadarius, baro ac olim Generalis Walachiae" (M. Costin,
1 N. lorga, 1st. bis. rom., I, p. 388.
2 Kogainiceanu, Cron. 1, 327.
www.dacoromanica.ro
N. DRAGANU
188
Cron. 1 361 ne spune ca Ghica Voda a trimis in Ardeal agiutort.] 1000 de oameni cu Neculai Carnul") era In serviciul lui
Gheorghe Stefan: trecand pe la Stokholm, unde-i prezenta ambasadorului francez Arnauld de Pomponne al sau .Enchiridion sive
stella orientalis occidentali splendens" 1, merse pana in Paris ca
emisar politic al fostului Voevod al Moldovei pentru a duce corespondenta i a sustinea cu viu grain In fata lui Ludovic al
XIV-lea cererea stapanului sau pentru a-1 sprijini sa.-i re-
A:N
AN C
dar redactata tocmai rovers deck cum sant textele lui Antonie.
2 Fitirmuzaki, Supl.
11,
IX, I, p. 244, No. CCCXXXV; N. lorga. ist. lit. rel., p. 175-6; AAR., s. II,
t. XXXVIII ist., p. 38.
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE STEFAN
189,
pentru limba romAneascA3, pe pp. 132 r. 1-135 r. 2 ale codicelui despre cate vorbim, astfel Eu robul lui D[u]mn[e]dzau to
Gheorghe Stefan Voevod, ce am fostu din mila lui D[ujmn[e]clzAu
Domnu 01-Ai Moldovei, streinandu-ma D[u]mn[e]clzAu dupa mila
sf[i]ntii sal[e] din locul mieu i InblAnd pin (sic) multe tar[i] streine,
www.dacoromanica.ro
1,90
N. DRAGANU
$i
magistru at cur(ii domnesti (Secretarius Aulaeque Magister Principis Moldaviae", Arh. ist. a Romaniei I, p. 176, No. 261 $1 nota); colonelul Alexandru
iuliu Torquato, baron de Frangipani, prieten si cumnat al lui Gheorghe
Stefan; Spatarul Neculai Milescu, care a fost mai mult dus in misiuni, li
tefana Mihailova, credincioasa lui tiitoare, o rusoaica desrobita de Doamna
du-i ca. se va intoarce, dar nu s'a tinut de cuvant $i 1-a facut de toata
ocara' ; fusese $1 fratelc sau mai mic Hatmanul Vasilie Ceaur, care avea
$1 el o mica curte compusa din Albota biv. jignicer, din Gheorghie sluger
$i dintr'un secretar, Constantin sin Nacul, colonelul de mai tarziu at lui
Gheorghe Stefan Insu$i ; fusese Teodor Ungureanul, ,Stefan Andrie.pn i
poate $i Alit (Gheorghe Cerchez, a carui moarte se inregistreaza pe p.117,
probabil a fost tot un Insotitor al D.omnului), care 1-au parasit rand pe rand
cu totii, afara de Antonie $i Stefana Mihailova. (Cf. A. Papiu Ilarian, 1. C.;
N. lorga, Acte ;i fragmente, I ; Hurmuzaki, IX, pasim; apoi PapadopolCalimah, o. c., p. 105-8, N. lorga in Hurmuzaki, X, p. VII, nota 1, Studii
$i documente, vol. IV, p. 111 2, $i Revista istorica, X (1923), Nrele 4-6
_pp. 97-103.
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE *TEFAN
191
scrie mai sus, Tara apoi data omu-a venit in tara Pomorsciiv in
tArgu in Stetin, mai multu am scos din sarbie pre romanie i o
am svarit (scris : svrait") de scris aicea la Stetin a Sfetilor
13% A[VT 7123 m[e]s[e]ta martie 12 cand au lost Patile 26 martie. I
4
meniti de reformatiune in Wile streine" unde aceasta era puternicA. Apararea se face deci lAsandu-se la o parte limba oficiala
neinteleasA a bisericii 1 traducandu-se in romanete chiar dupa
principiul reformatiunii : Pavel ap[o]s[to]lil scrie catrA Corintheni
dzicand: mai bine voiu 5 cuvinte in besearicA sa graesc cu limba
inteleasa cleat o mie de cuvinte intr'alta limba care nu inteleg
oamenii". Acest scop de lupta Impotriva reformatiunii 1-au avut
fArA indoealA 1 copia InceputA de Antonie, precum 1 aceea facutA
Dar dei din felul cum e redactat epilogul" citat mai sus
s'ar pared Ca insui Domnul a fost cel ce a scos" textele din
sarbie pre romAnie", de1 pe p. 186 r. 3-6, dupd titlul Molitvelor de rugs de peste saptAmana", se adauge ca sant scoase
de Marlia Sa Gheorghe Stefan Voevod, leau scos din limba sirbeascA pre limba romaneasca", i in sfarit, cu Coate ca 1 pe p.
1 Cineva mai tarziu, cu altfel de cernealA si imitAnd scrisul lui Antonie,
www.dacoromanica.ro
N. DRAGANU
192
II
uneori, cand trebue sa se numeasca erbul" pentru care s'a rdstignit Mantuitorul Isus
Hristos on pe care
XVII, dar fara data precisa mai avem doua Ciasloave romanesti (cf. Cat.
mss. Acad. torn., 1 450, No. 206 si 11 456-7, No. 279 ; Mangra Cercetari
.literare-istorice, Bucuresti, 1896, p. 16; Familia, 1892, No. 18). Ele nu par a fl
mai vechi decat at lui Antonie. Urmeaza in sir Ceaslovul de la 1685 al lui
Popa Patru din Tinaud (Cat. mss. Acad. rom., 467-8, No. 705; Mangra o.c.,
17); altul de la 1696 (Cat. mss. Acad. rom., 11 963-5, No. 712; Mangra o. c. 17)
si in sfarsit acel at lui Vasile Sturzea de la 1701 (Cat. mss. Acad. tom., II
457-6, No. 706; Mangra, o c., p. 16). Tiparite sant : Ciasiovejul popei loan
Zoba din Vint, Balgrad, 1687 (13th!. rom. veche, I 276-280), acel tiparit InSibiiu, 1696, si apoi Ciaslovul lui Antim Ivireanul. Targoviste, 1715. Cel mai
vechiu text liturgic insa dateaza din sec. XVI. In 9 Decemvrie 1570 episcopul Pavel Tordasi der de *tire preotilor romani ca, mergand la soborul care
are sa se ling in zilele Craciunului la Cluj, sa-i aduca si bani de cheltueala
ca sa cumpere carti romanesti: Psaltirea pe care s'o plateasca cu 1 florin,
alts carte, Liturghta cu 34 denari", v. N. lorga, $tefan cel Mare, Mihaiu
Vneazul si Mitropolia Ardealului in AAR., ist. s. II. t. XXVII, p. 29. Aceasta
Liturghie in sa Inca nu s'a gasit 'Ana acum. Un fragment din slavoslovie".
(doxologie) s'a pastrat pe pp. 218-221 ale Codicelui Sturdzan (1-lasdeu, Cup.
d. batr., t 11, pp. 213-220), iar restul inteun manuscris al liceului graniceresc
G. Cosbuc din Nasaud (Dacoromania, III 473).
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE *TEFAN
193
www.dacoromanica.ro
N. DRAGANU
194
A) Fonetismul.
Fonetism cu caracter arhaic.
miei
(29, 35, 44, 45, 46, 47, 49. 51, 53, 109, 112, 115, 126, 127, 128,
130, 132, 186, 190, 192, 196, 199, 201, 203, 280, 301 etc.); cel
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE *TEFAN
195
amente (43, 47, 56, 90, 93, 94, 95, 126. 190, 191, 192, 193, 293,
315 etc.), cuvente- (44), mencruni (299), nemen6unoasci (98),
pen= prin" (183), ve$mente (304), sementiie- (55, 192), pentru
(47 49. 94, 112, 116, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 126, 188, 198,
199, 200, 305 etc.), a. alAturi de: mine (44, 109, 201, 202, 203
etc.), tine (34, 44, 49, 52, 109, 113, 118, 121, 391, 192, 195, 201
etc ), sine (192, 299 rtc ), tine (passim) bine (passim), din (201,
202 203 etc.), prin (passim), d[ul mine [cell (201), amide (162,
169, 202 etc.), cuvinte (passim), mincuni (94), minclunoasa (299,
.301) pintru (164, 166, 167, 168, 170, 171, 173, 205), dintru (44
108, 168), pdrinte- (passim) . a.
d) U si u f nal. U final intreg s'a p5strat dupd on ce grupd de
consonants: acestu 200, 309), altu (189), mu (199), Weptu (117),
compu (305), dindu (30, 46, 50, 55, 94, 126), dmrtu (303),
ddnsu (128), dreptu (53, 310), fostu (132, 187, 195, 308), Indelungu (105, 201) intorsu (79), luilndu (133), lemnu (85, 315), mortu
(180 , mu/tu (30 56, 84, 118, 129, 132, 134, 181, 302, 309)
pamaltu (42, 56, 110, 115, 190, 304, 315), pleingu (93, 191),
prinsu (181), reispunsu (128, 188), rostu (118), sfdntu (201),
spit-Wu (203 , sintu (30, 47, 48 44, 50, 118, 121, 127, 172, 187,
188, 189 193, 198 200, 207, 282, 299, 305, 308, 309), &lulu
(127), alaturi de sintei (109, 302), [de] sirgu (9, 69, 164, 208), [de]
sargu (109) aiaturt de [de] sirg (206), somnu (180, 181, 313),
sp[d]sescu (120), suptu (32, 177, 298, 313), tdrgu (134, 185), etc.
in uartLiptile prezente: cuteptandu (97, 201), cercandu (202),
fiindu (132), gdndindu (131, 188, 190), graindu (114, 191), Inchipuindu (199) tndrdznindu (201), marindu (55), nedejduindu
(113), preveghindu (115), socotindu (132), streigeindu (165), vddzindu
(192 rt.:.); mat rar dupa o singurA consonants, i anume in o
mai vechiu corespunzator lat. filius,- um > fau (29, 41, 43, 58,
96, 118, 122, 124, 126, 130, 170, 173, 188, 200, 297, 298, 304, 311).
13*
www.dacoromanica.ro
X96
N. DRAGANU
b) R din grupa -pr-, -tr-uneori s'a pastrat, altadata a disparut, redandu-ni-se astfel rostiri dialectale obicinuite 1 astazi:
pre (28, 45, 51, 54, 55, 100, 102, 109, 114, 116, 126, 130, 178,
189, 191, 192, 196, 198, 200, 282, 297, 300, 301 etc), pri (100)
alaturi de pe (28, 29, 32, 31, 32, 41, 48, 49, 57, 85, 101, 102,
105, 106, 107, 112, 113, 118, 121, 171, 189, 190, i92, 195, 197,
201, 298, 299, 304, 315, etc.), spre (45, 46, 47, 49, 56, 85, 91,
99, 102, 103, 118, 125, 128, 129, 137, 181, 183, 192, 193, 197,
199, 200, 201, 202, 298, 300 etc.) alaturi de spe (44, 48, 49, 61, 67,
76, 78, 79, 80, 90, 101, 102, 103, 105, 106, 128); prin (passim)
alaturi de pen (127, 306), pin (132, 169), pintru (170); peste (306),
pespe (90). Tot aa gasim pretreacere (172, 177) alaturi de
petreacere (86), petriacire- (33, 123), petreace- (86, 111, 117, 127,
Accidente generale. a) Analogie. Apropierea analogicA la spaima < *spaimci < *e x - p a vim e n Inca nu s'a produs in spcimanta- (181, 282, 312), forma rezultata prin desvoltare
fonetica din ex p a vI m ento ,- are.
Nici Mop (202) < ung. lakas n'a fost schimbat Inca in
lom dupa analogia lui loc. In schimb destoinic- (85, 191, 198,
306; nedestoinic 35, 58, 85, 112, 118, 125, 126, 140, 170, 192,
194, 201, 306; destoinicie 113) 1-a schimbat pe o original (cf.
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE $TEFAN
197
in : rifdica (29), fame! (31), lepada- (54, 86, 200, 201, 311), reisipi-
E-1(< I) sau i-e > e-e: demenealti = demineata, dimineataa (132, 304).
c) Metafonie. Ni s'au pastrat plurale sau genitive invechite
cu a (tonic) nealterat: ranile (191), vrabile (303); inputinari[i] (178).
d) Metatezer" i contaminare in acelai timp avem in forma
veche acmu (27, 33, 34, 41, 43, 45, 51, 53, 117, 118, 167, 168,
169, 182, 187, 189, 194, 195, 196, 198, 200, 201, 215, 305).
In adjectivul derept, dirept uneori s'a intamplat sincoparea
iui e i i aton, alta data nu: derept (108), dirept (47, 53, 103,
106, 109, 114, 124, 178), direptritii (85), dar drept (45, 47, 47-48,
49, 56, 110, 133, 178, 186, 193, 310), nedrept (49, 299), dreptate(43, 44, 95), dreptaatea (315), indrepta- (44, 200).
U a cazut din frumsele i derivatele lui, cf. infrcimtwa0
i inframtmte (187).
Prin sincoparea lui p din rumpt- s'a nascut forma rumt-am
092); prin aceea a lui d din bezdnri s'a putut forma beznei, plur.
bezne, art. beznile, de-aici beznilor (298), care-i pastreaza pe e
inca nealterat de labiala premergatoare ; iar prin pierderea lui t
din indareiptnic s'a nascut ind[e]rapnice, ors, cu dubla sincopa,
chiar indreipnice (34), din vqtmeint s'a nascut vemant- (197, 304).
i Poate aid ar Ti locul si amintim iforma evanghileVi == evanghelisti" OM. cf. i anghilest.
.
www.dacoromanica.ro
N. DRAGANU
198
Fonetism strein.
Fonetismul strein ni s'a pAstrat In: priimi- (91, 92, 118,
129, 172, 194, 198, 199) alaturi de priori- (145, 202), protivii
(171), protivi- (45, 86), inprotiva (149, 301), so[n]bot[d] (178}
alaturi de simbeita- (307), simbatei (179, 183), sinbo[taj (179),
prah (309), ffert- (180, 183). in procleata (300) probabil e vorba
numai de o grafie cu L In loc de E, dupa modelul slay.
Forma Andonie (112, 113, 130, 132, 184), chiar Andenius
(194) alaturi de Antonius (178), reproduce rostirea greco-slavd
ajunsa populard In unele regiuni romaneti (cf. Constandin, Dina
alaturi de Constantin etc.).
d) E dupa labials, s,
4,
yasca (201); sei = se" (27, 29, 42, 44, 46, 48, 49, 51, 52, 55,
93, 94, 96, 100, 107, 108, 115, 116, 130, 132,150, 181, 191, 1970
297, 300, 304, 307, 308 3U9, 314, 315 etc.) alaturi de se (115,
299 etc.), neadusagil (187), adusaVil (192), dusa (3U7), inchisard
(192), invisa (196), mearscira (306), Moisdl (304) alAturi de Moiseiu (133), Moisei (304), casai (184, 193, 198) alAturt de cases
(passim), insiitofath (93), puse4N (48) alaturi de puse$i (48),
pustira (45, 308), rupsa (49), samnul (307), insamna- (124, 299)
spusar fal (312), ski nsarti (171), sire' nsas ra (308), scicu/ut
(184), spasanie (173) aldturi de sposenie (166, 168, 172), spesenie
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE TEFAN
199
e) In aceeai poz tie i a rezistat mai bine decat e, pastranduse in forma sa originals: folosindu (99), lipsit[i] (307), mei rturisind (97), peircisi- (190, 194 , rasipimu-n[e] (3 5), teimilife (46);
inputitei (188), limit (181, 182 etc), tine (198); dzi- (passim) dzwe
(passim); pazitorul (128), nercizimat (209. fidovascei (1i3) etc.
www.dacoromanica.ro
200
N. DRAGANU
m'adus4 (187) ; if, ce-f, nu-f, f-au ingaduit (203), gonif (94), tot
(passim), cart (132), invalaf (133), barbat (306), chemaf (310).
vet (307) etc.
b) Diftongul is a fost redus In: cer- (33, 41, 42, 56, 96,
123, 124, 298, 315) alAturi de cella- (28, 42,',85, 93, 94, 95, 96,
109, 110, 115, 117, 312, 315); in -tor alaturi de -toriu : aglator(99, 123, 194, 195, 202), cercetator (42), datator (41), cuptorul
(110), facatoru (87), facalorul (97, 191, 192), mangaitorul (41,
195), mantuitor (193), pastor (121), pazttorul (128) etc. alaturi de
agiutoriul (28), facatoriul (98) etc ; talhar (315); lubov (126) i
libovol (167) alaturi de Iiubov (280) ; ertacini (181), infelepcin[eJ
(306) alAturi de slabiciune (183), putregiune (34, 57, 103), neputregiune (315), minaunoascl (299), 14or (150), iu$ura- (83, 128, 169),
priveghd. (182) alAturi de priveghindu (115). Probabil peste o
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE STEFAN
201
flespoitortu- < despuietorl'u (42, 62, 86, 94, 118, 119, 125, 145,
149, 150, 164, 170, 171, 174, 186, 191, 196, 198, 202 etc.).
Cons on ante. a) Consonantele labiale uneori sant alteTate: her (9, 303), hi (52, 62), alaturi de fi-, care e mai des,
lint- etc,
b) Ca 1-In textele cele mai vechi, in verbul putredi d n'a
trecut in dz subt influents lui putred, plur. putrezi: nu s fcij va
putredi (305); cf. InsA putredzi [sintuj, plur. lui putred (305).
c) V initial s'a schimbat in h in: hulturului (88), in vreme
,ce viclean- (43, 150, 280) < ung. hitlen, viclem (50) < ung.
bitlenseg s'au desvoltat tocmai in sens rovers.
Z de origine latina, precum I cel derivat din un d, se
prezinta aproape totdeauna ca dz (s): astcidzi (42, 122, 315),
askidzei-i (198), audzi- (114, 306 etc.), dzi- (passim), dzuo, dzua,
(passim) dzice- (182, 191, 193, 198, 199, 201, 308, 310, 313 etc.),
Dumnadzciu, D
86, 114), gvi (179, 181, 182), kos (55, 182, 197, 310 etc.), gindeca- (28, 50, 97, 301), &del- (44, 48, 58, 88, 91, 119, 128, 149,
188, 189, 208, etc.), &imitate (181, 182), giunghearea (199),
incungtura- (45, 57, 66, 280), putreglune (34, 57, 103), neputregiune
www.dacoromanica.ro
N. DRAGANU
202
lare (85, 132, 177, 191), inpeirat- < imperator (33, 35, 41,
43, 58, 110, 112, 115. 300, 301, 304, 308, 310, 313, 314 , inpciratile- (43, 93, 97, 2U2), inpcirat-i a se - (27), unbreadzci (123)
derivat din umbra < u m b r a, cat si cand e nascut din n in
urma influentei labialei urmatoare: inprumut (3U0), tnblandzi- (33)
inbogeiti- (301), inpcirti- (55), inpredecat (118 189), inpietriturce
(144), tripreqtie (46), inpreuna (132), inprotiva (305) etc. Tot asa e
1 sinbatcl- (179, 183) alaturi de simbcita (.307) si spin/Pot/4 (178).
E-i s.
e > 1-1:
Eclesiast" (303). E s'a asimilat cur cuprins in consonanta palatala 6 in: fieor 280, 281, 304, 308, 310, 314), fu5oara- (31 92,
96, 112, 116, 140, 151, 168, 173) alaturi de feeoard- (passim).
Peste forma striincitate < streindtate s'a nascut strincitate (1'18),
cf. strein- (132, 177, 190), streina- (132), iar mminc4 (149) s'a
luat dupa mofnini- < mostzeni = mosteni" (149).
E-i (<
I)
(132, 304).
E s.
> i sau d-c oddndoard (215), nice dcincioarldf
(202); cf in alte texte dindoard < d e - (u) n a -h6ra.
E-a > ea-a apoi a-a; sarafim[ij (34); dar cf. serafimi (57).
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE $TEFAN
203
aton astfel a putut fi asimilat usor la a urmator. Forma Dumnadew se gasete 1 la Dosofteiu (v. D Puchila, Molitvenicul lui
Dosofteiu, in AAR., s. II, t. XXXVI lit., p. 19).
In privintl consonantelor, asimiIatiq s'a produs in anina
(313) < arincl.
Pe toll trei II gasim trecut in tustrei (308).
Disimilafie: E-e s'a disimilat in i-e sau e-i: acoperimeintul (2( 2) alaturi de acoperemantul (45); nice = nici" (passim);
besearicci (133); brafil[e] (183); carile (192), deagitil[e] (183) alaturi de deagetil[e] (306); dirept- (47, 53, 103, 106, 109, 114, 124,
www.dacoromanica.ro
204
N. DRAGANU
dreptate ta, nebunie mea, sere rospeintie lumii, cu menfe fi infejle]pctunea (omit, decii alcituri de deacii, deacia (scris cu
la al
unspradzeacele eas (202) etc.
In manuscrisul pe care-I studiem se intalnete o singura data
cunoscuta cadere a luI in- chip prepozitia in: cela ce petreace
in pcircifie cu Pdrintele (117).
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE *TEFAN
20S
B) Morfologia.
127, 187)
b) Nu m el e. a) Mind are gen. sg. Si pluralul manu-:lucrul mdnu tale (29), =Mule (86, 165, 171, 190).
13) Genitiv analogic e calif = caii" (298).
y) Ni se pAstreazA un singur plural in -ure: lucrure (44
alaturi de lucruri (127, 128, 129, 189, 202, 305, 308), &aut.& (127,
132, 181), chinuri (315), cinuri- (187, 199), fealurig(181), ganduri-(300), graluri- (44), la furl- (124), locuri (123), trupuri (86),
zgliuri- (46).
S) Suspin are pluralul suspini (98,200), obiceiu-obiceae (127,
130), matanie tot matanie (34), far patriarh cand patriarhi- (111,
115), cand patrilar# (120).
6) Cum am amintit, nu s'a intamplat metafonia obinuita la
genitive i plurale a lui a tonic in a in: ranite (191), vrabile (303),
Inpufinari[1] (178).
. a. m. d.
www.dacoromanica.ro
206
N. DRAGANU
fecq[i] - facui" (79, 85), feace = facie (191, 298, 312). piq
= vpuseiu" (128), deade = aAclii" (306, 309, 310, 315), invise
= invieq (97, 315), 1 -al thvis = 1-ai invrat" (114 , ne Inplum=
ne Inpluram" (30), trecum = trecuram" (178), colcrim = calcaram" (178).
71) Persoana a 2-a sg. a viitorului se formeaza cu formele
ver[i] (169, 302), vrei (302) i vei (passim).
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE *TEFAN
207
C) Sintaxa.
a) Subst an tivul. a) In locul genitivului se intrebuinteaza
inaintea numeralelor prepozitionalul cu a: Prin mijlocul a doi
talhar[i] (169); chiar 1: pre mzjlocul a multi (2E0, 282), Puter[i]
a cerului $1 a top sfintii (203).
0) Urme de acuzativ fara pre s. pe sant: .incungturarii ca
viz leu = ca pe un leu" (45). $i ma ascultd $erbul tau = pe
erbul tau" (113). MiluinVe-ma pacdfosul (58). Curatea$ti.:ai
pdcdtosul (117). Lcludcl sufletul Domnul, Iduda-voi Domnul (172).
A r ti colul enclitic. a) In urma inadvertentei traducatorului lipsete articolul enclitic in leau scos din limba sirbeascci
pre limbci (= limba") romeineasca (186); Doamne impcirat (=
Inparatul"), cel naltu $i slavit (196); a preacinstzte (= a preacinstitelor") a tale man[u] (197).
0) Fiind vorba de persoane cunoscute, s'a pus articolul
enclitic in: $1 pre mene nu ma urgisi ca pre talharul $i pre
-curvarul (200). Dar ar putea tot aa de bine 1 sA lipseasca.
y) In mod firesc 1 normal s'a articulat 1 numeralul unul
(= singur", nsingurull fata de articolul nedefinit care in aceleai imprejurari rAmane nearticulat : cci unul Si sarac sintu (49);
Credzu infra unul D[u]mn[e]dzciu (96); Cc/ numai to unul carele
www.dacoromanica.ro
N. DRAGANU
208
e) Pronumele instt rimane de obiceiu nearticulat dupa prepozitii : pre ins (191, 280, 299), pre ins[d] (200, 297), pre MO (9),
pre Mgt] (45, 46, 194, 311), pri tnsi (100), spre -Mgt] (280),
intr'ansti (127, 305), intr'cinsu (181), int( crnsa (301, 302, 305), de
Ins (302) alaturi de catrei 'Instil (27), de Instil (48).
0 Dupa tot substantivul rAmane de obiceiu nearticulat : In
toate dzile (47, 137, 298, 307), in toatcl vreame (298). Se. articuleaza insa dad urmeaza un atribut : Intru toate dzilele.viefii meale
(28, 127).
dzdu] (314).
8) Constructii mai putin obinuite ale unor verbe sant: 'inseitogazcl pentru dreptate (83), gandindu de chipul tau (190).
6) Pentru introducerea conjuctivului In propozitiuni secundare finale se intrebuinteaza sl pentru, nu numai ca: pentru sef
inteleaga (133).
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE *TEFAN
2f 9
Asperitati sintactice si anacolutii. De acestea sant relativ putine. Dam cateva exemple :
nedestoinica pe
sine ma fciculu milei tale (192). Cel intelfpt luminile sal[e] gatescti
(202). Mai bine sci petreci intr'u[n] loc pustilu deceit sa petrec cu
mular[e] svadnica (301). Scl be tie ca s[a] be dai numai oamenilor
celor lnitelepti (306).
D) Lexieul.
dirept- = drept" (47, 53, 103, 106, 114, 178), derept, dirept
drept = pentru" (derept aclala 108,dirept - 1C9, drept - 47),
direptate = theptatW` (85), defert (tntru - =--- inzadar") (47,
86, 166, 171, 280), despune, de-aici despuitor- s. despuitoritt,
despoitor- s. despoitorlu- = stapan", biruitor" (42, 62, 86, 94,
118, 125, 145, 149, 150, 164, 166, 170, 171, 174, 186, 191, 196,
198, 202), faro - afara de -" (109, 215), Teri- --- pazi" (44,
1 Etimologiile cunoscute nu le dam.
An. Inst. Nat. III.
14
www.dacoromanica.ro
N. DRAGANU
210
301,
tot" 32, 33, 41, 55, 56, 188, 196, 201, 315 ; cf. sl cu total 35),
20. --- dintre" (193), de-aici dintru = 10. din" (4, 108, 188),
(93), nemica = nimic" (180, 181), nice = nicia (4, 202, etc.),
nontru, din - = din nauntru", din launtru" (87), nasal, cu
(298), raposa- (a se -)=--- raposa, a muri" (184), rost- = gurA"
(44, 100, 193, 199, 205, 282), past!, pers. 2 sg. imper. prez. a
lui pasd = a merge", a pasi" (314), plini- = fmplini (127),
sa = daca" (169, 302, se 305), savai ----- macar" (136, 143,
seiva 136), spre=10. pea, asupra", de-asupra" (53, 197, 303),
20. = peste" (spre masurd 129), 30. cAtrA" (298), 40. pentru.
(199, 299), herb -, earbd- = rob", roaba" (27, 29, 30, 58,78,
82, 85, 98, 112, 113, 118, 119, 125, 126, 130, 140, 151, 170, 194,
195, 215, 282, 310), tinde = intinde" (110, 165), tun - = turret"
(311), vie (apei -) = curgatoare" (199).
Vechi sant si : giupein= domn", stApan" (314) Si gitrpaneasci = doamnA, stapand" (314), care dupa G. Giuglea (Dacoromania,
< ytkui), ca Si teimpina-= Intampina" (45, 99, 202, 164; inter[m]pinei 202), derivatul lui tampenel s. teimpeinii < *t ympenum s.
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE *TEFAN
(304),
211
-34, 186), priiaten = prieten" (303), priimi- (91, 92, 118, 129,
14*
www.dacoromanica.ro
212
N. DRAGANU
din Samar" (198), Mel sirgu (9, 69, 164, 208, sirg 206, &Iry
109), sirgui- (50, 99, stirgui- 215 ; cf. Dacoromania, III 1088),
172, 173 etc.), spodobt- =-- Invrednici" (28, 121, 186, 213, 315),
stidi, a se - = a se ruina" (46, 49, 81, 85, 100, 282, 304)
de-aici stidinfa=
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE *TEFAN
213
c) Elemente greeet i. Dintre elementele greceti relevem pe cucon (189, 302) copil", pentru care cf. n.-gr. xoxxava
= gnadige Frau", xoxxcovi*c = Fraulein", apoi rom. coca -.1361:16" i it. cucco, (dial.) coc ci cuccolo = Lieblingskind".
d) Elemente ungureti: birui- (90, 108, 115, 116,
www.dacoromanica.ro
N. DRAGANU
214
(43, 204, 206), cd lcd ---- a IniAnge" (93, 172), destoinic- = vredmica (85, 191, 198, 306; nedestoinic- 35, 58, 85, 112, 118, 125,
126, 140, 170, 192, 194, 201, 306; destoinicie 113), in = Intre"
= indurator" (116-7), inparti- = despartl" (130, 213), inplea= Implini" (41), Int:1H-, a se - = a persists" (299), intunearece
= zeci de mii", nenumarat", dupA slay. tima, idem (66), limbc1-=
10, neani", popor", dupA slay. jczykd (30, 79, 165), 20. - glas"
(181), 30. limbs" (186), m4e1 = sarac"sarman" (128, 130.
193, 207, 280, 281, 299), nevasta = mireasa" (146), pre = spre"
(vineri pre simbdtd 178; cf. 1 miercuri noapte spre koi 181),
degrtare- (208), facere s. facire = 1. lucrare" (84), 20. = faptura" (133, 187, 197, 201, 215), lasare (101), mcIntuire (passim)
mclrire (57, 105), puteare- (130, 197, 203), stare - locul unde
rugator- = preot"
(132),
(206) etc.
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE $TEFAN
215
(109), fnchindclune- = mAtame" (166), .hqelciciune (108), putregiune (34, 57, 103; neputregiune 315), rdpegiune = torent" (301 ;
-urd- despueturcl- (52), inpietriturd- (144), "Inpistriturcl- (305),
legciturcl- (196) etc.
h) Compunerea cu prefixe: A -: acoperi- (146,) deaid acoperemcint- (45), acoperimdnt- (202). Des- : Cum am amin-
Prea-, dupa modelul tuvintelor slave compuse cu prepreacinstit- (56, 124, 126, 193, 195, 198), preacuvios- (120), preaIntelept- (55), preamdrit- (57), preamilostiv- (194), preasfcint- (42,
125, 204) etc.
dcl-
tator 186), lubitor de oameni (55 etc.) Indelung- rade-tor- (56, 105),
inainte-statator- (204); bunii-vreare (53, 106), mare cuviintcl (105),
mai-mare- (119, 120, 314); amiazaz fil (179), arniadzadzig (180),
www.dacoromanica.ro
N. DRAGANU
216
0) Verb e: bine-cuvtinta- (27, 28, 31, 35, 41, 54, 58, 200,
201 etc.), bine-feri- (33), Inainte-sta- (205, 208), Indelung- rada
(201) etc.
y) A d v e r b e, unele dispdrute on intrebuintate astazi in
initial are valoare de Fe: erta- (43, 114, 181), ertare(97, 116, 118, 123) ertaci Mini (181), eui- (44, 202), egi (116) etc.
E [E]
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE *TEFAN
217
,(203) etc.
zcau/ (170), care e scris altundeva, zgaul (53, 84, 120); ha[t]manului (182), arhiemandritul (178), multigura i mu[1]dzi (183), care,
www.dacoromanica.ro
Textele.
10.
p. 27 r. 9
..
..^%
I;
(I
e--N
ti
......
p 28
II
insul.
toate dzilele vietii meale. cpu 4. hi. BIIIWA. Doamne, tntru numele
tau ma mantuiat[e], i intru putearea ta im[i] giudecA mie.
Agiutoriul mieu
de la D[u]mn[e]dzau cela ce a facut cerlul si
_
....
I
pamantul.
it% 5 ta 3a[TF111141.
D[u]mn[e]dzaule 6,
scutitoriul
mieu esti tu, mila ta Inainte sA ma tampine pre men[e]. Spodobeaste-ne, Doamne, intru sara aeasta, fArA de pacate ne fereaste
pe noi. Bine esti cuvantat, Doamne, Drulmn[e]dzAul parinlilor
nostri, si laudat si proslavit numele tau in veaci, adevAr. SA fie,
Doamne, mila ta spre noi, cum 1 noi nedejduim-spre tine. Bine
29
esti euvantat, II Doamne, ca neai MN/gat pe noi dreptate ta. BlaP.
goslovit esti, biruitoare 7, ca neai inteleptis[i] 8 pe noi intru dreptatea ta. Bl[ago]sl[o]vit esti, sf[i]nte, ca neai luminat pe noi cu
1 Sambiita seara. Cuvintele slavone care urmeaza sant inceputul slavonesc al textului tradus romane?te dupd ele ; astfel traducerea for e de prisos.
2 Duminecii seara.
8 Marti.
4 Miercuri.
5 Vineri.
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE STEFAN
219
dreptatia ta. Doamn[e], mila ta-i in veaci, lucrul manu tale nu-I
treace. Tie ti sa cade lauda. Tie ti sa cade cantarea. Tie marirea
ti sa cade cu Parintele i cu Fiiul 1 cu d[u]hul Sf[a]ntil, acum i
na
p. 30
ipanu I
tinta noastra, pentru numele tau. Mcirir tea. $11 acmu. nip .. . MI). 5
www.dacoromanica.ro
N. DRAGANIJ
220
P. 33 II Deacii: Doamne milurege-ne 40 [cri]. Doamne, bliagolsliolv[ealste-ne. Mireanul sa zica: Pentru ruga, lard pop[a] sa dzicd
c
all KABE. Acesta-i bl[ago]s[lo[vit i preaslavit, H[risto]s DIu]mn[e]dzAul nostru intru tot, acmu Si pururea intru veaci de veacti,
p. 34 miluiate,
p 35
lui tau.
1 no.
0 Doamne, inparate, da-mi mie s vAdzu
pAcatele meale, 1 sa nu osandescu pe fratele mieu, cd bine ecti
cuvantat in veaci adevar.
Apoi 12 matan[ii], sa dzicd aria:
Doamne, curAteati-ma pAcatosul i ma milulate. Ziditu-m'ai, Doamne
www.dacoromanica.ro
Co-
221
GHEORGHE *TEFAN
30.
Cin aasurilor.
Int& cas tretii, aieea.
Bine-i
p. 41
cuvantat
D[ujmn[e]dzaul
B
l;
www.dacoromanica.ro
222
N. DRAGANU
De ceia ce protivasca
tin[e]. 1
dreaptei tale fereati-ma, Doamne, ca kana ochiul. inteacoperemantul aripelor tale m'acoperi de fata celor necurat[i] ce ma fn11
ma incungiurara ; ochii sAi ti puska sa caute spre pamantu. incungiurara ca un leu ce-i gata spre .ranire, i ca un lup ce petreace intru crovul sau. Invii, Doamne, i inainte-i tampina pre
p, 46 in[i] i le contenete lor, 1 izbaveate sufletul mieu de necura
ilia lor, cu arma ta de mana vrajmailor tai. Doamne, putin di
pre pamantu impratie-i pre ingi] intru viiata lor, ca cu singele
tau 1[i] inplura 2 zgaurile lor. Saturara-[i] fii i lasara ramaite
tinereilor sal. Yard eu cu dreptate m'arat featei tale, i ma voi
sAtura candu mi sa va arata marirea ta. Pstailftni, D[a]v[i]dei, 24.
Gatti tine, Doamne, shag cu sufletul mieu. D[u]mn[e]dzaul
mieu, spre ti[nel nedejduesca ca sa nu ma stidesca in veaci, nice
p. 47 ca sa radza de mene vrajmaii miei. aSt amu to][i] ceia ce vor
rabda pentru tine nu sa vor stidl.
Ca sa sa stideasca facatorii cei [fara] de leage intru deertu,
calea ta, Doamne, spune -m[iJ mie i intru cArarile tale ma inva]a.
Tocmeati-ma spre adevArul tau, 1 ma invata ca tu eti
D[u]mn[e]dzau mantuitorul mieu, Si pentru tine rabdu in toate
dzile. Adu-t[i] amente de cruterile tale, Doamne, 1 de milele tale
ca din veaci sintu. Pacatile tinereatilor meale i ceale netiute a
meale nu le pomeni ; dupa mila ta adu-ti amente tu pentru bunatatile tale, Doamne. Bunu-i i dreptu-i D[u]mn[e]dzau, drept
p. 48 a II ciaia leage pusa[i] celora ce greesca pre cale ; tocmii pe
cei blanzi spe (sic) giudet ; invatagi] pe cei blanzi caile tale.
Toate cAile lui D[u]mn[e]dzau is mild i adevar, ceia ce cearca
svatul, lui i mkturiile lui. Pentru numele tau, Doamne, cud1 Biblia 1688: Asculta, D[oa]mne, dereptatile meale, is aminte rugaciunea mea. Raga In urechi ruga mea, nu cu buze vicleane. De la fata
ta judecata mea sa Task ochli miei vaza dereptati. Ispitit-ai, si nu s-au
aflatu fntru mine strambatate. Ca sa nu gralasca rostul mieu lucrurile oamenilor pentru cuvintele buzelor tale eu emu pAzitri cai nasilnice. lutereaste umbletele meale fntru cararile tale, pentru ca s nu se clinteasca
pasii midi. Eu am strigatii cace m'ai ascultatu D[u]tnn[e]zau, plead.' ureachea ta mie, i ascultA cuvintele meale. Minuneaza milel[e] tale, cela ce
mantuesti pre cei ce nedejduescii, pre tine...
2 SCriS
inpliura.
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE *TEFAN
223
www.dacoromanica.ro
N. DRAGANU
224
laudele tale. Ca s'ai hi vrut jirtva, dat t-a hi amu ; toata arderea nu bine vrusai. Jrat[v]a lui D[u]mn[e]dzau-i suflet zdrobit,
p. 53 inima zdrobita i smerita D[u]mn[e]dzau nu o urgiseate. Fericeate, Doamne, cu buns vrearea ta Sionul, Si ca sa zideasc'k
zidurile ler[u]sfall[i]mului. Atuncia bine vei vrea jratva direapta,
inaltarea i tuata arderea ; atunce vor pune spre oltarul tau viteiDoamne, carele
Aldrirea. Alliluia. TropfariulJ. Acmu. Postu
pre Sf[a]ntul D[u]hul tau In al treile cas 1-ai trimis Ap[o]s[to]lilo
tai, acela bine nu- l lua de la noi, ce ne Innoiate pe noi, rugandu-te.
Inima curata zideate intru mene Doamne, i
Stih.
II Nu Ira
2 stih.
p. 54 d[u]hul dreptu innoTate intru zgaul mieu.
lepada pre mene de la fata ta i d[u]hul sf[i]ntii tale nu-1 lua de
I a mene. Apoi trop
intritu la &s tret[ii].
cm 11111 Alib
Re 111/1 /CH. A lui Dumn[e]dzau Nascatoare, to eti vita (la ade-
varata, ce neai crescut noao rodul vietii ; pe tine rugam, rugsmu-te, biruitoare, cu Sffijntii Ap[o]s[to]li, sa milueti sufletile
noastre. Domnul D[ujmn[e]dzau bine-i cuvantat ; bine-i cuvantat
D[u]mn[e]dzau din dzi In dzi. Sporitu-neau noao D[u]mnIejdzath
mantuirea noastra. Dumn[e]dzaul nostru, D[u]mn[eldzau nea (sic,
c
VI VI
it
:11
sa sa meastece, lnparti -sa -va sementlIa cea de sus. Candu focul limbile lea inparti, toata inpreunarea, toata va straga cu un glas, marindu
intru tot pre Sf[a]ntul D[u]hii.Acmit qi pur[urea]. Nedeajde i folosire 1 scapare cretinilor, nebiruit zid celora, ce nu pot, itrudescil
www.dacoromanica.ro
225
GHEORGHE TEFAN
imma.
A
--.
BAK FIE
wile.
p. 84 r. 10
15
www.dacoromanica.ro
N. DRAGANU
226
D[u]hul.
50.
p. 93 r. 4
1-1. , A
li'
Nn E
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE *TEFAII
227
rintele
AHk. cmnttt.
Ck
www.dacoromanica.ro
ba*
228
N. DRAGANU
p. 99 mencTunoasa. Nu treace II glasul cel de ruga a pAcatoilor, ceInainte ne tampina spre agiutorul nostru. Cu credinte cAntarn tie
sirguTate spre ruga i te nevoTate spre rugare folosindu pururea_
a lui D[u]mn[e]dzau Nascatoare, celora ce te cinstescii pe tine.
p. 108
60.
nu-i va putea fae[e] rau trupului sau sufletului. Si nice o inelaclune nu-1 va birui sA sablAzneasca, nu numai atata, ce Inca i
dintr'aCasta lame de sA va treace, acelufa Tadul sufletul nu-1 va
Iva, cum s[ve]tii Grigorie va va (sic) dzice: S[ve]tii Grigorie
agiuta-mNI
Doamne, asculta ruga mea ca eu tiu ca vreamea Taste
p. 109 aproape. DA-m[i] mie, Doamne, II IntelepcTune i Inteleagire i lu
mineadzA inima mea, ca sa te tiu pre tine Intru toate dzilele
vietii meale. CA tu eti D[u]mn[e]dzaul mieu 1 nu Taste altul fin
tine. Ce numai tu unul carele ai pogorat din ceriu, i teai luminat din Marifa cu D[u]hul Sf[a]ntii acIaia tie m5 rog, Doamne, ca
sA luminedzi inima mea, ca fart de numAr sintu pacatele meale.
DA-m[i] mie, Doamne, ca de dansele sa mA pee curati. Cu credinta i cu adevereciunea numelui tau cel sfAntii, Intru dzua carea
p. 110 te chem de sArgu voIu sA mA asculti pe mine. Cum ai ascultat
pe Tavifta i pre Saara, i varsa din ochii miei lacrami cum veri
pre pamAntu ploae, ca sA Ingreue inima mea ca o piiatra. Gre:Iu,.
Doamne, greiiu foarte greiIu intru viIata mea Si toate farAdelegile meale eu le tiu. CatrA tine ma rog, Doamne, i catra tine
stag: Tinde dreapta ta i ma izbaveate de ceTa ce vrajmaescri
mie. Cum ai izbAvit cei trei otroci din cuptorul cel de foc, pe
Sidrah i pe Sisaah i pe Aveden. 0, o, Doamne, InpAratul cep. 111 riului, da-m[i] mie rabdare i tineare, Si liubov cu credinte, i
smerenie adevArata ca sA po6 petreace Intru lucrurile ceale bune.
FA inima mea ca Si voIu sa leapad rAutatile meale,. cealea ce am
grAit i am fAcut i am gAndit intru tinereatile meale, cealea ce
nu-s pre voe tie. CeTu i mA rog, Doamne, i cats tine strAg, cug1116avA (sic = gal6ava") mare i cu toatil inima mea. Pe line telaud, 1 pe tine te marescu, 1 cu a ta preasf[a]nta maica i cu}
11
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE rEFAN
2'20
p. 115
ce nu morlu. Si ca sA nu sa bucure vrajmasii miei de mene, 1
tie ma rog s[ve]tii Petra', cela ce til cheile inparatii ceriului, ca
sa-m[i] dezlegi pacatele meale pre patnantu. Si-m[i] da mie, Domnul mieu I[su]se Hr[i]stoase tarie si puteare spre draci, ca sA biruescri dilavolul preveghindu i luptandu-se cu mene. Rogu-mA
sf[i]ntei maice a Domnului nostru lui IN* H[risto]s. Rogu-ma
tuturor sf[i]ntilor ingeri si voevodzi. Rogu-ma si tuturor sfEi]ntilor
proroci, si tuturor sf[i]ntilor patrifarhi, si tuturor sffijntilor Ap[o]stolli, Si tuturor sf[i]ntilor m[u]ii[e]n[i]ci, si marturisitorilor i fi- p. 116
Zoarelor. Rogu-mA 1 chem, Doamne l[su]siel Hr[i]stoase, tot[i]
sf[i]ntii tai cei ales[i], ca sa sa roage pentru mene ticalosul, si
JJ
www.dacoromanica.ro
230
N. DRAGANU
veacti, adevarii.
3 no. Doamne, greiiu, iarta-mA intru sf[a]nta
trro[i]ta (sic). Doamne, curateati-ma pacatosul. Doamne, ziditu
m'ai, miluiati-ma.
Amin.
Pcinci aicea mfolliViva lui Gri
gorie. Cones.
70.
p. 118
i aveti Indraznire Ohl mai marele, rugati-va pentru mene pad-tosul, anume imrielcii, ca sa ma sp[A]sescu cu a voastra ruga
Doa[mlne, lumineadza pacAtosul pentru ruga sf[i]ntei, a luL
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE TEFAN
231
In toate dzilele vietii meale, pana la ceale mai de apoi suspinile meale. Slobodzi, iarta toate greealile de voe 1 de nevoe,
i ma izbaveate de toate Il laturile diiavolului 1 [a n]epriiato- p. 124
i de vrajmaii vadziuti 1 nevadziuti, 1 foloseate intru
sanatate i intru spesfelnie. Pentru ruga preacinstitei a lui D"ulmn[e]dzau Nascatoare i a tuturor sf[i]ntilor tai, Doamne, miluiati-ma i ma mantuiate, prin sf[a]nta trro[i]ta, Parinte i Filu
i Suflet Sf[a]ntil. D[u]mn[e]dzau, miltiati-ma, Doamne, Doamne
rului 3,
1 Doamne miluefte.
www.dacoromanica.ro
232
N. DRAGANU
savraseaste") ceala ce au rasadit direapta ta. Doamne, Insamneadza-mA cu putearea cinstitei crucei tale, ca datu-mi-ai crucea
P. 125 ta spre gonirea vrajmasului. Doamne, sp[A]siasti-ma spre tine nedejduind. Doa[m]lie, cum stii si cum vei, milui3ste-ma si ma
II
mantuiaste. Si ca sa fie voe ta intru mene pacatosul si nedesoinicul serbul tau, anume imr[dcti, Doamne, frica ta si 111bovul
si leagea ta rasadeaste Intru inima mea cu darul Sf[a]ntului D[u]hti,
1i cuvintele d[ti]mn[e]dzaesti1or cartilor tale im[i] dartiliste mie.
Ruga catra preasf[dinta despoitoare noastra a lui D[u]tnn[e]dzau Nciscatoare cu umilinte.
Miel si pacatos serbul lui
Dumnadzau anume imr[e]cti, roaga-te catra preasf[aInta despoip. 126 tOare maica Domnului nostru lui l[su]s H[ristojs. Doamna mea,
miluTasti-ma mai vartos (scris : orratos") decat tot[i] gresitii fiiiilui tau 1 facatoriului mieu. Si to preacinstita maica lui D[u]mn[e]dzau, Doamna mea, milulasti-ma mai vartos (scris : vratos")
decat tot[i] gresitii. ,Si candu preacinstita ruga due[i] fiii alui tau
pentru rodul crestinescu, adu-t[i] amente si de mene pacatosul
vi nedestoinicul serbul tau, anume imr[e]cii. Preacinstita Doamna
m[i] mie
n'iea, nu ma [1a]sa pre mene, cu lasa asteptarea mea,
lacrami si pocainta, m[i]l[o]stenie si liubov (scris lubov') catra
p. 127 tot[i] i smerenie In tot 6asu1, pe nime sa nu osindescii, If nice
cum, si pe nime RA nu zavistuesca.- Ceale ce sintu lucruri spurcate intru sufletui mieu, si reale obiceaele ceale ce intr'ansit petree, Intru toate dzilele vietii meale, a dzilei si a noptii 6asuri,
el petrecii intru spurcate lucruri intru dzuo savarsescu pacatele
dzilei, Tar Intru noapte a noptii. 0 amar mie, preacinstita Doamna
mea, de toate cealea ce le plinescil Intru vilata mea spurcate,
ealea ce santu scrise pen vazduh liana la portile cerlului. Dara
cum voi vrea sa fiu izbavit, de aceaste trei lucruri: de amarasufletului, de spurcat trup. 128 clunea inpartirei, de pacatele
pul mieu, si de cumplita frica mortii, intru a cui mans va cadea
misel sufletul mieu si pacatosul, tinut de cutremurul cel din vazduh ? Pazitorul mieu ingerul (scris : Ingeriul") 1-am gonit dt la
men[e], cu spurcate lucrurile meale multe. lubl sufletul mieu cel
spurcatu, Infricoserile aceale din vazduh cum va veni spe (sic)
dansu raspunsu de la giudetu. 0 preacinstita biruitoare, to Tusureadza greimea sufletului mieu. Spre tine nedeajdea mea o pus,
nu to pleca cu a ta ruga, nedejduindu-ma spre tine, izbavit sa
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE STEFAN
233
p. 177
Jitie $i din multe pretreacere.
D[u]mn[e]dzau ce streina pre Domnul lo Gheorghie Stefan
Voevod, multe tar[i] streine inbland, pana vent vreame de ne
adus[e] D[u]mn[e]dzau suptu mila crafului $fetesc, in targu in
$tetin, tar[a] PomorscU, Cara a lui C[urfurhittea 1 bra[n]de[m]burs-
I.
www.dacoromanica.ro
N. DRAGANU
234
la 9 cast de-
noapte 1-au lovit catarol (sic) din cornul capului drept s,,l In mana
dreapta i pieorul dirept. 1668 noo (sic,= nou") anu miels[e]ta
ghen[arie] 10 dzil[e], vineri pre sinbata, toata noapte au avut chin
p. 179 mar[e] ca de moarte. La 9 eas de dzi si[n]bA[ta], ghen[arie] 11
tar 1-au apucat acea nevoe rea 1 1-au tint rid 2 eas, 1 10 pre
zi. La un eas dupa amiazaz[i] sinbo[ta] tar 1-au apucat 1 1-au
tinut 1 eas. Dupa ce s'au trezit din boal[5], tar toatA zua s'au
chinuit, 1 spre d[u]me[ne]ca toad noapte. D[u]meneca 12 ghen[ariej, 9 e'as zi, s'au mai trezit i taina carea taste trupul i
singele Domnului nostru lui 1[su]s 1-1[risto]s cu trezvire au luat..
II
Apoi dupa sfpinta pricetenie, tau intorsu mai bine. Luni 13,
p. 180 marti 14, 15, 16 got, tar 1-au lovit acea nevoe la 11 Cas... 3
graiu[1] la[u] fo[stu] Inca[l]ciftb 17 dzil[e] ghen[arie] la 5 eas rto[A]
sara tar 1-au lovit i 1-au tinut 1 Cas; foarte grAu4 1-au tinut, ca
au fost ca un mortu. Apoi Tar s'au mai trezit, tar gralul tot nui
slujila ca cum vrea fi bat de o belie. 18, 19, 20 nemic, Tar marti
ghen[arie] cam la 7 Cas de dzi 1-au apucat i 1-au tinut 5 ferturi de eas. unc.40 marti la 3 Las dupd amtadzadz[i] tar 1-au
lovit din somn i 1-au tinut mutt, ca 1 gratul i s'au amortit, Si
1-au lovit tus[a] rea 1 nadual[d] din piept, ca nemica nu putea,
p. 181 inteleage omul ce mu[r]gula pans la 11 eas de noapte ,6
22
II
rats.
5 Tot am.
6 Urmeaza verso din treimea de foaie rupta.
7 Miercuri.
8 La jumeitate zit4a, amiazi.
www.dacoromanica.ro
235
GHEORGHE STEFAN
fata i ochii i sa faces ca singele i de catatura lui te spamantai1 . Miercuri noapte spre goi la 2 eas i no 2 dupa miazAzti,
noapte ghen[arie] 23, lar 1-au apucat i 1-au tinut multu tat intr'una i tat n'[au] mai grait nemica, numai ciice sa tinea sufletul
inteansu. 11 eas de zi lar 1-au prinsu i 1-au tinut tot inteun
chip, fara gralu pans la 5 eas i giumAtate 3. Si lar 1-au apucat
de noapte g[oi}. II Apo[i] dupa 5 eas i giumatate lar 1-au par& p 182
sit i am dzis catti Maria Sa : Doamne, acmu ne cunoti ceva?"
S'au rAspuns : cunoscu-va". Eu graind, dzicandu-i : ce te vei
inchina ha[t]manului fratina-tau ci lui Dimitraco ?" ; numai ce
m'an luat de mana i 'au plecat capul in gos e (sic, =---. ia)
decii lar n'au mai grait. La 5 Cas no sara goi spre viner[i] lar
1-au apucat tinindu-1 (sic) pre brate. 11 eas no de dzi au leOnat.
La 12 lar 1-au apucat4 Si au fost tot ca un mort cace...5 sA
loase II 1 la prevegh[l]ii mu[1]dzi (= multi?")dziia ci noalpteal2), p. 183
far de marti, din 21 ghen[arie] tot 1-am pazit cu lumina amana
gata din eas in eas, dzua i noapte. Viner[i] noapte spre sinbata
de la 12 eas ci un fert dupa miadzA-noapte au inceput a trage.
La 5 as iar 1-au prin[sj. La 8 Cas de dzi far 1-au apucat ci
tragea de moarte 0-1 talcs i acea nevoie 6. Si 1-au tinut inteuna
i au tras sinbata toata dzua $i toatA noapte spre dumineca. $i
tragea grozav din grumaz i multe m[i]nuni faces cu deagitil[e]
carel[e] nu learn putut scrie. lar duminecA saga] spre luni i
mai tare sA pAzia slabiciunea lui ci la 12 eas de noapte s'au
trecut, Dumn[e]dzau sa-1 farce, pre bratil[e] meale tiindu-1... 7.
Si nil* dupa moarlea lui8... II ... lu lasatul sacului de came, Du- p. 184
Pan'aicea
www.dacoromanica.ro
N. DRAGANU
236
scoase de Marcia Sa Ocheorghie Stefan Yoevod; lean scos din limba sirbeasca pre limba romtineascil.
s rpzmi, no a no BELIEHTE 4,
1 lards cruce.
2 Anal 7175 socotit dela facere, luna lanuarie 27, dela Hristos 1668.
3 Despre nota ulterioard care mai urmeaza pe aceasta paging s'a
vorbit la descrierea manuscrisului.
4 Dumineca dupg utrenie, dupa ceas, dupa vecernie.
www.dacoromanica.ro
237
GHEORGHE *TEFAN
tale ? Rumt-am vemantul cel de D[u]mn[e]dzau tasut i am spurcat vemantul trupulul mieu. Ce ma curateate ca un mantuitor p. 193
1 ma iarta ca un Dumn[e]clzau. Cauta spre smereniia mea i nu
pomeni rautatea pacatelor meale, ce am facut spre miel sufletul
V
www.dacoromanica.ro
238
N. DRAGANU
......,
iv%
li
.....
...-.
W RUTS
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE STEFAN
239
lie slujescii mii de ceatele ceale de sus, cinuri ; cel rugat de ingeri i de toate putertle inchinat, i del ceai de gos facere ca
Idea sA cutremura inaintea ta, ca tu eti D[u]nin[e]dzau unul farA
etas
acetii dzile, intru care teal aratat ap[o]s[to]lilor tai dupa inviiare
www.dacoromanica.ro
p 200
N. DRAGANU
240
p. 201
Bine te cuvintedzu, Doamne D[u]mn[e]dzAul mieu, si c[an]nedestoinica aducil tie din rostolu (sic) spurcatu si dim
inim[a] necurata. Pros lavascii numel[e] tau cel sfantu, ca de pAtar[e]
tau agiutor cercandu, ca a ta iubirle] de oameni nespus[a] esteCele (sic, = cela"), ce a[,] priimit pi cela ce au vinitu la at
unspradzecele 6as, si asemene ei (sic, = Ai -ai") facutu cu cela
ce au purtat totu greul acesti[i] dzile, si pre mine asijdere ma
primeste, nu numai o dzi cu lene cheltuind, ce intru toata vreame
vietii mel[e] cu lucruri deserte am petrecutu, si lucruri sufletesti
nice danaoar[a] n'am facut. Nu ma osindl pe mine, despoitoarlek
ca si pri cei mai denainte chemat[i] la a ta cin[a], lepadandu-se
cu a sa inima cumplittal, ce ma earca pe min[e] ca p[e] cel ra-tacitti spre raspantie lumii, ca sufletul acoperimantul celora ce
doresci. lat[a] amu dzua plecat[a] spre sara, esi soarele easul sarii
inta[n]pin[A], si cel Intalept luminile sal[e[ gatescii, la m iadza-
noapte sa te tanpine, cu tin[e] sa l[e] duci intru lacasul inparatiei ceaului, carora si pe min[e] partas ma fa. Nu-ti aducep. 203 aminte de II multime pacatelor meal[e], ce dupa obiceiul milei
tale miluliastel. Nu -m[i] da sa adorm intru moarte, ce Intarestem6dularele trupului, ca am slabit de pacate. !nth-este sufletul
mieu, tremurandu-ne 'Meet, goneste ganduril[e] cel[e] spurcate dela inima mea, i lumineaza minte, care se Intuneca de mahnirea,
ca si [eu] sa-ti dau tie rug[a]. Doamne I[su]s[e] Hitilstoas[e],
pleaca ureache ta catra ruga mea. Marta toate pacatele mele, si
1 Cu toate ca textul s'a corectat 1 adaus, el a ramas In acest loc
necomplet.
www.dacoromanica.ro
241
GHEORGHE $TEFAN
11
Al
rn no BI wink 1.
Igo.
p. 297
(Extrase din Vechiul Testament).
La pritcea2 lui Solomon gra-i4te aicea, GlavIal 3. Filul
mieu, graiurile legei nu le uita, graiuril[e] meale ca s[A] le socoteti intru inima ta. Ca multa viata i ai cu pace sA vor adaoge
tie. M[i]l[o[si[e]niia i credin]a ca sa nu lipsasca de la tine, ce
sA nu o pui pre ins[A] pre cerbicea ta, i sa o scrii pre ins[A]
pre tabla inimii tale i vei afla bini. Si gAndeate bine inainte
lui D[u]m[nedzeu] i inainte omenilor. Si fii nedejduitor cu toata
inima spre Dum[nedzeu], iar cu a ta intelepciune nu te marl.
Toate caile tale cu conotinte (sic) sA le indreptedzi. Nu fi intelept de la tine, ce te teme de D[u]mn[e]dzAu Yi te !as[a] de
tot rAul. Atuncea va fi vindecare in trupul taus.
Glava 84 Ca voi spune voao ce in toate dzile. Dum- p. 298
[nedzau] ma zidl d'inceputul calii sal[e] intru lucrul sau, mainte de
veae ma urdzl, mainte de facirea pamantulului, mainte de facer[ea]
II
i graiurile meale
crute a ta inima. Pentruca Indelungare de viata i anil vietii i pace vora
adaoga tie. Milele i credintele nu te lipsescu, 1 le atinge pe iale preste
grumazi, scrie-le pre 'fate pre leaspedea inimii tale. *I vei afla harii gi gandeaVe inainte bine. fnaintea D[o]mnului i a oamenilorit Fii nedejduindu
16
www.dacoromanica.ro
242
N. DRAGANU
le vindea.
Glav[a] 13. Cela ce-i lintel gura sa, socoteaste sufletul sau,
iar cela ce nu-s[i] socoteaste gura sa, pe sine se infricosadza.
Gl[avaj 14. Cela ce ocareaste mielul, greseaste iara cela
ce-1 miluiaste saracul, fericitu-i.
Gl[ava] 15. Cela ce cearca Intelepctune,, nu va afla rau.
Cela ce cleveteaste saracul, 'ante pe cela ce I-au facut pe ins,
Tar cela ce cinsteaste saracul, cinsteaste pe cela ce 1-au f[A]cut
pe Ins.
G[laval 16. Omenescil este sa-s[i] gateadze gandul, tar
Dluimn[e]dzau-i tocmeaste limba. Ca toate caile omenesti insam-
p. 300 nate sintu inainte lui. Ma ji surator Taste d[u]hul lui D[u]mInedzaul.
Deschide lui DIulmInedzaul lucrul tau, si sa vor Indrepta gandurile talIel. Toate lucrurillel celui smerit sintu inainte lui Dum1 Biblia 1688: In toate zilel[e] volu pomeni ceale den veacu sa le
numarii. D[o]mnula zidi pre mine Incepatura cailor lui la lucrurile lui.
Mainte de veac ma Internee denceput mai nainte de cat a face beznele,
mai nainte de cat a est izvoarale apelorii. Mai nainte de a se Intari muntii,
si mai nainte de toate dealurile ma naste. D[o]tnnul au facut tars oi nelacuite,
margini lacuite. celui de subta ceriu. Canal tari facea pre cei de
susil nori, si cum tare punea izvoarele celui de suptit ceriu. Candu punea
marii cercetarea lui gi apele nu vor treace gura lui, si tari facea temeaile
pamantului. Erama langa ela tocmindu eu eramii cu carea sa bucura, si in
toate zilele ma veseliiama in fata lui preste toata vreamea. Candil sa yeseliia lumea savarsinda, at sa veseliia intru fill oamenilora.
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE STEFAN
243
Inedzau]. Manila Inparatului este solul mortii, Tar omul eel intelept sa izbaveate.
Omul fara mente TO] saps ie rau 1 intru
gura sa adun[A1 foc.
Gl[ava] 17. A credineosului i toata avutiia lumii, Tar a celui necridineos (sic) nie[i] un ban.
[Glava 19]. Cela ce miluinte saraeul Imprumut da lui
Dtulmnieldzau. Roada omului
Gla[val 20. Nu-i vinovat vinul, ce procleatA Taste betiTa.
Nu Taste departe manila inparatului de urgiTa lui -D[u]mmeidzau,
i cela ce s[e] apuca 1 meastica pre Ins greeate spre sufletul
sau.
Apa cea adanca Taste svatul Intru inima omului, Tara
omul, Inteleptit o bea pre Ia. II Mare-i omul 1 scump Taste cela p. 301
ce face m[i]1[o]stenie. Cand Inparatul eade pre scaun sa giudeelel
Arept, nu sta inprotiva ochilor lui. Nu dzice ca voi plan vraj-
www.dacoromanica.ro
N. DRAGANU
244
ti yu
unde dzree nxoAaa no cpt nnaim noc nal /Ana in sfarsit (scris: ,,sfrasit") si gla[va] 13 si 14 de tot" (p. 311). Pentru limbs mai notez pasajele :
nNeemie, i gl[ava] graTaste ca, data audzira de ler[u]s[a]lim, cum Taste
pustriu i portile arsa, sedzulu i plangea, si mahnit multe dzile, i era de
ma postifa i ma rugs Inainte featei lui Dum[nedzau] ceriului" (p. 312);
7 gl[ava] gralaste ... cat era ca lacustele de multi, si simile for n'avea1
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE STEFAN
245
Blajenile din toate Dumeneci flira besea[recii] cetind omul vie'. p. 315
Adu-t[i] amente de noi, H[r]st[oa]se mAntuitorul lumii, cum
1-ai adus amente de talhar pre cruce i-1 spodobi intru tot unul
in dreptaatea inparati[i] ceriului.
Astadzi invise H[risto]s din
groapa, 1 tuturor credineoilor le deade neputreglune, i bucurila o inn& mironositilor intru invilarea ta, Doamne.
Pe lemn
sa gavozdi mantuitorul nostru de bunA (scris : bane ") vo[e] i
cu lemnul pe Adam din blastam it izbavii, i-i deade ca un indurator, ce dupA chin I salAluirea raiului.
Cumu-i in cer
multime de ingeri, aea pe pAmantu rodul omenescit sf[i]ntirei
mnvierei praznuescii bunatatii tale, Doamne.
Radice pe noi din
groap[a] pacatelor, cu chinuri multe rasipimu-n[e] ca mortii, ca
un lubitor de oameni.
AscultA, Adame, i te bucurA Evvo, ca cum v'at[i] mainte
amandoi dezbrAcat 11 pentru inelaciunea, vA luar[a] in pradare, p. 316
crucea lui H[risto]s va indrepta
200
IS HS
Preadoslovie
NI KA
tetra cretini.
www.dacoromanica.ro
p. 317
246
p 318
N. DRAGANU
alti cretini toti carii sintu pravoslavnici. Credineoi pravoslavnici, i adevarati fii sf[i]ntei a noastre beseareci, apostoleti,.
Itibil[i] cretini i cu not de un neam Rumani, pretutindiria tuturorr,
ce sa afla In pArtile Ardealului i 1 Intealte pall pretutindiria, It
ce sinteti cu not intr'o credinta, cu dreptatea Dumnedzaului i mantuitorlului nostru lui l[su]s H[risto]s, dar voao 1 pace sa sa inmultasca intru cunotinta Domnului nostru lui l[su]s H[risto]s, filar
de la smerenie noastrA, ca nete fii lubiti intru cunotinta Domnului nostru lui l[sus] H[risto]s, bl[ago]s[lo]venie, [ru]e i ertadune, i de vecie de la Dumn[e]edzau ertare de toate pacatele._
Socotindu deregato[nIa] cea pastoreasca, carea mi s'au dat de la
Dumnedzau, i aducAndu-m[il amente de cuventele vasului celu
ales, fericitului Pavel, carele cu ep[i]scopii Efeseilor poronceate
noao tuturor de dzice : socotiti-va pre sine, i toata turma, intru
6-au tocmit, cu D[u]hul St[a]ntii, 'au dat la Iapte saboara, credine'oasa i sufleteasca oblena, a besearecei noastre cei apostoleti ; aducandu-m[i] amente de datoriia mea cia mare, nevoescu,
ostenescu, D[u]rnn[e]dzAu veade numai cu toata puterea mia, 1
cu toata usardila (scris: usradila") lucredzii dupa neputinta
mea cea omenlasca, ca sa crescu i sA adaog talantul ce mi-i
dol, candai vr'un pacAtos, 1 de turma lui Dumnedzau, departat
voi putea sA-1 intorcu, sa sa spodobascA a fi destoinicti, 1 spAp. 320 sit, petrecandu intru poroncile ceale pravoslavnice a besearecei It
noastre carile din batrani sintu date, dintru intalu i d'-inceput
acealea sa le IntArescu, sA nu cumva sa sa tanple sa fie netine
svatuit, i amagit de vicleugul larpelui, adeca a ereticilor, sA
cadza 1 sa sA depArtiadze de acea alinata i cu pace i fericita
curte, beseareca noastra cea pravoslavnici, cAndai pentru acel
lucru de folos sa vor acoperi multiatea pacatelor meale. Cum
scrie facov brat b[o]jii Intim a sa sabornica poslanie (Iacov,
gl[ava] 5, zed 57) de adevereate dzicandu : fratilor, de sa va.
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE *TEFAI*1
247
www.dacoromanica.ro
N, DRAGANU
248
(.
Deci cum Invala fericitul Pavel pre GalAteani de dzice (Gal., gl[ava]
1, za6. 199): sintu unii de va spementeadzA pre voi, i vor s strimbeadze build vestiria lui H[risto]s, ce sa. savai 1 eu, savai Inger din
www.dacoromanica.ro
249
GHEORGHE STEFAN
Invata alts credinta, macara s'are fi Inger din cerfu, sa nu-1 credeli, ce sa-i dziceti anathema, i sa va lepaciati i sa va departali de unul ca acela. CA acealia 'earn luat de la moi Si de la
stramoi, 0 de D[u]hul Sf[a]ntil cu luminatele saboara a sf[ilntilor pArinti marturisite, aceastia dzicu, fii miei Ca sa cade cu tot p. 328
sufletul sa le tinem, i cu glas mare ca le marturisim, 0 de va
trebul, dzice Mast*, i pana la singe. De ne Inbarbateadze i
ne invata area, nu va tiamereli de cefa ce ucig trupul, ca sufletul nu-1 pot ucide. Ca aceactia a lumiei santtl trecatoare, far binele de vecie, ce vor sA-1 dobandeasca ceia ce vietuescu In creIinta, Taste de pururea netrecut intru veaci nenumarati. Si atata
sintu de marl i desavaritil (scris: desavrditti"), acela ce s'au
suite 'Ana In al treilea cerfu, fericitul Pavel, spune de dzice, ca
ochi n'au vadzut, urechi n'au audzit i la inima omului n'au in- P 329
trat cealea eau gatat celora ce-lu Tubasca.
Pentr'aceia, fii miei intru H[risto]s iubiti, sa muriti cu credinta
cea dereapta Intru
pentru ca sa fim vii intru el i sA
ne aducem aminte de acela marele prorocii Moisi, cum el au
urat cinstea i marirea Inparatiei de la Eghipet inpreuna cu bogatifa Si cu vistearele Iui, socotindu mai bine sa pata rau cu
fratii sai ce-i era de un niam i de o credinta, decat sA aiba
alta cinste i marire, ca, de vom rabda toate greutatile i nevoile
pentru credinta cia adevara, i de ne vom sfraci (scris: sfra1")
intealnisa cu pocainta, vom dzice i not cu fericitul Pavel (Tim.,
gl[ava] 87, za.e. 298): Cu buns nevointa m'am nevoit, viata miam savarit (scris: savrait"), credinta am ferit, deac mu mi sa p. 330
cruta cununa dereptatii, carea mi o va da Domnul in dzua aceaia
a dereptului giude u. Masta I voi vett dobandl pentru credinta
voastra cia pravoslavnicA a moilor i a stramoilor noctri, carea
all tinut Intru Invataturile ceale batrane i de multil, a eapte
sv[i]nte i toata lumea saboara, carii de la apostoli au luat i
noao leau dat. Aciaia dzicu, cununa cea de Dumn[e]dzau, impletita a marirei i a vietei cei de vecie i a fericirei, carea toti
credinooi[i] o vor dobandI, pentru l[su]s 1-1[risto]s, Domnul
nostru, a carufa Taste slava i tinearea i slulba i inchinaciunea,
inpreuna cu parintele ci cu D[u]hul Sf[a]ntii, acmu i pururea ci
Intru veaci de veaci amin.
p 331
Otveatimicit, cartea ce sd chiatnd Catehizmusil, carea cu
vora fi cu porunca Domnului cre0inescu Racolfi Gheorghi, Cratul
II
www.dacoromanica.ro
250
N. DRAGANU
.,,
(sic, uitandu-se
o cifra probabil ----- .3p[m]u, adeca 7148, nu .3pri adeca 7150, cAci
.31)7i,
c
A
pe,XECTBO XBO
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE *TEFAN
25k
nici am mai adaos, ni6 am mai scadzut nemica din poruncile lui Dumnedzau i din leagia lui H[risto]s 1 a svintilor
ap[o]s[toli
fiii manieil. Pacatul este in firea noastra $i pohte naste pacatul. Prin
greutati, post si ruga ajungem sa facem destul pentru pacatele noastre gt
fira pdcate sa fim". Scriptura ne Invata sa facem destul pentru pacatele
facute 5i sa Incunjuram sa.varsirea de pdcate pentru a fi desavarsiti ca parintele nostru cel ceresc.
Hristos e Impacatoriu" intre noi pi Dumnezeu. Sa-1 cautam cum 1-a
cautat Zacheiu, curvartul si curva, vamesul, Cornilie hotnogul ", toti Apostolii, cAci nime n'agunge sa faca destul pentru sine de n'ar hi Inpacatoriu
Domnul nostru l[su]s H[risto]s".
www.dacoromanica.ro
252
N. DRAGANU
riului, carea not toti sa o dobandim pentru mila Domnului nostru lui l[su]i H[ristos, a carula Taste pulTarea 1 tinearia i toata
cinstia i Inchinaclunea, depreuta cu Parintele i cu D[u]hul
Sf[a]ntii, acmu i pururea si intru netrecuti veaci de veaci, amin.
',I;
IlpaBOCAa1161W
M
ii U
p
non cnnpanIE. mptiAo M011'11 NO micanlme Banama nuimponomima
E B I'
nitvAacaa. I
Daca copia lui Graidean reproduce intocmai originalul, aceasta nota
ne dovedeste ca tiparirea Rasm:nsurilor a tinut timp foarte indelungat si
s'a terminat numai In 1647.
210.
Pavecernie velikie adeca cea dupa dna, rugs ce Tax sa, ceteto
www.dacoromanica.ro
251
GHEORGHE STEFAN
22 0.
nti
i11
Pentru
ruga lui s[ve]tii Dimitrie, [glava] 9. Pentru ruga a toti m[u]e[e]Pentru ruga lui loan Novii, [glava] 11.
nie[ii], [glava] 10.
Pentru ruga lur
Pentru ruga a trei marl S[ve]t[ite]li, glava 12.
Pentru ruga S[vin]tilor Ot[e]ti,
S[ve]tii Nicolae, [glava] 13.
Pentru ruga
Pentru ruga preotilor, [glava] 15.
[glava 14.
famei[i] pr[ea]p[o]d[o]bnice, [glava] 16.
Pentru ruga pr[ea]Pentru ruga tuturor Sv[i]n
p[o]d[o]bnei Paraschivii, [glava] 17.
De aicia sa incep sanatatile : Pentru sAnatilor, [ glava] 18.
tatia lui Voda, [glava] 19.
Pentru sAnatatla maicei lui Voda
Pentru
Pentru sanatatTa Doamnei, [glava] 21.
[glava] 20.
sanatatla cuconilor, [glava] 22.
Pentru sAnAtatTa feeoritelor,
Pentru
[glava] 23.
Pentru sanatatla boiarilor, [glava] 24.
www.dacoromanica.ro
N. DRAGANU
254
www.dacoromanica.ro
-77
rz71.1 G7 c
Ul
//-c
oef
e,
/f
'
et
ye
,.1-
/1
____4 Ai
!t
f.2.th
J
(x1,211 orereY zict-ti (if a ix ei "-i'
....
Jul
'
,........
t'
14
:17'
,,.,.:'
Lici7
.
'4-1
,.
ra g
4.......,
,.........,,
A3
tr4
....f-t_ U
1
..--i i' of 6 e' A ;,-7'' 1/ rr,TI: th`cii7
.,i
Nu,
6.Z 1,,qt.11
67-6.1.2,1:T '
"
--
j, 12-1
...,,,.
-',
.L.----.4..-
3/
.._,....1!
fit 071074. l v 0:
2i
": /
( l'
?1--1
--/
I4
174E/11 fa
,
,..i.,'.4 1. 0
) :7,,,,,Te
' 4
www.dacoromanica.ro
.N
2 (.7 r i 7 -; <A;(1
,___
rdi.f,/
/ 0 h ivi c7.1
it
ltil(2:
>
VP,
...,.:.....m--,
...s.
I.
-.1
x /44-4)71,,p1. , C_:
q.., k..,
\.1
TR.]
-7-.. f al0 6
if
!-,F
ri.).4.100 1
14
"f,e,c15,
1
.....7--/'
.r... X.-- :-7-
,--)
-V, .,'"'
rt,r-tilfAct , *ii Int(z1,141., 0 el X14 ,f ,e' tneTAN
L!L
I, ...:_i. .4:
..._-, - _it-,
1.
( 717(1111
777 41
II
2 Reg -
.'
(75: i 1 'I -, i
An A. on .,..
,'. (' )'n l _Lunt J7,4j r71' till', .2." 1 c-rn fillitf 1
Ant
tql-1
/IA/
-t
I;
ielf"--4
6'1
2 J 4'
.,
it I
. ..,
1 .i-'7.Y C e I fly N-P f A rn tid ZUNI- fq,7 a r fru ,z_tof re7 el:xi
Jr.
-' s
J " it 4 '
(actin frrtli-14L Mile
I
_; n=7_ ,I
__.....
c,
i....,
elto-:,... e'-`77""t
---)
--1
........--,_
Al
.......4
---riVJ
I.
,i
,.7te.e.tle ietn
4'(
" TL
r--.
11
tr,if ;Arse il
4..
..__
v,_
ii- ! ng p rZ. ..1 CY crtri 2.111-itit 1 Li tA.fird .,(4.eil "747:1Vi5ei ,i14 ' "
J!..e, (,-t-
..,.,....
4;4/
-(7 .4-4.:Wri .7
AiAl
/1,
: mieN.
--)"";
J _,---
, e.- ,-.i.':
7.,i1,1'..7Ttfoi.41.i
., ....1,,.------- 7_1
t
4._,.., ,.., ;
k.."; ; I -
e'.:---'
.L
..:
--1.._
%......./
A
1
I
;
-;
:21. .1 t '
.:-77.
I.
1i
. ........
E.
;.
''''''''
,-c.4 p4 , 1.., t'''
l'
...
,- if.z,.zst,,i
.
"7 .
;111.
www.dacoromanica.ro
-.
www.dacoromanica.ro
Virgil
otropa.
mite de scriitorii vechi i de popor insa tot Mari, adica creatiunile iadului (Tartaros); iar mai apoi au savarcit incursiunile
cete salbatice de Mari calari din Sudul Rusiei ci dimprejurul
Marii negre, cari de obiceiu Insotiau ci sprijineau octirile turcecti.
tai poate Inchipui oricine cats groazd cuprindea pe sarmanul
www.dacoromanica.ro
256
VIRGIL $0TROPA
afara de ora prin paduri i munti. Vazand Cadan multimea armatilor se prefacu cd fuge de ei. Atunci acetia intorcandu-se in
ora i crezandu-se victorioi,, depuserd armele 1 incepura a bea
www.dacoromanica.ro
257
17
www.dacoromanica.ro
258
VIRGIL tiSOTROPA
www.dacoromanica.ro
259
Traditii de felul Asta exists multe la poporul nostru, i nuinaroase locuri, plaiuri, dealuri 1 vAi poarta nume dupa Mari.
Chiar i Intre legendele sAseti (Siebenburgische Sagen Dr. Friedrich Muller) este una In legAturA cu tinutul nostru. AdicA se zice
17*
www.dacoromanica.ro
260
VIRGIL SOTROPA
toate cd iarna din 1715 spre 1716 trecu fdede nici un incident,
precum i Steinville scriea in lanuarie 1716 a dupa parerea sr
TAtarii nu vor cuteza sa vina prin zapada mare. totu In cursul
acestui an spiritele erau 1 mai agitate. Aa groful George Haller
ImpArtdete in August 1716 din Media primarului din Bistrita
cd dupdcum a auzit, Turcii i Tatarii se apropie de Ardeal ;
www.dacoromanica.ro
261
www.dacoromanica.ro
262
VIRGIL
OTROPA
aproape gol si prinsera pe cei vr'o 20 oameni ramasi acoloRodna pe atunci avea numai ceva peste 200 vetre si imprejurul
satului se intindea pans pe dealuri padure deasA de tufari.
Principele Racovita impreuna cu Sultanul si cu Colceag n'au
putut cobori in aceea zi la Rodna, caci drumul prin munti si
pAduri nestrAbatute era greu de umblat. Deci au rAmas peste
noapte pe munti, i numai in ziva urmAtoare, in 19 August, spre
amiazi au putut sosi in Rodna, unde mai intaiu isi randuira conacele, apoi poruncira sA se dea foc satului si padurilor dimprejur. Aci asteptara ei sosirea TAtarilor cari asemenea intarziau din
pricina locurilor greu de trecut. Dintre Tatarii Sultanului AgiametGherei vr'o 2.000, speriindu-se de greutatile trecerii prin munti,
Intoarsera spre Moldova fara stirea stapanului lor.
Se vede ca satenii rodneni si plaiesii cari se refugiasera
dinaintea ostirilor dusmane, nu s'au prea departat, caci pornind
cinci Mari ai lui Colceag in urma lor sA-i spioneze, cam la departare de o jumatate ora deodatA au fost intampinati cu puscdturi din launtrul padurilor. Unul a cAzut mort, altul a fost ranit
www.dacoromanica.ro
263
www.dacoromanica.ro
264
VIRGIL SOTROPA
telese cu Colceag i cu Postelnicul, ca acesta sa mearga la Sultan i sA-1 Intrebe ce gand are. Sultanul raspunsa cA mane pleacd
cu Tatarii spre Maramure 1 sa vina i Domnul cu el.
Se 'ntamplA inteaceea cA oamenii Domnului prinsera pe un
www.dacoromanica.ro
265
www.dacoromanica.ro
266
VIRGIL
0TR0PA
Nu am putut afla cum i pe ce cale, dar se vede ca nenorocitul cApitan Gessel totu a scApat din robia tatAreascA, cAci
www.dacoromanica.ro
2W
Extractus continens ea omnia, quae post irruptionem Tartarorum, ab 19 usque ad 25 Augusti, civitas regia liberaque Bistriciensis, una cum duobus districtibus, igni ferroque hostili perpessct
fuit. Anno MDCCXVII.
Partea privitoare la comunele romaneti din Valea Rodnei
confine urmAtoarele date :
www.dacoromanica.ro
268
VIRGIL *OTROPA
I)EPERTINENTIA VALACHICA.
Padre
44
Varajra
N. Rebra
K. Debra
Naszod
Szalva
Hordo
Telts
5 96
56
(occaa)
Casei, Biinzu
Foeni currus
Hord ei et
minium
94
6.
43
6. m6
256
Ammo
fritici
2:
72
Alvearia
Porci
Ores
Vaccae
capti
occisi
Ilva
i
35
Less
11
2 210.,
Rodna
2 6 110
Major
Szent Georg 1 3 60
'="1
42
20
:LI
pagorum
oa
Boyce
Nom Ina
Equi abacti
Hamill
:.,
33 102
840
4 125 26 39 53
30 101
23 38 17 85 131 40 170 458 248 782 72 106 616 744
242 851
8 103 1 1 1 125 215 1881 179 228 116 272 248
122 266 519 757 350 16 183 326
6 37 37 102 120
13
1
8
1
19 298 73 26 333 19 34 131
1
8
8 30
48
4
18
15
15
20
25
27
26
59
50
20
40
Zagra
Pojen
Gauren
Bikis
Runk
Szupplai
20
57
58
21
30
14
19
50
25
10
15
112
25
36 200
50 200
30
4U
60-
40
50
40
50
30
36
12
10
1.
23
20
10
4.
12
20
10
13
174 10s
14
Mitite
Maccod
69 209 213
7
1
50
16
20
28
22
19
12
33
13
36
49 216 224 535 786 2761 840 2021 3239 3384 33931 223 1782 260'
Praeterea campanae numero XIX. magnitudine et pondcre inaequales penitus igni
consumatae.
Summa :
8 17 516
Pagubele si
pierderile In
21 comune
romanesti
r
^
*Z.
0a
somesene,
Suma :
G/Slete de
817 516
al
.i."
c5
a.
*a
r7 i
-0
E
.0.
'-?
2.
s
N
t;
...
-
.,.0O3=
.5
.^1
,,
F
c.3
v0
-2.
6-;
49 216 224 535 /86 2761 840 2021 3239 3384 3393 22311782 2609
www.dacoromanica.ro
269
**
E de notat ca chiar i conform tabloului Inaintat de magistratul Bistritii guvernului, pagubele pricinuite de Mari Romanilor
www.dacoromanica.ro
270
VIRGIL *OTROPi
dui i aflatori Inca in robie, cu toate datele necesare i cu indicatia : call bani ar sta gata pentru liberarea Tor.
www.dacoromanica.ro
27t
www.dacoromanica.ro
272
VIRGIL $0TROPA
www.dacoromanica.ro
273
sionar George Feier din Maieru. Se ordond ca din fiecare sat tot
valah i dispune sa viziteze doi ofiteti plaiurile pe muntii Ranasuri si Dieci. Oraul 1i intdreste parapetele, isi repara apaductul.
Sosesc din Dej 100 paznici pentru pasul Rodnei. Dumitru Scuturici din Telciu raporteaza cd in Maramure s'a publicat sa nu
care nimeni acasA cerealele din camp, sa ascundd oamenii tot ce
posed mai de valoare i sa stea sub arme. Mare panica 1 consternare pricinuete Intre Sai vestea, ca popa Latcau (Lascu) din
vidic s'ar fi exprimat ca daca vrem not Romanii, atunci vor veni
Tatarii". Popa e tras la raspundere.
La sfaritul lui Septemvrie 1762 yin insa iaras tiri linistitoare. Guvernul ordona sa li-se publice satelor sa fie pe pace
An. Inst. Nat. III.
18
www.dacoromanica.ro
274
cAci multe
VIRGIL
OTROPA
din Sighet ca la porunca Sultanului turcesc, i ameninlati de armele Moldovenilor, TAtarii au inceput sA se retragA, iar spionul
Joel aduce tirea interesantA cA au fost alungati din Moldova
Merit prusleni, cari recrutau oament i adunau cai pentru ca sd
sprijineascd invazia Tdtarilor in A rdeal.
www.dacoromanica.ro
DE
KUM DRAGOMIR
Epoca in care se poate vorbi despre colonizarile streine In
Banat incepe relativ tarziu, in secolul XIII, deci In aceea vreme,
cand agar 1 cele dintai marturii scrise despre regiunile acestea.
Se tie ca Ungurii numai in acest secol Ii consolideaza posesiunile for situate dincoace de muntii, cari au format totdeauna
granita apuseana a teritoriului nostru etnic. Atunci ating ei Carpatii,
www.dacoromanica.ro
276
SILVIU DRAGONIIR
brace in haina. ungureasca, traducand in ungurete injelesul numelui, data era cu putinja a-I prinde sau nascocind formajiuni
de nume ungureti, unele cu oare care sens, altele insa foarte
absurde. Asifel an facut, ca sa citez numai cattva exemple din
Marul-Almafa, din Var
Meszfalva, din Mesteacani
Nyires,
sau Si Masztakon, din Cornia
Somfalu din Gavodia
Kovesd.
CateodatA documentele ungureti marturisesc clar modificarea
numelor: Wozesti alio nomine Libanmezeye (1404) langa Caransebe, Lopataka alio nomine Mihelencz, 1406 (tot acolo). Altadata
www.dacoromanica.ro
277
incepea sa fie primejduitd, toad suflarea din Banat era romaneascd. Dacd in vre-o donatie regald se mentioneazd si populatia,
acestea e reprezentata. numai de Romani. De aceea intimpinam de
aratea on expresii ca possesio valachica, pentru satele romanesti,
iar pentru orase avem exemplul : opidum regis desertum valabicale, K6szeg apellatum in districtu de Haram (1444) Tanga Pa-
lanca2. Cat de insemnat rol a jucat elementul de bastind al Banatului pand la invazia turceascA se vede si din organizafia sa
ir clistrictele romanoti rdspandite in tustrele judete (Caras,
Timis, Cuvin) 3. Aceia, cari indrasnesc totu a contesta vechimea
elementului romanesc in Banat (Szentklaray, Borovszky, Turcsanyi,
sBodor,4 nu tin seams nici de aceste numeroase marturii istorice,
nici chiar de configuratia geografica politica a teritorului band1 Csanki o. c. p. 5.
2 Csanki o. c. p. 97.
3 Pesty Er. A szorenyvarmegyel bajdani olah kerilletek.
4 Szentkldray I. A szerb monostoregyhazak Delmagyarorszagon; Borovszky S. Csanadvm. tort ; Itgrescinyi 7. Krassoszorenymegye tortenete;
Bodor Antal: Delinagyarorszagi telepitesek tortenete es hatasa a mai IdaAllapotokra.
www.dacoromanica.ro
278
SILVIU DRAGOMIR
Cea dintaiu e o lista de diime (decime) papale, cad au fort culese i In Banat, la ordinul papei Ioan XXII, in anii 1333 - 1335.
Papa a imputernIcit pe IacQb de Berengar 1 Remondo Bonofato
sa stranga, in rastimp de trei ani, a zecea parte din venitul fiecarui
www.dacoromanica.ro
27g
www.dacoromanica.ro
280
a doua a
sec.
XVII agar' -pe esul cucerit de Turci cateva cete de pastori, taietori de lemne i taciunari, bardai i jeleri romani". In aceste
expuneri gAsim cute afirm5ri, tot atatea aberatiuni. La ele se adauga Insa 1 o mica infamie : deprecierea rolului istoric al elemenSzazadok 1900 pp. 610-112
2 Szentklaray I. A szerb monostoregyhazak pp. 18-19.
www.dacoromanica.ro
281
tului romanesc din Banat. Dar cine nu cunoaste meritul netagaduit al nobililor, cnejilor 1 taranilor romAni din Banat pentru
apArarea frontierei In luptele cu Turcii? Insusi loan Hunyadi si
fiul sAu regal, aduc de nenurnArate on elogii populatiei romanesti
din Banat pentru curajul, cu care se lupta si pentru jertfele, pe
pe cari le tiu aduce in interesul crestinatatii. Nu de mult a U.-parit invatatul ungur Thalloczy L. o jalbA redactata in anul
1369. In termeni, cari ne induiosazA, se tanguesc Romanii de
nevoile pe cari le sufer. Ei au fost siliti sa plateasca de mai
multe on cheltuelile de intrefinere a regelui, care a petrecut la
ei si de cand s'a inceput razboiul cu Vlaicu Vocla : in montibus
alpium semper ad minus ducentos homines die ac nocte usque
ad hiemem conservavimusa, ei au apArat cetAtile,_pana la Intoarcerea regelui si au plata, la porunca banului, toate spesele reclamate de oasteIn schimb soldatii regelui le-au ars si pustiit casele si cuj4ile si tot ce au avut, le-au rApit fanul 1 ce-au mai
avut pe langA sine in vrema ce ei seiveau pe regele. I.
De sigur ca asemenea prelioase mArturii au scapat cu intentie savantului nostru, care face parte din pleiada istoricilor straini indusmaniti cu adevarul istoric. Caci dacd ni-se contesta
existenta pe aceste plaiuri, era permis a-ne trage la indoiala si
ro'ul nostru istoric.
Dar cu toata insuficienta stiintificA a unor asemenea aserfuni, nu de mult s'au gAsit si Invatati sarbi, cari s'au crezut indreptkiti a reproduce din cuvant in cuvant aceste pareri. Dl. 10van Radonici, profesor la Universitatea din Belgrad, in Le Banat
(Paris, 1919) si in Histoire des Serbes de Hongrie (Paris, 1919)
i-a Insusit pedeantregul concluziile aceste ale istoricilor unguri.
Argumentul principal pentru teza sarbeascA it serveste toponimia Banatului, denumirile slave din Banat. DI. Radonici afirma chiar, a aceastA nomenclature ar fi JugoslavAm si ca ea
s'a pastrat chiar i in regiunile, unde urma Slavilor a dispa rut
cu desavarsire. Dar Inter) asemenea afirmatiune se ascunde o
greseala capitalA: ignorarea conditillor istorice, in care s'a plamadit poporul romAnesc. Caci, nimeni nu trebue sa cunoasca
mai bine, decAt un Invatat slay contibutia, pe care au dat-o Slavii, din secolii VI-X, la formarea poporului nostru. AstAzi se stie
1 Szazadok 1900 pp. 608-610.
www.dacoromanica.ro
282
SILVIU DRAGOIIIR
tarului anonim, plink de inventiuni fantastice nu poate sprijini aceastA tezd, un alt izvor vechiu unguresc Legenda Sf. Gerhard
ne-a pastrat amintirea unei formatiuni de stat slavo-roman, pe teritoriul banatean, panel in sec. XI. Dar obiectiunea cea mai gravel
care se poate face istoricilor sarbi este, cd nici in Timis, nici in Ca-
romane.
www.dacoromanica.ro
283
Cele dintalu cete de emigranti sarbi s'au aezat in Banat abia in jumatatea a doua a sec. XV. In anul 1464 regele Matia
darui posesiunea din Nadlac familiei Jakale, care se refugiase din
Jagodina Sarbiei. La aceasta posesiune apatineau i 8 sate din
judetul Timiului 1 43 sate din judetul Caraului, locuite toate
de Romani. Aici pe teritoriul posesiunei for au adus Jakicetii
vre-o 1200 de soldati sarbi, aezandu-i impreuna cu familiile lor.
In 1478 ei au mai obtinut pe malul stang al Mureplui trei sate
romaneti : Fenlac, Serfeti, i Lupeti, unde, de asemenea, au
colonizat cete de Sarbi 3,
In epoca aceasta se petreceau considerabile prefaceri politice
etnice Si sociale in Peninsula Balcanica. In 1459 cazu in mainele
Turcilor Si Semendria prabuinduse astfel ultimele resturi ale
statului independent sarbesc.
Deacum razboaiele intetite cu Turcii manara in Ungaria noui
i noui cete de emigranti sarbi, cari se oploesc In Bosnia, Cro.
atia, Slavonia, Sirmiu i in cele din urma Si in Banat. Regele
Matia evalua, intro scrisoare particulars, cam la 200 mii suflete
numarul acestor pribegi, cars Si -au parasit lacaurile vechi de peste Dunare. In deosebi ne intereseazd faptul, pe care-1 povestete
tot regele Matia intr'o scrisoare adresata papei Sixt IV (1480) ca
Paul Kinizsi a adus din Sarbia cu prilejul unei invazii pe care
a facut-o in tinutul dela Semendria pans la Krugevac circa 60
mii de Sarbi, pe cars i-a aezat mai ales in Sirmiu, dar o build
parte i in Banat. Dupa expeditia din 1502 and voevodul ardelean i banul croat cuceria Cladova, Vidinul i Nicopole ei
1 Transilvania 1917 studiul: Cele mai vechl stirs cu privire la Romattii din eparhia Aradului.
2 Csanki o. c. p. 60.
8 Ivie A. Istorija Srba u Ugarskoj pp. 6 si qrm.
www.dacoromanica.ro
284
SILVIU DRAGOMTR
rnatele Imparatesti dincoace de Tisa. Defterele" turcesti, cari prezinta lista contribualilor, sunt complete, numai in ceea-ce priveste
clistrictul Cenadului 2. Doar colonale de Sarbi sadite de Ali-Beg,
in jumatea a doua a sec. XVII, pe ambele maluri ale Murdsului, ne
Idmuresc intru-catva continua miscare de populatie, care s'a petrecut in rAstimpul dominatiunei turcesti 3. Cea mai de cdpetenie
concluzie, pe care trebue s'o punem, dupd un studiu constiincios
al tabloului mentionat este Mt indoiald, persistenta elementului ro1 Studiul citat din Transilvania 1917.
2 Velics Kammerer: Torn kincstari defterek.
6 Borovzsky S. Egy alajbeg telepitesei.
www.dacoromanica.ro
285
atunci de inginerii for prezinta un numar fantastic de predirnelocuite. Trebue sA regretam Ind ca istoricii unguri, cari au
publicat rezultatul acestor statistici, n'au tiparit datele cele mai
importante, cari ne intereseazd pe nob cifrele care cuprind proportia numerics dintre cele douA nationalitati, romans i sarba,
aflatoare acum pe vechiul nostru teritor banatian. Cercetarea i
Szentklaray I. Szaz ev Delmagyarorszfig ujabb tOrtenetebol I. p..
20 i urm.
www.dacoromanica.ro
286
S1LVIU DRAGOMIR
publicarea for va constitui de sigur cea dintaiu datorie a viitorilor isturici banateni. Regretatul N. Dobrescu a publicat, in rezu mat
o asemenea statistics. foarte instructive pentru studiul nostru 1.
.Astfel in districtul Timisoarei gAsim 19 comune locuite de roman' si 17 de Sarbi, iar 4 erau mixte. In districtul Palanca 42
comune romanesti si 8 sarbe. In distr. Panciova 12 sarb., In Cacansebes 75 comune rom. In Ciacova 49 rom. 2, 11 sarb.si 4
mixte, in Cienad 14 sarbesti si 1 rom, in distr. Lipovei 22 corn. rom.
14 sArb. si 4 mixte, In distr. Lugoj 96 corn. romanesti. In Orsova
toate 37 romanesti.
Din aceasta statistics, ceea-ce remarcam, Inainte de toate
-e numArul restrans de comune din cele trei districte situate in
imediata apropiere de Tisa. Abia gasim atatea comune : 54
locuite fireste de sarbi, cate comune romanesti erau, spre
pilda, in districtul Ciacovei. Restul teritoriului sia pastrat supt
Turd, caracterul romanesc. Districtele sarbesti mai erau in afara.
de acestea Insa relativ si foarte slab impopulate : abia gasim in
districtele sarbesti 1798 case, in vreme-ce In districtele romane
erau spre pilda la Varset 3503 case, la Ciacova 3492, la Caran.sebes 3915 si la Palanca 2377 de case. Eva:uand deci la circa 100
-mii suflete populatia Banatului, In momentul cand s'au retras Tur-cii, Romanii formau un contigent de cel putin 800/0 al populaliei intregi. Si ca sa ne convingem de importanta elementului romanesc chiar in Timisoara ajunge sa chant pe Matias Bel, cuno-scutul istoric ungur, care a umblat, prin 1720-30 in Banat si care
marturiseste, ca nihil sermone valachico Temesvarini est vulgatius 2.
www.dacoromanica.ro
287
guri, cari cereau restituirea situatiei de Inainte si nici nu. urmArea, in mod desinteresat, civilizarea unei regiuni, care a
suferit atat de mutt sub povara dominatiunii turceti. Administratia austriaca, egoistd i lipsitA de scrupule, mita sa scoata
A fost fatal pentru poporul romanesc din Banat, a regimul Curtei din Viena, era condus atunci de ideia. ca stapanirea sa, va putea fi bine consolidate, in regiunile cdtigate nu
mai printr'un numAr considerabil de supui catolici 1 germani.
Romanii nu erau nici catolici, nici germani i de aceea generalii
austriaci Ii considerau de pagubitori intereselor de stat 1 dec,
vrednici a fi supui unui tratament intolerabil, pentru-ca anume
sa -i constranga a pArasi Banatul.
In acest chip actiunea de colonizare a Banatului care Incept' in 1718 1 tinu aproape 200 ani, servind interese cu totui
streine de solul, pe care se desfAura, se fAcu in prejuditiul unitatii etnice a teritoriului i in aceia vreme in prejuditiul ma1 Vezi si Szentklaray 1. Mercy Cl. Florimund kormanyzata a temesi
www.dacoromanica.ro
288
SILVIU DRAGOMIR
cea mai mare parte Nem (Svabi) catolici. Erau insa intre ei i
'fallen', Spanioli, Francezi, recrutati din toate Odle europene
de catre agentii, cari ademeneau pe cati toll ceritori, perdeyard i oameni creduli sA vina aici. In rdstimpul domniei impdatesei Maria Terezia i a lui losif 11., numArul colonitilor se
dubld. In actele administratiei camerale din Timioara ni s'a pdstrat un imens material, ce privete aceste colonizari. Cunoatern
toate amdnuntele actiunei de colonizare, originea, numele colonitilor i intinderea terenelor, pe cari le-au obtinut impreund cu
alte privilegii. Istoriografia romans ateaptA din cercetarea impartiald a actelor pastrate deoparte lamurirea tratamentului vitreg
al populatiei romaneti, iar de altd parte atitudinea a insei populatiei noastre NA de guvern i colonitii sal protejati. Cad,
dacd aceasta actiune de colonizare s'ar fi mdrginit la o sporire
rationalA a populatiei, pe care o reclama, firete, interesul fiscal
al statului, ea nu ar fi avut in vedere pauperizarea elementului
romanesc 1 inlocuirea sa cu pribegi adui din tali streine. In
vreme ce colonitii cari n'au avut prilejul sa cunoascd lAcomia
kesedarilor" turceti, dintru inceput furd scutiti de -a solvi dari
pentru cativa ani, populatia bdtinaA fu insArcinata cu atatea.
contributii i fu supusa la atatea servicii publice, Mat, in acest_
chip, fu constransA a se refugia din lAcaurile stramoeti. Deja in
1718 trecurd in Tara Romaneasca locuitorii din cateva sate dimprejurul Caransebeului wegen uberspannter Contributions last",
cum se exprima un act oficial. Pentru a pune stavild curentului
primejdios, care se intindea tot mai antic in sanul populatiei romaneti, in sudul Banatului ca i langA Murd, generalul de Mercy
fu silit sa acorde scutire de ddri i populattei romaneti, pe un
rastimp de doi ani, dar numai pentru comunele, ale cdror locui-
www.dacoromanica.ro
289
tori au fost
contributii, iar intre anii 1724-25 Romanii din regiunea Moldovitei i a Caransebeului incearca o revolts sangeroasA 2, in potriva asupritorilor nemiloi, iar cand Turcii izbutird a pune piciorul din nou in Banat, pentru un moment, toatA populatia romaneasca, ii primi cu bratele deschise 1 fu gata a lupta in irurile
lor. Ceea-ce exaspera, mai vartos, pe strabunii nori, era faptul,
ca administratia aeza pe colonitii vabi numai in satele romaneti, unde le acorda toate mijloacele pentru a-i construi case sau
uneori izgoneau populatia veche romaneascd, le luau terenele i
se instalau, cu sprijinul administratiei, in salaptrile devenite astfel libere. Bineinteles, ca administratia se Ingrijea, ca numarul colonitilor in satele noastre sd fie cat se poate de mare, caci altminteri acetia riscau sa fie alungati de cAtre populatia romaneasca. Printr'o ordonantA a imparatesei Maria Tereza din 14
lulie 1765, in fine, se aduse la cunotinta administratiei provinciale hotArarea principiard a Curtei din Viena, de a stramuta
comunele romaneti din Banat In alte tinuturi : weilen ratio status
militaris et politici erheischet, in denen riickwarts Temesvar situirten Districten, zwischen denen Flussen Marosch, Theys und.
Pega, deutsche Dorfschaften anzulegen". Cand administratia din
Timioara elabord un proiect detailat pentru executarea acestui
plan, contele Rialph Perlas spunea imparatesei, in memoriul prezentat in Martie 1767 urmatoarele : Stramutarea populatiei romaneti e necesard mai ales pentru asigurarea colonizarii Nemtilor
Colonitii germani se cutremurd Si se ingrozesc, and afld, ca vor
fi plasati intre Romani". De aceea conclude acest inalt demnitar,
ca planul imparatesei se poate pune in aplicare, evacuand mai
intaiu pe Romanii dintre Arad 1 Timioara i mai pe urma se
poate urmari acest program in proportii 1 mai largi. In asemenea
conditii fu pentru not un noroc extraordinar, ca planul de eva1 Szentkla ay S. Mercy Cl, Fl. p. 34-35.
2 Vezi i Barba, Adattar Delmagyarorszag tortenetehez, la aceVi ani.
An. Inst. Nat. III.
19
www.dacoromanica.ro
290
SILVIU DRAGOAIIR
ruri la plata, se instalara pe teritoriul banatean, urmAnd, ca locuitorii romani bAtinai sA-le serveasca de iobagi.
Dar in vreme-ce populatia romaneascA era mai rau tratata,
ca supt Turci, administratia de aici primea pe orice alti streini,
acordandu-le toate favorurile. Astfel se aezarA la Vinga i In
Imprejurime Bulgarii refugiati din Oltenia, in anul 1737, pe and
www.dacoromanica.ro
291
1797
Romani
Sarbi
vabi, Unguri etc.
394 228
147 050
126.634
1817
(570/0)
497.595
264 865
338.015
(450/0)
1912
Romani
Sarbi . . .
Nemli . .
Unguri
Altii . .
592.052
.
(37/0)
275.615 1
387.544 l 705,855
2 43 152
'
76158 j
www.dacoromanica.ro
PASTOR' ARDELENI
IN
PRINCIPATELE-ROMANE
de
tefan Mete
Membru corespondent al Academiei Romano
Mu lta vreme i de multi istorici streini 1 romanii s'a sustinut ca poporul nostru la inceputul sau a fost un popor de pastori, care indemnat de trebuinta de paune a turmelor sale, trecea
dela un tinut la altul, i i-a trebuit cateva sute de ani pans a trecut dela viata aceasta pAstoreasca nestatornica, la vieata aezata
de agricultor pe pamantul unde locuete astAzi. Teoria aceasta
abandonata acum cu totul, doar d. Ovid Densuanu mai IncearcA
s'o invie cu o larga informatie din toate timpurile i locurile, dar
fail nici un rezultat trainic, pentrucA toata desvoltarea istorica a
neamului romanesc contrazice originea noastrA exclusive de pastori. '
www.dacoromanica.ro
294
STEFAN METE$
I. Bucuresti, 1923.
6 Filipescu Colontile romane din Bosnia,1906, ed. Acad. Rom. PP 71 -2.
www.dacoromanica.ro
PXSTORI ARDELENI
295
gavane, cause, linguri de lemn foarte fin lucrate. Canta cu fluierele arii duioase si pare ca se aseaza oarecari raporturi Intre sunetul fluerului si turmele !or. Ei le comanda cu muzica; au sarbaton' pastoresti, dintre cari cele mai mari sunt tunderea oilor si
fAtarea mieilor".
www.dacoromanica.ro
296
*TEFAN METE
1921
8 Takacs, o. c. p. 260 n. i.
4 Metes, Misfile Domnilor si boierilor din Tulle-ran:dna in Ardeal ci
Ungarla In ziarul Patria V Cluj 1923 no. 116-122.
5 Takacs, o. c.
6 Hasdeu, Etymologicum magnum Romaniae III Bucuresti, 1893 p.
XXIX si urm; Burada, 0 calcitorie la Romani! dirt Moravia, Iasi, 18)4; acelal, 0 cdldtorie la Romanii din Silezia Iasi, 1896.
7 Revista istoricd, 1921 p. 120.
8 Mototolescu lus valachicum to Polonia, Bucuresti, 1916, pp. 14.5, 42-5.
www.dacoromanica.ro
PASTOTI ARDELENI
297
100 oi 2 oi cu miel 1 o mioara ; cine nu are 25 oi, da ca rescumpararea de fiecare oaie 2 denari, deasemenea cu 2 den. se
rescumpara oile ce tree peste 25, 50, 75, 100.3 In partile ungureti in tara 0aului iobagii romani cu oi, pela Rusalii dadeau
!retina, adeca cate o oaie 1 cate 1 ca ; 4 pe domeniul OradiaMare, in satul Carand 5 se da dela oile fatate de pe o mode 2
berbeci, dela celelalte on cate ar fi numai o oaie, de strunga, 1
miel de strunga" 1 o oaie de fum. In aceste Orli ungureti darea oilor se numea censul Valahilor sau vigesima oilor numitil
strunga". 6
tru proprietarul nobil ; daca oierul are coliba pe Iocul de papslat, mai da 1 ca judelui curtii ; 8 iar la 1695 se rescumpara
in satul Sunyacz, fiecare oaie cu lapte cu 14 den. cea stearp5,
1 Takacs, o. c. p. 298, 336, 338, 341.
a Ibid., p. 336, Pastorul de oi la FSgara se numea scalar Ibid, la 1638,56
Cuvantul scutaril intalnim i in Moldova, Vasiliu Cdntece etc. de-ale poporulul, ed. Acad. Rom. Bucureti, 1909 p. 68.
8 Erdely orszaggyiitest emlekek, I, Buiapesta, 1875 p. 241 (Dieta
din Turda, 24 Mai 1548)
4 Taltdcs, o. C.
6 Ibid., p. 304 n. 2 (din 1603)
6 Takacs o. c p. 301.
7 Mid, p. 302-n. 4.
8 Ibid., p. 307.
www.dacoromanica.ro
298
TEFAN METE
Ibid., p, 308.
www.dacoromanica.ro
PASTOR' ARDELENI
299
Pans la inceputul veacului al XVIII-lea nu avem tin document sau privilegiu domnesc, care sa ne arate lamurit ce situate aveau pastorii ardeleni in Teri le romane. Stirile anterioare stint
scurte ,Si diverse. 2 Se trec de o parte 5i de alts oi, se face comert cu ele 3, multe se bra, se fac opriri, cari se sfar5esc cu pro,:ese interminabile. Dar a5s cum stint merits sa fie cunoscute.
Pang, pela 1630 pastorii ardeleni, cari Ii pa5unau turmele
in Tara-Romaneasca, nu dadeau nici-o dijma pentru visteria
domneasca.4 In schimb plateau proprietarilor boieri sau manastiri
o taxa in bani sau in natura pentru p5 5unatul de vary sau de
iarna luat in arena. Taxa aceasta era in functiune de buna int elegere intre proprietari 1 pastori 1 se schimba dupa oameni
51 locuri.
www.dacoromanica.ro
300
STEFAN METE$
mete la spartul plaiului", deci toamna. re care le avea pe muntele Berivoiescul. 6 Ani de zile a tinut procesul Armand cu hiclenie" cd Rucarenii 1-au pdgubit, desi dupd marturisirea vamesilor, pArcalabilor, preotilor si batranilor din Dragoslavele 1 Rucar s'a dat in samA ispravnicilor lui $tefan Rat ,,toate oile si cai
si vaci i tot, s'au numarat aici la posada, in straja vAmii, s'au
dat in mina acestor ispravnici, anume Aldea Toflan, Lupul si Stoica
Hurmuzaki. XV p. 419-20 no. 't78; iobagul Oprea din Vingard la
1545 trece in Muntenia cu 130 oi, 40 boi si vaci 6 porci Ibid. p. 444; la 1583
un Cristea trece pela vama Campulungul Moldovei vre-o 700 01, fard sa dea
vama. Ibid., no. 1274. Principele Ardealului Gh, Rakoczy, Ia 1642, trimite oi Ia
pasune In Tara-Romaneasca. Ibid., no 2032.
Ibid pp. 930-1 no. 1808.
8 Ibid., no. 2257; oi furate de moldoveni si un caval. Iibid., no. 2337.
4 /bid., no. 2442; oi furate de ardeleni In Tara Rom. jud. Dambovita
lorga, Bracovul fi Romani' (= Studil fl documentc, X), Bucuresti, 1906,
p. 175 no. 2
5 lorga, Stud!' Documente, V p. 511: 0 jalba din 1742 catre staro-
stele din Putna a Barsanului [on Brumar din Soveja contra lui Ion Haetul
Barsan din Casio pentru o bataie dintre ciobanii for libid. VI, p. 388.
6 k- '''. Ibid., X p. 153-4 si urm , vezi 2500 oi ardelene oprite de
Radu vel Aga pentru niste Tigani lugiti la Brasov. Ibid, p. 128,146; alte ci
oprite pentru niste berbeci cumparati de Brasoveni dar neplatiti. Ibid., p.
50-1 ; Boii furati dela un Roman din jurul Bucurestilor s'au aflat intr'un
sat langa Dobritin. Takacs, o. c. p. 272 n. 3.
www.dacoromanica.ro
PASTORE ARDELENI
31
toate pe num& i nimic n'au fost lips& nici de oi, nici dintr'altele,
fdr numai 20 de berbeci, call i-au oprit RucArenii cei ce au mers
www.dacoromanica.ro
302
TLI'AN METES
4erei ce este, iar altu nime sA nu se mai amestece de acum Inainte". lar biraul sa stoats stanile i dobitoacele de pe acel munte"
ale lui Mihalciu Francisc, care a tinut pans atunci muntele in
arena. 2 Gheorghe Stefan Vodd aproba aceasta arenda, la 5
.Maiu 1656, 3 poruncind tot atunci Vornicului de Vrancea i la
toll oamenii de acolo : pe unde se vor prileji a imbla pastori cu
of 1 cu alte bucate (vice) a targului 0orheiu data veti vedea
.cartea domniei mele, iar voi toll sa aveli a-i lasa sa imble cu
pace, sA se hrAneasca cu pace, Intru nimic sa nu-i invaluiti, numai ca sa aiba ei a da ce este adetul domnii, cum este obiceiul
de veac. 4 Catra aceia se adreseazA, In 20 Octomvrie 1658,
unde era pribeaga,
Doamna Safta a lui
din 0orheiu,
Gheorghe Stefan, ca pe pastorii de mascuri ai targului 0orheiu
sa-i lass in pace 1 sA nu le lea a zecea din mascuri.5 Hrisovul
193 no. 1.
8
www.dacoromanica.ro
PASTORI ARDELENI
303
DAnd in fiecare an camaralor din Ocna poclonul sau colacul" obinuit, vedem cA targovetii din 0orheiu Si in Maiu
1725 1i varau cirada" sau ciurda de bucate, vaci, cal In muntele Ocnei : Cheches-jiro. 1 In 24 Maiu 1734 birAul din Ocna
scrie celui din 0orheiu, pentru muntele nostru care 1-ati pascut
d- voastrA cu ciurda pad acum, de acum sa ti dumneata ca
nu vi -1 mai dam 1 sa nu va suiti ciurda acolo, caci acum ne
trebue tot noun, nu vom sa -I mai dAm".2
Peste aceasta dorinta, Constantin Voda Mavrocordat, in 5
lulie, acel an, Intarea i pe mai departe dreptul de folosinta al
Oorheienilor asupra muntelui numit mai sus. 3 Tot acetia folosesc muntele i la 1744, cand dau dui:4 obiceiu" trei cai biraului din Ocna,4 ca 1 la 1750.5
Nicolae Voda Mavrocordat dA porunca tuturor slujbailor
sal, in 2 Sept. 1710 6, ca pe cei 12 'Aston 1 purtAtori de grijA
a bucatelor" nobilului Stefan Daniel din Tara Ungureasca, cari
sunt streini i vecini dumnisale, sa aveti a le da foarte buns
pace for i bucatelor dumnisale", 1i scutete de toate darile 1
angariile cari le dau ceialalti locuitori ai Moldovei; caii for de
Care era situatia pastorilor ardeleni sub domnia lui Constantin BrAncoveanu ? Documentele contemporane de mai jos ne-o
arata.
www.dacoromanica.ro
304
*TEFAN METE*
de aceste supararr.
Cu toate Ca Tara Romaneasca gemea sub apasarea 1 exploatarea lacomilor Turci, jupanii Sai voiau sa scape de orice
dijtrA puss asupra oilor lor, in deosebi cereau acest favor judele
i truntaii Brapvului. lata ce-i rasp nde Brancoveanu judelui
Braovului (In 30 Decemvrie 1698) la scutirea de dijma a oilor:
Pentru oile d-tale cum ca au apucat oiarii pe oamenii d-tale de
le-au platit de oierit, de aceata vei ti d-ta, Ca estimp fiind at
treilea an 1 pentru marele pas at saraciei din tara, s'a socotit cu
tot Sfatul nostru ca sa dea cu totii oerit estimp 1 aa 1 sfeatnicii, cinstiti boierii nostri, toll au dat oierit, ce s'au socotit i
pentru alti prietini cari au dill, ca sa dea estimp, sa ajute pe
saraca de tara, iar la anul 1 la celalalt an vor avea oile d-tale
pace".2
1 lorga, Stud(' fi doc., X, pp. 365-6 no. 46.
2 Ibid., p. 369 no. 7. In 3 Dec. 1705 Constantin Von' iarta de oierit
pe fostul jade al Brasovului Gheorghe Taco. Ibid., p. 369-70 no. 8.
www.dacoromanica.ro
PASTOR! ARDELENI
305
La o noun tanguire a judelui din Braov in chestia Romanilor din Scheiul Braovului, cari avand oi, vite in tali, i fiind
bantuiti, fara obiceiu, de ierbarit i de vamesi, Domnul roman ra-
dat. far cei ce le-au coborat la vale, la camp, dela aceia au luat
i vameii vamA i ierbarii ierbarit. i aa am poruncit i acum
i vameilor i erbarilor, pentru bucatele cheailor ce vor fi in
munti, sa le dea pace, precum au fost obiceiul ; iar nu i ale altor oameni de acolo din Tara UngureascA". Cei cari coboara vitele dela munti mai la vale, vor da vamA 1 ierbarit, precum
dau dela oi oierit, aa vor da dela celelalte dobitoace ierbarit,
fie *cheau, fie cine va fi. lar cui nu-i va plAcea aa, este pe
lesne sa null mai aduca bucatele sa le hraneasca aici "in tara,
ci a i le tie acolo". 1
Cererile tot crescande ale Turcilor, silese pe Constantin
Brancoveanu se puns o noaua dajdie pe vite, contra careia Saii
braoveni se grabesc sa protesteze, ca sa nu supere cu ea pe oamenii lor. Domnul roman, in 23 lanuarie 1705, scrie sfatului oraenesc aa: Veti ti D-voastra. a ajungand tam aceasta la mare
greu, de vreme ce i s'au dus numele la Poarta Imparatii turceti
cumca inteaciasta tarA s'au strans atata om 1 atata dobitoc i
din tara turceasca i din tara ungureasca i din Moldova, de
este plinA de oameni i de dobitoace i, cu acest nume mare ce
s'au facut ticaloasei de teri, ne-au incarcat cu darile, cat este
peste putinta saracilor i nu mai contenesc cu cerutul
ce avand
mare pas i supArare de bani, n'am mai avut ce sa facem intr'alt
20
www.dacoromanica.ro
306
TEFAN METES
plateau deci 22 bani. ! VacAritul acesta ii pldtea chiar 1 Domnul, top boierii cei marl, i mandstirile toate 1 arhiereii, 1 toti
dela mare pand la mic, nimAnui macar o vita nu se scutete".
Ardelenii-zice Voda, 2
sa dea toll : nu se poate intealt chip.
Caci nu doar ca sunt trecuti dincoace acum de curand, ci de
cAtAva vreme sa afla veniti i aezati aici in tara, i se hrdnesc
i ei bine, ca 1 aceti pAmanteni". Singurii scutiti de noua dajdie pe vite, din bundtatea Domnului, sunt judetii i falnogii bra-oveni, apoi guvernatorul i neamii marl" ai Ardealului, cari
toti aveau numeroase turme de of 1 vite pe muntii 1 campiile
Intinse ale Terii-Romaneti. 3
Ni s'a pdstrat dela Brancoveanu, cu data de 12 lanuarie
1712, o foita de aezamant a obiceiurilor cele ce au avut sal
dea Schell din Braov vameilor din Campina i dela Valeni i
vatailor de plaiu 1 altora .... 4 Aici gasim oare care amAnunte
privitoare la oierii din Scheiul Braovului. Pentru vitele lor de
of 1 de berbeci", la Tutors nu platesc nimic. Pentru stanile lor
ce pun pe muntii, care cumpard de pe la boiari, de vor face tot
cacaval, jar nu branza, acel cacaval de-1 vor vinde In targuri la
Campina au la Valeni[de Munte], au macar in ce targ, sa-i dea
vama, iar de vor face tot branza 1 vor vrea sa o ducA la casele
lor In Tara-Ungureasca, pentru aceia sa nu dea vama". SA pa-
liurmuzaki, XV pp.1518-9 no. 286; pp. no. 1521-2 2871-2 (din Ian., Febr. 1708).
2 Ibid., p. 372 no. 10 (13 Ianuarie 1707).
8 Ibid., pp. 372, 1 68-9 no. 13 ; 72-3 no. 16, p. 251 no.
4 lorga, Studil fi doc., V, pp. 351-2.
www.dacoromanica.ro
PASTORI ARDELENI
307
ii, unde-i vor bOga oile in balta, s aiba a se tocmi cu stApdnul moiei dupa cam le va fi obiceiul. Cand i-ar lovi vremea
rea de iarnA primejdioasa, sA alba a-i bAgarea oilor in baltA, on
www.dacoromanica.ro
308
TEFAN METES
la casele for In Tara-Ungureasca. Scuteste de ierbarit boil si vacile lor, ce au in Tara-Ungureasca si le duc sa pasca In TaraRomaneasca, 1 apoi iar be due inapoi."
*
Fiind vorba mai sus de Scheii din Brasov, ca oieri, amintesc aid, ca biserica Sf. Nicolae din $cheiul Brasovului primea
o frumoasa danie anuala incepand Inca dela Aron Voda al Moldovei (1594), 1 care pe urma a Post intarita si de alti Domni romani ai Moldovei pad catre finea secolului al XVIII -lea. Pe
Tanga dania aceasta In bani, Constantin Voda Mavrocordat, la 2
Septemvrie 1733, da voie, cel dintaiu, ca cei patru preoti ai bisericii romanesti din Brasov sa tie fiecare cate o suta de oi in
Moldova, scutite de gostina barsaneasca", tot astfel si pastorii
for de toate darile si angariile, sa nu dea cai la olac sau la podvezi, sa nu li se faca nici o suparare niciodata si de nimeni. 2
Domnii Moldovei urmatori intaresc aceasta mild : Grigorie Ghica
la 21 lanuarie 1737 3 loan Mavrocordat la 3 Decembrie 1743, 4
30
lanuarie 1751. 5
In actul de mils al lui Scarlat Voda Ghica, din 20 Octomvrie 1757, nu se aminteste nimic de cei 4000 aspri, ci numai de
tinerea celor 400 oi ale preotilor din Schei scutite de gostina si
pastorii de On, adaugand Inca scutirea de vacarit si conita
acelor 20 de cai dela turmele preotilor. 6 Mila", In aceasta forma
2 Radu Tempea, lstoria bisericei Schellor Brafovulut, editatd de Sterie Stinghe Brasov, 1899 p. 183; Vezi si privilegiul cu data de 21 Decembr.
1733 publ. In revista Transilvanla, Sibiu, 1902 pp. 133-4.
3 Ibid., p. 182; nu din 1747 lan., cad Ghica nu era atunci Domn al
Moldovei.
i Ibid., p. 190.
5 Ibid., p. 196.
6 Ibid., p.199-200.
7 Ibid., 203-4.
www.dacoromanica.ro
PASTORI ARDELENI
309
Mavrocordati nu se vorbete nimic de scutirea de vacarit i cointa a celor 20 cai dela turme, pecand Constantin Moruzi in hrisovul sau din 22 August 1779 semnaleaza numai scutirea cailor
i nimic nu spune de cele 400 oi ale preotilor. 4
In vremea cand mila moldoveneascA, se pare, cA inceteaza
pentru preotii din Schei, ea apare mai bogata oferita din partea
Domnilor din Tara-RomaneascA. Aa Alexandru Voda Ipsilanti,
in 28 Septembrie 1775, 5 scutete de oierit 800 oi ale preotilor
din Schei, apoi pastorii for de toate dajdhle 1 caii de olac i angarii. Ni se spune in acest act cA scutirea de oierit o avusesera
preotii i dela Domnii Tarii-Romaneti, de mai inainte. Grigorie
Ghica (1758 ?), Scarlat i Alexandru Ghica. 6 Alexandru Ipsilant
intarete, la 12 Noemvrie 1775, cartea lui Constantin Voda Racovita din 1763, pe baza careia protopopul Stefan din *cheiul Braovului poate sail tina nesupArat de nimeni 20 de cai la paune
in tara pe langa oile'sale. 7 Acest drept al protopopului it intarete
1 Mihai VodA Sulu in 21 Octomvrie 1783. 8 Bunele relatii
ale pdrintelui Stefan din Schei cu Ipsilanti se vad din faptul ca
Domnul da in 26 Februarie 1776, o carte de aparare vatafului
i ciobanilor de la oile sfintiei sale" in contra abuzurilor saigiilor,
cari strang oi imparAteti (adeca pentru Turcii), ca oile ce an
de vanzare sa be dea cu voia 1 cu buns tocmeala i cu pretul
lor, cu banii gata iar nu in silk i farA pret" cum voiau Turcii. 8
1 Ibid., p. 207.
2 Ibid., p. 211.
8 Ibid.. p. 214.
4 Ibid, p. 208.
5 V. A. Ureche Istoria Rornantior, I. bucuresti, 1901 pp. 58-9 Gostina celor A00 oi ale preotilor din *chei facea, la 1763, a 8 bani vechi de o
oaie, 29 lei 40 bani cf. lorga Documentele familiet Callimachl, II. Bucuresti
1903 p. 103.
Novacovici sa" mearga Ghica Voda In Tara RomAneascipentru hrisovul oieritului celor 800 de oi ele preotilor din *chef. lorga. Studii ft doc. XIII, p.
263 no. 140.
www.dacoromanica.ro
810
TEFAN METE$
800 oi in 16 Noemvrie 1793; 1 tot astfel face i Nicolae Mavroghni scutind i cei 20 cal de la oi la 17 Octomv. 1789. 2
*
Multe suparari 1 pagube faceau saigii turceti oierilor ardeleni In timpul cumpararilor oilor, caci ii silea sa-i \rancid oile
cele bune dandu-le un pre scazut. Nu e de mirage deci ca i
oierii barsani recurgeau la fel 1 de fel de mijloace pentru a scapa
de jaful turcesc. Intr'un rdspuns, din 11 Martie 1749, al lui Grigore Vodd Ghica catre Braoveni 3 ca a luat masuri aspre ca saigii turci sa nu mai ia cu sila i fara tocmeald oile barsanilor, se afld
i cuvintele acestea : Dar ci d-stra sa dati porunca oamenilor d-stra
Barsanilor,ta sa nu tainuiasca oile ce vor fi avand de vanzare, sa le
vanza la alti negustori pe urma, pentruca, din porunca impdrateasca, toll alti negustori sant opriti, nimeni sa nu cumpere oi,
pans nu sa va Implini suma oilor cad este a sa cumpara pentru treaba Imparateasca". In contra saigiilor lacomi ia masuri i
Contantin Voda Racovita in 1753. 4
Pastorii ardeleni erau, cu dijma 1 taxa pentru oi, in functiune
de imprejurarile adeseori schimbacioase din Terile romane i, deci
sa temeau iotdeauna de mai rAu, cunoscand lacomia Turcilor 1
coruptia slujbailor greci, turci sau chiar romani, care nesocoteau
www.dacoromanica.ro
PASTORIzARDELENI
311
In cea dintaiu domnie a lui Ghica (1733-35) se da 5 parale, urmaii au ridicat oieritul la 10 parale, el it reduce din nou
la 5 parale i, aa va 1 rAmane pans cand ne va tine Domnul
Dumnezeu in domnescul nostru Scaun al terii acetei". Ii mustra
pentru alarmarea for : Nu trebuiete aa, indata voi dupa auzire
mincinoase sa va faced nalucire i spaimA ; trebuiete intaiu sa
auziti porunca noastra, care se da in scris, iara nu prin vorbe
dearte ; ca Domnia Mea toate poruncile, cate le (15, in scris, de
se cetesc intru auzul tutulor." I s'a spus Irma Domnului cumca
de 2 ani incoace sant unii din Ardeleni, cari ii aduc oile la
paune in pamantul terii vara, cand este 'Apnea cea mai buns
i aliveriul cel mai de folos 1 mai cu catig, de fac branza
cascaval si toate cele ce trebuiesc aici in pamantul terii i toamna la vremea oieritului, nu scoboara oile la balta, au sa le
tie pe muntii terii la fanate, ci pentruca sa nu plateasca oieritul
se intorc cu oile in Ardeal, i cu aceasta pricinuesc nu numai
papuba Camarii domnesti, ci 1 celorlalti Ungureni li se face
nedreptate ; pentruca cum va pute suferi Domna Mea, unii din
voi Ardelenii, pentruca sa coboara oile iarna la paune in pamantul terii, sa plateascd oieritul deplin, dupd obiceiul cel vechiu
i altii, cari 1i tin vitele la paune vara, cand este 'Apnea cea
mai buna 1 mai cu biug 1 mai de catig, sa nu plateascd oieritul 1 sa inele Camara Domniei ?" Pentru acetia cari fug s'a
dat ordin sa sa le scrie oile i sA dea 5 parale vechi". Dupa
plata sa-i is rava de seama dela mana oranduitilor boieri, ca
toamna, la vremea oieritului, sa nu aiba alts suparare. A trimis
cu scriitorul Grigorie la Sibiiu pe" Gheorghe Logofatul de taina
ca sa se ceteasca porunca aceasta. Sa i se dea acestuia in scris
toate oile", pentru cari s'a plata Inca. SA fie nesuparati i de
vama, care le era obinuit de be lua vama, i de oaie i de cai.
Astfel dand acum 15 bani vechi", nu li vor face suparare oierii
toamna. Pot fi asteptati 1 pans la toamna, dar sail scrie oile
i sA luat in chizaie unul pe altul, legandu-va cu zapis 1 cu
chizai". De nu vor da nici atunci, vor fi impliniti mai tarziu.
www.dacoromanica.ro
312
$TEFAN METE*
In numele Sailor i al pastorilor pe Domn ca la vremea vacaritului sa nu plateasca 1 ei vacarit, dui:4 cum platesc i locuitorii
lerii acetiia, ci sa facem o mils, s fie cu deosebit nart, mai jos
din ceia ce platesc oamenii tarei noastre, sa plateasca de vita 72
taler". Aceasta nu se poate, dar ca d-voastra i ei sa ramae multurnip : se dea de vita cate 1 zlot vechiu ( =22 parale), adeca jumatate, dela ce-au platit la vacaritul de asta iarna 1 vitele acestea ale for sa i be plateasca la vremea oieritului. lerbaritul sa
nu-I plateasca, precum nici est-timp n'au platit, fiindca au platit
asta iarna vacarit. 2 Bratu, trimisul acesta al d-voastra s'a multumit i i-a parut bine de un asezamant ca acesta". Braovenii sa
adune oamenii pe care-i privete i sa faca in acest senz unzapis cu iscaliturile celor mai de isprava oameni i sa scrie in el
1 aceasta : La vremea vacaritului sa nu is niscareva vite de ale
oamenilor cestor de tara noastra, sa be bage Intre vitele lor, ca
sa be plateasca cu nart mai mic, fiindca la laranii notri poate sa
se intample sa iasa vacaritul cu Dart mai mare,
ca sa nu ni
se pricinuiasca Visteriei vre-o pagub5,
legandu-sa Intr'acel zapis, ca, on carele va face un lucre ca acesta, ca sa vicleneasca
Vistieria, sa i se is toate dobitoacele pe sama Vistieriei". Astfel
1
de of 474 cai, 5704 vite cornute $i 2538 porci pentru iernat. Takacs, Rajzok a
torak vildgbol, H p. am
www.dacoromanica.ro
PASTORI ARDELENI
313
semnate acestora. Toti oieri cei din Tara Barsei" cer Sacilor
sa le dea documental din 1752 al lui Grigorie Ghica, ca aratand
acesta boierilor, el le-au prom is reducerea vacaritului dela 66 la
22 parale. Oieri spun ca daca le vor da ,,cartile" cerute si ei vor
plati banii pentru cheltuiala avuta cu misiunea lui Bratu la Ghica
Voda. 1
lui, sa alba a da Opp la toate turmele, In care sa scrie numete si poreclele ale stapanilor oilor si ciobanilor lor, anume,
asijderea si cote oi 1 cote vite sa afla la fiecte care turma, ca
sa nu insele vre unii din Barsani, a mesteca vitele pamantenilor
printe ale lor. Cand se va dovedi vreunui din Barsani ca au cutezat a face un lucru fait de cale ca acesta, bine sa stie ca toate
vitele aceluia be va pldti dupa regula ce va lest la pamanteni si
se va da pricind de a se strica si acest asezamant". Domnul scrie
Brasovenilor ca .sa Indemne pe Barsani si pe altii toti, de ai lot,
1 lorga, Studti ,ei doc., X, p. 382 no. 16.
2 /bid., pp. 282-4 no. 17 ; In 1162 se platea *tiara tot 22 parale din partea pastorilor braoveni, Hurmuzaki, XV p. 1719 no. 3221 (24 Febr.)
www.dacoromanica.ro
314
$TEFAN METES
E Interesant cd pana la 1753 nu avem nici o carte" domneascd, care sa priveasca In special pe pastorii romani din jurul Sibiului, deli stim cd erau oieri vetiti si cu turme marl de
oi, pe care be tineau prin Tara Romaneascd, unde treceau In
taint' peste munti sau peste pasurile Turnu-Rosu si Vulcan,3 cum
vom vedea.
Din cateva stiri, din 1721, ale unor slujbasi si vamesi ardeleni cunoastem ceva referitor la oierii din scaunele : Sibiului,
Mercurei si Sebesului- sasesc. Oierii treceau pe unde puteau de-o
www.dacoromanica.ro
PASTOR! ARDELEVI
315
800 oi se dA 3 fl.'
Intre anii 1718-1739, cand Oltenia a fost ocupata de Au-
bani de oaie mare, ci s'a tins" de a luat i dela miel cum n'a
fost obiceiu. A dat ordin capitanului, Rousava, vdtaful de plaiu,
sa -1 apuce" pe Radu, ca sa restitue banii si mieii luati pe nedrept dela Ungureni. In urma acestui ordin Capitanul de plain
Craisanul le scrie numitiilor oieri sa facd o foitd" aratand dela
tine s'a luat mieii i cap,. SA.' vie in graba. la Novats (langd TarguJiu) sal' ridice banii in prezenta reprezentantului domnesc, care
asteaptd aici dupA oierii pdgubiti. Le face la urma si o invitare
foarte favorabild : Veti ti D- voastrA i aceasta ca a facut Maria
ardeleni 7'/2 cr. Giurescu, Material pentru istoria Olteniei, p. 468; un Vasile
www.dacoromanica.ro
316
TEFAN METES
Cu toate ordinele aspre ale Domnilor, abuzurile sa sAvareau. Dupa infiintarea consulatelor austriace in Bucurecti i lai,
in 1782, protectoare ale oierilor ardeleni, vedem ca multe lucruri
se indreaptd. Oierii pentru aci apdra interesele for se constituesc
turd la Zimnicea. lbld , XIX p. 846 (din 28 Sept. 1797). Vezi despre oeril
ungureni In jud. Mehedinti unde dau intaiu la ispravnic, apoi la biserica sf.
Spiridon din Bucuresti din o suta de oi o oaie: varau aici, dar 2-3 ani se intorc
pentru iernat In Ardeal. lorga, Simla lCt doc. V p. 160.1 no.110 (din 27 Maiu 1768).
www.dacoromanica.ro
PASTOR! ARDELENI
317
Radu Barbul, Nicolae Rusul, Zaharie Urs 1 loan Toma din Sacele,
Stan Nan din Bran, Toma si Oprea, Tatu din Sebesul-sasesc, Bucur
Oprea si loan Hondoran din Poiand, Bucur Vidrighin, Bucur Tirca,
Jacob fiul popii Jacob din Rasinari. Conventia o fac nesiliti de nimeni, in prezenta celor doi oameni ai consulatului austriac si-a Domnului roman, dand 3 oi din o suta pentru cculinai turceasa, proportie fixata de Alexandru Vodd Moruzi, cu pretul urmator : 1 berbec
turcesc cu 3 taleri turcesti si 25 cr., o oaie stearpd cu 2 tal.
incat an trebuit sa cumpere cu preturi mult mai marl oi de prasila din alte teri, nu din Tara-Romaneasca. Iscalesc 1 intaresc
cprin-sigilile noastre' oieri acestia : loan Manole i Gheorghe
Baba din Sacele, Radu Aldulea 1 loan Paripaux din Bran, Giurgea si Oprea Tatul din Sibiu. 3 In ziva urmatoare acel an, 23 Mai
consulul Merkeluis 4 vesteste tuturor pastorilor ardeleni in Tara
Romaneasca, ca in sediul agenturei s'a incheiat urmatoarea conventie privitoare la pretul oilor intre delegatii fiecarei regiuni ardelene de oieri si jelepul Nicolae : Oaia cu miel 4 Lei ; 1 berbec
din jurul Sibiului, cu 2 turme de oi; cer vole sa treaca cu Lana for nesuparati peia vama Caineni. Ureche, 1st. Romdallor, IV p. 277.
4 Mid., XIX, pp. 600.
www.dacoromanica.ro
318
ySTEFAN M ET E*
din Jiul de sus ca ciobani ardeleni sa se lima in tocmai de obiceiul vechiu. '
Ciobanii din tinutul Sibiului se plang Domnului muntean in
contra Iui Constantin biv Capitan din Satul Cegan, 'Masa Stelnici
baga in balta, de toatA vita mare sau mica 10 parale". Ciobanii zic ca obiceiul lor era numai cand dArama pAduri de salcie in balti pentru hrana oilor lor, atunci cand ies primavara din
balti, dau aceea oaie de turma i din turma de carlani asemenea
lar cand nu taie padurile de salcie i iii hranesc dobitoacele numai cu stufurile bAltilor, cu iarba ce gAsesc, on pe ce movie ar
fi, nu dau nimic". Alexandru VodA Moruzi, in 14 Decemvrie 1794,
cere informatiuni dela ispravnicii din Ialomita despre obiceiul acesta, i be da ordin peste ponturile Divanului sa nu se ceara
nimic dela acecti ciobani dela Sibiiu. 2
j Ureche, o. c. VI p. 817 (din 13 Iunie 1793). Mihai Voda Sulu, in 1
Febr. 1784, da drept manastirii Sf. Spiridon din Bucuresti sa ia dela ciobanii
pasc turmele de oi In Gorj pana la Vodita din judetul Meungureni,
hedinti; vin primavara i se intorc toamna, fara se dea oierit, dela acestia
dupa obiceiu sa ia din 100 oi una, dela cei cari ierneaza In tarn i dau
oierit sa nu ia nimic. Ibld II p. 434 n. 1 (=An. Ac. Rom., sect. ist. XII, p.
1108 n. 1).
2 lbid, p. 817; Oierul Ilie Oprea din Salistea Sibiului poarta un proces vre-o 10 ani cu vaduva vamesului Vasile, fostul lui tovaras In Munte-
www.dacoromanica.ro
PASTOR! ARDELENI
319
neasca. Alta situatie au pAstorii ardeleni in Moldova ca in Principatul romanesc vecin. Informatia pentru vremurile mai vechi lipsete, ea incepe numai in secolul at XVIII -lea pela mijloc. 1i tineau turmele aid nu numai Romanii, ci i fruntaii nobili unguri,
pana chiar i cei din judetul Satu-mare, ca de ex : Alexandru
Karolyi. 3
Ardeal bucatele altora cu ale lor. Gotina de of o vor da barsAnete cate 6 bani (= 2 parale) de oaie, 1 pentru tarle", iar ca
BArsanii, adeca Inca 1 leu i jumAtate. Pentru pari, numai Vornicii lor, sa aibA treaba cu danii i a-i judeca i a-i certa" ; apel
lonescu dela Brad, Monografia judefului Mehedinfi p. 394 cf Bog-
dan Duca, Viata fi opera tut lonescu dela Brad. Craiova, 1922. p. 149.
2 loan Popa din TreiScaune jud. avea in arenda muntele Zanoaga
din granita Gorjului, unde i se is 10 berbeci de lanachi Samboteanu din
www.dacoromanica.ro
320
TEFAN METE*
www.dacoromanica.ro
321
PASTOR! ARDELENI
a Ibid..
p. 369.
p. 322.
4 Ibid..
2 Ibid.,
122-3.
Ibid.
8 Ibid., p. 108.
9
Ibid..
11 p. 87-8.
0 Mid, p.
11 Ibid., p.
12 lorga,
04.
98.
Studiu $1 doc. VI p.
363.
21
www.dacoromanica.ro
322
*TEFAN METE$
cu adaoag ; care Mocani viind in anul trecut (1762) din TaraRumaniasca, au avut tocmeala cu dumnealui Camara Nicolachi,
de au dat gotina numai 10 bani de oaie, iar acum, au ramas sa.
dea cate 6 parale vechi de oaie, dupd cum si alti Mocani de
tail. 1 In satul BogdAnesti s'au asezat (c. 1742) 15 Ungureni 2,
iar in Campulungul Bucovinei intAlnim vre-o 10 cu oi 1 Mureani aezati aici pela anul 1792.3
Slujbasii lacomi fAceau multe greutati pastorilor ardeleni
cu oieritul si vAcaritul. Brasovenii se plang ca li s'a ridicat oie-
21/2 zloti de
fiecare turma. 4 Dupa oarecari interventii, Domnul le mentine 8
parale de oaie si 12 cai scutiti la fiecare turma. 5 Curtea din
90.
www.dacoromanica.ro
323
PASTORI ARDELENI
oierii din Ardeal al sminti sau a-I bate, dad vor avea ceva neintelegeri cu ei, amandoua partite sa caute pe biraul tinutului i
acolo pricina sa li-o fndrepteze.2
Cat de mult erau respectate aceste carti" ale ciobanilor
ardeleni sa vede 1 din faptul ca ele mereu erau mnoite, schimbate in favorul sau in defavorul lot. Alexandru Voda Callimachi,
1 Puscariu H., Documente pentru lintba $i istorie, 11 Sibiiu, pp. 140-1.
Trec la iernat in Terile romane din Ardeal : in 1767: 204597 oi, 3229 cai,
4480 vite, 432 porci ; in 1768: 210570 oi, 20211 porci, 4013 cal, 2555 vite; in
1769: 350574 oi, 3397 vite, 3666 cai, 824 porci. Fiscul a luat taxa de nume-
rare dela aceste turme, pe 3 ani, suma de 6423 fl. Takacs, o. c.,
11 p. 317.
www.dacoromanica.ro
324
*TEFAN METE*
www.dacoromanica.ro
PASTORI ARDELENI
325
www.dacoromanica.ro
J26
STEFAN METES
www.dacoromanica.ro
PASTOR' ARDELENI
327
oierii din Ardeal, mai plateau unele taxe la trecerea peste poduri
pe care pans acum nu le-am cutioscut, dei ele trebue sa fie mai
vechi in Moldova. Se plateau 12 aspri peste Siret i 6 peste celelalte roan 1 pentru fiecare cal i bou inhamat la un car incar cat. Daca trec insa prin rau dau 6 i 3 asp ; 6 aspri peste Siret
i 3 aspr. peste celelalte Mari pentru fiecare car gol, dacd trec
insd prin rau dau jumatate, 6 aspri peste Siret i 3 peste celelalte rauri pentru fiecare calaret, pedestrul platete numai jumatate, 6 aspri peste Siret i 3 aspri peste celelalte rauri pentru fiecare vita trecuta peste pod; 400 aspri peste Siret 1 200 aspri
peste celelalte rauri pentru 1000 of cari trec podul adeca pentru
10 of 4 aspri la Siret i 2 aspri la celelalte rauri.
Dupd informatiunile acestea putine asupra pastorilor ardeleni in Moldova sa ne intoarcem la situatia celor din Tara Romaneasca in a doua jumatate a veacului al XVIII-lea 1 cel urmator, cad tirile noastre in privinta aceasta sunt cu mutt mai
complete.
*
a le paste 1 a le ierna, cat i voi locuitoritor pamanteni, va facem in tire tuturor, ca in anul acesta, at doilea al Domniei mele
hotarat-am ca toate dajdiile sa iasa dupa oranduiala lor, cum i
oieritul sa iasa cate 171/2 bani de oaie, iar nu mai mult. Pentruca in anul trecut, fiind Domnia noun i cu grele datorii atat a
' Sub celelalte Mud trebuie Inteles.: raurile Moldova, Bistrita si
Trotu$.
2 lorga, Sludli fl documente,X p. 391-3 no. 25; In nemtete In liurmuzaki, XV, p. 1728.9 no. 3241.
www.dacoromanica.ro
328
*TEFAN METE$
vita". La saigi era obiceiu, sa dati din o suta 13 oi, in anul acesta veti da beilic din o suta de oi numai 7 i acelea sa vor
plati cu pret mai bun decat sa platea Dana acum, insa latratorii
de pe la oi nu vi vor lua, nici vasele de la hodai dupa cum
obicinuia de a lua, estimp nu vor lua". La urma le zice s5 va
indemnati i cu vesela inima, 1 cu indrasneala, 1 fail de nici o
indoiala, sa eiti cu toate oile 1 dobitoacele voastre in tiara, spre
a ierna, atat ce-i ce ati fost obicinuiti de a ei alte dali, cat I
www.dacoromanica.ro
329
PASTORI ARDELEN1
8 asp.
6227 lei 56 aspri, dar s'au luat 27182 lei 2 aspri. Beglicgii turci le ieau 8643 capete oi etc., pentru 6658 taleri i 19
aspri; jar dregatorii i-au pagubit cu 2051 lei 1 21 aspri.1
lntre abusuri era 1 faptul, ea boierii luau pentru arenda paunii branzd cantaria dupa bunul for plac, apoi darea noua ce
be luau la Intorsul turmelor in Ardeal : 5 parale de o oaie i 22
par. de un cal.2
Alexandru Vocla Ipsilanti nu vrea sa aplice numitul firmanul turcesc, ci In 13 Noembrie 1775 fixeaza el oieritul la 12 bani
de oaie, atat pentru pamanteni cat i pentru ardeleni, cu scopul
ca pe aceti de urma sa-i indemnam sa vie spre mai multa inmultire a oilor"; jar vacaritul dela 66 bani de vita pentru alti
straini II scade la 33 bani pentru barsanii din Transilvania. 3
In timpul stapanirii acestui Domn (1774-82) a trait in Tara
Romaneasca un neamt Sulzer, care in 3 volume publicate despre
noi, spune ceva 1 despre Ungureni, cari aveau atunci la paune
in Tara Romaneasca 500,000 oi,4 platind 3 (?) parale pentru o
oaie, 5 dei mai sus, am vazut, ca Ipsilante fixase 12 bani, adeca
4 parale pentru o oaie. Toti Ungurenii, cari aveau peste ei un
Ispravnic,6 i erau In numar de 4000, dadeau dajdie 60 de pungi
(a. c. 500 taleri), adeca 30000 taleri anual.7 Sulzer, care, se pare,
avea 1 el oi numeroase in tail, zice ca oieritul se da la Inceput in natura, apoi treptat s'a ridicat la 3, 4, 5 parale pans la
Constantin Voda Mavrocordat, care la 1748 stabilete 6 parale
pentru o oaie. 8 La 1739 Scheii plateau oierit 5 denari pentru o
oaie. 9
111 Viena,
III, Bucuresti,
9 Quellen zur Kronstadf V11(1917) p. 237 ; din tara Barsei erau la pasunat in Muntenia, in 1739, vre-o 20 mil de oi.
www.dacoromanica.ro
330
C)TEFAN
LTES
Nicolae VodA Caragea, in 10 Octomvrie 1782, aproaba oieritul scazut al lui Alex. Ipsilanti, pentru streinii ungureni ce sunt
ezatori In tart, cu ruptoare dela visterie", sA dea 12 bani deoaie, fail nici un scazamant" 1 astfel sunt mai folcsiti decat cum
era mai inainte, pentru-cA atunci da pentru 8 of 1 taler i 12
doua oi din zece erau scutite ;
acum dau pe 10 oi
bani,
taler". VacAritul rAmane tot 33 bani pentru Barsani, i 66 bani
pentru ceilalti strainii" ; tunii i manzatii, fiind vile mici, sA plateasca dupA vechiul obiceiu, pentru unul in loc de doui. t In toamna
cal sau vite marl vor avea, asisderea i cate turme de oi neve
carele, sA le iei in scris cu numArul lor
sA tii anume o condied in care sa, le treci acestea i pe tiecare tuna sa aibi a trimite la Vel Spatar foie anume : cutare om ate vite marl i cu
cite turme an trecut? i in ravas, care eti poruncit a da acelui
barsan la eirea in tara pentru slobozenie, dupa ponturile ce sunt
date de mai inainte, sA fi dator a insemna i suma vitelor cu
ate au eit in tail i la intoarcerea tor, cand vor vrea s treats
in launtru, asemenea sA fi dator a vedea suma vitelor, 1 de vor
fi tot acea suma, bine, iar de va avea suma de vite mai mita
decal a eit, oprind pe unul ca acela numai decal cu grabA sA.
inOintezi Domniei mete prin Vel Spatar". 5
;
p. 395).
lireche, Istoria Romdnllor, I p. 279 ( =An. Ac. Rom. XII, sect. ist.
2 Ibid., p. 279.
3 Ibid., 1 p. 406-7 (din 9 Sept. 1783). Agentul austriac ii cere lui
Sutu sa aplice firmanul turcesc cu oieritul redus, dar acesta nu vrea. Hurmuzaki, XIX p. 174_5 no. 157 (16 Apr. 1784). Mihai Sutu aproaba intru totut aceleasi condi(ii ale vacaritului pentru BArsani in 29 Ian. 1786 Ibid.,
p. 531.
4 Ibid., p. 408_9.
5 Porunca aceasta o d5 Sutu si In a doua domnie in 26 Aprilie 1792
Ibid., IV p. 272 no. 2; Vezi despre abuzurile slujbasilor contra pristorilor
ardeleni si porunca domneasca din 7 August 1792, Puscariu. Doc pt. limba
fl (stork, 11 p. 184-6; si Hurmuzaki, XIX p. 620-2.
www.dacoromanica.ro
EiSTORI ARDELENI
331
tori cari tin la oile for in munti", 157 tal. vama pentru untul,
branza i mite de trebuinte caselor for, etc. Rezultatul plangerii
e ca multe s'a dovedit neintemeiate i deci. pastorii pierd procesul ; pentru altele se ordona cercetare cu starit evident foarte
nesatisfacAtor pentru cei pAgubili. Dar e sigur ca nici pastorii
nu aveau dreptate totdeauna 1 ei cAutau cand numai puteau s
eludeze legea, sa scape de oierit, sa tread peste munti oi, lana,
branza, piei, vite, etc., ocolind pe vameul care-i fncassa la trecatoare.
www.dacoromanica.ro
332
$TEFAN METE*
stanile din munti au vole sa duck ; dad sd impotrivesc, sd vorbeascd cu randuitul purtator de grijd asupra barsanilor din Prahova, ca sd-i infraneze 1 sd-i supue a nu face urmari impotriva
poruncilor domneti. Poruncete ca caul fAcut la stane in munti
s-1 vanda la negustorii din tad cari au caarii in munti. Branzd
in burdue" sd nu fad pentru trebuintele lor, decat dupd ce se
pcgoara cu oile in vale, la sfaritul lui August, i aceasta sunt
slobozi
trece ii Ardeal.
logofetia Divanului
Nici
Domnia,
nici
viste-
ria
nici
acest lucru 1 de aici ordinul de mai sus, ca sa se fad cercetare In aceasta chestiune importantd.
Boierii Udriste i Toma, postelnic, vand, in 4 Februarie 1592
muntele Baiul i o stana din valea Cerbului (din jud. Prahova)
Ranovenilor (sat Tanga Braov).2 CumpArarea aceasta e intarita
si de Mihai Viteazul la 5 Februarie 1600.3 RAnovenii au stapanit
Baiul ca proprietate a for papa pela 1720, cand se pare la o
1 ibid., 1 pp. 88 n. 2, 630-1.
2 lorga. Documentele geografice, Bucureti, 1900, p. 15-6.
Ibid p. 17-18.
www.dacoromanica.ro
PASTOR[ ARDELENI
333
La Ranoveni, i in deosebi Sailor de aici, nu le-a convenit procedura Domnului roman ; fac proces ani dea lungul, dar
fail rezultat, cAci Baiul ramane i mai departe proprietatea Domnului, 3 care ca de ex. Mihai Sutu, in 2 lanuarie 1784, del arenda
anuala tot bisericii din Ranov, ca O. se cumpere din acesti bani
ceara, unt de lemn, tamae, faclii i alte podoabe trebuincioase.
Numete pentru buna chivernisere a acestor bani In folosul exclusiv al bisericii, trei jurati pravoslavnici, unul din Ranov,
www.dacoromanica.ro
334
STEFAN METES
fratii lui (din Ardeal) ca sa-i trimi(a zapisul, sau cu once mijioc
veti socoti d-voastrA, ca sa nu ramaie vanzarea la streini fiind
opriti streinii a cumpara pamant statornic.3
Egumenii manastirilor Sinaia i Margineni au vandut, in
1791, venitul mociilor manaOreti la nicte locuitori din Sacele
Ode unde erau oierii mocani langA Bracov). Domnul oprete sa
se mai vanda pe viitor venitul moiilor la streini, deci i vanzarea
Rgumenilor Ii pierde valoarea.4
' lorga. Situafla agrard, economicd
Jui Tudor Vladimirescu, Bucuresti, 1915 pp. 5-7 no, 11 Pe acest zapis
15
capre, 2 tapi, altd data 30 capre din hotarul unguresc de unde n'am dat
nici odath vama, it oierit in Tara Romaneasca.
2 Ibid., p. 7 no. 111. Multe turme de of din Ardeal se duceau in Banat
in sec. at XVIII lea dupa eliberarea de sub Turci ; aici se platea pentru o
()ale vara 2 crelart, iarna 8 cr. Takfics o. c. 11 p. 318.
B Ureche, 1st. Roma:Won IV, 1892 pp. 65-6.
4 Ibid., pp. 64- -5 (15 Aprilie 1792).
www.dacoromanica.ro
335
PASTOR! ARDELENI
Marele spatar lenache Vdcdrescu, cunoscutul poet, in 12 Aprilie 1794, se plange Domnului, 3 ca popa Banul a vandut un munte
Paduchiosul din judetul Dambovita, pe 4 ani, ungureanului lri-
mie Turcu i prin aceasta i-a facut mare pagubd In venitul cdariilor, cad din vechime el lua acest munte i, de va avea trebuinta sa -,i pasca oile, sa cumpere pdune dela omul meu cu
tocmeald, ca sa aducA caul la cderia mea, dupd cum se urmeaza la toti muntii din acest judet, ce-i cumpAr eu". Cere o
Midi-Are domneascd in acest fnteles.
i -a scos
8 Ibid., p. 510. Vezi despre oiezii cari nu vreau sa duca casii la caarille lui lenAchita Vacarescu. ibid., 1V, p. 278 (22 Maiu 1792).
www.dacoromanica.ro
336
$TEFAN MITE,
www.dacoromanica.ro
33T
PASTOR: ARDELENI
plecau cele mai munte turme spre Ardeal, iar !Ana atunci, sa spuna
toll, Ca ei sunt supuii Imparatului austriac i vor fi lAsati in pace. ''
Cine Linea socoteala de aceste vorbe 1
Tendinta pastorilor a fost totdeauna sa-i catige unele privilegii, la adapostul carora sa fie apoi scutiti de prea multele
nedreptati Si icane.
Ni s'a pastrat un privilegiu, din 10 Septemvrie 1784, 3 care
cuprinde pretentiile pastorilor ardeleni in Tara-Romaneasca. Cum
a fost respectat de cei in drept acest privilegiu, putem sa ne
convingem din studiul de fata. lata acum care erau acele juste
cereri ale oierilor :
1. Pastorii ardeleni O. se bucure de libertate deplina, atat
22
www.dacoromanica.ro
338
$TEFAN METE*
trecut.
12. Impozitul numit Vornicia va fi conform regulamentului
www.dacoromanica.ro
339
PASTOR! ARDELENI
8. Lana dela oile for o pot trece fara nici o vama in Ardeal ; oile sa i be tunas nu ia balta, ci dupa obiceiu la hotar;
ciobanii cari raman vara la camp i erneaza acolo, sa be tunzA
I Publicat in revista Transilvanla, Sibiu, 1910, pp. 31-4; in Hurmuzaki, Vii. pp. 518-21 (francez); XIX p. 253-5 (text german).
2 Ureche o. c. 111, pp. 530.1, 634-5.
6 Vezi i Ureche, Isforia Romtlnilor. IV, pp. 272 (din 24 Sept. 1791).
22*
www.dacoromanica.ro
340
TEFAN METES
la vale, i pentru lana acestora aa sa urmeze vameii : sa leceara rava de oierit, i vazand suma oilor ce au Oath, sa can
tareasch lana, i sa tie In seams, din lana tigaie una oca de fiete ce oaie, de oaie barsana 2, jar dupa aceasta socoteala, cata
vor avea mai mull& sa plateasca vama dupi dreptate."1
Celelalte puncte sunt cunoscute i de mai putina importanta.2
Desele ocupatii streine ale Terilor romane, apoi armatele
turceti in razboiu cu Austriacii i Ruii, erau o mare primejdie
i pentru avutul pastorilor ardeleni, 1uandu-li-se turme Intregi de
www.dacoromanica.ro
PASTOR' ARDELENI
341
2 Ibid., p. 508.
8 Ureche, o. c. 111 pp. 195-6.
4 Hurmuzaki, XIX pp. 614-5.
www.dacoromanica.ro
342.
5TEFAN METE?
Inca
300
oi de
acela
gelep.1
Merkelius
cere, In
avand
fiind ca fac In dreapta sau In stanga pagube in sAmanAturi, ajungand in cearta cu populatiunea, care cere despagubiri.
Certele, bAtAile3, i trAsurile cu acest prilej sunt atat de dese, in-
www.dacoromanica.ro
PASTOR' ARDELENI
343
www.dacoromanica.ro
344
TEFAN METES
marl
Oi
mici
Capre
Oi
marl
Oi
mid Capre
2
1
12
7
Petru Moga
2
Manea Rerea
1
2
Petru Bara
25
10
15
5
Oprea Rateiu
17
45
Uncheaul Andrei
2
Oprea Stireci
Sibirea 43
1
14
4
13
Nicolae Costeiu
20
4
6
Oprea Ercea
73
165
ii
La ordinul Domnulu' se face o noun cercetare pentru paguba cauzatA
In pAdure i bataia suferitA de oierii ardelenii Ibid., VI, p. 377 (7 Mart, 1795)
1
www.dacoromanica.ro
PASTOR" ARDELEM
345
vita, i dela cei cari le aduc alte parale, cer i pentru ierbarit ;
iau pentru vitele dela care, in cari-i aduc oierii hrana for necesara 20 parale, 1 pans la un taler pentru cartulie 2; Gheorghe
Postelnicul a luat, pe plaiul Lovistei (jud. Arge), dela pastorii
din Ardeal: Stan Luca 1 Onea Balte, pentru 68 vile marl (InIre cari 12 de jug la 2 care cu zaherea de hrana lor) cate 32
parale in moneda nemteasca, adeca taleri nemteti 42 i creitari 21, cari socotindu-se cate 7 lei, galbenul, vine lei 66
bani 60 impotriva ponturilor. 3 Domnul da ordin in cazul
din urma, ca Gheorghe sa restitue banii indoiji, iin celelalte numai
lanii luati pe nedrept 1, sa se fereasca de a mai supara pe pastori
or, din 30 Martie 1794, din care vedem din ce constau nemultumirile oierilor i parerea boierilor asupra for cu indreptarile propuse de ei. 5
Dau intaiu plangerea ciobanilor i pe urma parerea numitilor boieri cari toate sunt foarte interesante, caul ne desvalue
multe neajunsuri din vieata pastoreasca a Ardelenilor.
1. Pastorii ardeleni la trecerea for in Cara luau pau dela Comanda, i veniau cu el pela Vataful de plaiu, care be da rava
de drum in internal terii. Acum vataful la intoarcere be cere Ilya
4 Ibid., p. 645-7.
-5 Ibid VI, pp. 811-16
www.dacoromanica.ro
346
*TEFAN METE*
sau nu-i afla acasa, i deoarece ei vin in Cara peste an 1 decate 20 ori, a aduce totdeauna chizei e imposibil 1 li se face
cu aceasta o paguba de 25 taleri. Cer ca sa fie de ajuns ravaut
dela Vataful de plaiu.P.: De 1 rava, iar nu de fietecare nume, se ia numai 4 parale. Aducerea chizeilor e absolut necesarA,
dar fiindcd sunt de parte i se pierde mult timp i e cu pagubA,
chezaia sA fie trimisA In scris, prin un act fAcut In locul unclee chizeul, insa sa fie iscAlit i de Capitanul de plaiu sau de
zapciul plasei respective. Chizeul care e aproape sA vie In per-soand la Ispravnic, sA dea In scris chezAie, cari toate vor fir
trecute intr'o condica. Dupa aceste formalitati destul de grele, sa
elibera ravaul de drum.
3. Nu pot duce marfa In Ardeal nici de 10 taleri fArA carte
domneasca. Obiceiul acesta n'a fost mai inainte, 1 nu pot veni
pentru aceasta carte", cand vreau sA treacA putina marfa dincolo.
P.: SA li se dea dreptul sa ducA marfa', dar numai neoprita in
pret pand la 20-30 taleri, fail carte domneasca, ci cu o simply
adeverinta a Ispravnicilor.
www.dacoromanica.ro
34T
PASTOR' ARDELENI
aflau, sau fugea din munti, dadeau VAtafului pentru ajutor la aflarea lui 1.60 taleri. P.: Sa plateascA numai pentru caii perduti
1 furati din munte 1 aflati pe urma ate 200 bani Vatafului mai
mult nimic, nici pentru ceilalli de pripas de la vecini luati.
6. Au avut obiceiu de a da VAtafului pentru ravaul de tre-
www.dacoromanica.ro
348
$TEFAN METES
www.dacoromanica.ro
PASTOR' ARDELENI
349
si
www.dacoromanica.ro
350
*TEFAN METES
www.dacoromanica.ro
PASTOR! ARDF.LENI
351
7 Ibid., p. 566,
8 Ibid., pp. 506, 514, 518.
9 Ibid., p. 576,
10 /bid., p. 590
www.dacoromanica.ro
352
STEFAN METE$
muntilor. Un manilest de- o deosebita importanta vine sA completeze cunotintele noastre despre sentimentele pastorilor ardeleni
fata de un Domn roman, c4ritia sa inchinau cand it vedeau cu
otirea in Ardeal. Am aratat intealt loc cum a primit, la 1603, ciobanul dinBran pe Radu-VoddSerban,iata acum pe Alexandru Voda Mavrogheni, la 1788, in mijlocul oierilor din tara Barsei. In Septemvrie
otirea romaneasca trecand prin pasul Buzaului ocupa toata tara
Barsei din preajma Braovului. Locuitori din sattle ce se numesc Sacele, Tarlungeni, Zizin, PurcAreni, Budila, Prejmer i
Herman"
deci
cunoscutii
oieri
www.dacoromanica.ro
PASTORI ARDELENI
353
23
www.dacoromanica.ro
354
STEFAN METE$
de ceva cat si pentru cei de ai vostri ii Indemnati si va Instiintali unii pe altii on de ce tagma vor fi, ca sa tie CA Domnia
mea, dupa fireasca iubire de oameni ce avern, pe fiecare NIA primim ca brate deschise si toti veti afla odihna si milostivirea dela
Domnia mea".
www.dacoromanica.ro
355
PASTOR! ARDELENI
dupa plecarea tatalui sAu preotul Bucur i moul sAu, pela 1755
in urma persecutiilor religioase Insuportabile din partea unitilor
i catolicilor unguri.
Un rol insemnat trebuie sa Ii se deie pastorilor ardeleni in
raspandirea cartilor bisericeti de o parte i alta a Carpatilor, In
drumurile for lungi i In viata for pastoreasca, filnd expui la
multe 1 neprevazute pericole faceau danii la diferitele biserici i
manastiri, pe unde paunau cu turmele : carti, odoare i odajdii
bisericeti, bani chiar, ca Dumnezeu sa-i ocroteascA de tot rAul
1 sa le Inmulleasca turma de of sau vite. Un oier ardelean de
sigur a daruit bisericii din satul basarabean : Palanca (jud. Orheiu)
Eva nghelia din Sibiu (1844) a lui Vasile Moga, care pans astazi
se cetete in biserica, dei locuitorii sunt Rui. Oierii din Sacele
au inzestrat mAnastirile din Prahova: Susana cu un Octoih, Cheia
1 Vezi pe la:g despre acestea danii studiul meu, Relatiile bisericii ronainesti din Ardeal cu Principatele romane in veacu! al XV111-1ea (pdnd
la 1850) In Revista teologicd, Sibiu, 1925. no. 4 12
23
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN C. DICULESCIT.
Vechimea
preocupat demult pe istoricii i filologii romani. Aceasta chestiune are douA laturi : una privete cretinismul dacoroman sau
straroman, cealalta cretinizmul acelor popoare, care in epoca
migratiunilor au locuit mai mult sau mai putin timp in cuprinsul
Daciei. In ceiace privete laturea doua, s'a vorbit i se vorbete
numai de cretinismul la GO in a doua jumatate a veaculul al
IV-lea, cand acetia locuiau in Dacia, mai ales In Moldova 1
Basarabia de azi. 1 Dincontra, nu se tie nimic 1 nu s'a vorbit
niciodag despre istoria religioasA a Gepizilor, care singuri an fost
elementul p oliti c permanent in cuprinsul Daciei Traiane, in
epoca migratiunilor. Obiectul studiul de fata e tocmai chestiunea
aceasta.
www.dacoromanica.ro
358
CONSTANTIN C. DICULESCU
Stim apoi ca datinile Si conceptiile religioase la toate popoarele lumii se oglindesc In ritul funerar, adica in felul cum
Ii ingroapa ele mortii, ci acest lucru, atunci cand nu ni-1 comunica fantanile istorice scrise, it invatam in parte din cercetarile
arheologice, Astfel ci aici stransa inrudire dintre vechile conceptiuni religioase ale Gepizilor i cele nordice se documenteaza
arheologic prin aceea, ca trecerea dela vechea datina funerard
a crematiunii Ia simpla Immormantare a corpurilor s'a facut in
acelac timp, anume pela jumatatea ultimului secol inainte de Chr.,
atat la Goti ci Gepizi, cat i la Germanii suedezi. 3 Negreit noul
rit funerar la toate aceste popoare n'a Inlocuit dintr'o data pe cel
vechi, ci ambele au existat alaturea Inca un timp oarecare. Semnificativ e Insa faptul, ca celelalte semintii vecine din grupa GerRasariteni, precum Rugii din Pomerania i Burgunzii din
Posnania (Posen), au tinut 1 observat in cursul aceleac epoci
esclusiv datina crematiunii. 4 Inlocuirea vechiului i adanc Inra-
manilor.
2 Jordanes, Get. XVII, 94-96. Literatura istorica, lingvistica, arheologice 1 etnografia asupra chestiunii vezi-o Ia C. Diculescu, Die Gepiden
I, pag. 2 no. 3.
a Vezi mai ales G. Kossinna in Zeitschrift f. Ethnologie 37, pag. 391 urm.
4 Vezi In special E. Blume, Die ostgermanischen Stamme u. die Kulturen zwischen Oder u. Passarge (= MannusBibliothek VIII), passim.
www.dacoromanica.ro
RELIGIUNEA GEPIZILOR
359
Pedealtaparte e de observat, ca resturi de paganism vechigerman cu colorit nordic, traesc la Romani in Dacia, ca mostenire
gepida, pans in ziva de astazi. In credintele si datinile populare
romanesti, in povesti, in cantece si descantece exists intradevar
numeroase urme de vechi paganism, dintre care cele mai multe
se explica, cu ajutorul lingvisticei, numai din mitologia veche
germana. Acestea stint mai ales credinte in anumite zane si in
tot felul de fiinte supranaturale.
Asa e bunaoara credinta in zanele numite Ele, pe care n'o
gasim nici la Romani si nici la Grecii vechi Elele sunt fete frumoase sau femei pururea tinere, cari umbla prin aer sburand si
cantand. Primavara si vara, in noptile cu luna, elele, imbricate
in alb si incinse cu bete rosii, joaca pela fantani si prin livezi
in hora incheiata. Locul horei elelor e un cerc sau semicerc
ce se vede adesea prin livezi, unde iarba e d'o frumusete rara
si mai grass ca in alte parti; numai cand hora a fost proaspata,
iarba e gaibena, ca cum ar fi fost arsa de foc. Elele pocesc
pe aceia, care ar asculta la cantecele for sau ar privi la jocurile
lor, amutind pe unii, orbind pe altii, luand unora mijiocul,
altora mainile or vreun picior, paralizandu-i. Cu unii flacai
si barbati frumosi stau in legatura de iubire ; gelozia for e
periculoasa. Ele au si puterea de a stramuta mintea la oameni ;
despre unul pe jumatate nebun se zice ca. e luat din ele". Eleie
au un imparat at for (hnpciratul elelor : dan. ellerkonge > ngerms.
ErlkOnig) i imparatie proprie (inpardfia sau insoia elelor : germ.
Elfenheim), fiind impartite in mai multe semintii, precum : elele
sau fetele cdmpului (= Flurelfen), elele padurit sau fetele codrului
(= Waldelfen), elele vantului sau vantoasele (= Waldelfen), care
c'o repeziciune uimitoare strabat lumea intreaga, dela un cal:at la
altul, provocand furtuni si gonind noaptea prin aer varcolacii; apoi elele casei (= Hauselfen) si elele apelor (= Wasserelfen).
Credinta in ele o gasim aidoma la Germani si in special la
cei nordici. 0 gasim apoi si la Slavi, dar Romanii n'au impru-
www.dacoromanica.ro
360
CONSTANTIN C. DICULESCU
mutat-o dela acetia, cad atunci ar fi imprumutat dela ei i numele; Slavii le numesc vile. Apoi o descriere amanuntita a eleceiace nu poate fi facut aici
be apropie mai
lor romaneti
mult de elfele sau elfele nordice, decat de vilele slave. La baza
numelui romanesc ele std o forma gepida care era identica cu
vechi-danezul elle, sued-dial, ellen = angls,ielfe, ngerms. Ellen,
cesta din englezete, etc. Hora elelor se chiama in vechea
danezA elle-dans, sued, dial. ellare-dans.5
gepid. La baza lui std ideia de licArire, sfenic; umbra, 6 fantasmA", fiind acela cuvant cu gotul scheima (cit. scima) sfenic",
vnord. sc/mi Schein, Schimmer", angls sa ma Glanz, Schimmervgerms. scimo, mgrms. schime Schatten; Schattenbild, spuckafte
Erscheinung". 7
5 Parerea ca substantivul ele ar fi in fond acelas cuvant cu pronumele femenin plural de persoana treia este o simply etimologie populara.
Asupra motivelor stringente, pentruce numele ele dat elfelor romane in
niciun caz nu poate fi pronumele femenin de persoana treia la plural, Imi
rezery a reveni In alt loc.
6 Comp. T. Pamfile, Comorile pag. 14: 0 umbra pdzed comoara;
pag. 17-28: Alt eori nehotdrdndu -se, 'tinza se zice cd este o um brd tn-
cudurata de s f e;ni c e.
www.dacoromanica.ro
RELIGIUNEA GEPIZILOR
361
deasemenea Jatinul spiritus, care e din spirare a sufla". In consonants cu aceasta, romanul iasma (pl. esme) se reduce la gepid.
*-eama care este identic cu fris. ethma suflare, respiratie",
angls. aeam spiritus, Atem, Geist", oland. idem, asem, Atem",
vgrms. arum Atem ; Geist".
s + consoana (esma > esma), compara, in afara de olandezul asem respiratie" care vine direct din prototipul *esma = esma, si gr. atic isarg.ths =
cl.*2 6 s, [lac Acts = 19a*4Is etc. Spiranta germana s =-- gr. s. In Zeitschr. f. rom.
Phil. 43 pag. 193 P. Skok (Agram) Incearca O. derive romanul lasmd
din ajectivul serbocroat lezan fern. jezna fioros", ceiace e absolut fats.
Negresit, iasma e fioroasa, dar sarbul jezan n'a insemnat niciodata iasma,
ci numai fioros". Apoi afirmatia lui Skok, a sarbul jezna ar fi dat in
romaneste re gul a t iasmd, precum vsl. basnk a dat basm, pluteste in
\rant: astfel de lege fonetica nu cunoaste limba romans. Nazala n poate intradevar sa fie Inlocuita uneori prin labiala coraspunzatoare m, dar nu m a i
sub influenta altel labiate prezenta in corpul aceluias cuvant! Astfel
avem basm alaturi de basn din vsl. basnk, bucim (si bucium prin contaminare cu bucium butuc") alaturi de bucln din lat. bucina; adica n a fost
inlocuit prin labiala m sub influenta labialei b. Dar jezna n'a putut deveni
iasma, dupacum caznd, gleznci, razna i chiar beznd n'au devenit *cazmd,
*glezmd etc.! Etimologia lui S. e deci nu numai semantic, dar si fonetic
fundamental gresita. Asupra lui Skok si-a altui filolog, care s'a asociat lui,
vol revenl, aducand o serie intreaga de date, In raspunsul meu to recensia
lui V. Bogrea din n-rul precedent al acestui Anuar.
9 Dintr'un asemenea studiu inedit sunt scoase datele de mai sus-
www.dacoromanica.ro
362
CONSTANTIN C. DICULESCU
Odin
www.dacoromanica.ro
RELIGIUNEA GEPIZILOR
AC
Fig. 1. Colanul de our dela $1m1hu. Cam 3/5 din mgrimea originalg. Muzeul din VIona.
www.dacoromanica.ro
363
364
CONSTANTIN C. DICULESCU
din patria veche respective ne cid deci posibilitatea sd le identificam. Mormintele cu inventar germanic din epoca migratiunilor
in cuprinsul Daciei sunt gepide, vandalice si gotice. Cele gepide
se deosibesc de cele vandalice mai intai prin ritul funerar : inhumatie la cele gepide, crematiune alternand cu inhumatie in cimitirele vandalice; apoi prin lipsa totals de arme i de orce in,trumente in cele dintai, 1 prin prezenta de arme, de cutite,
toarfeci etc. in cele din urma.15 De cele gotice, mormintele gepide
nu se deosibesc aproape deloc ; sunt insa criterii cronologice
1 geografice absolut precise, care implinesc aceasta lipsd. Astfel
bunaoara, mormintele i orce fel de antichitati cu caracter vechi
germanic din Dacia, datand din timpul migratiunilor, dar apartiyawl epocii de dupe secolul al IV-lea, sau mai exact dupa anii
336-337, 376 77 si 401, cand au plecat de aici Vandalii, Gotii si
Taifalii, trebuesc considerate neaparat ca gepide. lar pentru epoca
anterioard datelor amintite, se va tine socoteala de faptul, ca
Nordul Transilvaniei cum si tinuturile de dincolo de valul roman,
11 Materialul arheologic respectiv pentru Dacia e risipit prin diferite
publicaliuni nemtesti, unguresti si romanesti. 0 simple fnsirare a lui aici,
dupa notele mete, n'ar fnsemna mare lucru. E nevoe nu de tin inventar simplu al for in romaneste, ci de o cronica amanunfita adusa pan'la zi. Amanuntele trebuesc anume si cu grija mentionate, intrucat mormintele tip gepidie, respectiv gotic, numai pe baza for se pot deosebi bunaoara de cele
tip vandalic, respectiv taifalic, tot din cuprinsul Daciei.
15 Vezi discutiunile asupra unor cazuri concrete in scrierea mea ,Die
Wandalen u. die Goten in Ungarn u. Rumanien (Leipzig, Kabitzseh 1923)
www.dacoromanica.ro
RELIGIUNEA GEPIZILOR
365
Din absenta armelor i a uneltelor de orce naturA, ca accesorii sepulcrale pedeoparte, din bcgatia mormintelor in podoabe
de pret i In lucruri de toaleta, In vase de mancat i Mut pedealta, putem conchide, ca. Gepizii Mani ii inchipuiau existenta
de dincolo de mormant ca o viata fericita i fara osteneli, plina
de desfatari materiale, fAra lupte i rAzboae.
AceastA religie de mituri vechi germane, de conceptiuni
Inceputurile cretinismului la Gepizi in Dacia sunt imbrobodite de Intuneric adanc. Nici-o fantana istorica nu ne spune ceva
despre acei misionari, prin a cAror activitate a fost introdusa la
ei religiunea cretinA. Ca in multe alte chestiuni istorice, facem
cunotintA i aici numai cu fenomenul gata, nu i cu modul cum
16 Inteun articol intitulat O parere noun despre unele tezaure arheologice de la noi" din Cronica numismaticci fi arheologici An. IV, No. 7-8
(1923) pag. 57 urm., C. Moisil, observa, ca cu as fi mers prea departe
cu precizarile". Unele discutii de amanunt din scrierea mea Die Wandalen
u. die Goten in Ungarn u. Rumanien", pe care M. n'o cunoscuse cand
scriea. acestea, cum si lamuririle de mai sus vor Inlatura, cred, indoelile ce
www.dacoromanica.ro
;i66
CONSTANTIN C. DICULESCU
omnes, ut jam ante diximus, barbari aut pagani sint aut hereticl, ut de
paganis, quia prior illorum error 1st, prius dicam, gens Saxonum fera
.est, Francorum Infidelis, Gipidarum inhumana Chunnorum impudica...
Si fallat Chunnus ye! Gipida, quid mirum est . ..? idem, ibidem 81-82.
Numquid Scytharum aut Gipidarum inhumanissimi rites in maledictum
atque blasphemiam domini Salvatoris inducunt.
www.dacoromanica.ro
387
RELIGIUNRA GEPIZILOR
man (376), se bucura de recunoatere oficiala. Nu era deci cunoscmul arianism speculativ, adus de Ariu din coala lui Lucian
din Antiohia, aces sintezd plina de contraziceri a christologiilor
lui Origen i Paul de Samosata, dupA care Cristos era considerat
intradevar ca cuvant (AOyos), dar in acela timp Si ca creatura
(7.-ciop.a) a Tatalui nenascut, fiind asifel identificat cu sufletul omenesc adevarat; ci era o forma Indulcita i moderatA a acestuia
care Inlocuia consubstantialitatea niceand a Fiului cu Tatal prin
formula cu mai multe Intelesuri Sp.otoc tip ncapi, adica egal sau
asemenea Tatalui.
Acest arianism numit omoeic, care cauta sa justifice con19 Procopius, BV. I, 2 led. Haury I vol., p. 311]
re elm Kat BaySiXot Kat Oinutyoroi Kat rtrcuSes
P OT-LIC-A 6p77
roT5OL
Asupra acestui loc vezi i scrierea mea. Die Gepiden, pag. 151, no. 48.
www.dacoromanica.ro
368
CONSTANTIN C DICULESCU
Fig. 2.
www.dacoromanica.ro
364
RELIGIUNEA GEPIZILOR
Fig. 5.
Fig. 8.
Fig. 4.
11 Bd. pag. j9 urm.: reproducerile in vol. III Taf. 32-36. lar in romaneste
dupa Finaly, dar fara mentionarea obiectelor elite la iviala mai tarziu,
C. Moisil in Cronica Numismatics si Atheologica III pag. 18-23. Pentru
alte chestiuni privitoare la acest tezaur vezi si Die Gepiden I, pag. 77-78.
Inelul din acest tezaur pe care e sapat numele Omharus nu e sigilar, deoarece numele nu e scris In sens negativ ca pe sigilii, ci direct.
Parerea lui Hampel op. cit. I pag. 58 e deci gresita; observatia lui Moisil 1. C. juste.
24
www.dacoromanica.ro
370
CONSTANTIN
C. DICULESCU
in anul 547 intre altele, a Gepizii sunt i vor fi inamici ai imperiului roman, tocmai prin faptul ca sunt arieni. 28 Aceasta e Insa
In muzeul din Budapesta se afla azi numai cele doul bucAji din acest tezaur, un ciucure i un inel de aur, care au exit la iveala mai tarziu, si care
au fost depuse dela inceput acolo.
28 Procopius, BG. III, 34 (ed. Haury II Bd. pag. 449) :
Tois (...---rhrcucrt)
www.dacoromanica.ro
RELIGIUNEA GEPIZILOR
371
41 dupA el la Theophanes, ed. Bonn I, pag. 268; apoi la Procopius 13. VII, 14. 12; BG. II, 14, 33.
82 Vezi Die Gepiden I pag. 124 urm. i mai ales 132.
www.dacoromanica.ro
372
CONSTANTIN C. DICULESCU
a regelui Cunimund, probabil in pArtile muntoase ale Daciei rezistenta mai departe contra Avarilor, care erau ajutati acum de
aliatii for supui, Slavii. Dar dupa trei ani de lupte zadarnice au
trebuit sa paraseasca Cara refugiindu-se la Constantinopol, i ducand cu ei acolo tezaurul regal, pe care 1-au predat imparatului
lustin II. Un cleric vizigot, tot arian, devenit mai tarziu abatelemanAstirei Biclaro din Spania, i-a intalnit atunci in Constantinopol i le-a consacrat o notita in cronica sa.34
Existenta nationalA a Gepizilor in Dacia nu se inchee, precum tim, data cu caderea puterii politice a regatului for in anul 571, Ei continuarA a exists ca popor Inca treisute de ani dupaceia, bucurandu-se chiar de oarecare autonomie sub Avari Si fiinland panA tarziu, spre finale secolului al 1X-lea.35 Despre existenta mai departe a arianismului la ei nu fim Insa nimic. Aceasta confesiune, care nicairi n'a reuit sa se mentie permanent
fatA de cretinismul catolic-ortodox, a fost parasitA probabil de
Gepizi nu mult dupa distrugerea regatului Ion Ea a trebuit deci
sa cedeze la Gepizi, in Dacia, terenul credintei ortodoxe, cam in
acela timp, cand i Longobarzli i Vizigotii arieni, in Italia i
Spania, se lapadau de ea in favoarea catolicismului, adica in cursul secolului al VII-lea. Refugierea, despre care vorbiram, a episcopului gepid Thrasaric, arian, i a p;rincipelui Reptila la Constantinopol In anul 571, ne aratA in ce directiune a putut fi orientate mai departe politica Gepizilor. Si e semnificativ, din punctul de vedere religios, ca chiar atunci, in imperiul bizantin, arianismul era energic combatut i persecutat. Aceasta sectd nu putea,
deci sa mai reziste nici in Dacia mult timp. Distrugerea puterii
politica a Gepizilor a alms deci repede dupA sine i sfaritul atianismului la Dunarea- de-jos i Carpati. Paretele confesional, care
despartise pan'atunci pe Gepizii de populatia romanica a Dacia.
a fost sfAramat. Amandoua popoarele, Gepizii i StrAromanii,
formeaza de acum innainte o asociatie religioasa mai stransa ca.
pan'atunci, in contrast cu Avarii i Slavii pagani.
84 Johannes Biclarensis, Chron, Anno VI Justinf Imp. [M. G. Auct. ant.
XI. pag. c12] : Gepidorum regnum finem accepit, qui a Langobardis proelio superati: Cuniemundus rex cameo occubuit et thesauri ejus per Trasaricum Arianae sectae episcopum et Reptilanem, Cunlemundi nepotem
www.dacoromanica.ro
Vezii
RELIGIUNEA GEPIZILOR
373
,Gepid pe timpul stapanirii avare, de care ne vorbete Theophylact Simocatta n in alts ordine de idei, a avut loc nu in cuprinsul
tarii Avarilor i nici din cauza lor, ci la alti barbari pagani,
Scheii, la care acel Gepid se relugiase. El traia ca. fugar
printre Scheii sau Slavii vechi din Muntenia, unde I-a intalnit armata bizantind a generalului Priscus in anul 593. Credinta i-o
.abjurase spre a nu fi banuit de Slavi, cu ale caror capetenii era
in legatura, i pe care i-a Si tradat in favoarea Bizantinilor.
Urme gepide in terminologia crelna a Romanilor nu exists,
Deosebirea confesionala 1 bogAtia elementelor 'aline a acestei
www.dacoromanica.ro
374
CONSTANTIN C. DICULESCU
Pentru timpul stapanirii avare 1 pentru epoca imediat ur-matoare ei, izvoarele istorice ne mai ofera i alte cateva tiri sau,
indicii privitoare la cretinismul in Dacia. Ele insd privesc mai)
mult istoria cretinismului daccroman, 1 ca atare trebuesc studiate
in legaturd cu acesta.
www.dacoromanica.ro
ADAOSE
de ce-a citit sau n'a citit S.; destul a la baza romanului iasmd sta un cuvant
germanic 7%nzo, avand, casi el, acelas inteles de spirit" sau ,.duh"1 Totus,
sa vedem ce e cu afirmatia lui S., ca n'a citit nicairi In literatura folclorica
roman& despre existenta acelel credinte populare privitoare la suflete-spirite.
Prin aceasta, S. vrea s'arate ca e tare familiarizat cu chestiunile de folclor
romfnesc, cautand sa convinga pe cititori, ca claca el n'a citit sau nu cunoaste ceva, apoi aceia nici nu exists. Ca n'a citit i se poate crede, dar
aceasta nu poate We& in cumpana 5i cu atat mai putin servi ca dovada.
De fapt, credinta, ca sufletele despartite de corpuri umbla uneori ca esme
prin aer sau prin locuri retrase, exists si la Romani; numai ca. S. n'o cupoaste. Voi da deci cateva citate, din care reese limpede existenta acelel
credinte populare. a) Cu privire la pricolici, comunicare in Dictionarul Academiei, sub vorba golgoasa": Pricolicli sant rape esme saugolgoase marl,
gi
pricolicii, iar
acestia nu sunt altceva deck sufletele anumitor motif. b) Cu privire la stafii, T. Pamfile, Mitologie romaneasca I, pag. 255: Stafla, umbra
cum II
zlc Macedoromdnil
sau fantasma, care este sufletul rdposatului, va
Maid Imprejurul clddirli st va apdra-o impotriva altor splrite rele, care
ar cautd s'o nimiceascd. c) Cu privire la strigoii vii, ibidem, pag. 132: Cdcl
cum sd $tli, cd vecinul de aldturl sau veciraa din partea cealaltd, care
se cilia noaptea to casa sa,tsi lasd peste noapte trupul pe pat, netnsuflefit iii ese afore ca sd se tnhilteze cu alte duhuri rele, spre a savarfl
cele mai grozave blestemdllil d) Cu privire la ale, comunicare in Etymologicum Magnum 1, 679: Se zice, cd alele se fac din oamenl care au duh
www.dacoromanica.ro
376
CONSTANTIN C. DICULESCU
luat parte si Ursus, 4. 0-Korn TCJI, 'AflapC7111P. Le Quien in al sau Oriens Christianum" a observat cu drept cuvant, ca Nomen Ursus hominem linguae
latlnae significat. lar istoricii nostri teologi revendica pe acel episcop, necunoscut din alte izvoare, pentru Romani, respectiv Straromani. V. Parvan
in Contributii epigrafice" 68 e de aceias parere. De fapt, marginindu-ne la
fomanismul rasaritean, nici nu e posibila alts justificare a numelui Ursu. A
fecunoaste insa In Ursus, _r_crKoros TOM 'APaptT(27P, pe un episcop al orasului
.1
Abrittus sau "Atipusos din Mesia Inferioara, imi pare nu tocmai plauzibil, caci
atunci am fi avut hiloworos rou 'Agpacw. Apoi si existenta unui episcopat straroman in acea parte a Mesiei Inferioare, la finele secolului at VIII-lea, e greu
de conceput. Genetivul Tal V 'Af3apl.TCW presupune singularul ' Agapirqs, care e un
www.dacoromanica.ro
Dr. G. G. MATEESCU
fost membru al .coalei Romano din Roma
In urma puternicei dezvoltari maritime a poporului grec, cunotiintele sale geografice se ImbogatirA prin propria cercetare a
coastelor i a populatiunilor de acolo, iar numele Tracia se restranse la tinutul, care se intindea Ia estul Macedoniei, precizandu-i-se hotarele extreme la Ister, Pontul Euxin, Propontis i Marea Egee. In vreme ce limittle care despartiau aceasta Tracie de
neamurile ilirice nu ni sunt cunoscute mai de aproape,2vom yedea mai departe pentru ce, aflAm indicat ca granita vestica, comuna cu Macedonia, fluviul Strymon (Struma de astazi), Ora
unde se intinsese regatul Argeazilor Inca inainte de cuceririle lui
Filip II i Alexandru cel Mare. Primul rege macedonean Perdic1 Cf. W. Smith, Dictionary of Greek and Roman Geography, London, 1857, Ill, 1176; H. Kiepert, Lehrbuch der &ten Geographie, Berlin,
1878, p. 307-308; A. Forbiger, Handb. d. alten Geographle, Hamburg,
1877, III, p. 733, nota 99. Pentru orientarea geografica asupra regiunilor acestea cf. H. Kiepert, Formae Orbls Antiqul, XVII $i R. Kiepert, FOA,
www.dacoromanica.ro
378
DR. G. G. MATEESCU
5 Inscr. Gr., ed. min. 1, 127 = 10. II 66 b.; Solari, Sui dinasti deg!'
Odrisi, Pisa, 1912, p. 28 ss.; Hock, in Hermes, XXVI, 1891, p. 106; Kahr
stedt, in P.-Wiss.-Kroll, Real-Enc., XI, 372.
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOR
379'
www.dacoromanica.ro
380
DR. G. G. MATEESCU
tice cunoscute noun thai ales din izvoare literare geografice i din
izvoare epigrafice, punand insa la contributie 1 materialul de nume
personale pe care ni-1 ofera inscriptiile aflate in aceste regiuni
etnografice mixte.
Mi-am format astfel convingerea, pe care mi- am exprimat-o
i documentat-o in mai multe excursuri ale lucrarii mele mai
intinse, I Traci nelle epigrafi di Roma, publicata in Ephemeris
Dacoromana, Anuarul $coalei Rom'One din Roma, 1, pp. 57-290;
ca elementele trace abundau in toate tinuturile de coasta ale Macedoniei, pans la granita Tesaliei, apoi pe povarniurile muntilor
Orbelus (Perim-dag), Dysorus-15owpov 1 Cercine (Belasica), 2 in
Peonia dela rasarit de Axios, In toata Dardania i Moesia su-
Socotind de mare interes pentru geografia antics a peninsulei balcanice i pentru a contribul pe cat mi-e cu putinta la
dovedirea acestei expansiuni a poporului care sta la baza formarii
neamului romanesc, reiau In cele ce urmeaza problema urmelor
trace dincolo dc hotarele geografice ale Traciei, cautand sa aleg
printre numeroase alte nume de localitati, greceti i ilirice, numai
pe acelea, care poarta pecetea caracteristica a toponomasticii trace
sau prezinta mai apropiate analog-1i cu aceasta.
Cautand mai intai Virile referitoare la Macedonia vom constata ca Grecil numisera Oplxn toata coasta de nord a Marti
Egee Inca de pe vremea razboiului peloponesiac, iar diferitele
tinuturi, unde incepusera ei de mai inainte a-i intemeia colonii
furs numite dupa triburile trace ce locuiau acolo, care primira
apoi elemente culturale elenice I in urma cuceririi macedonene
se grecizara in buns parte.
Si astfel pans In epoca tarzie romans intalnim numele Pieria,
Mygdonia, Sithonia, Crestonia i Bisaltia, Edonis, Odomantica i
Sintica, care amintesc seminliile trace3 ce Inflorisera odinioara
1 V. pp. 68, 81-83 si note, 91-93, p. 95, nota 5.
2 Cf. Oberhummer, In Pauly-Wissowa-Kroll, Real-Enc. XI, 309 s. v.
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOR
381
i nota 3-4.
8 Pm]. III, 13, 39; Plin. n. h., IV, 10 (17) 34; cf. R. Kiepett, Formae
Orbis Antlqui, XVI, C d i Tomaschek, II z, 75.
www.dacoromanica.ro
382
DR. G. G. MATEESCU
e) 3ili-40;, caste' restaurat de lustinian, pomenit de Procopius (de aed. IV 4, p. 119, 6; ed. Haury) In lista Macedoniei, a
carui aezare precisA ni este insa din nenorocire necunoscuta, ca
a celor mai multe din localitAtile cu nume aa de interesante,
pastrate In de aedificlis. Numele acesta este neindoelnic trac i
I'am citat deja cu alt prilej alaturi de Evip.ct-;o;, ExcOmc-Vo, AEvtCo;, Ecixt-onoc, 1(413s-zoc, toate in tinuturi trace la Procopiu, 1. c.
I KoUprctoos, Zap.cooc, lio5Xxoucloo;, 05xccoos, 5 iar pentru prima
parte cf. Meticus Solae f. Bessus, (Dipl. XXX = XX, in CIL. III, p.
1970 = Dessau, Inscr. Lat. Selectae, no. 1999), Maeticus-TrimonV. pentru acestea Mateescu, In Ephem. Dacorom., I, p. 148-149.
2 Tom. Ilz, 67; R. Kiepert, FOA XVI, C d 1 Bbl., p. 3. Locurile din
autori se gasesc In Pape-Benseler, Worterbach d. griech. Elgenn., p. 921
(Plut. Alex., Ptol., Plin. h. n., Steph. Bizant.).
8 Cf. pentru aceste trel ()rase Oberhummer, in P.-Wiss., Real-Enc.,
III, 304-307. Pentru Beroe din Dobrogea a se consult& harta asezarilor entice din V. Parvan, Lilmetum I, la sfarit.
5
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOR
383
un Mettus, natione Geta, dintr'o inscriptie din Britania (Ephemeris epigraphica, VII, 840; cf. Rom. Mitt., 1910, p. 237).
nOC),'
Nume perso- Cateva inscriptii greceti din Macedonia aceasta \TesMacedonia. tics ne fac cunoscute diferite persoane trace precum
a) Un EiSoxoc din Pella In Bottiaea (Demitsas, `1-1 11Icoteaovtec, n. 135, p. 107), nume vechiu purtat in familia regalA a
s:de trace in
Odryzilor de tin fiu al lui Sitalkes 1,2 pe care it aflAm i cu varianta E6,:oxa; inlet) inscriptie din Madytus, In Chersonesul trade (Bull. corr. hell., XXXVI, 1912, p. 310 = G. Mendel, Catalogue
ides Musees Ottomans, no. 902) i in papiri (Grenfell i Hunt,
The Hibeh Papyri, I, 36, 3 ; 9. 112, 81 ; 83 ; Berl. Gr. Urk., IV,
1193, 6);
b) Un Aeog 3 din lchnaia In Bottiaia (Demitsas, CH Afaxsa.
no. 151
C1G. 855) ;
c) intr'un catalog de mime din Beroia, (la randul 34, Demitsas, no. 54, p. 65-66 = Delacoulonche, Le berceau de la puissance maced., no. 60) patronimicul IttdcXxou, genitivul numelui trac
i fl o fata
doi fii ai
' Pentru toate aceste nume vezi documentarea in Mateescu, .1. c., p.
129 si nota 2.
2 Cf. Swoboda In P.-Wiss.-Kroll-Witte, RealEnc., I A, 1692-1693, iar
pentru nume cf. Kretschmer, Elnleitung In die Gesch. der grtech. Sprache,
p. 216.
www.dacoromanica.ro
384
DR. G. G. MATEESCU
El apare i inteo alt5 inscriptie din Beroia, tot din epoca imperiala (Woodward, /. c., p. 164, no. 38 = Demitsas, no. 60).
g) In fine in acela ora, intr'o lista de peste 60 de nume
conservate gasim i un 'AXEccvaog Tpcafou, deci fiul unui TpiXtog,
variants dela Tpdacc, nume trac cunoscut, care apare mai ales in
compuse tetrasilabe ca Epte-tralis, etc.2 (Woodward, BSA, I. c.,
p. 162, n. 36 = Demitsas,_ no. 57, p. 69 = Delacoulonche, n. 61).
h) Dela Heraclea Lyncestis (Bitolia), aproape de hotarul PeIagoniei, ni este cunoscut un Ancoc Alicrcpto; (WaceWoodward,
BSA, I. c., p. 169, no. 2) cu acel cognomen deci, de forma romanA insA cu radacina traces, pe care l'am studiat cu alt prilt-j
mai de aproape, determinandu-1 ca atare cu ajutorul multor
exemple cand II earn la Traci, i care e purtat de predilectie In
regiunile traco-macedonene i traco-dardanice.3
i) Dela Scydra din Emathia posedAm in schimb trei pomeniri
epigrafice (douA manumissiones i o dedicatie) ale zeitei trace"Aptep4 l.'4(0prac (Demitsas, n. 126, p. 95-96 = Delacoulonche,.
tie latina aflatd aid, a unei Valeria Severa antistes Deane Gaszoriae (CIL. III 1420613) 4. E mai mutt de cat probabila nati, V. documentarea acestor nume in Mateescu, Nomi traci nel territorlo
scito-sarmatico, in Ephem. Daco-Romana II, p. 229, s. v. Bcio-Tar.
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOR
385
(CIAtt. I
166),
pentru care cf. Bur-gaena (CIL. III 729 din Rhaedstus), Boup-yeaoc
(Kalinka, Antike Denkmaler in Bulgarien, 1906, no. 34 1169, in
(145-116 in Cr.) guvernator al Ciprului, era flu] unui BfOuc2, numele trac cel mai raspandit, iar printre mercenarii din Egipt
in epoca ptolemaicA gAsim un Tiipnc 11-coXap.afou, MaxeStb, al ca-
25
www.dacoromanica.ro
386
DR. G. G. MATEESCU
astfel de mine intro inscriptie din Tomi (Arch. epigr. Mitt., VI,
1882, p. 24, no. 49).
In sfarit ca o ultind marturie a imperecherii elementelor
trace cu cele macedonene citez inscriptia greack descoperita in
linutul Maedilor traci, Tanga Melnik, unde odata era poate aezarea getica Desu.daba. E pomenit aici un autocton cu numele
macedonean 'Ap.tinctc, dar cu patronimicul trac Tian (genit. de
la Tiips), fratele sau cu numele, comun i Tracilor i Macedonenilor, II0ppog 3 i sotia lui 'Apfivrac, numita, cu un name trac
unic, care trebue citit, cred, mai bine AelvIcou-carco0; ca Asv-coU-ouxo;,
Dento, Dentu-staina, Dentu-brisa, ASYCOU-TC.;, Aivatc, Kccp-aivaw,
7Acxcz-Sivanc, ilepo-aivnc, Beam-UO.71;4, in loc de Ast-cou-ortrcor4,
Z67) Tou",,ctircou,
lectura Indoelnica a lui Salao. din BCH, XLVII, 1923, p. 95, no.
36, care nu trezesc analogii.
In ce privete nationalitatea Macedonenilor amintesc pArerea, in general admisA astazi in lumea tiintifica, i anume ca ei
alcatuiau o ramura a poporului grec, ramasa mai in urtna, 1 care
s Pentru aceasta chestiune vezi mai ales 0. Hoffmann, Die Makedonen, ihre Sprache and lhr Volkstum, Vandenhoeck, Gottingen, 1906; cf.
critica lui Solmsen in Berlin. Philo!. Wochenschrift, 1907; G. Hatzidakis,
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOR
387
la granita vestica 1 allele trace la cea r6s6riteanAi sau datorite elementului mai vechiu al Brygilor. Limba for apartinea cu siguranta
Tracii In Pieria.
Pieria se numia in vechime tinutul de pe coasta golfului
Thermaic, care se intindea la sud de fluviul Haliacmon pana la
poalele Olimpului i cuprindea oraele Balla, Methone, Pydna
Si Dium. Despre tracismul Pierilor vechi, cari aveau cultul Muzelor 1 dela care a plecat cAntaretul minunat Orfeu, avem mai
mite tiri literare, al caror adevar istoric nu e insa recunoscut
de toti cercetatorii. Astfel Ed. Meyer (Gesch. d. Altert., II,
66-67) numete pe Pieri Traci, ca 1 vechiul, dar excelentul
Dictionar geografic, editat de W. Smith in 1857 la Londra
Muller alipesc pe Macedoneni la trunchiul iliric citez aid pe profesorul bulgar G. Kazarov cu articolul sau: Quelques observations sur la
question de la nationalite des anciens Macedoniens In Rev. Et. Gr., XXIII,
1910, p. 233-254. Sunt insa i alti Invatati, cari se indoesc de caracterul elenic al Macedonenilor. Pentru chestiunea originii Macedonenilor vezi Capitolul Makedonil din Hitt Valaori, Elemente de linguistics indoeuropeanei, Buc. 1924., p. 124-128, unde gasim o bogata bibliografie moderns.
I
d. alt. Geogr., III, p, 723, iar mai recent Cavaignac, Hist. de l'Antlq., II,
p. 439 1 449.
2 Un Intins capitol asupra originii elenice a Macedonenilor, bine informat, insa scris cu prea multi pasiune politica, vom gasi la V. Colocotronis, La Macedoine et l'Hellenisme (1919, Paris).
8 V. pentru aceasta chestiune Iuliu Valaori, Elem. ling. indoeur., p.
.128. Hatzidaki si Ribezzo cred ca limba ilirica a apartinut grupului satem.
4 Deasemenea Laker, Geffcken-Ziebarth, Reallexikon d. klass.
Altert, p. 633, s. v. Makedonien.
25*
www.dacoromanica.ro
388
DR. G. G. MATEESCU
care pare o variants a lui Zainueoc al nostru ca 1 Zi-nupoc BC15uoc @peg (Pap. gr. lat. Soc. Ital , IV, 321,24\ 1 1-7cupoc, Zi-pyrits,
Zy-pyr, Zie-pyr i Z:6-frclopocl apoi Aleccerc, Miozog, Mestrus, Aliotptc,
Mestus, MET*, Mio-cuXog, Mecrcaac, Mestula, Mestitu, Msccap.I),
Mectu-nct(1376, Meoti-xeva.oc, Meozoii-eXp.o; 3
(V. i p. 384).
0 a doua inscripte greaca ne face cunoscuti un Kektc,
www.dacoromanica.ro
389
GR ANITA TRACILOR
Eouv-coGc,
www.dacoromanica.ro
390
DR. G. G. MATEESCU
gice din .antichitate1. Aici locuiau din cele mai vethi timpuri triburile, numite de Tomaschek edonice i alipite de el grupului.
brygic (frigian), ale Mygdonilor, Crestonilor 1 Sithonilor, langa.
care ii facura Joe cu. sila i Bisaltii tracici.
Mygdonia, al carei nume derivi de la miticul MuyS6v, irate
al lui 31-16(.0v6; i Btosthv, se intindea la est de Axios in partea ei
de nord pans la Echedoros (azi Gallikos), iar la sud cuprinzand
tot istmul peninsulei Chalcidice cu valea Anthemus (astazi Kalameria) i tinutul de langa lacurile Coronea (Aivasili-ghiol) i>
Bolbe (Beikghiol) 'Ana la golfuI Strymonic. Oraele mai insemnate ale regiunii erau: Thessalonice, Therme, Cissus, Lete i ApolIonia, de pe malul sudic al lacului Bolbe. Neamul batina al
Mygdonilor 2 traco-brygici, cari au dat 1 numele tinutului, a fostde timpuriu supus de catre Peoni i poate s'a contopit cu acetia ca i de sigur alte elemente trace dela Strymon, unde dominatia Peonilor se inradacinase bine Ord la venirea Perilor try
aceste parti ale Traciei. Aa ar fi de explicat in parte numeroasele elemente trace ce aflam la Peoni, can erau probabil la
ilirica,
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOR,
391
localitatea Kcipapc din Haemimontium (Not episc.), trebue descc mpus insa Kappz-(3(a, cu ambele elemente trace, bine cunoscute 1
documentate ; cf. topon. Cara.sura, Kapz-giai, Kapt-cropx, acesta
din urma atestat intr'o multime de inscriptii votive aflate in Bulgaria i dedicate lui Zebg xal "Hpa Kaptaropnvot precum i in
numele personal Kap-Sivanc2; apoi p. -f3fct cf. Salso-via, in Dobrogea noastra 3, Berso-via In Banat (astazi Jidovin), '05w-13(a,
langa Durostorum (Tom. 112, 57), Jocul de martiriu al Sfin(ilor
Maximus, Quintilianus i Dadas4, i poate i Doma-via, pe raul
Drinus In Dalmatia.
b) Bpt-y*1c (Procop. de aed., IV, 4, p. 118,44), emendat de
Tomaschek (II, 2, p. 63) Bpi. rctc, era apzat,-In ce loc nu tim sigur, Iiindca numai pe baza lui Procopiu nu putem face nici o
precizare
Mire Therme i lacul Bolbe, unde el inscrie un ora
BoX136c, numit de Stephanus Bizantinul B6Xfi1, dupa care earn
tot la Procopiu AoX6y. Tomaschek presupune ca Bpty*K ar fi o
localitate brigica, Eu Pam despartit Insa Bpt-yfns, din cauza
analogiei cu mulie nume trace care cuprind ca element al doilea pe
-ytrAg,-gisa, ca onomasticele:Dri(I)-gisa, Cla-gis(s)a, Diur-pa-gisa,
Dia-giza, BouXo-yafayjc, tribul de Daci liberi Kstdc-yeao: i toponimicele recta -yipa, 'Ep-yloocc, 'Ap-yfcc5. Pentru prima parte
Bpc-, cf. Bp(-napog, doua castele la Proc. (p. 121, 5 i 123, 35, ed.
Haury), Bre-iero-phara (Bin. Hierosol.), Bp(-rroopoz (Proc. 123, 14),
care e poate variants pentru Bp(-(a)coupa, ca i Cara-sura, Nomsura, Dile-sure, liouptou-o6pa, Kou-cou-ooOpoc, lipounto-ao5pcc, Alu-
www.dacoromanica.ro
I)n. G. G. MATEESCU
392
c) B6X13n, ora
Oraul urmAtor spre est, intre lacul B6X[371 i golful Strymonic, se chema ACAWv 1 este de sigur echivalent cu numele comun c6X(1)v = vale addncd, prapastie", indicand in cazul de fats
minate cu sufixul -/us am citat i mai sus (p. 389) i mai pot
adduga Tpiycloc, ToUpouXXoc, EnciptcoXoc, E-cpoUvacXoc i Etp6vulo;.
www.dacoromanica.ro
GRAINITA TRACILOR
393
Corr, Hell,, XXIII, 1899, p. 341) 1 Ksoix (Caesia) Itfand) (Demitsas, cH Maxea., no. 486, p. 493) i o alta mai putin atinsa de
influenta romans, chemata numai 111cmcc'd (BCH, XXXVII, 1913,
p. 106), apoi o Ativta, .9pinta, sclava verna a unui 'Apcfavog
{4axoc (Journ. of Hellenic Studies, VIII, 1887, p 369, no. 14), i sounui `11palic cu numele compus McMcc-vcc (G. Mendel, Catalogue des Musees Ottomans, no. 958), de forma 'AXxe-vcc, Mae-vcc,
Bpor)ae-vc;, Burli -nus, Aim-Not; i altele in -vt4 2. Alte personagii din
Thessalonice poarta nume formate din radacina Mecyc-, pe care am
fa
www.dacoromanica.ro
394
DR. G. G. MATEESCU
mai departe).
lectura mea intro inscriptie din Bull. Corr. Hell., XLV11, 1923, p.
Cf. Mateescu, 1, c. In Ephem. Dacoromana, 1, P. 117.
2 v. pentru aceste nume, ibid., p. 82, nota 2.
a Cf. pentru Pyrula, ibid., p. 173 i nota 8.
4 Ibid., p. 131,
'
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOR
395
lapfwv i topon. AouXtapm Despre tracismul acestei radAcini i despre echivalenta lui Ao 007; cu Doles, A6X7s, am tratat insa mai pe larg
in lucrarea mea citatA, I Traci nelle epigrafi di Roma, p. 139 i note.
Tot de la Salonic e 1 o altA inscriptie greaca care ne
face cunoscut un AcVaac reptgoo5, care pune inscriptia sotiei
sale Aoulapftwo i fiilor h4c'eXac Si Betaus (Seure, BCH, XXV,
1901, p. 318)1. Despre AouXoceicov am vorbit chiar in randurile de
mai sus, iar despre Dlzala voi trata mai departe, cand voi inira.
pe Tracii de la Philippi.
La Galatigta (Anthemus) 2, in sudul Mygdoniei gasim documentat un KOzuc (Tod, Brit. School Ath., XXI1I, 1918-1919, p.
84, no. 12 = Suppi. Epigr. Gr., 1, 281), iar la Salonic varianta
ICGrcu (Demitsas, no. 596, p. 524), nume trac purtat de ase regi
ai Odryzilor i de trei ai Bosforului cimmerian, care s'a bucurat
apoi de o larga rAspandire i la simplii muritori din sanul natiunii trace, prezentAndu-ne i varianta lidittc, pe Tanga ICEnuc, pre-
i una din Lete (Dem., no. 678, p. 572), ne documenteaza numele barbar Zdinac (sou Zoncg, pe care i1 afIam i in alt tinut
trac, la Apollonia (Sozopolis ; Athen. Mitteilungen, X, 1886, p.
164, no. 6) 6, iar in transcriere latina la Roma : Zopo (CIL. VI.
758) 1 Zopus (CIL. VI 23515).
1 = 'EX?. OA. avXX , 1880, p. 40 = Dethier, Et. archeol., 1881, p. 121 =
Mendel, Cat. Mus. Ott, no. 1049.
2 Cf. R. Kiepert, Formae Orb's Antiqul, XVI, Bbl., p. 8 b.
5 Cf. Mat., I. c, p. 78, nota 1 i p. 160, nota 5.
4 Ibid., p. 187, Si p. 210 s., nota 3.
5 Tom. 112, p. 80, S. V. AaXnavr,.
6 r--- Sbornik Minist. Instr. Bulg., IV, 1891, p. 125, nota 1 --= Dumontflomolle, Melanges d'archeologie et d'epigraphie, p. 459, no. III d2.
www.dacoromanica.ro
396
DR. G. G. MATEESCU
Gasim apoi tot la Salonic o E7)TeEva, sotia lui Mcirrio; rip.EXXoq (Demitsas, no. 484, p.493 =pm. Hell. Stud., Viii, 1887,
p. 370, no. 16), al carei nume e un derivat format cu sufixul
.na, -ne, ca 1 Aulena, Bricena, Cinene, Pulina, Tzintina 1, dela
radacina Eric-, variante ZEtt-, sat-, Ea8.-, Ets-, atestata i In numele personale trace: Ethyl (Kalinka, Ant. Denkm. in Bulg., no.
Ea:to:-
ouive (Izvestia Soc Arch. Buig., IV, 1914, p. 97, no. 22, p1. X13);
Eactf-svcc (Sbornik; XVIII, 1901, p. 775, no. 6); Esvccfaxns, va-
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOR
397
Spoc Aogiv[a]ou (nomin. Aog1v070, citit astfel de mine, cAci Papageorgiu transcrie Aopccv6ou (Berl. Phil. Wochenschr., 1911, p.
Araks in Pieria, 'Appuaoc in Bisaltia, 'Ap-yta In Mysia, 'Apt:13t5cc i poate raul 'Apapoc de la Herodot 3; a doua e o finalA
cunoscuta, care are 1 forma femininA -nuptc ; cf. Zei-rcupog, Zaticupoc, ZE-rcupoc, 1-7copoc, Zipyrus, 4 resp. Near& nuptc, Pycccf-Tcuptc,
TrcrirnupLc, C ccpoi5-(3optc, Y.epci-Tcuptc.
0 inscrip)ie latinA de la Salonic (CIL. 111 7326) ne documenteazA un centurio deputatus cu numele traco-roman Mucianus,
a cArui raspandire la Tracii din epoca imperialA am explicat-o
1 dovedit-o cu prisosinta comentand unele exemple aflate la Roma.5
In sfarit la Thessalonice s'a descoperit 1 un relief al Eroului trac cu o inscriptie Latina i o reprezentare A ospatului funebru (CIL. III 7330) care pomenete un Trac cu numele mutilat,
Cutiulae f., un altul
, Deo-puis fil., un Ucus Dydigis i
un Manta Dizae fib., toate nume trace catalogate deja de Tomaschek i pentru care astAzi avem numeroase exemple sau analogii.
Astfel pentru Cutiula, format de la Cuties (v. mai sus la p. 395)
cf. Koutaccc, KoutOacc, Cutiu/
, ICuti 'etas, Koutanc, Cutiunis, Kou.0.1oupdc, aceste trei din urmA in inscriptii gAsite la Histria, in Dobrogea noastra, 1 publicate cu largi comentariid e d-1..
Cf. pentru acestea ibid., p. 179 al s., nota 2, p. 180 text.
2 V. documentarea lor, Ibid p. 125.
3 Pentru toate acestea, ibid., p. 136.
1
4 Ibid., p. 101.
5 ibid., p. 107 ss., 1 p. 1C8, nota 1.
www.dacoromanica.ro
398
DR. G. G. MATEESCU
V. PArvan '; p. Deo-pus, genitiv -puis, cf. [DeJobus, dupd coinpletarea mea in CIL. VI 32536 d 1118, Muca-pus, 'Encircouos, etc. 2,
resp. As6-goc, Dio-bessi, 4ao-oxif3ptoc, Deo-spor, ..1co-orco6p:;, Acooxo0, Diu-zenus, etc. Pentru Ucus (Tom. II 2, 11) cf. 06xccoog- pons
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOR
399
Tracii In Chalcidica.
La miazazi de Mygtionia se intindea Chalcidica, numita aa
din pricina numeroaselor colonii trimise aici de oraul Chalcis,
din Eubea. Ea cuprindea si tinutul Crusis, Kp000(; sau liponaccIn
la golful Thermaic, locuita de poporul tracic Krusaloi2, al caror
erou eponim KpoOoo; era frate cu Ppxor6; de unde Kmatetiva;, i
fiu al lui MuyStlw. Aid erau oraele Aineia, Eilax, /x& Xo; 1 altele ale caror nume prezinta analogii cu onomastica i topono-
www.dacoromanica.ro
400
Dcdcp.c<c4,
DR. G. G. MATEESCU
localitatea 3lizto; din Macedonia (p. 382), cum aflam A6x*.; alaturi de A6xoco; (Tom. 112, 70), fie( as (Proc., 1. c. p. 147, 32
ed. Haury) in loc de gegac, Kouptou-Eoapcc i Kouptou-oopcc,.
ZupiEn; i Zoupc'cacc, ,Zurozis.
In ce privete apoi pe ETCCiptcoXo; aezat langA
Olynthus,
Dintre oraele de aici unele sunt evident de originA greceascA, in timp ce cateva ne dovedesc prin numele for a au a partinut cel putin in vremile mai vechi populatiei bAtinae trace.,
Gasim astfel pe langa Potidaea, Aphytis, Neapolis, Scione, nume,
ca Sin, care ar putea fi o variants pentru Zivec, numele uneL
localitAti dela DunAre, In tinutul Aquae din Moesia superioard
(Proc., aed. IV 4, 124, 31 i p. 127, ed. Haury); Mbar), var.
Allivaa, care poartA un mime trac cunoscut Si la persoane : Ativaccc,
MoSic (v. mai sus, p. 394), acesta identic cu &y& , Mindianus ; apoi Etrctm cunoscut nod din Pausanias, V, 7, 12, al
cArei nume2 e de pus in legAturA cu numele personale trace citate mai Inainte (p. 394) Zinttc, Ziftia 1 cu TCXE-U7CTI; Ntioaoc,
pomenit la Plinius, n. h., IV, 10, 17, format din aceiai radAcind
ce apare i in Ac6-vuooc, divinitate de origins traca3 i in NusaI V. mai multe exemple, Mat., 1. c., p. 180, continnarea notei dela pag,
preced. Pentru Ofynthus Tomaschek, I. c., se gandeste i la grec, 6Nuvos,
smochina cruda.
2 Tomaschek, 1, 37 i II 2.80 ; Pape-Benseler, Worterb. grlech. Elgen-namen, 1398.
a Cf. Tom., II p. 41 st Kern, In Pauly-Wissowa, Real-Enc., V, 101L
dupa Kretschmer, Aus der Aaomia, 20 ss.
www.dacoromanica.ro
401
GRANITA TRACILOR
nume de orae in Sithonia, dintre care unele cu greu se pot explica din grecete, insa de alta parte nici materialul relativ restrans
de nume geografice trace ce posedam nu ne permite sA
le gasim exemplificarea necesara. Asa sunt Topdon, pentru care
cf. un 'A7c62Xwv Topw[vcer.4 Intr'o insclipt e din Perint (Dumont
Homolle, p. 397, n. 74 z ii) I, Eam, Mnxopepvcc, Eeptiato: sau
Zepp.an, cu care ai compararadacina traca Zepp.-,Zapp.-; rockyAk,
al carui nume se regasete la o aezare edonica in fata insulei
Thasos, iar radacina in PaXcaot, rcaccoci) (Tom. II 2, 87) i finalul
In tribul thynic TO-v*4c, si in Accaetpot, Auxacp65 (Tom. I, 57) i
Topstpog (II 2, 75) ; Efrros, pentru care cf. Etvyt-acciv: din Dacia
(Ptol. III 8, 8) 2, Incopoc; apoi MeXocvatcc (Tom. 112, 66), de care
putem apropia tribul tracic al Thynilor MeXavaEtocc (Xenoph , An.
VII, 2, 32) i localitatea MiXoostk langA Constantinopole, la
gura Jul Athyros (Tom. I, 46 i 112, 66); Exi-paXcc, (cf. Sca-pora,
chesne in Mission au Mont Athos p. 42, no. 57, care ne documenteaza o femee Mocv76, sotia unui EoUatog. Ambele nume sunt
1 Cf. 1-15fer In Roscher, Lex1kon. gr. tom. Mythol., V, 1070.
2 Dementul Ze yy- se gaseVe insa i fn Singldunum, apoi In Libia,
Siria, Colchida, Mesopotamia, Pamfilia, la Quadi (Pape-Benseler, Wdrterbuch
9,
26
www.dacoromanica.ro
DR. G. G. MATEESCU
402
www.dacoromanica.ro
403
GRANITA TRACILOR
alte nume de aezari antice in aceasta regiune mai mult deluroas5. Numai in partea de miazazi langA lacul Bolbe se poate
localiza regiunea numit Euxtvn de Aristotel (Hist. anim., 11 17)1,
care poarta un nume trac sigur, derivat dela raddcina Eux-, cunoscuts noun in toponomasticele Suci-dava, Euxt-Upcc, doud locali-
tati cu acela nume, una in Oltenia, la Celei, iar a doua in Dobrogea, intre Durostorum si Axiopolis, pasul Eoaxxoc, EoGxtc,
Succi intre Bessapara i Serdica, Vim, Eon, o mahala din Constantinopole, apoi numele personale Dentu-sucu, Asym5-auxw,
Top.ii-ouxtc, Trc-c- auxog, Como-sicus, Zot5xcoc, Eoux(occ, Eantou;,
www.dacoromanica.ro
404
DR. G. G. MATEESCU
XI, 1894, p. 91, no. 71)2 si chiar in aceasta Bisaltie, inire golful
Thermaic i lacul Bolbe, Bpoploxos, a carui radAcind insa nu ni
e bine documentata.
i pentru numele muntelui Dysoron
6po; Aiiaoptov
gAsim
multe analogii si omofonii in toponomastica traca, precum : vicus
I Stirea aceasta o avem dela Thucydide, 1V 109, 4, si Diodor, XII 68, 5.
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOR
405
Moesia inferioark ambele inirate de Procopiu in listele castelelor restaurate de Justinian 5, 'Epyczp.ia, Tpyfoxn i poate 'Apyfoc,
pe care eu insa ai descompune-o mai bine 'Ap-yfcc, compus
al elementului -..rfcc, -14N ca Bpc-yEN i alte exemple aduse mai
sus (p. 391).
2) Bipyn sau Bipycz, pe drumul dintre Amphipolis i Heraclea Sintica, ora important care a apartinut ligii delo-atica i a
fost locul de natere al scriitorului Antiphanes 6, autor de descrieri de calAtorii Inchipuite. RAdAcina Bspy-, care de altfel
e foarte fecundA 1 in teritoriile celtice i iberice 7, apare Si in
numele unui dinast bisaltic, cunoscut prin legenda monetelor sale
I V. pentru toate exemplele si trimiterile la texte, Mateescu, /. c., p. 157.
pe care el o socoteste traca si autentica : Thrakisches In Streltbergs Festgabe, Leipzig, 1924, p. 170 ss.
b Cf. Tomaschek, 112, p. 54.
6 Oberhummer in P.-Wiss., Real-Enc., Ill, 29).
7 P.-Wiss., R-E., Ill, 290-294.
www.dacoromanica.ro
406
DR. G G. MATEESCU
(Head, Hist. numorum 2, p. 283), apoi in localitatile Biproov, Bepyoan, Bspyi-nol* toate din regiuni trace, ca i in epitetul lui
Apollo Vergulesis dintr'o inscrip(ie dela Roma 1.
3) Ileinvacez, aezare pe coasta Bisaltiei, la vest de Amphipolis, pomenita de Diodor (XIX, 50, 7), Si cititA de Tomaschek,
(1, 59 i 11 2, 59), nu tiu pentru ce, Biauc, cu un nume aproape
identic glossei paw tb nwp, pe limba frigiana. Acela element infra 1 in formarea numelui localitAtii BESU -ocpos din Tracia (Tom,,
111, p. 5) i poate In Be(au) -.6(o4, Bedizos, format ca 1I71(30)86xoc,
Milaox.oc2, i In Bederiana, locul de natere al lui lustin I, in
Dardania.
pe care Atheneu, XII, 520, d, ni-I arata ca initiatorul i coriducatorul incursiunii Bisaltilor in Cardia. Numele e insa citit de a
Kaibel (ed. Teubner, vol. 111, p. 149) Nc'cptc, deci 6ITdcp:c, in loc
de .0vaptc. Pentru forma aceasta Ncipts nu avem liana acum nici
un fel de analogie printre radacinile trace cunoscute i nu tiu sA
se mai waseasca in alt text, in afara de un papyrus din Oxyrhynchus din anul 26 d. Cr., care ne atesteaza un Napl; (genitiv Napf30g), fiu al lui K6XXou4og (Grenfell-Hunt, The Oxyrh. Papyri,
II, no. 245, 4), insA din context nu reiese siguri nationalitatea
respectivului.
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRActi,011
407
neam frigic, foarte puternici in timpurile mai vechi, i strans inruditi cu Mygdonii, Crusaioi, Crestonii i Bistonii, caci eroul for
eponim 1-18cov6g, fiul lui Ares, era dupa Stephanus Bizantinul Irate
1 = Aimee Epigraphique, in Rev. Arch.. 1921, no. 54.
2 Pentru importanta cultelor trace de pe Pangeu cf, P. Perdrizet, Cultes
et mythes du Pangee, 1910, Paris, ed, Berger-Levrault ; Tomaschek, 1, 39 si
III, 38 ss Vezi si Perdrizet, Scaptesula in Klio, X, 1910, p. 1 ss,
www.dacoromanica.ro
408
1)R. G. G. MATEESCU
al lui rpac17661.
peninsula Acte si chiar in insula Thasos, unde intalnim In inscriptii (laser. Graecae X118) numeroase nume trace panA in
epoca romans.
Apollodor,
prelucrand o legends din alte izvoare, localizeaza la Edoni un important mit dionisiac, cAci Lycurgos,
fiul lui Dryas, muritorul care indrazni ss se opunA cultului orgiastic al zeului, era ficcotAsbc '118coveov. ,Si in legatura cu acest
mit sunt pomeniti Edonii de multe on la poeti si uneori numele
for e intrebuintat pentru acela general de Traci.
Istoriceste ii .aflam pomeniti in vremea rAzboaielor persane.
www.dacoromanica.ro
409
GRANITA TRACILOR
contopit cu totul In elenism, ne mai fiind vorba de ei In izvoarele posterioare. Voi arAta InsA ceva mai jos cat de departe
etc. (v. p. 399) 6 i din -ot5Xn, -sula, var. -zula, pentru care cf.
Kricpo:-otiXa, Por-sula, Tvxcpc-aolAcc, etc. 7; iar mai departe spre
I Vezi pentru acestea Tomaschek, 112, 79 si Mateescu, in Eph. Dacor.,
I, p. 197 nota 5.
2 b. Richard Kiepert, Formae Orbls Antiqui, XVI, Bbl., p. 5 a.
8 Philippson In P.-Wiss., R -E., IV 2229-2230.
4 Mat, 1. c., p. 226, nota 1.
6 Tomaschek, 112 p. 82 si Perdrizet, in Kilo X, 1910, p. 1 ss.
6 Mat., 1. c., p. 132.
7 V. example la Mat., 1. c., p. 146; acolo
www.dacoromanica.ro
410
Da. G. G. MATEESCe
(v. mai departe);apoi Pistyrus, litoTtpoc in dreptul insulei Thasos, locuita 1 ea de Edoni, pentru care cf. castelul Maus din
Procopiu i numele personal Moto% 2.
La nord de poalele Pangeului 1 nord-vest de Philippi era
aezat Apc'cii7v3x04 (astazi Drama), care e un nume format cu sufixul -oxoc dela radicalul 6 ptcp-, cunoscut in numele localitatii A013o;
din Chersonesul tracic (Strabo, VII 331, fr. 52), i poate in numele
personal dac Drebias (CIL. III 889, 13768).
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOR
411
toponomasticA in -la, frecventA la Traci, pentru care cf. exemplele: 'ApPcla, BpocfoAcc, Potula, ZouttotAcc, 'App.otiAcc, Kuppacc,
'Apaacc, Etoptida, etc. 1
Alte cateva numiri de localitAti ni sunt atestate In monumente epigrafice i anume : llpounto-ooOpx, pe o inscriptie cu
relieful Eroului trac din preajma oraului Philippi in toponimicul
Ifpourrr0000pnv6g al unui Tipotz; 13(4ou (Bull. Corr. Hell., XLVII,
1923, p. 75, no. 34)2. Primul element, lIpours-, nu ni e cunoscut din altA parte, dar putem apropia numele de sat To&rctouXos
din Tracia, la gura Hebrului (Bull. Corr. Hell., XXXVII, 1913, p.
148), pe cand elem. -coup e foarte des intrebuintat in toponomia
traca i 1 -am amintit i mai sus, arAland cateva exemple: (p. 391)
Bp(-(o)ooupz in loc de Bpircoupa, Cara-sura, Moca-sura, Dile-sure,
Alu- sore, etc.
0 altA inscriptie greceascA din aceea regiune a Pangeului
pomenete in cazul dativ o comunitate tracA: Tore Kepati.4GOLV
(Bull. Corr. Hell., XLVII, 1923, p. 50, no. 2, fig. 1 = Suppl.
Epigr. Gr., II 415, at carei nominativ e of Tispat'oVtg, dela o localitate Kiptco- Vc, cu sufixul
comun in toponimia 1 onomastics tracicA, formats dupa tipul Zidot4os, Ardp.o4a, E'Erp*c,
Tfp*c, Misca i allele pe care le-am inirat i mai sus (p. 382).
In ce privete rAclacina Kept-, cred ca este identicA cu Xep8- din
numele castelului Xepamicrxepa, in districtul Pautalia, (Proc., aed.,
1 probabil o variant6 a elementului onomastic Keg-, Kspa-, atestat de numele trace Cerzus din Philippi,
www.dacoromanica.ro
412
DR. G. G. MATEESCU
Dintre acestea doua ar fi nume greceti dupa pArerea lui Perdrizetl 1 anume : Nlcaenses =Notatoc, dela un vicus Ntx7) (Nocccia),
57-59, no. 15), iar numele for e derivat dela o acezare Surl-ta,
format ca Gurbi.ta din Peonia, dela radacina Sur-, pentru care cf.
toponimicele compuse cu -sura, de tipul Prupto-sura (v. pag. 411),
in castelul loop; din Haemimontium, Eoups-yihnc, Suregelhes, epitet
al Eroului trac i alt castel numit Zot5e:x0v In Dardania B. In
sfarit in afard de aceste nutuiri geografice : Orrescos, Zalelea,
Pruptosura, vicus Sc. . . ., vicus Zcambu . . . , Cerdoza, Jolla i
Surita, cunoscute din monete i inscriptii mai avem documentat
Inca un vicus trac licarca-not5pa, desigur variants a formei Calpapora, ca Sca-pora (cf. i Zea.noupte; la Proc., 122, 20), dUPA cum
Intalnim Moux&-noopc; i Moux&-noptc, As6cncouptc 5i Deospor, Cergae-
-rigs,
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOR
413
Bisalti la vest peste Strymon, Satri *i Maedi la rasArit i dincolo de inaltimile care dominA malul stAng at fluviului, Sinti 1
Peoni la miazanoapte. Dupa ce furs supui cAtva timp Peonilor
ii aflam in suita lui Sitalkes pe vremea razboiului peloponesiac, iar
p. 2328,,85), atestat Intro inscriptie gAsitA chiar In teritoriul odomantic confirmA marturia antics. Centrul for de cApetenie era oraul Skis, Serrhae (astAzi Seres), pe unde locuiau 1 Ecpcomxfoveg
www.dacoromanica.ro
414
DR. G. G. MATEESCU
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOn
415
122, 30 si 122, 17, Haury), Bt- pantos, ora' in Tracia (Steph. Bizant )
si Zepo-Vcata, atestata inteo inscriptie gAsitA in Bulgaria (Kalinka,
Antike Denkm. in Bulg., no. 55) '.
in aceste tinuturi pAnA In epoca imperials, tin sa fac dela inceput observarea CA in nici o altA regiune tracA a Macedoniei nu
abundA elementele trace cu numele for caracteristice ca in Edonis 1 Odomantica. Asi putea zice chiar cA oraul Philippi (ruinele la Filibegic) si cu teritoriul sAu rural de odinioara ne-au
procurat !Dana acum un adevarat Corpus de inscriptii grecesti si
latine referitoare la Traci, contlibuind cu o parte foarte Insemnata
la repertoriul de nume personale trace ce posedam i fAcAndu-ne
cunoscute si cele cateva nume geografice trace studiate mai sus :
Pruptusura, vicus Sc . . ., vicus Zcambu . . Cerdoza, Jolla, Surita,
Gaszorus, Scapora i Tasibasta.
ceeace e mai interesant 1 in
acela timp mai pretios pentru not este faptul cA nu putine dintre
aceste elemente onomastice, Lind rinceE XeTbilevo:, ne imbogatesc
de doua on cunostiintele despre numele proprii ale Tracilor. Mai
mult Inca. Stuchind cu luare aminte numele acestea traco-macedonene si cAutandu-le analogii in restul lumii trace am ajuns la
constatarea cA onomastica acestor regiuni, impreuna cu insulele
Mani Trace, Thasos, Samothrace i Imbros, ocupA un loc Intru
catva deosebit fats de celelalte regiuni traco-dace. Aici intAlnim
nume ca Manta, M&Vtac i MCMC(0, Zet7CCeg i Zipa, Topxoc si com-
www.dacoromanica.ro
416
tlR. G. G. MATEEsce
gand i unele exemple din celelalte provincii trace pentru a dovedi existenta for sau analogiile ce prezinta in onomaslica i toponomastica traca. Un mare merit pentru publicarea i interpretarea inscriptitlor din aceasta regiune 1 -a catigat in deosebi invatatul profesor francez dela Strassbourg, Perdrizet, mai ales in
coloanele revistei Bull. Corr. Hell.
La Amphipolis, infloritoarea colonie atica, Intemeiata
pe locul aezarii trace 'Avdc-Spcallog, cunoatem din
inscriptii un T6pxo0 (Perdrizet, Bull. Corr. Hell., XVIII, 1894, p.
425 = Demitsas, 1-1 MaxeSovia, no. 863, p. 705); apoi un Aurelius cu un cognomen romanizat derivat dela Topxoc, Topxatoc,
(v. mai sus, p. 394), adica Torquatus3, soul unei A5priXfcc Moii6 4
(Demitsas, no. 862, p. 704) ; un rciroc 05eXXszoc (Velleius) 'AnaLa Aiiipldpolls.
www.dacoromanica.ro
GRANTrA TRACILOR
411
xceros Tog Anpirptou toy 43004 (Dem., no. 858, p. 703 = lieuzey, Miss. de Maced., no. 100), in care 430% trebue sa fie un
tethnikon' dela o localitate Wpm, care e aproape omonima cu
0 613pn din Haemimontium (Proc. aed., p. 147, 34, ed. Haury) 1
pentru care cf, i 0 ippepc41, In loc de AiaflEpa din districtul Naissus
(Proc. aed,, p. 123, 11), Zaippn (Proc., 147, 25) In Haemimontium,
cum i Ati3psfevcc, o lectura diferita a numelui AepefCevtc din
inscriptia dela Pizos (Kalinka, 34 111 64), care trebue corectat,
dupa mine, 6. epi*I-evcc, ca Si In Kalinka, 176, dupA numele Derzizenus din Diploma militarA CVII1.
21
www.dacoromanica.ro
DR. G. G. MATEESCit
418
nale trace la
Philippi si in antic, dela poalele
XXI, 1897, p. 532 din Drama = Dern., no. 1063 = no. 1101
= Dum.-Hom., no. 470, no. 113 a 16 = eakir. CpUX. ouXX.,
1886, 168), al cArui nume Ila*og se vale compara cu hatotoc,
Brinursius, Mouxdococ, Lcc-Tcpgcog, Zoupcito(;, al cAror suffix -oto;
e de sigur o variants a lui -uric, -ecc, -cg, cog, -sus, -0%, -as;,
-ses, -zus, -zis, -zix, -xis, care infra in compunerea a o multime
de nume personale, mai ales trisilabice 1. Tata] lui Paizius poart5
numele IlliNoc, masculin format cu sufixul -ce, ca i Dardi-sa,
Apta-sa, Steri-ssa 2, dela radAcina II0c-, care are i varianta Peti-,
atestata In numele unui paedagogus puerorum Augusti dela Roma,
Petiza-ces (CIL. VI 1052) 3.
AtooxouptiAs,
Tag (Kalinka, 34 I 15), Biar-ta (CIL. XIII 8312), cu varianta 111,ptac (Wilcken, Griech. Ostraka, 1522), sau Zotol-vic, Ziboe-ta. In ce
privete
ment final in numele personale compuse : AUXo15-eXp.tc, var. AUXo6osX[Img]6; 'Af3po-CiXplc (Xenoph. Anab., VII, 6, 43); 'APoti-W,p.c;
www.dacoromanica.ro
419
GRANITA TRACILOR
i pe o moneta
18).
8,
sufixul -cetc (pentru care v, Paizios la pag. precedents), cf. Ke-cp6w:c (Kalinka, 224), regele Ketpf-noptc i Cetrila, de doua on
inteo inscriptie tot de pe aici, de curand descoperitA (v. mai departe); un Ist50% (Dem., no. 1066, p. 808 din Drama), nume
obicinuit, gAsit de not i in Beroia Macedoniei (v. p. 383) ;un
BanteXccs Bihuog 1 sotia lui (?) Zot5o2, (Demitsas, no. 753, p.
973) 5 poarta amandoi nume trace : Bactactg, derivat (diminutiv ?) dela Bcco(o)t-, cunoscut in Bccoao5c, Bdacapos, poporul
Ricca:pot (Tom. I, 92), Bassaris, glossa f3anoipac (Tom. II 4) i
I,
www.dacoromanica.ro
Da. G. G. MATEESCU
420
ep. Mitt., XVIII, 1895, p. 118, no. 34). Pentru Nita nu avem nici
o documentare pans acum. Ne putem gandi insa la numele schitic
al Dunarii Mo:s6a; (Tom. II 2, 95 dela Steph. Biz.) sau mai bine
la elementul Kik- din Maaa-ria, nume personal dela Varna
(Kal. 346), a carui varianta ar putea fi, dung cum avem Mil'ooxog
i Milsoxoc, Ercapciaoxo; i ETcdp-coxo, Eano-PuoonvOg, i EcOcroPampa; Ecaoxoc i Ecisoxo;, EtaciAx/ic i ELTiXxnc, 'Ap.ciaoxoc 1
'Ap.d-coxoc, liccf348oxo i liceflicoxoc 1.
In ce pricete pe Kouv,th-obis, tatal acestei Mc'acc, el este format dela elementul Cunt- din vicus Cuntie-gerum, regione Philippo-
politana (de trei on in CIL. VI 32543 = 2799), cu varianta Kovzdin numele rAului Kovvi-Seotk, din Ora Odrysilor (Tom , lI 2,
100 i H. Kiepert, FOA, XVII H p), In ambele cazuri cu pierderea aspiratiei, fonetism destul de obicinuit la Traci. La fel este
compus numele personal, zgariat In diferite locuri din templul
Memnonion din Abydos, 'Af3lou-Ohs (Perdrizet et Lefebvre, Memnonion, no, 229, 244, 251, 358, 360-362, 392). Elementul final
original trebue sa fi fost i in numele din inscriptia noastra -0476,
Insa repetAndu-se aspiratia, Kouv&-19inc, s'a transformat in - oirjs.
Ne intampina apoi Inca tin [B]efaurd (Perdrizet, Bull. Corr.
Hell., XXI, 1897, p. 529, no. 3), iar intro inscriptie cu relieful
Eroului trac, referitoare la rosaliae (Perdrizet, BCH, XXIV, 1900,
p. 305 i pl. XIII = BCH, XVIII, 1894, p. 445 = Demitsas, no.
920, p. 719), un Zetrca;, nume frecvent in regiunile traco-macedonene i aflat de not i In Pieria i la Salonic (v. p. 388 i 396),
atestat i In insula Thasos, odata chiar cu genitivul Zecnc-cao; (BCH,
XLV, 1921, p. 171, no. 33) i sotia lui, KAeoacc, al carei nume se
mai gAsete numai Inca o singura data, tot intr'o inscriptie din
1 Pentru trecerea lui d in t in numele trace v. Mat., in Eph. DI?, I,
p. 213, nota 5.
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOR
421
1.1a113:Xac,
sus, p. 412). Ambele nume trace sunt cunoscute prin alte exemple
sau prin compuse formate dela rAdacinile respective. Despre
numele EotiScoc, pe care it aflAm i la Roma
Sudius
despre
compusul Sude-centius cu variantele sale i despre elementul
trac Suae- = Zude, am mai tratat odatA, in lucrarea mea citatA 3,
ca i despre Ilaff3cla, derivat masculin dela numele simplu 114%,
aflat In douA inscriptii ce voi city mai departe, intr'un papyrus
www.dacoromanica.ro
422
DR. G. G. MATEESCU
1900, P. 308), despre care am mai vorbit in alte locuri ale lucrarii
meridionala dar i la Carieni 3, insa mai de graba il cred identic cu un Sed(ila), completat de mine i'ntr'o inscriptie Latina din
teritoriul oraului Philippi, intr'un articol al meu mai vechiu, care
cuprindea 14 emendatiuni la Corpus Inscriptionum Latinarum,
publicat in Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, VIII, 1916,
s Arch. ep. Mitt., X, 1886, p. 172, no. 3 --= Sbornik, 11I,1891, p. 109,
fig. 28.
www.dacoromanica.ro
aRANITA TRACILOR
423
de langa Philippi, publicatA de a:land (v. mai departe): Centozaera Zipaibis, numele Bgp(371; sau Bipi 3o; este cu desavarire
necunoscut, Singura analogie pe care i-o gasesc cercetand numele
trace personale i geografice, ce am deja adunate i randuite alfabetic, este muntele brygic Bermios i numele unui castel din
Dardania, citat de Procopiu, Beppi-cov (aed,, 120, 47, Haury), admitand trecerea lui p In r, care e atestata i In alte exemple trace
precum Mev& 1 Bsvaig, Doberus i Domerus 2.
panA acum de mai multe ori, Zipas, comun la Traci{ acetia sudici (v. p. 388, 396, 420).
Mai departe facem cunotintA cu mai multe persoane enobile'
cu nume trace, originari din Pruptosura (v. p. 411), Inscrii pe o
piatrA de mormant, pe care este sculptat i relieful Eroului trac.
Inscriptia a fost descoperitA la Ceatalgea, tot in teritoriul oraului Philippi, i a fost publicata In mai multe locuri, dar primele
trei randuri, care ne-au transmis 1 acest nou nume geografic, au
fost descifrate mai bine numai in ullimii ani (SalaC, Bull. Corr.
Hell., XLVII, 1923, p. 75, no. 34)3. Inscriptia e puss unui Tipaac
I V. pentru toate Mat., in Eph. DR., I, 101-1J2 si note. Dintre exemplele Insirate acolo de mine cred 06. Ziparus i ztrarls sunt formate dela
&vas cu sufixele -rus I rns.
2 V. pentru aceasta schimbare fonetica Kretschmer, Einleitung in die
www.dacoromanica.ro
DR. G. G. MATEEsctr
424
Mb= Tsfoxoulpou Oupitnp i o Mayvkaa rouotaoc Ouyekrilp (Perdrizet, BCH, XXIV, 1900, p. 307, din Carien si din Podgora), deci
amandoua poartA un nume foarte rAspandit la Tracii din Macedonia (v. mai sus, p. 393, 415, 417, 421), Teoxo6-pcoc, dupa completarea fericitA a lui Perdrizet este un compus tetrasilabic din
elementele el'Emtou- i -13ctoc, ambele foarte fecunde in onomastica
www.dacoromanica.ro
tiRANITA TRACILOA
4t5
yepAY AcCt5pcov
www.dacoromanica.ro
Dn. G. G. MATEnsdtt
4213
revc-xila; (Izvestija Muzei, p. 120 ss., no. 170, fig. 98), rivvuloc
(V. Parvan, Histria, VII, 1923, p. 41, no. 38) 1 in toponirnicele
rivouxXo:, cetatuia getica a lui Zyraxes, pomenita Ia Dio Cassius
(v. Tom. II 2, 87)
Si rivouAcc
(Arch. ep. Mitt., X, 1886, p. 144 = Dum. -Horn., p. 361, no. 6214).
i poate In Brazaca
I
nume dintr'o inscriplie din Edonis, pe care Tomaschek, 11 2, 10, o credea din
Thasos, cetind '"opipt iar Perdrizet, BCH, 19,0, p. 279 '480: 'th,apar. Sala
restabilete ins& -0P7y6OT sau 'Opnails, dela gr. Ovivni.u.
La Tom. 112, 32 sunt numai 4, caci unul din cele citate a fost re.
citit Dlza in Suppl. CIL. VI 32533 (= 2385,2).
3 Pare a aye& un omonim In Galia. Astfel e un Brads, civis Trefv14
In CIL. XIII 2012 din Lugudunum, daca nu cumva trebue completat TreIxJ.
Numele mai spare insa Inca odata la Treveri sub forma Bros= (CIL. XIII
4261). Lui Tomaschek Ii era necunoscut. Cf. Mateescu in Ephem. DR., I, p.
224, nota 3.
www.dacoromanica.ro
427
GRAN1TA TRAC1LOR
cu o herma, descoperita la Kobalite (N V. de Philippi) i publicata nu demult de Sald6 (Bull. Corr. Hell,, XLVII, 1923, p.
64-69, no. 24). Inscriptia, pe care am pomenit-o i mai sus (p.
411), fiindcA ne documenteaza patru localitati nouA, a fost descifrata de Salae in modul urmAtor :
Deanae Minerviae quae al
stituerunt ho(c) loco vicani Sc
(?)
fectum ael
Nicaenses et Coreni et Zcambu[
dis sub curatoribus ZaerlazJiste BE
BAAEIBI Ce[nJtozaera Zipaibis Cetrila . . . .
5.
CV .. VBRES Dulls Dizala Brassis Zipyro Dal[is]
Bascilas Bithi Cerzus Dini[blithi C . Corn[elius...
Manta Zercedis saderdos.
Cele mai multe din persoanele documentate aici poartA
nume trace noua sau rare, in afarA de cei doi Dales (v. p. 394),
Dizala (v. p. precedentA), MMus (v. mai ales p. 396 i 419 420,
reJ
393,
Bterrris.
www.dacoromanica.ro
428
DR. G. G. MATEESCU
Pentru elemental Cento- din Ceuta -zaera ca prima parte companenta, cf. Cente-tra (CIL. V 3045) *t probabil toponimicul EXEVrou-Steg din Procopiu (p. 121, 53p Haury) format ca Exocir6xlic dela
radazina Costo- sau ca ExaXIC-EVO, Excancc dela licEXIctx din KoaTcarcoapa (v. p. 412). Ca element final In schimb, -xev150; intra in
formatia a nu mai path' de 24 compuse dintre care 21 sunt tetrasilabe3 de tipul Epta-centhus Dias-centhus, etc. Despre Zipaibes
www.dacoromanica.ro
1GRANITA TRACILOR
429
gi Kepooaas, Sucidava
www.dacoromanica.ro
430
DR. G. G. MATEESCU
Cat material pretios pentru onomastics tntr'o singura inscriptie mai lungs, cu toata starea de plans in care ni s'a pAstrat !
numele personale Inirate pe piatrA, Zepas e o variantA a lui Zipas, cum a aratat Insui SalaC, iar Aliulas, dupe acela, e de
pus In legatura cu elem. Allu- variants a lui Aulu-, din 'AXXotiEopts KezeiletSo;, pomenit mai sus (p. 419). Am avea deci de
doua on atestat numele Aliula, variants sau mai degrabA grafie
greitA pentru A(u)liula 2, formA normala derivata dela AUX-, care
insa nu e documentatA pans acum. Pentru Zeces, editorul se referA la EalfIxouc din Athen. Mitt., X, 1885, p. 319, citit aa de
Tomaschek, 112, p. 41, Insa inscriptia respective dela Varna a
fost revazuta de Kalinka, iar numele corectat Ecepx,o5; cum l'am
eitat mai inainte (p. 417). Mai degraba putem apropia numele Zeces de Saecus Caucesis, eques alae Il Thracum (CIL. VIII 9390),
de Escotot); (Kal. 266), Seici-per (CIL. III 7477), l'atxt-anc (lzvestija Muzei, p. 149 i p. 104)3, Secu (CIL. III 707 1 2328 85),
admitand fonetismul ---= o, documentat la p. precedents, i de
Zacy.e-SEvans (Phlegon), Zatx(x- ... (Bull. Corr. Hell., XLVII, 1923,
www.dacoromanica.ro
&ANITA TRAelLOit
431
335, no. 40), Zaece-thuris (?) (Bull. Arch. Com. Tray. Hist., 1911,
p. CLI).
Intr'o altA inscriptie latinA gasitA la Drabescus (astAziDrama,
rege al Odrysilor, atestat intr'un decret atenian din anul 386 385 i citit de Lolling, (AeXttoy 'ApX., 1889, p. 203) : 'EPp5-TeXp.cc 1.
In urmA a fost recitit i corectat 'EPpi4eXp.cc 2, lecturA confirmalA
la Chersonese de Thrace au IV-e slecle In Mem. Acad. Inscr. et BellesLettres, XXXVIII, 1909, p. 83 ss. = Michel, Rec. Inscr. Gr., no. 1445.
2 Cf. Solari, Sui dinastt degli Odrisi, p. 14 -15 si Kazarov in P.-Wiss.
Kroll, Real-Enc., Suppi. 111, 890-891.
a Ath. Mill., XXII, 1897, p. 475, apud Solari op. cit., p. 15.
4 Apud Seure, Rev. Et. Gr.. XXXI, 1918, p. 391, nota.
www.dacoromanica.ro
be. G.
482
G. MATEESCU
t ipoatcl, acesta din urma citit aa de mine I In loc de 'AAt fraptd, vechea lecturA a lui Dobrusky, i toponimicul 'Appo-Aipa.
Tot dintr'o inscriptie latinA din teritoriul araplui Philippi
(Sala6, BCJ4 XLVII, 1923, p. 57, no- 15), cunoatem colectivi-
2 Cl. Mat., Eph. DR. 1, 140, nota 1, unde sant 1 exemplele: Potazis
_ aisso, II Patavissa,
www.dacoromanica.ro
433
GRANITA TRACILOR
tot din tara Edonilor, cu atat mai mutt cu cat aflam i o Burrena
la Philippi (CIL. 111 7341).. Numele Burrenus i. Burrena sunt fara
Indoiala de origins traca i anume derivate romanizate ale rancinii Bur-, care ne a dat numele Burn-fitcrrac, cu variantele Burvista, Buro-bostes, Bocps-pfacac, Becps-ii6orag, etc., Boup(c)-xivzcog,
Boupyeaoc, Bur-gaena, Bue-ytvo; (v. p. 385), Boup-15efc, Boup-saac,
topon. Boup-Stcov, Bura-gars i Burri-davali.
Un Zipas Sed(ilae) f., cu numele tatalui completat de mine (CIL.
cunoscut cplipooxevaos cp000xivaou i a unei variante latine Rabocentus, pastrata la Cicero 2. In ce privete radacina Raebu-, ea
ni e cunoscuta i in derivatul TvglooXocc, 2:660.ou Mc, lienuoc ctSEAcp6S (Inscr. Gr. 112 349), fiul lui Seuthes Ill, regele Odrysilor.
Alta inscriptie latina dela Philippi ne atesta un Zipas Margulas (CIL. 111 14206 10), al carui ultim nume e un derivat format
cu sufixul -la, dupa un tip foarte raspandit la Tracii de prautindeni, ca i `Pnpoti-lag de mai sus : Dizala, Cetrila, Cerzula,
lIcaPacc, Rascila, Bascila, Cusala, Cutiula, KomiX76, Mestula,
XacasiXag, KoCeOac, Zantiala, Varna, Atveaccg, Asdula, Mucala,
h4oRa, BovcAag, TopxotAcc, Zerula, Gerula, hav3tAcec, Boupeaccs,
APendaa, 117)Pdacq, TommaXecs, Baccacq, IsOsacq, AeKeacei, Diascula, Dinenttlla, A(u)liula, K6npuXAo, lrcipouXoc, ravvuXoc, Ac'cXXacXog, BtavA(4, Didila, Eptala, Purula, Susula, Tarula, Artila, Pe-
28
www.dacoromanica.ro
434
DR. G. G. MATEESCU
Crispus, un personagiu cu doua nume, dintre care ultimul `signum' ne aratA Inclinarea spre romanizare a respectivului. Cu numele Rascila, derivat dela Rase-, Resc-, ne-am ocupat i In paginele precedente (p. 428).
In sfar:t o ultima inscriplie dela Philippi ne face cunoscut un senator roman de origins tracA, frate al unui Julius Teres
(CIL. 111 7339). Numele acestui latoclavo exornatus a Divo Pio
q(uaestor) pr(o)1Pr(aelore)l per provinciam Pontum et Bithyniam,
aedilis cer figs, praetor designatus, item de[c(urio)] Philipp(is)
et I ( ?) in provincia Thracia, nu ni s'a pAstrat, inscriptia fiind ruptA
Inainte de a trece la cercetarea numelor trace aflate in inscriptiile din Odomantica, amintesc aici tot ca nume edonice pe
Kla-aoc, rege legendar al Edonilor (Tom. 112, 48), format ca Mot.).
xce-m4, Brincasus, AtcouCos, etc., (v. p. 418 i nota 1) dela o rAdAcinA litu- care ne intampina i in numele personal Cia brise
nale trace in
Tracia.
Aid lapicidul a omis din greseala numele unui oral din provincia
2 Pentru numele Teres, v. Tom. 112, 37 si mult mai numeroase exempla la Mat., in Eph. DR., I, p. 86, nota 1.
a ..-- Arch. ep. Mitt., X, 14411= Dum -Hom., p 362, no. 6217. Pentru
aceste nume personale edonice v. Tom. IP, s. vv.
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOR
435
(v. mai sus p. 416 i mai ales p. 394) cu sotia lui, TcovxatXXa,
i cu fiul 111theoc (Demitsas, no. 815, p. 663 din a. 124 d. Cr.,
Serres). Aceste douA ultime nume ne sunt cunoscute numai din
acest text epigrafic i sunt de sigur amandouA indigene, caci in
ce privete pe Mibpog, nu cred sA aiba ceva de aface cu gr. p.cop6c,
atic. r.COpog = eineptus, brutus', caci nu e probabil ca cineva
4 Cf. V. Parvan, Nutria, VII, 1923, p. 69, Ia no. 50, privitor la Inebtus.
In fount. Hell. St., XXXVIII, 1918, p. 65 i Mat., Eph. DR, I, p. 102, nota 12.
28
www.dacoromanica.ro
436
DR. G. G MATEESCU
Torquatus roman, pastrand in acela timp radacina WO a numelui T6pxos si a derivatelor sale (v. p. 394 si pag. 435). Cu toata
infatisarea romans a numelui si cu toata spoiala de cultura greaca,
care se mar.ifesteaza prin limba inscriptiilor, bastinasii nu-si pier-
Cu must mai importanta prin mullimea si varietatea numelor trace ce confine, alaturi de altele grecesti i romane, este
catalogul onomastic sapat pe o stela votiva, descoperita tot la
Serres si publicata de P. N. Papageorgiu, un invatat grec, caruia
i se datoreste, alaturi de Perdrizet, divulgarea a multor texte epiCf. Mat. in Eph. DR., I, p. 107-109.
2 Ibid., p. 172, nota 1.
8 Ibid., p. 54, continuarea notei dela p. precedents, no. 37.
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOR
437
i Muip.,tb (v p. precedentA), ci voi cauta sA arat analogiile trace pentru celelalte nume, dintre care unele stint &rccq Xey6Reva ca BoupeiXag,
KOTcpuUoG 1 ApenciXac. Pe BoupeRcq (randul B 9) Pam mai amintit
1 mai sus (p. 433) ca derivat normal al rAdacinii trace Boup- i printre numeroasele trisilabe care au desinenta -la (p. 433), 1 tot grupului acestora apartine i i percoacc6 (r. A 32), pe care 11 putem con-
corespunde tipului masculin in -hoc, ca rivvuXog, BtOvAoc, rcipouXoc, iar ca rAdacina II putem apropia de portul KOPpu; din Chersones (Tom. 112, 86) sau socotl o variants prin metateza a lui
KopfXoc, Kopireacn (Inscr. Gr. XII8 126 i 127 din Imbros),
etnic dela neamul trac al Corpililor (Tom. 112, 69). In ce privete
acum numele Atoaxo% (r. B 33), terminat in sufixul opg, ca i
Topxo% de mai sus i ca multe alte nume trace (v. p. 389), II mai
www.dacoromanica.ro
438
DR. G. G. MATEESCU
numele tatalui lui Mesticenlhus i a surorei sale Gepepyris, ''E1 Mid., p 157, nota 1.
2= Papageorgiu, Woch. kl. Phil., 1893, 392 = Ath. Mitt., 1893, p. 70.
Demilsas, no. 823, p. 670 =7 Roscher, Myth. Lex., 11, 1762.
3.r. Shornik, XI, 1894, p. 100, no. 2 . Bull. Arch. Cont. Tray. Hist.,
1894, p. 428, n. 22 = Arch. ep. Mitt., XVII, 1895, p. 108, no. 8.
4 = Arch. ep. Mitt, V111, 1884, p. 215, no. 40
Dum, Hom., p. 379,
no. 691 = Jahresh., I, 1898, Bbl., 9 ss.
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOR
439
In sfArit patru inscriptii latine din Odomantica ne fac cunoscute persoane trace i cultul lui Liber pater Tasibastenus (CIL.
III 703 i 704) 1 at Dianei Gaszoria (CIL. III 14206 13) In aceste
regiuni (v. mai sus, p. 384 i 414). Intr'una din ele sunt pomeniti Cintis Polulae fil. Scaporenus, sotia Secu Bithi fil. i un Zipa
Mesti fil. (CIL. III 707 i p. 2328 85 din Prusaani), iar cealalta
un Bithus Tauzigis fil. qui et Macer, un Tauzixs Bithi qui et
Rufus, Traci cu nume duble, prin adaugarea unui tsignum' latin
(v. p. 396 i p. 434)3, un Zipacenthus Tauzigis, un Bithicenthus
Cerzulae .un Sabinus Dioscuthis i un Bithus, toll adoratori ai lui
Liber pater cu sanctuarul la Tasibasta (CIL. III 703 Si p. 2328 85).
Cintis e o variants a lui Centus, Kiyaoc, Kim; (Tebtunis
Papyri, I, 84 89; 85 60, 63; 94), pe care o aflAm i In Retikinpis 4
(v. mai sus p. 422, 432 i nota 3); Polula e un derivat cu sufixul
-la (v. p. 433) dela numele regelui Odomantilor 116Unc (v. p. 413);
Secu e In legAtur5 cu Zeces (v. p. 430) 1 poate 1 cu Sicu (CIL.
III 14015) 1 Ecxonc din papyri 5; Tauzix dela o rAdAcinA necu-
www.dacoromanica.ro
440
DR. G. G. MATEESCU
Traci' in Sintica.
Sintica era acea paite a Macedoniei, care se intindea la
nord de Bisaltia i de Odomantica, pe ambele maluri ale fluviului Strymon, pans catie hotarul Peoniei la raul Pontus (astazi
Strumi(a). Despre neamul Sintilor, popor tracic, pomenit mai intaiu
www.dacoromanica.ro
441
GRANITA TRACILOR
ilapottcswour;
VI 513 1 533,
www.dacoromanica.ro
442
DR. G. G. MATEESCU
Lefcbvre, Memnonion, no. 418); Bognc Tom IlapocxonoXfcnc Ma%said," (cf. Tom. 112, 16 1 38); Zame860.716 Mouxciaou, etc. (v. mai
(Tom. I, 61-62), la nord de Sintica i in toatA partea de miazanoapte a Macedoniei, de ambele maluri ale fluviului Axios, era
regiunea numita Paeonia. Ea se Intindea la apus pana aproape
de lacul Ochrida, N. de Heraclea Lyncestis (Monastir), spre miaza-
www.dacoromanica.ro
GRANITA. TRACILOR
443
nizat cu desavaqirel.
Asupra situatiei etnogralice a Peonilor tirile din antichitate
sunt cu totul nelndestulatoare, fiind considerati de unii autori
ca urmai ai Teucrilor veniti dela Troia, iar de altii ca Frigieni,
veniti din Asia, sau ca inruditi de aproape cu Grecii. Raportul
for cu Tracii, cu Ilirii i cu Grecii nu poate fi precizat mai de
aproape, lipsind cu desavArire criteriile limbistice i de aceea
cercetatorii, can s'au ocupat cu geografia i istoria anticA a peninsulei balcanice, nu sunt de acord in ceeace privete nationalitatea Peonilor. Cele mai autorizate pAreri, reprezentate mai ales
prin Tomaschek (I, p. 13 ss.) i Kretschmer, Einleitung, p. 246,
i In general admise in ctiintA, ii socotesc ca apartinand neamurilor ilirice, i numai In timpul din urma a incercat lulius Beloch sa dovedeasca caracterul for elenic, cAutand sA explice toate
numele purtate de regii Peonilor, precum i numele geografice ale
regiunii numai cu ajutorul limbii elene, fapt pe care el II atribue
nu unei influente a culturii greceti, vecinA prin Macedoneni 1
prin coloniile greceti dela mare, ci numai originii greceti a poporului peonic 2, Parerea lui Beloch a fost firele primilA cu mare
entuziasm de InvAtatii greci i, interneindu-se pe frumoasele
monete arhaice bAtute in Macedonia i Peonia, numismatul Svoronos Inteun studiu Intitulat: Numismatique de la Peonie et de la
Macedoine avant les guerres mediques, in Journal international
d'Archeologie numismatique, Athenes, 1913, p. 201 ss., iar mai in
urma In L'Hellenisme primitif de la Macedoine (1919, Paris) se
I Toate tirile literare despre Peoni sunt folosite i interpretate tiinlific de Tom. I, p. 18-23. Cf. gi Smith, Dictionary of Greek and Roman
Geography, H, p. 511; 0. Abel In Pauly's, Real-Enc., V (1848), p. 1053
1055); J. Beloch,Griech. Gesch., 12, 2, p. 56 ss.
2 Beloch, 1. c. Cu mare lux de amanunte li multA pasiune primeste
si sustine pi rerea lui Beloch V. Colocotronis, La Macedoine et Phellenisme,
Paris, 1919, p. 97 ss.
www.dacoromanica.ro
444
DR. G. G. MATEESCU
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOR
445
powerful Thracian people", iar in articolul Paionen" din Liibker-Geffcken-Ziebarth, Reallexikon des klass. Altert., p. 753, citim
trakisch-griechisches Nachbarvolka. Pentru Cavaignac, Histoire
de 1' Antiquite, II, 439, nota 1, Peonii cunt deasemenea Traci i aceea
este i pArerea d -Iui prof. V. Parvan, comunicata mie oral, iar
Elements
to- Cu unele din aceste nume i Inca cateva se ocupa
ponimicetrace In Peonia. 1 Kazarov, in articolul citat din Kilo, p. 24, cautand
sd dovedeascA rostul for irilic sau tracic. Amintesc i eu pe unele
din ele, Incercand sa aduc ca documentare i alte elemente pentru a demonstra anumite analogii cu numele trace, care ar indica
www.dacoromanica.ro
DR. G. G. MATEESCII
446
e astazi Timisoara4, etc. Am putea avea deci foarte bine o variants peonica -Corpcc, in loc de -Co0pa, c5ci trecerea lul u in o e
destul de frecventa la numele trace (v. p. 395).
Bt5p.c<os (Ephoros la Steph. Bizant.) are Infajisarea topOnomasticelor trace in -tog ca M6TECoc, Et&p.c<0, etc. (v. p. 382) cu
radacina Bup.-, care pare identica cu Bcp.- din Bfilepoq (Proc. aed.
IV 4, 121,50).
Mai jos de Stobi, al carui nume e de sigur in stransa legAturA cu Styberra, orasul Deuriopilor din Pelagonia, era o sta1 Proc., aed. IV11, p. 1462o si IV4, p.121,43, (Haury),
1 Proc., IV4, p. 123, 14.
3 Kalinka, 34 1171 dela Pizos.
4 Ptol. 111, 8, 9.
5 liampel in Archaeol. Ertesito, XXIII, 1903, p. 316 ss., no. 12, fig.
12. Cf. Mat., In Ephem. DR., I, p. 159.
www.dacoromanica.ro
441
RANITA TRACILOR
clara ca sigur trace localitatile Tranu-para (K. Miller, Itiner. romans, col. 580 ; Kiepert, FOA, XVI, B e), de care ai apropia
numele personal dela Philippi Trantts (CIL. III 14206 12) 1 tribul
Tpcivt-cpcct, format ca AcZ86-tpca. (Tom. I, 46 desparte TO-vitpxt),
Zci- nap
1 Boipycacc, citate
i
Peonia, i pe
De asemenea epitetul Jui Apollon atestat in doua inscriptii gilsite la manastirea Treskavetz, langA Prilep, in tinutul Deuriopilor,
'Oteukv6c, cu varianta 'Etsuaccvfoxog (Heuzey, Miss, en Maced., p.319,
no. 125-126), pe care Beloch (1. c., p. 59) 1 Kazarov (1. c., p.
24-25) It cred iliric, de1 acesta din urma in alta parte2 II numara printre cele trace, este caracteristic trac i e derivat dela o
localitate 'OteuBcc = '.Ecsuacc 3, cu desinEnta obicinuita Tracilor
-czvoc 4, aici 1 cu forma -coloxo; (cf. Apollo Cicanos dela
-nv6c
-11
www.dacoromanica.ro
DR. G. G. MkTEESCU
448
Name perm,- Numele greceti sau ilirice ale regilor Peoniei :nu
nale trace in
Heuzey, no. 136, p. 331) e pomenit 1 un Tito; NENtooc. Bupahoy este cu sigma* un nume trac format din element Bupa-,
Burd-, cunoscut in toponimicele Burdapa, cu var. Burdepa i
Burdopa, in Boup8-0w, Bourc8-6p.tva, Burd- ipta cu varianta Boup3LULU), i poate in numele personale Burdo dela Ostia (Eph. Epigr.,
lloopt3 . .
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACIL011
449
p. 330), pe care Tomaschek 112, 30, o considers track comparand- o cu AiXttg dela Salonic i cu '52pi-SocAtc; (v. mai sus p. 395),
29
www.dacoromanica.ro
450
N. G. G. MATEESCLI
In sfarit amintesc Inca un nume peonic de forma traca Zepp.oBtycotoc, varianta Eepp,o8tycotos 3, nobil peon i sfetnic de aproape
din acela fragment din Diodor, pastrat la Tzetzes, care ne alesteazd i numele raului Eapyevsfac (v, mai sus, p. 447). El tradeazd
lui Lysimachos locul unde ascunsese Audoleon comorile sale, ingropate, ca i acelea ale lui Decebalus, in albia unui rau numit
Iccpycv-clocc (in Dacia Eapystfck), i joaca deci rolul pe care-1
jucase, dupd Cassius Dio, LXVIII, 14, BExacc, itate6g -cc; AexsPciXou,
al carui dublet pare a fi, dupd cum Intregul fragment compus din
11 versuri, pare a fi puternic influenjat de povestea lui Dio,
dacd nu chiar copiat i aplicat acestor alte persoane din Peunia.
Pentru tracismul numelui e vrednicd de observat asemanarea Intre
Zermo-di-gestos i Zermi-ze-getu(-sa), ambele incepand cu elementul Zerm- (var. Xerm-), pe care 11 aflam documentat in &NILCtypa (Ptol. III 8, 8) ,Germi-zera (Tom., II 2, 88), Zyrma In Ta1 Cf. Kazarov, Kilo, XVIII, 1922, p. 20 si A. J. Reinach, in Rev. Arch..
(Sitz.-B. Wien. Akad., 1868, p.383, de unde 1-a luat Pauli, Eine vorgriechische
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOR
451
www.dacoromanica.ro
452
DR. G. G. MATEESCLT
www.dacoromanica.ro
453
GRANITA TRACILOR
Dardanii.
Burzlavo), Eraaa0s,
Toliptaa (cf. Brucla, revouaa), 3115enct, TilktEs, BLUIL 1= WU), l'reveKopra, Aave8IfIcu,
tiouples, Bourepies, (cf. BL tits, Dacus 1 BOUTUS la
Bp676-6cif3a, Bop-Ppe-ya,
n
A
"s:
,p.es, __our.ou-co_pa,
t
'Ira-,ep.es
R
(
,='_ra-,p.es
_KEPTOVIC
Tomi), Bapgaplesr-=*Bap(a)R
clks, Itaipes (p. 121), :Erpaaevrlas, Tra-501a 'AAapov, Ma-patch, Bourns. (p. 122).
qi)
www.dacoromanica.ro
454
DR. G. G. MATEESCU
In Dardania.
III,
www.dacoromanica.ro
GRAMTA TRACILOR
455
(3iaapa in Dacia la Ptol. III 8. 6), pe cand la Iliri nu afldm decat numele unui singure statiuni dalmat ne Bedini (Geogr. Ray. IV
19). Finalul -fava e de sigur roman, dar e adaptat si la alte nume
geografice cu raclacina traca ca: 3lioxa-cfava, Maxxouvfava, Bektocva,
Tourcravi, Mavtava, Eouofava, Meafava, Tcp.tava, toate insirate de
1 Cf. Forbiger, op. cit., III, p. 749 din Tab. Peut. i Geogr. Ray.
2 Cf. Tomaschek, in Pauly-Wissowa, Real-Enc., I, 2075-2076, s. v.
a Tomaschek, in P.-Wiss., R.-E., I, 2064 s. v. din Tab. Peut., Geogr.
Ravenn. si Not. dign. or. 37. Tomaschek crede a ana- tracic corespunde
grec. &I'd- i germ. an-.
4 Cf. Patsch, in Pauly-Wissowa-Kroll, Real-Enc., VII. 512 513; Tomaschek, I, p. 23-24; H. Kiepert, Formae Orbis Antiqui, XVII, Bbl. 4,
Anm. 44.
www.dacoromanica.ro
456
DR. G. G. MATEESCII
Nmne trace
d.. e localititti
care e format dela raclacina tad Tap-, chip-, cunoscuta In nuI Cf. si V. Parvan, Consideratiunl asupra unor nume de rduri dacoseitice, 1923, p. 2-3.
2 Editia aceasta publicata de casa de editura Teubner din Lipsca,
(1906), este citath de obiceiu cu numele celui ce a lucrato, J. Haury, In
timp ce aceea mai, veche, aparuta In Corpus scriptorum historlae byzantInae la Bonn. (ed. Weber, 1838) si pregatita de W. Dindorf, e citata numai
ed. Bonn.
www.dacoromanica.ro
457
unea Kabetzos, care era poate in teritoriul Agrianitor (v. mai sus
p. 452), Tafae-otoc, cu variantele Resi-sthon, Resi-sto, Regi-sto,
numele mai nou al oraului Bisanthe dela Propontis 2, Gera- stos in
linutul Serdicei (Tom., 112, 88), Sio-sta, la gura Jiului (Ibid., 80),
raul 'A7'(- aryls, afluentul Strymonului in Edonis (Ibid., 93), in timp
ce BpeaCcara (Proc. 122, 48) din r. giunea Naissus pare mai degraba slay i echivalent cu Brat4te. Acela sufix l'am aflat Si
documentat in numele personale Aptyystotac, KoCkroN, A(aato;,
Teradate (v. mai sus p 442 i 448).
46,
TfKa, 31(4a,
capul rrip:, din sudul Dobrogei noun (Tom., I, 97); apoi Tetp(Gum; (Scylax, 67) i numele personal foarte rAspandit Teres,
TiJp1c, cu derivatele Terinus i TlipaXac.
omonim e numele personal Drules, genii Drulentis, dela Ciumakovli, din teritoriul Triballilor (CIL. III 12395 = p. 2316 47 =
1 V. qi Pape-Benseler, Warterb. d. gr. Eigenn., p. 1304-1305.
2 Oberhummer, in P.-Wiss., Real-Enc., III, 500-501, s. v. Bisanthe ;
Tomaschek, 11 2, 68; Kalopothakes, De Thracia provincia romans, 31. Cf.
i Tov-flovara in Schi(ia mica (Proc., p. 148, 41).
www.dacoromanica.ro
DR. G. G. MATEESCti
45g
e) T*15Xn (Proc., p. 119, 52, Haury=p, 280, 51, Bonn), derivat cu sufixul -X7), -Xcc, ca 13spyoUX)7, Tootd.an, Taxoan, OUsgiX7i,
pentru care cf. numele
Ka136A73, Kpo.36X)11, dela elementul
www.dacoromanica.ro
459
GRANITA TRACILOR
123, 47, Haury), Petra, cetate a Maedilor asediata de Filip V (TituLiviu, XL, 22, 12), Petris (ablat.), statiune in Dacia, intre Germisara i Ad Aquas (Tab. Peut.), Hawse, ora In Macedonia (Diod.
Sic., XXXI, 11), IIESpo-Sat5a, (Ptol., III 8, 7) aezata de H. Kiepert
Mccpxf-nszpoc de
format, ca i ACcf3ccvoc, cu sufixul -vo;, dela o radacina a carei vat Cf. Tomaschek, II 2, p. 52-89, sub verbis. Pentru sufixul -vos la nume
www.dacoromanica.ro
460
DR. G. G. MATEESCU
9),
Aoup6-TEXt6
www.dacoromanica.ro
461
GRANITA TRACILOR
2.:xouci-vec,
Aweto-vec,
.0X0-11tc,
13)
i TCOOTCZ Kpo-
XXXVIII, 1918, p. 65, Twura = Toura, / fiind numai inserat in radacina ori-
ginala Tar-.
5 Cf. i Tautomedes, ala Tautorum (op. Tom. 112, 38). Cf. Mat, /. c.,
www.dacoromanica.ro
462
DR. G. G. MATEESCU
221
Haury
cu numele Kaarria ga'sim la Procopiu (p. 122, 50) in lista care corespunde linutului Naissus.
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOR
463
format dela radacina Acea-, care pans acum nu ni este Inca documentata In onomastica 1 toponimia traca (cf. Insa sarmaticul
Ac'cevoc din Panticapaeum, Latyschew, Inscr. orae sept. Ponti
Euxini, II, 29 B 25)2, i din elementul final toponimic -papcn,
echivalent cu -napoq, variant:a' dela -nap:, ca 1 Eolfrficcpas din districtul Remesiana (Proc., p. 123,15, Haury) in loc de Eou(c't)-papa
1 V. pentru acestea Mateescu, in Eph. DR., I, p. 162, unde trebue
sters Bpouroispia, citata de mine dela Stephanus Bizant. dupa Seure, Rev.
Arch., 1915 1, p, 78, nota 2, (cf. PapeBenseler, 1. c., p. 230). caci acest oral
a in au ni e atestatd
ci
rus i 1316aupos, Kepai-ftavNos (Haed, HN2, 285) in loc de KEpoi PaXos, acesta ca
www.dacoromanica.ro
464
DR. G. G. MATEESCU
III, 8, 9) in loc de Zoupo-rccipa (Timioara ?), ceeace ar indica elemente trace din sud In Dacia. Schimbarea lui pin b e atestata
1 de exemplele: /,'TcE-13upoc (Proc., p. 148, io, Haury) in loc de
ITc(-7copoc, poate pentru a evita repetarea lui it, Nastabus i Nasta-
care be putem presupune pe baza tipului tracic in - oc 1 a radacinei 'IS-, cunoscuta noun in numele geografice Idimum 1
I Cf. pentru acest fonetism Mateescu, in Ephem. DR., 1, p. 97 si nota
11; p. 103 si nota 4.
2 = Arch. ep. Mitt., X, 1886, p. 142 == Dum. Horn., p. 362, no. 62'0=
Rev. Et. Gr., 1902, p. 35, no. 5.
www.dacoromanica.ro
465
z) Atvcov (Proc., p. 120, 33, Haury = p. 281, 38, Bonn) e format dela radacina lraca cunoscuta in topQnimicele Acvc-oxipta,
hicvo.yiteca (Dini-guttia), In elementul toponomastic -diva, frecvent
in Schitia mica : 'AL- Siva ('AXTzva), Amlai-dina, Asbolo-dina,
Bacot- Ma, BeXe-Siva, Bco-Siva, Peoc-Siva, Ulu -diva (= Ul-tina,
garia (tzv. Inst. Arch. Bulg., 11, 1923-24, p. 74, no. 17, fig. 19).
bb) 'Alamo; (Proc., 120, 35, Haury = p. 218, 40) Bonn) e
format ca Taps-ozov, Gera-stos i celelalte citate mai sus (p. 457)
dela radicalul 'Ep.-a, pe care 11 aflAm cu schimbarea vocalei
In erp.ctu-rtapou-pga), amintit la pagina precedents, Interesanta
este asemanarea fonica cu Biliccares (Proc., 122, 2), dintre Serdica
i Germane.
CO liovrtolicapcc (Proc., 120, 37, Haury = p. 281, 42) Bonn),
format din elementul trac Kano., cunoscut in toponimicele Capi-
30
www.dacoromanica.ro
466
DR. G. G. MATEEscti
43,
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOR
467
'Aoy-ccgoc din Haemimonlium (Proc., p. 147, 27), format ca 'Antou; (Pxoc., 147, 38) cu varianta 'Acyc- Givri (ed. Bonn, Index, p.
541 i Tom., II 2 55).
hh) Beppgcov (Proc., p. 120, 47, Haury=p. 281, 52, Bonn), cu
varianta din editia Bonn Bewipcov, poate fi derivata numai dela
radicalul Berm-, care ni este atestat in numele muntelui
Bipitcog din Macedonia, langA care locuiau Brygii tracici (Tomaschek, II 2, 89). i numele Bip*, pe care l'am citat mai sus
dintr'o inscriplie dela Philippi (p. 423), pare a continea acela
element, trecut prin fonetismul (i ---- 11,.
ii) licapdaspc (Proc., p. 120, 48, Haury
p. 281 53, Bonn),
ca i lictrpiXasec (v. p. 462, s), deci trebue descompus Kcapi-oeva,
30
www.dacoromanica.ro
468
DR. G. G. MATEESCU
numerus Cattharensium, (Cattaro?), apeto; ca Zeck:toy din Dalmatia (Cass. Dio, LVI, 12, 1), daca nu o fi cumva in legaturA cu
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACH,OR
469
Duna bogata lista a castelelor (ppoUpta), zidite i reFrance trace facute de lustinian in Dardania, Procopiu inira cateva
in regiunea
nume de langa oraul Zotpaotil (Sofia de astazi) din
Naissas.
Tracia, apoi ceva mai multe din tinutul Kabetzos, iv ri) Kafietw
xeop?:, pe care l'am presupus mai sus (p. 452) ca apartinand, imWinne geo-
Dar toate aceste tinuturi sunt situate la estul frontierei dardanice, in cupr;nsul provincei Tracia, unde toponimia traca e la
ea acasa. Deci MIA ordinea lui Procopiul Din Epir trece la nord
in Macedonia, apoi se intoarce iarai spre sud in Tesalia, pentru
&v
x(i)p,c
www.dacoromanica.ro
470
DR. G. G. MATEESCU
materialului sau toponomastic in partea de vest a Daciei mediterranea, pe teritoriul vechii provincii Moesia superioara, pe care
o parasise mai inainte, dupa Dardania, 1 a cont;nuat cu cele
doui orae 1nsemnate ale Daciei mediterranea, Naissus i Remesiana, care ii mai ramAsesera de Inirat dupA celelalte trei, Serdica, Germane i Pautalia. El se mica deci In marginile cataloagelor sau actelor privitoare la serviciul de reconstruire a fortificatiilor imperiului lui Justinian, care erau probabil randuite
dupa provinciile de atunci, mai restranse, aa cum rezultasera in
urma pulverizArii marilor provincii organizate de August, fAcuta
la 1nceputul secolului IV, Dela Serdica (p. 121, 1) i pans la regiunea Aquensis (p 123, 4), Procopiu nu iese din cuprinsul pro-
vinciei Dacia mediterranea i de aceea ni se pare aa de probabila identificarea oraului anonim mai sus pomenit cu centrul
Naissus, care apartinea de fapt tot tinutului locuit de Dardani 1.
Atat regiunea Scassetana, cat 1 aceea dinprejurul oraului,
pe care 11 presupun Naissus, cuprind o mul(ime de nume de
in
onomastica traca :
a) Exccoastivcc (Proc., p. 122,21, Haury) presupune o loca-
IxcAlv6g
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOR
471
b) 'Mapov (p. 122, 22), pentru care cf. YAX(opoc, Alorus, 'AAcbEvce, "AX-inctcc, (la Tom. 112, 54-55).
c) 11IaYccas (p. 122, 23) ; cf. vicus Magaris (CIL. X 1754),
f)
ET011130: c
2408 i 3451).
h) 'Apoeva (p. 122, 34), cf. TApocc la p. 466, gg), format ca
Biga-vcc, etc.
i) BpcipxeSov (p. 122, 35) format din elementele Bpd y- i -xeSov,
pentru care cf. numele de femee edonic BpccuptI) (Tom. 112, 17)
si statiunea din Tracia Breiero-phara 1, iar de alts parte statiunea
Cedonia (Sibiiu ?) din Dacia (Tab. Peut. i Geogr. Ray.).
j) EccpLvc-13p(sc (p. 122, 38)) dupA varianta din ed. Bonn (p.
283, 42). primitA si de Tomaschek (112, 78), in Limp ce Haury
citecte Eccptv(pt[3e; (cf. i
sigur o forma coruptA de vreun copist. Sabinibries acesta romano1 Cf. insa o statiune Brara in Germania superior (Geogr. Ray., 1V26,
p. 232).
www.dacoromanica.ro
472
Dn. G. G. MATEESC11
trac trebue aldturat de Priscupera (v. mai sus, p. 463, u), iar pentru finalul -13prec, In loc de [irk; mai avem la Procopiu exemplul
,ale-ppk, probabil 'ha-P<E>pfec 1 poate Bap(a)-p<a>p(sc.
k) Tclitcocz (p. 122, 39), cu varianta Tcp.pfava (ed. Bonn, Index,
n) rcipxeC (p. 122,45), de care putem apropid numele per sunale Garcenus sau Carcenus (lzvestija Muzei, p. 119, no. 161,
fig. 91) i licipxoc (Dum.-Hom,, p. 421, no. 89 li).
o) ]Yates (p. 122, 46) ; cf. IliceoucppoLipco9 i Iltascpoc, Illota
la Tom. II 2, 65, apoi numele personal Ilicycooc, 116tOtoc 1.
p) Abt5op.ave (p. 122, 47), apropiat Ide Tom., 112, 75, i de
8uop.ev4 ilbelgesinnt, Insa despditindu-1 Aotio-p.avec gasim
ambele elemente documentate ca trace In Accouo-ScOcg i Oop-Socotic,
q) e0A63opt; (p. 122, 49), pentru care cf '0X6-Paypa din Macedonia, Oloros (ap. Tom. 112, 57), numele personal Olu-per
(CIL. XIII 8304) 1 de altd parte Aopi-axon, LIwpiovec, Lloupk, Duro-
112, 57, 04-13pfavoc, dela elementul trac Obp- din Obp-Sccok (Proc.
p. 146, 32). In ce privete partea finals imi pare evidentA hiverecherea hibrida a elementului toponomastic trac -ppia cu sufixul
latin -iana, romanizandu-se astfel un nume geografic trac, care
suns probabil 04-13pfcc,
I Cf. Mateescu In Ephem. DR., I, p. 164 si nota I.
2 V. pentru u=au, Mateescu, Emendallunl la CIL, In flulet. Comic
Monum. Istorice, VIII, 1916, fasc. 33, p. 38-39.
a !bid, p. 30 i nota 3.
www.dacoromanica.ro
ORANITA TRACILOg
473
112, 23-24), Medus (CIL. III 14354 22), delis Mndyzeus (CIL. III
6120), 0E-p.118% (Izv. Muzei, p. 160-2, no. 209).
w) Tcot5yxcovcc (p. 123, 3)) format ca BiKa-va, 'Apxe- vvcc 'Apos-
vcc (v. p. 466), dela elementul Tcouyx-, pe care 1-am aflat, fgrs insertiunea acelui c, in numele odomantic Dovxa-IXXceg (v. mai sus, p.
435).
Xov, ca i 1101. 4-raps (p. 124, 12), din regiunea Aquensis in loc
de Mouxt-naps, poartA numele unui Trac romanizat, cAci Mucianus,
MoxcavOi, inlocuiete la Traci pe Mucapor, Mucatralis i alte de-
&paha.
z) Ai8135pa (p. 123, II), cetit in ed. Bonn Om= (p. 284, 24),
cu varianta apPepa (Index, p. 457). DacA lectura lui Hairy e socotiti ca mai bung, atunci putem presupune AO-Pep% in loc de
AeS(o15)-7capa, cu schimbtirile amintite mai sus (p. 463- 4) ca rip,pep = rip.-napoc, In timp ce pentru lectura lul Dindorf am avea
argumentul existentei unei alte localitati In Haemimontium Mpg
(Proc., p. 147, 34), i numele personal Affipnc dela Amphipolis.
1 Pentru terminatia -res, gasim In Procopiu exemplele 'Aryerrapes
4'apdvoper.
www.dacoromanica.ro
474
t1R. G. G. MATEESCU
zi) Xecsao Uncepa (p. 123, 12), al carei element initial apare
alte cateva nume, cu radacinile nedocumentate Inca, ale listtlor respective, ca Aouxotivavta, BepxciStov, rpOcpcpEG, Nioysto (acestea 1 la
grafice trace Lista urmatoare a lui Procopius (p. 123, 13-43) atin Remisiana. prinde castelele reconstruite in teritoriul oraului
Remisiana, iv xthp;c Tep.totavicifcc, aezat pe raul NiAava, langa
www.dacoromanica.ro
(1120 89),
475
GRANITA TRACILOR
Torp.og
lzveshja .Muzei, 160-2, no. 209), Ruimus (CIL. XIII 7803), 'Pugoux:c, (BCH, XXI, 1897, p. 131), Totp.erric (AEM, XVIII, 1895,
112, 20), `Pup.n-Sdepac (un cleruch trac in Papiri Fiorent., I, 50, 93)3.
www.dacoromanica.ro
476
Da. G. G. MATEESCU
--
6281, 14538).
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOR
477
Arch. Bulg., 1912, p. 21-22, no. 18), Atepvcc (lzv. Muzei, p. 74,
no. 71), localitdtile Dierna in Dacia, Wpm in ChalcidicA i planta
dacicd repo-Stopvcc, var. npoScapva (Tom. II 1, p. 33, no. 52).
m) ExoGp.13po (p. 123, 34), pentru care cf. muntele Ex6p.3po;,
de langd Serdica (Torn. 112, 89 i Forbiger, 1. c., III 719) 1 poporul tracic Ex6v.Ppot (Sophocles la Steph. Biz.)
n) Bpi-Tempo (p. 123, 35), care are un omonim in regiunea
XI, 1894, p. 76, 2 = Bull. Arch. Com. Tray. Hist., 1894, p. 416, no, 1 ;
lzvestija Muzel, p. 119, no. 168) In loc de reuccovor, re/Ka:pos.
www.dacoromanica.ro
478
DR.
G. G.
MATFESCU
A quensis 0
pe vales
Timocalni.
II
Cf. Et. Michon in Rev. Et. Gr., XIX, 1906, p. 305 ss.
a Patsch in P.-Wiss., Real-Esc., V, 280.
4 CV Tomaschek, 1, 49; Forbiger, I. c., III 746, nota 52.
6 Cf. Mateescu in Ephem DR., 1, p. 200 nota 3.
2
www.dacoromanica.ro
479
GRANITA TRACILOR
Tpyccp.fcc
(149, 23), iar pentru = v, cf. mai sus, p. 466 ; apoi 'AvarovSiro-cellae, Ztov-xeXog i allele citate
la p. 467.
e) rip.-pepo (124, 6), In loc de r -rrepo, rip.-rcapoc (v. p. 464),
dela p. 466).
1) MouTV-rcapcz (124, 12),
alte exemple
(p. 478).
i) 'OSpio* (124,15), cf poporul Odrysilor, '080m, '08puoftcce,
pe monete '03gctoiv (Tom. 1, 81), localitatea Druzi-para i numele
personal Drizu-[por?J (Seure, Rev. Arch., 19182, p. 77, no. 152).
j) lit7C1-7UEVE (124, 10, cf. Cuppae-Koonoc, castel la DunAre 1
Potazis 2.
1) "Ap.00A0c (124, 19), format ca 'A praoc, iptccXXo; Zburulus,
etc , dela o rAdacinii, pe care o gAsim in vicus Amlai-dina (CIL.
'1'(a -xov,
roopl3c-xov, Zot5pc-xov
Tcp.favex
(v. p.
460, o si 473).
o) BrAtoXix (124, 25), de sigur dublet al eelei de mai sus (p.
478, c).
(124, 26),
www.dacoromanica.ro
480
Dn. G. G. MATEESCU
6, 8, p.
127, Haury),
'Anyt-Vcvn
In alte locuri din de aedificiis, Procopiu ne mai face cunoscute i alte nume de quad ale acestei regiuni moesice.
r) Ep,6pvn (IV 6, 5, P. 127, 1, Haury), cf. Tomaschek, II 2, 81.
Mai amintesc in sfarit Idimum i Bao, atestate de Hinerarii3 pe drumul dintre Horrea Margi i Viminacium, ambele nume
trace (Tom. II 2, p. 56 i 68) 4, pornenite i mai sus (p. 464 1 459)
i comparate cu 'ESszVw i cu Zuo-Pass, iar la Dunare Dorticutn5
1 Cf. Tomaschek, In P.-Wiss., R-E., 1, 1990, care explia A-mutrium
ca a privativ i zend. muthra 'murclarie', deci 'curat'.
2 Vezi pentru acestea, adunate Intaiu de mine, Eph. DR., I, p. 192,
nota 3.
a Cf. pentru toate statiunile citate In aceasta lucrare din ItInerarla,
Tabula PeutIngerlana i Geograful Ravennat, Konrad Miller, Ittnerarla
romana, 19 6, Stuttgart.
4 Cf. Vulic, In P.-Wiss.-Kroll, Real-Enc., IX, 882 i Tomaschek, In
P,- Wiss., R-E., II, 2849.
5 Cf. Patsch, In P.- Wiss., R-E., V, 1576.
www.dacoromanica.ro
481
aRANITA TRACILOR
Remesiana
0 sunt fara indoiala numele personale din inscriptile
pe vales
Timocumi. aflate pe loc, care dateazA toate insa numai din epoca
imperials romans. E destul sA strabatem cu privirea monumentele
epigrafice ale Moesiei superioare, adunate In Corpus Inscriptionum
Latinarum, vol. III i Supplement= 1 i 2, iar dupa anul 1902
In Jahreshefle des osterr. arch. Instil. in Wien, In care monumentele
din Serbia erau publicate de von Premerstein i Vuli6, pentru ca
sA ne dam seama de frecventa numelor trace in aceasta regiune,
iar acolo unde lipsesc, ele nu sunt Inlocuite cu nume ilirice,
cum ar fi de ateptat, ci cu nume corecte romane, ceeace denota o populatiune romanizata, probabil tot traca la origine.
Inir aici o serie de exemple, care dovedesc afirmatiile
acestea :
Printre veterani leg. VII Claud. din Viminacium (CIL. III
14507
fahresh., III 1900, Bbl. 111 I IV, 1901, Bbl. 83) la anul
31
www.dacoromanica.ro
482
DR. G. G. MATEESCe
sus, p. 409).
1 Ibid, p. 138-139.
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOR
483
VI 32536 d II 8), completat astfel de mine, cu numele traco-macedonean TopxoRac, pomenit 1 mai sus (p. 437), un Celsus
Scupis (CIL. VI 32624, d 6) cu numele traco-roman KiAco;= Kipooc,
www.dacoromanica.ro
484
DR. G. G. MATEESCU
sudul Dardaniei, ca sa se Incorporeze ca simplu soldat la Constantinopole (Proc., Anekd., 6, ed. Haury, Ill, p. 38). Numele
dardanic Zfliccpxos pare a fi o variants sincopatA a unui masculin
*Ztoc-p.cipxog, al cArui feminin ni e cunoscut supt forma Zta-p.cipwri
www.dacoromanica.ro
485
GRANITA TRACILOR
Axios.
2 Cf. Mat, Emendattuni la CIL., in Bul. Com. Mon. 1st., 1916, fasc
p. 37, no. 10,
www.dacoromanica.ro
486
DR. G. G. MATEESCU
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOEI
481
Daizinis (CIL III 1666), nume documentat 1 mai sus (p. 481).
Dela Tricornia castra, ceva mai jOs pe Dunare 1 la est de
Singidunum, era originara Si sofia unui Sirian dela Hierapolis,
missus honesla missione ex coh. I Fl(avia) Bessorum 2, Traca Doroturma Dotochae fil(ia) Tricorn(io), atestata intr'o diploma miMara dela anal 120 d. Cr., gasita chiar la Tricornia i publicata
de S. Reinach i Miloie Vasie in Comptes-Rendus de l'Academie des Inscr. et des Belles-Lettres fCRAIJ, 1909, p. 130.3 Cu
numele Doro-turma m'am mai ocupat odata dovedindu-1 trac i
restituindu-I in alte doua texte epigrafice, Du(r)otorma i Du[ro]tuorma (CIL. III 12431 i 12362) 4, cu ambele elemente trace bine
cunoscute, in Aotipag, Durazis, Duris(s)es, Dorison, 66p*oc, AopiinoXcg, Bev8f-Scopos 1 topon. Aoupleg, iloup6TEX:g, Durostorum, res-
radacinii Dot-, Dut- din numele pomenite 1 mai sus (p. 484 i
nota 3). AunoGg dela Olbia, Dotu Zinebti dela Histria (V. Parvan,
Histria, VII, 1923, p. 67, no. 50), Adycck dela Tomi, Dutua din
Moesia inferioara, chscov OpctErcce, Dutu-borinis, Autot5-, etc.
citit de mine astfel, cad in Corpus (CIL III 14541) se completeaza greit fVol lusanus; un omonim .A.6XouVo[c]os (Jahresh., XV,
a = Ann, Eplgr., 1909, no. 105 = Dessau, ILS., no. 9055, unde e
gresit citit Tiuroturma.
Mateescu, Emendation' la CIL., in Bul. Comis. Mon. 1st, 1916,
fasc 33, p. 29-30.
5 Mat., I. c., p. 30 $i Ephem. DR., II, p. 232.
6 Mat., in Eph. DR., 1, p. 165, nota 5.
7 Cf. Tomaschek, 112, 10 1 Mat., in Eph. DR., 1, p. 232, nota 6.
www.dacoromanica.ro
488
DR. G. G. MATEESCtJ
Cu urmele trace din Dalmatia ilirica pans la Marea Adriatica s'a ocupat Carl Patsch intr'un articol, Thrakische Spuren an
der Adria, publicat In Jahreshefte des ilsterr. archaol. Instit. in Wien,
X (1907), p. 169-174, constatand prezenta multor elemente toponimice traco-brygice in aceste regiuni locuite de neamurile
ilirice, precum : orasul Thermi-dava dela Ptolemeu, Scodra, care
are un omonim trac in regio Scodrihesis din Dacia Aureliana,
muntele Bertiskos, Ia nord de fluvius Drilo in Albania nordica,
al carui nume se repeta In Bisaltia si e corectat de Tomaschek
in Bergiskos (v. mai sus, p. 404), orasul Lissus, langa gura lui
Drilo, pentru care cf. Lisai din Chalcidica, Lissae i vicus Lisenon
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOR
489
micele trace Ulu- citra (Not. dign. ap. Tom., II 2, 57) i Uludina
vicus Ultinsium din Schitia mica (V. Parvan, Ulmetum II 2, 1914,
p. 344 ss), in numele personale Ulu -zolus (CIL. VI 32571), cu
varianta Olu- in Olu per (CIL. XIII 8304) i in topon. '0X6-SopLc 1
'0X6-paypcz din Procopiu ; in fine localitatile Canda-via, pe via
Egnatia, intre Dyrrachium i Lychnidus, i Doma-via din Dalmatia
nordica pe raul Drinus, afluentul Savei, care ar putea fi, amandoua,
formatiuni asemanatoare cu Kappa-Pfa, 'Oco-Pfcc, Salso-via, Berzovia (v. mai sus, p. 391), cu elementele initiale Canda-, pentru
care cf. KavSEXccp din regiunea Naissus (v. p. 472), i Doma-, de
care ai apropia Solis= din inscriptia traca dela Ezerovo i
www.dacoromanica.ro
990
DR. G. G. MATEESati
garda imperialA dela Roma, se datorete faptului cd in urma organizarii provinciilor romane i a stabilirii acelei pax romana,
incepe o epoca de prosperitate, curmandu-se pentru totdeauna
luptele lduntrice fratricide dintre diferitele semintii trace 1 probabil i anume practice sangeroase, indicate de autorii clasici In
legAturA cu credinta for religioasd, cu caracterul for pasionat 1
cu starea for de semibarbari In ce privete deci epoca, careia
ar fi de atribuit urmele acestea trace din vestul peninsulei balcanice, am ajuns la o convingere contrarie aceleia a lui Patsch, iar
numele de localitAti mai vechi din Dalmatia, citate de el p( ntru
consonanta for cu cele trace, ar denota poate anumite eemente
comune amandoror limbilor, tracd i iliricA 1, de1 nu e exclusd
nici presenta mai veche a unor neamuri trace la Adriatica.
In Mara de aceste rezultate care lamuresc mai bine situatia
etnograficd din regiunea mixtA traco-ilirica a peninsulei balcanice,
am izbutit sd adun un material abundent de urme trace in Macedonia estica, intre Axios i Strymon i in Pieria, dovedindu-se
incA data extraordinara vitalitate a poporului trac, care ii
mentine numele sale personale i unele culte nationale, cu toata
puterea desnatonalizatoare a elenismului, exercitata prin coloniile
greceti pe de o parte i pr:n indelungata stapanire macedoneana
de cealalta.
1 Cf. pentru aceasta inrudire dintre limbile ilirica i cea traca Fr.
Ribezzo, care vorbete de o grupA traco-ilirica in Rh). indogreco-italica.
1, 1917, p. 299, nota 1, in Neap !is, I, 1913, p. 69, nota 3, i p. 70, in Apulia
V, 1914, p. 93.
www.dacoromanica.ro
GRANITA TRACILOR
491
www.dacoromanica.ro
Indreptari.
Pag. 377, la nota 1, se va adauga: A se veded cele cloud luirli
dela sfarpul acestui studiu.
Pag. 384, r. 2 de sus se va ceti: Bdcatog
396, r. 5 de jos se va adauga : toponim. Exi-Gala
399, r. 8 de sus se va adauga dupa Mucianus: repp.otv66.
413, r. 9 de jos se va ceti: Ispt-ocdoc
, 417, r. 17 de sus ,, 0
: S. vv
427, r. 10 , .
ho(c)
,,:
7.1
,,
432, r. 4 ,,
432, r. 6 de jos
.
.
433, r. 15 de sus
439, r. 12
11
11
443, r. 7
,,
,,
11
11
.,
,,
1I
PP
.,
'Appi-
"
CIL.
, 11
: tik
11
,1
II
iar in cealalta
,,
,,
,,
randurile
, : ura
466, r. 8 de jos
471, r. 7 de sus
472, r. 14 ,
,,
,,
: trace
: Moto
cppotirzov
,,
,,
475, r.
11
www.dacoromanica.ro
A
ctirlu.num
0
r Isom%
.rn
m1. 11
v-cata
Transt.
urrae
TaLizt a
olAirnurn
Hor
MS
tato
0
Mari
0
Bonon
/1.7
eRatiar
,Tim
P-raesicii-um Po mrei.
O
-/Naissu
Aquae
0
C.,c
.1102ticu
cu
Re etocily
,
p,l,'.
16
MnES
issew it
VII' 44
cum /
rnzt1.0\-3..\?erz,
\sec/
Ti
CJ
X \>,
emisiana!
Tr-
**(),
ti
1.
/Or " --
!Mina
nausarti
oTheran a ,S)
1.
0.
t-
.11-k`
1.,c6!
IANEsSerdic
%.
THUNATAE
GALA B
t tizt
1 : 2.500.000
oesia superior
www.dacoromanica.ro
cLI
3t (1_
2unc1x 1j
<3
1V1
N Sc a: to Para
Bederiana
.0
2-
9
P
l't EL
cup'
Tauttsio
P\
cu.pi
Scaptopara
Tapreszinn
: deriana ?
r/4.2 o
rot
Astituo
.r
0
rzte
0
Stenas
rc
,-- 0 .9c5nt
-/r.-10
Breute gc"ttans'
Candavia
Ths R
-
rya
.111.
..
.-r
Brjanium
.111.6
7A=
rata
,C)
fa
IS
IC
roea
(1/1
410,.
0
c
Tiariga
soO
Y\
1. Pte
G*
co
SM
\11
ni
Raretus
An t
Thenheir
"ea
"" Pydna
A)
I
ste,,
B.erST '31
e- le
LI in
lgoma
io
1.0
4.so& 000
30
1
YO
SO kn,
T HE
( /
Lt.,
cu
v..s.ro
Ter-
PAN
4>
..tic
PI Ef'ifk
rgirus
Istus
t?
Au
eri?
PUTC10e
turn
1-1\
L. : otte BYO
VZ.gt z
Neapo
opirus
Node
ntisara
4
esyrne
yrus ?
atepsus
Wires
hasus 1.
StaSirae
PA.
CHALCIDIC
IN.
an!
Asa
Scales?
S Ofyntkus
os'
'torus. ey
(4
0
ra
'
ft
IY" .
pa
US M.
ti
cori)".
T,4
vt?1'"
SAL
MACEDONIA
dupg. R. Kiepert. Formae Orbis /WNW. XVL
www.dacoromanica.ro
Ii rogue
ale
Sa
<
en
4
A')0'41jk. i
>,Trieriu
Z
Cissug
a fau-ros
cadora
Ay.
...5...
tip
,41`
eS
041zorusL .`"
vt-tit31;45)
A A4 7- I c. t..
PT1ke
0:4
of
SA
-a.
11
M&thon0
\ be
4.
1'
ye., fv-
"1
: Arta
-ic)
teZaCt$tr
cc
0
R Ad
Siris Serrhae
z
1
Ass
VA
te ;raci,
4?`
04,
-1,
e1
7
3
Nicopor
ad N stum
t"),
IP
gelrrkLs
Cefetru
Pra
rescue ?
a?
47
Erik
cr
Pe[ ea
Sys
NV"
"Y
tnttca
/ Scot ussa
Part cvOot s ?
ea
Ip
\ #9'
0 RES
M.
.1.
1.4
Her
ctk
oat
A
0
oDepula Eta ?
Po n t u
o oberus
111
fidlomelle
D
ykq
tobi
tison
H 1
7'
t4
4url,ita
larnp110
Tartu para.?
Ay
-.4
cre
e_
... Tor
0
eA
f
*'
rte CG
119 e
Sc tone
MARE
HR
ACLU M
T. BOGREA.
intre Invinuirile ce se arunca mai des i mai pe nedrept
neamului nostru este 1 aceea ca el ar fi fost pans acum, subt
raportul cultural, un fel de parazit al vecinilor sai, incapabil de
a se afirma pe acest teren altfel decat ca debitor al acelora.
mai jos.
2 De interes deosebit pentru relatiile reciproce dintre noi 5i vecini, ass
cum ele se oglindesc in vocabular, stint pe Tanga cele deja citate si acele
ale lui Sandfeld-Jensen si ale scolii lui Weigand cercetarile lui Saineanu
(elementul oriental), Murnu (neo-grec), Skok (sarb), Grigorovitza (sasesc),
Mandrescu (germ. 51 ung.), Candrea (slay), Papahagi, Pascu (balcanic),
Diculescu (remanisme, in special termeni pastoresti, la popoarele vecine,
in Dle Gepiden, I, p. 197 sqq.), etc.
a Si nu intelegem a vorbi numai de glose dialectale, de care e firesc
sa fie pline dictionarele etimologice (v. d. e. Gombocz-Melich, col.
209 sq.). Dar chiar un dictionar portativ mai bogat, ca cel serbo-germ. al
lui Filipovi6, poate cuprinde elemente lexice romanesti, pe care sa le identifice orice profan un gu(n)tunar, eSchnupfen., d. e., sau un kodorogle,
tDrossel, evident: codorof al nostru (Marian, Ornitologla, I, 257).
www.dacoromanica.ro
494
V. BOGREA
propriu, Romdnilor.
Avem astfel, mai intaiu, ca exponent per excellentiam al
ocupatiei pAstoreti a Romanilor 1, faimoasa branzA romaneasca": e
13Xixocov tuptv ((3Xccxcxby -cuprov) din Ptochoprodromos (Etlxot npbc
L.
www.dacoromanica.ro
ROMANII
495
sr VECINII
xas din Volo. Despre 'valasca A/c/- doina., care Insa nu inseamna neapaTpa-yoilatd), putand fi put i simplu
rat ccantece ciobanesti. (ca ngr. RX
Rumane" (Et. Wb. d. sl. Spr., p. 393), gi n'are nimic a face cu sl. vlas par",
cum afirma Govko (1. a), dovada ni-o da, in afara de paralMe ca: steauaciobanulul, etolle du berger, etc., ngr.-pop. Karcucds, Ziegenhirt, Bezeichnung
einer Konstellation" (Triandaphyllidis, Dle Lehnworter d. mittelgr. Vulgar-
www.dacoromanica.ro
496
V. BOGREA
stint, fara indoiala, chervangii", ca i kjeletorii (calatorli) documentelor sarbett 6, panel la Valahii" din Avrig, a caror hranA
aid, indiferenta. Pentru obisnuita sovaire intre aceste doua denumiri, e instructiv totusi sa observam ca numele popular vienez al Capelei Cantacuzinesti" din Viena (adapostind crucea de stejar ridicata acolo de Serban
Cantacuzino, Domnul Munteniet, is 1683) e: Moldauerkapelle s Titrkenkapelle (cf Dr. M. Popescu, Capela Cantacuzineasccl din Viena, In Convorbiri Literare" pe 1925, p. 542).
1 V. D. Cantemir, Descr, Mold., trad. G. Pascu, p. 50 sq., unde se
citeaza proverbul turcesc relativ la calitatea cailor moldovenesti.
2 Kluge observa, I. c. (Etym. Wb. d. deutschen Spr.): Verschnittene
Hengste (vgl. such Schops als Ostliches Lehnwort [skapiec, scapet", cf.
rom. (berbece) hadlm(b), batall) Iernte das mittlere und west!. Europa von
der Walachei und Ungarn aus kennen (auch von Preussen und Russland aus,
weshaib im 16/17. Jahrh. auch Reussen heissen ...); vgl. auch fr. hongre
'verschnittenes Pferd' (im frilhen Nhd. des 15/16. Jahrhs. heisst der Wallach
auch Munch, Munch [monah, calugar]) ". Cf. si 0. Weise, Die deutsche
Sprache als Spiegel deutscher Kultur, Iena 1923, p. 141, cum si Maurani6,
RjeOnik, s. v. konj 'equus' : Reusz i Wallach; Hungor".
Grimm, s v.,
da de asemene sensul figurat de impotenter Mann" s1, in argoul (Gaunersprache) vienez, sensul de ,,Pfarrer" (wofar sonst gallach iiblich 1st ",
ca in graiul Evreilor nostri), adaugand, fireste, toate compusele si derivatele: Wallachenkandare i Wallachenstange, eine Stange, die am Zaum
eines Reitpferdes angebraucht 1st ", Wallacher, juganar", wallachen, jugani",
p. 71, n.).
www.dacoromanica.ro
497
ROIV.-ANII *I VECINII
capetenie este co rtiu0a" (v. Vaterlandische Blatter fiir den osterreichischen Kaiserstaat", 1815, p. 168 1), Romanii au fost carauii
prin excelenta din partite acestea 2. Vlacha, spar oneri ferendo,
teherhordO : boves ad Vlacham, teherhordd marha", din documentele maghiare, nu poate avea, evident, alt Inteles (cf. 1 a la valaque).
A. Bartal, meritosul Ducange unguresc, care consemneaza expresiile
in al ski Glossarium mediae et infimae latinitatis regni Hungariae",
s. v.,
32
www.dacoromanica.ro
-498
V. BOGREA
otetul valah", cel atat de tare, incat trebuie sa pal noun ocale
4a o fiertura", cum spune spiritual proverbul maghiar (v. Zanne,
Proverbele Romani lor, VI, 280): olaheczet, Holzbienessig", otet
.de mere i pere" (ibidem), mai precis : de padurete" (Ghe(ie)1.
De viva valachicaa (vinuri moldoveneti), ca de un produs
www.dacoromanica.ro
499
ROMAN1I $1 VECINII
Aoponoxos = ALOVOKNIACLTOS (Se. CIXICaS), ,,d'une seule piece' (cf. Atov6EvXos, dintr'un
asa de rare cazurile, in care once cazuistica e din capul locului exclusa,
prin insu$i textul izvorului, ca In celebrul az S'o Xp6cros otiros EXcixos ro yens"
din Choniates (ed. Bonn, p. 617) 1 Ceeace nu inseamna, totu$i, ca trebue sa
persistam in a vedea Viahi (Romani) in Blachernae-Vlachernae (v. Gherghel,
www.dacoromanica.ro
IINTA MILITANTA.
Tin specimen recent.
DE
V. BOGREA.
Profesorul A. Bruckner, slavistul de la Universitatea din Berlin,
ne poarta Sambetele.
Invatatii maghiari i slavi, farA a mai pomeni de alti representanti al tiintii europene, erau Indeobte de acord Intru a recunoate, ca baza sl. kraeun 1 ung. kardcsony e romanescul craciun.
www.dacoromanica.ro
TIINTA MILITANTA
501
din 1912, p 618 sqq ), cu Vasmer (Gr.- sl, Etjudi, p. 10), sau cu
Berneker (Slavisches Etymologisches Worterbuch, sub kraun), care
crede, ca i noi, in originea romaneasca a terminului slay i, implicit, a reflexului maghiar, dei cunoate i citeazA pe vrus,
koroeUn din pomenita cronies, etc., in privinta intelesului de Winter-
Bucarest 1922.
www.dacoromanica.ro
502
V. BOGREA
durch die Verheerungen der Reblaus fast vollig beraubt; einst aber war es,
wie Harlau, eine beliebte Residenz der moldauischen Fiirsten und urn auf den
sonndurchgliihenden runden Hugeln Weinreben anzupflanzen, kamen deut-
www.dacoromanica.ro
503
TIINTA MILITANTA
. ,
Lem -
Nistor, Handel and Wandel in der Moldau his zum Ende des 16. Jahr.,
hunderts, p. 195.
1 Ciceron et ses am1s4, Paris 1908, p. 22.
www.dacoromanica.ro
504
V. BOGREA
Vicleim), etc. (Schneeweis, p 40 sqq.).Ca si abricone, ebricone = Lazkuc.hen en forme de poisson dore et argente" ale Elvelienilor (v. Glossaire des
patois de la Suisse romande par Gauchat, etc, p. 72), cele mai multe din
ele Inchipuiesc animate : 8obanski kolas, d. e., Infatisand toate animalele
domestice t pe care ciobanul it rupe pe coarnele berbecelui clopotar
imparte cu el (Schn., 51), Intro simbolica practica de Infratire cu animalul
favorit, analogs cu aceia care are loc. in prima Sambata din post (Tudorova
Subota s. Konjski Veligdan, Pferdefeiertag", un fel de Rusalii ale Caluerilor sau Pastile Calului"), sand, dupa curse, flacaii impart cu caii covrigii
www.dacoromanica.ro
Y. BOGREA.
1.
punga, ce sa-i bats cu biciuscele; lark cand ii bateau cu biciucele, ei se rugau sa-i Impunga". Cronicarul moldovean afirmA,
apoi, ca Lesii Inca nu tagaduesc, ca scrie i In cronica for ", Si
se mira de Miron Logofatul, cum au acoperit acest lucru, de
nu 1-au scris".
1 Intrebuintam varianta editata de d. N. lorga, dupa manuscriptul par C. Bobulescu, Iai 1917 (extras din Revista Istorica"). 0 alts versiune romaneasca fusese publicata, precum 1 tie, de Ar. Densuianu in .Revista
critics -literara", III (1895). Despre redactia slava, mai intinsa ca rezumatul
roman scris la Bucureti, v. S. Dragomir, in vol. II al acestui Anwar ", p. 1
sqq.
Profitam de ocazie pentru a observa, ca studiul i extrasele din
Revista de Iasi", 1 (1908) asupra cartii lui Tr8ster clin 1666 nu erau ceva.
inedit in publicistica noastrastiintifica, cum afirma nota redactiei, de oare ce
o analogs cercetare, cu excerpte, se tiparise de mult In Rev. critics-literara"
citata, 11 (1894), p. 3a (,:f, i p. 167).
www.dacoromanica.ro
506
V. BOGREA
autori,
on cu acest juramant traia, care au fost obicinuit a zice: m scar de m'ar manca oare cll." lar in urma lui au fost
f du- sAu, carele au fost numit iarai pre numele tatane-sau,
Popela cel mai lanai. Aceasta, dintru indemnarea fameii lui, au
ottivit pre acei 20 de unchi ai lui 1, aruncandu-le trupurile for
intr'un lac mare, dintru aceale trupuri s'a u f A cut ata te a
stapanit
cu fameaia si cet doi fii ai lui. Precum coblia tats -sau, Popela
cel mai batran, s'au plinit in fiu-sau, Popela cel mai tanar.
111.
La p. 80, In aceiasi cronica, citim:
Acest Stefan Despot, Null lui Cniaz-Lazar], dupre multe
bunatati ce faces, avea si obiceaiu ca acesta de umbla noaptea
pre ulitile orasului, Unpartind vesminte i galbeni de our saracilor, si, vazand pre un sarac ca de multe on ii eia fnnainte -i i
lua mils dela Despotul, si iar mergea de cerea, Despotul iar
i-au dat si i-au zis ass: ia, talhariule si hrapitoriule 1"; iara
www.dacoromanica.ro
NOTE $1 OBSERVATO
6or
t a I-
pre largu; i cu mai mita mild au inceput mai bine a grip pre
saraci, ca sa-i mantuiasca dintru lipsa for ".
Scena nu e decal o variants prin adaptare a celebrului episod din Alexandrie (dupa Codex Negoeanus", ed. N. Cartojan,
p. 112):
Intr'una din zile, adusera un talhar la Alexandru. Si zise
Alexandru: Ome, cace furi i talhueti ?" El zise.: de sAracie tilhuesc cite un om i-lu ucig i samtu sangur; decie-mi zic omenii
Pe tine to chiamA imparat ; hill eus singer ce-mi zic talhar; iara,
d'a fi eu ca tine, mai bun a fi eu de tine " Si-I ierta imparatul 1-1 puse capitan peste 1000, i-1 boerl, i e1 mare".
RAspandit prin feluritele culegeri de anecdote celebre, episodul in chestie a putut ajunge, firete, la Firancovici i pe alta
www.dacoromanica.ro
508
11.
V. BOGREA
BOGDAN-ILI" *I ALTELE.
(-col) 871pcnco-cc2p,ou),
pu-
blicat in Nioc e.EXXi)vop,viip.tov, 1924, p. 356: ccOMvsca -c.4; 1lfrcoySavoi3Xocxbxc, ilizpo ma 'AX4ccvSpo;42. Dar o mai facem pentru ceva.
2 Cf. si M. Costin (De neamul Mold., ed. Giurescu, p. 48): Apoi mai
tarziu Turcii, de pre numele Domnului care au inchinat Cara Intaiu la Turci,
ne zic Bogdanl, Muntenilor Caravlah; Grecii Bogdanovlah, Muntenilor Vlahos".
www.dacoromanica.ro
NOTE $I OBSERVATII
509.
www.dacoromanica.ro
'510
V. BOGREA
11
www.dacoromanica.ro
NOTE $1 OBSERVATII
I.
511
SMEDOROVA.
In articolul despre Cetatea-Noun in vremea lui Stefan-celMare" din Cercetciri istorice, I (1925), p. 160, d. Const. Andreescu,
vorbind de cele douA variante ale numelui, Smeredova 1 Smedorova, i de originea lui, respinge, cu drept cuvant, pArerea lul
Melhisedec, care mergea cu gandul la un prototip dac in -dava 2,
i, observand ca forma primitivA nu e Smeredova, ci Smedorova"
(cum apare la Ureche i Cantemir), conchide, judicios, cA santem,
de buna-sama, in fata unet numiri slave, care ne amintete influenta exodului politic i carturaresc sarbesc in Moldova lui Stefancel-Mare".
I Cu gr. Tar6s, forma participiala dela retvw `tendo', cu care-I pune in
Iegatura Giuglea (DR., III, 628, n.), cuvantul nostru n'are, in orice cas, nimic a face, ca radical: grecesc, in Tarot sau Tarok, e numal sufixul; iar un
Tdros, care se intalne5te in onomastica ngr. (Miliaraki, avapos Kicos, Atena
1880, p. 131) face parte, evident, din aceia5i familie orientala-asiatica.
Pentru XpOros, interpretat ca Hdrsu, compare, pe langa s -cr. firs, Hrsac (MaAuranid, p. 403) 51 cuman. chirs. ,ursus", relevat In An. Dobr,", II, p. 42, 5i:
trac.Xiiiroot (v. Riv. di Fil. e d'istr. classica, n. s., 1 [1923], p. 453), cum 51
sinon. port. Garcia.
Din Tatush (Bratianu, o. c., d. 16), vine, probabil,
n. de familie Tatugscu la noi; cf. insa 5i Tatqle (popa (gnat Tatu5le",
Tatultcl, ca si Tafu(1) insu5i, din
In Ghibanescu, Sur. tit ay., II, p. 73).
care se derive, e atestat ca n. de fam. gpn ,Anuarul inv. secundar din Romania" pe 1924-25, p. 485.
2 Petro-Dava, loc izolat 5i trup de mo5ie in Neam[ (Dict. Geogr.), e
o simply numire tnodernA arhaizanta, iar Petrdclaia, vale valceana (ib/d.),
probabil, o alterare dintr'un Petridoala (dela Petride),
www.dacoromanica.ro
512
V. BOGREA
CHERATA.
www.dacoromanica.ro
513
NOTE I OBSERVATLI
sigur, i acel Pigavor (prin *Pigafor?), prin care zugravii manastirilor bucovinene, studiate de d. V. Grecu, redau pe Pythagoras i de care d. N. lorga (Revue Historlque de Sud-Est
Europeen, 11 [1925], p. 291) apropie, cu drept cuvant, pe Goi lav
(Goiliav) = Goliath (prin *Goliav : o forma intermediara, Goliaf,
resp. *Goliaft, se gasete atestata in Arhondologia lui Sion, p. 75).
Acum, Cherafa, in ngr. apelativ (xepc'aacc, donzellea) i in
fond un simplu dublet al Chirifei ()whoa, idem, la Pann : chirilci,
dame", cum spune 1 Tiktin, s. v.), se Intalnete i la noi ca
nume de femeie : Cherafa se chema o vara a lui Vasile-Lupul,
pe care nu e nevoie, deci, s'o rdsbotezam : Creata", cum s'a
facut (Ghibanescu, Divanurile Domnegi, in Arhiva" din 1915,
p. 231).
Ca iprimitivul sau, Chera, Chira (ngr. xepc;:, xu0, Doamna"1),
peiorisat ulterior
Cherafa face parte dintr'o
ipocoristicul
33
www.dacoromanica.ro
514
V. BOGREA
poate i Chiralina (cf. ung. Kirdlyne, regina", dar i Chira-Chiralina fats cu Ruja-Rujalina, etc. (pentru care v. DR., III, p. 440).
Adaugam, insa, ca Cherara" ar putea fi 1 o simply greala
de tipar, nereflectand o realA nesigurantA de lecturA, 1 ca, in orice
caz, numele Cherana exists : Cherana, Chirana (n'a crede, ca
Pascu, Etimologii romonqti, p. 49, cA apelativul chiranda, bohemienne", femme depravee", e acelai cuvant 5) sant nume ngr. de
acela tip, foarte populare mai ales in Peninsula BalcanicA, unde
le au nu numai Grecii 1, de la ei, Bulgarii (v. Weigand, Die bulg.
Rufnamen, ad loc.), ci i Aromanii (cf. Dacoromania, II, 803) 6.
VII.
BARBUTL
Dict. Geogr.).
www.dacoromanica.ro
515
NOTE I OBSERVATII
BURLING.
De oae
bani 2
i poclonul vameilor, de turmA, 1 mel
De nimatori gras
6 bani
Si poclon vameilor, de tult, un burlinc;
de rama-
v.
32*
www.dacoromanica.ro
516
V. BOGREA
In naturd)1.
3.
FIRFIRIC.
oricat de ingenioas3, nu e probabilb, iar identificarea cu un transilv. feferic----grocita, reflectand pe sAs. fifer= germ. Fiinfer, adap-
I. c.
(v. acest
Anu riu", II, p. 354) e turc. altylyk, idem (din ally, six": Zenker, 87); cf.
rut. altin, Dreikopekenstilck" (2elechowski).
Cu acelai inteles fundamental, de aur", se pot adaugl Insa acolo urmatoarele turcisme vr., culese
din ,Catastihul vamilor Moldovei" (ed. Ghibanescu, in rev. ,loan Neculce",
11, 239): zerdelt, d'or", zerde, ,jaune", zerdave, fourrure de martre" (la
Barbier, II, 88 i Zenker, 479, zerdeva e dat cu sensul de marte, Marder,
jder"), zerdiceav, ,curcume, safran d'Inde" (cf. i zarziire, lit.: pruna de
aur", zerd alu).
2 Pentru galben, cf.; pe langa Gulden, i fr.-pop. jaunet, piece d'or"
(Darmesteter, La vie des mots, p. 57), cum i vfr. blanc, piece d' argent",
germ. weissling, din care, prin it. vislingo, 1 sarb. vrfin, tiirkische Miinze
von 60 para" (Miklosich, Et. W b., p. 393), turc. acre, byz. darpov, lat. aspen (num-
mus): galbeni blangi", i intr'un act romanesc din 1855 (Antonovici, Dew.
Barlad., I, 115); cf. Inca: rus. zelenenkaja '(grfine)Dreirubelnote' (Wgdkiewicz,
www.dacoromanica.ro
NOTE *I OBSERVATII
4.
517
ALA'.
www.dacoromanica.ro
518
V. B GREA
tos Euprrefv" (sic),--Intelegandu-se, probabil, acel Syrgiannis Paleologul, ginerele lui Andronic I-iu, care-I mentioneaza, ca yap,000 al sau, in hrisovul din 1321 al bisericii din lannina 1, se
pomeneste, in raport cu o danie sau cesiune, de un Tamblac
(nap& Top r;ocpcXcbccovog %upon
toO Kavtaxo4nvo0 : actul e, din
nefericire, foarte mutilat).
...
FLUTAUSIS = OLTUL.
Cf. No `EX)ttip., XII (1915), p. 3g: wrap& ror, raparo*rou 7a0poi, rijs-
f3acrtXdas
www.dacoromanica.ro
NOTE $1 OBSERVATII
519
BLIAHA.
Merits a fi semnalata aici aceasta Benennung der unga*schen] Ruthenen bei den Verhovinti".
Verhovintii (Verhovnicii) sant, precum se tie, Hutulii, iar
Hutulii au
www.dacoromanica.ro
520
V. BOGREA
Xl.
DESPRE FERAE.
2 Cf. si articolul acestuia din Dreptul', no. 11 din 1916 (ibid., no. 8,
un art. de D. Stoicescu).
www.dacoromanica.ro
521
NOTE $1 OBSERVATII
,,mAsurA de capacitate" (explicatia d-lui N. lorga, care i-o men-tine in recen3ia din Rtvista htorica", XI, p. 125), constituie, totui,
analogia lui berbingi, insemnancl originar un soiu de b ut o i a ,
iar,
sd-i
4TARA LNDIANSCA.v.
pi
slavon de la leremia Moghila, din 7110. Tot aa, ibid., II, p. 177,
,,tara Landiansc0 (sic) traduce pe Ladianskoi zemli din doc. slavon
de la Petru-Vocia, din 7097, iar aiurea (Surete Si izvoade, Viii,
244) craiului Ladianului" recIA pe krall laditanskago din originalul slavon (doc. din 7106), dei, cu cateva pagini mai sus
p. 237), aceeai expresie era redata prin : craiului Lehiei".
Aceste mici nesigurante i inconsecvente indreptAtesc, credem, o lamurire a chestiei.
CA prin Ladianskoi zemlia se intelege Polonia, nu mai incape discutie, dupd articolul raposatului Stoian Novakovi6 Ober
Legjangrad (Ledjan-Stadt) der serbischen Volkspoesie (in Archiv
ftir sI. Phil.", III, p. 124 sqq.), In care se citeaza, din versiunea
latina a cronicii brancoviceti, t un Rex Ledianensis" : pasagiile
www.dacoromanica.ro
522
V. BOGREA
SFANTUL-TRAIAN.
1921, p. 82),
Jireeek (Das christliche Element in der topogr. Nomenkl. der Balkanitinder, in Sitzungsberichtea ale Acad. din Viena pe 1897,.
p. 8), care vedea in numirea bizantina traducerea lat. castellum
divi Traiani, ass cretlea toatd lumea.
Nu de mult Insa, intr'o operd apArutd la Bruxelles (in 1912).
Laptelui", lit.: drumul la Caaba" (v. notele de foikor despre 'Mark din,
Pervelia dobrogeana, In Analele Dobrogei", 1921, p. 126).
www.dacoromanica.ro
NOTE *I OBSERVATII
523
Inca din 1886, intr'un memoriu publicat In ,Analele Academiei Romane" subt titlul : Duncirea in literaturci ci traditiuni, Al.
pasagiul din Dialogil
dupa JagiO
Papadopol-Calimah releva
atributi lui Caesarius, fratele Sf. Grigore din Nazianz, in care se
vorbete de Dundre ca de unul din cele patru rauri care izvorasc din Raiu, raul pe care Scriptura 11 numete Fison, iar Elinii
lui Marignolli (Cercetari istorice, 1, 375, n. 1), Cu Duncirea, Incunjurand Valahia: relatia reflect& doar aceiai legends geografic& a fluviilor Paradisu
lui
www.dacoromanica.ro
524
V. BOGREA
www.dacoromanica.ro
525
NOTE $1 OBSERVATII
manesc din Biblioteca Acad. Rom, (ms, no. 3806, I, dupa excerptele d-lui G. T.-Kirileanu), la intrebarea: cafe ape curs din Raiu?",
gasim raspunsul ; Tigre acesta curge asupra Asurii [Asurului,
Asiriei], care o numesc unii Dundre ."
Atata e Insa, credem, destul, pentru a lass intacta glosa :
Aotivaprx, Poccambc no-cccilbc 6 Xey6p,evoG Ttypne.
de 13(xotXtx6;
daca el nu s'ar putea Intelege pregnant, ca o aluzie la acel Danube d'Empire", de care vorbete d. N. lorga In Mlanges
Schlumberger (Paris 1924), el n'ar putea fi nici redus la un simple fiume reale", ca termen geografic pentru orice fluviu ce se
varsa direct in Mare", spre deosebire de flume tributario" (afluent
al aceluia), i are dreptul de a fi interpretat
In genere
In
nevecv
CZ7ZdiVe &v(
din faimoasa epigrams a
Jul Krimagoras, din Anthologia Palatine, IX, 291] nu poate insemna pentru aceasta : a locui pe intreg cursul Rinului".
c`crc&vta
www.dacoromanica.ro
526
V. BOGREA
BLAKUMEN.
AO se cheama, pe o piatra at- rune dela Sjonhem in Gotland, cei ce ar fi ucis prin vicleug pe un tank, Rahros, in drum
spre strainatate (cf. Noreen, Altschwedische Grammatik, 494).
R. Ekblom, in studiul ski: Die Wariiger im Weisechlgebiet,
-din Archly fur sl. Philologie", XXXIX (1925), p. 2111, mentionand acest luau, adauge: Blakumen halt man
und wohl mit
far gleichbedeutend mit Walachen, d. h. dem Mischvolk
Recht
von vorzugsweise Romern und Slaven, aus dem die Rumanen
unserer Zeit hervorgegangen sind". Autorul deduce, din insai
mentiunea Romani lor, ca itinerariul tanarului Vareg a fost Vistulai ca
Bug spre Bizantul ispititor pentru toti cei ca dansul
data inscriptiei runice e cel mai de vreme" sfaritul ,secolului
cx v A/1" u.
ewitA.N.o, N 144
al XI-lea.
lnforinatia e de adaugit la cunoscutul Bldkumanaland (= terra
,Blachorum), forma normana a numelui Tarii Romaneti la cronicarui islandez Snorri Sturlesson, din sec. at XII-lea, relevata de
d. liie Gherghel 2.
II.
Vorbind de aa-zisa Caldtorie a lui Mazaris in Iad", dialog satiric in genul lui Lucian, datand din sec. al XV-lea, spuneam ca Blaxia, in care se imbogatise cantaretul grec, e Principatul dunarean (v. Dacoromania, II, 444)3.
1 In legatura cu incercarea d-lui Philippide de a gasi urme de Barang! In istoria i limba romans (v. Barangii in istorla Romdnilor, In Viata
Romaneasca" din 1916, p. 238 sqq, cum si cele obiectate de not in Omagiul lorga, p. 58 sqq.), cf. totusi
pe Tanga cele observate In n. 1 dela p.
59 a aceluiasi Omagiu i 'n vol. I-iu at acestui Anuar, p. 387
apelativul
ostslav vdrag, citat de Ekblom (p. 187, n. 2): dial.-moscov. eherumreisender
Kramhandler', ucrain. 'starkgebauter, hochgewachsener Mann' (cf, 2elechowski, Ruth.-deutsch. Wb., 1, 57).
Fundamental pentru chestia Varegilor este studiul lui V. Thomsen: Varaeger, VaerInger, Varanger (in vol.
I-iu din ale sale Samlede Afhandlinger, Copenhaga 1909, pp. 358-378),
cu o replica (ibid., 415-444); cf. si L. Niederle, Manuel de l'Antiquite slave,
I, p. 200, n 2 (bibliografia).
2 Cateva contribuiluni la cuprinsul notiunii euvantului Vlach", In
Cony. Lit.", 1920, p. 343.
Cf. si N. lorga, Chilia i Cetatea-Albd, p. 3,.
www.dacoromanica.ro
$T1RI STRAINE
527
Dovada rezulta, categorica, din insui textul, publicat, initaintea lui Ellissen, de Boissonade (Anecdota Graeca, III, Paris
1831). Pasagiul decisiv e acesta (p. 145) :
Auziiu in adevar dela cei veniti din lumea alba (finb pfou),
ca ei aveau de gand sa mearga spre Miaza-Noapte 1 s !titre
in slujba prea-milostivului Voevod (sip st'ispysTcxwzdatp lios[368cz boo-
Si
le
Moldo-Valaque"2.
www.dacoromanica.ro
528
V. Bo GREA
ales. Francezul aude astfel multe lucruri care gadilA placut fibra
sa patriotica".
0 mica Intrerupere a convorbirii e suficient5, pentru ca
Moldo-Valahul" sa lege prietenie cu un Engle; calator si el,
pe vaporul Orient" spre Constantinopol, In tovarasia caruia
reapare, spre a da lamuriri autorului nostru asupra vietii galante" din Capitals . .. Dar cronica modena" se amesteca cu
cea politica, ale carei culise nu au taine pentru interesantul Moldo-Valah": el tie sa povesteasca despre un ziar din Bucuresti,
subventionat de un comitet special, care-si petrece timpul atacand
guvernul i nu e totdeauna achitat, cand e tradus Inaintea tribunalelor".
Prins la un joc de ah cu Englezul, agilul nostru compatriot nu se mai arata apoi pana la masa, cand, in timp ce partenerul sau e absorbit de clefaiala", dansul vorbeste de tunurile
prusiene si tactica prusiana, pe care Cara sa le-a adoptat hotarat".
La Turnul-Severin, autorul admira stalpii podului lui Traian
1 face crochiul unui taran valah en pantalon soutache de noir,
avec un grand manteau de laine blanche (sumane, dans la langue
du pays) et un bonnet roumain icciciuMj en poil d'agneau noir",
dupa ce exclarna preliminar : foarte rufosi soldatii valahi, cu
marea for manta cenusie-verzie de mods franceza, si cu picioarele
www.dacoromanica.ro
529
$1111I STRAINE
gind a propos de l'armee valaque", amanuntul ce i s'a comunicat, Ca militia (le landwehr) nu face decat o saptamana de
serviciu pe luna i ca fiecare om iea i pastreaza la sine puca,,
observa : lata ceva ce nici un guvern n'ar permute in Franta".
Dar vaporul Inainteaza, ca i conversatia .. , Posturi valahe,
stabilite din distanta 'n distanta, supraveghiazA pe vecinii bulgari,
marl plecari i hoti de lemne" ... Achille Larrey, conationalul
i tovaraul sau de cAlatorie, sta de vorbA cu Moldo-Valahul"
despre soarta Frantei : notele de drum sant scrise Inca die
1.
Johann Ernst Fabri, profesor de filosofie la Jena, in
ale sale Beytrtige zur Geographie, Geschichte and Staatenkunde,
vol. 1- iu, partea a II-a (Nurnberg 1794), pp. 353-7, are o nota
geografico-istorica i filologica despre Valahi".
Dam inceputul :
Fara distinctie, obinuim a numi i astazi : Wallachen" sau
cunoscutA in istorie, este la ea acasa mai ales in Banatul Timioarei, In Transilvania, in Moldova i Muntenia (Wallachey), 1
se trage, probabil, din Romanii cari s'au amestecat in acele regiuni cu alte popoare. Limba lor, care e o foarte degenerata (ausgeartetes) latineasca, amestecata cu cuvinte greceti, slave i de
alts provenienta, e o suficientA garantie pentru aceasta. Ei au
cate douA dialecte, dintre care unul e rafinat, iar altul ceva cam
primitiv, d. ex. de aid trebuie sA provie faptul, ca unii, cand Intreaba dacd Intelegi limba valaha, zic : Schtire rumenschti?, iar
altii: schtschire romansky? Acesta de pe urma va fi apartinand,
probabil, dilaectului valah superior (zur hohwallachischen Mundart)"
An. hurt. Nat. III.
34
www.dacoromanica.ro
530
V. Bo GREA
I (Hirschberg 1817), cuprind, la pp. 31-2, o scurta notita neiscalita despre : Das Postwesen in der Wallachei".
0 redam in 1ntregime:
in multe imparatii ale Europei posta este on foarte rau
organisata, ori, cum e, d. ex., in Spania, cu totul inexistent&
Nu aa e la semibarbarii (halbwilden) Valahi. Niciun vehicul
postal nu poate concurs, In ordine 1 vitesa, pe acela al acestui
popor. Ca la 4-500 de pai de halt& surugiul incepe un prelung
i puternic ; H0000 1 lc, care tine locul goarnei postaului, i, In
departare, se ci zarete o febrila invalmaeala ; deabia ajunci, o
alts caruta cu patru cal Inhdmati sta deja gata, i nu mai ramane
decat sa te arunci In ea, sa te lai impachetat cu toate catrafusele, dupa care apoi calatoria continua, In vijelios galop.
Localurile de posta se gasesc In afara localitatilor i sant
constructii patrate, de 60-70 pai lungime. Spre iarnd sant linprejmuite de jur imprejur cu pAreti de richita cu dubla ingraditura i umplute cu pale. In acest gang calduros stau caii,
inlauntrul patratului ramane loc pentru carutele postei, i tot
aici sant ingramadite claile de fan. Slujbaii postei locuiesc in
colibe de pamant, 4-6 trepte supt sol ; surugiii, tot In asemene
bordeie, iar vara, supt cerul liber, Ia foc, tolaniti la pamant. In
mijlocul acestor oameni trebuie sa se adaposteasca i calatorul,
in fum, aburi i insecte
o extrem de desgustatoare postura.
De oare ce ocarmuirea proteguiete foarte mult posta valaha, surugiii iii Ingaduie, spre groaza taranilor, unele libertati
1 Kopartite, de Ia kopanii fossus'.
www.dacoromanica.ro
531
Si aa au limas: balta"!
1 0 alts descriere a postei romanesti a publicat de curand d. C. J.
` Karadja, dupe traducerea germane a relatiei de calatorie din anul 1797 a
Englezului John Jackson (v. Revista Soc. istorico-arheologice bisericesti
din Chisinau,XV [1924], p. 176), care, laudbnd iuteala cailor nostri, constata
ca In medie calatoria mai lute cleat cu posta engleza".Satul Copuchan",
la care soseste calatorul venind din Giurgiu si pe care d. Karadja spune
-ca n'a izbutit s-1 identifice (cf. nota), nu e decat Copticeni, in transcriptie
engleza.
Date amanuntite asupra postei romanesti, la C. M. Minescu,
istoria PoVelor Romdne (cu ilustratii).
2 E vorba de cunoscutul medic al Curtis boierimii moldovene, dr.
Andreas Wolf, autorul scrierii Beitrdge zu einer statistisch-historischen Beschrelbung des Flirstentums Moldau, aparute la Sibiiu, in 1805.
34
www.dacoromanica.ro
MISCELLANEA.
Un document moldovenese din 1442.
Actul Mayon, pe care -1 dAm in fac-simile (originalul e la miney,
(GhibAnescu, Surete
Bercea, cr. (sic) stolnic, cr. d. Costea, . . . , cr. d. Ilia (?) ceasnic (?),
cr. d. Burciul (?) comis, . . . (restul, indescifrabil).
www.dacoromanica.ro
Cl
:"
.
d't
II
1,1
er
1,;(1nA
it r
1,1
.71
r ,t-
,Jr...t.-0.,.
.,
.1:f
f .<j
Ail
f v. 4
ik..afrrrry
-,Tht45/4fri ff
61111117,1
r.
4.-
lc
t) Fri
;I
sinrsifienl:41,421^.. Of,
r,i7,4
..
Ili
rwl
0 44 HA I-4 I r5.5
elf
-.:4;14.4
,In 5; ,
4!-Itifl.t41,:".
..
--
f'67"
.1i
f:
'
-r
?.4
!--------,
'
y ,,,../ .14.
't
E. ir. i r I. ....
fp
.1
IP
rs., .
,
.1
'
fii'
,..
-.4
/1-,4!
ryi
:..., y.11 0
r-o-, .:-
...... ,.,,t
' ft .1
...I. -.4.i. 0
o1
"1g' ,ie,*1
I
,,.
el" r.i......t CA
.
-tit:4
'4 .4
.6
..
,11
7457.11.7.1, i -:,'
'"
4r
i '-s
.:
rfl./
-- --
"
3I/
51-rie
V.
,-,* ";,
1...._...
www.dacoromanica.ro
'
1..4- ,=14,.111.
,i
...
,...1
-..q,,i,41,-.1
8-44:
-I .1.
C./.
,,r".1.,1,.... .1.
,...,
'0,fl
;11-ptlitif rJr101^...14up 11
:'' -.
otrar. ,4,4,
t 1,,
,;,....
/r,44 tilrl H
' 0 041
1
r .,4 v
...c
...,...t..J.....
rr7
i"
r 1'
I. 7,-
,,...,.t.to,,,..icotca,s,o..htir,i.
4,
1
/
'
.4-'1
,,
ft.,. tot rtl.ft.,.; -lc f. 4 rail 61 .it ri'r.olv ,I..,
V.
ril.......
fir irlo ii I. .
i -;!-.1-
's
4.
1)i. 11i
r,
fv.ir...:/eiceTforiroirtfoci
A.
;:.
1 +4-4 f1-
'
....
o'rs-1 11
e e AI 1 k1 00 es4114 16 re 1 7-1
,
1_
"'.. - pi --..
,i, wrl if?t.' tair'....4 I-'
, , '
I'
i L ,,,Ir, 1 11,4 ,f, ..f 1
-I
l'' 4 'k
(Li
4it11,4
4 rf -1
,,,,,,,,. ,
,
e
Yr
.;i
,-4 ,
ar,./.4,it.,--,
i
I'II
At
'
*,* cjoo- A .
...,?4,./.1:.-1,1,,,,......44,......,41iii;
^,rf -71"e1A4;"7'''''N'1161".(7
v
IP
r r
.
-A(64..744r;
1 A 1411
1,1/ Ore Pry
plc 1
t ' 1
f f 414
vit. reel - r J
, 74
Ira L"'"?
...;
TT if
;.....,:i .....
.,,,,1,-, , ,,,..i. I .
I''
.41
I,
;"2
r`
iiff4 !I
1'
g grist
-4.41---=-2-147.4=2.i:,-4,:at.--.---=,
;Ift-4.
ITTla
'',
J
Pretinsul portret al lui P. Halasz.
www.dacoromanica.ro
MISCELLANEA
533
Pam, diacul.
Pecetea (cea mare, domneasca), in ceara roie, atarnatd cu
nur de matasa roie i albastrd, poartA legenda slavond : t Peeat
Dila Voevoda i brata ego Stefana Voevoda Gospodar zemli
Moldayscoi" i, la mijloc, sterna.
P. BOGREA.
1676) e posterior lui Stefano della Bella (t 1664), autorul poriretului (apArut la 1742, in gravura lui Bicham, apud W. Meyer).
Dacd insA Szendrei ar fi cunoscut stampa contemporani
represintand
subt numele lui Grigoracu Ghica
chipul lui
Eustratie Dabija (pe care-1 reproducem, in paraleld cu acel al
pretinsului Haldsz, dupd N. Jorga, 1st. Rom. in chipuri I icoane,
I, ad p. 154), ar fi recunoscut, fAra indoiald, in acel osta calaret,
pe Domnul Moldovei, care, in timpul razboiului Turcilor cu
Imperialii (1661 64), se afla, cu aceia, in Ungaria : simpla comparatie a celor cloud stampe ajunge pentru aceasta. lar, dacd nici
d. I. C. Filitti, care se ocupa pe larg de portretele lui Dabija,
inteun pAtrunzAtor studiu : Din iconografia noastra laica", pu-
www.dacoromanica.ro
534
V. BOGREA
totdeauna, intro Imbracamintea boierilor i a negustorilor: vemantul lung, blanit, de coloare conobie, cenuie on deschisa, cu
chiotori, prins pe umeri (Ia femei, ca i la barba(i), peste tunica
cu brandenburguri (Ia femei, rochie de atlas verde i alba) incinsa
cu brau, de care atarna canafuri i
amanunt caracteristic
naframa alba ; in picioare, nadragi albi 1 cizme roii, iar pe cap
femeile
marame albe barbatii (unul, tuns scurt ; altul cu.
plete lungi, negre ; amandoi mustacioi i rai de barbs) sant cu,
capul got.
V. BOGREA.
1 Pictura a lost total renovata in anul Domnului 1901", dar, Ora lai
aceasta data, construclia suferise patru reparatii : la 1751, 1797, 1841 1
1899 (Datele sant din inscriptia armeana de supt portretul ctitorilor, a careb
traducere o datorim amabilitatii parohului bisericii. par. Kapatan ; cf. dealtf el : Cr. Szongott, Szamosedvdr szab. kir. vdros Monogrdfidfa, Gherla
1901, II, p. 42 sqq. 1 III, p. 43 sq.).
2 V. N. Iorga, Despre tmbrdcdminte fi locuintd, In Istoria RomanilorIn chipuri i icoane", Craiova 1921, p. 61.
Incontestabil Tusk nici nota,
maghiartt nu lipsete.
www.dacoromanica.ro
bki.
li fi 7f11- IS fi 41.,
ri, I 1f3 U
1,
ili-LIJU,2) b -LL".,
c61 ..
r'-1'.V.)1J.,f-, , :
ty 41 bill_L-1-8:1-A,
1:19'
''.1
;. I I
.1
fre-6.
bii4,
-11
. ..- 1 f').911
La.' 19 1 .
Portretul ctitorilor armeni dela Biserica lui Solomon" din Gherla (fresca).
www.dacoromanica.ro
535
MISCELLANEA
Nos Stephanus Maylad-Wayvoda Transsilvanus et Siculorum Comes etc. Recognoscimus per praesentes litteras nostras,
Egregios loannem Kemen et Blasium Olah, castellanos nostros
castri Balvanyos, castrum ipsum de voluntate nostra, simul cum
Ingeniis aliisque rebus in ipso castro repertis ad manus Revervedissimi Domini fratris Georgii Episcopi Varadiensis, Thesaurarii
et Consiliarii Regii etc. dedisse et assignasse. Super cuius restitutionem Nos dictos loannem Kemen et Blasium Olah quietos et
expeditos ac modis omnibus absolutos reddidimus et commisimus, prout reddimus et committimus harum nostrarum vigore et
testimonio literarum. Datum in Segeswar secundo die festi Beatae
Mariae Magdalenae Anno Domini millesimo quingentesimo trigesimo octavo
ldem qui supra, manu propria
(L. S.)
Cii lugarul Gheorghe Martinuzzi (frater Georgius) arata.
Consiliarius Re gie Mattis etc. fatemur et per praesentes Recognoscimus. Quoniam Egregii loannes Kern en et Blasius Olah Castellani Castri Balwanyos, ipsum Castrum Fcalvanyos, quod hactenus ad rationem Spectabilis et Magnifici domini Stephani Maylad
Waywode transilvanensis et Siculorum Comitis tenuerunt et administraverunt ex voluntate ejusdem Domini Waywodae Maylad, nobis
et ad manus 'hominum nostrorum dederunt et effective assignaverunt. Super cuius quidem Castri resignationem,
eosdem Cas-
www.dacoromanica.ro
536
I. LUPA $
Gaspar Bekes, Donmul TAM Fagaralului ddruieste lui Pattantyus Balizs din Bogard o cosi nemeleasca din Csombord, care
a fost mai nainte proprietatea Id Ioan Budai 1.
13. VI. 1573
toti urmaii for WA nici o Impotrivire, precum 1-0 dam prin scrisoarea aceasta a noastra. Spre a at-el intarire 1 statornicire
vecinica i-am dat lui scrisoarea aceasta a noastra 1 o am Indrit cu pecetea I cu iscalitura noastra. In Fagara Sambata inainte
de ziva Sf, Wyd In anul una mie cincisute aptezeci i trei.
(L. S.)
Acela Gapar Bekes m. p.
I.
www.dacoromanica.ro
537
MISCELLANEA
Iuliae conclusus.
Ia Alba Julia.
www.dacoromanica.ro
538
I. LUPA$
www.dacoromanica.ro
539
MISCELLANEA
clusus'
Aurul, argintul, groii de Brasov, pieile salbatice, dupa dorinta milostiva a Mariei Tale am hotarat cu tam, ca nimanui s
nu-i fie ingaduit a le scoate din tarn in perle, decat cu primejdia
sA-si piarza toata marfa ce se afla la el ; iar Grecii sa nu fie
slobozi a duce din tarn nici our on argint de lucru, nici a schimba
dutci bune sau rele sub aceea pedeapsd al-Mad mai sus : insa
cu banii aceia cumparand de aici aid marfa, cu care fac negutatorie In Tara Turceasca, aceea fiind slobozi s'o ducd din lard,
pot negutatori cu ea, platind totu ceeace dupd drept trebu
plata 3.
Den 12 diess ist Herr Daniel Ungnad und Herr Peter Laszla
als kays. Commissarien in Siebenburgen zu Weissenburg ankommen, denen der Waida viel sofordt zur Begleidung entvegar
geschickt, darunten des Waida Canzler, obrister Hoff- u. Stalmeister mit vielen von Adell sich befunden, welcher gedachte1 Textul ung. in Monumentao VI. p. 179 cu putine deosebiri detranscriere.
2 Textul ung. pub!. In Monumenta# VII. p. 477 Impreuna cu celelalte-
www.dacoromanica.ro
I. Lure*
'540
Herren mit grosser Freudt anstatt des Wayda empfangen und ihn
die Stadt begleitet worden, eine schone Reuterey zusehen gewesen.
mit seinem Staab, umb beide Herrn, desgleichen auch den Sigismundt Vorgatsch zur essen, welches die Herren bewilligt darauf
der Hofmeister vermelt, er die Herrn zu rechter Zeit abholen
wolle, aber fiber eine weill kompt gemellter Hofmeister mit seinem
Stab und gezierten Wagen und begleit sie also wiederumb hinein in die Burgk mit allem Volk, bei dieser Malzeitt hatt es viel
gutter gesprech geben, und hatt Herr Ungnad dem Wayda einen
schonen gulden pfenning darauf 10 Kayser bildnis gewesen voreherett, so mit orientalischen rubinen gezieret.
Den 17 diess, als Herr Ungnad wiederumb morgens frue
1 locuinte.
www.dacoromanica.ro
MISCELLANEA
541'
verreisen wollen, nimpt mit Ihme Herr Wayda bey se;nem Obristen
Hofmeister, er erkenne, das Herr Ungnad ein getreures gemiith
nicht geben wollen, gefunden. Die seindt noch auf der Erde
gelegen, dieselben hat er auf die Rhader sezen und zwo Schuss
daraus thun lassen, das Jedes 40 1/ schiesst.
Das Landt ist durch die Cosaggen und Wallachen seher
verwiistet, man hatt auch zu Weissenburgk in unsern Beisein
die Pathorische scheze so zu Kiri or gelegen auf 40 wagen
nach Torda gefiihrt, und solle 3 milion geldt wirdt sein. Zu
Weissenburgk haben die Unseren einen Ochsen umb 50 Ungarische Pfenning kauft 1st alles darinnen gepliindert und sieht fast
Raab gieirh wie wirs dem Feind genommen, ligt sonst auf einem
hohen berg aber gar nicht fest, sondern nur mit einer schlechten
mauern verwahret.
b)
der Sigismundum Bathori und leremiam Moldavischen Weyda sobeide in 30.000 Man, Moldawer, Polen, Tiircken und Tartarn
starck gewesen, gestossen und bey dem Schloss Hung eine
Schlacht, welche von 10 Uhrn mittags bis Abends gewhart, gethan, in derer sich der Bathori mit seinem Anhang mit grosse
halb 1st man guets Hoffnung, weill ehr sich ohn Zweifell zu
gedachten Flus Nester begeben, ehr werd dem Michael! Weyda
in die Haut gerahten. Es gehet auch die Sage, das gemelter
Bathori solle sich unter andern Fliichtigen in ein Schiff salvieret
www.dacoromanica.ro
542
I. 1.1.1PA
Aus Preslaw wirdt mit briefen von 6 Junk und aus Wien
mit briefen von 14 Junk datirt, obgedachte des Michael! Weyda
Victoria in alien confirmirt, aber gleichwoll gemeldett, das soil
die Sage in Polen sein, dass Sigrismundus Bathori sambt Jeremias
Weyde listlich aus der Schlacht vonn dem Lande Moldaw entriinnen, und beim gross Cantzler in Polen angekommen sein, und
das der Michael Weyda nun mehr mit seinem Kriegsvolck in
Podollia (welches Landt der Cron Poln zustendig) lige, derowe-
gen hatt der Kunig in Polen ein stark Edict zum auffbot und
sie also gleich wie gefangen, und des Herrn Petzan mit ver1 vin Italian
www.dacoromanica.ro
543
MISCELLANEA
fri linie
bArbAteascA si femeiasca 1.
1. XII. 1599.
Nos Michail Walachiae transalpinae Wajvoda, Sacratissimm Caesareae Regimque Maiestatis Consiliarius per Transsyl-vaniam Locumtenens et ejusdem cis Transilvaniam partiumque
-eidem subiectarum fines exercitus generalis Capitaneus etc Memorim commendamus tenore prmsentium significantes quibus
expeclit universis, quod nos singularem habentes rationem fidei
"et fidelitatis insigniumque meritorum Generosi Moysis Zekely de
Semienfalwa, Consiliarii nostri et exercituum nostrorum generalis
Capitanei, quae ipse primum divo quondam Stephano Dei gratia
Vegi Poloniae etc. in omnibus bellicis suis expeditionibus contra
Moschum susceptis, deinde Principibus huius Regni Transilvannim praedecessoribus nostris summa cum animi sui promp.titudine et alacritate exhibuit et impendit. ac in futurum nobis
<quoque et Reipublicm Christiana' contra communem ejusdem
nominis hostem eadem fide et integntate exhibiturus et impensurus est, totale et integrum oppidum Theke ac totales similiter
et integras possessiones Bank, Hidwegh, Vizolya, Keobeolkwtt
ex eo quod postquam superioribus diebus nos regnum hoc Transilvanim in potestatem nostram redegissemus, jure belli ad nos 2,
consequenterque collationem nostram devolutas et redactas,
.Totum item et omne jus nostrum Regium, si quod in praescriptis
oppido et possessionibus domibusque et curys nobilitaribus
,etiam aliter qualitercumque existeret aut eadem et idem nostram
et quibuscumque causis, vus, modis et rationibus concernerent
collationem, simul cum cunctis suis utilitatibus et pertinentiiF,
quibuslibet, terris scilicet arabilibus, cultis et incultis, agris, pratis,
Donatio Michaelis Vajvodae Moisi Seceli de Simenfalva super
.oppidum Teke nec non Bany, Hidveg, Vizolya, lcobolkut etc. 1599. [Codex
neste Ardealul ca principe ereditar, si chiar mai strasnic, cad a luat Cara
cu arma" Monumenta comitlalla regal Transllvanlae v. IV. pag. 426.
www.dacoromanica.ro
544
I. LUPA$
(L. S.)
loannes lacobinus
Secretarius m p.
corn. de I. Lupas.
www.dacoromanica.ro
545
MISCELLANEA
pertinens et ab hominum memoria possessum a nonnullis libertinis siculis eiusdem possessionis Egerzegh et alterius possessionis Zentkiraly vocatae in eadem Sede Marus existente habitae
pro certa pecuniarum summa coemissent, sicque praeter omnem
viam iuris pro sese occupassent et proventus eiusdem in dies
perciperent in praeiudicium et damnum eorum exponentium manifestum. Ob hoc vellent ijdem exponentes praefatos ludicem et
Iuratos ciues ac Senatores praedicti oppidi Zekely Wasarhely
ab occupatione eiusdem vadi, proventusque eiusdem perceptione
medio vestri prohiberi facere, jure admitendo. Proinde serie
praesentium committimus et mandamus vobis firmiter, ut acceptis
praesentibus, statim simul vel duo vestrorum sub oneribus alias,
in talibus observari solitis erga praefatos ludicem, juratosque
Cities ac senatores praescripti oppidi Zekely Wasarhely cum
praesentibus accidentiis prohibeatis eosdem dicatisque et comitatis eisdem verbo nostro, ut ipsi ab occupatione et perceptione
prouentus praescripti vadi cessare, supersedere et omnino abstinere ac annotatis exponentibus, possidentibus et proventum perdebeant et teneantur. Ut tandem quic quid (sic) ijdem ad prae-
35
www.dacoromanica.ro
546
I. LUPA$
.i multa sanatate la dumneata bill& Lucae 1 aduc tire dumitale de randul unui miel dein Rainariu, ceau venit de sau jeluit
tie u(n) fee'ur at lui i an zis ca sa leagA o fats de Insul nu
tim avutau vine au nau avut ca el s go(a)ra ca nau avut i dupe
acea el(A)gice ca i sant singe amestecat i di alta parte ei
sant(u)cumAtri de nu li cadi s lAculasca deci sA cauti dumneata
ca deli vor fi sange, eu nui voiu lasa impreund sA fie earn de
ce au greit dumneata veri cAuta leage cum va hi sA au ingadueate
dumneata ca doara voiu veni i eu intracolea deci vei cAuta leage
In dos :
www.dacoromanica.ro
i
r;.
'
ire
}j1,
.."
lif<1
tAJ
at
ia
4.,1 'LOO
...,
..1
rf ri X
irizriYil)ktruc
. LAIR
(1-+
(:.1,26
4. Tip\ tilt
L,
e, A CL
Lop( to ,14
4m
i7
C A /1
..%
iv rii. r 14
Tr"
sl
,C3
f)dr, :',
,?,
6 Vital{ .'
i
) .d4i di (,.
:;
___...:(
fi A c
,(_",..,
rit
../-
(' %.!)
it IA
el fr.
-t-Cfir"'
/---\--:'
1i
.1
'S\1111
-L)
Artethrrr
)(Atritall );
17
Id . A
0',
--: /
..;
.,., ,-1
AN . :
yatM.7.2-7141
lyzrrr
-111 exAStmokc 0/'l 114171 0 i.) 4
el 'ant
,,
,,
1INktcliz
UM ftl
....I
irtorijd / ,
)4
I
yrkyrrIlYAS if
/<;1" ,
Mt
reT fl.ZZILIKLAWit).y(i
.." /
.....
-6:
t-cdpi
e...
c1/1-0(-
,.
) -7-
.-7
f 14."-(7.4
*. i
JI
t curt
4.
mri ri a3
ellNtt
icir
7,-
rri
LTtri ),L.
A 111
, Cr 4' ri).. .
it ArdS. Cs
"..
24..5 it 14
1 p, all4f4j1TrIFT/h's
Ill
tr
25,4
A'
tiTi/ , I
(A, A\
0
1
'
irty-,4
7 fiX6,e r1t.1 t ci,)t ,',f f
A A'A.
: "i
(-USTI rir
.-
c. '
frOX
La
es
,...Z
.1)-
it
ps
A
rt
/Cfriroi,1)41f LuPtmr-1171,
2...,,
mf1l11tr,0)(1.)..-ai?
.i
- t_
111
,---
AA. ATTTVI-4
r1
7.-
."-:.'";
,..-
....
--1:41fooefftrJ*7--.
-;,r it Iriircl-A/
)
:44
1114.
4-,!
.
,,
*dr
!,
www.dacoromanica.ro
-;
547
MISCELLANEA
tire
35*
www.dacoromanica.ro
548
I. LUPA*
et in persona Nobilis Francisci Literati Bakos Cibiniensis exhfEgregiorum Nobilium, Francisci et Georgij Cheh de Meggijes ac Christophori
Pacsolaij de Szent Benedek fassionales, in simplici papyro paten-
ter confectae sigilisque eorum usuali impressive communitw, qui-bus mediantes Nobiles Georgius Sarpatakij de Balastelke 1, et
domina Sara Sarossij consors eiusdem. Totalem et integram domum
eorum Nobilitarem in oppido Wijzakna vocato, in comitatu Alben-
si Transilvanim existente habitam, simul cum cunctis suis utilitatibus et pertinentijs quibuslibet praefato Francisco Literato
Bakos, et consorti suae, ipsorumque hwredibus, et posteritatibus utriusque sexus universis, in et pro summa centum et
quinquaginta tlorenorum hungaricalium ex causis et rationibus
conditionibusque in ipsis literis fassionalibus specificatis et
www.dacoromanica.ro
549
MISCELLANEA
imaradekin, vagij penigh joszagokon Balastelken Kwkeolleowarcmegieben. Adanak mij eleottwnk negy leweleth, keth donatiot,
.temporum varietate summa cum animi sui promptitudine et ala.critate exhibuit et impendit, ac in futurum quoque exhibiturus et
rimpensurus est. Totum et omne ius Regium si quod in dicta domo
seu curia Nobilitari etiam aliter qualitercunque existeret et [haberetur l) aut eadem et idem nostram ex quibuscunque causis, vijs,
modis, et rationilibus, concernerent collationem, simul cum prm.scriptis cunctis suis utilitatibus et pertinentijs quibuslibet, quouis
,nominis vocabulo vocitatis, ad eandem et idem de iure et ab
.antiquo spectantibus [sive partinere debentibus 1 sub suis veris
.metis et antiquis limitibus existentibus [eidem praefato (supradicto)
:Francisco 3j Literato Bakos et consorti sum, ipsorumque hzeredibus et posteritatibus utriusque sexus universis clementer dedimus,
Sexcentisimo.
lw Mihail Voivod.
3 rupt.
2 rupt.
a rupt.
www.dacoromanica.ro
(L. S.)
550
I. LUPA$
predat casa for din Ocna Sibiiului pentru prejul de 150 fl. unguresti Iui
(originalul, scris pe
Francisc Bakocs, la ceea ce Mihaiu Voda consimte"
hartie cam deteriorate, s'a pastrat la primaria din Ocna Sibiiului).
Textul unguresc In traducere romaneasca
Noi Francisc Cseh din Media', Cristof Paczolai din Sanbenedic si Gheorghe Cseh, tot din Media', nobili din comitatul Albei, prin aceasta scrisoare
a noastra dam de $tire tuturor carora se cuvine, ca in anul 1600 ziva 14 Martie au venit inaintea noastra, in persoana., de o parte diacul Francisc Bakos
locuitor In vestita cetate a Sibiului, atilt in numele sau cat $i in al sotiei
si copiilor sai, de alta parte vestitul Gheorghe Sarpataky impreuna cu sotia
sa, femeea Sara &drossy, cari locuiesc in Balastelke comitatul Tarnavei, in
numele for $i al copiilor, au primit inaintea noastra bani gata 150 florini
unguresti pentru casa for din Ocna Sibiiului aflatoare in judejul Albei si
pentru mogiile apartinatoare ei, pe care le-a stapanit Boldijar Sarossij, cu
toate livezile, locurile de aratura, paclurile, apele, campurile, scotandu-si
din ele toate drepturile ei cari pentru prel de veci $i neschimbat (le-au dat)
ca sa le stapaneasca Francisc Bakos, sotia sa si urmatorii tor. Pe langa
aceasta au mai dat, Inaintea noastra, in mana lui Francisc Bakos oarecari
scrisori $i dreptati, pe can le-a avut sus numitul Boldijar Sarossy $i copiii
lui pentru mosiile for din Ocna mai sus numita, aflaloare in comitatul Alba,
toate scrisorile despre aceste mosii. N'au uitat sa spuna Gheorghe Sap
patakij si femeea Sara &drossy, ca daca pe domnul Fi ancisc Bakos sau pe
urmasii lui nui vor putea asigura In stapanirea acelor mogii, atunci suma
amintila mai sus de 150 florini s'o poata scoate dela ei sau dela urmatorii
for sau de pe mosia for din Balastelke, comitatul Tarnavei. Au mai dat In
mana domnului Francisc Bakos inaintea noastra 4 scrisori, doua danii, una
a lui Cristofor Bathory, a doua a Iui Sigismund Batory, una statutorie 1 si
alta relatorie 2 tot despre acele mosii cu astfel de conditie, ca daca nu vor
putea fi asigurali In stapanirea acelei proprietaji din Ocna, sa fie dolor
domnul Francisc Bakos sau urmasii lui a da inclarapt scrisorile acestea in
mana lui Gheorghe Sarpataky sau a urmasilor sai si sa poata lua inclarapt
suma scrisa mai sus de 150 fl. dela Gheorghe Sarpataky, femeea Sara
Sarossy $i dela urmasii tor, In puterea acestei scrisori, fara nici o impotrivire, amanare $i fara nici un fel de mijloc de a zadarnici aceasta, ci potrivit cu tocmeala sa poata lua banii dela ei. Dat in ziva, anul si locul aratate
mai sus. Am scris aceasta dupe a noastra credinta In Media'. Cei semnatii
mai sus."
www.dacoromanica.ro
551
MISCELLANEA
sentium significantes quibus expedit universis Quod cum intelligamus ex humili significatione providorum et Circumspectorum,,
lw Mihail Voevod
(L. S.)
lo[hannes] lacobinus Secretarius m. p.
Mihai nu permitea nobililor sa se aeze nici 1n Sibiiu, numai vaduvele, ai caror barbali cazusera in lupta, se puteau adAposti in acest ora'
Bpest 1883 p. 98-99.
cf. Tortenelmi Tar
www.dacoromanica.ro
552
I. LUPA
In dos : Mihaly Vajda levele az nemesek ellen, hogi it nemes ember ne legien (Scrisoarea lui Mihai Viteazul
impotriva nemeilor, ca ad sA nu fie nemei).
Hae Protectionales Michaelis Vajvodae quia contrariantur Aprob. Const. Partis 4-tae Titl. 13 Artlo
5-to seponendas esse censeo et judico. (Originalul
In Arhiva din Ocna Sibiiului).
Mihai Viteazul Indruml pe vistiern1 Vasilie, prefectul eamerei din
Ocna Sibiiului sit respeeteze privilegiile i libertatile Ocnerilor.
27. VII. 1600.
Michael Valachia TransalpinEe et Moldavia Vaiwoda, Sacratissima Cesare Regiaque Maiestatis Consiliarius per Transilvaniam Locumtenens etc. Egregio Visthero Vazilia Praefecto
Camera nostrae Vizaknayensis moderno et futuris quoque pro
tempore constituendis, cunctis etiam alY s quorum interest seu
intererit, prasentium notitiam habituris, Salutem et favorem.
Vizaknayaknak az minemeu Priuilegiumok es szabadsagok wagyon,
In dos: Mihaly Vajda levele az Varos igassagarol es Korcsmajarol. (Scrisoarea Voivodului Mihaiu despre drepturile i carciuma oraplui).
Traducerea textului unguresc : Ce fel de privilegii i libertAti
au Ocnerii (locuitorii din Ocna Sibiiului) atat In privinta vanzarii
vinului, cat i In privinta altor lucruri, voim i not sa-i Mani
In folosinta lor. Deaceea ordonam i poruncim, ca vazand aceastA
scrisoare a noastra, i voi sa le IngAduiti folosinta acelora I nici
In persoanele, nici In vitele, nici In alte averi ale for sA nu-i
pAgubitim. (Originalul latino-ungar s'a pastrat in arhiva oraplui
Ocna Sibiiului).
www.dacoromanica.ro
553
MISCELLANEA
Anno proxime elapso mortuus est in provintia mea Reverendissimus in Christo Pater D. Bernardinus Quirinus Episcopus
olim Baccoviensis ritus Romani, post cuius ex hac vita decessum,
,(ne Ecclesia sine legittimo pastore suo orbata diu maneat animaeque fidelium aliquod detrimentum salutis suae patiantur, seu
etiam ordo Ecclesiasticus quodammodo turbetur), de alio Episcopo
providendum esse mihi censui et nominavi Reverendissimum Patrem
fratrem Hieronimum Arsenglium Conventualem, Viccarium Apostolicum in spiritualibus per Provintiam Moldaviae, hominem
www.dacoromanica.ro
554
N. BUTA
Pe verso :
www.dacoromanica.ro
MISCELLANEA
555
Vicaria potestate Praefectum summo studio veneror et amicissimesaluto. Et quoniam assidue parebam in omnibus iussis Sanctitatis_
Vestrae quoties mihi pro Patribus Ordinis huius S. Francisci
Minorum Conventualium quos ego uti decet omni favore et
benevolentia prosequor turn de Monasterio in Sede nostra Prin-
Domini Clementissimi
addutissimus cliens et suplex famulus
(Archiva Vat. Lettere di
Matheus Basaraba
Principi vol. 66 f. 430).
Princeps Transalpinae Valachiae
(lo Matei Basaraba Voevod)
Sanctitatis Vestrae
www.dacoromanica.ro
556
N. BUTA
Inter cetera quae pro nostri officii debito Deo prestare de'bemus illud precipue cur(a)e esse debet, ut omnibus sub nostra
jurisdictione datis, non solum temporalia, verum etiam spiritualia
providere debeamus. [Flj ac de causa quoniam post mortem
Reverendissimi Bandini huius Regni in Spiritualibus Vicarius
Apostolicus Chatholici latini sine Episcopis fuere non per unum
annum, sed ad septennium, quoniam frater Marianus Polonus elec-
Georgius Stefan
Princeps Terrae Moldaviae
www.dacoromanica.ro
557
MISCELLANEA
de Zarand.
I Gralie cllui arhivar Kelemen, care mi-a atras atenlia asupra acestul
document.
www.dacoromanica.ro
558
S. DRAGOMIR
red nem volt, en nem tudom, hany falut birt mindenest6I fogva,
banem tudom azt, hogy Szombathelt, Brusznikot, Radmanoczat
es Melitkoczat birta ; de donatioval birta e vagy miformAn nem
tudom. Lattam azt is, hogy az hodosi monostorbol az calugyerek
jiittenek fel az ladikahoz. de miert j8ttek en azt nem tudom.
2. Radlcz Erdohegyi, annorum 60. nobilis persona juratus
et examinatus fatetur hoc modo: Azt nem tudom mikeppen kapott
Zent Andrasi Gy6rgy Hodosban, (jollehet tudom azt, hogy magat
iktatta Hodosban), mindazondltal en az ladikatel ugy hallottam,
hogy Hodost 6 birta az monostorhoz. Tudom azt is, hogy Czanad
mellett Nagy Szent Petert is birta, de akkor puszta volt, hanem
most kezdettek megiilni es epiteni. Azt is tudom, hogy donatioval
birta Szombathelt, Brusznikot, Radmanoczat es Melitkoczat. TOmos-
varon till is tudom, hogy tartott egy Parcza nevi falura szamot,
de annak nem tudom, hogy semmi hasznat vette volna valaha.
3. Stephanus Vago annorum 38, persona nobilis, juratus et
examinatus fassus est modum in hunc: Tudom azt, hogy Szombathelt, Radmanoczat, Brusznikot es Melitkoczat megh Lippan
laktdban is birta az ladika, de donatioval e vagy hogy nem tudom.
Masoktel hallottam, kogy Czanad fele Nagy Szent Petert is birta.
Hodos fe161 penig egyebet nem tudok, hanem mikor az nagy falut
Racz Peternek atta vala az ladika, akkor monda az ladika, hogy
nem tudom.
4. Stephanus Szava, annorum 48. nobilis persona juratus
et examinatus taliter est fassus: Tudom azt, hogy Hodost az ladika
ovenek tartotta, hanem mikor Szent Andrasi uram iktata magat
bele, en is ott lev6n akkor, men& az ladikdhoz es megmondam
neki, hogy Szent Andrasi iktatta volna magat Hodosban. 6 szegeny
az en szemra azt monda: Isten veszesse el
ugymond
en
nem gyozok vele veszekedni ; maholnap meghalok, csak az Calu-
nem tudom mikeppen kapott bele, mert nem regen tilt& meg;
Lippan laktunkban puszta volt. Nagy Szent Petert es tudom, hogy
www.dacoromanica.ro
MISCELLANEA
559
6. Petrus Racz, annorum 50, nobilis persona, juratus et examinatus, hoc modo est fassus : Tudom azt, hogy Szombathelt,
Radmanoczat, Brusznikot es Melitkoczat donatioval birta az lachka ;
www.dacoromanica.ro
560
S. DRAGOMIR
nos est recepta, ac uti fassi sunt, eidem Serenitati vesirm fidenostra mediante rescripsimus, Eandem Serenitatem vestram adi
vota quam diutissime feliciter valere ex animo desideramus. Datum
in Boros leneii, die undecima mensis Martii, anno Domini mille-simo sexcentesimo vigesimo novo.
Titlul :
Cu alts mans :
Pe dos:
Signatura :
romaneti din Ardeal pe un mare ierarh. In actul de donatiuneprin care i-se acorda in Iunie 1607 proprietatile din Subotel,
Bruznic, Radmanuta i Melitcota el se numete : episcopus quarundam ecclesiarum Rascianarum et Valacharum in Transilvaniee (?)
www.dacoromanica.ro
561
MISCELLANEA
In tot cazul ins afirmatiunea unor istorici sarbi, ca proprietatea manastirii se datorete unei donatiuni a familiei sarbeti
36
www.dacoromanica.ro
562
N. DRXGANU
It
is,
.% AurcniT'hi
A
B1.
Will
AIEHIrk-
rtuu. a3 TA
HT.A
TI aaapaTo
ME
ft
.--.
megszenteltessek az te neved,
(PE-
ii
_
RifillEPIRE am.
T
ME MIOHERIORh.
aoyaulk. a3k I
.11{0. 111111
IN
1'
II
AtIO WO -
T ii
ti
(sic). a nu A, n1,
T
ij
ii
stilTertul. tutu (sic.) HE BH i11101"
covila Toyak
es bocsass az mi biineinket,
mikepen
mi is megbocsatunk
a mi ellen vetetteknek. Es ne
11
r0110TOIr.
opkca. as xa-
es az dicstiseg mindorokon
1;
..
mipk I THE, a3
AI __
AH41011111
,-,
I MHAk
&alike, Amen.
ii
acest ,Tatal nostrua pare a fi fost Sas, judecand mai ales din
confundarea consonantelor sonore cu cele nesonore (nierkcutA
I'
T
A
TVrtim, Bli, Rawurrtnuk). Scriitorul rostia pe i uneori ca it,
sunet pe care-I reds cu w. Urechia acestuia nu deosebia bine
pe o de u, pe 6 (g) de 1 i e (q) ete. Scrie deci 1 or in loc de o
F
(4ifruoy4a(T;oyak) ySl
1.1
In loc de E
(MEIRHIII, Ail41OW11
etc.; chiar
(tuauplortE).
In vreme ce pe gy it reds cu r (wit!) 1 cu rH (ura); pentru ty nu gasete un echivalent corespunzator i-I redA cu a In
r
l'Agateat.. Pe 6 Il scrie cand cu E (wpm), cand cu to (Aamown),
cand cu H on chiar cu o (ilpoaa). Pentru q intrebuinteazA de
www.dacoromanica.ro
563
MISCELLANEA
were noch bei leben irrer die wenige substans so ir, auf ir ge-
www.dacoromanica.ro
564
I. Aloaa
www.dacoromanica.ro
565
MISCELLANEA
In traducers romana :
Eu Banpataki linos, locuitor in comitatul Albei, la Borberec, prin
scrisoarea aceasta a mea dau de stire tuturor carora Ii se cuvine ca in anul
acesta 1667 in ziva 11 tioemvrie, cand am fost in Mercurea la casa dommului Veres Barthes, a venit la mine preotul valah locuitor in satul Tilisca,
scaunul Salistei, anume Stefan Popa. Mate neamurile acestui preot valah
au fost din vechime iobagii mei mosteniti. Deaceea mai sus numitul Stefan
Popa m'a rugat pe mine ca pe stapanul sau (dommil feudal), sa-1 usurez
pe el gi pe copii lui de povara ioblgiei pentru oarecare sums de bani.
sal, Dumitru, Vasile si Stefan, totodata si pe urmasii tor, ca(i vor mai fi, pe
Etoti feciorii Si slobod pentru 115 florini luand asupra mea gi asupra sotiel
-mete garantia fats de urmasii mei de amandoua spitele, ca ei de astazi
rinainte sa fie slobozi de iobagie. Acelas ca mai sus.
der allhier gewesen und herunter gereiset Dahero w,r eben mit
unser alter unterhanigster Bittshhrift den 8 Aug. bittlich angelan.get, solche aber noch nicht zurtick gekommen. So gelanpt an
www.dacoromanica.ro
I. LUPA$
5116
Euer Rom. Kaysl. u. Konigi, May. unser allerunterthanigst fussfalligst fiehentliches Bitten allerhochst dieselbe geruhen allergnadigst fiber unser schwarlichst angethane Tyranei sich zu
erbarmen und allerhochst dahin ergehen zu lassen, dass fiihrohin
von alien fiirgewesten befreyet werden sollen, dann ware uns
leichter den Todt zu erdulden und unser zeitliches fiir unser Religion aufzuopfern willfahrig sind, fiir welche Kaysl. nnigliche
Grade und Milde lebenslang umb Dero zuwachs und gliickseeliglangwehrige Regierung Gott dem allmachtigen anzubetten nicht
ermanglen werden alle insgesambt
Euer Kays!. u. Konigi. Mayst.
Allerunterthanigst-allerdemiithigst
PATER NICODEMUS et
IOANNES AURAMOVISH
Beide Deputierte
Translation
chen gehalten worden und haben selbe vor dens Volk Eydlich
erklaret, dass das Volk und die Leite hin und her zu wanken
nicht noihig hatten, indeme Sye die orientalische Kirchen des
Griechischen Glaubens halten und glauben und wer immer mit
ihnen die Kirchen nicht frequentieren wird, alle solche und ihre
Kinder Seine Konigi. May durch die Miliz niederhauen lassen
werde womit verbleibe.
Dobra 22 lenner 1750.
Dienstgefliessener
Stan Geist licher.
Dorff gekomen und hat die Anstalt gemacht, dass man den,
www.dacoromanica.ro
567
MISCELLANEA
und das Volk versamblen mochte, so hat man ihme das Maul
mit dem Heu verstopfet, und als man ihn aufs Ross gtwoifen hatt,
Er sich auf die Erden gelassen und zu schreyen angefangen, auf
welches Geschrey sich das Volk versamblet und als der Dreyssigst
das Dorlfs-Volkh beysammen gesehen, hatt selber mit seinem
Cberreither die flucht genohmen. womit verbleibe.
Dobra 2 Aug. 1750.
Dienstwilliger
Stan GeIstlicher.
Pivariu (1786).
Nr. 160
Conte le Pd iffy scrie guvernatorului transilvan Samuil Bruckenthal
sei
Wohlgebohrner Freiherr !
In der An'age bittet Graf v. Gourcy K. K. Kam(m)erherr und
Feldmarsc hall Lieutenant urn die Erlaubruss, dass er den Oculisten
nant unter einem dahin an, dass er sich in Sachen mit Euer
Excellenz und nohtigen falls auch mit dem Augenarzte Molnar
selbst in das Einvernehmen setzen solle. Ich gtharre mit vollkommener Hochachtung
Euer Excellenz
ergebenster Diem r
KARL GRAF PALFFY m. p.
www.dacoromanica.ro
568
I. LupA5
2804
Eiier Mayestat !
ren zu lassen.
Wien. den 71 Martz 1786
Oculist
www.dacoromanica.ro
569
MISCELLANEA
-rescriptul
Romani,
era
9i
pentru
de chestiunire pedagogice, cari suferd in urma acestei dispozijiuni. Face atent guvernul, ca chiar @t numarul scolarilor, care
se va aduna din acele sate inteo singura scoala, e prea mare,
cad vorbind din experienja, zice ca nu a avut niciodata mai
multi colari de 100 si tows a intimpinat greutaji mari pedagogice,
cari nu se pot evita nici azi, cand in multe sate exists peste 200
de colari, cari nu se pot instill' i ingriji de cAtre un singur
ciascAl i astfel propune ca si in Ardeal sa se sporeasca numarul
scolilor, precum e in Banat, unde tineretul are coli destule 2,
1 Dr. loan Lupas in Anuarul Institutului de Istorie nationals dela
Universitatea din Cluj. vol. I. si Dr. Valeriu Bologa In Clujul Medical.
anul 1924 si 19 5.
2 Petitiunea a fost publicata de Dr. loan Lupa$ in Analele Academiei
www.dacoromanica.ro
570
A. 1 ERESS
www.dacoromanica.ro
AlISLELLANEA
571
Institutul tiintific, unde Molnar fu numit, era fondat de imparateasa Maria Tereza ca scoala superioara de chirurgie, care
dupa desfiintarea scold lesuitilor (sub fad ei, imparatul losif 11)
a primit titlul de Universitate, preschimbat apoi
tot in vremea
lui losifin Lycaeum Regium Academicum", avand trei facultati :
de drept, de filosofie i de medicines :: Aceasta din urma s'a desvoltat insa incetinel, asa ca pans la 1783 avu numai un singur
profesor, dar la 1787 se instals i o catedra de mt dicina
veterinara, iar la 1794 are deja cinci profesori 1 intre ei pe
,,Ioannes Molnar de Miillersheim de morbis et medicinae oculorum professor publicus ordinarius", precum se poate urmari
in elencul facultatii pans la 1816 cand lipsete 1 in urma mortii
sale intamplate in primavara anului 1815.
Cartea do..torului Molnar, interesanta din punct de privire
bibliografic, ne prezinta 1 curiositatea de a cuprinde in titlul el
anacronismul, ca poarta unit cu anul 1791 predicatul sau de
Milllersheim" pe cand tim ca acela i-a fost dat dupa acel an.
Aceasta imprejurare ne da i explicatia, de ce Molnar a ateptat
mai mult de un an cu tiparirea micei sale lucrari. tiind ca in
timpul sau, in care Mini de nobil asigura purtatorului prerogative speciale, nu era incliferent, daca Ii va putea tipari acel
titlu chiar i pe frontispiciul cartii sale.
Cunoatem pe larg anteactele nobilitarii doctorului Molnar,
insa e foarte interesant, ca pe cand el ceruse Inca din Sibiiu (In
primavara anului 1791) de a i-se da lui si nepotului sau de frate
Petru titlul de nobil 2, acesta i-s'a conferit de calre impbrat cu
diploma de nobil data in Viena, in ziva de 18 lude 1792 lui si
fiului sau losif, nascut din casatoria sa cu Ana Regina Sebastian 3.
Acest fiu al doctorului Molnar nu a mostenit talentul tiintific
sau. imbratisand cariera de mditar it intalnim in
al latalui
www.dacoromanica.ro
b72
A. VERESS
2. III. 1792
P. P.
www.dacoromanica.ro
573
MISCELLANEA
sittsak, es vegben menetelere vigyazattal legyenek. Sic facturis alte fata Sua
Majestas benigne propensa manet. E regio M. Principatus TransilvaniEe
Gubernio. Claudiopoli Die 2" Mdrty 1792
DAVID SZEKELY m. p.
STEPHANUS HANNENHEIM m. p
Secreffarius)
B VOLF(gangus) BANFY m. p.
GEORGIUM SARPATAKI m. p.
\face) Notarium
Hogy ezen Copia az maga valesagos origindlissAbel minden hozziadas
vagy el vete' nelkul szorul szora irattatott legyen le, arrol prwsentibus
igaz Hitiink szerint bizonysagot tesziink Ponorban Januarius 15(111c Napjall
1821 dik Eszt(endoben)
e,
In traducere romans :
DupAce a fost Inaintatd MaiestAlii Sale cererea Neunijilor asezati In
capul din jos al satului Ramet $i in capul din sus al satului Geoagiul de
sus, prezentatA eici ca sd Ii se dea for biserica aflAtoare In hotarul Rametulului, In locul numit Valea Rdmelilor la Rdpa, Impreund cu in$tiintarea
Excelentii $i Milostivirii Voastre din 12 Septemvrie $i 23 Noemvrie ale anului
trecut, M. Sa s'a milostivit gratios a Ina:1u'
potrivit cu opinia data de
autoritati
ca sit li se dea for biserica aceea Impreund cu casa de piatrd
de lAngd ea, In care sd poata locui preotul admis pe seama lor, dar asa
ca vechia mandstire stricata de langd ea sd fie claramatd. Aceasta dispozffle
gratioasd se aduce la cunostinta Exc. si Milostivilor voastre, ca sd avizati
despre ea petilionarii $i sd priveghiati aducerea ei la Indeplinire. Celor ce
vor face asa M. Sa mai sus numitd le rdmane aplicatd cu bundvoinld.
*
Cumcd aceasta copie s'a s cris dupa adevdratul ei original din cuvant
in cmant, fard nici un adaus $i fard nici o lipsd, prin aceasta marturisim
dupa adevdrata noastra credintd. Ponor In ziva de 15 lanuarie 1821.
www.dacoromanica.ro
574
I. LUPA
Responsum ad Intimatum.
www.dacoromanica.ro
MISCELLANEA
575
tulerunt e medio Vestrum, qui hoc opus fecit, ut pote Clero luniori Rector
'Constitutus fuerit, non attendendo quod eodem Ap(lica)tio(ne) manente etiam
modicum fermentum maliti a totam massam corrumpit 1 cor. 5. 6. 8 quid
www.dacoromanica.ro
576
I. LUPA
Comedit, in mensa Seminar li. quare ergo non accusavit etiam semet ipsum?
insuper Jejunii consvetudo a 10 circiter annis non nisi ita Blasii observatur
ut si tantuin pro more veteri Jejunantes possunt suscipi ad pedum lotionem,.
non facile reperirentur 12 Apostolorum reprwsentantes, et tunc quoque
rid et Studentes suscipi deberent, quia ipsi Jejunant plurimum ; patuit Illustrissime Dne Prmsul ! ex Occasione inquisitionis ordina(tio)ni Illtis. Vtrw.,
nosmet haud opposuisse et prwlaudatum Clericum reipsa non ob violatam
Jejunii legem (:a qua ut infirmus dispensatus fuerat:) sed ex rancore tantuim
fuisset, quia ab octo annis tamen poni poterat. Nunc non esset opus Clero
Juniori silentium imponere, quominus scripto aut Verb's propalaret, quwUniverso oppido et toti Dicecesi nota sunt.
Pro animabus notris et pro
avertenda a Clero Junior' Ignominia quwrulati sumus, et quwrulamitr, Coram
Illustritate Vtra. et V. Consistorio, si propterea puniemur, perferemus, si
Alumni 43.
Ad
humillimae preces
www.dacoromanica.ro
577
MISCELLANEA
Iunioris, quo mandato nostro positivo Eppali., nonnulli quoad pedum lotionem
designati, plures horum vestigia secuti, paternis nostris monitis obsequi nolu-
erunt, quare notam non sibi solum, sed toti Clero inusserunt indelebilem.
Postquam satis diu eorum resipiscentiam expectavimus, nec tamen Iwtari
sub ea potuimus, sed malum in dies serpere advertimus, ad medendum Comuni malo, toti discipline' extrema minanti, induxit Nos ad sententiam
huicce advolutam in eosdem pronunciandam.
Quam Rmw Vtra Dominationi qua Vicario Nostro Generali Unoque
Lycei Prodirectori hisce publicandam iisdem Cum omni Auctoritate & serio
effectuandam Comittimus.
Paterne manemus
Blasii die 23-a lunil '843.
R(everendissi)m Dnonis Vtrw.
Deliberatum Episcopi.
Inaudita in instituto educatorio & quod plus est in Seminario Cleri
luniOriS,
Theologi quartum JamAnnum emensi, el duo Vice Ductores ex eo, quod Unum
Conscholarem losephum Korosi e'numero ad pedum lotionem denominatorum
Unicum stricte
37
www.dacoromanica.ro
578
I. LUPA5
bernatorem Regium recurisse in patientia pertulitnus omnia, sperantes ut Comissio ordinetur, gum videret mall fomitem et convinceretur de temerario
ausu.
Interea eiusdem Excellentissimi sub 6-a fund A. C. Nro. 554 prwsidiali emanatas aestimatissimas venerati sumus literas, quibus suplicem libellum ad se per 42. alumnos huius Seminarii subscriptum una cum provocatis
www.dacoromanica.ro
579
MISCELLANEA
-propediosa Clero junlori non minus quam seniori ignominiosa eadem solennitate, qua publicata fuerat invalida, irrita, 4 nulia declaretur ; cassetur.
.annthiletur, Clerici vero eliminati inocentes solenniter declarentur Sr Albo
Cleri, cui per Eppum Consistorium 8; Professores nunc Diceceseos meritissime adscripti fuerant 4 quo per Eppum arbitrarie sine magna Dicecesis
infamia nunquam deleri possunt, nunc quoque ad scriptos esse, publice testaturn fiat, e contra vero Racz Basilius e Seminario pulsus declaretur, quia
litmus Dnus Eppus summum Crimen comisit etiam tunc, dum ilium Recto-
erat v. Constorio. exhibitam tunc primum non solum filmo. Dno. Eppo. permittere, sed tamquam ad Consistorium pertinentem discutere, et siquidem
res moram haud patiebatur decidere debuissent, tune non emanasset infamis
hwc Sententia cuius nullitatem post publicationem et factam(?) executionem,
ipse etiam llmus. Dnus. Eppus et V. Capitulum facto negaverunt, quia V.
Capitulum Clericos jam eliminatos primo ad pacem cum Eppo ineundam
solicitavit. postea amorem et gratiam Eppalem. medio duorum Canonicorum
policitu est, jam si juste eliminati sur t, non sunt digni, amore et gratia, si
vero digni sunt injuste eliminati sunt, si juste ex Aivo Cleri deleti sunt,
cum Rm. Dni. Canonici, sett Comissarii a Capitulo missi illos ad pacem
sub conditionibus ineundam requisiverunt ? palam est igitur Rmos Dnos
Canonicos, Officium suum aut ignorasse, aut consult neglexisse, cum causam
ad Consistorium pertinentem discutere, atque Consistorialiter determinare
neglexere, si enim minores causas discutiunt, cur non etiam majores ?
Si pauperiores Eclesiasticos punire audent, cur non etiam potentiores.
Si potentes timent, cur non valedlcunt muneri, cui impares sunt? unde
sponte fluit propter omnes injurias Clero luniori illatas propter informem et
injustam illam Sententiam propter Cominationem per Rectorem et Demetriuin
Laday Prmfectum Studiorum publicatam, vi cuius omnes Clerici eodem ad
huc die per Satrapas et Hajdones non tantum e Seminario sed etiam e
Territorio Dominii Balasfalvensis expellendi erant, imo Przefectus Dominii
etiam lobagiones contra illos Concitatum iri spopondit, propter actum Potentiosum, hesterno die per Rectorem in obversum legum patriarum Humanitatis
et religionis Christiana', cum summo populi Ursi Scandalo, Commissum,
propter Rectoris temeritatem, qua Clericos ad res suss a prdatoribus
liberandas e templo -exeuntes latrones Compellare ausus est his verb's:- Ecce
www.dacoromanica.ro
I. ',CPA*
580
nuanto suspicio gravissima sit, quosdam Canonicos, qui aperte causam int
Consistorio
dijudicare noluerunt, occulte ad ill= Sententiam consarcinandam contulisse et cooperatos esse.
Quapropter iterum iterumque contra omnes illegalitates, quw huiusque
Nicolnus Mark
Simeon Barnutitt
losephus Pap
Ad
Venerabile Consistorium
Dioeceseos Fogaraslensis
Demetrius Boer
Basillus Pap
Andreas Pap
Gregorius Elekestoannes FeketeGregorius Moldvatr
Conditiones pacis
iri, quid plus Prfectus Dominii dixit a se Colonos etiam adversus clerum.
luniorem excitandos & adducendos. Rmus. Dnus. Rector Ratz, dum Clem&
Junior sacro interesset, die Domini
executionem agressus est, falsa Clavi
januas Dormitorii aperiens, & per servos Seminarii Lectisternia, aliasque
etiam proprias Vestes per fenestram ejici curavit. En Religionem Rectoris
En cultum diei Dominico Dnoque ipsiF per eundem D. exhibitum1 quad plus
Rmus. Dnus. Rector Clericos suas res contra prEedones a Rectore missos
defendendas, eltemplo exeuntes latrones nominare ausus est exclamans:
Ecce Venlunt Latrones, quis vero nomine latronis sit merito conpellandus
similique nota afficiendus ? An Clerici in templo orantes ? et ad has res
deferendas exeuntes, aut vero Rector qui Cultu Sacro huic diei competenti
Seminarioque : Sanctitate violata Clerum prostituit, judicent alii, qui nuns
www.dacoromanica.ro
581
MISCFLLkNEA
1-o Sententia 23-a lunii ac. per Rmum Dnum V(icarium) Generalem &
Lycei pro-Directorem publicata, tamquam omnium honestorum hominum
juditlo, injusta, qua non tantum Clericis, sed et Dicecesi ipsi nota infamize.
injusta et eadem solonnitate qua publicata fuit revocetur tamquam irrita,
expressis verbis innocentes solenniter
Cassetur, anihiletur & Clerici
declarentur.
2-o. Rmus Dnus Rector sine mora e Seminario amoveatur.
3. Reddatur Clerus Junior securus Scriptotenus quod neque absoluti
jam ab aquirendis et obtinendis Parochiis aliisque Stationibus, dexteritati
comensuratis, neque cceteri. a continuandis stud:is Theologicis ullo modo,
ulloque sub respectu vexabuntur.
Plura etiam jure merito postulare possemus, quibus tamen desiderio
pacis supersedemus.
Blasii die 27-a luny 1843 0 .
ALUMNI DICECESSOS
FOGARASIENSIS
39.
www.dacoromanica.ro
582
I. LUPA.$
Recursus ad Gubernium
Excellentissime a Illustrissime Comes, et Gubernator Regie!
Domine ac Patrone, nobis Gratiosissime !
$ingulari Veneratione Colendissime I1
Religio imprimis, et moralitas tam incolarum huius oppidi, quam Scholasticw Iuventutis, per Inmoralem Rmi. Dni et Canonici nunc Rectoris Seminarii Blasiensis Basitii Racz, cum sua nepte Conversationem in periculum,
est, quin potius omnes Illmo Dno Prsuli rescribendum dixerunt sub D
quod Clerici neque resisterint aliquando potestati neque nunc resistant, sed
tantum pro Scandalo a muftis annis Blasii cum publico moralitatis detrimentodominante tolendo publico accesserint, simul etiam ad id illm Dnum PrwsuIem reflectentes rem superfluam, ac cleric's nunc imponere silentium,
cum hoc Scandalum toti oppido imo jam etiam Dicecesanis otum sit. Lectis
hisce Reflexionibus Illmus Dnus Prwsul iterum adhortatus est supplicantesut a petitione recederent et diversis Exemplis adductis persvadere conabatur, quodsi etiam ad Excelsum R. Gubernium recurrerint, ut tamen obtenturos
esse, Physices professoris exemplo adducto, qui ante 14. circiter annos per
eundem Dominum Canonicum Basilium Racz tunc quoque Rectorem percussus ex Refectorio ejectus recurrit ad Excelsum R. Gubernium ast tantum
abest ut aliquid obtinuisset ut potius ad miseram parochiam dimissus fuerit
dicebat Illmus. Dnus. ejiciens, quod quwrelw curam Clericorum undecunque
tamen ad suam Illtm. remitterentur.
Dici nequit Excel! : Comes, et Gubernator Regie ! quantopere Scandalum in hocce oppido, et luventute Scholastica, debilitandum et corrumpendum, cum neque 11Imus Dnus Przesul, neque Capitulum aut Consistorium
de eodem tollendo hucdum cogitaverint, apromissis quidem eandem 'mu&
Dnus Prwsul sub C quod malo medelam adlaturus sit, turn majorem in modum
rogamus Excellentiam Vtram, hanc dedignaretur qui bonique consulere, st
www.dacoromanica.ro
583
MISCELLANEA
DICECESEOS FOGARASIENSIS.
Ad
prces
www.dacoromanica.ro
584
I.
LU.I'Mj
.carora s'ar putea !knurl deplin peripetiile procesului dintre episcopul Lemenyi si seminaristil din Blaj. In arhiva epitropeasca a bisericii gr. catolice din Abrud s'au pastrat cateva copii, cari par a fi fost scrise de 1nsus
Barnutiu cu intentia de a le anexa vre-unui memoriu at sau. Dl epitrop,
advocatul Dr. Laurentiu Pop a binevoit a ni le pune la dispozilie spre
publicare. Ele dau larnuriri cu privire la fazele initiate ale conflictului dintre seminaristi ci episcop, Impotriva caruia pasesc cu atata hotarare pro-
(pond documente)
Notitel.
Publiclind o carte despre Simion Barnutiu am discutat procesul acestuia cu episcopul sciu.
www.dacoromanica.ro
tbotitgroeCtu
Capita la in
Interusuria
m. e. compu- annue comtata
pet, in m. c.
Rf.
2
3
4
5
6
7
8
9
10
elocata in m. c. a 6 pc.
xr.
xr.
40000
2000
40399 12
95452 40
867 4415
5727 9
6433 54
107231 391/5
13514
8962
25786
810 50
537 36
1547 164/5
710 34
332056 51/
www.dacoromanica.ro
Rf.
17923 503/5
t3N V7133SIK
Position.
Exhibens forties proventutun V. Cleri G. C. Fogarasiensis tam antiquos per Exmum quondam Eppum loannem l abb tundatos quam recentlores e posthuma Fendatoris massa productos, una et interusuria de his fontibus annue competentia.
Rf.
Rf.
xr.
xr.
5868 23
550 56
2566
356 392/5
45693
45100
5693
2255
4221 25
114 524/5
83
173/51
9446473/5
19559 23
14900
0
4659 23
I
569
Rf.
Rf.
xr.
4515 431/5
824533/4
10000
10000
600
70000
3424
332056 51/2 17923 303/5
402056 51/2 21347 503!5
VaNVIIHOSN
xr.
V. Cleri translata
Observatio 3. Interusuria de Capitalibus apud privatos elocatis, non obstantibus repetitis 1)1mi Eppi Ursionibus et C. Regiis desuper editis
Decretis actu adhuc restanha efficiunt
Capitalia pro Templo Cathedrali et Scholis Blasiensibus a
praehonorato Fundatore locata
Porro ex munificentia optimi Fundatoris Exmi loannis Babb Templo
etiam Cathedrali et Scholis hujatibus provisum habettur et quidem :
www.dacoromanica.ro
38674 284/5
Rf.
xr.
Rf.
ao
xr.
2
3
Summa summarum
CAP1TULUM BLASIENSE
www.dacoromanica.ro
200
6C0
1200
2000
5
38 30
72
115 3u
1200
72
800
48
2000
120
2000
115 30
4C00
235 30
102056 5'/5 21347 503/5
06056 51/5 21783 203/5
2400
144
403656 51/5 21639 203/5
41000
1640
11715 51115
451 442/5
2091 445/5
52715 511/5
Conspectus
e
7-1
a.
2
3
4
5
6
7
8
9
Rf.
Competentia annua de bonis Kutfalva et vi Contractus 1799 inter R. Cameram et Episcopum initi defixa in 24 cub. MU', 6 org. lignorum
et 3640 Rf. m. c. efficit
Competentia e provent,bus Typographiae proveniens
Fundatio Regia pro novem alumnis in 1200 Rf. m. c. efficit
Capitalia ad Cassam publicam elocata.
Capitalia tria ad Cassam Status debitorum elocata et per sortitionem ad
pedem conventionalem elevata 15831 f. 40 xr. a 3'/2 p. c.
Capita lia tria ad Cassam Status debitorum 9000 f. m. c. a 4 p. c.
dto.
Octo ad Cassam Status debitorum elocata et sortem adhuc ex
spectantia a 2112 p. c.
Capitalia quinque ad Cassam Status debitorum elocata a 2 p. c.
dto. Duodecim in W. apud privatos elocata a 6 p. c.
Rectus arendarum apud Iiimum D. Episcopum de annis quibus Temp lum
exstructum
10
Capitalia
in W.
www.dacoromanica.ro
xr.
Competentia
annua in W.
Rf.
xr.
9100
600
3000
39579 10
22500
1385 161/2
26162 30
6300
29895
654 4
12500
136936 40
72949 34
V3M MHOS! w
Position. 1
Exhibens f ontes e quibus proventus V. Seminarii Dioecesani Cleri junioris Blasiensis ordinarie percipiuntur, item Capitalium cum ad publicas Cassas, turn apud privatos elocatorum una et Censuum de lisdem Capitalibus annue competentium
nec non restantiarum de Interusuriis nec dum solutis.
SOL)
126
1793 42
17559 21/2
c.n
v.,
47
111
12
Item summa convictivx in substantia defuncti Rectoris Rmi Arsenii Popovics desumenda.
Ac tandem Interusuria apud privatos restantia.
In summa, consistit hodierna Seminarii substantia in
Restant autem seqaentia interusuria
1. de Capitali 3120 apud H2ered. Sigism. Katona pro 13 annis, mensibus
nullis a 6 p. c.
bus a 6 proc.
xr.
3657 531/2
7159 56
220704 ;31/2 17559
2433 26
2175 13
1462 30
300
www.dacoromanica.ro
Rf.
144
150
450
30
15
71597 56 XT
xr.
2112
TO199-0iV900f '9
Rf.
Compeciti4
Exhribens fontes Proventuum Typographiae Seminartl Dloecesanl una cum cnnuo censu Capitalium to ionv. Mon.
,0
0
a.
2
3
4
5
6
Car) Italia
C. m.
Rf.
7
8
1
2
3
4
5
www.dacoromanica.ro
xr.
6000
1140
2400
680
800
695 511/5
11715 511/5
annuus census C. m.
Rf.
xr.
240
57
48
17
48
41 442/5
451 44 15
VaNY'llaOSIN
Position.
4o
....
11715 511/5
32000
134 17
738 49112
1925 141/5
465I421911
C.;
tq
st)
Conspectuts
Exhibens statum Fundi deficientium Parochorum et Viduarum Papadiarum Dioecesis G. Cath. Fogarasiensis primo 20 Oct.
1838 Synodaliter in Congregatione V. et A. Diaconorum, occasione deposili Suae SSmae Majestati homagii, stabiliti, et
ab eo tempore per beneficias Cleri majoris oblationes aucti et ad fructificandum elocati.
g
1
2
3
4
5
6
7
Perceptio
1147
702
1064
1919
765
658
458
6715
xr.
Rf.
40
22
16
4
36
18
23
39
6715 39
Elocatio
I
2
3
1400
1300
2100
4800
xr.
yomu-NYCI9OtT '0
ci
84
78
226
288
Rf.
xr.
Rf.
xr.
Erogatio.
2
3
60
60
2
13 30
134 30
4934 30
1781
itaque
1
2
3
4800
www.dacoromanica.ro
1781
638
7219
YaKV1133SIIV
Conspectus
Perceptionum et Status Fundi Deficientium et Viduarum Dicecesani stabiliri Synodaliter conclusi a 20 Octobris 1838 ceu prima perceptionis
die usque in prsentem diem e Rationibus super eo pro singulis annis concinnatis et per V. Consistorium revisis, deductus
Blasiensi
Albo- Carolinensi
M Bagoensi
Kutfalvensi
Elekesiensi
Om enysz6kesiensi
N Enyediensi
Bisztraensi
M. Ujvariensi
M Benyensi
Sovenyfalvensi
Radnothensi
Euesfalvensi
Vajdakutensi
Gorgenyensi
Thordensi
Pocsagensi
Pagocsensi
Booensi
M. Ludosensi
1839
ANNIS
11840
1 84 1
1842
1843
1 8 4 4 11 8 4 5
IN MONETA CONVENTIONAL,
Rf xr Rf
21
12
xr Rf xr Rf xr
-- -- nb.-14
16
c 30
17
- 20
14
14
56
-20
17
30
16
27
xr
-- --12
20
xr
Rf
xr
13
-- -
20
13
Rf
13
24
Rfxr
14
--
18
12 24
18
12/12 z4/2400
18
18
- -
28
2.
13 36 14 36
4 zit
6 24
52 24nb
E
24
20 nb. IF 364
34 40
3640nb
16
13
13 -- --i ..
9 36nb E
35
33
85
48
12 24
_
13
4 12 42
7C 12+ 30 12 nb pro 1840 et 41 ; 4 pro 1842 et 1843
48
33
16
14
42 14
7
3C
7 24
26
-1
28
2E 16nb
11-
11
- 88
--- -- ---- _ - _ _
- __
--- - -_ -- - -- - - - -.--- 18
nb pro 1838
2C
11
_
11
-18 - 13
50
13
20
Rf
Observationes
aliis privatis
18381
13
24nb 13
El 48
9
12
9 32 --.
20 101 20
www.dacoromanica.ro
11
Y.)1:1U-Ky(190t{
Percipiebantur e Districtibus
Archi-Diaconahbus et ab
RI xr Rf xi.
M. St. Martonensi
Merigyoensi
Faragoensi
Kolosiensi
Bisztriciensi
Milvaniensi
Gyulaensi
Varmezoensi
Losardiensi
Dersiensi
Szeekiensi
Buzaensi
Ormanyensl
Y.
Kozepfalvensi
Bethleniensi
Rettegiensi
Katzkoensi
Szurdukiensi
Vatidensl
Ermellekensi
T. Szarvadiensi
RI
xr
Rf
xr
Rf
xr
1/1 xr
3C
24
24
6 40nb
12 32nb 12 32
1C
8
6
12 32
13 20
24
4 23
1q
14 48
24
17
1E
24
24
17 12
14/14 12 n028
8 1:
26
22
4
6
14 40
16
nb + et ex. VArmezbensi
14
19
Y3SIVTIgOSIN
Claudlopolitano
Egeresensi
Marothlakensi
Palatkaensi
Katonaensi
Rf xr Rf xr
10
12
2C48
17 48 2
20
nb
11
11
31 32
1-
18
12
19
2C -
42
48
11
30
19
10
60 14n8
12 5(
--
15
13
15 12nb 17 24
16 24
15
17 -
-15
19
10 40
www.dacoromanica.ro
Ilyesfalvensi
Nagy-Szegiensi
Als(5- Varczensi
Sdmsondensi
Bredensi
Ippensi
Perecseniensi
0. Laposensi
Szamos-Ujvariensi
Babolnensi
V. Hunyadensi
Csogmanyensi
Mono stori ensi
N. Somkutiensi
Aranyossiensi
Gyergyoensi
Haromszekiensi
Marusiensi
Udvarhelyensi
Cibiniensi
Mediensi
Czikeenthdliensi
Szasz Varosiensi
Vic. Sylvaniensi
Vic. Haszegiensi
Vic. Fogarasiensi
Rf
xr
Rf
xr RF
xr RI xr
-7824
11
1220 11 40
9 36
14
13 40 14
11 14
6 24 15
1E
5 24 "h7 nb 13
8
8
7
10
15 36 13
12
14
10
13 24
14
9
10 12
26
15 12 14
7
8
3 40 5 nb 7 12 7 12 7 12
9 36
8 12nb
10 nb 10
13 48
1240 11 40 8 8
14 20
11
. .....
19
nb
15 40nb 14 20 16 20 33 44
15
16
9 nb
15
5 46
25 22
12
34 36
48
40 14
14
20 51 40
20 30
12 251 32
10
13
Rf xr
Rf x
16
16
10
- - -- -
3 34
10
-- - _ -24 13 24
14
32 11 32
7
6.
48
11
32
36
16
14
14
40
28
28
V.
nb pro 1839
3 24
9 20
9 48
-14
--1
33
8
52f 13
13
15
40
65
33 52 34
18 6 18
xr
Rf
- -- - -- -13-35
20 12 38
14
12 27 26 27 36
12 48
20 16
www.dacoromanica.ro
YOIDG-NVG0013 '0
RI xrj
Vic. Rodnensi
2-
conditionibus
a V. A. D. Kolos'iensi
a V. A. D. A. Varczensi
63
2-
3
2
Rf
xr
Rf
xr
-3 -2-
5-
2
2
_
_
_
- --
--
--
4 nb
Rf xr Rf xr
70 -
--
xr
-- --
mulcta.
Rfi
64
2- -
A P. Relig. Ord. D. B. M.
densi
a Rmo. Basilio Ratz Canonico
xr
2_ __
5 12
___
' -- 4 nb-
xr
2- _
1
_-
--
__
_ _
__ __
- - - -_-
10 ..._
1001
Rf xr
_-
_ ____
8_ _
35 -
_- 2
66
Rf
www.dacoromanica.ro
-n
b.
Y3N1Y7130SIN
Rfl
a V A. D. N. Szeg. titulo
restantiEe
Rf xr Rf xr 1Rf xr
_ 6_ _
xr
____ __
_
._
Rf
_ _ __ _
_
_ 7_
__
38
__
Rf xr Rf xr
__
_ _ __ _ _ _ 8 _ _ _
_
--
.?,=1 I
=H _ _
__
Summa .
601 4(
...__
1
545 52 70222
i064
16 11110
4 765
36 MI 18 45823
i
NB. In Batiunibus 1833 et 1839. Ratiocinans 8. xr. plus posuit, quam perceplt, inde orta est differentia
inter Conspectum et Tabellam in 8. xr. m. c.
Revisum per Comissionem Regiam,
Balasfalvar die 19 Septembris 1845.
www.dacoromanica.ro
YDIfICI-NY(100/1 '0
RI xr Rf xr
MISCELLANEA
599
Anno 1895.
Reflexiones
Ad Conspectus, qui exchibent fontes proventuum Venerabilis
Cleri GCatholici Fogarasiensis per Capitulum Blasiense mense
Septembrie 1845 -i concinnatos et per Commissionem Regiam
Reflexiones
Ad Conspectus , qui exhibent fontes proventuum Venerabilis Cleri G. Catholici Fogarasiensis, Seminarii, Scholarum
Blasiensium, Ecclesiae Cathedra lis Blasiensis, Deficientium, Pa-
1. Reflexiones Generates.
a) Capitalia sive fontes proventuum item obvenientia de
illis interusuria, serie horum Conspectuum indigitantur quidem,
ast manipulatio incassatorum Interusuriorum, sive qualiter eadem
Interusuria erogata sint, inde ab obitu Excel Imi D. Fundatoris,
alto silentio premitur, quum non tantum fontes et Annuae perceptiones, sed vel maxime factarum erogationum indigitatro documentata et vigentis eatenus manipulationis explanatio, publice
desiderabatur ; haec est anima rei, hic jacet lapis offensionis.
b) Ast etiam, ipsa Capitalia, seorsim essent indigitanda,
adnexo ubique tempore elocationis, et Annuo procento, porro
competentia annue percepte et restante, ut uno adspectu facile
perspici possit, quantum quodvis Capitale fructificaverit, et a
quibus Capitalibus restent interusuria. In impressis vero Conspectibus coguntur plura Capitalia, fortasse chversis temporibus elocata in unam summam, ita ut resciri nequeat, quod Capitale fructificaverit et quod non?
c) Non tantum Capitalia, secundum indigitatam rationem,
sed etiam hypotheca cuiusvis Capitalis in provincia elocati, in
Conspectu consignanda erat, ut hypothecw revideri possint, et
Capitalia Cleri periculo eximi.
d) Hi Conspectus proventuum sine Conspectibus erogationem non modo non aleviarunt, subversantes Cleri in substrato
suspiciones, verum iam multo auxerunt, quum enim V. Capitulum
obligationem negare nequeat, etiam ipsarum erogationum Conspectum exhibendi, pleno fluit aloco, V. Capitulum, pree meta
judicii Cleri, hoc non praestitisse,
obligationem enim facto
recognoscit, dum in conspectu fundi Deficientium etiam erogationi
www.dacoromanica.ro
600
G. BOGDAN-DU1CA
Ista Capitalia reperiuntur in protocollo de 1842, sub positionibus 15, 16, 17 et 18,
gum positiones e conspectu Regim
Commissionis omnes exmissw sunt, et in hocce conspectu sub
www.dacoromanica.ro
MISCELLANEA
601
positione 1. 2. 3 4. nonnisi illa Capitalia adferuntur, gum in protocollo Rationum Cleri de 1842 sub positione 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
8. 9. 10. et 11. consignata sunt ; quare sunt exmissm prxattactx
-quatuor positiones ? quarum Capitalia neque summam Capitalium
ad Cassam provinciae illocatorum ingredi potuerunt teste protocollo de 1842 neque in massa posthuma contineri possunt, cum
-sint elocata longe ante mortem Fundatoris?
2. In protocollo rationum V. Cleri de 1842, per V. Capitulum
reviso et approbato, post summariala recapitulationem omnium
Capitalium V. Cleri fundum efficientium, sequens observatio legitur :
Babb, qum succesor loannes Lemeny sibi reservavit sub condidone reluendi pretii mstimatitii ; ast huius rei non memir.it Conspectus Commissionis Regiw in tali Inventario, id etiam notari
quantum in aureis, quantum in argento etc. reliquerit
www.dacoromanica.ro
602
G. BOGDAN-DUIC A
summa 18544 fl. 57115 xr. cm. hrebat in Cassa Cleri non elocata,
huius summw nuila mentio fit in Conspectu, an scilicet elocata
sit ab eo tempore vel erogata in salaria respectivorum beneficiatorum cum interusuria non solvantur accurate aut quid cum hac
summa factum sit ?
9. Quoad observationem 3-am Conspectus reflectitur: quod
pro sedanda publica opinione saltem uitimx E. R. Gubernii et
Illmi D. Eppi dispositiones intuitu incassationis a privatis Debitoribus interusuriorum de datis et Nris indigitandae fuissent siqui dem illi, qui scire possunt, dicant vix duas intra 13 annos a parte
Eppi factas fu:sse, in hoc objecto interpellationes, sed ab Illma
www.dacoromanica.ro
MISCELLANEA
6O3
fit mentio
debito Scholis reddendo liberarl nequit, quum iuxta sensum testamenti Babbiani puncto 120 et iuxta destinationem bonorum
Monarterialium reparatio templi Cathedralis e massa Cleri et
bonis Scholarum fieri hand conceditur.
Anno 1821 mense Octobri, item prius 1820, 17 Nov Nro
10360. E. 312. E. R. Gubernium commisit loanni Babb ut in
www.dacoromanica.ro
,t04
G. BOGDAN-DUIC.I.
.quod exemplo inservire potest, etiam prcesentem Eppum obligaturn esse ad similes supernatantias, ad fundum Scholarum trans-
et
tando.
Porro, siquidem constet e Decretis Regiis, quod bona Monasterii non nisi titulo melioris administrationis data sint Episcopis
in Arendam,
evidens est talem Arendatorem obligatum esse
ad id etiam, ut id quod supernatat post exsolutam annuam competenliam ad fundum studiorum Blasiensium illocet, in quern
www.dacoromanica.ro
MISCELLANEA
60S.
finem Diplomatice destinati sunt omnes fructus bonorum Monasterialium. lam vero supernatantia annua facile potest poni in 1600 fl,
c. m. qum annua summa iam a 13 annis computando supernatantiam
funderet Scholis Capitale . . .
. . 20800 fI. c. m.
cui si addatur prius Capiltale . . . 10000 fI. c. m.
coaluisset iam Capita le . . . . . . 30800 ft. c. m
Proventus quidem annui bonorum Monasterii Calculo Came-
www.dacoromanica.ro
606
G. BOGDAN-DUICA
5. Uti patet e suplici libello trium Canonicorum, pro Seminario coram Majestate intercedentium, qui qua Rectores Seminarii
Statum Seminarii apprime noverunt, et vera coram Majestate retulerunt, Eppus accepit e Cassa Seminarii 5000 fl. cm sub rectura
Canonici Boer adeoque ab a. 1835 usque 1839 inclusive et pecunia ista haesit apud Eppum usque dum Status Cleri coram
Majestate Ssima descriptus fuit sed interusurium nullum solvit
Eppus, immo Capitulum coram Commissione Goganetziana asse-
www.dacoromanica.ro
MISCELLANEA
607
nihil se obligarunt prouti nec prostiterunt immo Canonicus Basilius Ratz expresse edixit coram congregatione Archidiaconorum :
Nos I:Canonici:] non obligamur conferre ad fundum Deficientium,
quia numquam possumus devenire ad talem Statum, ut subsidio
ex fundo .Deficientium opus habeamus, pr2eterea dum morimur
vigesima pars salarit annui cedit ad fundum Cleri"
hmc fuit
declaratio ex parte Capitularium publice data, qua audita Archidiaconi et sacerdotes dixerunt Canonicos tantum mortuos esse
Clero utiles.
Sed oblitus fuit iste Diplomatis erecti Capituli
ubi puncti 5-to Canonici etiam vivi ad fundum Deficientium inferre
his verbis obligantur : quod respicit externam vivendi rationem
www.dacoromanica.ro
608
G. BOGDAN-DCICA
www.dacoromanica.ro
MISCELLANEA
609
Per
GREGORIUM MOLDVAI m. p.
Professorem et Catechetam amolum.
www.dacoromanica.ro
610
G. BOGDAN-DUla
www.dacoromanica.ro
611
MISCELLANEA
LA FEMME ET LE MARI.
www.dacoromanica.ro
612
V. BOGREA
www.dacoromanica.ro
MISCELLANEA
www.dacoromanica.ro
613
614
V. BOGREA
www.dacoromanica.ro
1.41/01
615
MISCELLANEA
11.
ODE A LA MOLDAVIE
a l'election de Monsieur le prince Gregoire Ghyka comme Hospodar, dediee a sa sceur, Madame de Shoubine, ne princesse Ghyka.
A toi saint; till aimee du Bosphore,
beau rayon d'Orient, un instant eclipse,
l'horizon s'eclaircit, toute ombre s'evapore,
espere enfin ..: les tyrans ont pass.
Bcoute ...
www.dacoromanica.ro
creionul :
www.dacoromanica.ro
617
din 2 pagini nu se vede lupta darza ce s'a dat sat de sat pentru
credinta ortodoxa.
i ortodocilor :
1. Prima, este .facuta de episcopul Klein la 1733 i publicatA
sa : "Episcopul loan
Inocentiu Klein (1728-1751) in anul 1900 in tipografia seminarului archidiecezan greco-catolic din. Blaj ca adnexa X.
Tot aceasta statistics facutA de episcopul loan Inocentiu Klein
a copiat o DI Prof. G. Bogdan-DuicA din biblioteca Bruckenthal
din Sibiu, colectia de manuscripte a lui I Benigni de Mildenburg
i a publicat-o In --Convorbiri literare" Nr. 12 din 1 Dec. 1896,
peg, 626, iar Dl Nic. Togan, protopop greco-catolic in Sibiiu a
'publicat -o in revista Asociatiunei" din Sibiu Jransilvania" Nr. IX
www.dacoromanica.ro
618
Pe cand conscriptiile d n 1733 si cea din 1750 sunk facutedupa protopopiate, aceasta este facuta dupA comitate (judetei.
Facand unele comparatiuni intre aceste trei conscripliuni.
si tragand conclusiunile ce se impun In mod logic, vom rAmanea
le place
unora a zice, apoi a venit Klein i panel la 1741 iar i-a scos din
,schisms" si i-a unit cu Roma,
La 1750, dupa conscriptia fAcuta de Aron, erau 533.657 Ro
mani unifi i numai 4065 de Romani ortodocsi. Cu 11 ani mai,
tarziu conscriptia facuta de Bucow 1 de comisia aulica mai sus
pomenita, gAseste 126.652 familii de ortodocsi (neuniti) si un mic
numar de Uniti (25 164 familii). Daca aceasta cadere in schismA"
1 mare alunecare dela ,singura mantuitoare biserica a Romei"-au cauzat-o niste oameni simpli ca cAlugArul Sofronie din Cioara,.
Popa loan din Aciliu, Popa Macenic i taranul Qprea MiclAus din
Saliste apoi nu ne mai miry titlul consequent de ,impostor', singamfat", escroc" etc. din scrierile raposatului canonic din Blaj
Dr. Aug Bunea. Oare nu e mai natural a crede ca statisticile
dela 1733 si 1750 erau fAcute cu prea mult zel pentru ,unire" ?
Pe cand In statistica din 1733 s'au gasit peste 2200 preott
unit' (Dr. A. Bunea, Eppul Klein, pag. 141) la 1750 erau 2074
preoti uniti pentru 554.149 de suflete unite, in conscriptia din
1760-1762 aflam 2238 preoti uniti la 25.164 familii uniti i 1380
de preoti ortodocsi la 126.652 familii ortodoxe (neunite). La 1750
sunt conscrise 1887 sate .unite si numai 13 sate s'au aflat neunite,
iar peste 11 ani la 1760-1762 sA afla 2466 sate, in car' aproape
in toate se aflA ortodocsi (neuniti) si nu numai in 13 sate, cum
credea Aron.
www.dacoromanica.ro
1762
6194
In archiva curtii a casei si a statului (Hof-Haus and Staatsarchly) din Viena sectia actelor consiliului de stat (Staatsrathakten) I am aflat actul No. 65 dal 8 Ian. 1782 privitor la mersul
si progresele unirei" in Transilvania si numirea unui episcop nee
unit (ortodox). Din cauza lipsei de spatiu nu pot sa public sir
acest act acuma. Voi cita numai unele lucruri de interes general
din el.
Cu ocaziunea tulburarilor religioase din Mihalt; imparatul
losif 11 a cerut informatiuni despre mersul unirii" in Ardeal. Intrealtii i s'au pus si episcopului roman unit Major din Blaj cincit
intrebAri, la cari episcopul raspunde.
Intrebarea I. Ce desvoltare a luat unirea in Ardeal?
Episcopul Maior rAspunde
www.dacoromanica.ro
.620
DR VIRGIL CIOBANU
www.dacoromanica.ro
621
cios al unui Stat i lithe pdrerile medievale ale Jul Hatzfeld s'
ale altora, cari credeau ca vor dia legAtura sufleteasca a Romanilor cu fratii for din provinciile Valachia i Moldova, fAcandu-i peRomani de aceea confesiune cu domnitorul lor, adeca catolici..
Victima acestui conflict a fost atunci losif II, astazi conceptia Jul
este triumfatoare.
2. Continuitatea 1 reciprocitatea cultural5 1 politica a Romanilor de pretutindeni e o realitate istorica, ce se onserva ca un fir
rou in toate zilele de cumpand ale poporului nostru. Carpatii an fost
o granitA, dar nu au fost niciodata o piedecd sau un zid despartitor._
In zile grele 1 de restrite Romanii ti dau mans de ajutor i se
intaresc fara interventii diplomatice. Tree died l cantori, tree preotii
calugari. mai ales tot fete bisericeti, dela o provincie la alta. Esteun foc sacru, care arde pe vatra poporului roman de pretutindent.
4. Ca episcopul unit Maior a incercat 1 el s5 rupd legaturile popilor valachi cu episcopiile din Moldova i Valachia nu ne
mirk dupAce credem ca parerile lui sunt Imprumutate dela episcopul romano-catolic Ignatius comes de Batthyan at Transilvaniei,
exprimate in actul sau din 9 Oct. 1781 sub titlul : Motiva, of),
gum non videtur Episcopus non Unitus in Transilvania constituendus a. [Vezi Dr. loan Lupa: Contributiuni la istoria Romanilor
ardeleni 1780-1792, pag. 48-50 Analele academiei romane. 19151,
5. Ne mird Insa oarba intoleranta fata de fratii lui ; fatA de
neamul lui, a acestui episcop Maior. Episcop sA nu aiba, la Buda
sa nu meargA pentru a fi chirotoniti fara tirea lni, manastirile
calugArilor ortodoci sa be darame, calugdrii sa-i alunge peste
granite, iar preoti chirotoniti in Valachia i Moldova sa fie iara
facuti iobagi, sa duca la apA canii episcopului catolic I .
www.dacoromanica.ro
1622
Dar chiar i pentru reforma agrarA poate fi de folds vazindu-se numarul agrilor, fanatelor tii viilor ce avea fiecare biserica.
Ca Incheiere pot sa scriu cu ipima linitita ca nu din ura
i rancuna confesionalA am lucrat ani de arandul in archivele
www.dacoromanica.ro
623
1762
TSTrc). I-mo.
tin Incl. Cottu Albensi Unitorum et Non- Unitorutn Poparum et Laicarum
familiarum Templorumque concessorum et horum Beneficiorum, una cum
Domibus Parochialibus reperibilium.
:...
?
n
Q
1 1
7 21
Alba Carolina (Alba Iulia)
298 2
2 15
72 1
Borband (Barabant)
Maros Szent Imreh (Santimbru) 2 2 1 66
15 2
Galdt6 (Galtiu)
1
4
41
Opp(idum) Vajasd (Oiejdea)
1
2 15
1
5
10
4 8
2 30
2 4
3 6
2 2
2
2
2
1
1
1
8C
Kisfalud (Miceti)
Poklos (Paclia)
Totfalu (TAu(i)
Mindszent (Mesentea)
Ompoicza (Ampoita)
Metesd (Mete)
Gaurany (Gaureni)
2 3
2
1
2
1
40
185
147
97
1
1
2
1
1
1
7
10 18
22 9
54
43
150
55
74
:,
1
1
1
39
3 31 2
102
23
1
1
100
1
12 3
22
150
100
1
1
1
1
18 2
12 3
1
84
63
53
22
3 16
52
2
1
20 2
15 4
-,
1
28
3 2 18,
2
114
25
-1
80
5,
16 2
36 12
52 1-5
3 16
cd
34 1---104
12 4
2 12
1
4 2
1
A.Z.
..
...
Vtnea
4.
Miles
.
Popae
Pupae
Familiae
Nomina locorum
colleen
Non Uniti
.
full ii MIKA
Foeneta
Uniti
Doll
Ran cub.
mills lersalallS
1
1
2
1
1
1
3
1
1) Non Unitis licet erigere Templum. 2) Non Uniti, Unitis aedificent Sacellum
NB Numirile localitltilor In original sunt numai ungureste. Numirile
www.dacoromanica.ro
624
sus i de jos)
2 7 5
416
Csiiged (Ciugud)
Sospatak (Seua)
Drombar (Drambariu)
Tate (Totoi)
Mihalczfalva (Mihalt)
Heningfalva (Henig)
Demeterpataka (Dumitra)
Olah Herepe (Hapria)
Strazsa (Straja)
Berve (Berghin)
Girbo (Olah Girbo, Ghirbom,
Birnbaum)
Beseny5, (Beinau, Seidendorf)
Ohaba (Ohaba, Neudorf)
Vingard (Weingarten, Vingard)
Spring (Spring)
Buzd (Boz)
Drasso (Draau)
Kontza (Conta)
Kutfalva (Cut)
Borsomez5 (Inuri)
Borberek (Vurper)
)
2
2
2
2
2
2
2
4
2
42 1
5 --
7 4
2 2 81
8 1
78
8
147
5 3
4 1
3 1
13 5
6 3
81
2 3 2
1
3 2
95
38
63
1 21
1
143
1
1
2 2 2 120
76
2 6 1
114
4 6
57
2
2 160
1 11
41
1
) 4 8 2 273
Sorostely (orotin)
Farkastelke (Lupa)
Csanad (Cenade)
Hideg Viz (Calvasar)
1
1
25 5
25 2
2
30 3
40 20 100 2
12
23
21
124
1
1
2 72
3 45 2 64
30
2 56 1
73
2 56 1 75
2 36 2 54
2 9 3 135
2 55
1
1
3 24 2 13E
3 4
18 4
12 1
18 9
10
www.dacoromanica.ro
8 2
--
2
2
1
20 12
111/, 2
1
1
60 2
1
1
2
7 2
40 2
6
1
1
1
--
4 16
15 7
2 46
2 2 2 107
2 4 4 294
2 3 2 37
66
1
3 1
2 3 57
1
441
5 1
50
3 28 1
31 30 7
Sibisan (Sibiani)
Tartaria ( Tartaria)
Sebeshely (Sebie1)
Szaszcsor (Saciori)
Kakova (Cacova)
Laz (Laz)
Kapolna (Capalna)
Sinna ( Jina)
Kiskerek (Broteni) I
Pokafalva (Pauca)
Preszaka (Presaca)
Hosszutelek (Dotat)
Kis Ludas (Gusu)
Alamor (Alamor)
2
2
87
8
3
6
7
18
18
72
58
48
129
196
24
30 12
3
15 4
20 4
1
1
1
20 2
2
1 16
1
10 8
9
2
18 2
2
60 2
1 14
3 3
Mihalyfalva (Boarta)
Szasz Vesztid (Veseud)
Kirna (Carna, Blandiana)
Bollya (Buia)
Falko
Saldod cum Malomtelke (Sal-
don, Biajel)?
Balasfalva (Blaj) 1
Tiir (Tiur) 2
Csuffud (Ciufud) 3
Veze (Veza) 4
Monora (ManArade) 5
Szasz Patak (Spatac) 6
Nagy Csergod (Cergaul mare) 7
Veres Egyhaza (Roia)
Tdhat (Tau)
AlsO Karacsonyfalva (Craciune-
lul de jos)
78
107
3 3
77
131
2 65
2 9
1 97
2 11
1 19
1
1
7 2
1 12
2 20
67
49
54
34
81
50
48
39
26
2 107
1 18
1I
2 13
c,
1 46
82
27
Olah Szasza
Nyirmezo (Poiana, Aiudului)
66
60
211 5
1 4 3
81
1 14
1 22 2
2
2
2
2
50 2
--,
30
,0 6
1 30 4
30 18
1 E0 25
40 2
2
80 27
147lb
20 2
3
--
10 4
20 3
1 12 3
2
2
1
24
6 2 100 2
1
2 1
1
8 2 10 2
1
15 7
3
1 85 54
1
53
I 12 5
1 67 23
9
1
1
30 2
42 2
2
2
15
58
47
10 10
1
1
1540 20
1 11 1
1 12 3
2 224
1 15 1 127
2 41 2 121
61
1 65
1
1
32 8
60 30
20 9
30 10
7
57
1
7 2 131
4 51 1 113
241
2 81
240 3 83
2 9 3 183
28
1
1
100
2 18
127
8
4 4
625
1762
2
1
20 2
30 1
1
63
93
20 2
50 3
1
12 6
12 2
Templum. Non unitis licet Templum aliud erigere. 9) Non Uniti aedifi. aliud.
10) Non Uniti pro Unitis Pedificent Oratorium. 11) Non unitis indulget
aliud Templum.
An. last. Nat. III.
40
www.dacoromanica.ro
626
- -
Forr6 (Farau)
31
Landor (Nandra)
Olah-Peterlaka (Petrilaca-rom.)
Kutyfalva (Cud)
1 24
3 14
15
43
4
78
73
54
Oroszi (01-Asia)
Maros-Szent-Jakab (Saniacob)
Czintos (Atinti)
3 5
2 5
Batizhaza (Botez)
Gabud (Gabud)
Csutsch (Maroscsucs-Ciuci)
2 14
2 1
MurAs)
Nagylak (Nos1ac)
M kloslaka (Miclolaca)
11
1
1
-1
2
2
5 3
51
2 1
2 6
1
3 2
Apahida (ApAhi d a)
Magyar-Bag6 (Bagau)
Csombord (Ciumbrud)
Eleke (Alecus)
--
8 1
3 2
dul de MurAs)
Maros-Kaptalan (CAptalanul de
3
8 3
8
12 11
40 25
1- 16 8
- 12 3
1- 38 10
1
--
--
1
1
1
1
1-
8 9
39 6
12 6
80 13
24 4
61
12 8
83
30 14
lib 10
10
10 6
33
60
41
-1
39
10 2
4
60 3
1
100 4
3
2
12
6-
12 2
2 2
2
2
2
20 2
8--
- 1 16
1 - 8 10
- 1 14 14
5E - 1 18 13
-63 - - 69 148
24 7
36 80 - 1 16 7
20 - 1
57
80
74
20 1
80 3
-- 2
90
60 1
44 3
-8--
2
2
1
10 5
18 9
- 1 10
I
--
8 6 20 1
48 3 112 3
95 1
32 22
47 -
2 6 2 81
2 14 1 74
2 12 1 62
1
4 1 42
1
6 2 71
2
2 119
77 i
3 8 2 100
3 16 2 54
Gambutz (GAmbut)
1-3) Hi 3 pagi
25
--
1
1
1
--- - - -1 - -- 2
40 12
20 8
1-
- I 10 4
2
100 2
2
2
www.dacoromanica.ro
627
Moha (Mucundoro 1
Rettisdorf (Reten, Retisdorf)
2 18
2 5
.-.
Palos (Palos)
418
,r
II
-----
89
... ,.
CO
26
88
CV .--.
2 4
2 3 2
7
3
490
276
C4
Longodar (Daisoara)
Kirallyhalma (Crihalma)
Olt-Hidegkut cum Haviz =Fantana cu Hoghiz
Olt.Bogath cum Dak. ---Bogataolteand, cu Dopca
Csongva (Ciunga)
Mdtefalva cum A. Rakos (Mateias cu Race5u1 de jos)
Agostonfalva cum Rakos et Or-
11
138
161
2
2
2
6 20
87
45
3 19
1
41
22
101
91
173
22
1
1
Felek
Vetserd (Vecerd) 1
322
126 3
2 3 2
3 3
lancrav)
154
33
112
1
6,
102
39
160 2
1
6 4
32 32
5 4
16 14
7
2 4
2
113
6 2
14
1
361
Matisdorf)
Also Gizas (Gezes, Ghizasa de jos) 211
10
169-
2
4
18 2
138
4
- -15 8
1
61
38
113
65
89
-- --
5 6 1
2 2 2
211 2
1
211
6 4
30 2
1
1
20 ph
33 5
12 8
4 9
6 2
8 5
2
6 2
6 6
40
75 1
11
83
12 4
12 14
2 2
6 4
114
77
1
1
-1
www.dacoromanica.ro
628
1-- 1
Olah Markus
120-
---2------- --- 31
2
2
Kanta
Bodola (Budila)
Erosd (Ariud)
Szunyogszeg (Tantari)
Bekenszeg ? 1
Gergelyfaja (Ungurei) 2
Kis-Cserged (Cerghidul-mic) 3
Obraza (Obreja) 4
Ladamos (Loamna) 5
Holdvilag (Hoghilag) 6
Maros Szent Kiraly (Mura Sancraiu) 7
Ingodally (Mighindoala) 19
Also et Fels6 Votat
Karatna-volal 20
Peselnek, aziKezdik6var.---Petriceni ".1
-------
8027-
53160
26
---
- - ----
- 12 2
35-
ft -
105
8
1
1
81-
47
88
1s
168
--
1
1
1
1211
11
20
27
23
16
G
17
4
74
13-
25 --
www.dacoromanica.ro
629
52
99
65
27
Hortobagyfalva (CornatAl) 2
Rakovitza (Racovita) 3
Szetsel (Sacel) 4
Summa . .
6
I
I
.3253134 232
1403
--1
73 12
221i 0701
1112 339
L. B. de Manger m. p.
Extractus Sumrriarius
in fiscali Domi,,io Zaiathnensi Unitorum et Non Unitorum Poparum, Laicarum
Familiarum Concessorumque Teplorum et horum Beneficiorum reperibilium.
Status perusal's
mull
fill II hisim
MOOS
Nomina locornm
Zalathna (Zlatna)
Petrosany (PAtranjeni)
Ompoly-Preszaka (Presaca)
Galatz (Galati)
Fenes (Fenes)
Abrudfalva cum A Banya et Verespatak (Abrud-sat cu Abrud
si Rosia montana) 1
Kerpenyes (C5rpinius)
Butsum (Bucium)
Topanfalva (CAmpeni) 2
Nagy Aranyos *
Kis Aranyos **
Bisztra
2 31
cf.
--12
1
1-
22
-m
l'Avil
- -1--- -5-- 1-
537
115
77
163
8 3
Vinea
e.
Gs.
....
J1
--
--
2
1
1
1
16
143
7
8
3.
481
12
Summa . . . 38 92 28 397 72671T
* Sub Nagy Aranyos=Ariesul mare se inteieg comunele din dreapta
Ariesului din sus pe pod, adeca Albac, Arada, Scarisoara, G rda si Secatura.
podului peste Aries, In sus, adeca: Ponorelul, Vidra de jos, Vidra medie si
Vidra de sus.
I) Mater Ecclesia manet Unitis. 2) Mater Ecclesia manet Unitis.
www.dacoromanica.ro
630
E:xtractus SuMmarius
In Incl. Comitatu Coloslensl Unitorum et Non Unitorum Poparum et Laicarum Familiarum, Templorumque Concessorum, et horum Beneficiorum, una
cum Domibus Parochialibus reperibilium.
States lelsallalls
legla
NI ad faeleslam
FlIelaales
I
'.4..'
guI
C 4.
Ts
E.-
a.
4 22
Nemes Zsuk (Jucul- nobil)
2 11
Fejerd (Feiurd)
2
Magyar Matskas (Madcap] u.)
Sz.Mihalytelke (Sanmihaiul ung.) 4 8
Magyar Szt. Pal (Sanpaulul ung.) 1
Magyar Sard Oardul unguresc) 1 6
Magyar Gorbo (Garbaul ungur.) 1
Magyar Nadas (Nadaplul ung.) 1
--
--
1
1
40
68
61
2
2
2
43
58
45
29
32
ff.
60
53
www.dacoromanica.ro
..
..c
el
z
5
.._.
1
1
20 12
45 20
18 10
3
2
2 14
30 4
5 3
8 6
3 3
1
8 5
1
8
1 18
111/2 5
8 5
1
1
--
12 3 129
1
1 12 10295
99
crai u)
22 18
7C
2 1C0
2 169
j;
I
o
48
.a
. z
37
62
44
27
59
27
Kalota-Ujfalu (Finciu)
Keleczel (Cala(ele)
Bots (Bociu)
2
Bokeny (Butene)
N. Kalota (Calata Mare)
1
Kalota Szent Kiraly (Zam-San- 1
i
i.,
61
1
--
....
146
1
4
1
.--
1 Foeneta
f.
iS;
Popao
Ilopae
Familia
2
1
2
1
2
I
7 3
1
1
P/2
5 3
6
2 10
11
4 3
3 3
2
7 7
32
59
4 4
1
1
1
1
I
I
1
1
Szekellyo (Sacuieu)
Meregyo (MArgAu)
Incsel (Ciula)
Nagy Petri (Petrindul -Mare)
KOzeplak (CuzA plac)
13
1-
72
62
67
67
23
154
22
2 2
6 10
8 4
12
3 10
2 33
2 87
29
16
3
1
8 5
2 2
5
4
6 4
--
30
94
2 112
2
2
1
2
2
1
I
I
I
7 5
8 5
5 3
6 4
13 6
2E
I
I
1/2
9 2
72
36
1/3
53
2
37
37
39
88
I
3 217
2 105
I
3 312
1
42
4
I
P/2
30
67
89
167
7'/2 VI2
2 112
2 22
2 4 89
2 39
SOlyomtelke ($omtelec)
2
Korod ((torus)
1
3
Dios (Deus) 6
I
2
Pappfalva (PopfalAu) 7
I
Berend (Berind)
2
2
Nagy-Rajtolcz (RAstol(ul Mate)
1
1
Kassa-Patak (Bogdana)
N. St bes cum K. Sebes et Seh.
631
1
1
1
1
1
16 11
12 7
26 8
10 4
14 5
11/2
V2
2
2
I
1
14 12
4 3
5 3
I
I 10
- - -
solum Popam non Unitum habeant, nec plures in illis constitui debent.
6) Erigatur Oratorium Unitis ad quod contribuere debent. 7) Erigatur
Oratorium Unitis ad quod contribuere debent Korod et Pappfalva.
www.dacoromanica.ro
632
Kajants5 (Chintau)
Csucsa (Ciucea)
--
campie) 2
Septer (Septeriu)
Mez5 Szt. Marton (Sanmartinul
de campie) 3
Banguza (Banyika, Baica)
Mez5 Kiralyfalva (Craifalaui de
can pie)
Nagy Nyilas (Milaul mare)
Oroszfaja (Orosfaia)
Kom led (Comlod)
Szaszokna (Ozna)
Szasz Ujfalu (Uifalaul sasesc)
Kis Nyulas (Hususau)
Kote lend (Gada liu)
25
18
17
12 8
2S
1
I
2
2 4
2 7
15 13
6C
3
2
2
2
2
2
3
3
60 14
30 8
3 8
60 20
30 8
2
3
5 20
25 12
5
19
10 6
40 15
4 10
75
73
92
54
74
2
1
38
14 8
16 10
6c
5
6 5
23
2
2
6.
2 9
Gyalu (Gi lau)
Szomorduk (Sumurduc)
1
Budatelke (Budatelec) I
2 22 2
2 50
Mez5-Ketsed (Chiclud)
1
1
Ktibolkut (Chibulcut)
1
Viszollya (Visuia)
MezoSzlIvas (Si lbaul de campie) 2 4
16 6
40
46
43
2
2
127
1
2 6 2
2
2
81
8
2 60
4 119
1 92
3
4
1
23
62
99
40
57
64
80
26
2
3
0 8
1 14
2 15
10 8
6
35
2 126
3 78
1 -1
1
1
1
1
1
1
1
1
118
52
20
30 4
40
0 6
2
3
5
20
25
20
7
12
25
3
4
7
6
8
4
11 3
8
--
2
2
1
2
3
2
2
1
Templum.
www.dacoromanica.ro
633
Keszii (Chieu)
Mots (Mociu)
2
2 97
2
2
2
1
4
Mez6-Velker (Velcheriu) 2
Berkenyes (Berchie)
3 9
142
18 8
36 6
20 10
57
83
25 8
2u 10
8 4
92
69
- -
-- - 81
29
141
-- -2 2
3 2
----
5 3
3 ISO
2 2
4
43
60
4
98
8'
22
6:
44
47
59
2 62
Apahida (Apahida)
30 12
--
24
84
93
163
1
1
--
46
87
164
29 5
1
1
1
30 5
3
24 4
12 6
30 5
36 10
---
I
I
2
2
1
1
2
2
2
3
1
5
1
1
1
--- 1
-1 - - -- ---- 1-- - ---- -
1
1
1
30 2
20 4
12 3
21 15
10 3
54
1 31
76
2 4
47
1
1 33
32
2 65
1
140
2
24
37
1
4
2
2 2
2 2
17
30 12
25 12
7 5
127 1
1/2
59
18
10
12 5
10 1
15
7
20
12
8
1
1
6
6
7
9
3
20 4
1
1
2
1
2
1
18 6
10 6
9
16 8
www.dacoromanica.ro
634
36
7 2 186
2 3 1 125
2 5 1 136
2 14 1 10E
1
1
1
1
1
35
60
10 12
10 8
92
68
27
41
81
7 2 113
117 2
2 21
59
12
10
17 18
26 30
20 16
8 4
8 4
40
10 8
3
5 2
20 20
2
I
2
1
2
2
2
1
95
12 6
83
2
2 19
52
17
Mezo-Ujjlak (Uilac)
Claudiopolis (Cluj)
Totelke (Toteleac)
()la Kale) s (Cubleul rom. mare)
48
42
18
13
65
20 10
9 4
12 8
11
Bamos 5
7
6
Sztana (Stana) 8
Zsobok (Jebuc) 9
Bogartelke (Bogara) 10
Mera (Mera) 11
Visia (Vi0I) 12
Bats (Baciu) 13
KorOs.f6 (Crieu) 14
--
26
---
www.dacoromanica.ro
difice-
1760-1762
0. Fenes (Fene0 16
(Szasz)-Lona (Lona saseescA)17
Nagy Kapus (Capu5u1 mare)18
--
23
7
72
Pota (Pata) 20
2 23
z6
Summa
105122I 103
12
32
113Z4
14
8
12
130
ii23,952 1(2
251/2
Z5Z
L. B. de Wringer, m. p.
1-20) Cum in subsequentibus Pagis nulla existent Templa, de Valachis veto in illis degentibus per Archidiaconos nulla fiat mentio, in Provinciali Specificatione autem omnes pro non Unitis adheribantur et habeantur,
ideoque singuli hi ad proximiora sui Ritus Templa cum suo vultu diriguntur.
Uniti
Non I:nil'
11
Nola
feeds at ree1eslom
speelseles
CIIIICBSSd
Noinina locorum
.T:11
0
5.
0.
ct'.
c.
Glogovitza (Glcgovet) 1
Hosszu Asszo (HUSUSall) 2
Lodormany (Lodroman)
Lunca (Lunca)
Mike Szasza (MicAsasa)
Keszler (Chesser) 3
Hosszupatak (Tauni) 4
Olah Biikkos (Faget) 5
Felso Karacsonfalva (Craciune.
lul de sus) 6
60
42
32
3 16 4
87
2 4
2 20
3 9
71
2
6
145
2 F
76
3 3
10
8 12
3
111
2 23 3 113
2 8 3
71
16
50 2
50 2
1 10 8
2
2
80 2
1 22 4
30
3-4) Non uniti pro Unitis wdifcent oratorium. 5-6) Non uniti pro Unitis.
wdificabunt Templum
www.dacoromanica.ro
636
Sevenfalva (omfalau)
21
1
1
1
1
3
3
2
22
9
50
7
5C
14
74
79
30
9
73
44
217 3 107
2 21
75
2 31
27
2 59 1 14E
1 13
lc
2 16 1
75
1
6 2 73
2 3 2 69
3 6 1 87
3 4 2 138
1
38
231
2 2
1
2 9
1
1
1
1
16 10
-1
1
--1-
1
1
12 2
51 12
----30
2
1
1
1
1
1
30 2
----
2
1
2
2
30 6
3
12 6
3
9
3
2
18 3
8 27
3
50 2
18 6
14 10
2
5 2
34 26
29 6 105 3
20 2 -- 2
1
1
8 1
2 1
9 2
8
8
45
9
34 7
5 5
12 3
I 12 3
6 3
8
1 16
1 30 8
8
1 32
1 14 6
- - -1 - -- - -- -11--1
-1
--- 1
4
2 7
1
5
2 11 2
1
4
2 11 4
1
100
128
11
38
27
104
74
61
5E
41
53
50
58
133
28
51
3 4 3
1 19
95
67
16
12 6
-- -1
18 6
14
15
10
10 6
1-
18 8
18 6
4 13
- 1 24 15
1
13 3
---
2
2
1
10 2
2
2
--
2
2
1) Tres hi pagi wdificabunt pro Unitis in Darlasz competens oratorium. 2-4) Tria haec Loca pro Unitis in Faisz wdificabunt Templum. 5-8)
Pion unitis licet aliud sibi errigere Templum. 9) Non Unitis aliud sibi
erigere Templum ilcebit. 15) Manent omnes Uniti. 10-1:1 NB. 1st hier ganzlich auszulassen, well es unten unter dem rechten Nahme Gyalor angesetzt.
www.dacoromanica.ro
Kiralyfalva (Craifalau)
Adamos (Adamu)
Borzas (Bozias)
Dits6 Szent Marton (Diciosanmartin)
Csadatelke (Cutelnic)
Potsfalva cum Abosfalva (Paucea cu Abu)
Erd6allya (SubpAdure)
Laszkut (Lascut)
Somostethe ($umuteliuc) ?
Buzas Beseny6 (BeinAu)
Deesfalva (Dea)
Haranglab (HarAnglab)
SzOkefalva (SAuca)
I
I
6
6
5 2
7
10
3 2
Sard (ard)
9
20 12
60 2
24 6
22 5
19 5
30 2
40 1
20 2
5 3
57
46
82
I 21
I
37
43
I
65
61
63
16
30
1
1
1
46
58
85
35
10
3
2 2
5 1
16 2
18
15
2
I
2
2
2
109
97
10
65
107
18 10
2 73
2 73
8 1
5 6
2
2
70 2
2
9 10
3 3
I
I
I
1
1
1
- -1
2 2
8 8
12 12
I
I
--3
116
15
Ujfalva
40 16
12
Gagany (Gogau)
Fakos (Gyakos, GiacA)
Szaszalmas (Alma sAseascA)
Egrest5 (Agriteu)
Olah-Sollymos (Soimuul rom.)
Olah Sz. Laszlo (Laslaul rom.)
(Vamos) Galfalva (Ganfalau)
opp. Ebesfalva (lbafalAu)
Hundorf (Hundorf)
Szasz Ernye (lernea saseasca)
N. Bun et K. Bun (Boiul Mare
1 Boiul mic)
0. Sakat (Jacul rom.)
Olt Hidegkut (Fantana)
Somogyom (mig)
i 16
52
59 I
10
3
1
65
44
2 12 3
2 51
1
6 1
1
28
87
72
63T
1 76 2
23 .-23
1
I
19
13
10
-2
1
1
I
1
14
1 --3) Cum de nullo horum Locorum in Conscriptionibus Archi-Diaconalibus mentione Litera quidem facta sit, ex quo supponitur omnes in his
pagis Inertias esse non Unitos ; hi cum ita quemadmodum reperti sunt, relinquantur ; a. popis ex. pagis ubi Templa existunt fungenti.
www.dacoromanica.ro
638
'
I DombO (Dambau) 4
Szasz Sz. Marton (SomArtin?) 5
Szasz Sz. Lasz:6 (Las lea mare) 6
Kis Le les 7
Zagor (ZagAr) 8
Dumald (Dumald) 9
Szasz Sz Ivan (Santioana sas.) 10
Taxalislw II
Hetur (Hetur) 12
Szasz-Nadas (Nadeul sasesc) 13
Bolkacs Caret Valachls (BM-
19
C
12
24
13
49
19
13
caciu) 14
Futak (Futac) 15
Balavasar (Balauiri) 16
Kis Kend (Chindul mic) 17
-_ -..
-- ---I_
-- --I
. .
11114194158
19
9
40
8
25
11
12
13
5608 28 55
991 401
707 144
*) .*) Hi pagi (99, 100, 101, 102, 103, 104 et 105 insimul
habent familias non Unitas), [Vezi Filletelke.]
Ad B. de Buccow m. p.
L. B. de Dietterich m. p.
L. B. L de Moringer m. p.
www.dacoromanica.ro
639
Extractus Summarius
In Inclyto Comitatu Thordensi Unitorum et Non Unitorum, Poparum et Laicarum Familiarum, Templorumque Concessorum, et horum Beneficiorum, una
cum Domibus Parochialibus reperibilium.
Egos permits
Julia
Uniti NonUniti
CHM
Nomina locorum
a
0.
,.,
Kopand (Copand)
Puszta Csan (Ceanul desert)
Berkes (Berchi0
Komjat Szeg (Comitag)
2 57
5
3 19
2 10
1
indally (Indol)
Mikes (Micu0
Csurullye (Ciurila)
Szelitse 1Salite)
Magyar Peterd (Petridul de jos)
45
43 I
2 3 I
2 2
I 13 I
I
I
I 8 I
4 6
26 18
16 16
5
10 6
15
8 7
17 8
16 14
-1
62 I
29 1
45
16
18
-- - --
4 I
1,..
18 I
-- -- -
44
40
I 12 6
155
I 3 2
16 8
58 1
t:
0
9 12
171
2 7
2 11 2
1
...
261
5I
72
24
.r.
3I
zi
32 1
54
69
50
24 I
22
39
31
3
1
1
9 6
8 6
2 5
4 7
6 6
9 8
9 6
8 8
6 8
8 12
9 4
3
4 4
9 7
- p
feelesfus
staples
4
i
2 5 I
2 4
2 2
sp
- - -- --- - --- -
2 29 2
2 4
n,
7
13
2 19
Szind (Sand)
hill si
32
6 9
9 4
263
9 9
....4
il
I-
----------
2
2
1
1
2
1
1
1
2
1
2
2
1
2
2
1
1
1
1
1) Non Unitis aliud sibi erigere licebit, 2) Non Uniti pro Unitis mdifi
cent Oratorium.
www.dacoromanica.ro
640
149
33
94
113
36
46
36
I 12
68
I
87
84
2 5 2 142
1
40
4
parei)
212
73
--
BedeI6 (Bedeleu) I
Fels6 Fuged (Ciugudiul de sus)
1
Detta (Deta)
41
Keresztes (Cristi)
15
Gyeres (Ghiri)
1
52
1
Maros Szt. Kiraly (Sancrai)
65
1
Aranyos Lona (Luna)
4 1 I 110
Gerend (Grind)
1
8'
Sos-Szent-Marton (Sanmartinul
sarat)
I 3 2
32
Vajda Szeg (Vaidaig)
68
1
1
2 5
59
98
2 1
2 6
75
I
I
54
Mez6-KOk (Cooc)
3 3
3 1
1
2
2
2
3
2
17
128
5 I
5
17 I
10 I
1 14
62
63
58
40
40
99
74
85
93
13
106
2
2
4 4
6 5
1
1
I
1
1
2
1 7 10
1 2 2
1 18 12
1 14
--
AlsO Fligod 2
Egerbegy (Agarbiciu)
4 2
9 8
8 1G
2
14
2
6 16
1 56 3
2
4
1
1
--
8 5
0 30
4
1 2 18
1 4 10
1 32 40
1 12 8
24 9
1 8 30
24 14
1
1
10 16
3
12 2
4
2
2
2
1
2
3
2
1
1 20 76
12 14
1 14 14
2
3
2
1
1 10 10
1
www.dacoromanica.ro
641
2 6 2
89 ,11
Mez6 Szengyel (Sanger)
3 3
59
Mez6 Zah (Zan)
1
2
50
&Tau) if
Hedre ?
5 17
392
Nagy Lupsa (Lupsa)
79
Taplosza (Marosheviz, Topli(a) 4
4 17
Deda (Deda)
27
Maros Kovesd (Muras Cuiesd) 2
1
1
30
Monosfalva (Mor5reni)
,. 67
1
M. Oroszfalva (Rusii Munti)
1
18
Magyar6 (Maierau)
32
1
Idecspataka ((dice))
31
1
1
Orosz Idecspataka (Potoc)
mil
1
49
Maros Vets (Ieciu)
1 24
27
Felfaiu (Maros F., Felfal5u)
20 1
Magyar Regen (Reghinul ung.) 1 18
2
18
Level (Lover, Lueriu)
101
Erd5 Szakal (Sacalul de munte) 3 2
1-- 1
1 --
2 21
Liget (Lighet) 2
21
2 46
1
8
2
Nita (Poca)
3
2 19
1
4 4
1
1
1
1
11-
19
21
91
3
3
1
2
1
1
2
3
--
2
2 40
2 16
1
17
GorOnyoroszfalva (SolovAstru) 3 4 14
79
54
72
32
1
1
-1
13
43
32
21
66
34
48
41
5
6 4
11
6
6 6
2
3 2
1
8 3
5
2
7 4
30 8
6
5
10 8
7 5
10 8
2'/2
---
--
--
4 2
25
49
2
71/2
2
4
1
2
1
2
3
1
1
1
1-
--
..,..
4 3
9 3
6 4 50
2
2
- - -1-1-- -1
2
6 6
4 4
1
27
33
20
1-
8
3
--
36
82 1 -19
2
5
2
18
4 2
2 2
1-
21
2
..
-- I
2
1
3
11
41
www.dacoromanica.ro
642
GOrgeny-S6akna (Jabenita)
Saraphaza (erbeni)
4 46
2 17
9 6
3 25
2 6 1
2
47
44
16
1
1
1
48
46
35
42
3
37
45
1
2 2 2 157
1
1
1
3
21/2
4 2
12 4
10 7
4 2
8 3
4 4
8 2
8 2
3 2
5 4
i
I
2
I
I
1
1
1
22
23 10
157 30
48 15
2
2
4 2 106
3 3 159
2 1
90
2 14
131inya-Biik (Banabic)
Sz Gyorgy (Torock6szentgyOrgy,
Trascau-SAngh orgh1u)
Sarpatak (arpotoc) 16
102
22
20
54
2
5
32 2
--,-.
1
www.dacoromanica.ro
57
66
15
32
22
18
16
16
50
27
14
23
2
2
17
g
12
26
6 6
3
3
88 97
30
31
9 6
-- - --- -- --_----_ -- --- -- -- --- - - - -- - - --- --- - --- --- --- --- -- 1
4 4
I
1
...._
- --]
645
Mutt) 19
Maros Orba (0 arba) 70
leul roman) 21
Magyar Dell6 ( )illeul ungur )22
Mez6 Ujfalu (V aidei) 23
Kere16-S6spata (Seua de
Oldh De116
campie) 24
micla u) 30
43
24
63
39
1
1
1
1
1
- 1
42
57
60 14
50 12
3
2
11
1
1
25 8
13 14
2
2
16 2
85 I 56
72
16 12
87
54
10
63
-- 2 72 1 8 6
1 --
N. A. Baro de Buccow, m. p.
L. B. de Dietterich. m. p.
L B. de MOhringer, m. p.
1 33) Omnia loca templa non habentia manent in statu quo.
www.dacoromanica.ro
WI hUt ii helulti
Mt 1111111M
spinal
MUISSI
__
uniti Nonuniti
Nomina local.=
7.-.
Gotz (Ghiolt)
Csege (Taga)
Q.
4.
38 2
- 44-
82
1
1
27
23
17 3
2 1
10 2
38
'
zg
cf.
--
12
13
2 14
60
6 2
51
63
15
20 2
30
24
3
8
-1
41
-- --
3
15
--
61
1-
18 3
5 12
4-
-5
5
4
4
1
1 1
26
- --
106
33
18
33
11
--
--3
3 6
'
4
1
1
1
2
1
2
3
2
2
1
1
2
1
2
1
2
2
1
1
2
2
1
2
2
1
1
3
10 5 ..._
16 6
18
6
21
--1
--8--
2 44
58
32
64
27 2
g=l'E
8 10
2 47
1
-,t
C;
2
10 9
-- - - -- - -1
1
Er:
8
184
31
-...w
a
u
9
14 5
12
78
70
58
92
58
26
67
53
54
IFoeneta
a cr4I
Ombocz (lmbuz)
Mohaly (Mahal)
IUnitis
IPopae
Kdthely (Chetiu)
Szasz Moritz (Morut)
Mate (Mateiu)
Szasz Ujfalu (Uifalaul sasesc)
BOO n (Bidiu)
Encs Ienciu) 1
Sarvar (Sirioara)
Szasz Fellak (Feleacul sasesc)
Borzas (Bozie)
Apathi (Apatiu)
Kekes (Chiochi)
Veres egyhaz (Verehaza)
Manyik (Manic)
Vitze (Vita)
Czente (Tentea)
i4
25 10
www.dacoromanica.ro
645
I
2
14
2
1
2
3
jud. Cojocna)
Gyulaszeg (Ghiula)
-- --6
64
47
113
14 6
10 6
I
I
621
20
1
1
--
2 2
0 mok (Barka)
1112
I
I
8
8
4 6
41/2 3
20 7
16
13
13
I
I
57
72
33
158
48
63
52
89
12 9
2 4
2 5
I
109
65 I
68
106
70
60
-r
2
3
6
4
2
2
2
1
29
I
I
I
2 6
111
17
25
10
33
4 4
8 4
1 12
22
14
8
4
13
2
9
103 I
74 1
43
..--7
I
1
3
5
5
5
2 29 i
5
1 75
2 1
2 71
Egretzei (Igrip.)
1
1
40
31
...-
124
65
96 I
38
I
I
I
1
4 --6
4
6
2
2
2
2
=1,
81
3
7
5
5
14 5
www.dacoromanica.ro
646
Nikula (Nicula)
Hesdath (Hadate a)
Berlad (Balla)
Ketsed (Chiced)
16
27
40
45
(Ragla 1 Orheiu)
Kapor (Copra)
Szasz Ujjosz (1u) 3
Szasz Bongard (Bungardul sa-".
sesc, jud. Bistrita)
SzAsz Czego (Tigau)
Arokallya (Arcalia)
Also Sebess (Rusciori)
Kerbs (Chirale)
Szeretfalva (Saratel)
Sofalva ($omfalau)
Kis Budak (Buduo 4
Simon Telke ($imotelnic)
Serling ($irling)
Bilak (Bileag)
Netz (Net)
Galacz (Galati) 5 1
Harina (Herina)
Szasz Szent Jakob (Saniacob ) 6
Borsa (Bora)
2 61
3 49
1
2
1
42
1
1
15
16
38
21
16
46
2 18
2 10
1
50
34
120
31
2
2
24 10
4
18 10
10 10
10 1
2
1
4 4
--
2--
-1
1
97
51 -
52
34
43 1 r--
-71
5
2 90
2
5
15 4
14 4
20
20
1-
1-
16 7
12
15
6
--62----
6 2
16 12
4
6- 102
52 - ,2 19
2 41 -
1-
8.10
4
40 -
64
11
1-
20 10
2
25 12 10 4
- - - -- -- 1 - 65 -- 1- 4 -- 11 -- - 46-643
86 2
4 47
3 29
1
122
2 17
3 16
50
15
16
2 12
1
32
2 41
8
8
6
8
2
1
1
2
2
2
2
2
2
2
2
1
2
1
2-2
2
231
1
16 10
-- 38 - I- 1-1 -- -- -- =-- 1
16
43
86
.3
www.dacoromanica.ro
647
S
U
0
(.)
Badok (Badoc)
Kide (Chidea)
Szt. Marton Macskas (Sanmartin-Macica) '
Kovats (Coaciu)
Drag (Drag)
Adalin
Fuzes ( Fuzes)
Szotelke (Sotelec) 3
Volts (ielciu) 4
Panczelcsch (Panticeu) 5
Kalotsa (Calacea)
(Por) Csernek (Cernuc)
Ketskehata (Checichehata)
Paptelke (Poptelec)
Magyar Gorb6 (Garbaul ungur.)
Mho (Tihau)
Recze Keresztur (Rece Critur)
Galg6 (Galgau)
Ormez6 (Var)
Kendermez6 (Chendrea)
Fuzes Szt. Peter (Fize Sanpetru)
Magyar Egregy (Unguras)
- -- 1
25
56
28
89
117
--1 -- -2
3
61
-- --
79
39
69
---2
38
14
2 12
1
125
76
40
30
56
59
38
95
64
40
94
--
1
1
1
1
1
11
1
1
18 20
12 8
--- 7
2
1
20
10
6
10 5
'11/2 21/2
24 13
25 10
15
--
- -20
121/2
12
30
10
12
13
4 2
8
12
=1M.
91
12
2
13
39
51
71
2
2
2
2
1
2
1
98
69
75
48
82
140
30
88
59
88
107
40
59
36
56
14
54
29
I
--
7 Babutz (Mut) 2
bS S6 yomk6 (inteu)
a
8
2
16 51/2
1/2
6
4
4
4
2
1
6 40
1
1
1
1
1
13
8
9
3
14 11
3
5
7
3
2
2
1
1
www.dacoromanica.ro
6.8
GalpOnya (Galpaia)
Ordogkut (Trasnea)
Cstimorlo (Ciumarna)
Felso Egregy (Agri)
------
I
2
3 4
Dal (Dol)
Ugrutz (Ugrut)
Vajdahaza (Vaidahaza)
Felso Kokes Nyar16 (Stana)
Summa Summarum
77
31
39
100
2
1
---
28
64
80
35
2 18
29
73
50
42
87
53
73
60
44
8
4
6
5
I 61/2
I 51/2
1
5
1/2
--2
4
3
4
8
I-
1
12
8 4 1
2
6
31/r 101/2
10
10
12
5112
11
--
1i
L. B. de lletterich,
L. B. de Moringen
Extr.actus Summarius
in Comilatu Hunyad Unitorum et Non unitorum Popparum, et Laicarum
Familiarum Templorumque concessorum et horum `beneficiorum una cum
domibus parochialibus reperibilium.
SUM ottifila
Uniti
MI at Enna
temps
:111fules
w..
Nomina locoram
.r1
i
Piskincz (Pivhint)
Benczenz (Bit(iliti)
Gyalmar (Ghelmar)
Kis Denk (Dancu Mic)
1
.
I:
---
AI1
66
87
77
.-- 64
,1 99
www.dacoromanica.ro
's
=
.1
pi
.9
4c
c..,
18
6
8
4
15
2
3
1
1
1
1
1
649
II
Luded (LudeVi)
Tamaspataka (Tamasasa)
Bun (?)
Ruda (Ruda)
Plop (Plop)
Pojanicza Voja (Poieni(a Voini)
I-
11
1
1
2
1
2
1
4
I
1
3
1
2
2
1
3
2
176
136
1
1
1
1
Foil (Folt)
Babotha (Bobalna)
Nagy Rapold (Rapoltul Mare)
Kis Rapold (Rapol(el)
63
Martinesth (Martineti)
Bakaj
Bulbuk (Bulbuc)
Homordd (Homorod)
Nyir Mez6 (Mermezeu)
Balsa (Balsa) 1
Porkura (Porcurea)
Voja (Voia) 2
KOzep Almas (Almasel)
Kis Almas (AlmAel) 3
Pojana (Poiana) 4
Tek er6 (Tecarau)
Nagy Almas (Almaul mare)
Nadastyia (Nadatia)
G.od (Glodu)
Csib (Cibu)
Bakanya (Bacaia) 5
Erd6falva (Ardeova)
Mada (Mada) 8
Bozes (Bozes) 7
Renget (Renghei)
Al Gyogy (Geoagiu Joseni)
Csikmo (Cicmau) 8
63
1
1
1
10
7
2
1
2 10
112
- - - -- 148 8--- 40
----1784-31--- 58
28-4 -- 38
-30- - - -4-- 106
45
2-
62 -
1
1
30
,--
11
- - 82125 -
11
1 257
13
2 63
--
--2 - 3
- - - ---- - 61
1 -r- - 126 430 2
35 -
12
2
2
183
28 1 156
-.-r
36
12
860
3123
10
.-.-
20
.""
__. ___,-
www.dacoromanica.ro
651
BuIla (Bunihi)
Lelesz (Le lese)
Cserisor (Censor)
Pojanicza Tomi (Poienita Tomii)
Bos (Boz)
Zalasd (Z.asti)
E. dollar (Gaunoass)
Nandor Valya (Nandar Vale) 2
Sosang
Felpestes (Peslisul mic)
Keiges (Cherghes)
N Muncsel et K. Muncsel (Muncelul mare 1 Muncelul mic)
Klersek (Carpi )
Pepesd (Popesti)
reszteny Almas (Almasul mic)
32
30
42
72
- ----- -- - -- - 2
41
74
51
-Mew
40
66
90
40
37
43
10
10
8
4-
- --t
3 11/a 12
4
1
-1
-1
42 -1
55
49
24
I
44
2 298
25
---
-- ---- -- - --- 1
--- -- -3-- 12-- -1
I
=NM
13
Temp (Tampa)
Bacsi (Dacia)
N. et Kis Bartsa (Barcea Mare
$i Barct a Mica)
Boiluri (?)
M gyarosd (MAniarau)
18
-- -
- ---I
1 i
1
3
1
4
1
1
30
53
47
33
63
36
- --
101
12
9
9
114
45
24
10
41
38
-t
-2-- 1
1
--
--1
76
40
54
97
78
6
3
13
216 3
2- t
2 16
-1-
1- 1
www.dacoromanica.ro
651.
.
.
Batiz (Batiz)
Kovragy (Covragiu)
Jo Valcsel (Valcele buns) 1
Pokol Valcsel (Valcele rele)
29
.
Baczalar (B6talari)
1
Sztrigy Szent Gyorgy (StreiSangeorgiu)
1
Szent Gyorgy Ohaba (Ohaba) .
K tid (Chitid)
1
Bosorod (Bosorod)
5
Kis Aklod (Ocoliul mic)
1
Grid (Gri du)
.
Alsd Szilvas (Silvaul de jos) 2 2
Szent Gyorgy Valya (Valea Sangcorgiulu ) 3
2
Szaszal (Sacsal, SAcel) 4
1
N. Denk (Dancu Mare) 5
1
Megura (Magura)
.
K6 Boldogfalva (Santamaria
2
Petreny (Petreru)
1
.
Nagy Toti, (Toltea Mare)
Piskt (Sim erta)
I
Pad (SDini)
I
.
.
.
.
.
Repas (RiPa0
Sz. Kiraly (Sancraiu)
Cserna Keresztur (Cristur)
Maros Illye (Ilia)
Op. Haczeg (Ha(eg)
Fels6 Szilvas .(Si:vaui de sus)
5.
.
.
.
4.
.
16 .
12 .
.
.
I
.
.
.
98
58
60
54
44
43
22
22
66
43
25 .
32 .
30 .
0.
.
1
.
.
7
.
1
.
.
.
.
1
.
.
18 .
30 2
. .
.
15 .
. .
1
.
. .
.
8
1
.
.
8 3 40 2
2
.
. .
. .
12 6 120 2
.
.
.
.
.
6 1
. .
25
73
30
.
33
33
59
79 .
66 .
. .
114 .
1
1
63 .
23 .
3 .
3 4
. .
2 .
.
.
3 . . 163 .
4 43 . 101 1
1
1
1
,
1
213 . 1
. . 126 .
1
. . 40 . 1
17 . 123 1 .
Kraguis (Cragui)
.
Alsd Farkadin (Farcadinul de jos) 1
FelsoFarkadin(Farcadinul de sus) . . .
Tustya (Tu0ea) 6 ,
1
7 1
Nagy Csula (Ciula Mare) 7
1
5 .
Boicza (Boita)8
1
27 .
.
. .
Kis Csula' (Ciula Mic5)
.
i .
Valiora (Vs lion)
.
. .
Rekettyefalva (Rechitova)
24
22
47
36
103
42
41
43
. 1
20 2
.
.
.
.
7
.
.
. .
7 5
. 5
. .
.
.
.
www.dacoromanica.ro
4552
. .
71 .
Kekesfalva (Meria)
Demsus (Demu)
Nagy Pesteny
Kis Pestany (Peteana)
Brazova (Breazova) 1
22 .
70 . 1
30 1 .
41 .
1
Varhely (GrAdiste) 2
Zdykany (Zai cam)
.
2
.
1
Nuksora (Nucsoara)
Fels6 SZa. las Pataka (Salaul
de sus)
Paros-pestere (Paro-PeterA)
Sere) (erel)
45 .
. .
42
27 .
. .
2 .
36 .
59 .
72 .
59
74
.
46
2 133
2 134
3 69
1
36
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
2 .
. .
82 .
41
.
.
1
.
2 .
.
.
.
1
1
1
.
.
. .
. .
8 .
5 .
.
.
.
.
.
. .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
194 .
t19
.
.
.
,
.
.
.
.
98 ,
44 .
76 .
92 .
127 .
12
. .
.
87 .
39 .
4 169 .
2 99 .
2 .
121
24 .
. .
2 34 .
.
5
.
.
.
Korojesd (Coroiesti)
80 .
2 49 .
1
52 .
Pancsinesd (Pancinesti) 3
Hobicza-Varhely (Hobita-Gradistei) 4
1
Haczazsell
.
Totest (Toteti)
.
Poklisa (Paciia) 5
1
Kernyesd (Carnesti) 6
1
Nagy Osztro ( Ostrovul Mare) 7
Kis Osztro et Bucenz (Ostrovul
M c 1 Buce)
.
Malomviz Szuszeny (Rau de
1
1
1
.
1
1
21 Maneant omnes uniti, quia resilierunt post terminum. 341 Maneant omnes uniti. 5-7) Maneant omnes uniti,8) Maneant omnes uniti, quia
resilieruni post terminum.
www.dacoromanica.ro
Rusor (Rancor)
Bajesd (Balesh)
Feller Viz (Rau-Alb)
Also Szallas Pataka (Salasulde-jos
Koallya Ohaba (Ohaba de sub
Piatra)
Csopia (Ciopea)
Orlo Boldogfalva (SantamariaOrlea)
Varalya (Orlea-Subcetate)
Balomir (Balomir)
Nalacz Vad (Nalati-Vad)
Rea (Rea) 1
Szatsal (Sacel)
Szent Peterfaiva (aanpetru)
Untsukfalva (Uncluc)
Baresd (Barest))
Nagy Kiopotiva (Clopotiva) 2
Matzesd (Matesti)
Petrosza (Petroasa) 3
Dobra (Dobra)
Lapusnyak (L5pusnic)
Briznik (Braznic)
Szakam as (Skarn us)
Dumbravitza (Dumbravi(a)
Lesnyek (Lesnic)
Vicze (Vika, Vica)
Maros Nemethi (Mintia)
Sztanescsa-Ohaba (StanestiOhaba)
Radulest (Radulesti)
Sztregonya (Strigonea)
Fadsaczeil (Fazacel)
Roskany (Roscani)
Batrina (Batrana)
Pank-Szelistye (Siliste)
FelsO Lapugy (Lapughiul de sus)
Ohaba (Ohaba)
Also Lapugy (Lapujul de jos)
Tyei (Tei)
Laszo (Las5u)
Kosesd (Cosesti)
2
2
1
- 189--i----45- -- - 1- - -85
--
63
- - - 1- - -4--- 33-- _ 11-_ _- -- -- - -31 1- - - - -- --- -30 -1- - -23 - 1 30- - - -41169- - 11--11511- - -2-- -86 361-- ---- 45- -84- - -3968 -- - --- -- 43 8-- -43- - - -29- - - -883-- -28- - - --- -- 146
8: - - - -20-- --'32 -1-- -30-- -50- ---60- -- 25 - - - ----,-
57
23
--1
65
32
44
2 53
1
57
120
89
11
3
53/4
182/4
1
1
2
2
40
3/4
23/4
112
1/2
1
1
1
1
1
1
1/2
www.dacoromanica.ro
654
Bastya (Batea)
Holgya (Holdea)
Fintuag (Fintoag)
Tisza (Tisa)
Tataresd (Tatareti)
Burzsuk (Burjuc)
Giod Gilesd (Giodghileti)
Zam (Znm)
Brasso (Braeu)
Almasell (Almae1)
Poganesd. Mikanesd (Poganeti,
Micaneti)
Szelystye (SAlite)
i Boiul de sus)
Csertesd (Cerior)
Guraszada (Gurasada)
Godhatya (Gothatea)
Batstalva (Bacea)
Furksora (Furco ira)
Vlszka (Viscu)
Vorcza (Vorta)
Valya Lunga (Valea lungA)
Ffizesd-Bagara (Fue bogara)
Maros Bretye (Bretea de Mura)
Boz (Boz)
19
20
58
38
67
72
110
137
25
38
66
43
18
2 237
2 108
228
48
65
100
1/2
11/4
4114
1
1
1
1
2
3
I
2
--- - - -=
-- -- - - 1/2-- -'
--Also Kajanel (Dinelul-de-jos)
-- -Tirnava (Tarnava)
Fornadia (Fornadia)
- - -Szuliget (Sulig-t)
- -- - - --- -- - - -- - -- -- - - - -Nyavallyasfalva (Nevoe0
-- - -Maros Solymos (oimuul Mu- - -Toplicza (Topli(a)
-- Branyicska (BrAnica)
Tirnavicza (TArnAvita)
2
1
57
131
1
1
Burjanfalva (Buruiene)
51
I
I
70
73
73
41
35
1
1
6
4
54
10
90
48
42
40
---
3 41
11
14,
1
1
www.dacoromanica.ro
68
67
raan)
I
I
80
76
2
4
41
2
4
91
58
66
62
53/4
--H
I,
655
Boholt (Boholt)
Berekszo (Bars Au)
I
1
Haro (Harau)
Fe Iso Csertesz (Certegiul de sus)
Hondol (Hondo1)1
Szekeremb (SacAramb) 2
Nagyag
Varmaga (Varmaga)
Banpataka (Banpotoc)
Gyertyanos (Carpini)
Arany (Uroiu)
-1
Tormas (Turma0
Lozsad (jeledinti) 3
Noszadt (Nojag) 4
Gonczaga (Gan(aga)
Lunkany (Luncani) 5
All Pestes (Petiul Mare)6
Fiizesd (Fize8)
Fegyer (Federi)
Vajdej (Valdei)
Pestyere (Petera)
I
I
--
I
I
77
85
I
1
30
wIMID
2
2
i
40
55
73
23
39
31
7
15
83
21
I
1
I
1
I
_....
---
2
I
41
Aranyos (Aranit ) 9
Ferets (Fereti)
Szocsed (Socct)
Szohodol (Sohodol)
Hosdo (Ha8d Au)
Lindsina (Lingina)
Cserna (Cerna)
Vulcsesd (Vulcez) 10
Merisor (Merior)
Brettyelin (Bretelin)
Bojabirz (Bola Birzii)
Herepe (Herepea)11
Mihalesd (MihAieti)
i
i
i
81
32
83
47
39
Rakosd (RAcAtia) 8
Cserbel (Cerbel)
12
Krividia (Crivadia)
Mirisor (Merior)
Ohaba (Ohaba)
Bukova Pantyar (Bucova)
Poeny (Poeni)
Kis Pesteny (Petenita) 7
33
80
113
179
79
30
25
59
10
20
12
23
23
53
-I1
1
1
11
31
14
19
23
26
62
_-
1-2) Manent in statu quo. 3-4) Manent in statu quo. 5-6 Manent
www.dacoromanica.ro
656
----
I -233
3973
58
45
_Li
18
39
51
74
.0
21
2
1
1459571 213.272
277 412
132
L B. de Dietterich, L. B. de
Morringer
lExtractus Surnmarius
SIIIIII litmallt
.-:''''
..... 11
I
E
Nomina locorum
.rt
f 'a'
0,
1
Csatan (Cetan)
Somkut
Krominya ?
Antos (Ante)
Bujdos (Buda)
Torpeny (Terpini)
I
Felso Gyekenyes (Ghichiul des.)
Also Gyekenyes(Ghichiul de jos)
I
Pestes (Pete)
Op. Deesakna (Ocna-Dejului)
2
SzOplak (Seplac)
1
Kerb (Chireu)
Ormany (Orman)
1
.
F;
fr. .
1
1
1
2
2
18
14
www.dacoromanica.ro
59
64
30
17
47
28
41
z0
1
1
1
--
- -1
7
1
1
48
30 - 165 1
78
72
'a
1
1
2
3
1
1
13 10
1
1
2
2
657
Koder (Codor)
Olah Pentek (Pinticul roman)
SaigO (Sigau) i
Sziikerek (Sintereag)
G rolt (Girolt)
Nema (Ntma)
Dengeleg (Dindeleag)
Zaprotz (Zapar()
TOW
'span mez6 ISpermezeu)
- - -1
2
2
2
1
1
-7
Lonkafalva (Borleasa)
Felsoilosva (Tirlisina)
140
2 113
-1
1
1
1
76
49
130
801
481
1-
6E
54
2 44
2 79
66
2
1
55
2 65
25
1
32
1 104
6
--
2
1
1
4 14
2
1
1
1
11-
79
54
80
j,-
11
47
35
58
117
--
90
74
78
32
57
12 2 44
2
15
3 60 4 108
1
1
10
3 10 3 12
2 10 3
10 2
10 3
1
12 3
2 10
12 5
3
6 5
18
4 4
6 5
4
2
10 3
15 5
i
1
1
1
1
1
1
-- - -
41/2
6 3
3 2
2 2
1
1
4 4
11/2
3 6
10 4
4 5
5 31
--
24
73
61/2 4
61/2 2
71/2 4
12 12
- -- - - --- -
15
10
21
41
11
2
2 10
FelFO Kortvelyes Curtuiusul d. s.) 2 1
52
106
-- -
74
1
1
42
www.dacoromanica.ro
658
I
I
26 2 48
5
3.
-- 1
26
12
5
3
7
0
2
1
8 2 51
1
1
20
I 30 2 117 I
2
3 87
8
2
1 10
1
15 1 36
i
1
2
4 108
8 8
2
1
3 42
12 4
1
I
3 68
8
2
I
3 53
i 4 5
1
5 83
2
t
14 6
I
6 1 33
6 2
I
30 3 107 - 1 16 3
1
2
8
23
i
1
20 3 1
1
12 4
1
1
5,
1
2 35
1
16 4
2
1
17 2 45
1
11
3
2
I
2 9 1 124
12 7
1
1
8 1 21 1
4 3
I
12 2 31
1
1
2
11
I
2 1
8C.
I 12
4
2
1
6 6
2 122
*)
2
1
3 3
1
2
3 42
3 2
1
52
1
I
1
2 7
73
i
2
65
1
'/2
'12 1
2 ,12
1
118
i
1
I
4 93 1
2
41/2
20
1
i
2
1
1
2
73
3 25
1
35
1
I 3.,
i
2 8
146 1 1
1
I 68
I
4
6 236
2
21 12
1
3 91
I
6 2
1
,
158
1
Batton (Batin) 2
Csaba Ujfalu (Va lea-Rea)
Csaba ( Csaba)
Czoptelke (Topu)
Fiizes (Fizes)
Sz. Nemethi (Mintiul-Gherlei)
Pikes IGrosi)
11
5 I
C6 1
--I
Integer Pagus
www.dacoromanica.ro
659
K uarvar (Cuzdrioara)
Monostorszeg (MAN tur)
-- ---
7
67
2 2 63
Sosmez6 (Glod) 4
Borszo (Barsau (a)
Galga (Galgau)
Kapolna (Capalna) 5
K tplany (Coplean) 6
Muntsal (Muncel)
Szeletske (Selica)
PecsOtszeg (Chtnesti) **
Falkusa (Falcup) 7
Gosztilla (Gombas, Gotila)
Blenke Pojan (Poiana Blenchii)
Holl6 Mez6 (Magoaea)
K iczko (Ca(eau)
97
72
17
35
55
93
61
147
49 3 30 1 68
1
30 1 99
4
Gancs (Ganciu)
B tba (Baba)
Magura (Kishegy, Magura)
Nagy llonda (I eanda Mare) 3
Doboka (Dabaceni)
--
20
8
31/2
1
1
11
/2
11
31
6
7
60
41
5
5
--
- 1 012 2
2--- 1565958 --- 11 6 51/2- -- - 74 - 1 31/2 31/2
3-
79
5112
1/2
1
1
1
-2
-- 1 - -- - -- 18 -- -- -- -- -- 1 - - - -- 11 -- 5 1
- - -46
150
1
1
81
24
103
1
1
10
42
21
24
5
6
2
4
-- - - - - 3'/2
1
14
65
81/2
3
5
-- - -11- -- 1 - 211 _1 1
32
49
61/2
4 10
2 26
2
54
67
16
4 3 194
4
121
-1
1
1
2
1
--
21
www.dacoromanica.ro
660
2 26
Horgospataka (Strambtil)
2 12
1 56
Hosszu Mez6 (Husumezau)
Bezdet (Bezdet)
1
2
3 95
Szurduk (Surduc)
1
Czaka (Czege, Vega)
4 2
Zdlha (Zalha)
Szatonna (Salona)
1
Gyurkapataka (Jurka)
1
Tormapataka (Valea Hreanului)
Kalna (Ca lna)
1
Hagymds (Hama)
1
Vdd (Revkolostor, Vad)
1
Nagymez6 seu Prunyi (Pruni)
Fodorhaza (Fodora rom.)
I 9
Dobrocsina (Dobrocina)
1 10
I
Manya (Maia)
I
I
SzOvaros (Suare)
I 1
Szinye (Suia)
2
1
--
Mihaen)
Batza 'Bata)
Alpardt (Olpret)
Oldh Vasarhelly (0orheiu)
Talosfalva (Blidareti)
Veczk (lescu)
Oszvai ?
FelsO Csobanka (Ciubancu(a)
Also Csobanka (Ciubanca)
T6kepataka (Valea Groilor)
Kozfalu (Chizeni)
- --- --1
--- --I
1
1
- 1
87
55
I
I
59
41
22
33
3C
8c
66
28
84
27
40
40
55
8
16
3
10
9
---
6
5 -
6 5
4 2
2112 112
1
1
57
19
159
32
23
43
44
42
5,
42
34
I
I
1
1
1
1
1
1
90
35
72
25
39
37
www.dacoromanica.ro
---
6 4
41
--- ---- - -
14 8 -
16 9
31
2 142
1
8 2
41/2 2
8 4
I 12112
i
I
4 2
-- 2 143
- --- - 50 - -- 85 -1
11 *)
1
49
14
8
9
7
6
2
6
6
8
9
6
4
3
4
1
1
1
3
3
-- 6-
4
8
1
1
6 6
4 4
1
1
11/2
1
1
1
661
- - - -21
1
-1- -1 - 22
1
1
1
15
60
60
- -- --
30
--
10
2 41
234
III 10195
50
18
4 -
2
2
2
10
14
2491
56
40
17
2 13
1
I-II 1--1-l-
2 3 37
35
1
32
26
1111111,11
3
3
iii
L. B de Moringer, m. p.
1-2) Maneant ut prius.
1HxtraettlFi surnmariu Si
In Inc! Comitatu Szolnok Mediocri Unitorum et Non Unitorum, Poparum et
Laicorum, Templorumque concessorum, et horum Beneficiorum una cum
Domibus parochialibus reperibilium.
SIM manila
lamlla
full al feclIslas
sleclaitis
ay.
Nomina locornm
1"9737.
--
:74
7,
P.
er,
o'
--
2 3 252 1.)
1
60
2
82
1
82
*, Monasterium
www.dacoromanica.ro
1
1
1
4
43
FA
1,7
ta
12 5
-812 -
3
2
662
4
1
54
I 2
1
91
19
1
8 10
1-
6E
9C
TALI (Tohat)
Sillelmed (Silimeghiu)
Monno (Manau)
Ard6 (Arduzal)
Vitsa (Vicea)
Szamos Ujlak (Some- Ujlak)
Voltstig (UJciug)
Deeshaza (Deja)
Olah Horvath (Horvatul roman)
Benedekfalva (Benefalau)
Szeplak (Some Sap lac)
lnno (Inau)
10 8
- 6 5
3 3
5
26
12 10
2
1
-2
2
- - - 1- - -- 5 -- - -1 -- -- --1 -1-1
39 -
20
6C
41
8C
1E
2 42
--I
-
37
6 9
5C
115
47
10 2 13
I3 109
1
50
-1
41
1
Balashaza (Blaja)
Csany (Cean)
Sziivas (Silva)
SUS-Demeter (Sauca) I
Er Koros (Chereu)
Keszi (Chisau)
Pe les Szarvad (Sarvazal)
95
47
45
21 5 93
2
2
6 1 15 I
2 4
3 3
2
2
1
35
7 8
13 8
51
5 8
2
9
47
23
I-1
1
3
2
2C
72
21
28
- -- -- --T
1
1
1
1 6-- 45 -
63
2
2
- 9! -- I 116 -1 32 1
-1
54
1
1
5C
36
--
2
9 6
4
1
6 5 20 2
20 11 6 .3
71/2 15
8 2,
71 4
1
1
www.dacoromanica.ro
li
Doblyan (Domnin) 1
76
44
2 18 4
76
l--
51
14
2
1
3C
31
15C
-- -- -2
-- - i
-- 1
89
53
89
Kari ka (Creaca)
Zsakfalva (Jac)
Csiglen (C'glean)
Prod6nfalva (ProdAneti)
Kutso (Cuceu)
Paptelek (Preuteasa)
Nyirsid (Mirid)
Fiirmenyes (Firmini)
Kelencze (Chelinta)
Nagy Marot Ujfalu
Meny6 (Mineu)
Magyar Baksa (Bocita)
II lyesfalva fllosva, 11)iva)
Egerbegy (Tamaeti)
Mosubanya (Mita)
Fels6 Szivagy (Asuagiul de sus)
Fels6 Beregszo (Barsaul de sus)
Also Szivagy (Asuagiul de jos)
Egerhat (Ardihat)
Gardanfalva (Gardani)
--
- -- --1
--
--1
11/3
10
8
5 5
42
23
60
21
17
71
46
23
31
&,
24
32
1
1
---
1
1
1
1
1
3-
2-
11/, 2
6 4
2112 2
21/4 3
4 2
4
- 2
6
71/s 4
1
1
7
77
--
24
11
85
3 2
51/3 3
2 3
1
1
1
1
1
1
1
2
1
-- -11
4-
9 5
-1
www.dacoromanica.ro
8---
- -1
20
35 22
26
85
2-
4-
4E
39
-1-
5
27
2
7
9
63
---
7 3
2 36
1
21/3 -
5223-
---- 7513311
1-
8
3 3
E
22-
Solymos (ciimo)
Debren (Dobrin)
Haraklan (Haraclan)
Gorcsbn (Garceni)
Cziganyi (T gani)
Egerespatak (Agh re)
Gurzofalva (Fetindia)
Vartelek (Ortelec)
Bred (Bred)
Mojgrad (Moigrad)
2 32
3 3 3 113
--l--
663
1760 -62
6-
4-
1-
10
5 8
3
t-
1
1
664
. .
1
Kitwar ?
.
.
1
Babcza (BAbja)
Bikacza (Bicaz)
1
. .
Also Berekszo (BarsAul de jos) . . 1
Kis Variza ? 1
1
1
.
.
1
Ketskesfalva (SAliste)
.
10 .
Ormenyes (Urminis)
Nagy Dersida (Bobota)
1 .
.
1
Girokuta (Giorocuia)
Korond (Corond)
1
.
1
1
.
1
Szilagy MIA sd (Chiesd)
Szilagy Szigeth (Sigetul Silvaniei) . .
Okorit6 (CurirAu)
. .
1
SzOts (Szecs, Siciu) ?
1
.
Somos (Somos) ?
.
1
.
Kis-Nyires (Ciuta)
.
.
.
Apacza (Apaja) ?
1
.
Hadad Gy6rtelek (Giurtefec)
3 .
Muttos (Motis)
1
.
.
51 .
.5,
58
54
17
12
3,
70
42
4C
1
1
Hadad (Hodod) 18
44
32
6"
33
.
.
I
1
1
7 3 .
31/2 3 .
8 2
11 7 20
10 6 .
!
11/2 .
1
1
9.
4 2
2
1
4 5
.
.
.
.
.
.
.
.
.
1
20 630
9 4 .
.
.
.
.
.
.
.
.
6 3 .
.
.
18
5
4
3 .
30 .
16 .
38 .
6.
2.
2
3
6.
i':,
66 .
31 .
.
.
.
.
.
56
6 8
4
1? 9
5 4
a
1
7
1
hucusque fuerunt.
www.dacoromanica.ro
Le le (Le lei) 1
Gyires ? 3
Gy Orgy (GiunQi) 4
,
Szakacsi (Socaciu) 7
Fels6 Szopor (Supurul de sus) 8 .
.
Magyar Csaholy (Cehalu() 9
.
Szilagy Samson (Samsod)
Bogdand (Bogdand) 13
Summa
61
.
.
.
.
37
10
11 .
7 .
.
.
.
1.; .
.
. 1
22 . .
.
,
. . .
.
.
.
.
. .
.
.
.
.
.
. .
.
.
.
.
. .
.
411 110 56681 15 9215h i
.
11
.
.
665
62
,
.
.
.
.1.1.
332,9 i
1
106
I
L. B. de Dietterich m. p.
Adolf Birro de Blccow m. p.
L. B. de MOringer m. p.
antea.
Etractus Summarius
In Incl. Comitatu Zarandiensi Unitorum et Non Unitorum, Poparum et Laicarum familiarum, Temnlorumque concessorum, et horum Beneficiorum, una
cum Domibus Parochialibus reperibilium.
Slilus
persoulls
lempil
11111 11 11115115
Mum
specials
Nontina locorum
.z.
.1
1
at
Krecsunyesti (Craciuneti)
Ormingya (Ormindea)
Koinyet (Fels6 es Als6 Kajanel,
0
0
C.4
a.
42
140
3z .
www.dacoromanica.ro
2 .
.
.
1
666
Szelistye (Salite)
Tretztye (Tresta)
Herczegany (1-laitogani)
Kurety (Curet hiu)
Bukuresch (Bucureti)
Krtstyor (Critior)
1 .
.
.1
1
Szeretzel
B eeny (Blajeni)
R b tsora ( Ribicioara)
Ujbares h (Utbareti)
Grohot (Grohot)
Kazant st (CAzaneti)
81
252
94
77
6 4
64
116
51
2 2
2 .
2 .
3 .
4 .
.1
10(_
3.
94
115
.
.
2
1 .
I .
2
1
I
3
70
37
42
.
.
108
259
212
103
2 2
33 .
95 .
106
245
32
29
69
36
Lunka (Lunca)
Krreszto (Carastau)
Btrtin (Birtin)
Teteresthet Pliojesth (Tatareti
Prihodite)
Alvacza (Vata de jos)
Felvacza (Va(a de sus)
Kerats (Caraci)
Pestere (Pestere) ?
Rtska (RiFa)
1 .
6 4
7c.
178
..
Zdraptz (Zdrapti)
Bucses (Buce)
Mihalien (M heleny, Mihileni)
Potingatly (Potangani)
Sztanyizsa (Stanija)
Valya Braduluj (Valea Bradului)
Brad (Brad)
Ruda (Ruda)
Lunkoi infer. (Luncoiul de jos)
Szkrofa (Scrota)
Fel Lunkoi (Luncoiul de sus)
Mesztaken (Mestacan)
Ribicze (Rbita)
Vacca (Vaca) 1
Zsunck (Juncul de sus 1 de jos)
Dupe Piatre (DupA piatra)
29 .
.
.
2 2
.
.
E
16 6
.
.
10
4 5
41
48
69
103
.1
,=1
199
55
40
79
3 3
.
59
Csungany (Ciungani)
www.dacoromanica.ro
I
1
43
76
22
55
Prevalyen (Pravaleni)
Baszarabasza (Basarabeasa)
Brotuna (Brotuna)
Ternava ( Ternava)
.
.
.
.
.
Ste e (Stea)
Sztrimba (Stramba)
Ternavicza (Tarnav!ta)
Obersia (Obarsa)
Dobrocz (Dobrot)
Lijavez (Liar*
Tujlest (Trulesti)
Riskulicza (Risculita)
Baldovin (Baldovin)
Boicza (Basta)
Nagy Halmagy (Halmagiu)
A suva (Aciva)
1760-62
9( .
5( .
.
.
54
.
.
38 .
28 .
78 .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
62 .
36 .
2 .
.
3 151 .
.
18 .
. . .
25 .
3 . 11 20t .
. .
14 12
.
.
.
.
.
24 .
87 .
667
.
.
11E .
.
.
2
4
81 .
Csucs (Ciuci)
Vika (Vica)
Leasza (Leasa)
Szirb (Sarbi)
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
Lunksora (Luncoara)
Bruszturi (Brusturi)
Ocsisor (Ocisor)
Jionesti (Ionestil
Banesd (Banesti)
Pojenar (Poienari)
Grosi (Grosi)
Lazur (Lazuri)
Tisza (Tisa)
Boszess (Budesti)
Czermore (Tarmurea)
Ocs (Ociu)
Magulicsa (MSgulicea)
Tomest (Tomesti)
Talacs (Talagiu)
Acsuza (Aciuta)
Dumbrava (Dumbrava)
Rosztocs (Rastoci)
Guravoj (Guravalt)
Pleskucza (Plescuta)
Pojana (Poiana)
Kirstess (Cristesti)
Vosdocs (Vasdoci)
91 .
71 .
7.5 .
.
.
.
.
50
63
63
49
42
81
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
67 .
41 .
37 .
37 .
41 .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
95 .
21
.
.
66 .
.
.
.
.
. .
.
1
.
1
1
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
,
.
25 .
.
.
.
.
22
.
.
.
.
.
.
.
.
.
34 .
45 .
25 .
22 .
22 .
.
.
.
.
1
www.dacoromanica.ro
.
.
.
.
93 .
46 .
.
.
6E
.
.
.
. .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
. .
.
668
I Mermesd (Mermesti)
611
Czohesd (Tohesti)
Summa
:
.
3211
208
36 0367 Llr,
38
2 2::
72151,
resolution' s intuiu
NB. Singula Loca ubi nullae express
Ecclesiarum apposilw exstant, exceptis illis, qux in suspenso
xelicta sunt ad viciniora sui ritus templa dirigenda esse.
Ad B. de Buccow m. p.
L B. de Dietterich m. p.
L. B. L de Moringer m. p
Extrotetus StaM m
in Incl.Comitatu Krasznaiensi Unitorum et Non Unitorurn, Poparum et Lica-rum Familiarum, Templorumque concessorum, et horum Beneficiorum, una
cum Domibus Parochialibus reperibilium.
stales prams
Unit'
hill a mesta I
Tema
Nomina locorum
memos
8
.74
"th
fz
Perecsen
unguresc)
.
.
2
2
75 .
LP
a
4 0 .
12 7 .
16 .
4C
.
.
.
63 .
26
16 .
61 .
21 .
i)
.
.
.
.
54
23
.
.
6
58 .
8.
.
5,
4
6
11
.
77
www.dacoromanica.ro
.
S.
14 7
.
3
.
.
.
1
B.tselly (Peceiu)
Also Ban (Banisor)
I Felso Ban (Ban)
Csiszer (Ozer)
Ballyaa (Bolan)
Palitzka (Pleska)
Perje (Pria)
Bagolyfalva (Hurez)
7.
55
49
5
.
3,
.
.
E0 .
54 .
I
1
16
lb
3 6 .
It
2
Bogdanhaza (Bogdana)
Sereden ($eredeiu)
Petenye (Petenia)
Kraszna Horvath (Horvat)
Kraszna (Crasna)
Kerestelek (Cristelec)
3
2
.
1
62
46
t
.
117
72 .
7
26
9
53
1
1
5 5 .
12
.
12 12 .
-1
16 3
.
.
Karasztelek (Carastelec)
Kerner (Camar)
Kis Patzal (Pa(alul mic)
Ai rats (Almasui Mare, Salagiu)? .
Somaly
Letsmer (Lesmir)
.
Markaszek (Sac)
Cseresze (Cerisa)
Felso Kasznak (Cozniciul de sus) .
Also Kasznak (Cozniciul de jos) .
IPP (Ip)
Zovany (Zovani)
Somly(5 ) Ceheiu
Csehi )
Nagyfalu (Nasfalau)
Detrehen (Drighiu)
Ellyiis (Aleus)
Halmosd ( Halmosd)
GyilmOlcsanyes (Giumelcis)
Jaaz (laz)
Varallya (Subcetate)
Fiizes-Paptelek (Preuteasa)
Uj \ragas (Lazuri)
Fuzes
669
2
.
1760-62
25 .
2
.
.
31
.1
68 .
63 .
10 6
13 8
.I
11
.
.
87 .
16
.
.
.
.
6 .
1
1
7'
2
2
.
.
9 .
.
45
60
52
8
48
43
20
46
32
l
1
I 3 .
9 6 .
2
2
.
.1
2
1
66 .
48
25
24 .
20
44
1
1
3 2
. 4 .
I
.
4 8
www.dacoromanica.ro
670
Surma
.
.
34
2
I
43
12
1
.
44 197 14
77 252e
11
.
. 331
E`,3; t ractu 1
rn int-1 a r-i us
Unit'
fa ad
Tema
teeiesial
moms
uniti menu
I
Non
0
Z
-e
e.
0.
r.
....
.=.
.3
...
a.
=
,SD,
-L,
Vinea
2v.
V-.
4-.
Agris cub.
Nomina loeorum
>
v.
...
98
34
38
Butyasza (Buteasa)
1
Priszlopp K1 s Bung (Prislop) ? 3 83
KO-Frinkfalva (Francenii de
piatra)
2 33
Romenestyi (Romaneti) 2
1
27
Draga Vilma (Vima mica)
1
3 48
Sugestreni ?
1
3
IS
Doiheny Illonda Patak (Dolheni) 1
2
Mesztyeken (Mesteacan)
3 43
9
Szakatura (Sacatura)
1
47
Kiskortvellyes (Curtuiuul mic 2
39
Resztots (Hosszurev, Rastolci)
2
3 1 35
Lemeny (Lemniu)
2 110
1
1
www.dacoromanica.ro
Toplicza (Toplita)
Letka (Letca) a
Kutsulat (Cuciulat) 2
Arany Mez6 seu Babeni (Babeni
10 2
6 2
348
Csokmany (Clocman) 3
Poinicsa (Kismez6, Poieni(a) 4
Pirosa (Pirosa) 5
Solymoseny seu Kis Salajmas
(Sulmoseni)
26
4 2
31
Purkaretz (Purcare( )
2
2
39
-,
1
1
1
1
Monostor (Manastur)
Szurduk Kapolnok Copainic-
Surd uk)
Bei encze ( Berin(a)
19
E4
3 2
2
143
38
45
11
2
2
1
2
1
-- 1
--- -I
68
-1 -- -----
-- ----
1
1
111
32
1
-- -t -2__2_1_
1
1 - - - -,I
46
- -I-
.- 37 - 1
37
14 2 130
59
37
27
2
-- I 2 11 11
- - I- - --i-1.-1-
30
8 I
5
3 1
6 2
66
1E
42
131
I-
3 21 1
- -1- --I-I
3C
19
58
8C
12 1
17 2 159
14 2 61
4 1
9c
51
5
80
1----
- --
3 122
Danfalva (Danesti)
-I
Pribekfalva (Pribilesti)
Magasfalva seu Mogosesty (Mo2
gosesti)
1
Fejerszek (Fersik)
Nagy Bung seu Boj (Boiul Mare) 6
56
121
I---1 -- 1
69
- 2- - 1
35 --1
KOvaralja (Oaraing)
Gaura (K6 vargara, Gaura)
Butsumi (Torokfalva, Buciumi)
Velleny Somkutpataka (VAleni)
28
68
33
4
5 2
671
62
I
1
-1
I
----
3- -
--1---1---1---
Unitis
www.dacoromanica.ro
672
,3
Koltse
2
2
1
1
7C
35
-- 1-
4C
31
34
42
6,
-:
35
42
40
52
- --
54
167
11
62
2,
43
2S
42
54
13
11G
I___
35
6E1
---15
1 - - -1 27 1 ---1
11
3
7
63
2 40 1 2
2
Sasza (Sap)
2
2
41
2 25 1
1
Summa
32
19
64
3 57 1
---
10
8
4
5
89 1005 90 3607127 57 35 48
. 20
www.dacoromanica.ro
673
lExtr.a.ctus: Surnmarius
In Incl. Districtu Fagaras Unitorum et Non unitorum Poparum, et Laicarum
ramhiarum Templorumque conce'sorum et horum beneficiorum una cum
domibus parot.hialibus reperibilium.
Jr pi
2 12
Bethlen (Beeman)
Dridif, (Dridif)
Vojta (Voila)
Besembak (Besinbac)
3
2
2
2
11
2 11
Szerata (Skala)
Also Porumbak (Porumbacul
de jos)
Felso Porumbak (Porumbacul
de sus
142
110
60
86
57
73
63
101
3 14
2
1
2
5
114
65
/NM
rti
..
.g
2
1
-b:
4
.9
..-
--
1
1
1
91
1
64
1
1
77
9
30 6
1
3
1
3
71
3
5
3
2
8
2
2
1
1
1
--
.--1
40
69
211
189
185
99
29
2:954:
98
25
i
_
1
_
1
_
1
_1:
-- _
-___
_
_
___
=11
-____I
--
299
2 10
B.1
2 16 5
3 13 4
al
'4
3 19
3 8
2 19
rx,
2 17
2 34
4 5
2 1
2 14
3 21
2 4
de sus)
Agris cub.
Popae
Familiae
Nomina locornm
Ulna
Vilma
IN lasela
Uniti I Non Uniti
11
___,----
16
43
www.dacoromanica.ro
674
Kutsulata (Cuciulata)
Also Komana (Comana de jos)
Fels6 Komana (Comana de sus)
Fels6 Venitze. (Venetia de sus)
AlsO Venitze (Venetia de jos)
Paid (Parap)
Vad (Vad)
Ohaba (Ohaba)
Sarkaitza (Sercaita)
2 5 2
2 10 4
Bucsum (Bucium)
Marzsinen (Margineni)
Olt AlsO Sebes (Sebesul de jos)
Herszeny (Herseni
Kopotset (Copacel)
Nagy Berivoj (Berivoiu Mare)
Kis Berivoj (Berivoiu Mic)
Vajda Retse (Vaida-Recea) )
Teleki Retse (Telechi-Recea )
Dersani (Dejani)
Netott (Netot)
Jats (Iasi)
Szeresztre a (Sevestreni)
Szeszcsor (Sasciori)
Hurez (Hurez)
2 3 2
4 18 2
1
3
2 19 1
81
3 3 2 120
II lyen (lleni)
15 4
3 2
3 43
3
3 6
1
3
2 2
3
2
2
3
2
4
8
3
3 3
- -ii
1
1
2 11
148
51
101
-4
1 109141E
6
2
1
1
- --
1
1
1
1
J--
85
91
2 127
9
12
2 111
1
52
2
48
2 104
5
31(2
13
--
1112
50
14
6
30 2
4
2
'.
55
75
152
14
12
I
I
123
52
39
110
128
72
30
46
30
100
54
73
79
70
36
33
j1
de jos)
Almas mezo (Poiana Marului)
Pagus Saxonicus (Sercais)
.
2 2
1
3
Summa
141
_ _
_ _
47
145344 23
4090'1241'12
Ad. B. de Buccow m. p.
L. B. de Dietterich m: p.
L. B. L. de Moringer m. p.
www.dacoromanica.ro
675
extrEactus Sunimari us
In Incl. Sede Udvarhely Unitorum et Non Unitorum Poparum et Laicarum
Familiarum, Templorumque concessorum, et horum beneficiorum, una cum
Domibus Parochialibus reperibilium.
...
OS
0.
O.
r=0
=.
oS
11-
z0
ii teetnin
:11
lulls
7..-
M
111
-_ _ - - - - _ _- _ -_ - _ __ _ _ _ - _
7_
_ - __ ___
17
15
Parajd (Praid)
Sik1O I pclod)
Eted (At d)
13
2
Enloca (Iniaceni)
Csehedfalva (Cehe(et)
Martonos
Szolokma (Solocma)
Kiismod (Cusmed)
Korond (Corond)
Zetelaka (Zetea)
Fenyed (Brariesti)
_
--- -- --2
3
Hodgya (Hogia)
6
5
4
8
2
3
2
`1
- ___
-- - -- -- -- --- -
4
1
__
--
2
4
Lengyelfalva
Olke (Muni)
Bagy (Baden)
op. Uivarhelly (Odorheiu)
Oczfalva (Oteni)
Tibod (Tibudeni)
SI
:..--
Famillae
0
0.
.
Popae
O.
Famil iae
Popae
NI:mina locorum
NI
Vinea
ii hpli
I illeSia
Agria cub
S MIS II1111111S
2
6
2
_ - _ -._ -_ -_
- _ _ _ _ __
__ 5
I
71
1- 1-
43
www.dacoromanica.ro
676
Miklosfalva (Nicoleti)?
Kanyad (Ulie)
Bog& (Mugeni)
Ege (Egiu)
Abrahamfaiva (Abraneti)
Mati sfalva (Matieni)
Agyagfalva (Lutita)
Tel ekfalva (Teleac)
Kenos (Sulfurelu)
Beta (Beta)
Szekely Derzs (Darjiu)
Szekely Magyar& (Aluni)
Desfalva (Dejutiu)
Szekely Dobosfalva (Dobeni)
Vegas (Vaga)
Bik afalva (Bicfalau)
Szekely Muzsna (Mujna)
Nagy Galambfalva (Galomfalau)
Kis Galambfalva (Galomfa-
gill Mic)
Simenfalva (Simoneti)
Rugonfalva (Ruganeti)
Kobatfalva (Cobateti)
- -- --- 2_
- -4'--- -- -- - -_
1- -- - -- - -- 4
1
---- - 2- __ 1
8
4
6
5
25
8
7
1
-12
-1- 116
-- 48 -3
-- __ -1
12
www.dacoromanica.ro
40
11
_ __
-
-'-2-
___
__ _- __ _ _ __
_ __
_
- -_
to__ _
4
3
12
4 _
6
2
2
---
6
21
2
-- -- -1
- -
--
---
-- -- -- - ----
---1
--
--____
__ __
-7_ - -- -
14
6
I
3
8
9
8
16
9
_ --
- -_
suns-rick
677
-- -- 1-- -3____
-- - -5- _ -__--_ ---4-_
__
___
-21_ 4_ ____ ---
2 11
13
5
1
Olasztelek (Tilipara)
--
-211
--
__
5- __
-_
_
_ _ ___
41
7-
208 _
_
- --
---- ___
-_
___
-_ --_
- _2__
4
9
2
I
7
_-
Vargyas (Varghi0
Malomfalva (Morareni)
Bethlenfalva (Bettenfalau)
A'yha (Area)
Fates Varollya (Firtueni)
Bogarfalva (Bulgareni)
Fancsal (Fancel)
=_-___
__
- ---
-----
-- -- --_
_
--__
- 3_ 3_-- _ _ _
5- ____ ___
_
-_ -52_ _- _-- 2-- 5 __ __ -_
-_ 2-_ 4__ _ _ _
- 46- _
_ 5-1011 - _
_ 2- - - --- _
__ _
1
_
- -_
5
6
_
-_ 11_ ___
1__ _ ____ 5_
__ _
-_ -- 1-6
3
1
1-
www.dacoromanica.ro
.__
-- -----
_
--
6r8
Sao (Crieni)
Szent Laszlo
Summa
1.
I--
11 459
395
L. B. de Dietterich,
L B. de MOringer..
Jolla
Nonuniti
Zagon ?
Bodrog (Bodoc)
Szopety ?
Akos (Arcu)
Kordspatak
C.;
-- -
15
3 32
cf.
I
1
16 '
3 35
Papotz (Papau(l)
'Szent Wily (Santion Lunca)
Egerpatak (Aninoasa)'
I.
491-
I .8'
36
41
---
1-iidofalva (Ghidfalau)
.M
Lf.
45
36
"a
:.
105
-`--
I
1
.C.
--
111-1
1111
4.
A gris cub.
is
Eceloslam I
slailiolu
._
Nomina locormn
fell at
IBMS
-- - --
1
1
1
1
-'
--
- -- -
-- -- - - - -= -- - - - _
2 13
2 53
3 55
1
1
1
.1
33
'el
38
17
.__
www.dacoromanica.ro
679
I----
Liszny6 (Lisnau)
Bikfalva (Bicfaldu)
Dobor16 (Dbbarlau)
Ozon (Ozon)
Kokos (Chichi)
Illyefalva (I ieni)
Szent Kirdily (Sancraiu)
Szotyor (Coseni)
Killyon (Chileni)
Szemera ?
Kalnok (Calnoc)
40
10
6
25
15
19
-,
21
13_
Komoll6 (ComAlau)
Rety (Reti)
EresztevOny (Eresteviu)
Besenyo (Beeneu)
Angyalos (Anghelu)
10
4_
3_
Md rtOPOS (Fotoo
Etfalva ) (Zoltan)
Zoltan )
13-
Malnas (Winn)
Olt Szeme (Olteni)
Botos (Bodo)
Batzon (Bd(ami Mari)
Szarazajta (Aita seaca)
12
712 -
Baoth (Baraolt)
Miklosvar (Micula)
---
Mon (Belini)
Nagy Ajta (Aita Mare)
Kozel) Ajta (Aita mijlocie)
Officina Vitziaria
Hilib (Hilib)
Petofa va (Peteni)
Zabola (Zabala)
Telek (Telechia)
Harally (Harale)
Imetsfalva (Imen')
Szortse (Surcea)
Koros
Paki (Pachia)
Baratos (Brate)
Koviszna (Covasna)
Pdva (Pava)
Maksa (Maca)
32
42
14
Z d !any (ZAlan)
- _ --
3212
79 _
34
24
--
30 _
-_ _ - _
_ -_ 2 _ - -_ _ __
- - - ---- _ _ 3__ __ _
2
_ _1-_
_
- --
3-
25 _
-----
-----
4__
- - --
-_ --22 _ - - --5
23
58-
18-
www.dacoromanica.ro
680
25
Matsfalva (maticem)
Marronfalva (Martineni)
Sat falva (Tinoasa)
Szentkatolna (Catalina)
Szaszfalu (SAsaui)
Osdula 1 Ojdula)
Nyujtod (Lung I)
Jusuffalva ?
Ikafalva (lcafalau)
Also Csernaton (Cernatul de jos
Feist,' Ciernaton ( Cernatul de susl
Albls (Alb1)
Dalnok (Dainic)
Martonos (Martunu)
14
4
13
40
i
6
18
41
17
26
11
/
56
___
--,
--
31
13
6
13
VA hegy ?
- __ - - _- -- _
------ -
32
Esztelnek Esteinic)
Alma 4 (Merrni)
Csomorlany (Lutoasa)
Summa
-- -- __ __
-- -- -_ - _
- -_ _ _-- -- - -- -- -- -- - -- - -- -- - -- - _-- --- -.- _
-- _ _ - --- ---_
-- _- _- _ _
2
13
4
Bito (Rita)
Letzfaiva (Letfalau)
Oroszfalva (RL4en )
Modosfal va (Marcuca)
194O711
81011
- - - __
-_ -_ _- _-__
15
L. B. de Dietterich. m. p.
L B. L. de Mariner, m. p.
www.dacoromanica.ro
681
t ractlx El Sumniarius
In Incl. Siculicali Csik Unitorum et Non Unitorum, Poparum et Laicarum
Familiarum, Templorumque concessorum, et hurum Beneficiorum, una cum
Domibus Parochialibus reperibilium.
Sign noluill
Imi
Uniti
.....
....
...
Neuritis loeoram
a:
-4
Imperfalva limper)
Jakabfalva (lacobeni)
Ujfalu (Caiu)
Szent Domokos (Sandominic)
Popae
Popae
PS
u..
I
IL.
0 Z
E,
li,
ot
Eoeneta
...-
Lg.
...
4.,
oID .5.
a, >
..5
sl
--
_ _ _ _ ----
1- _ _ _ __
- 88 - - --- _- -_ -_ -_ - - - -- 7- - -- _ _
2227
19 6
-- g9_
-22-
__
_- - - - ---_
- --_ - --
15- _
- 14- -
30 -3132
--
_.
-,--
__
1
_
---14- - - ---236- - 1- -20- - - _ _
5- -- - -11_
-19- - - - - - --14-- - - - -- -- 2-- _- - - - _ _-45 ---- - _
_
___
_--
___
_
_--
8 __
_ ___
.__. _...
.._
11
-- 199
-.
L.
www.dacoromanica.ro
--1
- - --
682
Borsova (BArsava)
Delise (Dein()
Palfalva (Palfal5u)
Csomortany (Soimeni)
2
7
6
6
Cscbotfalva (Clobotent)
Vardotfalva (umuleu)
Taplocza (Toplita-Csiuc)
Tsits6 (Clciau)
24
6
I
19
DIM (Ditrau)
Varhegy (Varviz)
Remete (Remetea)
All Fait' (A)fa)Au)
Csomafalva (Ciomofalu)
Uifalu (UlfalAti)
Killyenfalva (Chileni)
38
17
10
50
15
15
- - - --
58
32
16 760
2
1
5
3
3
12
resolutiones intuitu
NB. Singula loca, ubi nullw express
Ecclesiarum appositae exstant, exceptis illis gum in suspense
relicta sunt, ad viciniora sui ritus templa dirigenda esse.
Ad. B. de Buccow,
L B. de Dietterich, L. B. de
www.dacoromanica.ro
Morringer.
683
Extractus Summarius
Incl. Sede Secult Marus Unitorum et Non Unitorum, Poparum et Laicarum Familiarum, Templorumque concessorum, et horum Beneficiorum, una
cum Domibus Parochialibus reperibi ium.
In
i.
1,
-__.,
g.
S.
u.
--
.1
1()
16
--
11
5
15
ti
8
2
12
8
3
8
4
6
a
E
1
(Aca(ari)
20 -1
13
55
Vaja (Oaia)
Era' Szent Gyorgy (Sangeorgiu
Padureni)
Csokfalva fil. ad Era (CiocfAlAu)
- -1
I
11
I1
11
-- --
2
2 16
8
--
Torbosz16 filial ad Detto (Torba) Sz Imre fil. ad Andr. (Eremieni) Seprod filiale ad detto (Drojdi) Berre filiale ad detto
- Szereda filiale ad detto (MercuMagyar& fil. ad Andr. (MAgheran 11
rea-Niraj)
Balintfilva (Bolentineni)
Jobbagyfalva (lobAgen,)
'
(Mitresti)
17
5
24
2
1.
I
1
-- --- - - _
- -- ----- _
- -_
--- -- -- 1
--T,
-1
--
8 7-
- .-
-----
1111
11111
1E1
...
-- - - - - -- ---
32
56
36
36
2 15
2
2
3 31
0.
1,-11111 ,.1
111111,0,7,,
Bardos (BArdesti)
Megyesfalva (Medina)
M. Keresztur (Cristesti)
Nyaradto (Ungheni)
LOrmtzfalva filiale (Leordeni)
Karacqonfalva (CrAciunesti)
g's
ia
Vines
t.
Fonela
4,
spclails
Non Uriti
Nomina locorum
hill at feelislai
letup a
t ssa
111111cn.Acoca
Vals prsiEls
Unit' I Non Uniu
www.dacoromanica.ro
4 2
--
-1
-- - -
684
Moson (Muin)
(Galateni)
Szent Laszlo fit, ad Balinth
12
3
20
14
12
(Sanvas.1)
(Roteni)
Kebe le Szent Ivany (IvAneVi)
Kebele filial Szt. Ivany (fludenil
Sabad (Voinicen )
Scent Aina (lantana de Mur6)
G ilambi)d (Porumbeni)
CsAvas (Cevas)
Fele fil. ad Csavas (Cumpeni(a)
27
13
141
8 41
_____'
1
1-
18
13
- --
--1-4
3
-- -- --I321- I- - --- - -- -,
8
2
7
26
121
25
16
45
2
4
11
10
56
15
14
51
1
1
10
27
4
39
39
I - -- -- -
18
29
23
16
13
18
23
6
2
17
15
-- - -- ------- 1-.
1- --- --- -I
20
2
Mertes (Herghelia)
Bozed (B.Izeo)
Samsond (Sirrisfind)
Kolpeny (Culpitt)
Mez6 M,td ras (Vtadara)
Szalteie k (Dotenic)
Mez6 Band (Band)
Uraj (Oro,u)
Bergenye (Bereghla)
Malomfalva (Moraren,)
Sospatak LI. ad Malomf. (SAua)
--I-
SzabOJ (Sabel)
----,
__1___ _I
14
4
12
91
10
62
I--
--
www.dacoromanica.ro
42
83
39
36
20
26
12
-'
- - - ---',
w=
1
1
=-11
11
(Sanaa u de Muras)
2112
1
8
2
298
2720-
Gtges (Ghinesti)
Havad (Neaua)
Kovesd ?
Gots (Gaesti)
Kis Gorgeny (Gruisor)
Cs6ka (Corbesn)
Somosd (Cornesti)
Fintahaza (Cinta)
'tient zfalva (Iliesmezau)
Lukafalva (Luca)
Bere Keresztur (Bara)
Szent Anna (Santana-Niraj)
Demeterlalva (Uumitresti)
Bityedfalva ?
Kis Adorjan (Adrianul mic)
Nagy Adorjan (Adrianul mare)
Szent Simon (Sansimon)
Rigmany (Ragmani)
Vadad (Vadu)
Isz16 (Isla)
Ehed (Ihod)
Hodos (Hodosa)
Jobbagytelke (Simbrias)
Szokvanyes (Chisinis)
Remete (Chtsinis-Remetea)
_
1
28
-----1
18
18
1- -6-- - 1--
685
I 760-1752
_.
10
_
__
-4_ _
25
9_ _
8-_
62 __
73 _ __
15 _ _
2-_
6 _
3__
_
- - --_
_
-_
-
_------
--
-_
--
---
16 _
13
3
__
__
-.-
--__
- -- -- ------- -- -_ _--- _ _ -- -- - -- ------ - - 3- - - -- - - _ ---6-- _
5
32
6
6
7
6
__
10
1
www.dacoromanica.ro
.6`lb
Milchaza (Calugareni)
3
6
5
Demenyhaza (Damieni)
.61,
Buzahaza (Buza)
_1_ 41
Maja cum Majlor (Mafia cu M)
Kendo (Candu)
3
Summa . . . 62 575. 1549 23.21 59 33, ,22
-1-
-I-
L. B. de Moring-nr.
L. B. de Dietterich,
Extract
sunima.rius
(P411
ad Wain
facial
spalaites
:_
Nomina lucorant
E.
Meszko (Mischiu) 1
Csakto (Cicau) 2
H das (Hich)
Csasz ?
Vatfalva (Moldoveneti)
29
ta
,
4
17.
Bagyon (Bagiu)
Kercsed (Carcedea)
Mohacs (Mahaciu)
Dombro (Dumbrau) 3
Ormenyes (Ormeni) 4
Polyan (Poiana Arieului)
Harasztos (FlaraSta) 5
Uniti
-2
I"
51
3 35 2
52
149
36
49
2 19
1 19
1 11
1 17
49
66
61
1
1
C.
`4
>
L.
1
1
.L-
1
1
.34 7 20
--.
103
64
28
19
1
1
t1-,-
24 38 80
29 at 64
2
2
1-2) lam uniti quam non uniti ad sui ritus ecciesiam diriguntur.
3 4)
- wdificetur per non unitos unitis competens sacel. 5) non uniti pro
amitis edificabunt capellam.
www.dacoromanica.ro
Inakfalva (bloc)
Veresmart (Veresmart)
FOldvar (Feldioara)
Kotsard (Cucerdea)
Sinnfalva (*eufalAu)
48
59
98
20
20
1111 21
21
12
-- -3
11
2
2
8 16
15
81
15
687
1762
L. B. de Dietterich m. p.
Adolf Barro de Buccow m. p.
L. B. de Moringer m. p.
1-2) manent quoad ecclesiam in statu pristina.
Emtractus Sumnnarius
In Incl. Districtu Sax Coronnensi Unitorum et Non unitorum Popparum,
et Laicarum Familiarum Templorumque concessorum et horum beneficiorum
una cum domibus parochialibus reperibilium.
SW: 1111113113
Nal/
falil
ai Eceleslam
:pelages
Nomina locoront
am.
re.
i.
ct.
is
o z
Prasmer (Presmer)
Hermany (HArman)
Szent Peter (Sanpetru)
Bottfalla (Bod)
Foldvar ( Feldioara)
Veresmart (Rotbav)
Magyards (Magherus)
Kriszba (Crisbav)
Matz I (Apata)
8 1124
2 117
2
59
1
2
2
42
58
103
55
49
71
39
22
50
77
www.dacoromanica.ro
>
rr-r
tag
---
Rosny6 (Ranov)
Volkany (Valcandorf), Vulcan
Ft ketehalom (Codlea)
---
HOltOveny (Halchm)
II I
Bat,falu (Bacifalau)
TfirkOs (Turche)
Csernatfalu (Cernat)
Hosszufalu (Satulung)
Tatrang (Tarlungeni)
Piirkeretz (Purcareni)
Zaizon (Zizin)
Zernest (Zarneti)
Tohan (Tohan [vechiu])
Viedeny (Vladenr)
Tortsvar (Bran)
Summa .
4
1
__ __
-- -- --
2
2
13
611-
1(:)1
43
115 --136
91
143
83
64
---.
21
512
4 331
6 189
13
1
1
-,
72 4818= 25
-----2-=
NM NI if tecaint
Wins
..,.
Nomina locorum
I
Suburbium Medias (Media)
Ibisdotff (lbisdorful sasesc)
Meschen (Mona)
Pretay (Brateiu)
Hetzeldorf A(el)
sr
.4
of
e3
r.-
_
.73'
1,
24
11
30
- - -- -1
8 --4
I
www.dacoromanica.ro
fr.
231
45
45
48
59
59
15
25
20
,s
.r
0)
-%
4,
"a.
11
c.
p
...
r,
Es
=.
- -- - - -- --- -- -- -- ---1
12
II
20
16
--5
1
1
689
Egerbegy (Agarbiciu)
Frauendoiff (Frain)
Voltz (Veit)
Kurts (Curciu)
20
25
40
20
--
50
63
66
72
16
52 4 80 2
1
15 6
72
44
73
37
Hassag (Hasag) 3
Birthelm (Ghtertan) 4
Bausznen (Basna) ? 5
Bogats (Bagaciu) 6
31
17
19
10
Nimes (Nernsa) 8
Reichersdorf (Rachisdorf) 9
Buzd (Buz) 10
Mordisch (MoardAs) 11
Vurmloch (Vorumloc) 12
Saal (*oala) 18
Topisdorff (Dupusdorf) 14
Surma
30
35
23
37
25
_.....
-.
. 11 1
__ _
_
15
_.
Unit!
WM
fffil al [Mega
:Refutes
Moe
Nomina locorum
1
S
0.
0
a.
Danos (Danes)!
SchAsburg (Sighisoara) 2
Szasz Kezd (Saschiz) 3
Buda (Bundorf) 4
.ds
0 D
= a
11
g
.ts'
0.
0
A.
a.
C.
87
Z0
.aa
2.
.11
11
4=1
1_.
..,
.._.
a
...
0 ti is
a0 a
0.
174
.
19
18
44
www.dacoromanica.ro
690
Rados (Roade) 5
Benne (Besa) 6
Erked (Archita) 7
Segesd (Sae) 8
Trapold ( Trapold) 9
DA Ilya (Sas Daia) 10
17
Hegen (1-iendorf) 11
Nethus (Netu0 19
Summa
.
.
.
39 .
14 .
460, .
12 3 .
Extractus summarius
Incl. Sede Cibiniensi Unitorum et Non Unitorum, Poparum et Laicarum Familiarum, Templorumque concessorum, et horum beneficiorum, una
cum domibus parochialibus reperibilium.
In
SlIIIS Nitilliall3
111011
1 III 11 I16811
Nomina loco:prom
38611111
.1
71
g
a.
rld.
e.
a,
[..
11
Resinar (R4inar) 1
Poplaka (Poplaca) 2
Gurarou (Guraraului) 3
'Oda (Oda!) 4
9 51 .
6 22 .
4 68 .
713
33 .
203
Szetsel (SAcel) 5
2
3
2
2
8
12 .
119 .
Bongardt (Bungard)
Szaad (Sadu)
Freck (Avrig)
Szakedat (SacAdate)
Vesten (Velem) 6
M6h (Mohu) 7
2.
12 .
.
12 .
4 6 .
2 2 .
g!
z
.
;.
.
231 . 1
159 1 .
1
.
1
6 .
3 . .
3 . .
6 1/3
.
.
2 .
51 . .1
212 1 .
412 . 1
280 1 .
210' . 1
102 . 1
11
2.
5 .
1 .
40 20 .
.
.
12 .
11
.
3 .
www.dacoromanica.ro
691
2 2 .
5
I
3
4
5
3 .
I
4 .
:7
2 .
1
.
4 3 .
2 21
I .
4 7
59 .
162 .
96 .
1
1
195 .
235 .
69 .
158 1
254 .
230 .
41/2 11/2 .
5
1
.
2 10 .
1/2
17'2
.
1
1
4
4
13
.
815 1 1 .
1
2 .
149
1
.
7 1 .
355 . 1 .
2 . .
208
1
1/4
. 380
1
2
2 5 . 285 .
1
.
1051199 . 6805 8121113p/4
9 19
.
.
7
.
2
.
.
.
3
.
1/2 .
2 .
1
.
I
3
3.
2.
2.
161 .
302
67'/a
III
L. B. de Dietterich m. p.
L. B. L, de Moringer m. p.
1) Uniti diriguntur ad Boitza. 2) Uniti diriguntur ad Boitza. 3) Non
Unitis licet aliud sibi xdificare Templum 4) Non Uniti Endificent pro Unitis
competens swaellum. 5) Uniti diriguntur ad Unitam ecclesia in Szelistye.
6) Uniti diriguntur ad Szelistye. 7) Non Uniti wdificent pro Unitis competens
sacellum.
) Vide Comitatum Albensem.
44*
www.dacoromanica.ro
692
Extr.a,ctus Surnmnri us
In Incl. Sede Udvarhely Unitorum et Non Unitorum Poparum et Laicarum
Familiarum, Templorumque concessorum, et horum beneficiorum, una cum
Slabs iirsoialls
Lesz (Le u)
Illva (Ilva Mare)
FOldra (Feldru)
Varaire (Vararea, Nepos)
Nagy Rebre (Rebra Mare)
Naszod (NasAud)
Kis Rebre (Rebra Mica)
Szalva (Salva)
Hord6 (Hordau)
Tells (Telciu) ?
Bikiss (Bichigiu)
Szuplas (Suplaiu)
Pojen (Poieni)
Gaureny (GAureni)
Zagra (Zagra)
6 420
...
a6
-E
7 Zg
..,-7
.
.
5 12 .
398 .
352 .
4 104 .
1
112 .
8
.
2
8
4
201 .
74 .
1
1
2 168 .
6 246 .
6 307 .
9 231
2
98 .
2 .
236
75
27
77
45
273
193
104
116
123
83
54
4
2
1
1
3
3
2
1
7 .
8 .
.
.
4 .
4 .
.
.
.
.
.
91/21/2
.
.
12
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
1
.
I .
.
.
.
.
46 .
18
22
1
2 .
19 .
1
1
1
.
.
www.dacoromanica.ro
.
.
.
.
10
3
4
. E.
8
6
Maccods (Mocod)
Mititei (Mititei)
Runk (Runcu)
gs..
v
.3
Popae
Popae
111.111111
03
al ficlasin
11111
.
1
.
7
8
.
.
.
.
.
. .
ilz .
.
10 12 .
. . .
. . .
2 .
. . .
.
4 .
1
2 .
3 . .
3 1 .
Ls.)
Nomina locorum
Ii opia
Foeneta
uniti
"
.
1
2
1
10 3 .
1760-62
Szepnyir (Sigmir)
Darollya (Dorolea) I
Suburbium BIstriciense (Bistrita
Keppen (Terpin)
Mettecsdorf (Dumitrea mare)
Pinta (Pintic)
Jaad (lad)
27 .
.
.
093
15
207
12
Vinda (Vinda)
Senndorff (Jelna)
5
10
31
8
11
11
2
11
29 .
. 97 4508 . In 30
5
12
4
4
931277
11
L. B. L. de Dietterich,
L. B. de Moringer.
www.dacoromanica.ro
694
Extrzuctus Summariusi
In Incl. Sede Mercuriensi Unitorum et Non Unitorum, Poparum et Laicarum
Familiarum, Templorumque concessorum, et horum beneficiorum, una cum
domibus parochialibus reperibilium.
hmpli
ennui
--I
,..,.
Popae
3 22 .
3 9 .
3 30 .
.
.
3
1
"5'
cr
=
a
0.,
ae
Non Uniti
Nomina locornm
UM I full nt
mann
mr.
303 .
226 1
226 1
148 .
.
1
1
36 8 .
9 10 .
80 8
2 .
231 .
1
1
110 .
46 .
.
.
50
.
6 .
Doborka (Dobarca)
Summa
14 67 . 1413
126129
L. B. L. de Dietterich,
L. B. de Moringer
www.dacoromanica.ro
695
DIP
fail al fetitlii
1
f.
A
t.
:-
r...
7 4
73 .
34 .
36 .
18 .
*4
S
d
cIls
.
.
.
.
.
.
.
45 .
21 .
19 .
21 .
51 .
36 .
37 .
7..-
Foeneta
r..
L_
P.
P.
t.
__
1 Non Unitia
Nomina locoram
min It
Vines
halos MIMS
.
.
.
.
28 .
32 .
58 .
21 .
37 . .
122 . 1
182 1 .
871 1 1
.
.
.
.
.
.
.
. .
9 3 .
9 3 .
.
.
.
.
18 6
.
1
www.dacoromanica.ro
696
Extrzactuts summarius
In Incl. Sede Saxonicali Ujegyhaz Unitorum et Non Unitorum, Poparum el
Laicorum, Templotumque concessorum, et horum beneficiorum una cum
domibus parochialibus reperibilium.
Spilt lersfillalls
Nolo
full id tenes12
Inclines
Ellfeessa
1 1
r. e.
1I
4.
..:
3
rr
.
Z
39
4.
.
8.
3
3 .
4
2
5
6
.
23
44
181
-c
136 . 1
20 2 .
92 1 . 211/2 5 .
6
105 . 1
. . ,
199 . 1
.
.
9 6 .
.
. 238 .
1
14 . 1246 2 4 641/2 21 .
2.
...
Vinoa
4.-
ff
Popae
Familiao
IPopae
e
op. Ujegyhaz (Nocrich)
Alt ;ona (Altana)
Kiir pod (Chirpar)
Ma ;are (Magarei)
Hol tzmany (Hosman)
Ma pod (Marpod)
Ille ibach (Illimbav) 1
Ben dorff (Bendorf) 2
Czil (endahl (Tichindeal) 3
Gli nboka (Giamboaca) 4
Sza szahuz (Sas Aus) 5
Fof .;Idt (Fofeldea) 6
Summa .
.=--
Foeneta
Nomina locorum
4.
.
1
.
.
1
resolutiones intuitu
NB. Singula loca ubi nullaa express
Ecclesiarum appositm exstant, exceptis illis, quae in suspenso
relicta sunt ad viciniora sui ritus templa dirigenda esse.
Ad B. de Buccow m. p.
L. B. de Dietterich ma p.
L. B. L. de Moringer m. p.
www.dacoromanica.ro
697
Extractus
SIMI 1111011111
Uniti
Nomina locornm
t111/1111
1111t31111
e. -.
.r.,
..8 ..
:=
e'
'
ct
a.
a!
c...
.,
F:
zo
Kalbor (Calbor) 1
Buchholtz (Bohol() 2
Rosonda (Ruja) 3
Lesszes (Sulumberg) 4
Prazsmar (Toarcla) 5
.
.
.
2 .
. .
ROlubach (Rodbav) 7
44 .
83 .
30 . .
35 . .
33 .
48 .
4 20 .
26 .
Burullya (Eiruiu) 11
Marton-Hegye (SomArtin) 11
Vesz5d (Vesaud) 12
181
2. 230.
36 .
42 .
4=
A gris cub.
Familiae
Summa
MI 11
emu
Non Uniti
.,
.1,.'
CO
<
,,
g i;
L-
3 .
3.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
M
..,
.
.
13 .
.
.
.
.
.
.
20
29
.
.
19 .
. . .
32 . .
112 51 . 1082 1 1
. . . .
51 6 .3 .
L. B. L. de Dietterich,
L. B. de Moringer.
www.dacoromanica.ro
698
E xtractus Summarius
In Incl. Sede Saxonicali Szaszvaras Unitorum et Non Unitorum Poparum et
Laicarum Familiarum, Templorumque concessorum, et hurum beneficiorum,
una cum domibus parochialibus reperibilium.
SIM Nouns
remora
MI ad feclislam
e11eeS1a
IfleCiallei
Bereny (Beriu)
5 14 .
3 1 .
2 2 .
Kaszt6 (CAStau)
Al Ken)* (ibot)
Balomir (Balomir)
Summa
,3
U.
13 .
tie 2 .
=E0
c0
C
D Z
.-
85
. 11
121 .
111 .
111 .
113 .
5
2
4
I2
.
.
4 .
2
6
214
4 34 .
201
3
3
43 95
310.
59
16
.
1
60
. 12
2098f 4 11
I57
.
.
3
3 .
. .
2 .
2 .
1 14
165 1
108 .
5.
1
4 .
10
7 .
..E
143 .
3 . .
2 14 .
6
.e
.
.
-...
.
5
190 .
72 .
95 .
7...
eneta
:-.-.
pae
pae
0..
1 Vinea
Nomina loeorum
rte cub.
231/2
I
1
.
2
.
L. B. L. de Dietterich,
www.dacoromanica.ro
L..B. de Moringer.
1760
699
62
DistrIctul etc.
...
..;_...
c
Z
223
Comitatul Alba
12 00E1111 MUM
190
112
169
169
289
, larnavei
Turzii MID
, DobAcei
, lowlgarel
193
SOlUeillUI IiierlOr
141
91
miaow MIR
Zarandului
Crasnei
.,
65
88 Illstflelal CilOaralal
63
., figirasalol
118 51111110dorheiului
91
53
122
,,
Treiscaune
Cicultil
Muras
20
. Ariesului
28 Illslnelul Brmovului
Mediasului
27
12
,,
29
47
,,
10
9,
18
12
,,
22
14
24181
9,
,
.
,
Sighisoarii
Sibiiului
Bistritii
Mtercurei
Cohalmului
Nocrichului
Cincu mare
Oratiei
Suma total&
p:
2,
rt
u.
It
i
u.
73
-1
:c'
2216
c
cs
u..
>
978
2172
58
125
26
138
55
119
108
71
213
5921/2 277
50
15
4
138
92
79
8341/2 5131/2
32
28
31
44
2123
997
41
9521/2
403
15491/2 951
12751/2 7391/2
567
72
197
35
2
,
332
59
23
15
14
12
51
43
95
27
23
3
57
40
3
140
10
5
11
23
4
21
14
991/2
48
38
101
144
220
412
132
163
631/2
91
2
21
136
12
137g/4
931/2
126
871
1246
1082
2098
11
1
1
30
18
641/2
5
157
12
3
671/3
77
29
6
21
6
231/2
20,
106
23
3
20
3
4
22
188
21
80
25
339
78
65
ua
707
411 2
59
128
''' ti
12
251/3 252
--- - - - - --- - - -
i iZ
Neunite
Comitatul
Neuniti
Unite
I,
Uniti
13
- 11
www.dacoromanica.ro
700
www.dacoromanica.ro
Dari de seams.
N. lorga, Istoria comertului romanesc: Epoca mai non's, Bucure5ti 1925,
pp. 210, L. 125.
indite de nume de stole orientate, ca ,s1 pp. 101-2, unde ,Marussa" pare
a fi tot Brussa, Mrpolicro-a).
liar (v. 105) = multamita, filodorma (ngr).
Interesant e derivatul vetrar, din vetri, vetrIla, .panzd de corabie ": .un vetrar
www.dacoromanica.ro
702
DIRE DE SEAMA
sau elchegiu" (p. 1 i3), sinonimul turcesc fiind el Insuoi un derive' din
ielken, idem (cf. Dacorom., II, 656),
zahar canar" (si azi 1), tutun de Edirne" (Adrianopol), aba radovici i
aba cedrica", pe langli caracatita melidon" (2477786v. en detail, en morceaux"), apoi txtrasele din tariful vamal paralel moldo-valah (p. 164 si,
indeosebi, Testamentul Vamilor" din 1726-33 (reprodus dupe Arhiva
Romineasca"), din care putem releva, intre atatea allele: baticdiF (dint' de
petite) si dinte de fit (fildeo), camuhai inovezco (camocat genovez), prunz
(bronz), epure de Mosc ( must. "), vulpi de Mosc, owl de vulpi de Mosc'
(Inca o dovada, M sensul lui Nyrop. ca ft, gueule, ca termin dc heraldica,
www.dacoromanica.ro
703
DARI DE SEANIA
. (7), iar
www.dacoromanica.ro
704
DART DE SEANI.X.
dialulfi braamte (p. 8) s'ar intelege: dialul Iui Abraam (poate, n. de calugar, ca Vitanie, Si Ilona, etc.: ibid). Lindicilor" (Valea) (n. 11) alterneaza,
In acelasi doe. (pp. 12-13) cu Lindricilor" (cf. si p. 14: dealul
care pare a fi forma originara a numelui. Mai notam: drumul ce sa chiama
Chkiri" (p. 11; cf. Chicera) si drumul furilora (p. 15), apoi ezurcanil" (p.
Valea Teleajenului.
(si
tndicele Inlesneste
aflarea lor), fie direct, ca: maruntai in sens de maruntisuri" (p. 67) sau
tradidam, evident: drap de dames (ibid.), ca si ruten. tradadam, Stoff,
Tuch ffir weibl. Kleidung" (Zelechowski, II, 979), fie indirect, In n, de fam,
de felul lui Cursa'relu (p. 62), dimin. din cursar (corsar). Camasi voinicefti" se zice (pp. 50, 86) la camasile barbatesti. Cea maibogata recolta, e
inns acea de nume proprii, de persoane sau locuri: tiganeali, ca Parpangel
(II), turco-sl. ca Terzea (70, croitor"), greco-slav ca Listar (70, cf. Alistar,
Aristarh), turcesti ca Altin, grecest1 ca Fiotu (p. 18, probabil: Hiotu), mocanest' ca Bocluzanu (p. II, din Bocsud), etc. Mitacareasa (46), e, evident:
Mitocareasa (din Mitocarlu), Bezdadeanul (8), e: din Bezdead (fara tats) ",
Tircovoe (p. 25) e sotia lui (Ivan) Tircov (identic, probabil, cu Tarcau,
plesuv", st cu adj. tircav, idem, mentionat si la Tiktin; cf. tircovele,
cheliilea, la Rigo, Medicina poporului, 11, 32); Pauteatea" (p. 49) pare a
fi: Paulefaltea; mai sus mai ratati" (19) e: mai sus aratafi; pom lui
Avramu si a lu Isacu" (p. 75) e, probabil: pomenirea, etc.
V. BOGREA.
www.dacoromanica.ro
705
DARI DE SEAMA
45
www.dacoromanica.ro
706
DART DE SEAMA.
I. D. Tici Zola, Ober National Rift and Zahl der von Kaiser Theodosius
dem Ihnnenkhan Attila ansgelieferten Fltiehtlinge (In Byzantinische Zeitschrift", XXIV [1923], pp. 84-87).
Autorul fncearca o nova interpretare a textelor respective din Priscus
(Excerpta de legatlonibus, ed. de Boor, p. 122, 16 $i 123, 3). Dar el nu se
rnultameote cu atata.
Relevind faimosul pasagiu, In care scriitorul bizantin spune ca indigenii din Pannonia Intrebuinfeazd In loc de yin o bduturd numita mied fu
limba farii, (4./ RA.
-POI)
A-
t!os
0 irtxwptcor
Ad rem, cf. inter alia: art. Met din Hoops, Reallex. d. germ. Alter tumskunde; Schrader-Nehring, Reallex. d. indogerm. Altertumskunde, s.
v., 3, p. 140 b, cum of Wesselly, at8u, talt und die Urheimat der Indogermanen (in ,Wochenschr. f. Klassische Philologie", 1916, col. 908).
www.dacoromanica.ro
707
MARI DE SEAM/
Ce s'a intamplat?
Ceva foarte banal. Cetind in pripa textul german, d. T. a Inteles rail
ultima propozitie, ca: ei sa poata pregati berea pentru ei (ostasi) sau
[ pentru] mesas -ul indigen".!
de sigur
,mieu din acest *Anuariu", vol. I, despre originea cuvintului avgar, amulet", aratand ca celebra epistola [a lui Avgar], un fragment dintr'o veche
legenda siriaca, se gaseste in textele bisericesti, a patruns In liturgia ortodoxl si a influentat chiar pictura religioasa".
Paginile urmatoare Indeplinesc, de fapt, acest program, si-I Indepli'nese cu o remarcabila .limpezime de expunere. Dar autorul a Banat din
vedere, ca, in Addenda de la sfirsitul Anuariului" citat (p. 409), eu indicasem toate acele texte religioase romanesti, in care se gaseste, in total
sau in parte, legenda Jul Avgar : e vorba, acolo, de Sinaxariu", de Mineiu", ba Inca si de Sabraniea Sift:Mini Alexie, omul lui Dumnezeu",
despre care d. C. nisi nu pomeneste. Chiar si citatul din Procopiu, pe care
autorul ii cauta la Dobschfitz (p. 260), se afla, reprodus In original, acolo.
Intregirile" d-lui C. sint, prin urmare, in bun& parte, o simpla amplificare
a celor deja aratate de mine.
Nou e, ce spune autorul, dupa monografia par. Miron Cristea si recentul studiu al d-lui Grecu (p. 258), despre motivul lui Avgar in iconografia bizantina. AdAugim ca acest motiv e la largul sau mai ales In pictura bisericilor armenesti (la Gherla, d. ex., in Templul lui Solomon
15ima I] ").
dela ortodoxi, dupa ce le-au potrivit [cind era necesarl cu doctrina lor".
.Acesta a putut
care, dna
45*
www.dacoromanica.ro
708
DAM DE SEAML.
n'ar
de la inceput, p. 442 aceasta fireasca reflectie). Ceva mai mult: cutare redactiune a Epistoller lui Hristos cuprinde ostnda express a bogomilismului: mica
TON'
lucru n'a Imniedecat pe Gaster, intre altli, sa afirme ca ea are o proveMeng bogomilica (Lit. pop. rom., p. 372; cf. p. 366, despre bogomilismut
mai presus de orice indoiala" at Epistoliei Maicii Domnului" I). Circuiatia
dintre diferitele categorii de texte religioase (ortodoxe sau apocrife) a lost,
Para Indoiala, mult mai intensa si mai complexa decit pare. Si
fapt esen,
tial,
neofiIii catolici, pentru cari episcopul Stanislavov tiparise Abagarul" I, erau tocmai conationalii sal pavlicheni (bogomili) din jurul Filipopolei, centrul Insusi de odinioara at Paulicianilor asiatici, strgmutati acolo de
Timiskes bra T(5.1, XCLX6Pdp Kat TCW Apf.GEPIC/XaY 1671-4.11, (Anna Comnena, XIV, ed.
Bonn, 11, 298) si cari vor fi stiut ei ceva de Avgar, al and nume fl poarta.
pinA azi atitia Armeni si cu al cam' chip se Impodobesc, cum am spus,
bisericile armenesti .2
De altfel,
constient de greutatea de a ne pronunta cu certitudine
eu nu facusem deck sa apropiiu Epistolia" regelui
In aceasta materie,3
din Edessa de celelalte Epistolii" si apocrife mai mult sau mai putin.
tive stabilit.
www.dacoromanica.ro
Dill! DE SEAMI
709
Freiburg im Breisgau 1903, unde se O. o minutioasi si docutnentata analisa a legendei (pp. 55 sqq., 62 sqq.).
Pentru Samcau rE)th6 (p. 260),
4rebuia citat Perdrizet (Negolium perambulans in tenebris, Strasbourg
922, p. 19), care a dat cel mai nou si mai complet studiu asupra-i, pe
care d. C. 1 -a avut de la mine $i de la care a luat, fAra fndoiala, trimiterile
la Sathas si Reitzenstein din nota.1
Sint oameni cari scriu mai mutt dectt cetesc: d. Giorge Pascu e
dintre acestea.
Daca ar fi deschis Hronograful" lui Dionisie Eclesiarhul, ar fi gasit
.cu prisosinta ceiace ,Ghenealoghia" lui M. Cantacuzioo nu-I daduse (p. 285):
Stupaii slat Infalisati acolo (v. Tesauru de mon. ist., II, p. 164), cu toate
.capeteniile si aiatul for grotesc si pradalnic de gAinari cu arme chiloame,
land, giumege si cu cite -o pusca ruginita, si la altul fara otele, la altul
cite-un pistol ca un picior de port la briu ..." D. G. P. ar fi constatat,
astfel, potrivirea cu descriplia lui Varlaam t adunaturA cu stramurAri de
boi, cu land de pe la oi", etc. (p. 284).2
Daca ar fi rasfoit ,,Revista Istorica", an. IV (1918), p. 156 sqq., tl
putea indruma spre ea si o notila etimologica din DR., III, 737, despre
stupai I B
d.-sa ar fi putut vedea ca, in catalogul descriptiv al manuscriptelor din biblioteca Episcopului de Buzau Dionisie, pe un manuscris
al Erotocritultd", se and un fragment istoric In versuri, ft:Mutat, ca si opera
lui D. Varlaam : Istoria Tarii-Rominesti de la leatu 1769", si In care se
pot cell stihurile acestea (p. 158) :
tar la Noemvrie'n $apte,
Sara, Vineri, Intr'o noapte,
Auzim un lipet mare
.Un zgomot si o strigare,
Un huiet si-un chiloman
De stupai si de aman.
1 Mici inadvertente stilistice nu lipsesc in aceasta Ingrijita lucrare.
Se zice: a urma o redactiune", nu : a o urmdri" (p. 261, n,), si nu : a
se sterge pe o naframa" (p. 245), ci : de sau cu ea.
Studiul despre D. Varlaam a aparut in Conv.Lit", din April, Ulterior, in n-I pe Octombre, D. G. P. se ocupA, intr'un studiu asemanator, de
Dionisie Eclisiarhul, ceiace inseamna ca, in acest interval, 1-a cetit. Mieux
vaut lard ,que jamais". Dar paralelismul relevat de not tot nu 1-a observat l
Chestie de tempo" In lectura
N1 din Nov. al aceleiasi rev. aduce
rectificarea d,lui Filitti : Dumitrache nu e Varlaam. ci Zaraful.
a Cf. Dionisie, /. c., p. 182; Muscalii striga: Stupai na-pred po-magat nam Bog, adeca ; Inainte sa mergem, ajuttndu-ne Dumnezeu 1'
De
(bal. Ilinca Ulna", in ,Rev. cr.-lit.", III, 25)=Haide, haideli (si) tovarasi,
,Cats (uite) ... (Versul ultim, ;LI clasica injurAtura trIviala In traducere
Pentru ioldasim,
romineasca, se intilneste intocmai In alte variante).
camarazi, tovarasi" (tiparit gresit: ,,ioldasim"), cf. si : Cin' te-a batut,
Tarmambile Carda$im (- Kardat, Irate)" (Zanne, IV, VO sq. ;
lordasim,
cf. Rev. Noua, VII, 442).
www.dacoromanica.ro
710
DAR! DE sEXmA
poate deveni, In chiar randul ce urmeaza dupa cele trei capete de acuzatie ale d-lui Barbulescu: Cortojan"!
' Si lisindirii" din Cantacuzino (p. 285). e un g,recism : alterare din"
disenterie (stwerrepta).
www.dacoromanica.ro
711
DARI DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
712
DARI DE SEAMA
si la Adolf Strausz, Die Bulgaren, Leipzig 1898, p. 56 sqq. (dupa Daskaloy); cf. si p. 55 sq.
Comparalia: mai goals decal pllugul plulitli" (Ibid.) suggereaza o
etimologie pentru rom. b&stur(d): ung. &Mord, inseamnd, tocmai, pilugul width", Morserst6ssel (Ballagi), iar dificultatile semantice si formate
nu ni se par de neinvins, odata ce exists atalea variante ale cuvantului
(bogiurd, bo#lord, bogora, hosier% bogfra), iar Intelesurile de nu" (gol)
si creux" (gaunos, desert, sec) se confunda adesea, in graiul obisnuit, In
'unul $1 acelas termin, got; cf. a myna got seci = rabdari praiite" din
Rev. cr.-lit., III, 155 si a lass pe cineva got boptiorei I", citat chiar in
Dict. Ac s. v., unde se compara, pentru origine, turc. bot, gol, gaunos"
(Seriban, Arhiva, 1923. p. 32' se gandia chiar la o variants din peVerd),
celatandu-se si etimologia Jul Tiktin (turc. boa dyr, este gol, sec"), iar pe
alts parte: tuns -pilug si simplu pilug, fara par, mofluz", din acelasi
rev. (III, 164).
Totul e nou, bazat pe cercetari personale de izvoare rusesti, In meCiobanu, care urmareste viata lui Cantemir in Rusia" (pp.
2-27), cu activitatea sa stiintifica oi literary pe teritoriul rus" (pp. 27-46),
pans la moartea lui" (pp. 47-51), cum oi soarta copiilor lui D. Cantemir''
(pp. 51-75). Co intinsa bibliografie, In cea mai mare parte ruseasca, incheie
rmoriul d-lui
expunerea, urmata de numeroase anexe, cele mai multe inedite (pp. 81-164).
del mai autentic: datele se pot, de sigur, interprets si altfel si, mai ales,
se vor puteA spori. Va ramane, insa, meritul permanent si incontestabil at
cercetatorului basarabean, cii a explorat cel dintaiu, pentru Cantemir, ca
of pentru Dosofteiu, bogata informatie documentary si literary ruseasca,
Atragem atentia autorului asupra unor midi incongruente. La p. 50
lovchin, sa scoata raspuns" de la monarhul slavnic" sf Sudarul (judeatom!) creascinesc", spre a se da pamant pe Nipru.ori din sus de Chiev
pribegilor napastuiti, cdrora Turcii le busurmanesc" copii si li se risipesc
fratii ca podani" (supu$i) pe la Lesi
(Notam In special fragmentul
obscur: ce ne rugam prea sfantului Sudar, cu totii sa faca fnila cu noi,
de neste 1----ne este, ni el ceas acum, cu alt posob [-- aliat, alianta : vst.
www.dacoromanica.ro
DAR( DE SEAMA
713
posob, 'alius alium sequentes', posobnic 'al biAtax,a, societas' , posobitl *roXe}attf,
[
razboiul cu Turcii, sau sa pomenaasca [ sa-si faca pomana] Marirea Sa sa ne radice Hotinul din spate
si sa ne lasa in obiceile cele vechi.").
V. BOGREA.
(cf. Frumosul, i1Iusatf, Boldul (cf. Boldor), Hrand (p. XII), Ramadi (XV),
Fdrceni (p. XIX : de la un Farca Coada ?"), Ciomirtan (XXIII), Prelipca (Teisor, Teius" : XXIV), Alistarh Hrisoscoleu (XXVII, cf. p. 24 :
Alestarhu H.), Gheometiul (sic) Karl Ozvat (p. 8)=geometrul K Oswald
(cf. p. 56), Demachi (de unde Di,ndcheni, Ddicheni, numele satului
numit innainte : Cdcdceni p. 14), Cavtdv Luna (n. de fem., 16), Harmantha (19), Onutul-de-sus (20 cf. Onotd : Ion), Hinddgiasci (p. 71 :
Handoceasci ; in indice: Hddingeasa, deci : solia unui Hadimbu, pl.
Hadimbi, Hadinghi), Gheorghie Ciurar, ci-i zlc si Coroer" (de la
Coroiu, cf. Ulieru, AFoimaru. sau curier : e vorba de un Wigan, p. 76),
Ovanez si Hogea Bogoz Abiczade (loan si Hogea-Paul, fiii lui Abic,
Armeni, p. 89 ; cf. p. 92 : Apicoglu, idem !) Toader Tiron, Sava Solonariu (p. 96), Onofrei Livarariu, Pavel Dinsas [ din ses], Odritchi,
Tonea Silitrariul (97) Chepqa of Dorohoi (97), Chirica Gracul (103),
Belibou (104), Scobihorn (105, i. e. scobeste horn, ca Scobioald),
Domusani (166), Levarda (107), targului Fole$ti sau Kelearsd [Pielearsa] din tinutul Iasi" (p. XXXI).Expresii tehnice, in special juridice2,
demne de retinut : dread (= adresa, act ?), bucata de loc asupritd cu
www.dacoromanica.ro
714
DART DE SEAMA
13), it
unde 141 sl fie" (p. 23) = ancheta sau descindere an Ort and Stelle,
temeiuri afilonice", i. e. dovezi incontestabile, ngr. acpa6vecx0C, care
nu cauta cearta" (cf. pp. 28, 31, 35), resiproc (sic) (p. 24), redactivul
(sic) si redactorul unei hotarnice, haractima scrisului (ngr. Xcycixtmicc,
alte fiinte decAt broafte" (p. 27), expertul constata ate o ziceri" (sic)
care de Moldoveni nu poate fi", stabileite Cate un Silikizmos (sic) In idiotlzmul Iimbii" (ngr. colocxcop*, solecism") si, din multimea felurilor de
cernele" (mai sus, p. 26. vorbise si de schimbata ca/ita 1 a hartiei"),.
deduce ca redactorul acestor doua hIrtii au fost monoton, si Inzadar
s'au trudit a tainui mestesugirea eu prefacerea unora din stove" (p. 30)2.
Dar sA reluam sirul notandelor : rcisptintina ce sA vede prin jidovini adanci..." (p. 28, i. e. hogase, r/pi ; cf. p. 35: pe la Jidovinia
si jidovina a drumului pogorttor cAtra vad", apoi p. 48: jidovinele
drumului vechiu" si jidovina drumului de la Vadul Sasca"), Inchiz-
grAu" (p. 63), Aube cu flori de fir in fetrangi" (p. 67) = t.-p. chatkrendji sorte d'etoffe"(Kieffer-Bianchi, II, 36), scaltusca (=seatulcd, cutie,
2 Un foarte instructiv pendant, avem to liligiul resultat din Interpretarea toponimicului Racimu ca ,,Musata", apa Musatei" (Ghibanescu,
Surete Si izv., V, p. 214).
www.dacoromanica.ro
715.
DAR1 DE SEAMA.
veaci" (pp. 168, 170)=a trai, ddinui gi om spudeos" (p. 63)=-07cooPcntru ChisiRam" (p. 171)=.1-Milan.
leul (p. 65, aiurea : Chisci/eiu), cf. Kisseleff.
Semnalam patronimicele :
Donoaia gi Luculiasa (99), Vdsigan, Potea, Haret (165), Golemu, Gkerpat, Vencoleu (167), Canber, ficiorul lui Glod" (p. 168), Lupul,
Sczloc, studios, invAtat".
ficiorul lui Ccigun" (p. 169), Bliablia (p. 172 ; probabil : Blebea), Bddasie
(175), BoOncd (180, cf. Bojinca), Pdladie Golde (195), Apostol Delighiorghe (204), Tarfelii (p. 222), etc., etc.
V. BOGREA.
si ,,lac
ictarel" din Pdsculescu, Lit. pop. rom., 355, iar odriu, p 68, mai degraba,
nume propriu. Notam in special : chilom, In marturia de hotarnicie: am
vazut pa parintele Stefan, cind au dat cu chilomul [barda, palosul, secu-
www.dacoromanica.ro
716
DARE DE SEAAIA.
)nuates,
ca tatarcd, p.
bogealic.bohcealic, boccealac ; maldeh (bini
117 ?
Despre alte elemente lexice, ne reservdm a vorbi in alt loc.
V. BOGREA.
an ; 40 pp.
ambele au aparut in Analele Academiei RoIn prima lucrare
autorul ti propune a intregi on colora mai bine icoana
frumoasa a lui Mihaiu-Voda Viteazul", zugravita de innaintai, cu tot
soiul de amanunte inedite, culese din unele relatiuni italiene, pe care
le si publica, subt forma de anexe, la sfaritul memoriului : scrisori de
la Simion Genga, secretarul lui Bathory, Piccolomini, Pigafetta, etc.
Nota 4 de la p. 22, in care se pomenesc Mud tii i Cetatea lui NegruVodd" e insa vadit ray relevata dupa Istvanfi", in partea-i de la sfarit;
trebuie cetit : Michael... uxore et filio Petrascone ad Cibinium, Transsilvaniae urbem, missis (nu : missus), cum Quiralio (Kiraly) et exercitu ad
_Alpes, quattuor millium passuum intervallo dissitas, quae a vetusta arce
dbi constructa, sed iam a Turcis diruta, `Negreuodae' appellantur, sese
receperat".
Forbany" (p. 26, n. 2) e forbanni, izgonit, exilat".
La sat la Pietre" din cronica Buzetilor (p. 33, n. 2), unit cu
Gura-Camenei, demonstra (contrariu de ceia ce credeam in Dacoromania
'mane
11,
409 sqq.). Ea e aced villa detta Pietro," din scrisoarea lui Genga, In
care se dusese Mihaiu, la vestea navalirii lui Tatar Ham" (cf. HanTatar).Curios e numele de Cervinavode", deci Apa-Rosie", ce o da,
Cenga Cernavodei (Apa-Neagra") actuale (p. 34). Borghorest" pentru
Bucarest (p. 53, n. 1) Implica .i o intentie etimologica : apropierea de
Hotar (p. 57) uu are semificatie pe care i-o
borg(h)o, Burg".
atribuie autorul : el designeaza hotarul, cu acela1 drept cu care -1
designeaza acum Predealul (un sinonim slav); iar grafia angureasca a
numelui din relatia brapveana a lui Pigafetta n'are nimic surprinzator,
de oarece, mai departe. el vorbete de Cetatea-Albd ca de NesterfeierHieremia vaivoda
var" (p. 61), pe langl Tegenie gi Killie (ibid.).
de Valachia" (ibid.) in loc de : Moldavia, ar putea sa nu fie un reflex al obiceiului polon, de care pomenete d. Veress in nota, ci o
simplai inadvertenta, cdata ce, putin mai Ineolo (p. 64), autorul Insui
If zice : if voivoda Hieremia din Moldavia".
Latineasca humanistului Pigafetta trebuia corectata pe une-locuri:
www.dacoromanica.ro
717
DAM DE SEAM).
din
sl
V. BOGREA,
www.dacoromanica.ro
718
DAM BE SEAMA
tatelor. dar va mai gasi, cu tristeje, unele omisiuni si negligenje tipografice (jusqu'au sommet ou Pierre", p. 64, in loc de: jusqu'au moment oil
Pierre ...), pe care ochiul celui disparut le-ar fi descoperit s1 inima lui
nu lear if rabdat.
Dar not nu incercam aici o dare de seams asupra lucrarii, ci voim
numai si relevam un punct din ea, care priveste o interesanta controversy
istoriografica.
www.dacoromanica.ro
719
DXRI DE SEAM
Word tocmai usor. Daca pentru istoria trecutului Indepartat adeseori lipsa
de informatiuni suficiente formeaza o piedeca de neinvins in calea celui
ce doreste sa infatigeze cat mai complect Icoana unei epoce, pentru chestiuni contimporane dificultatile sporesc tocmai prin abundenta enormului
material de informajiuni cotidiane, din notanul carora numai o mane dibace
51 o cugetare disciptinata, patrunzatoare izbuteste a selection& tot ceea
ce poate sa aiba o valoare istorica permanents. Mai este apoi destul de
frecuent pi neajunsul, pe care 11 accentueazd Plutarh in Wieatalui Pericle"
www.dacoromanica.ro
720
DABI DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
721
DARI DE SEAMA.
Cinstea si patriotismul soldatilor simpli a fost in stare si zadarniceasca urmarile tradarii savarsite de colonelul Sturza, care a cercat mai
tarziu sa fie primit In garzile ardelene, dar I s'a raspuns ca sub steag remanesc nu este loc pentru tradatori.
Pentru .primavara anului 1917 fusese planuita ofensiva simultana
contra puterAor centrale pe toate fronturile. Izbucnirea revolutiei ruseSti
zadarnici insa realizarea acestui plan, dela care armata romans reorganizata astepta, cu deplina incredere in fortele sale, victoria hotaritoare.
Situatia, ce i s'a treat armatei romane prin tradarea si lasitatea, recunoscuta oficial, a soldatilor rust, era Ida precedent in istoria razboaielor. Cu
toate acestea Romanii au luptat cu glorie atat in ofensiva victorioasa dela
Marasti, cat si In defensiva admirabila dela Marasesti si Oituz, pe cand
Rusii demoralizati paraseau frontul, uneori se dedeau chiar la atacuri furise
contra fostilor tovarasi de lupta. In seara zilei de 6 August 1917, cand
Rusii fugeau de pe front, pe podul dela Cosmesti se Intalnira cu soldatii
romani, cari alergand spre front, ca sa poata sosi mai repede in linia de
foc, 1st faceau cu reitraliera loc printre Rusii, cari fugeau in disordine.
Astfel s'a intamplat ca batalia, pe care o incepura Germanii pe frontul
dela Marasesti contra Rusilor, o sfarsird luptandu-se pe acelas front contra Romanilor. Generalul german von Morgen constata in memoriile sale
ca resistenta Romanilor a fost neobisnuit de darza $i s'a manifestat prin
61 de contraatacuri in cursul celpr 14 zile de lupta. Ele au condus mai
ales la lupta cu baioneta. Acestea au pricinuit Germanilor pierderi
consicterabile".
46
www.dacoromanica.ro
722
Dam DE SEAMA
5cerbanew, care fit nevoit a cere ajutorul guvernului dela lasi. 4 regimente de vanatori si 2 batalioane de voluntari ardeleni au desarmat pe
bolsevicii dela Socola si invagonati i-au trecut peste Prut si peste Nistru.
Pans la sfarsity lui lanuarie 1918 intreaga Moldova fit curatita de resturile
armatei rusesti.
Vastul imperiu al Romanovilor, cladit cu sabia si mentinut cu cnutul,
incepuse a se pulveriza. In Basarabia sfatul tariff, alcatuit din 84 Romani
si 36 reprezentanti ai minoritatilor proclama la 15 Dec. 1917 republica
democratica moldoveneasca; apoi se formara, cu autorizatia generalului
un inceput de armata nationals
cu :nenirea sA
Serbacev 16 cohorte
apere ordinea 5i sa infrineze anarhia bolsevica. Opera de nationalizare a
Basarabiei fu ajutata de Ardelenii pribegi adevarati misionari ai romanismului" In aceasta provincie, care la 24.1.1918 se declard republica moldove-
nin pretindeau Dobrogea ca un condominium al puterilor centrale". Averescu li asigura ca. cedarea Dobrogei e o imposibilitate pentru orice guvern
roman. Acelas lucru it accentua 01 regele Ferdinand cu prilejul intalnirii
sale cu Czernin (in gara Racaciuni). Dar acesta ameninta ca ofensiva
www.dacoromanica.ro
723
DARI DE SEAMA.
Dobropolie, ajunse la Dunare i avea intentia sa porneasca spre Budapasta, cand primi dela Clemenceau telegrama sa puna caplt initiativelor
personale" of sa suspende maroul spre Budapesta. Strategia trebui sa
cedeze pasul politicai.
La Inceputul lui Octomvrie puterile centrale, adresandu-se lui Wilson,
www.dacoromanica.ro
724
DAM DE SEAMA
dupace recunoscu in parlament, ca Ungurii au pierdut razboiul, fit impuscat In locuinta sa. In Bucuresti tncepura demonstratiile antigermane,
Mackensen ocupa Brasovul si Sibiiul, ca sail asigure retragerea trupelor.
Lui Marghiloman i se ceru demisia la 6 Noemvrie, cand aparu si flour
ordin de mobillzare a armatei romane, care trecu din nou muntii prin zapada mare (16. XL) Regele reintra in capitala parasita, la 1 Decemvrie,
cand poporul roman din Ardeal proclama In marea adunare dela Alba Iu lia
unirea pe vecie cu patria mama. Discutiunile contradictorii relative la alipirea Ardealulut autorul le rezolva prin constatarea justa : Este adevarat
ca unirea Transilvaniei cu Romania a fost proclamata la Alba Julia prin
libera expritnare a intreg poporului ardelean. Ea a fost Insa tradusa in
fapt material prin actiunea biruitoare a soldatului roman". Actiunea aceasta
era menita sa dea ca rezultat in August 1919, ocuparea Budapestei, prin
care fapt de arme intreaga poveste milenara a neamului martir se incheie trite apoteoza orbitor de stralucitoare... Dela Turtucaia la Budapesta...
Este drumul dela infrangere la biruinta, dela catastrofa ce ameninta viito-
ca prin acest tratat se transfers egemonia unor rase cu civilizatie inferioara", primi raspunsul meritat ca chiar un stat vechiu, milenar (ca
Ungaria) nu e 1ndreptatit sa dureze, cand istoria lui nu este decal istoria
unei lungi asupriri de catre o minoritate lacoma de a domina asupra
popoarelor cuprinse intre fruntarilie sale. Dreptul istoric nu poate fi invocat Impotriva vointei popoarelor.
De lncheiere cearca autorul sa precizeze si sacrificiile Romaniei In
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA.
725
I. LUPA5.
Al. Lapedatu: Istoriografla romana ardeleana in legaturil]cn desfa,:urarea viejii politico a neamului romauesc de peste Carpati. (Acad. Rom.
Discursuri de receptiune LV.). Bucuregti 1923 pp. 31+33-40 raspuns
de I. Bianu.
Otiginalitatea acestui discurs consta in noutatea punctului de vedere,
din care e privity desvoltarea istoriografiei romane ardelene ai anume :
,,ca nasterea ai desvoltarea acestel istoriografii, a fost determinate fndreplaid dela inceput Ora la starsit, de fnsas desfasurarea viejii politice a
neamului nostru de peste Carpati". Autorul constata deci, ca istoriografiei
romane din Ardeal, ii lipsesc fazele inceputurilor de cronici gi anale ale
elorlalte istoriografii gi a se nagte spontan din luptele politice literare
ale sec. XVIII, In forma erudite ni critica a timpului. Nasterea ei a fost
ideterminatii de fmprejurarea, ca prin unirea unei Orli a Romanilor arde-
www.dacoromanica.ro
726
nam DE SEAM?;
dovedit juste prin reformele temporale ale tut losif II-lea si ele se manifestara din nou, intaiu pe cale revolutionary (Horia), apoi pe cale parlamentara, fiind cuprinse pentru intaia oars in forma literary in memoriul
numit Supplex libellus Valachorum". Raspunsul la acest memoriu 11 da,
pe langa Ioh. C. 'Eder $1 M. Bolla, Joh. Chr. Engel care mai pregatit si cu
un aparat critic superior, mentine teza lui Sulzer, cu deosebirea ca admigrarea o pune in sec. IX-lea.
Acestei ofensive politico-iiterare i se opun cei trei intemeietori al
istorlografiei romane ardelene : S. Mica, Gh. ;Inca
P. Major, cars
infirmand teza lui Sulzer, dovedesc neinrterupta staruinja a Romanilor in
Ardcal, existenta elementului romanesc pe acest pamant inaintea celui unguresc $1 sasesc Si rapirea drepturilor $i libel-41r politice romane$11 de
catre natiunile privilegiate. Opera istorica a lui Major ramane astfel izvorui
de argumentafie al istoricilor romani (T. Aaron. D, Bojinca, E. Murgu,
Papiu-llarian, S. Barnufiu), intocmai cum Supplex libellus a ramas baza
actiunilor politice, pana la anul 1848.
In urma miscarli revolujionare din acest an, stivajia Romanilor ardeleni clarifIcandu-se, teza continuitajii noastre si-a pierdut actualitatea si
atenjia istoricilor ardeleni se indreapta spre studierea nouei situajiuni de
drept creiata de revolujie. In timpul absolutismului austriac mai cu seama,
incepu opera de organizare a viejii politice si culturale a Romanilor ardeleni si istoriografia in tendinja ei de a evidentia trecutul politic si cultural,
se indreapta spre viaja religioasa, (T. Cipariu, A. Saguna, N. Popea si I.
Micu Moldovan) singurul domeniu in care s'au putut manifesta Romania
pastrandu-si independenja.
Prin unirea Ardealului cu Ungaria (1865), Romanii ardeleni au pierdut importanja politica, la care s'au ridicat dela revolujie incoace. Readucerea Transilvaniei in starea de autonomie, era singura cale care le-ar fi
asigurat un rol important in viaja constitujionala a principatului si ea devine astfel principalul postulat al istoricilor ardeleni (Papiu llarian, I. Hodosiu, Gh. Barijiu $1 T. V. Pacailanu). Sperania Romanilor s'a dovedit insa
de$arta $1 politica de maghiarizare inaugurate de stapanitori trezindu-i la
realitate, incepura o grandioasa opera de organizare a luptei pentru conservarea fiinjei for etnice. Arma cea mai de seama era intrelinerea vie a
constiinfei nationale, tendinja ce se rasfrange din opera Intregei pleiade de
www.dacoromanica.ro
DART DE SEAMA
727
din dicursul d-lui Lapedatu o scriere de sintenza dark fara de care istoriografia romana ardeleana ar ramanea neinjeleasa.
In raspuns afirma dl Bianu ca dl Lapedatu e chemat sa sfinteasca
In Academie locul profanat de ratacirea inaintaului sail (V. Mangra).
lnsirand apoi scrierile istorice ale noului academician, precum gi serviciul
adus de acesta neamului la conferinta de pace din Paris, constata ca
din aceasta opera se desprinde atentiunea luminata, preciziunea, siguranta
si multimea cunoStintelor ". In dansul vede continuarea intelectuala gi su-
pentru intaia generatie contele progresist Stefan Szechenyi In lupta cu democratul Ludovic Kossuth, pentru a 2-a Francisc Dealt In lupta cu Coloman
Tisza, Jar pentru a 3-a Stefan Tisza in lupta cu contele Apponyi gi Andrassy.
Cu mai multa simpatie vorbeste autorul despre Szechenyi, o personalate in adevar impunatoare prin tendintele progresiste moderate si prin sacrifi-
www.dacoromanica.ro
728
DAR, DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DXM DE SEAMA
729
www.dacoromanica.ro
730
DAR' DE SEAMS
www.dacoromanica.ro
DXRI DE SEA MX
731
sim, alaturi de dedicatiile latine Si de imitatiile germane, 10 versuri stise5ti, 18 ungure5ti si nu mai putin de 80 de versuri
romanesti.2
7 Decemvrie 1663, iar prin numele din ea, ca s'a scris in Nurnberg ;
Nrul III este dedicat iar55i unui cetacean din Nurnberg, deci este
scris tot in timpul and Fr. era la studii in acest ora5 (p 105).
Este sigur deci ca majoritatea poeziilor din acest Decas Corrolariorum" s'a scris cu mutt inaintea anului 1679 cand s'au publicat.
Aceea5i trebue s fie situatia 5i in privinta Nrului X care cuprinde
traducerea romaneasca a poeziei lui Simon Dach Wohl dem, der
sich nur lent begniigen" (54 versuri), dup5 observatia juste a D-lor
Hajek i Baciu, cu siguranta o incercare de tinerete mult inferioara
sententelor imitate dupe Ovid in 26 versuri (p. 107).
Amintim in acest loc c5 un produs at directiei in care lucre.
Fr. pare sa fie si Kentek Reimengeszk de dragoszte szkrisz care, impreuni cu Oczinasile 5i cu 5 versuri In stil poporal, au fost copiate
de Nicolae Petrovay in Petrova in 18 Octomvrie 1672, pe f. 136.
a codicelui care poartit numele acestuia, si se pfistreaz5 in biblioVezi Dacoromania, IV. pp. 97-99.
2 Acestea din unna au fost retipArite, Mara de eel dintalu distih, sia
de dl N. lorga in Scrzsori ,si Inscrlptil ardelene ,si maramura4ene. IL Inscriptii i Insemnarl. Vol. XIII din Studii gi documents, pp. 6-8.
I
www.dacoromanica.ro
732
DART DE SEAM&
teca liceului reformat din Cluj I Cantecul acesta reds aproape cuvant
de cuvant o Cantio de amore etch' tuita ungure5te subt influenta poetului V. Balassa, in Sibiiu la 1660, in care ne-a pastrato Codicele
Georg Muller, Die Tiirkeuherrschaft in Siebenbilrgen. Verfassungsrechtliches Verhdltnis Siebenbilrgens zur Pforte. 1541-1688. Sibiu 1923. (Institutul pentru studiul Europei sud-orientale Sectiunea Sibiiu. Sectie germand II).
De aceea Iasi Transilvaniei macar aparenta unei autonomii constitutionale, multumindu-se la inceput cu un tribut anual de 10,000
ducati, pe care-I urea mai tarziu (1575 la 15,000 motivand ca si
Muntenia si Moldova au sporit tributul for cu cate 5000, iar pre-
www.dacoromanica.ro
DAR' DE SEAMA
733
www.dacoromanica.ro
734
DABI DE SEA MA
ferite capitole i subimpartiri, ceeace pare explicabil de altfel prin insapi natura materialului documentar dispersat, fare a putea oferi in
toate punctele suficiente legaturi de continuitate.
I. LUPA$.
www.dacoromanica.ro
DAM DE SEAMA
735
gubire de 5000 fl. de aur, dar nici aceasta nu li s'a dat Maghiarizarea;Clujului progresase aka de mutt, incat conducerea acestui
ora5 protesteaza contra masurilor de germanizare ale lui losif II.
Despre calvinism crede autorul ca a fost foarte potrivit cu caracterul national intolerant al Ungurilor", deaceea a devenit un fel de
religie nationals
magyar vallas" (p. 97). De incheiere da autorul in 3 capitole informatiuni privitoare la organizarea parohiei luterane, la zidirea bisericii, care s'a 1'1511-at (1816 1829) prin st5ruintele
preotului Liedemann, la pastorirea lui Georg Hintz, mai putin altruist
clecat antecesorul sau, la maghiarizarea conducerii biserice0i in
primele decenii ale secolului XX $i la m5surile de aparare luate de
catre elementul german-sasesc dupe 1919, and sub ocrotirea statului roman acest element a putut inregistra succese insemnate atat
pe teren bisericesc, cat si pe eel scolar $i cultural : in Sept. 1923
a inceput sa apart"' $1 1-ul ziar german in Cluj Der deutsche Bete.
Autorul monografiei are un merit insemnat in opera de regermaniI. LUPA5.
zare a Sasilor maghiarizati din Cluj.
1. Alexandru Marcu, Romanticii italieni 51 Ronninii (= Rnalele
Acad. Romane, s. 111, t. 11, memorlul 2), Bucuresti 1924, pp. 145.
2.
www.dacoromanica.ro
736
DAM DE SEAMA.
Maffei,
(t 1755) afirma cg vorba , sara stata de' Valacchig; impotriva lui Ducange,
care o d5ruia Ungurilor (p. 14); cf. $i Kuhn's Zeitschr., 1925, p. 301. Dar, pentnr
1 P. 286 sqq. : Manuscrisul romanesc al lui Silvestro Amelio". Relevam in special cateva cuvinte interesante prin sensul sau forma for arhaica:
Lemuretoriu Purgatoriu (p. 295), interesant pentru intelesul originar at lui
ldmuresc; tot W, pylii elefante (p. 307) $i pestiiii = perseverenza sive
continuato (ibid.),
De retinut, atestarea papusoiului, papusuoy" (p. 306),
cum $i descriptia papalugii s. paparudei, papaluka" (p. 307).
Gnygorzart
(p. 303) e de adaus, impreuna cu miogirtan, miforgan, miorn(a, nortan,
Pitrop. &sand pe ammola sinonimica rom. a lui rat" (DR. III, 446).
nitore" (p. 307), indreptateste, cred, presupunerea, ca pitronopul=vicario (ibid.)
e mai curand potropopul (protopopul) decal epitropul. Unei keria" i pezy"
Ama,
(p. 298 = unei-careia (fiecareia): ciascuno, unusquisque) gi pa/i.
glosfnd pe esame" (p. 301) ar putea fi Noma, s. Noma, iar arcetuieste
defendere (ibid.) e sigur identic cu rata', apira, ocroti, strajui"=pol. ratowae retten" dupe Tiktin (s. v.). dar mai probabil in legatura etimologica
cu vr. aret, paza, garde" (=gpicor in Herodot, ed. Iorga, p. 504) din expresia
sinonima a fl (de) aret; cf. totusi i: araclyzza si astaryzza (p. 300)
raclita ii staretd, cu a- protetic,
i
www.dacoromanica.ro
737
D-tRI DE SLA11.X.
tot ce private pe Morlacchi (p. 19), exists acum monografia d-Iui Silviu
Dragomir: Vlachii qi Morlacii, Cluj 1924, precum. asupra lui Curonni (p. 31
sqq ), avem $1 comunicarea d lui N. tarp la Academie (1-iu Maiu 1925):
autorul imi era cunoscut, de altfel, mai de mult, din bibliografia lui
Thewrewk la Czigazty Nyelvtan a Arhiducelui Iosef (p. 303, in legiitura cu
ms. tigtinesc al IW Michail Farkas, alias Vistai, natus zingarus, din Cluj).
Mirosne (p 60) e $1 nu e gre5it, pentrucii exists moldovenismul
9niroznii (pl, mirozne), adore"; evident gresit, e echivalentul gr. vtiris----p.opoc, resp. 1.1.6pov, ca 51, putin mai jos : i)(c4I0V7=gxcadV. Dar acestea
sint, poate, simple greseli de tipar (ca ; Maupertius, Tailor $1 Lady
Montaign de la p. 15) sau de transcriptie (ca Mope' = More de la
p. 19) $1, ca atare, nu conteazfi in sarcina autorului, iar presenta for
nu poate intuneca nici meritul, stralucit, al tiparului cirtii.
Hirhova (p. 130) e, ffirli indoiala : Hirsova, iar Elena Papescu"
(p. 139) va fi fost descendenta vreunui Pap (adecii tot Pop, in ortografie
maghiarisanta)
Dumitra I. Bdjan. Documents Campulungene. Anul trecut un priedl Dan Simonescu, licentiat at Facultiitil de Litere din BucurestE
imi ariita o brosurfi cu document; tipariti nu se $tie and, fir&
foaie de titlu, ffirS numele autorului. Din tabla cuprinsului se vedea Ca
ten
47
www.dacoromanica.ro
738
DAHL DE SEAMk
nar la Rrhivele Statului din Bucurep, din acest din urma depozit. Ele
au fost date la tipai in Campulung $i anume tipografiei Gh N. Vladescu.
pentru a putea fi push in vanzare. Cu invazia germanti din 19161918 publicatia Inca neispravith s'a pierdut". Am spus ca circuIrt numai
douh-trei brosurl, dintre can una mi-a fost imprumutath pentru cateva
vita
www.dacoromanica.ro
DARE DE sEAtX
739
,pentru acela; loc din prejurul mane stirei ft pentru zidul tnconjuriitor.
Gheorghe judetul prime5te in schimbul locului bani" 300. Dupa
aceia, Gheorghe judejul, s'au tocmit cu matu5a Moma 51 cu feciorii ei,
anume Raico pi Micud
si
1.
47*
www.dacoromanica.ro
740
4.
DX111 DE SEAMX
egumen. Hrisov.
...Facem stire pentru aceasta sfanta manastire dela Campulung, ca
www.dacoromanica.ro
DAM DE SEAMA
741
7. 30 Oct. 1654. Constantin $erban Voevod intorefte manastirel Campulung, satul Grosanii. Hrlsov.
Egumenul Varlaam vazand strambatatea Grosanilor, si trimis fiind
ca ispravnic la Manastire jupan Constandin Galateanul vet Portar" In fata
acestuia Egumenul Varlaam, cu toti calugarii si cu batranul Micud, din
Stoenesti, on: de 90 ani" au pus mana pe Sf. evanghelie In sf. m-re, si
Ia urma si toti juratorii, pe rand, si au jural"___ cum ca au pomenit Groanii rumani la piatra, dela zidirea bisericii lui Negru Voda, dap vecini Ia
in-re". Grosanii raman neinduplecati. Domnul adunA din nou pe boieri,
Sej
www.dacoromanica.ro
742
DAM DE SHAMA
Radul Comis, Radul Peh., Danciul Post , i Is. jupan Stroe vet Log. pisar
Dumitru log. Boldiciu o grad Tragovisle Oct. 22 vleat 7164 [1655].L (Int
brosura p. 25-28).
www.dacoromanica.ro
743
DAM DE SEAMA
for lard, am tocmit cu tot saborul tare' si am calcat acel obiciaiti reit ce
s'au fost Mut sfintii manastirl ce scrie mai sus, si am asezat acele ce era
pierdute si precunite de striini ca sa fie asezate precum au fost si mai
dinainte vreme, den cepatura tare', ca sa fie sfintel Manastiri Campulungul
pre tocmeala si obiciaiul ei, tar acesti calugarI din Cara greceasca sa n'atba
nici o treabd cu aceasta manastire ce scrie mai sus, iar sa vor scoate
acele carti vreodatd, car' sant iscalite de not sa nu se bage for nici kite()
seams, peniru ca am iscalit de mare nevoe si de sila".. Pis. Ghen. 17 d.,
vleat 7177 [1669] (ss) VIddica Teodosie., (ss) Serafim, Episcop Rabniciskii..
[ss) Grigorie, Episcop Buzevschil., (ss) Petronie, eg. ot Tiemana., (ss) Theodor, eg. ot Cozia., (ss) Eftemie, archimandrit ot Arges., (ss) loanichie
egumen ot Caidarusani., (ss) Varlam ermonah, 1g. Glavaciovskii., (ss)
Carte Domneascd.
Cartea lui Duca Vocla catre judetul Andrea" din Campulung, care
oprise pe Gavriil egumenul Manastirel Campulung" sa find camanaria din
targ 51 sa is dela un car de pete ce se vinde in targ 5 oca" si Sambeta, limbile si came", car' sunt randuite de Matei Vocia pentru treaba
oaspetilor.. 7182 (1674) lul. 8.2 (In brosura p. 29
12.
30).
26 Apr/lie 1714. $tefan Cantacuzino Voevod 1ntarefte M-rel Cdmpulung sJtul Bade tit, daruit de Necutae Alexandra Voevod, Jectorul rapesatului Basarab Voevod, nepotul Radulul Negru Voevod. Hrtsov.
Egumen al matustirii la aceasta data e Theofan". Badestii inchinat
intai manastirii de raposatul Necuiae Alexand u Voevod, feciorul raposatului Basdrab Voevod, nepotul Negrului Radului Voda, ce le sant trupurile
for ingropate la aceasta sfanla Manastire". Dupe ISO ani" boierul Badea
Bolosin Stoinicul" is far de nici o judecata" Bactesti dela Manastire, si ll
vinde in cele din utma boierilor DoIofani". Sub diferiti Voevozi satul este
13.
www.dacoromanica.ro
744
DAni DE SEANIA.
Julie 1813.
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAAIX
745
din documentele pierdute cu ocazia invaziet din 1916 7 La Academia Romans exists un pomelnic at Manastirii (Mss. No. 3722, p. 33-37), aci Insa
succesiunea egumenilor e alta $1 n'au nici data cronologica.
II. Baratta din Campulung.
1. 11 lanuarie 1657. Constantin $erban Voevod pentru pldngerea egumcnulut Gligore dela Ba riffle.
,,Mihne, feciorul Vlaicului Calarasul din Bogatesti" sa nu poata vinde
via din Dealul Topolovenilor, Popei lui Trandafir", ci numai Baratiei,
careia i-a apartinut candva. Ghenar leat 7165".l
III. Scoala llomneasea.
Gasim doua documente: 1. Dela Antonia Vora 10 Mai 7/77 (1669),
19 lanuar 1796. Alexandra Moruzi. pentru fcoala tnfliniata to Cdmpulung de Dumitrafeu Roset.
Dumitrascu Roset biv vet Spatar" e, ctitorul schitului Marculesti
de langa orasul Campulung". Scoala sa e Intocmitit de invatatura copiilor
far' de plata'.2 (In brogura p. 9-10).
1.
V. Orasnl Campnlang.
1. 8 Julie 7178 (1670). Carte domneasca dela Antonia Vodd prin care
opre$te stricaciunile ce fac Turcii Manastirii st orasului. Domnul spune:
www.dacoromanica.ro
746
DART DE SEANIA
_Weft:
Neacsul, 1521. Stoica Hurduzau, 1F42. Stoica Hurduzau, 1543
Stoica Hurduzau, 1544. Stoica Hurduziu, 1545 Staico, 16/7. Stan, 1632
Stan, 16i6. Gheorghe, 637. Stan, 1639 Ian Gheorghe, 1639 Aug. Siam()
1639. Staco, 1642 Gherghina, ante 642. Gheorghle, 1643. Stalco. 1644 Jun.
Stan, 1644. Dona, 1645. Dona, 1646 Ian. Staico, 646 Aug. Gherphe, 1646
Ian. Stan, 1650 Staico, 651. Star, 653 Staico biv. 1654 Mai. Gherghina,
1604 S, Staico, 654 S, Staico biv. 1656. Andrea, 1658. Andrea, 16 9.
Andrea, 166( . Carstea, 665. Andrea, 1667 Stanciul, 1668. Pala, 1671.
Andrea, 1672. Pang, 67,. Badea biv. 1674. Andrea, 1674 II. Andrea,
1675. 13'ded biv, 1676 April Andrea, 1676, 677. Pala biv, 168i. Andrea,
1681. Pana biv. 1683. Gherghina, 1681. Pana" b y, 1685 F. Pana, 1685 Mart.
Pana biv. 686. Pane' biv, 1687. Manole, 1691 (7 00). Carstea, ;695. Radu,
ant.. 1699. Sianciul (Bujor) 699. Manote, 1702 II (?) neagoe, 170' S.
Manole biv, 1704 Bratul, 1707. Manta, 1711. Lafc.i. 1713 Ian. Bratut
1713 II (?) loroa, 1728. Carstea, 1730. Ivan, ante 732. Constantin, ante
173). lorga, 1732. t-atru Sasu, ante 1734. Pana Focan, ante 734 lorga,
1734. lorga, 1735 F. Constantin, 1735 II (3'. lorga, 1736 Mai. Constantin,
1736. lorga, 1737. ion0, i740 S. Constantin biv, 1740. lorga, 742 0.
Constantin, 1742 lun, Constantin, 1743. Pang, 1744. lorga, 1745 Mai.
Constantin, 1745 S. Savu, ante 1746. Constantin, 1746. Ivan, 1749.
Stoica, ante 1749. Constantin 1749 Ian. lorga Gilmer, 1749 Aug. Constantin._
1752. Bunea, 753. Ghinea, ante 1754. Constantin, 1754. lorga, 1755-56.
Constantin biv, 1757 Aug Ivan biv, 1757 S. Ghinea biv, 1759 Martie.
Constantin biv, 1759 Mai. Costea, 1775. Neculr-e biv, 1781. Sterie sin Neculae Judetul, cu carte Domneasca, 1785 Aug Nicolae, 1785 Mate:. lorga,
1786. 1796. Sterie, 1186
1792 Noodae sin Neculae Pitesteanu, 793. Sterie. 1794. stele ante 1795.
Gheorghe Buzoianul biv, 1795. Constandtn, 1797. Gheorghe Buzoianu biv,
1800, 1803, 817. Neculae 1801, 1803, 1806. Gheorghe Pttesteanu, 806,
1814. alitorqhlu PostrInicuI, 1810. Gheorphiu Posteinicul, 1812. Gheorghe,
proin, 18 3. Avostolache Racovicenu, 1817. lonita Lojocaru, 1819. DunitrieAricescu, Serdar, 1822-1848. Nicolae $tefanescu, treti Logofat 1849. Dimrtrie Chnisoiu, 1831). Ion Saulescu, 1831. (In brosura pag. 55-61).
1 ibidem 1. n. d. 54.
2 Ibidem I [netreb.1 d. 68.
8 Ibidem XXXI, d. 31.
www.dacoromanica.ro
DARt DE sEAtstA.
747
EpIstali.
Cazotul, 1803. Ongore sin Cluceru Apostol, 1812 Martie. Scarlat IA12 Mal.
Guliano si firtstache Grecianu dupa 1821. Dunntrache Urianu, 1823. (Irk
brosura pp. 61- 62).
Parcalabl.
Nem' .,ot Dalgopoliu", 1604. Pana, 1627, Pana 1632. Marcu SI Gheorghe, 1638-1651. Pima, 1643. Badea Vladescu, 1c49. Oprea, 16 0 Bade&
Vladesru, 1651. Bach a (fratele Parvulu , Pitar d n Vladesti). 1653, 1654
Stanctul, 1654. Gherigte, 1665. Oancea Lerescu, cu carte dom. 1672, 1673
Ion, 1681. Ion, 1685. (In brt4ura pp. 64- 65).
VI. Tinutul Campulungnlui.
1. 7 Mai 7084 (15 6). Hrisov dela Alexandra U Voevod, prin care
Intareste lui V1ai u Logofat, fiul Mihnei Parcalaba stapanirea peste mosia
din Piscani si din Racovita". La wit-shut actului boierii: jupan Ivascovel Dvornic, jupan Neagoe vel Logfet, Stan Spat., Mitrea Vist., Bratut
Corn., Badea Strl., Gontea Peh, Stoica Post., Neagoe velichi Logfet, Pis
Badea u grad Bucuresti..."1 (In brosura pp. 84-85).
2. 24 Apr. 7192 (1584), Hrisov dela Petru Voda Cercel prin care inta're$te jupanitei Maria, fica lui lona$, satul Voinestii, fiind aces! sat
Neacsei"...3 (In brosura pp. 5.-52). Aml acPsta din 2 lunie 1618 ne
aratd cd Gavriil Movild era done fi In lunie, ft nu-# incepe domnia
numai in Julie, dupd cum se cridea panel acum.
4. 23 lunie 7128 (1620). Hrisov dela Gavriil Movild, prin care reintareste jupanitei Stana satul Voinesti. Marturii: jupan Enache marele
Ban al Craiovei, jupan Ivaco marele Dvornic, jupan Popa marele Logfet,
Fiera vel Vist, Miho vel Spat., Mthalathe vel Stol., Buzinca vel Coatis,.
Vladul vel Peh., jupan (7) vel Post., pis Stancul..." 4. (In brosura pp. 52-54
www.dacoromanica.ro
748
DAM DE SEAMA.
5) 0 lun. 7144 (1636). lirisov dela Mateiu Basarab calre fiul popei
*erban din Izvoraiii jud. Marcel, prin care-i confirms o delnija din Izvorani, din delnija lui loan Vacarul. Intre martori e un Franta din Outpu-
tting, feciorul lui Pana". Boierii: jupan Hriza vel ban Craiova, japan
Ivavo vel Dvornic, jupan Grigorie vel Log., japan Dumitru Dudescul vel
Vist., jupan Preda vel Spit., jupan Nedelco vel Cliuc., jupan Vasilie
Paiundur vel Slol., jupan Vucina vel Pah., japan Buzinca vel Comis, jupan
www.dacoromanica.ro
DART DE SEAMA.
749
Nlcolae Leurdenu, biv vel Clucer de Arie 1784. Alecu Cocordscu, 1784
Ian-Ag. Roset, biv vt. Spatar 1784 Ian. Ruh, Filipescu, Medelnicer 1784
II [7]. 1785 Ian. Alecu Cocordscu, Clucer 1784 11 [3]. 1785 Ian. Dumitrache
Papazoglu, Serdar 1784 Ag-1785 Mai. Scar lat Variputi, S.uger 1785 Ian.
Papazoglu, Sluger 1785 Ian. Neculae Marde, bitt vel Clucer za Arie 1785 F.
Cheani, Portar 1785 Mai-N. Scarlat Varipati, Sluger 1785 Mai-Octomvrle_
Minna Setrar hi/Colanu 1785 0.-1786 Mai. Cheani 1785 0. 1786 Mai.
Oumitrache Schilit biv vel Pitar 1785 N,-1786 Mai. Costa, Portar 1786
Ian. Disculsu (?) 1786 Ian. Dimitrie Papazoglu, Serdar 1786 M -0.
Mincu Fdlcoianu, Setrar 1786 M-0. Toma Calinescu, biv vel Pitar
1786 0. Mincu Hilcolanu, Setrar 1786 0. Mihail Falco Jana Setrar 178T.
Dumitru Papazoglu 1788. Mincu Falcolanu, Setrar 1788. Scar lat Drugd-
Parcalabi de Poenari.
Gherghina, 1480, 1482-1494, velichi Parca1ab" 1501, 1502, 1503, 1507
www.dacoromanica.ro
750
1512. Static lul. 1514. BaldovIn (Golescu), 1525. Oprea 1526, Barbul (Craiawescul), 1530. Fdrtat (Olarrescu), 1530-32, Tigalea,153-1. G&W parcalab
-ai Poenarestei cetati" 1534. Stan parcalab ai Poenares ei celati" 1534.
Draghici velichi parcalab grad Poenarsko", pus in fruntea Divanului D.
1535. ?arta, (Olinescu) 1535, Vlaicu 1',37. Fdrtat (Olibiescu 1537. Borcea
1540. Petrea, 1542. Parvu, 1541. Vlaicu 1545. Mihnea, 1546-48. Radul 1550.
_Mihnea 1552, 1555. Ciindea of Voevodesti (sub Mircea Vocla Ciobanul). Bqca,
1559. Mocha [sicJ, 1574. .ttica (Britianu), 1576. Marco, 1584. (In brosura p.
15,5-86).
I. CRACIIIN.
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA
751
urmalorul fragment de poezie poporala: sluieste-mi slujeste pan la SanVasii, si-mpart boierii, ca le-oi ridica ban la Craiova, si to ca-i bard. de
to -i ferici"... Domnii cei buni aveau in general tendinta de a pastra cat mai
mull pe aceiasi dregatori. Astfel $ elan cel Mare avea, la incepulul domniei,
ca membrii ai divanului pe cei mai multi dintre fostii dregatorl ai lui Petru
cel Bun in Moldova, iar In Muntenia lui Radu cel Mare. Acesta ar fi organizat dregatorille, cu ajutorul patriarhului Nifon, dapa model bizantin.
Autorul arata insa ca nici Alexandru, nici Radu n'au introdus dregatoriile,
deoarece ele existau de mai inainte. Lor, ca organizatori In domeniul bisericesc, li s'au atribuit si faptele din domeniul organizarii politice prin un
fenomen de polarizare obisnuit In istorie. La originea marilor dregatorii
romanesti se poate constata o Inlreita influents 1. bizantina-sarba (iognfat,
visiier) si bizantina-bulgara (comis) 2 sudslavica-sarba (vornic, paharnic,
postelnic) si sudslavica-bulgara (stolnic) 3. ungara (ban). S'au Imprumutat
insa uneori numai lerminii dela popoarele vecine, atrIbuliile dregatoriei
luand la not alte proporlii. Asa d, e. atributiile vornicului roman se deosebiau de ale vornicului croat, fiind mai asemanaloare cu ale palatinului
ungar. Autorul admite ca Basarab va fi mostenit dela tatal sau Tihomir si
dela Litavoiu oarecare organizare samara, grupand apoi la un loc mai
multe teritorii, a trebuit sa-si alcatuiasca un rost de curte potrivit cu noua
situatie dand sfetnicilor sal denumiri si atributiuni cum se gaseau la
popoarele vecine. In Moldova problema influentelor straine in organizarea administrative e mai simple, Intrucat se gasesc aici institutii similare,
uneori chiar identice cu cele din Muntenia.
Lucrarea d-lui Giurescu se distinge Erin argumentatie constiincioasa,
prin spirit constructiv, prin clarltate sl precisiune.
I. LUPA$.
www.dacoromanica.ro
752
nAnt DE SEANIA
Re lady la domnia lui Stefan cel Mare letopisejul dela Bistrija are
insa 28 date precise, dintre cari 27 exacte. Preciziunea si exactitatea cronologica, precum si bogalia de amAnunte pot fi socolite ca indicii pentru
contimporaneitate. Apoi din felul, cum e povestit cutremurul cel mare din
1471 pe vremea cand land sedea la pranz", se poate deduce, a scriitorul a lrebuit sd fie in apropierea lui Stefan cel Mare, ca s cunoasca
acest amaount. Astfel autorul ajunge la concluzia, ca letopisetul dela Bistrita
nu a fost scris in manastlrea aceasta, ci la curtea lui Stefan de oameni
cari participasera la faptele povestite, nu Insd de ostasi. Acestia ar fi dat
mai multe detalii strategice. jn unele cazuri admite ca textul letopisejului
ar reda chiar povestirea lui Stefan (p. 88). Deci este un isvor contimporan
inspirat de cele mai sigure informajii.
Letopisetul dela Putna, analizat In loate amanuntele lui, se infaliseaza.
o fapti mare infiinjand acest Institut" si publicand Cosminul" in condiVile in care a aF arut.
www.dacoromanica.ro
753
DARI DE SEAMA
Aspecte verbale In evanghellarul slay dela Putna" studiaza cu multa rabdare si cu o cunoastere perfecta a paleoslavei Evangheliarul slay dela
Putna (sec. XIIIXIV) publicat de Emilian Kaluzniacki in Monumenta linguae paleoslovenicae" la 1888. Prin acest studiu dl Nandris aduce o pretioasa contributie la morfologia verbului slay in general.
An. Inst. Nat. III.
48
www.dacoromanica.ro
154
DARI DE SEAMA
unele capitole ce se publics sub titlul: Legenda St. loan cel Nou dela
Suceava In frescurlle din Voroner. Regretatul profcsor face la Inceput
tateva constatari asupra ctitoriei Vorone(ului. Foarte pretioasa biografia
Mitropolitului Grigorie Rosca In timpul caruia s'a zugravit manastirea. Zugravul
dupa constatarea convingatoare a lui Lutia
a fost roman. Nu
-crede ca ar putea fi Marcu Pristavul, al carui nume se gaseste scris alaturi
de al Mitropolitului Grigorie sub portretul acestuia din urma. Urmeaza
descrierea scenelor cari Infatiseaza legenda sfantului loan cel Nou si la
Urma descrierea sculpturilor in argint de pe sicriul Sfantului. Mai multe
planse fotografice Intregese studiul.
www.dacoromanica.ro
755
DART DE SEAMA.
Dl Giorge Pascu In Mihail Cantacuzino" adnoteaza si completeaza biografia autorului Genealogies" dand la sfarsit un rezumat al
.operilor lui.
www.dacoromanica.ro
736
DARt DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
757
DAM DE SEAMA
celeilatte istoriografii moldovenesti, care incepe sub intensa influinta polona" (p. 204).
Buda-
www.dacoromanica.ro
758
DARI DE SEAMA
scaune, can nu sunt in vol. 111. ci vor fi, probabil, in vol 1V (pe
care nu-1 avem la indemana si care se pare ca nici n'a aparutpan& azi), sau vor fi tratate in vol VI si urmatoarele.
Pentru a arata marea important& ce o are opera lui Csanki
pent:u noi, sa urmarim in cloud judete luate la intamplare
Hustirile can rte privesc
niedoara si Tarnavele (ambele in vol V)
mai de aproape, cu care ocazie se va vedea $i ordinea in care autorul
intelege sa-si grupeze materialul in cadrul unui judet si care ordine
e urmata intocmai $i la celelalte judete.
Huniedoara. Stabileste la inceput granitgle vechi ale judetului.
Regele Sigismund da cetatea Huniedoarei lui Voieu, fiul lui Serb,
$i tatal lui loan Huniade Corvin in 18 Oct. 1409. (pp. 3 si 6).
Cetatea Devei apartine in tot timpul vietii lui loan Corvinul acestuia
(p. 41- De cetatea Devei depindeau mai mune sate, dintre cart
aproape toate cu nume romanesti. In evul mediu cetatea, devenita
sau, nemaghiarizandu-se,
tree
dela stares
www.dacoromanica.ro
DAD' DE sEAmIt
759
decat sa fie liberi, adica neme5i" pe langa slujb le 5i conditiilece li se impuneau (p. M. La 1360 ,,Petru vice-voevodul Ardealului
5i castelan al Ha tegului" tine adunare (congregatio generalis) fiind
de feta toti cnejii din districtul Hategului" pentru nrestabilirea
pi satele din judetul Huniedoara, cu istoricul tor, proprietarii tor, amintindu-se si toete documentele
pane Ia Huniade5ti
in cari se vorbeste ceva despre
aceste localitati si locuitorii tor.
menDin judetul Tarnavelor
de fept jud Tarnava-Mica
cetati, fortstionam numai partea istoricrt din introducere, restul
rete, proprietari etc.
hind tratate in aceias ordine 5i cu aceleasi,
www.dacoromanica.ro
760
DARI DE SEANIX
www.dacoromanica.ro
76I
DARI DE SEAMA
.ei. 1
aceastii cetate &a fie restituiti sotiei printului Laurentiu Ujlaki, conin stipanidamnand la amends pe Bogdan Voevodul Moldovei
rea cSruia se gaseste cetatea in 1504, 1507, 1512 5i chiar in 1515
Colonel Nicolau Theodor. Loan Huniade Corwin, (Din istoria Roinanilor Ardeleni). Bucuresti, 1925. Tipografia Marelui Stat Major
261 p.
Prima 5i cea mai insemnati opera privitoare la Istoria Romanilor din Ardeal 5i Ungaria
se stie ne-a dat-o Dl N. forget.
Cu toate ca cele douS volume
scrise in timpul cand Romemii
din Ardeal luptau sub steagurile unei Monarhii ce se prabu5ea
cuprind intro inlantuire clara si precisi trecutul acestor Romani,
totu5i va trebui sa se scrie candva o mare istorie de sinteza a Romanilor Ardeleni, in care sa fie inglobat, pe cat posibil, tot
materialul istoric cunoscut. Pentru a se inlesni munca aceluia, care
va incerca sa ne dea aceastS opera, se cer o multime de mono-
pe
scurt
istoria Romanilor ardeleni dela primele inceputuri 5i pan&
la loan Corvinul.
I Ceeace nu inseamn6. a Matia Corvinul n'a putut s'o dea In 1476
cum zice mai sus
lui Stefan cel Mare. Altfel cum putea vaduva lui loan
Pongracz sli revendice dreptul asupra unei proprietati, pe care o stapanea
In realitate si mai ales sa-i fie amanetata in 1479 din nou.
www.dacoromanica.ro
762
DARt DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
763
Varna (p. 57). Foarte interesanta descrierea luptei dela Varna (1444)
dupe Horvath (Ronai)
din care se vede rolul important ce I-a
avut cavaleria munteana in desfasurarea luptei (p. 61-66). Slid
- -
www.dacoromanica.ro
'764
DART DE SEAMA
a a fost ucis de catre Si5man tarul bulgar din Tarnova, a5a cum arata
regretatul Dimitrie Onciul in Cursul sau tinut la Unversitatea din
Bucure$ti in anul 1920-1921 pp. 210 211, Aceasta $tire ne-o dau
Cronicele noastre 5i o not marginala dintr'o Cronica bulgara. De
un izvor cand avem
ce sa credem numai pe Bonfiniu (p, 195)
5tirea uciderii in cloud izvoare, impreuna cu data? Testis unus, testis
nullus Nu e sigur ca Vlad isi are supranumele de Dracul dela ordinul dragonului oferit de regale Sigismund (p 196).
Pare verosimila afirmatia (p. 203) ca Vlad Tepe5 isi ca5tiga
scaunul Tarii-Romane5ti cu ajutorul Turcilor (pp. 201-204), iar nu
Cu a lui loan Corvinul, cum sustine Bogdan in carted sa .Vlad
Tepe$". Pentru ca sa putem urmAri pas cu pas pe autor trebuia sa
se precizeze locus din izvoarele cercetate. Se spune ca .Vlad Voy
Nods" a lui loan Bogdan, $i venit inteadevar cu ajutorul tui loan
Huniade, nu e Vlad Tepe$, ci Vladislav care-5i zicea $i el fiu al
lui Dan" (forge). De sigur Bogdan exagereazii cand it prezinta pe
Vlad Tepes ca pe un degenerat. Autorul are dreptate cand sustine
ea acest viteaz voevod a fost prea aspru apreciat (pp. 205-206),
Se arata mai departe rolul important ce I-au avut Romanii din Ardeal ai Tara-Romaneasca in diferitele lupte purtate de Ioan Corvinul
in contra Turcilor, rol prea putin cunoscut pane acum (208 251).
Astfel in campaniile Romanilor ardeleni $i munteni este mai mare
-deck al Ungurilor (p. 241).
loan Huniade se va fi gandit la unirea celor trei Principate
Ardeal, Moldova 5i Tara-Romaneasca
(p 245 247). dar nu din
instinct romdnesc, ci ca un crestin care cauta o baza sigur in Principatele vecine crestine contra Turcilor. Cat despre constiinta Romanilor asupra originii for (p. 245) aceea5 observalie ca mai sus, unde
era vorba de : bun roman Unirea celor trei lari surori sub guvernarea lui Ioan Corvinul (p. 247) se face sub tutela regelui Ungariei i
ea nu seamAra de loc cu unirea acelora$i provincii de catre Domnul unei sari romeinesti, Mihaiu Viteazul, care era stdpcin Is el acasa,
.stApan in Moldova, iar ce privege Ardealul, acesta era ce e drept
sub sceptrut nominal at Imparatul, insa Rudolf era destul de departe
ca Mihai sa domneasca in realitate el.
La sfar5itul studiului se dau pa* caracteristice din scriitorii
contemporani romani $i unguri de azi asupra lui loan Corvinul.
Nu sunt fare importanta
pentru militari
51 crochiurile
diferitelor lupte.
Dl General Nicolau propunandu-5i a face cunoscute ofiterilor
,armatei noastre operatiile militare ce s'au desfasurat in Ardeal in
limpul lui Iancu din Huniedoara, a realizat cu prisosintii scopul ce
$i 1-a propus.
I. CRA CIUN.
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA
765
Sint greseli care nu spun nimic decat ignoranta sau negligenta scriitorului, afara de casuri cand o anumita consecventa si congruenta a for
indica un fenomen subiectiv mai putin banal, ca atunci, cand, In cutare
act din 1 76 3, tiparit de curand de d. A. Vitencu (Vechi documente moldovene0i, p. 27), cetim : sd fie volnicicu cu carte domnii mete au
umbla
vor ramane titiganii ..." ; diagnosa, sigurd In acest caz, e :
gingaveala respectivului.
Dupd consideratiile, pline de utilitate si competenta, ale d-lui Paul
Gore asupra Arhivelor, cu deosebita privire la cele basarabene (pp.
1 0 tot atat de nobila sfortare reprezinta Revlsta Socletaftl IstorlcaArheologIce Bisericesti" din Chisinau.
Pacat numal, ca, alaturi de contributii cu adevarat stiintifice, ca ale d-lor Zotta, Berechet s. a., se pot
strecul a In ea ciuclatenii de teapa acelor studii de toponimica basarabeana
(vol. XV [1924], p. 76 sqq.), care fixeaza, cu tot seriosul, originea tatara"
a unor nu:ne get-beget romanesti ca : Mereni, Perenl, Clorefti, Cluteftl.
Balaurefti, Bardar, Ctr /an, etc,. sau de patents origine slava, ca : Hui-
www.dacoromanica.ro
766
DAM DE SEAMA
8-20), vine d. Z. Piclisanu cu actul Iatinesc de censure transitvaneana a cronicii lui Sincai. Ma uit la sfarsit : nu e opus igne, auctor
patibulo dignus" din manualele didactice, dar ceva care seamana ca
doua picaturi de apd cu aceasta : Aude aliquid brevibus Gyaris et
carcere dignum ! Juvenalis et Sincai" (p. 30). Mai uman nu e, dar e
mai humanist : versul e, tnadevar, din Satira I a lui Iuvenal $i, asemene
Locustei, $incai Invenina" poporul impotriva carmuirii ; iar apropierea e
suggestive
Atata numai, ca nu s'ar putea spune cu siguranta, dace
amintirea celebrei gherle grecesti, din Ciclade, Gyara, s'a pastrat pana
in zilele noastre numai in ngr. % tie ruoupa ='S TO aCC't0A0 (cum arata
Kukules, Atec iX)orimilc Ectopfac %al Tot; aXrivototl 13fou, Atena 1922,
p. 10 sq.), on $i 'n Magyarorszag". Dar acestea sunt litigii ale trecutului. Revistele arhivelor le dezgroapa, fiindca e meseria lor. Sa trecem
mai departe...
Pamflete politice impotriva lui Mihail Gr. Sturza-Voda" prezinta
d. N. A. Bogdan: Acatistul" Kogalniceanului, Catra Romani" (De$teptarea Romaniei" de mai tarziu) de Alecsandri, cu traduccrea-i germane
(p. 31 sqq.).
D. C. I. Karadja ne pune dinainte Un dosar de po-
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA.
767
colectia
D. Zotta I'si continua studiul genealogic amintit (p. 204 sqq.), iar
d. N. Vladescu vorbeste despre inaintasul d-sale, Vel-comisul Serban
Pirvu-Vladescu (227 sqq.) : intre ei, in aceiasi notes de preeisie ce caracterizeaza toate studiile sale, d. I. C. Filitti se ocupd. de Schitul Aninoasa-Cislau si neamul Doamnei Neaga" (pp. 210-226).
Pline de interes pagini scrie d. C. Moisil, despre Bute de our
sigilare dela Domnii Tarii Romanesti si ai Moldovei" (p. 249 sqq.),
cu fac-simile.
D-ra Zoc G. Bals comunica doua acte latlnesti de la MihaiuViteazul (p. 266 sqq.), a carui semnatura cu Iltere latine, pe un act
scris ungureste din 1599, se reproduce, putin mai departe (p. 293).
Si par. C. Bobulescu ni da (p. 271) un document de la Alexandrucel-Bun, interesant mai ales prin adnotatia traducatorului din slavona
(caci actul e un suret), ca, daces Grabove" din original nu reprezinta.
Insusi numele localitatii, apoi in traducere romaneasca trebuie restituit
echivalentul airpinic. Tot o adnotatie a traducatorului roman e, Insa,
si acel lectisuri neintelese", strecurat, in locul cuvintelor (lexis"-urilor ; cf. acest lexis Grabovc" din cealaltd adnotatie) slavone pc care
nu le-a Inteles, in insusi textul documentului (p. 272), unde, evident,
Suslcinestii (sat) din jalba musceleana, comunicata
n'aveau ce cauta.
de d. Dan Simionescu (ibid.), presupune un n. de pers. Suslan, In privinta cdruia se poate compara, pe langa cele spuse in Dacorom., Ill,
459, si sitsid, lichidul [spirtos] format dupa prima fiertura a cerealelor
sau prunelor pentru rachiu" (Birlea, Cint. pop. din Maramureq, I, 138).
Hrisovul lui Gr. Ghica pentru Zaharesti of Suceava, din 1765,
tiparit de d. Ghibanescu e important, nu numai pentru mentiunea lui
Tudosie Dubai' si a tatalui sau, Ghilafeiu (Filoteiu) Dubau (n. 276), ci
si prin continua pomenirea a (venirii) Moscalilor celor de mult" ca
element cronologic.
www.dacoromanica.ro
768
DARI DE SEAM
lea numarul de 44 comune cari, de5i din punct de vedere geografic nuerau langa olalta situate, stateau insa sub o administratie militara unitara
care le chivernisea i averile constatatoare mai ales din paduri i pdsuni
de munte. Erau strans legate aceste comune nu numai prin juramantul militar 5i in consecin a prin drepturile i libertatile ca5tigate, ci i prin interesele comune culturale, scolare i biserice$ti ". Continua apoi schitand pozitia
geografica a tinutului, muntii, caracterul geologic al regiunii, apele clima,
www.dacoromanica.ro
DART DE sEitmA
70
Pe Una. Contributii Ia istoricul Rodnei" de I. Martian si O delimitare de granild intre Maramures i districtul Nasaudului" de Dr. Al. Ciplea,
V. Sotropa incepe publicarea mai multor Raboaje din trecut", interesante
insemndri istorice scoase djn protocoalele vechei arhive bistritene.
No. 2 al A. S. ne cid istoricul regimentului graniceresc nasaudean (de
V. Sotropa). Din cele ase regimente graniceresti infiintate de Maria Terezia
si dupa planul baronulul Buccov, Romanii din districtul nasaudean aveau sa
formeze Al doilea regiment valah transilvan grdniceresc de infanterie" cu
12 companii, si un regiment de dragoni cu 8 excadroane. In acest scop au
fost militarizate la anul 1762, doudzeci i trei comune romanesti cari mai
nainte erau incorporate la Bistrita, incercand astfel sh se puny cap nesfarsitelor hartueli dintre Sasii din Bistrita i Romanii someseni. La inceput nedeprinsi cil legile militare, Romanii erau adanc porniti contra oliterilor streini,
cari pedepseau aspru i le nesocoteau datinile i credinta i Ia 1763 Maiu 10
cand gen. Buccov vine sd le is juramantul, revolta era atat de mare, 'Meat
speriat, trebui sy fuga cu suita fntreagh. Destituit fiind Buccov, fu numit in
locul Iui gen. Siskovici, care linistind spiritele, recomanda granicerilor pe
noul comandant baronul Carol Enzenberg. Regimentul de dragoni Ia 1704 e
redus Ia 2 excradoane, iar la 1770 se disolvard si acestea. In schimb regimentul de infanterie, dupd ce se militarizard intre timp alte 7 comune, se
intinsese i asupra Bargaelor. In acest timp se face statutul militar granice-
49
www.dacoromanica.ro
770
DART DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DXRI DE SEAMA
771
49*
www.dacoromanica.ro
ISTORIOGRAFIA ROMANA
IN
1923-1924
REPERTORIU BII3LIOORAFIC
INTOCMIT DE
IOACHIM CRACIUN
www.dacoromanica.ro
ISTORIOGRAFIA ROMANA
IN 1923 $1 1924.
REPERTORIU BIBLIOGRAFIC
INTOCMIT DE
-JOACHIM CRACIUN
-11.--.-
INTRODUCERE.
Bibliografia istorica, Inceputa cu anil 1921-1922. se continua pe 1923
si 1924, dupa planul fntocmit anul trecut de DI Alex. Sadi-lonescu, Director
s'au impartit si ele pe tinuturi si le-a fost dat, pe cat era posibil, si anut.
Diferitele provincii romanesti vor avea numirea istorica consacrata.
Bibliografia s'a pregatit, ca si anul trecut, la Academia Romans, sin-
gura institutie care are cea mai bine organizata Biblioteca si unde se afla
aproape toate izvoarele rominesti si foarte multe streine. Marturisesc ca
n'a5 fi Indraznit a continua singur lucrarea, daca norocul nu :m'ar fi favorizat s cunosc candva, ca functionar, aceasta Biblioteca si daca DI Sadilonescu nu ne-ar fi tinut
In vremea aceea
primele cursuri de bibliografie
primele se pare In toata Romania
iniliindune pe mai multi insi
in tainele acestei discipline, mai putin usoark cleat pare.
Unele lipsuri din bibliografia anului trecut au fost complectate prin
Suplimentul" dela sfarsitul acestei bibliografii. Suplimentur e impartit si
el metodic, ca materialul sa poata fi gasit cu aceeas usurinta ca si cel din
corpul bibliografiei. Unii dintre Dnii autori, ale caror lucrari ne-au scapat
din vechre, au avut bunavointa sa ne anunte aceste lipsuri, pentru care
lucru le suntem foarte recunoscatori si ii rugam ca si In viitor sa alba
aceeas bunavointa, anuntandu-ne lacunele ce vor observa 1
Ca complectare a Bibliografiel din anii 1921 si 1922 se dau la sfArSit
Si Recenziile facute cartilor aparute In acesti ani, Jar la sfarsit de tot sunt
Recenziile facute cartilor aparute Inainte de 1921.
I Adresa: Inetifutul de Merle Nationale. Cluj. Univereitate.
www.dacoromanica.ro
776
ISTORIOGRAFIA ROMANI
PLANUL LUCRAREI.
1. La inceput e lista izvoarelor cercetate. Evident s'au cercetat numai
atata timp cat au aparut. Nu s'a mai mentionat data incetarii for. Lipsurile
de reviste si gazete din anii 1921 si ;922 sau revizuit, si articolele aflate
s'au dat in ,,Suplimentul" dela sfarsit. Lipsurile din anii 1923 si 1924 se
datoresc faptului ca unele periodice sosesc cu intarziere la Academia Romans.
A) ISTORIE.
1. Generalitati. Teoria si filosofia istoriel. Sintezi. Metodologie.
H. Periodice (in ordine alfabetica).
III. Istoriografle. Cronici.
IV. Istorie propritt zisa (in care s'au pus si monografiile si sociografiile).
1. Romania.
a) Pacea delaBucuresti.
b) Pacea dela Paris.
4. Ardeal.
5. Banat.
6. Basarabia.
7. Bucovina.
8. Dobrogea.
9, Moldova.
10. Oltenia'.
1). Tara-Romaneasal.
www.dacoromanica.ro
ISTORIOGRAFIA ROMANi
777
a) Cato lice.
b) Evangelise.
c) Ortodoxe.
A) BISERICI.
B) MANASTIRI.
d) Reformate.
3. Monumente istorice.
a)ArdeaI.
b)Basarabia.
c) Bucovina.
d) Moldova.
e)Tara-Romfineasca.
4,
a) Bulgaria.
b) Ciangaii.
c) Evreii.
d) Germanii.
e) Italienii.
f) R u to n i i.
g) Sasii.
h) Secuii.
i) Svabii.
k) Tiganii.
5. Documente (pe tinuturi).
a) Ardeal.
b) Basarabia.
clMoldova.
d) Oltenia.
e) Tara-Roman easca.
f) Principatele-Unite.
A) ARRIVE.
B) PECETI.
B)
TIINTE AUXILIARE.
IV. Nnmismatica.
V. Iconografie.
www.dacoromanica.ro
778
ISTORIOGRAFIA ROMANA.
2. Politica' interns,
a)Minoritatile,
3. Politica externd.
4. Partidele politice (in ordine alfabetical.
II. Constitntia.
III. Chestia agrari(.
IV. Biserica.
1. Genera litdfi.
2. Biserica catolicd.
3. Biserica ortodoxd (pe linuturi).
a) Generalitati.
b) Ardea1.
c) Banat.
d) Basarabia.
e) Bucovina.
f) Moldova.
g)Tara-Romaneasc a.
4. Biserica reformatd.
5. Biserica units.
6. Secte religioase.
V. Armata.
VI. Arte, Mnzee.
1. Arte.
2. Muzee.
VII. Drept.
VIII. Etnografie.
lx. Flnante.
X. GeografIe. Date statistice. Hirti.
XI. LiteratnrA. Filologie.
1. Literaturd.
2. Filologie.
XII. Medicinal.
www.dacoromanica.ro
ISTORIOGRAFIA ROMANI
779
XIV. Presa.
XV. Teatru.
Snpliment la Istorlografla Romani in 1921 st 1922.
1921
si 1922.
IZVOARE.
I. Reviste romtinefti.1
Academia Romani. Bulletin de la Section Historique.
Academia Romani. Memorille Sectiunii Literare.
Academia Romani. Memoriile Sectiunii Istorice.
Adeverul Literar si Artistic.
Analele Dobrogei. Constanta. (Lipsa : No. 1, 1923).
Analele Rfmnicula R.-Sarat.
Anuarul Institutului de Istorie Nationale. Cluj.
Arhiva. Organul Societatii istorico-filologice din Iasi.
Arhiva pentru stiinta si reforma socials.
Arhivele Olteniei. Craiova.
Aurora. Oradea-Mare. (Lipsa No. 12-13, 1923).
Biserica Ortodoxi Romani.
Biserica si 5coala. Arad.
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice. Craiova. (Upsi: Oct.
Dec.,
924).
www.dacoromanica.ro
780
ISTORIOGRAFIA ROMANA
Dacoromania. Cluj.
Democratia.
1924).
Pasztortaz.
Peninsula Balcanica (Lipsa.: No. 1, 2, 4, 1923; 3, 4, 5, 1924).
www.dacoromanica.ro
ISTORIOGRAFIA ROMANA
Ziare romanefti.
Adeverul.
Albina.
Neamul Romanesc.
Opinia. Iasi.
L'Orient.
III. Calendare.
Calendarul Basarabiei. Chisinau.
Calendarul Bihorului. Being.
Calendarul Bisericesc. Chisinau.
Calendarul Clujul Romanesc. Cluj,
www.dacoromanica.ro
78b
782
ISTORIOGRAFIA ROMANA
1V. Anuare.
Anuarului Eparhiei RAmnicului Noului Severin. Craiova.
Anuarul Gimnazlului inferior de Stat Sava BrancoviciTM. Ineu.
Anuarul instltutelor de invatamant gr.-cat. din Blaj.
Anuarul Liceului de Stat ,Aron Pumnul". Cernauti.
Anuarul Liceului de Stat In Siret.
Anuarul Liceului .Gheorghe Lazar'. Sibilu.
V. Reviste strain.
Les Annales. Paris. (Lipsa: AprilDec., 1924).
Bizantinische Neugriechische Jahtbficher. Leipzig ? (Lipsl: anul 1924).
Conferencia. Paris. (Lipsa : AprilieDec., 1924).
La Cultura Roma.
Mercure de France. Paris. (Lipsa: lan.-1 April, 1 Iul. -15 Nov., 1923;
15 Nov.Dec., 1924).
Revue Archeologique. Paris.
Revue Bleu. Paris.
Revue des Balkans. Paris.
Revue des Deux Mondes. Paris.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA.
A) ISTORIE.
1. GENERALITATI. TEORIA SI FILOSOFIA ISTORIEI.
SINTEZA. METODOLOGIE.
1
II. PERIODICE.
(in ordine alfabeticA).
no. 1-4, lanuarieDecemvrie. An XXXI 1924, no. 1-4 lanuarieDecemvrie. Subtitlul uneori : Revista de istorie, filologle si
1923,
cultura romaneasca.
Arblvele Olteniei. Craiova. La doua luni. 24X16. Directori: Dr, Ch.
Lauger si Prof. C. D. Fortunescu, Tip. Scrisul Romanesc". An. 11
1923, no. 5-10. lanuarie
Decemvrie; An. III, 1924, no. 11-16,
lanuarieDecemvrie
Bnietinni Comisiei istorice a Romani& Bucuresti. 23, 5X16. Tip.
Mercur". Vol. III, 1924.
www.dacoromanica.ro
784
BIBLIOGRAFIE
16
Ioan Neculce. Buletinul Muzeului Municipal din Iasi. lai. Anual. Sub
auspiciile primariei comunei Iasi. 29X20. Tip. Lumina Moldovei".
Fascicola 3, 1923, [An. III]. Fascicola 4, 1924, [An. IV].
Norrespondenzblatt des Vereins fiir siehenbilrgische Landeskunde.
Sibiiu. Lunar. Redactor: Adolf Schullerus. Tip. W. Krafft". An. XLVI,
18
Revista Arhivelor Arhivistica. Cronologie. Diplomatica. Eraldica. Genealogic. Institutiuni. Miniaturistica. Paleografie. Sigilografie. Publicatiune semestriala. Bucuresti. 25X IB. Redactor: Constantin Moisil. Tip.
F. Gtibl Fii. An. I, 1924, no. 1.
Revista Istoricii.
Bucuresti. Lunar. 24X16. Redactor: N. lorga. Tip.
Cultura Neamulul Romanesc". S. A. An. IX, 1923, no. 1-12.1anuarie
24,
Valenii-de-Munte].
19
20
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
785
Bulat, T. G. Un cronicar sas despre not [1712]; Revista lstoricd Bucuresti, 1924, April-lunie, an. X, no. 4-6, p. 107-109.
Cantemir, D. Descrierea Moldovei. Tiaducere crepe originalul latinesc la
200 de ani dela moartea autorului (21 August 1723) de Dr. Giorge
Pascu. Bucuresti. (Tip. edit. cCartea Romaneascao), 1923, 24, 5X16,
5, 185 p+1 p1. Recensie de: V. Bogrea. Anuarul lnstitulului de lstorie
Na(ionalet Cluj. 1923, an. 11, p. 393 - 396.
24
25
26
27
28
29
1-70 Recensii de: N. lorga Bevista lstoricd. Buctire0, 1924, Aprillunie an. X, no. 4-6, p.140-141. Dr. Cotiolan Suciu, Cultura Crotind.
Blaj, 1924, Mai, an Xill, no. 5, p. 147-150,
GhiblIneseu, Gh 5tiri despre Iasi si Moldova In Cronicarii si scriitorii
straini. loan Neculce. lafi, 1923, Fascicola 3, p. 172 - 177 ; 1924, Fascicola 4, p 246 - 252.
30
31
Lapedatu, Alex. Istoriogralia romand ardeleand in legdturd cu desfAsurarea vie[ii politice a neamului romanesc de peste Carpa[i. Cuvant
rostit In sedinta solemna dela 2 lunie 1923 . . . cu raspuns de loan
Bianu. Bucuresti. (Tip. Cultura Nationald), 1923, 24, 5X1740 p (Academia Romane. Discursuri de receptiune LV).
Lapedatu, Alex. $tiri privitoare la istoria Tarilor Romane din Cronologia
32
50
www.dacoromanica.ro
785
.33
34
BIBLIOGRAFIE
Mois II, Const. Spicuiri din cronicarii turcesti. Revista Societatii Tineri-
1. Romania.
37
40
41
42
43
www.dacoromanica.ro
1922.
BIBLIOGRAFIE
787
48
-49
Davies, E. C. Rumania. From Roman Days to the Present Time. London. [1923], 25X17. p. 4263-4267. (Colectia: Peoples of all Nations. Part. 39).
Densusiann, Ovid. Presupusul romanism al lui Tar6s. Grai gi Suflet.
SO
p, 1-8.
Or
.52
.54
.55
p. 110-117.
Filitti, loan C. Partea boerimii in elaborarea Regulamentului organic.
Cugetul Romtinese. Bucuresti, 1923, Martie, an. II, no. 3, p. 258-265;
1923, OctomvrieNoemvrie, an. II, no. 10 -11. p. 743 753.
50*
www.dacoromanica.ro
788
56
57
B1BLIOGRAFIE
Fotino, George. 0 carte si o harts rail din anul 1493 [gi despre Vlahi]..
Arhivele Olteniei. Craiova, 1923, Julie- August, an. II, no. 8, p, 292 294+1 pl.
Franasovici, R Chestiunea Dunarii. Discurs rostit in Adunarea Deputa(F
tor... 5 Martie 1920. Bucuresti. (Imprimeria Statului), 1923, 15, 5 X 10, 52 p.
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
Jiickh, Ernst, Kiderlen -Wachter der Staatsmann und Mensch. Briefwechsel und Nachlass. [1900 - 1911]. I-II. Band. Stuttgart. (Deutsche
Verlags- Anstaft), 1924, 23 X 16, p. 179-219 (I) ; p. 41-78, 233-237 (II)
[lorga, N.]. Centenariul Domnilor parnatiteni la Academia Honiara.
Calendarul Ligei Culturale. Bucuresti, 1923, p. 43-60.
73
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
789
75
lorga, N. Le probleme de l'abandon de Ia Dacie par l'empereur Aultlien. Communication faite a l'Academie des Inscriptions de Paris.
Revue Historique du bud-Est Europeen. Bucuresti, 1924, lanuarie Martie, an. I, no. 1- 3, p. 37-58.
lorga, N. Din propaganda In Apus pentru Unirea Principatelor. Revista
76
24
curesti, 1923.
77
79
-80
no 1-3, p. 32 -34.
Kedrenos, Georgios. Pagini de istorie medievala (sec. XI). [Pecenegli In
Dobrogea] trad. de C. Bratescu. Analele Dobrogei, Cernauti, 1924 si
1925, an. V si VI, p .145-154.
.82 Landau, Marius Aug. Le principe des nationalites et l'unite nationale
roumaine. Avec une carte etnographique hors text. Paris. (Tip. Jouve
B Cie.).. 1923, 26, 5X16, 5, 102 p
83 Leonesen, N. V. Anul 1907. Rascoala laranllor. lasi. (Tip. -Lumina Moldovei), 1924, 20X14, 5, 52 p. Lei 20.
.84 Lindenberg, Paul. KOnig Karl von Rumanien. Ein Lebensbild dargestellt
unter Mitarbeit des Konigs. I-II Band. Berlin. Hafer (Tip. Hermann
Bergmann), 1923, 22. 5X15, 653 p. (I) ; 348 p. (II).
85 L[npas], I. Cum a scapat Nicolae Balasescu din mina Ungurilor Ia 1849?
7ransilvania. Sibiiu, 1824, lulie, an. 55, no 7, p. 249-251.
86 Mare% Alexandru Riflessi di storia rumena In opere italiane del secol
XIV e XV. Ephemeris Dacoromana. Roma. 1923, an. I, p. 338-386.
81
87
29 - Metes, Stefan.
www.dacoromanica.ro
790
90
B1BLIOGRAFIE
91
92
93
94
95
96
97
rot
Geo-
103 Serbarile Incoronari M. M. L. L Regelui 81. Reginei Romaniei Albalulia, Bucuresti, 15, 6 si 17 Ocromvrie 1922. [Bucuresti] (Imprimeria
Statului). [1925], 28, 5X20, 5, 129. p.
104 Seton-Watson, R. W. The Emancipation of South-Eastern Europe. The First.
Hyndman Memorial Lecture, delivred on March 7, 1923, [51 Romanii].
London. (Tip. Twentieth Century), [1923], 21, 5X14 38 p. One schilling,
104 Simu, Simeon. Individualismui of pamantul la Romanii si barbarii Dacieb
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
791
107 Urn, I. Curs de Istoria Romani lor. [Prima epocd din domnia lui Stefan
cel Mare]. [Litografiat]. 1923, 21X17, 5, 447 p. (Universitatea din
Bucuresti).
108 Tasi liu, [Capitaine] D. L'ame roumaine et ses manifestations. Coference
faite a l'Ecole du Genie de Versailles, le 1-er Septembre 1920. Bocarest. (Imprimerie de l'Ecole Militaire d'Infanterie No. 1), 1923, 23X15,
36 p.
109 * Wendkiewlcz, Stanislas. Rumunia po wojnie [ Romania dupd. rdzboiu].
Varsovie 1923. Recensie de : P. P. Panaitescu. Revue Historique du
Sud-Est EuropEen. Bucuresti, 1924, lulie-Septemvrie, an. 1, no. 7 9,
p. 299 300.
110 Winkler, Dr. Arnold. Contributii Ia istoria pdci din 1812 de Ia Bucuresti
(dupa actele Arhivelor din Viena). Note dintr'o conferintd.. traduse de
Dr. C. Dobrin. Revista lstorica. Valenii-de-Munte, 1924, Octombre Decembre, an. X, no. to-12, p. 241-245.
111 Zaborovschi, V. 0 pagina e politica externs romaneasca (1683) Cugetut
.Romanese. Bucuresti, 1924, Aprilie-lunie, an. III, no. 2 -4, p. 153-157.
112 Zaborovschi, V. Ceva despre situatia de drept international a terilor romane supt Turcia. Revista Istoricd. Valenli-de-Munte, 1924 WileSeptembre, an. X, no. 7-9 p. 191- 194.
113 Zeletin, St. Revolutia burghezd In Romania (urmare). Arhiva pentru
Oiinta qi reforma socialci. Bucuresti, 1923, an. IV, no. 1, p. 35-67;
1.23, an. IV, no. 2, p. 173-201.
115 Archibald. lmpresii de caldtorie. Paris-Reims-Verdun-Mardsti-Mdrasesti. Note de om necajit. Bucuresti. (Tip. (Cartea Medicaid)) 1924,
23X16, 127 p. Lei 30.
116 Arif'eanu, Maior Virgil. Rasboiul nostru contra Ungurilor 1918-1920.
Bucuresti. (Tip ,,Eminescu "), 1924, 21X14, 36 p. Lei 10.
117
Arz, Generaloberst. Zur Geschichte des grossen Krieges. 1914-1918.
Wien, 1924.
1-10+1 pl.
122 Barzotescu, Colonel Laurentiu. Contributiuni la istoria rdsboiului nostru.
_Romania Militant. Bucuresti, 1923, Marti% an. LV, no. 3, p. 292- 293,
www.dacoromanica.ro
792
BIBLIOGRAF1E
1923, Apri lie, an. LV, no. 4, p. 363-380; 1923. Septemvrie, an. LV, no.
1.
124 Bo loony, Nicolae. Cei zece martini executati la T. Severin. Episod dra-
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
793
137 Locusteanu, Capitan A. Sub aripa morfii. Insemnari fugare din rasboiul
de intregire. Cu o prelate de dl Prof. Univ. Sextil Puscariu. Cluj.
(Tip. Ardealul"), 1923, 21 x 14, 144 p. Lel 24.
138 Lnngnlescn, George. Eroismul cavaleriei romane. Jertfa capitanultd
Virgil N. Serbanescu din Regimentul 5 Rosiori. Bucaresli. (Tip. Cultura Nationale), 1924. 21, 5x 15. 46 p.
139 Mehedinti, S. Atitudinea lui Maiorescu In timpul invaziel [Germanilor
1916-1917]. Convorbirl Literare. Bucuresti, 1923, Februarie, an. 55,
no. 2, p. 121 129.
140 Mihail, Locot.- Colonel Gh. In amintirea luptei Regimentului 34 inf.
C -ta la Maresesti. Revista Infanterlel. Bucuresti, 1924, Noemvrie,
an. XXIV, no. 277, p. 43-50.
www.dacoromanica.ro
794
BIBLIOGRAFIE
154 Radoslawoff, Dr. Vasil. Bulgarien und die Welikriese. Berlin. (Tip. Ullstein). 1923, 22 X15, (p. 203-240 ; 292 -313).
155 Repington, Lieut.-Col. C. A Court. La premiere guerre mondiale (19141918). Notes et souvenirs traduits par B. Mayra et le Lt. Cl, DeFon longue. Paris. Payot & Cie.", 1922, p 341-369; 420 ; 430; 452.
156 Rosetti, General Radu R. Partea luata de Regimentul 47/72 Infanterie
in rasboiul pentru intregirea neamului 1 14 August 1914 -1/14 lulie
19,8. Bucuresti. (Tip. RasAritul"), [1923], 23, 5X 16, 354 p.+p1.157 Sandnlescu, Preotul 0. D. Din grozaviile rasboiului mondial. Impusca-
rea preolului C. Nunescu din corn. Radomiresti-Olt, de dire trupele germane. Turnu-MAgurele. (Tip. Lumina Teleormanului"), 1924,
23x15, 5. 15 p.
158 Schwarte, M. Der grosse Krieg 1914-1918 in zehn Banden. IL u. IX.
Band. Leipzig. lohann Ambrosius Barth (Tip. Ernst Siegfried und
Sohn Berlin), 1923, 24, 5 X 17, p. 584-673 vol. II; 36-43, 229-251,
355-369. 376-380, Vol IX).
www.dacoromanica.ro
BIBL1OGRAFIE
795
169 Br AtApno, Paul P. Banatul, Propaganda nationals; dela Paris. Cuvantare rostita in sedintele Adunarii Deputajilor dela 15 si 17 Decemvrie
1923. Bucuresti. (Imprimeria Statului), 1924, 16, 5X10, 109 p.
170 Duca, I. G. Chestiunea granitei Banatului. Expozeu fAcut In sedinta
Adunarei Deputajilor din 27 Decembrie 1923. Bucuresti. (Tip. ladependenta"), 1924, 23X16, 15 p.
171 Florescu, Ion Th. Chestiunea frontierei Banatului. Discurs rostit In
sedinta dela 26 Decemvrie 1923 a Adunarii Deputafilor. Bucuresti.
(Imprimeria Statului), 1924, 22, 5xI6, 50 p.
172 Glannini, Amedeo. L'unita nazionale della Romania alla conferenza
della pace [1919]. [In Studi sulla Rcmaniai. Napoli. (Tip. Riccardo
Ricciardi"), 1923, p. 17-52,
173 lorga, N. Conception de la paix roumaine. Conference donnee au Comite Francais de la Ligue des Nations (Mars 1924). [In Cinq Conferences sur le Sud-Est de 1'Europe "]. Bucarest. (Tip. Cultura Neamului Romanesc"), 1924, 21, 5 x14, p. 5-24.
174 Liciirejiu, Dr. Paraschiv. Apararea Banatului. Discurs rostit In sedinta
Camerei Deputajilor la 7 Decemvrie 1923. Bucuresti. ( Imprimeria
Statului), 1924, 15 x 10, 5, 47 p.
175 Mani% Dr. Iuliu. Chestia Banatului. Discurs rostit In sedinta Adunarii
Deputatilor din 27 Decemvrie 1923. Bucuresti. (Imprimeria Statului),
1924, 16 x11, 31 p.
176 Adele'', Constantin. Frontiera Banatului. Tara Noastra. Cluj, 1923,
lanuarie 14, an. 1V, no. 2, p. 63 - 66.
177 S[erbescu], S. Cum a Post discutata chestiunea Banatului la conferinta
de pace [19(9]. Revista Vremii. Bucuresti 1924, Februarie 24, an. IV
no. 2, p. 9-11.
178 Stoics, Vasile. Problema Banatului. 0 expunere a diverselor tratative
care au decis de soarta acestui tinut. Revista Vremii. Bucuresti, 1924.
Februarie 24, an IV, no. 2 p. 7- 9.
179 Yaida-Yoevod, Dr. Alexandru. Chestia Banatului. Discurs pronuntat In,
sedinta Adunarii Deputalilor din 25 Decemvrie 1923. Bucuresti. (Imprimeria Statului) 1924, 15 x11, 55 p.
www.dacoromanica.ro
796
BIBLIOGRAFIE
Organul societalli istorlco - filologice din la$i. Iasi, 1923, lulle-Octomvrie, an. XXX, no. 3-4, p. 391-394.
.184 Iorga, N. Le Grec dans les pays roumains. Documents de grec vulgaire. Academie Roumaine. Bulletin de la Section Ifistorigue. Bucuresti, 1924, Tom. XI, p. 136-141.
185 Iorga, N. Raporti politici tra 1'Italia e la Romania. [In Studi sulla Romania"]. Napoli. (Tip. Riccardo Ricciardi), 193, p. 9-15. (Extras din
L'Europa Orientale". Roma, 1923, Settembre 30 - Noembre 30).
i86 Iorga, N. Note polone. Bucuresti, (Tip. Cultura NationalA), 1924, 24,
5 x17, 5. 18, p.-I-4 pl,
4. Ardeal.
193 Barnntin, Simion. Romanii si Ungurii. Discurs rosin in catedrala 131ajulul 2/14 Maiu 1848. Cu introducere ai comentar de G.Bogdan-Duica.
Cluj. (Tip. Bornemisa), 1924, 23, 5 x15, 5, 72 p.
-194 Betegh, Miklos. Erdely a habonlban. Nehany erdelyi adat az 1914-1917
evek tOrtenetehez. Diciosinmartin. (Tip. Erzsebet), 1924, 23, 5 x 15,
5, 106 p.
195 Biro, Vencel. Erdely szabadsiga a torn uralom alatt. Pasztortaz. Club
1923, lunie 16, an. IX, no. 24, p. 757-760.
www.dacoromanica.ro
797
BIBLIOGRAFIE
205 - lancu si Vasvari. Din amintirile lui losif Slerca Sulujiu de Carpinis.
Tara Noastra. Cluj, 1924, August 31, an. V, no. 35, p. 1110-1111.
an, 55, no. 7, p. 228-233. [$1 In] Romania. Bucure0, 1924, Septemvrie, 1, an. II, no. 264, p. 1
212 Lnpas, Dr. I. Mitropolitul Saguna ca pregatitor al unitalii najionale.
Universal. Bucuresti, 1923, Iulie li, an. XL!, no. 181, p. 1.
213 Lnpas, I. Revolujia iui Horia. Conferinja rostita in aula Universitalii
din Cluj la 9 Octomvrie 1921, cu prilejul deschiderti festive a cursurllor anului 1921/22. Bucuresti. (Tip. Cartea Romaneasca), 1924, 24,
5X16, 5, p. 71- 89. [Extras din Anuarul Institutului de Istorie Nationala Cluj, 1923, an. II].
www.dacoromanica.ro
798
BIBLIOGRAFIE
1923,
221 Muller, Georg. Die Tiirkenherrschaft in Siebenbiirgen, verfassttngsrechtliches Verhaltnis Siebenbilrgens zur Pforte, 1541-1688. Sibiiu.
(Tip. W. Krafft), 1923, 23, 5 x16, 148 p. (Institutul pentru studiul Euro-
224 [Nistor, Dr. I.]. Al treilea Voivodat. Glasul Bucovina Cernauji, 1924,
lanuarie 31, an. VII, no. 1463, p. 1-2-1924, Februarie 1, an. VII, no.
1464, p. 2.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
799
5. Banat.
236 - Delimitarea fruntariei dintre Regalul Romaniei si Regatul Serbilor,
Croajilor si Sovenilor. Protocol semnat la Belgrad la 24 Noemvrie
1923. [51 text francez]. Bucuresti. (Imprimerla Statului), 1924, 33 x 21'
11 p.
237 Hoffman, Leo. Die Wirtshauser Temesvars von 1717-1755. [$1 viata
sociald de atunci]. Temesvar. (Schwabische Buchdruckerei), 1923,
18 x11, 16 p.
240 Molin, Romulus S. Contributiuni la istoria Romanilor banateni 1783.1792. - Doud circulare", din biserica ortodoxa din Maidan. jud.
Caras-Severin (Banat) si o patents" a sfatului craiesca din Buda,
Arhivele Olteniei. Craiova, 1923, Julie-August, an. 11, no. 8, p. 312 [$i In] Foaia Diecezana. Caransebes, 1923, lulie 29, an. XXXVIII, no.
29, p. 3; 1923, August 6, an, XXXVIII. no. 30, p. 3.
241 Novacoviciu, Emilian. Racasdia Dud. Caras-SeverIn] In razboiul mondial,
revolutie si sub ocupatiunea sarbeasca dela 1914-1920. Oravita. (Tip.
Felix Weiss) 1923, 21, 5x15, 31 p. Lei 10,
242 Schoffler, Ing. I. Banat. I Teil. Zweihundert Jahre [1723 1923]. Temesvar-Innerstadt. (Schwabisch Buchdruckerei), 1923, 16, 5 10, 46 p.
6. Basarabia.
243 Berechet, $t, Averile mAndstiresti din Basarabia. Bisertca Ortodoxi
Romani Bucuresti, 1923, Iunie, Seria 11, an. 41, no. 9 (507) p' 632639,
www.dacoromanica.ro
800
BIBLIOGRAFIE
244 Cazaen, Dr. P. Moldova dintre Prut 51 Nistru. 1812-1918. Iasi (Tip. edit.
-Viaja Romaneasca") [1924] 24x16, 5, 345 p. Lei 90 [Si in] Viafa Romaneasca. Iasi, 1923, Mai, an. XV, no 5, P. 163-191; 1923, Itknie, an.
XV, no. 6, p. 367-383, Julie, an. XV, no. 7, p. 43-60; 1923, AugustSeptembre, an. XV, 8-9, p. 163-178 ; 1923, Octombre-Noembre, an.
XV, no. 10-11, p. 131-144. Recensie de: Ion I. Nistor. Codrul Cosminului, Cernauji, 1924, an. I, p. 607-609.
245 Clobann, Stefan. Cultura romaneasca in Basarabia sub stapanirea rus5.
Chisinau. (Tip. Glasul Tarii"), 1923, 24 16, 342 p. Recensii de : V.
Bogrea. Dacoromania. Cluj, 1922-1923, an. 111, p' 8 3-864; N. lorga.
Revue flistorique du Sud-Est Europeen. Bucarest, 1924, lanuarieMartie, an. 1, no. 1-3, p. 65 -72; Nicolae Popovschi. [Cu titlul:
Studii noun asupra trectuului Basarabiei]. Viata Romaneasca. Iasi,
1924, Mai, an. XVI, no. 5, p. 182-196.
216 Comnene, N. P. La question de la Bessarabie. La Revue de Geneve,
Geneve, 1924, juin, no. 48, p. 772 781
247 Dorna, Stroe. Pentru apararea Basarabiei. Drepturile stravechi.._ Con stiinta si puterea romanismului sub stapanirea rus5. Martirii Basarabeni___ Cu o harts si documente istorice. Bucuresti. (Tip. Rasaritun, [1924 20, 5 13, 80 p. Lei 20. (Din publicatiunile Uniunei
Arta si Istoria Nationale ").
248 Ghibu, Onisifor, Alea lacta est.__ Chestiunea unirii Basarabiei. Societatea de maine. Cluj, 1924, Aprilie 12 an. I, no. 1. p. 13-16.
249 Ghibu, Onisifor. Trei luni din viata Basarabiei. Cronologia evenimentelor in primele luni dupa isbucnirea revolutiei rusesti (13 Martie18 lunie 1917). Societatea de maine. CIL j, 1924, Iunie 29, an. 1, no. 12,
p. 257-259; 1924, Julie 6, an. 1, no, 13, p. 282-283; 1924, lulie 13, an,
1, no. 14, p. 302-304; 1924, August 15, an. 1, no. 17-18, p. 367-370.
250 Ghibu, Onisifor. Cum s'a facut unirea Basarabiei. Conferinja... Tran-
252 Gore, P. Populatia Basarabler. Materiale istorico-statistice. Democrafia. Bucuresti 1923, Noemorle - Decemvrie, an. XI, no. 11-12, P.
23-52.
253 lordlicheseu, Constantin, Dimitrie Cantemir si Basarabia. Neamul Romanesc. Bucuresti, 1924, Aprilie 10, an. XIX, no. 81, p. 1.
251 Marghiloman, Al. Reintrarea Basarabiei In sanul Patriei-Mume. Discurs..,
Bucuresti. (Tip. Eminescu"), [1924], 18 410, 5, 32 p. (Publicafiunile
Clubului Conservator-Progresist).
255 Muvrodin, Const. 0 ancheta mondiala asupra Basarabiei. Cum se pronunla personalitafile cele mai eminente despre unirea Basarabiei.
la Romania. Universul. Bucuresti, 1924, Aprilie 6, an. XLII, no. 78,
p. 1. - 1924, Aprilie 11, an. XL11, no. 82, p. 1.
256 Pelivan, Ion G. Les droits des Roumains sur la Bessarabia au point
de vue historique, etnique et de ('auto- determination. Bucarest. (Tip.
Cartea Romaneasca"), [1924], 23 x15, 5, 21 p.+1 pl.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro