conf. dr. ing.

LILIANA TOCARIU

conf. dr. ing. LILIANA TOCARIU

GEOMETRIE DESCRIPTIV

PREFA
n aceast lucrare sunt prezentate noiunile elementare de
geometrie descriptiv , necesare realizrii desenelor in domeniul
tehnic . Reprezentrile in domeniul tehnic au un rol deosebit de
important att in etapele de proiectare ct i n etapele de execuie
a produselor industriale .
Savantul francez Gaspard Monge (1746 1818 ) , ntemeietorul
acestei discipline , a formulat definiia ei astfel : Geometria
descriptiv este limba necesar i comun a omului care
concepe un proiect i a celor ce cu art dirijeaz execuia
Lucrarea se adreseaz studenilor de la facultile tehnice cu
profil mecanic , inginerie industrial , metalurgic , ingineria i
protectia mediului .
La elaborarea acestei lucrri , am avut n vedere prezentarea
noiunilor teoretice de baz prin explicarea rezolvrii unor aplicaii
reprezentative , uzuale cu un grad mediu de dificultate .
Mulumesc studentului Roca Marian din grupa 12212 - IMAPA
pentru ajutorul acordat la scanarea desenelor i la tehnoredactarea
capitolelor incluse n lucrare .
De asemenea , in sa mulumesc anticipat tuturor celor care , in
urma parcurgerii materialului , mi vor face sugestii pentru creterea
calitii tiinifice i didactice a acestei lucrri .

Conf. dr. ing. LILIANA TOCARIU

CUPRINS
Prefa
Cap. 1. REPREZENTAREA PUNCTULUI N TRIPL
PROIECIE ORTOGONAL 5
Cap. 2. DREAPTA ... 10
Cap. 3. PLANUL 16
Cap. 4. METODE DE TRANSFORMARE
A PROIECIILOR . 25
Cap. 5. REPREZENTAREA CORPURILOR GEOMETRICE... 39
5.1 Reprezentarea poliedrelor . 39
5.2 Reprezentarea cilindro - conicelor ... 43
5.3 Reprezentarea sferei . 45
5.4 Reprezentarea torului . 49
5.5 Reprezentarea cuadricelor de rotatie .. 49
Cap. 6. CORPURI GEOMETRICE ...59
6.1 Seciuni plane 59
6.2 Intersecii cu drepte .................................................... 62
6.3 Desfurate .................................................................67
6.4 Diverse intersecii ........................................................74
Bibliografie ................................................................... 82

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

CAPITOLUL 1

REPREZENTAREA PUNCTULUI IN TRIPL

PROIECIE ORTOGONAL
Aplicaii rezolvate
1. Sa se reprezinte in epura si in spatiu (in perspectiva cavaliera) urmatoarele puncte :
A(20, 30, 40); B(20, -30, 40); C(20, -30, -40); D(20, 30, -40); E(-20, 30, 40); F(20, 30, 0);
G(0, 30, 40); H(20, 0, 0).

Rezolvare:
In toate exemplele, rezolvarea s-a realizat prin etape similare. Astfel, in figura 1.1:
- S-au masurat, pe axe, coordonatele punctului A (abscisa, departarea, cota), tinandu-se
seama de semnele acestora si s-au marcat punctele xA, yA, zA pe axe.
- S-au trasat liniile de ordine din xA si yA si la intersectia acestora s-a obtinut
proiectia orizontala notata cu a, la intersectia liniilor de ordine din zA si xA s-a
obtinut proiectia verticala, notata cu a1, iar la intersectia liniilor de ordine din y1A
si zA s-a obtinut a11, proiectia laterala a punctului A.
- y1A a rezultat in urma rotirii segmentului OyA in sens trigonometric, pana ce arcul de
cerc, de raza OyA si centrul O, intersecteaza axa Oy1. S-a realizat astfel epura punctului A.

Fig. 1.1.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

Fig. 1.2.

Fig. 1.3.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

Fig. 1.4.
_
_
Pentru reprezentarea spatiala, in perspectiva cavaliera, s-au trasat axele Ox (orizontala),
Oz (verticala) si Oy inclinata fata de Ox cu 45.
_
Se masoara abscisa si cota, la scara 1:1, pe axele corespunzatoare, iar pe axa Oy (pentru
a obtine o imagine cat mai asemanatoare cu cea din spatiul real) se masoara departarea redusa
la jumatate, deci la scara 1:2. La intersectia liniilor de ordine corespunzatoare, se obtin,
proiectiile a, a1 si a11, iar apoi punctul din spatiul A.
Observatie. In figura 1.2. s-a rotit yB tot in sens trigonometric pana ce arcul a intalnit
axa Oy1, punct care s-a notat cu y1B.
Celelalte puncte se reprezinta analog. (v. fig. 1.3, 1.4.)
2.Sa se afle a treia proiectie a urmatoarelor puncte, date in epura numai prin doua
proiectii si sa se stabileasca triedrele ce le contin (v. fig. 1.5 a,b,c,d).
Exemple de rezolvare: se marcheaza pe axe punctele xM, yM, zM, deci se obtin grafic
abscisa, departarea si cota apoi se reprezinta dupa regulile prezentate anterior proiectia ceruta
(v. fig. 1.6 a, b, c, d).
Pentru a stabili cu usurinta triedrele ce contin punctele, se apeleaza la schema din figura
1.8.
3.Sa se reprezinte in spatiu si in epura punctul A1, simetricul punctului A(30, -40, 20)
fata de planul [H], A2, simetricul punctului A fata de planul [V] si A3 simetricul lui A fata de
[W].
Rezolvare :
Mai intai se determina coordonatele punctelor A1, A2 si A3 utilizand schemele din figura
1.8.(a si b) si apoi se reprezinta punctele cerute dupa regulile prezentate anterior.
Astfel coordonatele punctelor cerute au urmatoarele valori :
A1 (+30, -40, -20) ; A2 (+30, +40, +20) ; A3 (-30, -40, +20) .

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

Fig. 1.5.

Fig. 1.6. a,b

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

Fig. 1.6. c,d

Fig. 1.7.

Fig. 1.8.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

10

CAPITOLUL 2

DREAPTA
Aplicaii rezolvate :
__
1.Sa se reprezinte in spatiu si in epura segmentul AB si sa se arate adevarata lui marime
precum si unghiurile pe care le realizeaza cu [H] si [V]. Se dau A(50, 22, 7) si B(30, 10, 26).
Rezolvare:
In figura 2.1.(a, b) se reprezinta punctele A si B care determina dreapta AB. Se
determina urmele H si V ale dreptei ce formeaza in spatiu triunghiul dretpunghic (hvv1).

Fig. 2.1. a
__
Segmentul AB este situat pe ipotenuza acestuia. Daca se suprapune acest triunghi pe [H],
exista posibilitatea in epura sa se masoare adevarata marime a segmentului, adica A0B0, si
unghiul a0(H). Se anticipeaza metoda rabaterii pe planele [H] si [V].
Analog se procedeaza pentru determinarea unghiului a0(V), folosindu-se triunghiul
dreptunghic (h1, h, v1), care se rabate pe [V].
Daca se observa cu atentie imaginile din figura 2.2. a si b, modul de rezolvare se deduce
imediat.
_
2.Se considera dreapta D(d, d1) definita de punctele 1(45, 24, 5) si 2(80, 4, 30). Se
cere: sa se afle regiunile dreptei (diedrele si triedrele pe care le strabate; sa se aleaga un punct
A ce apartine dreptei D din T1, care sa aiba xA= (65) si in acest punct sa se traseze o frontala
perpendiculara pe D, apoi in 1 o orizontala perpendiculara pe D iar in 2 o dreapta de profil
perpendiculara pe D.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

11

Fig. 2.1. b
Rezolvare:
In figura 2.2. s-au determinat urmele H(h, h1) si V(v, v1) ale dreptei D(d, d1), s-au
determinat regiunile dreptei studiind situarea in spatiu a punctelor T(t, t1); 2(2,21); S(s, s1) care
s-au ales in zonele distincte ale dreptei, respectiv T la stanga liniei de ordine din V, 2 intre
liniile de ordine trasate din V si H si S la dreapta liniei de ordine din H. S-a amplasat punctul
A(a, a1) care are xA= 65 si apoi, conform teoremei unghiului drept, s-a trasat frontala F(f, f1).
Analog G(g, g1) si P(p, p1).

Fig 2.2.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

12
__
_
3. Sa se afle distanta dintre dreapta oarecare AB(ab, a1b1) si fronto-orizontala (, 1),
care trece prin M(10, 17, 15). Se cunosc A(60, 10, 20) si B(25, 30, 35).
Rezolvare:
__
Se reprezinta dreapta AB(ab, a1b1, a11b11) apoi prin punctul M(m, m1. m11) se traseaza
fronto-orizontala (, 1, 11). Distanta dintre o fronto-orizontala si o dreapta oarecare se
masoara pe o dreapta de profil P(p, p1, p11). Distanta cautata este si se masoara intre m11j11
si i11 adica = i11y11.
OBS. Orice perpendiculara pe o fronto-orizontala este o dreapta de profil (v. fig. 2.3.).

Fig. 2.3.
4.Sa se construiasca un paralelogram oarecare in epura daca se cunoaste una dintre
laturi AB(ab, a1b1), sa se puna in evidenta diagonalele sale si punctul lor de intersectie O.

Fig.2.4.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA
13
Rezolvare:
Se traseaza un segment oarecare dat AB(ab, a1b1) in epura, apoi segmentele paralele si
egale A(ad, a1d1) si BC(bc, b1c1). Se traseaza diagonalele AC(ac, a1c1) si B(bd, b1d1), care
se intersecteaza cu punctul O(o, o1); rezulta imediat d1 si c1. Intr-o constructie corecta o si o1
trebuie sa se afle pe aceeasi linie de ordine (v. fig. 2.4.).
__
_
5.Sa se construiasca triunghiul isoscel (ABC) care are latura AB situata pe frontala F(f,
f1) si apoi sa se afle proiactiile centrului sau de greutate. Se mai stie ca AC = BC.
Rezolvare:
Se stabileste 1(1, 11) mijlocul segmentului AB. Prin 1 se traseaza mediana si inaltimea
1
c 1 conform teoremei unghiului drept.
Se alege arbitral c1 si apoi tot arbitrar, pe linia de prdine trasata din c1, se alege c.
Problema admite o infinitate de solutii. Dupa ce s-au trasat proiectiile triunghiului ABC(abc,
a1b1c1) se construieste a doua mediana A2(a2, a121). La intersectia celor doua mediane se afla
G(g, g1) centrul de greutate cautat. Se aminteste ca, in proiectia paralela raportul simplu se
pastreaza deci c121 = 21b1 si c2 = 2b. (v. fig. 2.5.)

Fig. 2.5.
_
6.Se dau punctele A si B ce apartin dreptei de capat (, 1). Sa se construiasca patratul
ABCD care are latura AB data in cele trei proiectii.
Se stie ca : 1 a1 b1, si laturile AD si BC fiind perpendiculare pe o dreapta de capat
sunt, in cazul general, niste frontale care se proiecteaza in adevarata marime pe [V].
Rezolvare:
Din 1 se traseaza cercul cu raza R= l, unde l=AB, pe care se aleg arbitral c 1 d1. Apoi
se determina cd si a11b11c11d11. Problema admite o infinitate de solutii, care daca se indica si
alte date referitoare la C si D.(v. fig. 2.6.b).

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

14

Fig. 2.6.a

Fig. 2.6.b
7. Sa se finalizeze reprezentarea figurii plane din urmatoarea epura (v. fig. 2.7.a).
Rezolvare: (v. fig. 2.7.b) Se traseaza diagonala (1131) in pentagonul 1121314151 si apoi se
determina t1 si s1 prin trasarea diagonalelor (2151), respectiv (2141).
Se finalizeaza proiectia orizontala a pentagonului tinand seama de modul cum se
proiecteaza punctele ce apartin acelorasi drepte.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

15

Fig. 2.7.a

Fig. 2.7.b

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

16

CAPITOLUL 3

PLANUL
Aplicaii rezolvate :
_
1. Sa se afle punctul I(i, i1) de intersectie al dreptei D cu planul [P] si sa se stabileasca
vizibilitatea dreptei fata de plan. Se dau elementele in figura 3.1.

Fig.3.1.
Rezolvare:
Prin dreapta D se construieste un plan particular auxiliar (de capat sau vertical) [Q], se _ _
intersecteaza [Q] si [P], rezulta dreapta (, 1), apoi se afla I(i, i1)la intersectia dreptei cu D.
In figura 3.2. se utilizeaza [Q] ca plan de capat auxiliar.

Fig.3.2.
In figura 3.3. se alege un plan vertical auxiliar[Q].
Pentru rezolvarea vizibilitatii pe planul [H], se considera un punct H(h, h1) situat in planul [P]

GEOMETRIE DESCRIPTIVA
17
si punctul I(i, i1) ce apartine D, puncte ce sunt situate pe aceeasi proiectanta si pe elemente
diferite in spatiu (dreapta si planul). Se observa ca pe [H] este vizibil punctul I D deoarece
are cota mai mare fata de H [P] care are cota egala cu zero. Punctul I separa dreapta in doua
zone, una vizibila si cealalta inzizibila. Deci pe [H], la stanga proiectiei i, fiind situata
proiectia 1 vizibila, dreapta este vizibila fata de un plan, iar in dreapta proiectiei i dreapta este
invizibila..
Similar se rezolva vizibilitatea pe planul [V], eliberandu-se punctele 2(2, 21) D si 3(3, 31)
[P] amplasat pe o orizontala a planului. Deoarece Y(3) > Y(2) ca este vizibil punctul 3 [P],
deci dreapta este invizibila la dreapta proiectiei i1.

Fig. 3.3.
2. Sa se afle intersectia dintre dreapta de capat D si planul [P]. (v. fig. 3.4.a).

Fig. 3.4.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

18

Rezolvare:
__
__
Se considera ca plan auxiliar planul de nivel N ce contine D. (v. fig. 3.4.
b), [N][P] G(g, g1) si G D I(i, i1). Vizibilitatea este evidenta.
_
3.Sa se determine intersectia dintre placa triunghiulara ABC si dreapta D,
si sa se rezolve vizibilitatea epurei. (v. fig. 3.5. a).

Fig. 3.5.
Rezolvarea se afla in figura 3.5. b. S-a construit planul de capat auxilizr
[Q] ce contine dreapta D, si s-a aflat dreapta de intersectie cu placa (, 1).
Aceasta dreapta de intersectie, 12, este concurenta in I(i, i1) cu D. Pentru
determinarea vizibilitatii s-au luat in discutie cotele si departarile punctelor 2 si
F pentru [V]; 3 SI 4 pentru [H].
4.Prin M(m, m1) sa se construiasca un plan [R] perpendicular pe planele
[P] si [Q]. Se dau M(94, 15, 38); [P] {Px=64; A(60, 0, 3); B(60, 15, 0)}; [Q]
{Qx=15; C(25, 0, 7); D(25, 6, 0)}
Rezolvare:
Se intersecteaza [P] [Q] (, 1). Planul [R] va fi perpendicular pe
dreapta de intersectie , a celorlalte doua plane. Prin M se traseaza o frontala
F(f, f1) perpendiculara pe ce se va include in planul [R] cautat. (v. fig. 3.6. a,b).

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

19

Fig.3.6.
5.Prin M(m, m1) sa se construiasca un plan [P] paralel cu placa patrulatera
1234. Se dau: M(31, 5, 10); 1(142, 11, 15); 2(111, 3, 36); 3(90, 17, 26); 4(101,
43, 7).

Fig. 3.7.a
Rezolvare (v. fig. 3.7. a,b):
Se reamintesc conditiile de paralelism a doua plane. In figura3.7. a) s-au
reprezentat in spatiu doua plane paralele [P1] si [P2], care contin fie dreptele
(D1//D2) incluse in [P1] si (D1*//D2*) inclus in [P2] cu proprietatea
D1//D1*//D2//D2*; fie dreptele concurente (D1 si D2) incluse in [P1] si (D4 si D3)
incluse in [P2] cu urmatoarea proprietate de paralelism D1//D3 si D2//D4.
_

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

20

In figura 3.7. b) s-au trasat in planul patrulaterului doua drepte concurente ( o

orizontala G si o frontala F) iar apoi prin M(m, m1) s-au reprezentat paralele la
acestea F1//F si G1//G: F1 si G1 au determinat planul [P] (Pv, Ph).

Fig. 3.7.b
6.Sa se afle unghiul realizat de placa triunghiului ABC cu planul [H]. Se
cunosc: A(90, 28, 8), B(50, 5, 45), C(25,50, 15).
Rezolvare:
In figura 3.8. s-a trasat linia de cea mai mare panta a planului placii, Lh(lh,
1
l h), cu ajutorul orizontalei planului G(g, g1), apoi s-a determinat a[h] conform
notiunilor teoretice cunoscute.
Recomandare:
Sa se afle si unghiul a[V], realizat cu planul [V].
7. Prin punctul A exterior planului [P]; sa se construiasca paralelogramul
ABCD perpendicular pe planul [P]; sa se afle dreapta de intersectie a celor doua
plane si sa se clarifice vizibilitatea epurei.
Se
dau : A(80, 60, 27); B(68, ?, ?), AB [P]; D(36, 17, 44), DC [P], [P]{Px=
(95, 0, 0); N(85, 4, 0); M(85, 0, 6)}.
Rezolvare ( v. Fig. 3.9 ):
Prin A se construieste perpendiculara pe plan si se alege pe aceasta
punctul B(b, b1) apoi se traseaza proiectia paralelogramului ABCD(abcd,
a1b1c1d1). Se verifica daca cele doua plane se intersecteaza sau nu, utilizand
Planul [N1] determina
planele de nivel auxiliare de sectiune [N1] si [N2].
orizontala G in paralelogram si G1 in [P] ;GG1punctul I(i, i1). Planul [N2]
intersecteaza paralelogramul dupa orizontala G2 iar planul [P] dupa G ; G2
G3 punctul J(j, j1). Dreapta IJ(ij, i1j1) este dreapta de intersectie a celor doua
plane .

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

21

Se pastreaza numai portiunea de dreapta situata in interiorul conturului

aparent al paralelogramului . Acasta dreapta separa paralelogramul in doua
portiuni : una vizibila, cealalta invizibila.
Constructiile care conduc la rezolvarea problemei se recomanda sa fie
trasate cu linii subtiri, pentru ca in final sa se intareasca numai portiunile vizibile
ale celor doua plane.

Fig. 3.8.
8.Sa se intersecteze placa triunghiulara [ABC] cu planul [P] paralel cu OX
si sa se rezolve vizibilitatea epurei (v. fig. 3.10. a).
Rezolvare:
In figura 3.10.b) dreapta de intersectie 12(12, 1121, 111211) dintre placa si
plan se proiecteaza pe planul [W] pe urma PW si este 111211. Apoi se determina
12 si 1121 si se rezolva in final vizibilitatea.
9.Sa se intersecteze placile (ABC) si (DEFH) si sa se rezolve vizibilitatea
epurei. Se dau: A(97, 62, 46); B(23, 14, 7); C(73, 0, 0); D(97, 30, 9); E(58, 11,
37); F(10, 40, 42); H(60, 55, 5).
Rezolvare:
In figura 3.11. s-au intersectat laturile AC si AB ale placii triunghiulare cu
patrulaterul. S-au folosit plane auxiliare de capat si s-a obtinut dreapta de
intersectie data de punctele
I(i, i1) si J(j, j1). Aceasta dreapta separa triunghiul in doua zone de vizibilitate.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

22

Fig.3.9.

Fig.3.10.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

23

Fig.3.11.

10.Sa se intersecteze dreptunghiurile ABCD si EFGH si sa se clarifice

vizibilitatea epurei (v. fig. 3.12. a).
Rezolvare:
Se deduce ca planele celor doua dreptunghiuri sunt plane de capat,
intersectia lor este data de punctele 1 si 2 care sunt situate pe dreapta de capat
comuna celor doua plane. Vizibilitatea se rezolva conform teoriei prezentate
anterior (v. fig. 3.1.3. b).

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

24

Fig.3.12.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

25

CAPITOLUL 4
METODE DE TRANSFORMARE A PROIECIILOR
Probleme metrice si de poziie utilizate in desenul tehnic
Aplicaii rezolvate :
1.Sa se afle adevarata marime a segmentului AB prin metoda rotatiei si a
schimbarii planului vertical de proiectie.
Rezolvare:
__
In figura 4.1. a) s-a aflat masura segmentului oarecare AB(ab, a1b1) prin
metoda rotatiei de nivel, in jurul axului vertical (, 1), pana s-a transformat
intr-un segment de dreapta frontala (adica paralel cu [V]). Distanta a11, b11
reprezinta lungimea reala a segmentului AB din spatiu.
In figura 4.1. b) s-a aflat lungimea reala a segmentului AB prin metoda
schimbarii planului vertical. Noul plan [V1] s-a a ales paralel cu segmentul AB
care s-a transformat in sistemul de plane {[H], [V1]}intr-un segment frontal.
Masura acestuia este lungimea a11b11. Se observa paralelismul axei O1X1 cu
proiectia ab; distanta dintre ab si O1X1 Se alege arbitrar.
2.Sa se afle unghiul dintre doua drepte concurente, prin metoda rabaterii
pe un plan de nivel oarecare. In figura 4.2. planul dreptelor concurente D si sa intersectat cu [N]. Orizontala G(g, g1), rezultata din intersectia planului
dreptelor cu [N], reprezinta axa de rabatere. Punctele 1 si 2 apartin axei de
rabatere deci sunt identice cu pozitiile lor rabatute. Punctul I se rabate
construind din proiectia i perpendiculara si paralela la axa de rabatere. Pe
paralela la axa de rabatere se marcheaza pentru I1 la o distanta egala cu cota zi
[N].
Rezolvare:
Se construieste triunghiul de rabatere si se executa rabaterea cu centrul in
si raza egala cu I1, determinandu-se I0. Apoi se traseaza 0(I0, 20) si D(I010)
si se afla unghiul cerut.
3.Sa se determine distanta de la un punct la un plan oarecare prin metoda
schimbarii planului vertical si punctul de incidenta al perpendicularei cu planul.
Distanta de la un punct la un plan se masoara pe perpendiculara coborata
din punct pe plan. In figura 4.3. a) s-a transformat planul [P] intr-un plan de
capat, deci axa O1X1 s- a trasat perpendicular pe Ph. In sistemul de plane {[H],
[V1]}, urmele planului sunt (Pv1 si Ph), iar punctul A are proiectiile (a, a11).

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

26

Din a11 se construieste perpendiculara pe Pv1 si se determina i11 punctul de

incidenta dintre perpendiculara si plan, se afla apoi i si i1 trasand liniile de ordine
corespunzatoare. Se remarca ca in sistemul {[H], [V1]} perpendiculara pe plan
este o frontala, deci distanta de la un punct la plan este lungimea segmentului
(a11, i11).

Fig. 4.1. a

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

27

Fig.4.1.

Fig. 4.2.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

28

Fig. 4.3.

4.S se afle in adevarata marime unghiul dintre placile patrulatere

(ABCD), (CDEF), utilizand doua metode de transformare succesive. Se cunosc
A(100, 3, 0), D(120, 18, 0), E(88, 40, 0), B(42, 12, 27), C(50, ?, ?), F(25, ?, ?), si
AB//DC//EF.
Rezolvare:
Intr-o prima etapa se reprezinta placile tinand cont de vizibilitate si se
observa ca DC este dreapta de intersectie a placilor (plane) (v. fig. 4.4.).
Se stie ca unghiul dintre doua plane se masoara intr-un plan perpendicular
pe ele, deci pe dreapta lor comuna si anume intre dreptele de intersectie dintre
cele doua plane oarecare cu cel de-al treilea plan perpendicular. (v. fig. 4.5.).
In epura din figura 4.4. se alege un Px si se construieste planul [P] perpendicular
pe DC, (Ph dc si Pv d1c1). Apoi se realizeaza prima transformare,care este o
schimbare de plan vertical,pentru ca DC sa devina frontala,deci O1X1 este
paralela cu proiectia dc.Se face transformarea de plan vertical pentru toate
elementele geometrice ramase.In sistemul de plan{[H], [V1 ]}planul [P] a
devenit un plan de capat, incat se pot afla imediat dreptele de intersectie cu
placile: 12(12,1121) si 13(13,1131),intre care se va masura unghiul cerut.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

29

Fig. 4.4.

Fig. 4.5.
Se realizeaza apoi a doua transformare si anume o rabatare pe[H], tot in
sistemul {[H],[V1]},a planului de capat.Se obtin dreptele de intersectie in
rabatare 1020,1030 intre care se poate masura unghiul 0 in marime reala.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

30

Fig.4.6.
Obs. 1)Unghiul dintre doua plane se poate determina si cu ajutorul problemei
nr.2, stiut fiind ca acest unghi are ca supliment unghiul dintre noemalele N1 si N2
trasate dintr-un punct exterior la cele doua plane (v. fig. 4.6.)
Obs. 2) Tot cu ajutorul problemei 2 se poate afla unghiul dintre o dreapta si un
plan oarecare, care este complementar cu unghiul dintre dreapta si normala la
plan dusa printr-un punct al dreptei.

Fig.4.7.
5.Sa se afle unghiun dintre placile (ABC) si (BCDE) prin doua rotatii
succesive fara axa de rotatie.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

31

Fig. 4.8.
Rezolvare( fig. 4.8. a):
Se reaminteste ca in situatia aflarii unghiului dintre doua plane verticale
acest lucru se realizeaza cu usurinta, acesta fiind unghiul dintre urmele lor
orizontale. (v. fig. 4.8.)
In cazul problemei de fata, dreapta de intersectie CB a celor doua placi se
transforma intr-o prima etapa intr-o frontala, apoi in etapa a doua intr-o
verticala, planele devenind in final verticale (v. fig. 4.9.).
In prima transformare se roteste proiectia orizontala a celor doua placi pana
cand bc//OX, intreaga figura spatiala este supusa unei rotatii de nivel.
In transformarea a doua se roteste proiectia verticala a11, b11, c11, d11, e11
pana cand c11, b11 devine c12, b12 perpendiculara pe OX.
6.Sa se reprezine patratul ABCD cu latura l=40. In planul de capat [P]
care realizeaza unghiul [PH]= 45 cu planul [H], Px=70; A0(96, 12, 0), D0(132,
y=?, 0).
Rezolvare:
Se construieste in rabatere patratul (A0B0C0D0) apoi se ridica rabaterea si
se determina proiectiile (abcd), (a1b1c1d1)(v. fig. 4.10.).
Se observa proiectia orizontala (abcd) a patratului s-a deformat la un
paralelogram iar proiectia verticala (a1b1c1d1) la o dreapta ce apartine urmei Pv.
7. Sa se reprezinte cercul de raza R=25 si centrul 0=(110, 0, 30) in
pozitia rabatuta pe [V], in planul vertical [P]{Px=70;[Pv]=30}.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

32

Fig. 4.9.

Rezolvare:
Se construieste cercul in rabatere pe planul [V] si se traseaza diametrele
opuse A0B0 si C0D0. Prin operatia de ridicare din rabatere se aduc punctele
A0B0C0D0 in planul [P], rezultand proiectia orizontala (abcd), o dreapta pe Ph si
(a1b1c1d1) proiectia verticala a cercului, o elipsa cu axa mare a1b1 si axa mica
c1d1 (v. fig. 4.11.)
Se reaminteste constructia elipsei prin metoda cercurilor concentrice
cand se cunosc cele doua axe (v. fig. 4.12.).
Axele AB si CD sunt perpendiculare si se intersecteaza in punctul O, centrul
elipsei. Se traseaza doua cercuri ajutatoare cu centrul in O si de diametre egale
cu AB si CD. Din O se traseaza, in primul cadran, raze in cele doua cercuri si se
noteaza punctele 1, 1*; 2, 2* de intersectie a razelor cu cercurile.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

33

Fig.410.
Din punctul 1 situat pe cercul mic se traseaza o paralela la axa mare, apoi
din 1*, de pe cercul mare, se traseaza o paralela la axa mica, cele doua paralele
se intersecteaza in punctul I care apartine elipsei. Analog se obtine II . Cu un
florar se unesc punctele (A, I, II, D) ce formeaza un sfert din conturul elipsei. Se
repeta constructia in celelalte cadrane prin simetrie.
Cu cat se aleg mai multe puncte, constructia va fi mai riguroasa. Metodele
moderne de reprezentare cu ajutorul calculatorului simplifica mult trasarea
elipsei de axe date.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

34

Fig. 4.11.

Fig. 4.12.
__

8.Sa se reprezinte in planul [P] paralel cu OX, dat prin {Py=70, Pz=45},
figura geometrica marginita de un arc de parabola data in rabatere (A0B0C0...V0)
pe planul [V]. Se cunosc: A0(13, 0, 63); K0(63, 0, 63); H0(56, 0, 105); V0(38, 0,
105) varful parabolei, L0V0 este mediatoarea segmentului K0A0 axa parabolei.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

35

Rezolvare (v. fig. 4.13.):

Se construieste in rabatare figura geometrica indicata.Se reaminteste
constructia arcului de parabola cand se dau V0 varful ei,axa parabolei V0L0 si un
punct curent A0.
Se construieste pe perpendiculara din A0 pe axa parabolei (V0L0).
A0L0=L0K0.Se imparte in acelasi numar de parti egale(sase in acest caz) atat L0A0
cat si V0L0.
Se noteaza punctele de diviziune de pe axa cu 10,20,...60, de la V0 la L0 si
apoi I0,II0,...VI0 punctele de pe L0A0 in sensul de la L0 la A0.Prin punctele de
diviziune ale segmentului L0A0 se duc paralele la axa,iar prin K0 se duc raze
care, trecand prin fiecare diviziune marcata pe axa,intersecteaza paralele cu
acelasi numar de ordine,in punctele arcului de parabola(A0, B0, C0, D0, E0, G0,
V0). Prin operatia inversa rabaterii se aduc toate punctele ce formeaza conturul
geometric dat, in planele [W], [H], [V].
9.Sa se reprezinte in planul vertical [P]{Px=95, v=30} figura
geometrica (A0, B0, C0, D0, E0, 40, 30, 20, 10, A0) data in rabatere, stiind ca arcul
A0E0 este un arc de hiperbola iar C0B0 si C0D0 sunt asimptotele hiperbolei. Se
dau (A0(67, 41, 0); B0((71, 35, 0); C0(103, 54, 0); D0(35, 86, 0); D0E0C0D0;
E0(32, YE, 0)).
Rezolvare:
Se construieste figura geometrica A0B0C0D0 apoi arcul de hiperbola A0, 10,
20, 30, 40, E0 in felul urmator: A0 este un punct al hiperbolei, se construieste
secanta A0E0 care taie asimptotele in 0 si 0. Intr-o constructie corecta 0A0=E0
0. Se reaminteste constructia hiperbolei cand se cunosc asimptotele si un punct A0
de pe une dintre ramuri.
Alte puncte cum ar fi 10, 20, 30, 40, 50 s-au determinat analog, construind
secante oarecare prin A0.
Astfel, de exemplu secanta S4 care trece prin A0 intersecteaza asimptota
C0B0 in L0 si asimptota C0D0 in M0, se masoara A0L0 si si se marcheaza punctul
40 astfel incat M040=A0L0 s.a.m.d.
Cu un florar se traseaza arcul A0, 10, 20, 30, 40, 50, E0.
Apoi se ridica aceste puncte din rabatere si se afla proiectiile orizontala si
verticala (v. fig.4. 14.)

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

36

Fig. 4.13.
10.Sa se reprezinte proiectiile orizontala si verticala a cercului de centru
(, 1) si raza R=25 situat in planul [P]{Px=105, V(74, 0, 30); (45, 29, 30)}.
Rezolvare:
In figura 4.15. care s-a reprezentat planul [P] definit de Px, V si , apoi sa rabatut planul pe [H]. Se observa ca G. S-a construit in rabatere cercul de
raza data si centrul 0 . Pentru proiectia orizontala se stie ca axa mare a elipsei
apartine G, iar axa mica apartine liniei LH trasate prin ; pentru proiectia
verticala se stie ca axa mare apartine frontalei F ce trece prin iar axa mica
apartine liniei L[V] trasata tot prin .

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

37

Fig. 4.14.
Se construieste in rabatere G0, LH0 prin 0 si se obtin pe cerc punctele
a0b0c0d0 care se ridica din rabatere in abcd, s-a utilizat si proprietatea de afinitate
a dreptei a0d00 cu ad, apoi se traseaza conturul elipsei in proiectie orizontala.
Pentru a reprezenta verticala se traseaza in rabatere LV0 si F0 tot prin 0.
rezultand pe cerc punctele m0u0s0t0 care se ridica din rabatere in (m, n, s, t) si
apoi in (m1, n1, s1, t1).

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

38

Fig.4.15.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

39

CPITOLUL 5

REPREZENTAREA CORPURILOR
GEOMETRICE
5.1. Reprezentarea poliedrelor
Aplicaii rezolvate:
1.Sa se reprezinte cubul (hexaedrul) ABCDA1B1C1D1 cu baza ABCD
inclusa in [H] si intr-un cerc de raza R data si centrul dat Printr-o rotatie de
front fara axa, sa se includa baza ABCD intr-un plan de capat [P] dat si sa se
reprezinte cubul in noua stare si apoi in reprezentare desfasurata (v. fig. 5.1.)

Fig. 5.1.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

40

Rezolvare:
Se reprezinta cercul se raza R si centrul (, 1), se determina proiectia
orizontala a cubului (a, b, c, d, a1, b1, c1, d1); se afla grafic dimensiunea l a
muchiei si apoi se construieste proiectia verticala a1, b1, c1, d1, a11, b11, c11, d11 se
realizeaza rotatia frontala indicata, care modifica numai ca amplasare proiectia
verticala a cubului si apoi se reprezinta proiectia orizontala a starii 2, tinand cont
de regulile de vizibilitate; in final se desfasoara in totalitate cubul.
2. Sa se reprezinte tetraedul SABC ce are latura lt egala cu latura triunghiului
echilateral inscris in cercul de raza R si centrul (, 1), instarea 1, deci cu
baza ABC situata in planul de front [F], apoi in starea 2, in acest caz baza ABC,
fiind inclusa in planul vertical [Q] si sa se efectueze desfasurata totala (v. fig.
5.2).

Fig. 5.2.
Rezolvare:
Se construieste cercul cu centrul in si raza R situat in planul de front
[F]; se afla marimea lt a muchiei tetraiedului; se reprezinta tetraedul in starea
1, inaltimea h rezulta prin rabaterea triunghiului dreptunghic SC pe [V]; se
reprezinta in starea 2, obtinuta printr-o rotatie de nivel fara axa; se reprezinta
desfasurata totala a tetraedului cu cele 4 fete triunghiuri echilaterale dispuse in
stea sau in evantai (cu fetele laterale adiacente).

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

41

3. Sa se reprezinte octaedrul regulat ABCDEF daca se cunoaste muchia

l0, varful A si directia diagonalei AC si apoi sa se efectueze desfasurata totala
(v. fig. 5.3.) .

Fig. 5.3.
Rezolvare:
__ __ __
Se observa diagonalele AC, DB si EF sunt egale si perpendiculare. Patratele
ABCD, DEBF, AECF sunt situate in cele trei plane de simetrie ale octoedrului.
In epura se reprezinta punctul A, se traseaza directia diagonalei AC, se
determina abcdef si apoi a1b1c1d1e1f1 (e1f = ac).Cele opt fete triunghiuri
echilaterale se reprezinta pe desfasurata ca in figura.
4. Sa se reprezinte dodecaedrul cu latura l5 data si apoi sa se desfasoare in
stea suprafata totala.
Rezolvare:
Dodecaedrul are 12 fete pentagoane egale si 20 varfuri. Constructia
pentagonului regulat este prezentata in figura 5.4., in cele doua cazuri cand se
cunoaste latura l5 si cand se cunoaste raza R a cercului circumscris pentagonului.
In planul [H] cele doua baze pentagonale se proiecteaza in interiorul
aceluiasi cerc de centru O, rotite intre ele cu un unghi de 36. Pentagonul bazei
superioare este vizibil, cel din planul [H] invizibil. Cu 1...5 s-au notat varfurile
bazei inferioare si cu 16...20 cele ale bazei superioare. Conturul aparent al
proiectiei orizontale se obtine astfel: se prelungeste latura 54 iar din varful 20 se

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

42

coboara o perpendiculara pe aceasta, ce se va intersecta cu axa verticala a

proiectiei in varful 14. Cu raza 014 se traseaza cercul ajutator, pe care se
marcheaza varfurile 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15 ale decagonului, prelungind
razele cercului mic, raze trasate prin varfurile 1...5 si 16...20.
Pentru reprezentarea proiectiei verticale se considera cotele R si l10, baza
superioara situandu-se la cota R + l10 + R fata de planul bazei. Unde R= 1212z si
R1= 1111z si R1= R+l10. Se duc liniile de ordine corespunzatoare si se traseaza
muchiile respectand vizibilitatea. Modul de desfasurare se intuieste din figura
5.4.

Fig. 5.4.
5. Sa se reprezinte icosaedrul in dubla proiectie ortogonala si desfasurat,
daca se cunoaste latura li =l5 a unui pentagon inscris intr-un cerc de raza R.
Rezolvare:

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

43

Icosaedrul are 20 de fete triunghiuri echilaterale, (v. fig. 5.5.), ce au li=l5

(latura unui pentagon). Este un poliedru alcatuit din doua piramide pentagonale
SABCDE si TFGHIJ legate prin 10 fete triunghiulare. In proiectie orizontala se
inscriu in cercul de raza R doua pentagoane decalate cu =36, apoi se traseaza
muchiile respectand vizibilitatea. Pentru proiectia verticala, se determina
inaltimea celor doua piramide, SS0 = l10, prin rabatere, apoi distanta R =bb0
dintre bazele piramidelor, tot prin rabatere. Pe desfasurata fetele triunghiulare se
dispun ca in figura 5.5.

Fig. 5.5.
5.2. Reprezentarea cilindrului si conului.
Aplicaii rezolvate:
1. Sa se reprezinte conul circular drept si cilindrul circular drept care au
bazele inferioare confundate, incluse in planul [P], paralel cu axa OX, fiind
situate in parti opuse fata de plan si cu aceeasi inaltime h.
Rezolvare:
Cercul de baza are centrul (1, 11, 111) in planul [P].

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

44

Diametrul cercului de baza se proiecteaza in adevarata marime pe [W] si este

egal cu d11c11. Se alege S11 pe perpendiculara trasata din 111, la distanta h.
Triunghiul s11c11d11 reprezinta conturul aparent al conului pe planul [W].
Cilindrul circular drept are conturul aparent pe planul lateral un dreptunghi
si anume (c11, c111, d111, d11, c11).
Cercul de baza se deformeaza in proiectie pe planele [H] si [V] luand
aspectul unor elipse. Conturul acestor elipse s-a trasat dupa metode prezentate
anterior.
Vizibilitatea pe [H] pentru cilindru este: baza superioara cu centrul 2 este
vizibila, conturul aparent al cilindrului este vizibil, arcul adb invizibil. Pentru
con generatoarele se si sf sunt vizibile si arcul bazei aecfb tot vizibil. Analog se
stabileste vizibilitatea pe [V].

Fig. 5.6.
2. Sa se reprezinte un trunchi de con circular oblic cu bazele paralele cu
[H] de inaltime h data.
Rezolvare:

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

45

In figura 5.7. se alege cercul bazei inferioare de centrul 1(1, 11) si

raza R si varful S(s, s1) al conului, Se construieste proiectia verticala S1a1b1 si se
limiteaza la inaltimea h reprezentarea trunchiului de con. Se afla astfel r a
bazei superioare egala cu 12b11. Se finalizeaza proiectia orizontala, se pun in
evidenta generatoarele de contur aparent si se determina vizibilitatea epurei.

Fig. 5.7
5.3. Reprezentarea sferei
Aplicaii rezolvate
1. Sa se reprezinte sfera de centru dat si raza R data, apoi sa se afle
proiectiile verticale ale punctului M de pe suprafata sferei cunoscand proiectia
orizontala m, si proiectiile orizontale ale punctului N cunoscand proiectia n de
pe suprafata sferei.
Rezolvare:

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

46

In figura 5.8. s-a reprezentat R si centrul (,1) dat.Se presupune cunoscuta

proiectia m.Se sectioneaza sfera cu planul de front,[F] care trece prin M,si se
obtine cercul de raza R1.Pe planul [V] cercul de raza R1 se reprezinta cu lilie
intrerupta fiind invizibil.Daca se ridica linia de ordine din m se observa ca exista
doua puncte M1 si M2 pe cercul de raza R1 care se proiecteaza pe [H] in m.
Pentru a determina proiectia orizontala a punctului N cunoscand n1,se
intersecteaza sfera cu un plan de nivel ce contine punctul N.Se obtine un cerc
paralel de raza R2 in [H].Daca se traseaza linia de ordine din n1 se constata ca
exista doua puncte N1 si N2 pe cercul paralel gasit,care au proiectiile n1 1si n12
confundate in n1 .

Fig. 5.8.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

47

2. Sa se reprezinte proiectiile sferei de centru (, 1) si raza R in urma

sectionarii ei simultane cu planele: [F] de front si [N] de nivel. Se dau (34, 33,
31), planul [N]cu Z(N V)=16 si [F] cu Y(Fh)= 44.
Rezolvare:
Planele [F] si [N] sunt perpendiculare intre ele si sectioneaza sfera dupa
cercuri de raze diferite secante dupa coarda AB(ab, a1b1, c11b11) care are pozitie
de fronto-orizontala (v. fig. 5.9). FW se intersecteaza cu NW in a11b11.

Fig.5.9.
3. Se da o sfera de centru 1(1, 11) si raza R1 tangenta la planul vertical
[Q][Qh;Qv]. Sa se reprezinte o alta sfera de raza R2 tangenta atat la sfera de
centru 1 cat si la planul [Q], in doua pozitii : (v. fig. 5.10.)
a) Cand 2 este in acelasi plan de nivel cu al centrului 1;
b)Cand se da t2i; punctul de tangenta, in proiectie orizontala dintre sfera de
raza R2 si planul [Q].
Rezolvare:
Se reprezinta sfera de centru 1 si raza R1 se marcheaza punctul de
tangenta (t1, t11) cu planul [Q] dat. Centrele sferelor de raza R2, tangente atat la
[Q] cat si la sfera de centru 1 se afla in planul [Qh2;Qv2] si sfera de raza R1R2
cu centrul in 1.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

48

Pentru cazul a) centrul 2 in proiectie orizontala se afle la intersectia cercului

de raza (R1+R2) cu centrul in 1 cu urma Qh2; paoiectia 12 este in planul [Nv1];
punctul de tangenta dintre cele doua sfere este (t, t1).

Fig 5.10.

Pentru cazul b) din punctul t2i (dat) se coboara o perpendiculara care

intersecteaza urma Qh2 in 2i .
Pentru a afla 12i se rabate linia centrelor celor doua sfere, 12i pe planul
[Nv1]; in epura din 2i se traseaza o perpendiculara pe 2i1, apoi se afla 02i,
intersectand perpendiculara cu arcul de raza (R1+R2) si centrul 1. Segmentul
02i2i este cota Z2i a centrului sferei 2i fata de planul [N1].

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

49

La intersectia dintre linia de ordine trasata din 2i si paralela la Z2i se afla

12. Exista doua solutii, cu sfera 2i tangenta la calota superioara a sferei 1 sau
cu sfera 2i tangenta la calota inferioara 1. Se rezolva si vizibilitatea sferelor.
Se marcheaza punctul de tangenta dintre sferele 1 si 2i intersectand
segmentul 1 2i cu paralela trasata din t la urma Qh2.

5.4. Reprezentarea torului

Aplicaii rezolvate
1. Sa se reprezinte torul cu centrul in (32, 32, 40), generat de cercul de
raza r-20 mm, cu centrul in c(52, yc, zc), care se roteste inj jurul unei axe de
capat.
Rezolvare:
Se reprezinta cercul (, 1) (v. fig. 5.1.1.), se traseaza cercul generator
de centrul in c(c, c1) si raza r =10mm, care este tangenta la axa.
Pe planul vertical, cercul colier nu se reprezinta avand raza nula, se
reprezinta doar cercul ecuator cu raza R=2r. Pe planul orizontal se reprezinta
conturul aparent vizibil al suprafetei exterioare si cu linie intrerupta cel al
suprafetei interioare.
2. Sa se reprezinte torul cu centrul in (45, 30, 17) stiind ca cercul
generator are raza r=15 si axa este verticala iar diametrul cercului ecuator cu
diametrul de 54 mm.
Rezolvare:
Se reprezinta axa de capat a torului ce trece prin cercul (, 1) si apoi cu
centrul in cercul ecuator cu diametrul de 45 mm. Se reprezinta centrul cercului
generator C(c, c1) care este tangent la ecuator. Se observa ca axa torului este
secanta fata de cercul generator (v. fig. 5.12.).

5.5. Reprezentarea cuadricelor de rotatie

Aplicatii rezolvate
1. Sa se reprezinte hiperboloidul cu o singura panza (v. fig. 5.1.3.) fiind date axa
verticala I(i, i1) si dreapta D necoplanara cu axa I care se roteste in jurul acesteia
si care contine punctele A si B. Se dau: axa I(xi=40, yi=30) si dreapta D{A(50,
36, 12); B(30, 44, 44)}.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

50

Fig. 5.11.

Fig. 5.12.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

51

Fig.5.13. a

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

52

Rezolvare:
Hiperboloidul cu o singura panza are o larga utilizare in tehnica,
arhitectura, constructii si se obtine fie prin rotirea unei drepte in jurul unei axe
necoplanare cu aceasta, fie prin rotatia unei hiperbole in jurul unei axe conjugate
(v. fig. 5.1.3. a respectiv 5.1.3. b). Suprafata dublu riglata din figura a) este
aceeasi cu suprafata de rotatie din figura 5.1.4. b). Se numeste suprafata dublu
riglata deoarece poate fi generata si de dreapta D*(d*, d*1), simetria dreptei D in
raport cu un plan ce contine axa I si P(p, p1) D.
Se reprezintaaxa verticala I(i, i1) si dreapta D(d, d1) cu ajutorul punctelor
A(a, a1) si B(b, b1) date. Din proiectia orizontala i a axei se construieste
perpendiculara pe d, iar cu raza ip se descrie cercul colier. Din p se traseaza o
linie de ordine care intersecteaza pe d1 in p1. Prin p1 trece urma Nv a planului
orizontal ce contine colierul de centru C(c, c1). In timpul rotatiei urma orizontala
H(h, h1) a dreptei D descrie un cerc in planul [H], ce reprezinta urmma
orizontala a hiperboloidului si care are raza ih. _
Pentru a limita suprafata hiperboloidului, se ia pe D punctul S(s, s1) de
intersectie cu planul orizontal [N1] situat la distanta h/2 fata de [N]. Se observa
ca intre [H] si [N] exista aceeasi distanta h/2.
In continuare se reprezinta suprafata generata de segmentul HS. Punctul S
va descrie un cerc egal cu cercul deswcris de H, dar in planul [N1].
Conturul aparent in proiectie verticala se poate obtine cu ajutorul
pozitiilor rotite ale dreptei D anume D1, D2...D4 si afland punctele lor de
intersectie cu planul de front [F]. In figura 5.1.4. a) se observa punctele M2(m2,
m12), M3(m3, m13), M4(m4, m14), M(m, m1) care cu siguranta apartin unei
hiperbole cu centrul in c1 si cu axele (c1y11) si (c1y11) [N]. Prin constructii
simetrice fata de axe se pbtin ambele ramuri ale hiperbolei iar cu ajutorul celor
doua cercuri orizontale limita se finalizeaza trasarea conturului aparent vertical.
In figura 5.1.3. b) conturul aparent in proiectie verticala se traseaza cu
ajutorul a doua ramuri de hiperbola.
Punctele M1(m1, m11) si M2(m2, m12) apartin suprafetelor hiperboloidului,
fiind situate pe un cerc paralel obtinut din intersectia hiperboloidului cu planul
de nivel [N]. .

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

53

Fig. 5.13.b.
2. Sa se reprezinte hiperboloidul de rotatie cu doua panze, generat prin
rotirea hiperbolei date in jurul axei ei transversale I1N1 si sa se marcheze pe
suprafata punctul A(a, a1, a11) in tripla proiectie ortogonala. Se cunosc varfurile
hiperbolei V1 si V2, focarele F1 si F2, axa O1X1 si pentru A: (XA si ZA) sau (NA si
YA) sau YA si ZA). Se dau:

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

54

Rezolvare:
Se reprezinta in trei proiectii suprafata hiperboloidului de rotatie cu doua
panze limitate de catre planele de profil P1 si P2, alese acest caz arbitrar. Din
intersectarea celor doua panze cu plane de profil rezulta cercuri care se
proiecteaza pe planul lateral in marime reala, astfel proiectiile punctelor A(a, a1,
a11) si A1(a1, a11, a111) se gasesc pe cercul de sectiune cu planul P de raza r (v.
fig. 5.14.)
Constructia ramurilor de hiperbola se realizeaza dupa reguli prezenate
anterior.

Fig. 5.14
3. Sa se reprezinte elipsoidul alungit, generat de elipsa cu axa mare AB,
prin jurul acestei axe; apoi sa se reprezinte portiunea de elipsoid ramasa in urma
sectionarii cu un plan de nivel [N] si cu un plan de proifil [P] si in urma
indepartarii calotelor mici. Se dau:

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

55

Rezolvare:
Se reprezinta in trei proiectii elipsoidul, apoi se reprezinta ovalul de
sectiune cu planul de nivel N si cercul de sectiune cu planul de profil P iar in
final se reprezinta cu linie groasaproiectiile vizibile ramase. Se observa: conturul
aparent al elipsoidului pe planul [H] care este elipsaecuator si pe planul V care
este elipsa meridian, iar pe planul lateral cercul mare, (v. fig. 5.1.5. b). In figura
5.1.5. a) se sugereaza generarea in spatiu a elipsoidului alungit iar in figura
5.1.5. c) se arata modul de trasare a elipsei cand se dau axele.

Fig.5.1.5.a,b

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

56

Fig.5.15.c
4. Sa se construiasca planul tangent [T] in punctul M, situat la cota ZM
data, pe suprafata elipsoidului de rotatie turtit, de axe AB si CD. Se dau:

Rezolvare:
__
Elipsoidul este generat prin rotirea elipsei meridian in jurul axei mici CD.
Punctul M se situeaza pe cercul paralel de cota data; exista doua puncte M si M1,
care au proiectiile m1m11 pentru carese vor construi planele tangente. Astfel,
pentru punctul M(m, m1) planul tangent [T] este determinat de orizontala G(g,
g1) tangenta in M la cercul paralel, corespunzator si de tangenta la meridianul
punctului M. In epura, prin m se construieste g tangenta la cercul paralel.
Punctului M si prin m se traseaza g1; orizontala ce are urma V(v, v1). Tangenta la
meridianul punctului M se traseaza mai intai in pozitia rotita, MR(mr, m1r)
apartine meridianului de contur aparent pe [V], dupa metoda urmatoare: se
considera punctul L care rezulta din intersectia dreptelor m1rd1 cu a1c1, apoi se
uneste L cu E, varful dreptunghiului circumscris elipsei meridian, obtinandu-se
G pe dreapta FC se traseaza Gm1r care se intersecteaza pe OX in h1, se observa
ca Gm1r reprezinta proiectia tangentei pe planul [V], (tg1r), iar mrh reprezinta
proiectia orizontala a tangentei; apoi se roteste tangenta pana cand aceasta va
trece prin M(m, m1). In epura hh1; se construieste planul [T] ce are urma Th,
paralela cu g se obtine Tx pe OX si urma verticala Tv rezulta ca v1 este inclus in
Tx. Analog se construieste planul [T1](Th1, Tv1) ce trece prin M1(m1, m11), (v. fig.
5.1.6. b). In figura 5.1.6. a) s-a aratat modul de generare a suprafetei elipsoidului
de rotatie tertit.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

57

Fig 5.16 .a,b

5. Sa se reprezinte un paraboloid de rotatie in cele trei proiectii, stiind ca
axa de rotatie este o fronto-orizintala (, 1, 11) si sa se marcheze puncte pe
suprafata lui. Se dau: directoarea D(d, d1, d11), varful V(v, v1, v11) si F focarul
parabolei, inaltimea h a paraboloidului.
Rezolvare:
Se reprezinte paraboloidul de rotatie astfel: in proiectie orizontala, conturul
aparent este portiunea de parabola (avb) si dreapta ab (care reprezinta proiectia
cercului de profil diametru AB), analog in proiectie verticala conturul aparent
este dreapta c1e1 si ramura de parabola (e1v1c1), in proiectie laterala cercul de
diametre a11b11 si c11e11 care se intersecteaza in proiectia 11.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

58

Fig.5.17.
Daca se considera punctele M1 si M2 se observa ca m1m2; in proiectie laterala
m111 si m112 se afla pe cercul de profil rezultat din intersectia paraboloidului cu
planul de profil [P] ce include punctele M1 si M2, prin corespondenta se afla m11
si m12. ( V. Fig . 5.17 ) .

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

59

CAPITOLUL 6

CORPURI GEOMETRICE
6.1. Seciuni plane
1. Sa se afle in adevarata marime sectiunea realizata de planul vertical [R] in
piramida SABCD si apoi sa se reprezinte trunchiul de piramida ramas (yA = yB yC =
yD = 0; zA = zC = zS ; xB = xD = xS ). (fig. 6.1). Se dau S(40, 50, 30), A(60, ?, ?), B(?,?, 50),
C(20, ?, ?), D(?, ?, 10); planul [R] cu Rx= 27 si v= 50.

Fig. 6.1.
Rezolvare: Varfurile poligonului de sectiune 12345, in proiectie orizontala se
proiecteaza pe urma Rh, la intersectia acesteia cu muchiile piramidei proiectate pe [H]
(fig. 6.1).
Trasand apoi linii de ordine, se gasesc pe [V] 11 21 31 41 51 si pe [W]
111211311411511. Se rabate planul [R] pe [H] si se afla adevarata marime a sectiunii
10203o4050.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

60

Se reprezinta trunchiul de piramida cuprins intre [V] si [R] tinand seama de regulile
de vizibilitate.
2. Sa se determine adevarata marime a sectiunii realizate de planul de capat [P] in
prisma dreapta triunghiulara ABCA1B1C1 (ZA = ZB = zC ; AB = BC = AC), (fig
6.2). Se dau Px=16; F(yF=0)=(36, ?, 10); G(zG=0)=(27, 5, ?); A(133, 44, ?); B(124, 35, ?);
C(100, 16, ?); D(110, 5, ?); A1(80, 43, 40).

Fig. 6.2.

Rezolvare: Varfurile poligonului de sectiune se proiecteaza pe [V] chiar pe urma Pv

a planului si reprezinta punctele in care aceasta intersecteaza muchiile prismei. Se
obtin astfel 11213141 . Se traseaza apoi linii de ordine spre [H] si [W] rezultand
poligonul 1234, respectiv 1"2"3"4"(fig. 6.2).
Pentru determinarea adevaratei marimi a sectiunii, se rabate pe [H] planul de capat
[P], ce contine poligonul de sectiune, obtinandu-se 10203040.
3. Sa se afle marimea reala a sectiunii facute de planul [P], simplu particular, in
cilindrul circular drept de baza Q, raza R si inaltime h (fig. 6.3). Se dau (30, 30, 0);
R=?; h=?; planul [P] cu Px=70, Ph perpendicular pe Ox, Pv=45.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

61

Fig. 6.3.
Rezolvare: Daca planul de sectionare taie toate. generatoarele cilindrului, sectiunea
este o elipsa, a carei marime reala se afla prin rabaterea planului de sectiune peste
unul din planele de proiectie. Daca exista generatoare nesectionate de plan,
sectiunea va fi o portiune dintr-o elipsa, marginita de un segment de dreapta.
Pentru rezolvarea problemei se considera un numar (suficient de mare) de
generatoare ale cilindrului, care se intersecteaza cu planul de sectiune. Punctele
gasite apartin elipsei sau portiunii de elipsa cautate .
4. Sa se rezolve intersectia dintre un con circular drept cu baza continuta in planul
orizontal si un plan [P], utilizand teorema Dandelin. Sa se afle marimea reala a
sectiunii (fig.6.4). Se dau (35, 30, 0); R=20; h=50; planul [P] cu Px=65, Ph
perprndicular pe Ox, Pv = 45, 1(?, ?, ?).

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

62

Fig.6.4.
Rezolvare : Conform teoremei Dandelin, sectiunea plana mtr-un con poate fi: o
elipsa, daca planul secant taie toate generatoarele, o parabola, daca planul secant
este paralel cu o generatoare sau o hiperbola, daca planul secant taie ambele panze
ale conului.. In figura 6.4 sectiunea este o elipsa .. Pentru constructia acesteia se
considera plane auxiliare de nivel ce sectioneaza conul dupa cercuri , proiectate in
marime reala pe planul orizontal, iar intersectiile cu planul secant (care este
proiectant fata de [V]) sunt drepte de capat. Intersectand cercurile de sectiune cu
dreptele de capat, se obtin puncte ce apartin curbei de sectiune.

6.2. Intersecii cu drepte.

1. Sa se determine in dubla proiectie ortogonala punctele si de intersectie dintre
dreapta D(d,d') si piramida SABC, cu baza ABC inclus in [H], prin metoda
sectiunii transversale, dreapta D fiind definita de punctele E si F, apoi sa se rezolve
vizibilitatea epurei (fig.6.5.). Se dau : SABC [ A(110, 18, ?), B(85, 6, ?), C(78, 34,
?), S(26, 15, 55)]; si dreapta D [ E(69, 4, 30), F(42, 46, 10)].

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

63

Fig.6.5.

Rezolvare : Se reprezinta elementele date, apoi se traseaza (plan vertical planul

auxiliar) [Q] ce contine dreapta D si sectioneaza transversal piramida dupa
triunghiul [123, 112131]. Se afla mai intai proiectiile a' si ' la intersectia proiectiei
d' cu [112 131], apoi a si ducand liniile de ordine corespunzatoare (fig. 6.5).
Vizibilitatea pe planul [H] este: intre a si dreapta este invizibila, in afara conturului
aparent al piramidei evident vizibila, intre conturul aparent si a este vizibila
deoarece a [sab], fata vizibila pe [H]; intre si conturul aparent dreapta este
invizibila intrucat apartine fetei invizibile [sbc]. Analog se stabileste vizibilitatea
epurei pe [V].
2. Sa se determine punctele in care orizontala G(g, g1) intersecteaza suprafata sferei
sis a se clarifice vizibilitatea epurei ( fig. 6.6). Se dau : la sfera: (45, 30, 30),
R(l=22); la dreapta G: M(75, 60, 42), N(12, 11, 42).

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

64

Fig.6.6.
Rezolvare : Se sectioneaza sfera cu contine orizontala planul de nivel [N] ce contine
orizontala G(M ^ N),definita de punctele M si N, obtinandu-se cercul de sectiune,
de raza r. La intersectia proiectiei g cu cercul de raza r se gasesc proiectiile punctelor
si , cautate, apoi trasand linii de ordine se determina 1si 1. Pe planul [H]
dreapta este invizibila intre si , si vizibila dincolo de si ; pe [V] dreapta este
vizibila pana la , invizibila intre ' si ', invizibila intre ' si conturul aparent al
sferei si apoi vizibila in exteriorul sferei. (fig. 6.6).
3. Se considera torul a carui axa este dreapta verticala (, 1) de coordonate
x=70, y= 52 si cercul generator de raze R=18 mm si centru 1(40,52,35) si 2- Sa
se determine punctele de intersectie dintre torul considerat si dreapta oarecare AB.
(fig. 6.7). Se dau : dreapta AB : A(35, 80, 5), B(140, -15, 40).

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

65

Fig.6.7.
Rezolvare : Prin dreapta AB se duce planul vertical Q(Qh,Qv). Se considera curba
de sectiune facuta de plan in tor cu ajutorul planelor auxiliare, planele de nivel
Nv1....Nv7. In cazul din figura curba de sectiune este bicontur (doua elipse).
Proiectia verticala a dreptei intalneste cele doua elipse in punctele 1, 1, 1 si 1.
Coborand liniile de ordine determinam proiectiile , , si in planul orizontal.
Aceste puncte sunt proiectiile punctelor punctelor unde dreapta inteapa
torul.Vizibilitatea se stabileste ca in figura 6.7.
4. Se considera hiperboloidul de rotatie obtinut prin rotatia hiperbolei definita de
focarele F1(105,45,50) si F2(35,45,50) si varfurile hiperbolei M1(90,45,50) si
M2(50,45,50) injurul axei . Se cere sa se determine punctele de intersectie dintre
dreapta D definita de punctele A si B si hiperboloid si sa se stabileasca vizibilitatea.
(fig. 6.8). Se dau : dreapta AB cu A(20, 85, 10), si B(110, 20, 90).
Rezolvare : Se duce prin dreapta D un plan de capat Q(Qh,Qv). Se determina curba
de sectiune dintre plan si hiperboloid utilizand ca plane auxiliare, plane de nivel ale
carei urme verticale sunt Nv....Nv6. Aceste plane intersecteaza hiperboloidul dupa
cercuri iar planul Q dupa drepte de capat. Proiectia orizontala a dreptei intalneste
curba de sectiune dupa si . Se duc linii de ordine si se obtin ' si ' acestea fiind
proiectiile punctelor unde dreapta inteapa hiperboloidul. Vizibilitatea rezulta din
fig.6.8.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

66

Fig.6.8.

5. Sa se determine proiectiile punctelor de intersectie dintre dreapta MN oarecare si

un paraboloid rezultat din rotatia parabolei definita de axa v, varful V si un punct
curent A al parabolei in jurul verticalei 1. Se dau: (45,55,85); V(65,55,12);
A(93,55,65). (fig.6.9). Se dau : N(40, 95, 20), M(110, 20, 70)
Rezolvare : Se duce prin dreapta D un plan vertical Q(Qh,Qv). Se determina curba
de sectiune dintre plan si paraboloid utilizand ca plane auxiliare planele de nivel
Nv1...Nv5. Aceste plane intersecteaza paraboloidul dupa cercuri iar planul [Q] dupa
drepte verticale. Proiectia verticala a dreptei intalneste curba de sectiune in = si '.
Se due linii de ordine si se obtin punctele si , acestea fiind tocmai proiectiile
punctelor unde dreapta inteapa paraboloidul. Vizibilitatea rezulta din figura .

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

67

Fig.6.9.

6.3. Desfurate
1. Se considers piramida oblica ABCDES cu baza ADCDE situata in planul
orizontal de proiectie si planul de capat [P]. Se cere sa se reprezinte in evantai si in
stea desfasurata totala a trunchiului de piramida cuprins intre planul [P] si baza
ABCDE. Se cunosc P[PX(90,0,0); aH ; Ph Ox; B(135,10,0); C(l15,15,0);
E(120,40,0)], (fig.6.10).

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

68

Fig.6.10 a.
Rezolvare : Se executa mai intai desfasurata piramidei. Muchiile laterale ale
piramidei fiind drepte oarecare, lungimea lor reala se afla printr-o rotatie de nivel.
Rotatia se face in jurul axei verticale (, 1 ) care contine varful S(s,s1). Pentru a
determina adevarata marime a bazei superioare a trunchiului de con taiata de planul
[P], se rabate planul [P] pe planul orizontal si se obtine poligonul 00000 (fig.
6.1.0.a). Se considera un punct S0 de la care se incepe constructia fetelor laterale ale
piramidei (6.1.0.b). Pe muchiile in adevarata lor marime S0A0 ; S0B0; S0C0; S0D0;
S0E0 se iau segmentele 1a1, 1b1, 1c1, 1d1, 1e1 care reprezinta adevarata marime a
muchiilor laterale ale trunchiului de piramida. Se ataseaza si cele doua baze in
adevarata marime (fig. 6.1.0.b)
Desfasurata in stea se realizeaza pornind de la baza ABCDE trasand arce de cerc cu
lungimile muchiilor. (fig. 6.1.0. c)

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

69

Fig.6.10 b, c.
2. Se considera prisma pentagonala oblica ABCDEA1B1C1D1E1 cu baza ABCDE
situata in planul orizontal si cu muchiile laterale paralele cu planul vertical de
proiectie. Se cere sa se determine desfasurata totala a acestei prisme, (fig. 6.1.1.). Se
dau: A(110, 30, ?), B(95, 10, ?), C(75, 25), D(65, 45, ?), E(90, 60, ?), E1(25, ?, 95).
Rezolvare : Pentru a executa desfasurata prismei, trebuie sa se cunoasca adevarata
marime a muchiilor laterale si adevarata marime a distantei dintre muchii.
Adevarata marime a muchiilor laterale se obtine in epura, unde proiectiile pe planul
vertical sunt in adevarata marime fiind frontale. Adevarata marime a distantei dintre
muchii se afla sectionand prisma cu un plan de capat perpendicular pe muchii si
rabatand planul pe planul orizontal. Se obtine poligonul ***** . Se iau in
compas laturile pentagonului si se aseaza pe o dreapta. Prin ele se due linii de ordine
pe care se traseaza proiectiile verticale ale muchiilor. Se traseaza apoi bazele (fig.
6.1.1. a si b)

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

70

Fig.6. 11 a.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

71

Fig.6.11 b.
3. Sa se reprezinte cilindrul circular drept cu inaltimea h= 35, baza un cerc de raza R
= 15 cu centrul (30, 20, 0). Sa se determine in marime reala sectiunea realizata de
planul vertical [P] {Px(64, 0, 0), Ph,ox = 30 } in cilindru, apoi sa se reprezinte
desfasurat suprafata totala a cilindrului ramasa dupa sectionare.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

72

Fig.6.1.2.
Rezolvare : Planul de sectiune (v. fig. 6.1.2) intersecteaza razele cilindrului in
punctele ab si cd, fiind parallel cu axa cilindrului sectiunea este un dreptunghi care
se proiecteaza pe [H] dupa dreapta abdc; pe [V] proiectia sectiunii este
dreptunghiul a1b1c1d1; pe [W] proiectia sectiunii este dreptunghiul a11b11c11d11 in
corespondenta cu celelalte proiectii. Pentru desfasurarea lungimii arcului de cerc al
bazei (aefb) se imparte intr-un numar de parti egale. Portiunile din bazele ramase se
ataseaza adiacent suprafetelor laterale(v. fig. 6.1.3). Marimea reala a sectiunii se afla
prin rabaterea planului [P] pe [H] : (ad1 = a1d1 si bc1 = b1c1).

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

73

4. Sa se desfasoare sfera de centru (1)si raza R prin divizarea suprafetei in

zone.(v.fig.6.1.3.). Se dau : (40, 35, 34), raza l = 28.

Fig.6.1.3.a.b.
Rezolvare : Se divide una dintre semisfere in mai multe zone, cu cat sunt mai
multe zone, cu atat precizia de desfasurare este mai buna. In exemplu
(v.fig.6.1.3.a) s-au considerat 4 zone: zona IV se aproximeaza cu o suprafata
cilindrica; zonele III si II se aproximeaza cu suprafetele de trunchiuri de con
circular drept iar zona I se aproximeaza cu suprafata unui con circular drept cu
varful in S1; S2 si S3 reprezinta celelalte varfuri de conuri considerate. In fig.(6.1.3.b)
s-a reprezentat un sfert din desfasurata totala a sferei.
5. Se considera sfera de raza R si de centru (, '). Se cere sa se execute
desfasurarea sferei prin fusuri sferice(v. fig.6.1.4).Se dau : (30, 45, 40), cu R = 25

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

74

Fig.6.1.4.
Rezolvare : Se sectioneaza sfera sase plane proiectante [P1], [P2], [P3], [P4], [P5],
[P6] care contin cate un meridian si centrul . Aceste plane divizeaza sfera in 12
fuse notate cu cifre romane, deci si cercul ecuator este divizat tot in 12 parti
egale. Se sectioneaza apoi sfera cu noua plane de nivel care intersecteaza
meridianele ce dau fusele sferice spre exemplu in punctele a,b,c...i. Pentru
executia desfasurarii sferei se ia o dreapta oarecare figura 6.1.4, pe care se va
aseza lungimea cercului ecuator 2R, impartita in cazul de fata in 12 parti. Prin
diviziunile respective se vor duce perpendiculare, reprezentand transformatele
meridianelor si se masoara pe fiecare lungimea fuselor sferice care este egala cu
R. Se masoara l'a' si se transpune l0a0, apoi se masoara tangenta 2 a 20 si se
transpune 20a02o0 si asa mai departe pentru toate punctele alese. Curbele 10, 20,
30, 40, 50, 60, 70, 80, 90, 100, 110, 120, 130, 140, 150, 160, 170, 180, 190, 200, 210
contureaza suprafata desfasurata a unui fus. In figura 6.1.4. este reprezentata
axonometric sfera cu un fus orar desprins.

6.4. Intersecii diverse

1. Sa se rezolve intersectia dintre piramida patrata dreapta SABCD si prisma
dreapta KLMNK1L1M1N1 dispuse ca in figura 6.1.6.a, adica cu axele concurente
in unghi drept.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

75

Sa se precizeze tipul intersectiei si apoi sa se desfasoare ambele suprafete

(fig.6.1.5.).Se dau : S(50, 38, 60), A(75, 38, ?), B(50, 12, ?), C(25, 38, ?), D(50,
64, ?), K(82, 24, 20), L(82, 38, 30), M(82, 50, 20), N(82, 38, 10), lungimea
MM1 = 74.

Fig.6.15.a.

Rezolvare : Se intersecteaza muchiile prismei, care sunt drepte fronto-orizontale,

cu fetele piramidei, obtinandu-se poligoanele spatiale 1234 si 5678 in tripla
proiectie ortogonala, remarcandu-se si faptul ca muchiile piramidei SA si SC
sunt frontale, iar SB si SD sunt drepte de profil. Varfurile 1, 3 sunt situate pe
muchia SA, respectiv pe LL1 si NN1; varfurile 4 si 2 sunt situate pe muchiile
KK1 respectiv MM1 ale prismei si pe dreptele SF, respectiv SI ce apartin fetelor
piramidei SAB si SDA.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

76

Fig.6.15.b..

Tipul intersectiei este o patrundere totala deoarece au rezultat doua poligoane

spatiale de intersectie. Se desfasoara piramida avand muchiile in adevarata
marime si baza. Distantele S0l0 = S111; S030 = S131 ; S020 = S121; S040 = S141 , se
transpun pe desfasurata stiind ca 10 si 30 S0A0; 20 S0I0; 40 S0F0. Analog se
marcheaza pe desfasurata punctele 50; 70; 60; 80 (vezi fig. 6.1.5.b). Prisma
dreapta s-a desfasurat in figura 6.1.5. b).
2. Se considera o sfera de centru (, 1, 11) de raza Rs O(o, o1, o11) si
O1(o1,o1',o1") cu raza bazei mici rT si raza bazei mari RT. Se cere sa se
determine intersectia dintre cele doua corpuri geometrice. (v.fig.6.1.6). Se dau :
(60, 60, ?), O(75, 60, 100), la sfera RS = 50, la trunchiul de con rT = 10, RT =
45.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

77

Fig.6.1.6.
Rezolvare : Se intersecteaza cele doua corpuri geometrice cu plane de nivel.
Acestea determina in sfera niste suprafete circulare si in trunchiul de con tot
suprafete circulare. La intersectia cercurilor ce marginesc aceste suprfete se
gasesc punctele curbei de intersectie (1, 2, 3, 4,...13). Pentru determinarea
proiectiilor pe planul vertical se duc linii de ordine. Se dau : ( 60, 60, ?); O(75,
60, 100); la sfera Rs = 50; la trunchiul de con rT = 10 si RT = 45.
3. Se considera sfera de centru (, ') si de raza Rsf si cilindrul circular drept cu
bazele de centru O 1 (o 1 ,o' l ) situata in planul orizontal si O2 (o2, o21) situata intr-un
plan de nivel. Raza cilindrului s-a notat Rcir. Se cere sa se reprezinte curbele de
intersectie dintre cele doua corpuri geometrice utilizand metoda planelor auxiliare.
(v.fig.6.1.7). Se dau : la sfera Rsf = 45; la cilindru Rcil = 20; (50, ?, 60); O(50,
80, 110).

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

78

Fig.6.17.

Rezolvare : Pentru determinarea punctelor de intersectie dintre cele doua corpuri se

utilizeaza ca plane auxiliare planele de front [F1], [F2] etc. Aceste plane intersecteaza
sfera dupa niste cercuri si cilindrul dupa dreptunghiuri. La intersectia acestora se
obtin punctele curbelor de intersectie. Forma curbelor depinde de dimensiunile
celor doua corpuri si de pozitiile lor reciproce.
4. Sa se rezolve intersectia dintre o prisma triunghiulara dreapta ABCA1B1C1 si
o semisfera . Se dau : A ( 74; 48;0 ) , B ( 45; 10; 0 ), C ( 20; 71; 0 ) , A1 ( 74; 48;
67 ) iar pentru sfera ( 45; 48; 0 ) , raza R= 43 mm . Sa se precizeze tipul
intersectiei .

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

79

Fig.6.1.8.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

80

Rezolvare : Pentru determinarea intersectiei cerute se intersecteaza ambele

corpuri simultan cu plane de front auxiliare: Fh1, Fh2...Fh7. La intersectia unui
anumit plan de front cu semisfera rezulta un semicerc iar cu fetele prismei drepte
verticale. Pe planul [H] se obtin punctele curbei spatiale de intersectie (1, 2, 3
...10) iar pe planul vertical corespondentele lor (11, 21, 31...101). Arcul 11213141
este vizibil in rest curba este invizibila.(v. fig. 6.1.8.).
* Cele doua corpuri geometrice sunt reprezentate spatial tot in fig. 6.1.8.
observandu-se ca intersectia este o patrundere totala.
5. Se da un tor care are axa o dreapta verticala ce trece prin (70, 52, 35) si
cercul generator de centru 1(40, 52, 35) si R = 18. Sa se determine punctele de
intersectie dintre torul dat si dreapta oarecare AB, A(30, 110, 10), B(115, 5, 58).
Sa se clarifice vizibilitatea epurei.
Rezolvare : Se utilizeaza plane de front auxiliare care intersecteaza simultan
cele doua corpuri geometrice astfel : torul dupa cercuri iar cilindrul dupa drepte
verticale. Sectiunea este o patrundere, o curba spatiala simetrica fata de planul
[F1] data de punctele (123456789). Reprezentarea spatiala in axonometrie
izometrica a intersectiei este prezentata tot in fig.6.19.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

81

Fig.6.19.

GEOMETRIE DESCRIPTIVA

82

BIBLIOGRAFIE

1. Alexandru , V. , Dragomir , Dumitru , s.a., Geometrie descriptiv i

desen, Galai, 1982 ;
2. Botez St. Mihail , Geometrie descriptiv , Ed. Didactic i Pedagogic ,
Bucureti , 1965 ;
3. Enache, I ., Ivanceanu , T., Buzil , V., Geometrie descriptiv i desen
tehnic , , Ed. Didactic i Pedagogic , Bucureti , 1982 ;
4. Husein , Gh., s.a. , Desen tehnic, Ed. Didactic i Pedagogic , Bucureti
, 1965 ;
5. Matei , Alex., Gaba, Victor, Tocu, T., , Geometrie descriptiv , Ed.
Didactic i Pedagogic , Bucureti , 1982 ;
6. Moncea , Jean, ., Geometrie descriptiv i desen tehnic , , Ed. Didactic i
Pedagogic , Bucureti , 1982 ;
7. Precupeu , P., . a ., Geometrie descriptiv cu aplicaii n tehnic, , Ed.
Didactic i Pedagogic , Bucureti , 1987 ;
8. olea , Dumitru, Morrescu , A., Tocariu, L., .a., Geometrie descriptiv
i desen tehnic, Ed.. Mongabit , Galai , 2002 ;
9. Tnsescu , A., Geometrie descriptiv , Ed. Didactic i Pedagogic ,
Bucureti , 1965 ;
10. Tnsescu , A., Probleme de geometrie descriptiv , Ed. Didactic i
Pedagogic , Bucureti , 1967 ;
11. Tnsescu , A., Geometrie descriptiv , perspectiv , axonometrie , Ed.
Didactic i Pedagogic , Bucureti , 1975 ;
12. Tocariu , L., Elemente de geometrie descriptiv utilizate n tehnic, Ed.
Evrika , Brila , 2001.