'2 '2'4..

'
O.

`,,`Z

...

LI.

ti.

,I.
...,

C..,..

`",

-,"

.4

EI
-

" -.

__ _....., , L .,-=- P:....- _ -

...j

4*."

9-

A.,

_1

,eg

, = _:_,,,,

.., ,,

.,
4,, - -,...,.;____

.._con

I. SLAVIC .1

ducatiunea
Mora15
,;

WEENESIM.,..:51170S4 lq7:-L06,f:13TW
L.,,,7v is.;
',15.:(Fei4=2326*-W17th?:1 .b.,

Ns& 57

30 B A N I'

-;

www.dacoromanica.ro

a=

tiumere aparute din

Eiblioteca Minervei
=1..

1 M. Sadoveanu. Duduia Margareta.

2. L. Andreiew. Guvernatorul.
Nuvele.

3.

4. Prosper Mrimee. Carmen.

5. M. Bminescu. Proza literarg..
6. T. Robeanu.

Poezii postume.

7. Alphonse Daudet. Scrisori din moara mea

Istoria vietii mele.

9. loan Slavici.
Spiru CUM.
10. I. Rossignon.
In Livada.
11-12. I. N. Potapenko.
In slujba adevrxrata.
13. N. N. Beldiceanu.
Cea dintain iubire.
14. Karl Emil Franzos.
Vrajitoarea.
15. C. Negruzzi.
Traduceri in proza.
16-17. N. V. Gogol.
Taras Bulba. Vol. I i 11.
18. Al. G. Doinaru.
Calugrul Gherasim.
19. I. Slavici.
Din valurile vietiii.
20, Camille Flammarion.
Visuri Instelate.
21, Ivan Turgheniev.
Povestiri vfmAtoreti.
'22. R. Festeticz.
Titrmuri bizare.
23. Grazia Deledda.
Valurile vietii.
Scrieri
24. Mumuleanu, Hrisoverghi, Cuciureanu.
8. Teodor Warnav.

alese.

25. H. S. Olcott.

Catechismul Bisericei Buddhiste

de Miaz'a-zi.

Niverneza.
26. Alphonse Daudet.
27. Louis Jacolliot.
In tam fachirilor.
'28-29. Prosper MtSrim.
Colomba Vol. I i IL

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA MINERVEI"
No. 57.

WAN SLAVIC!

Educatiunea
moral`a

bUCURESTI

lustitutul de Arte GraNce i Edi

tura MINERVA . B-dul Acade
miei 3 Strada Edgar Quinet

1909
www.dacoromanica.ro

--

c MINERVA*, INSTITUT DE ARTE GRAFICE SI EDITT TRA

B-DUL A CADEMIEI 3.
STR. EDGAR QUINET 4.

Reproducerea opritd

www.dacoromanica.ro

ROSTUL VIETII MORALE

De ctind ne 5tim pe primtuit, noi oamenii no

intrebAin mereu, care e rostul vietuirii

noastre, si, orictit de mult am tine sA trAim,

suntem adese-ori ispititi a lua viata drept

un fel de canon de spAsire, de care nu putem sA scApAm.

Admittind, cA in aenvAr asa este si cA toatA viata individualA e un sir de suferinte mai
mult ori mai putin grele, nu incape nici o indoieM, cA dureroase sunt numai suferiutele,
despre care ne dAm searnA. S'a dovedit prin
experimente neindoioase, ea oamenii bolnavi
de cancer, fihid 1iipflotiyiti. lut se pot vindeca, dar nu-si mai simt in aieveadurerile. Tot

astfel Ii poarta fgrA de durere suferintele

privirea hunii ori impAcat cu soarta sa. E
vietii oiinil, care e dus cu giindul, perdut iii

deci cestiune de intelenciune DracticA sA nc

daprindem fieeare a trececuvederea suferintele propriei sale vieti si a seal:lea la minimul

posibil durerea de a fi.

In timpul copilAriei insa, de cele mai multo
ori in anii tineretelor, la zile de bAtriinetc,
ba cei sAnAtosi dintre noi ebiar si'n cele mai
www.dacoromanica.ro

IOAN SLAVICI

mune cliPe ale vietii suntem cuprinsi do

61antamlintul, e fiecare trdieste pentru propria sa multurnire si ca viata este un sir de
placari de tot folul, deci un dar nepretuit.
Asa ori asa, e tot castiund de intelepaiune
practica sd ne chirvernisim viata astfel, ca sd

simtim cat se poate de putine dureri si eat

se poate de multe placeri in trecerea noastra
min ea.
Iutelepciunea aceasta n'avem s'o 'ntelegem
nici ca fiind din altd lume, niici ca sistem de

teorii alcdtuit in adins ci ea regale de vietuire stabilite potrivit en imprejurdrile si

en nevoile vietii petrecute in aievea: aunt deprinderile iluate mai mult on mai putin in-

constient, obiceiurile, cu care na pomenim in

tame, conventiunile soeiale impuse de greul,
vietir moravurile In intelesul- comun al cu.vantului.

Durniriti asupra moravurilor. nu mai a-

vem nevoia de a ne sbuciuma in fiocare clipil

pentru-ca st. ine dam seamd, daca o bine ori
nu eeea ce-ne simtim pornai a faee. Gandese
toti pentru fiecare, Si eel ce pstreazd repu-

lele de vietuire ale societatii, din care face

parte, se supune porUncilor obstesti. si-si usureazd traiul sedpand de rdspunderea doodi
vidnald. Ori-si-cum ar fi fapta savarsita, flu
numai nu-si face mustrare Denten ea, ei se
mai si bneurd de stirna si de iubirea tuturora.
In miilocul unei societilti liPsite de randulald morala statornica si hotdrat in toate
amanuntele viata e grea si nesuferit nu numai pentru-ca fiecare *e lilAat de eamil hu
si nevoit www.dacoromanica.ro
a-si savarsi faptele pa propria sa

EDUCATIUNEA MORALA

rAsundere, ci si pentru-cA oamenii, neavnd

ocea-si masurA pentru judecarea faptelor,

intrA mereu in conflictunii cu altii, si adeLi-ori tocmai cei bine porniti le aunt celor

mai multi urgisitica Socrat oontimporanilor sat

Obieeiurile dar, conventiunile, regulele ae

vietuire, legile, JAnduiala moralA in intelesul larg al cuvAntului, s'au stabilit pentru-ca
sa i se usureze fiecAruia traiul si sti se asigure pacinica vietuire impreund a tuturoi a.
Prin vietuirea moralA omul scapA de neajunsurile individualitAtii sale, se potriveste cu
semenii si 8i-5i face rost ca parte organic
impremtatA cu societatea, din care face
parte.

Cel mai mare dusmon al soeiethtii e dew

omul ce caled ori neseeoteste legi,se lempdA

de obiceiuri on trece eu vederea cAlcarea de

legi si lApAdarea de obiceiuri, cAci el iese

din organismul viiu al societtii si imnhige societlatea spre descompunerea ira indivizi. Buna vietuire a tuturora si a fiecgruia
indeosebei attirnA de la neconditionata supunere care legi si cAtre obiceiuri, si de aceea
/nu e destul, ca tu insu-ti s te supui, ci ai sA
iii totodatA neadormit privighetor, ea s; altii sti se supunA: mAspra adevAratit a iubini
cAtre semenii tAi e repulsiunea fatA cu cei cc
nesocotese legi ori obiesiori.
In aceast neinduplecatA struintA asirnra
rAnduelii morale consistA superiOritatea omului feta cu toate celelalte fiinte vietuitoare, care au mil-1mi viatd individualA stpftnit e de legi firesti nestiute de ele.

Baca animalul e un fel de plantil, care ne

www.dacoromanica.ro

IoAN SLAVICI

laugh organele de nutritiune si pe lane% Me

de reproductinne mai are si organe de miscare si de simtire, omul e un animal, care mai
are si viat d.
despre eare-si d seamd,
Si lipsit de judecatA e eel ce nu intelec.e, ed
e mai mare deosebirea dintre om si animal
decat cea dintre animal si plantd.
Trebuinta vietuirii morale si destoiniein
de a satisface trebuinta aceasta prin pastra
rea legitturilor soeiale sunt in firea omului
$i se desvoltd, precum am vdzut, prin o rationalti educatiune fizied ce nu numai fortified organizmul ,ci-1 indrumeazd totodat ne
mdivid a face in anumite imprejurari ori la
anumite timpuri anumite lucruri si arsi pastra libertatea stApanindu-se pe sine.
Lipsit de indrumarea aceasta, omul, desi e
in stare sd-si dee seamd despre viata sa sufleteascd si despre fantele sale. inceteaza a fi
om in intelesul moral al euviintului si se pu-

ne si el insu-si pe sine in rand en animalele.

Acesta e gandul luminos, pe care-I d pe fatd Romanul prin vorba omenie", ceea ce

va sd zied vietuire potrivitd in toate amd-

nuntele ei cu firea cea omeneasca. A omeni"

pe cine-va va sd zic a-1 trata ca pe un semen
socotit de o potrivd cu ori-si-eine membru al
societatii, siom de omenie",e eel ce nici nu se
abate, nici nu sufere ca altii sd se abat de la
randuiala morald a societAtii, din care face
parte.
Viata tignita, feria de suferinte si mai
mult ori mai putin plind de multumiri firesti numai oameni de omenie intre oameni
de omenie
pot sd alba. Asa avem sd-1
www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA

gem pe Socrat clind ne spune, c fericire individuald fail de fericire obsteasca nu e en

putinta si ea rationala si bun e numai faota potrivita cu binele obstesc. In mijlocul unei soeietdti lipsite de randniald morala eel
mai de omenie dintre oameni e eel mai sbu-

eiumat, fiind-ca el simte durerile tuturora,

e chinuit mereu de repulsiuni, jigneste ne
toti prin felul sau de a fi si se face urgisit
cbiar prin starninta lui asupra binelui obstesc.
Iviti dar in mijlocul unei s-ocietti lipsite

do riinduiala moral, oamenii preocupati de

binele obstesc usor ajung sa fie stpftniti de
giindul, cd rautatea e chiar in firea omeneasca, sa-i socoteasca pe semenii lor incorigibili
si sa-si petreaca viata in isolare.
E invederat, cd vietuirea netrecuta in asemena isolare nu e morala, caci moral" va sii
zica in strilusa legatura cu semenii tai si notrivit cu deprinderile comunc. Poate sa fie
foarte bun omul, care zice .,Eu am vederile
m0e si-mi uetree viata potrivit cu ele", dar
vietuirea lui e tot atilt de nufin morala ea a
desfranatului cazut rob al patimilor sale ori
a facatorului de rele. care nu tine scama iiici
de legi, niei de obiceiuri.
De si are dar in vedere fericirea individua

educatiunea morala. nornind din gandal,

ea oameni de omen ie munai intro oameni domenie so uot ferici. realiseaza fericirea obsIn.

teased in limitele putintei firesti.

www.dacoromanica.ro

10

IOAN SLAVICI

TREPTELE-EDUCATIUNII MORALE

ittat, suferintele, eat si multumirile vietii

rezulta, din trebuintele, despre care omul isi
da seama.
*Trebuinta intetitoare fiind o suferinta mai
mult ori mai putin dureroasa. satisfacerea ei
este o multumire mai mult ori mai putinplacuta; omul e deci fireste ponnit a cauta mitleave pentru satisfacerea trebuintelor sale
spre a scapa de dureri i asi procuraiplaceri.
Aceasta nornire fireasa e eeea ee ca simtimant numim egoism saa iubire de sine, iar
in and mi se prezenta ca purtare de grija
pentru buna ..stare a prorpriei fiinte.
Privind, luerurile din nunetul de vedere al
egoismului astfel inteles. aiungem lisOr la
gandul, ca cu cat mai multe si mai intetitoare ne aunt trethuintele, cu atat mai multe si

mai vii placeri, dar si cu atilt mai mune si

mai grele dureri nutem sa" avem si .ca ferieiLea vietii atarna de la multimea mifloacelor
de satisfacere ce ne stall Ia indemani.

Desi impartasit de foarte multi, gandul acesta e gresit.

E Invederat, cli trethuinte, rtie care nu le shntira, despre care nu ne dam seam/ j care nu

ne intetescc, nu contribue nici la fericirea,

niei la nefericirea noastri.
Foamea e, de exemnlu. simtamantul, de
care suntem cunninsi &and ii linseste trupului brana. Plia din eele mai intntiton-p lrbuinte. Se poate insi i ee si intampla adewww.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALL

11

se-ori, ca trupului sa-i lipseasea hrana fta

ea sA fim flamanzi, fail ea GI ne dAin seama
despre foamea ce. ne-a cuprins on fara-.1
sa tinem seeing, 04 trebue s maudlin. Sunt
altele trebuintele, care ne intetese. si spre satisfacerea acestora e indrentata purtarea
noastra de griia.
Trebuintele omenesti sunt multe si felurite, se cumpenesc In fiecare clipa intre dc
.si totdeauna numai cele mai intetitaare hotarese Etta starea noastra sufleteaseA, eat si
directiunea lucrarii noastre.
Desi se iubeste mai presus de toate pe si-

fin

ne, omul se deosebeste de toate celelalte

te vietuitoare prin &Tea, ea, nu poate sa. vadA
nici durere fara-ca sA iee parte
le.ea. El simte deci nu numai trebuintele sale,

ei si pe ale altora adese-ori chiar si &tea acostia nu-si dau i ei

sealing, despre ele
si- are purtare de grija nu numal Peiltru a
sa, ci si pentru a altora bung, stare. Compatimirea aceasta poate sa covarseasca iubirea

(le sine, si tocmai oamenii, in care firea omeneasca iese mai mult la iyeala) sufar ori. sc
bueura mai melt prin edtii deeat prin sine
insi-si.

Stie fiecare din experientele prooriei sale

vieti, ca sunt mai curate bucuriile si mai senine durerile ayute pe urma altora dead egle
rezultate dj trebuintele proprii: Prin lapddarea de sine se inalta fiecare in gandul situ,
si cn cat mai covarsitoare sunt in noi terbuIntele pornite din compatimire, cu atat mai
vartos trecein en vederea nei7oile propriei
noastre fiinte si ne curatim si inseninam su-

fletul.purtand grija si de altii. E invederat

www.dacoromanica.ro

12

IOAN SLAVICI

dar, ca ferieirea vietii nu atiirna nici de la

nmltimea trebuintelor, nici de la mijloacele
de satisfacere, ei de la masura, in care suntem in stare a ue lapada de noi insi-ne pentru-ca, trecand en vederea nevoile propriei
noastre Iiinte, sa luiim arte la bucuriile ori
la durerile allora.
Privit din nutlet de vedere al egoismulni,
omul e individ ea ori-si-care animal, o fiinta
isolata si lipsita de ori-si-ce legatura eu altele, si isi petrece viata in suferinteresultate
diu neajunsurile firii sale individuale. Numai ea individ astfel inteles noate omul sa
fie caprins de simtamilntul,a, buna lui stare
atarna de la multimea mijloaeelor ce-i staa
la indemilna pentru satisfacerea trelmintelor sale. Ele se amageste insu-si pe sine, cici
mijloacele sunt totdeauna marginite, iara
trebuintele sunt deapururea neseeate.
Privit din punctul de vedere al compatimirii omul e persoana, fiinta morali, cum numai el singur poate sA lie, si isi petrece via-

ta in strAnsa legatura eu altii, in eele mai

multe clipe ale existentei lui numai ea
parte din intregul social. Cu cat mai muhe
si mai strAnse Ii sunt legaturile cj altii, ca
atAt mai desvoltata ii este personalitatea si
en atilt mai vartsts hotareste intregul rost
al vietii lui.
Intocmai precum in organismul trupese
al ori carei fiinte vietuitoare fieeare organ,
ha ehiar si fiecare celula are viata sa huhviduala si nu nunnii se hrineste pe sine din
Inerarea intregului, ei ia, totodata panic la
stabilirea lamei stari generale, in soeietatea
omeneasta ori-si-eare ou traieste nu nuinat
www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA M ORALA.

13

print sine (31 pentru sine, ci totodatA $i prin

societate ei pentru ea.
AlAturea en trebuintele individuale ce in
se prezenth ca simthminte inferioare pe care
le au $i animalele, avem dar si trebuinte per-.
souale, simthminte mai superioare, pe care o-

mul el singur poate sil le alba. Aceste sunt

cele morale, omenesti in intelesul cel bun al
cuviintului, si mai ales prin satisfacerea lor
ni se umple viata de multumire. Pentru-ca
srt putem insA avea multumirile rezultate din
satisfacerea lop, trebuie sA ne pstrAm buna
stare trupeascji prin satisfacerea trebuintelor individuale in mAsura cuvenith.
Nu se mArgineste insA viata omeneasc la
atilt numai.
D pentru ori-si-care om o multumire curatA si seninA sA vadA lumina zilei, cerul instelat, apa limpede ori cmpia verde, s'ahdri
cilntecul pAseriler, sA simth mirosul florilor
ori sA-si dee seamA despre y_re-un adevAr.
Ori-si-eilt de viuA ar fi si ori-si-cilt de mull
farmee ar da vietii, mnitumirea aceasta nu
e nici individualA, nici personald. Ea trebuc
cu toate aceste sA rasuundri la o trebuintrt
fireascA, despre care numai in rare clipe ale
vietii noastre ne dam seamA.
DacA ni se opresc ochii asupra unei stele
cu sante Colti, dintre care unul e prea mic
in asemanare en celelalte, steaua ni se pare
stirbit $i mieul neajuns dinteinsa ne pune
in nedumirire si ne supArd. De aceasi supArare suntem suprinsi, daeA unul dintre colti
e prea mare. In toate lucrurile ceea ce e fie
prea milt, fie prea putin, oeea ce nu se potriveste, ceea ce nu iii se pare cum trebue sA
www.dacoromanica.ro

1.

IOAN SLAVIOI

fie ne pune in neduminre i ne jigneste.

Aceasta trebue neaprat s produch in noi
convingerea, cd avem thiar prin firea noas-,
trA o nesecath, trebuintA sure desdvarsire si
ea trefbuinta aceasba e satiefdeutd numai per-

zlindu-ne in privirea luerurilor desevarsite

in toate amenuntele br, care ne inelmth pentru-ed sunt mai mult ori mai putin cum trebue sd. fie.
Multumirea, pe care o simtim It urma satisfacerii acestei trqbuinte impersonale, na
e atfit de viu d. ea ceie individuale on cele per
sonale, dar e mai struitoare si tocmai de
aceea mai hotgrtoare pentru viath.
Suntem pOrniti cu totii a lu,a. copildria
drept tea mai feneita parte a vietii fiinded
o dulceat nespus ni se revarsa'n suflet
reamitindu-ne multamirile din timpul eocand toate ne erau noul i pline
de farmec, toate ne incntau. Ceeace insa ne
ramilne 'in suflet din timpul copildriei suut
multuririle impersonale, care se reinoesc in
sufletul nostru de cfite-ori ne reamintim in-.
tamplri din copildrie. Cel ce-a avut copildrie luminoasit si fericith si-a adunat comoa=
r nesecatd, in care-si gseste mfingdiere 51
in cele mai dureroase clipe ale yietii.
Acest caracter struitoy il au multumirile
impersonale toath viata, i senine gash din

cale sunt batrnetele omului, care a stint sd..si chiverniseascd viata astfel ca, lipsindu-se
de multurairi individuale ori personale, sr',
aibd multe multumiri irnpersonale.

Ies la plimbare, ca s respir aier curat si

sd ma bucur de lumina Wind a zilei. La
dreapta se intinde o padure deas, cu fruuza
www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORA LA

15

mare $i lipsita, de uscaturi. La marginea ei

sunt livezi curate, pomi incarcti de rod, iur
printre.ei iarba mare, deas si plina de flori.
La stlinga se intind lanuri dese si pline ae
vigoare. Mai dezarte pasc iepe cu rniiii lor
sburdalnici, boi eu corthicea puternica $i turme de oi eq ln creata si curata. In porumbiste prawsc Mehl voio$i i cu brate vainjoase aldturea cu fete harnice $i sglobii.Fiecare clipa e pentru mine o multumire curat
si senina, care ma face BA uit nevoile vietii
mele individuale.
E fdra indoiala mai viud multumirea mea,
daca pot sa zic: Toate aceste si prin amea
purtare de grija au a:111ns la buna stare si
la desavarsirea, in care se afla, toate sum
$i amea fapta.
Inca mai mare $i mai villa mi-e multumirea, daca pot sa zic: Ale mele sunt si pentru
satisfacerea trebuintrlor mele suat randuite

toate. Si din aceasta mare $i mai via% multumire ins numai partea impersonala ramfine

in suflet.
Daca asa esti, cea mai mare, mai villa si
mai staruitoare multumire a vietii e s te tu
Pe tine insu-ti aiuns la desaviirsire In urma
proprici tale purtari de grij pentru propria ta bun stare.
La multumirea aceasta omul a:hinge numai
cumpenindu-si trebuintele si stapanindu-se
Pe slue potrivit cu imnrdurarile.
Aceasta stapanire de sine intemeiata pe
cumpenirea trebuintelor e ceea ce mimim
virtute in intelesul poporal al cuvantuhii.
Pentru Roman om cu virtute" ecel ce are

brate vanjoase $i inima tare, incat e gata

www.dacoromanica.ro

mAx snAvIcI

16

apuce la nevoie taurul de coarne, s. sard

in foc, s se arunce in vultoare, s infrunte
ori si ce primejdie, cel ce stie i sd. rabde, si
sd, se avnte, dar nu-si verde nici odatd bunul cumpdt, ti face totdeauna numai ceea ce
el insu-si voit $te cu tot din adinsul.
Virtutea in acest inteles nu e un simtdmnt,
ci cumpenirea in ceea ce priveste simtdmntele cq indemnuri spj e. fapte, si e acela-si
gndul, pe care-I reproducem, .dacd zicem
cA educatiunea e indrumare spre stapiinirea de sine, indrumare spre supunerea cdtre
randuiala morald ori indrumare spre virtute:
Acela-si lucru ni se spune cand se vorbeste
despre formarea caracterelor", desi in adevdr caracterele nu se, formeazd", ci se soot
la iveal prin educatiunea rationald.
De oarece pornirile, care-I imping pe cm
spre fapte, sunt multe si felurile ea trebuintele, din care pureed, virtutea se d pe fatd
in fel de fel de chipuri si se vorbeste si despre mai multe virtuti.
Cea mai grea e cumpenirea trebuintelor
individuale, deci stdpfinirea de sine in ceeu
ce priveste egoismul. Prima treapta a educatiunii morale e deci indumarea spre aceastd
stpanire de sine, deprinderea de a ne micaflu tiind mdsurd cuvenit in ceea ce priveste
satisfacerea poftelor $i a ravnirilor, indrumare si deprinderee, c_are poate s fie socotita drept educatiune individuald si st in
strAns led:turd cu ceea fizicd.
Prin educatiunea individuald astfel inte,
leas ne eliberdm lipsindu-ne de multumiri
individuale pentru-ca sd putem avea multusA

mini personale.

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORMA

17

Despre o educatiune in ceea ce priveste

personalitatea nu uoate sA fie in mod rational vorba deck dupA-ce s'a desev:Irsit educatiunea. individualA. Mai iutiliu avem sA
purtAm griji de noi insi-ne si numai apoi ne
putem permite multumirea 4e a purta grijA
si de altii.
A treia treaptA a educatiunii morale e educatiunea impersonalh, prin care .se desAvArse$te fiinta morala..

Omul stapanit de trebuinte impersonale e

fAra indoialA ferit de griji si are rnulte multumiri curate FA senine. Viata lui intreagd

e de o potriv cu copilAria. El insA nu ale

purtare de grijA nici nentru sine, nici pentru altii, trAieste. fiind %sat de capul lui, in
mizerie si in isolare si foarte usor se perde.
Astfel sunt oamenii de stiintA si artistii de
tot felul, stpnii gAndirii luminoase si ai
formelor frumoase, care sunt vrednici de
milA, dacl n'au avut parte de educatiune individualA si personalA. De oare-ce ridicA
nivelul moral 8i intelectual al societAtii, in
care trAiesc, $i indulcesc prin operele kr
viata tuturora, in societAtile cu rAnduiala
moralA bine stabilitA ei sunt iubiti, li se tree
cu vederea neajunsurile si e olAteascil nurtarea de grija pentru dAnsii. Ei si sunt in
adevAr de o notrivA cu coniii neajuntorati,
care numai sub purtarea de grijd a altora
pot sA trAiaseh.

Toemai de aeeea ori-si-care om si mai ales

eel pornit sure vietuire jmpersonalA are sA-si
desAvArseascA edueatiunea individualA si
cea nersonald mai nainte de a se avAnta sure

multumirea trebuintelor sale impersouale.

Bibl. .Binurvui..
2
No. 57.
www.dacoromanica.ro

IOAN SLAVICI

18

Nu e vorba aici de stiint inalt ori adfinci. de cilte-va indrumAri practice si tie
grupare t la un loc a exparientelor fcute in
materie de educatiune individual, careia Ii
zicem individualit nu numai pentrucg, e privitoare la trebuintele individuale, ci si pentru-e6 nu se poate face decilt pentru fie-care
indivjd indeosebi, potrivit eu firea individualb,' a lui.

A. Educatiunea individuaa.
Prin o rationalii educatiune fizic eopilul
se deprinde Inca de mic a se stpfini In ceea

ce priveste satisfacerea trebuintelor sale

na stare trupease. S'ar nutea dar zice, cii

trupesti, cacti numai asa isi poate pastra bu-

educatiunea fizic e o parte din educatiunea

individual& ba chiar temelia ei.
AdevArul e, ea, eel ce nu e deprins a purta

grija nici de p6strarea bunei sale stari trunesti cu anevoia mai ajunge sii se facti staolin pe trebuintele sale individuale, care in
lipsa de purtare de grija foarte usor devin

patimi coviirsitoare. Educatiunea fizicgre dar

numai o conditiune newparata pentru educabilitatea morala. in genera.

Egoism in intelesul, in care cei mai multi

intrebuhitam vorba, nu sunt trebuintele, nici
pornirile purcese din ele, nici actele sevalrsite nentru satisfacerea Ion, ci manifesUrile
mitem satisface
purtrii de grija% ea stt
totdeauna. si egoist nu e eel flumand. nue,
cel ce cauti1 nthneare, nici eel ce se aturA,ci.
cel mereu preocupat s alba ce mnca!
www.dacoromanica.ro
1

EDUCATIUNEA MORALA.

1.9

Spre egoism in intelesul acesta nu ne inna educatiune fizica nu eoate sa fie, ce-i
drel.t, desfranat in ceea ce priveste trebuintele sale trupesli, dar poate sa fie rau chiveinisitor al vietii sale individuate, lipsit de
masura, fie sgiircit ori risipitor, fie ingfuilfat ori thrhtor, fie plin de desertaciune oil
badlran, fie insetat de marire ori trndav.
Egoismul are dar sa fie cultivat cu toata
staruinta, caci, desi pornire fireasca, in deosebi la om el poate, potrivit eu imprejurarile.
fie sa slabeasca, fie s se intareasca, si tot
ceeace in materie de egoism e prea putin ori
Area mult e slabiciune morald, care nsor
poate sa devie patima covhrsitoare.
Ca iubire de sine parnita din simtamhtul
de conservare individuala egoismul se mallfesta in patru forme deosebite: ca egoism
material, ca amor propriu, ca vanitate si ca
ambitiune.
In toate aceste patru forme ceeace e prea
putin e mai rau decht cceace e prea mult si
bine e. numai pastrarea masurii drepte.
drumeaza educatiuuea fizica, si omul cu bu-

I. EGOISMUL MATERIAL.

Egoismul material e purtarea de grij A a individului, ca sa aiba totdeauna la indemfiva

mijloacele pentru satisfacerea propriilor sale
trebuinte.
Scopul acesta ii ajunge, daca isi reduce
prin strupfinire de sine trebuintele la limita
extrema a necesitatii firesti si daca chiverwww.dacoromanica.ro

20

IOAN SVAVICI

niseste aba, ca s satisfaca putine trebuinte

cu mijloace putine.

Prin educatiunea rationala omul are deci

sa fie indrumat, inainte de toate, spre cumWare si spre siritul de economie.
Cumptarea $i spiritul de economie sunt
cele (lona virtuti in materie de egoism, iar
lacomia, firea ravnitoare,'nesatiul si sgarcenia sunt, intocmai ea usuratatea, pornirea
spre risip. ori desfraul, Slabiciuni, care imping. spre fapte rele.
E invederat, ca spre cumpatare numai
omul sal:laths poate sit fie indrumat.
Mancam, de exemplu, nu numai pentru-ca
sa ne hrnim, ci si pentru-ca s .tinem organele de fiutritiune in continua activitate, mecum

m Inca.

i pentru Ca s avem plaeerea de a

Numai omul pe deplin sang-Los, care digera,

absoarbe, asimileaza si resoarbe bine, poate

s se multumeasca CLI
s manance
putin si sa simta, avnd totdeauna pofta,
Aceasta ni-o spune si
placerea mancarii.
zicatoarea, c. cel mai bun bucatar e foamea,
si trebuintele trupesti toate sunt deopotriva
cu foamea.
Nu e deci destul sa ne reducem trebuintele
la cele mai neaparate pentru sustinerea bunei
stari trupesti, ci avem sa le si economisim
nesatisfacandu-le nici odata in deplin.
Omul in adevarat intelept se ridica de la
mas mai nainte de a se fisaturat, ea sa-i ramfina si pentru mai tarziu o rezerva de pofta, nu-si astarnpara indeplin setea, se scoala
somnoros, nu satisface in deplin pe nici ulna

www.dacoromanica.ro

mmoxrrininA MCIRALX

21

din poftele sale trupesti, ca s aib ei in vii-

tor multumiri cat se poate de vii.

Numai alturea cu aeest spirit de economie

in ceea ce riveste trebuintele poate s se desvolte spiritul de economie in ceea ce priveste
crutarea mijloacelor de satisfacere.
Indrumarea spre aceasta vikuire bine alb-

mita vietuire i se da copilului Inca de mic

prin conducera rationala a cresterii fizice.
Epicureii din timpul Romanilor, deprinsi
cu imbuibarea, mancau spre a gusta plAcerile
mancArii i, ca s poatri. mama mult, lei aveau la indemana vomatoriile. Aveau deci
multe plAceri, dar toate mai mult ori mai pu.tin siluite si sarbiade. Anelaii lucru putem
s-1 zicem si despre gastromanii din zilele
noastre, care, oameni mai decenti, iau din.
child in cand in timpul mesei cate o inghetatA si beau peste ea un pahar de rachiu mai
tare pentru-ca mancArile sh treacl nemiStuite
prin tubul de digestinne. Las cd-si istovesc
aparatul nutritiv si fac risip, dar nici nu pot

s aiba placerile firesti, intensive si struitoare ale omului, care manncit numai hind
famand si ammai cat poate s mistuie in deplin.

Masura e acea-si pentru intreaga via% individuala: ori-si-ce trebuinta nesatisfacutit

indeplin e o reserv de multumiri pentrn

viitor.

In practica educatiunii felul indrumarii

spre cumpatare si spre spiritul de economie
atiirn de impregiurari si de firea individuala. Sunt cu toate aceste eate-va norme generale pentru toate imprejurarile si pentru
toate felurile de a fi. Suut nevoit a ma mar
www.dacoromanica.ro

22

IOAX SLAVICI

gini aici numai la putine din ele, care privesc mancarea, bdutura, somnul, imbrdettmintea, tigna vietii i viata sexuald.
1. Mancarea.
Copilul foarte incurand ajunge s nu mai

voiased a fi brnit: el ia insu-si =bleared

fie cu amandoud manile, Tie cu elite o linghritil in fiecare 'nand. Ori-si-cat de mult ne-ar
supara priu aceastg, staruinta de a face ceea
ce nu e in stare, nu ne rdmane decal sg.-1 Ia-

si= in voile lui si sag hrdnim cu a treia lin-

guritd.
Se'neepe o foarte importantd fasd. in viata
lui cand a ajuns sd se poat g. hrdni el ins-usi.
De obicei ttindttleste, mai maligned, mai se
las si perde o multime de timp: sa fim rbdatori ia nu-i dam zor, iar aceatstanu numai
pentru-ed a$a en1aipriiflcioasm1earea ei si
pentru-ied in viata lui a mama este eel mai important lucru 5i el trebue sa se destepte'n. lume cu gandul, c manearea e, potrivit cu obieciurile pdrintilor nostri, un act srbdtoresc
care trebue sa fie sevarsit iu 1inite si cu uit
fel de cuviinta ceremonioas, iard nu in pripit si pe apucate.

Dupd-ce copilul a ajuns s.d-si dee seamd

despre cele ce se petrec si despre ceea ce face

el insu-si, el are dupd obicefurile noastre sg
manAnce la masa familiei, numai dupg-ce s'a
spalat i imbrdeat si nunfai la timpuri
hotdrate. Isi stried copilul eel ce-i dit sil =i-

nduce mai nainte de a se fi splat ori oate

chiar iu culcus. Numai fiind rational si hotgwww.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALX

23

rtor pentru intregul tel de a vietui e frwmos

trandul ramas din batrilni. ca masa e un fel
de altar al casei, imprejurul caruia au sa. se
adane cel Datil odata De zi toti,membrii familiei si numai stapanit de gandul acesta a:lunge copilul..s nastreze inNtimpul mancarii
cuviinta, cnrtenia si bunul eumpat.
Din gandul acesta porneste si obiectul de a
Visa farfuria curat dupd-ce ai mancat din
ea. N'ai s fii lacom si s iei mai,mult decat
ceea ce Doti s mananci and poti sa iei in
mai multe randuri Cate putin. Ceea ce Iasi
in blid e brana pentnu alti oameni, iar med
ce ramne in farfurie sunt lepadtituri Delitru anirnale, o inflrumare spre u face risipa
de brand omeneasc in vreme-ce altii rabda
de foame.
Ct vreme deci coiiilul e hrnit, ori pastram pentru mai thrzzlu, ori dam alt cui-va,
ori mancarn noi insi-De ceea ce ramane in
farfuria lui, iar dupa-ce a atuns sa se poata
hrni el insu-si, II lasam sa-si swath, diu
blid, dar bagarn de seama s iee totdeauna
mai putin cleat cepa ce mate rniinca.
Pastrand randuiala aceasta, copilul ia manearea drept un lucru foarte serios si se deprinde pe nesimtite. a-si Dotoli foamea fara-ca
sa se sature. a Pretni tot ceea ce e brana ome-

neasca oi a 'Astra fie pentru sine fie pentru

altii ceea ce nag este de neaprat trebuinta.

Copii. care nu still sa-si stapanease Imp
inea, piwa de ici, de eolo &Ate ceva, se deprind
a mance ne apucate, Du pot sa manance la
masa si-si nerd rostul in/ toate.
Pentru intreaga viata e lucru botarator,
www.dacoromanica.ro
ea s fim
in stare de a rabda la foame, ctha

24

IOAN SLAVICI

eel ce poate s-si stApaneascA foamea se face

mai usor stApan asupra celor-lalte trebuime

mai putin .Intetitoare ale sale. Desi dar din
punctul de vedere al educatiunii fizice trebue
sa stAruim, ea copilul sA manAnce la timpuri
botrate, eat Ii trebue si numai ceea ce 11 prie$te, din punctul de vedere al educatiunii morale ori-si-ce neregularitate impusA de impre-

jurAri poate s aiba efeCt binefcator catA

vreme copilul e sAnAtos.

In lupt cu nevoile vietii nu totdeauna putem s facem ceea ce trebue ori ceea ce voim,

si nevoile ne par mai nutin grele, dacti stim

s ne potrivim en ele. Crescut in belsug, conilul nu *tie s pretuiascA in deajuns mijloacele pentru satisfacerea trebuintelor sale, nu-si (IA seamA despre binele ce i se face,
e pornit spre imbuibare sisprerisipA $i u$or
ajunge om, care se simte strivit de eel mai
mic neajuns, mereu stranitorat si nemultumit ori-si-cat de bogat ar fi. Crescut ins in
sArticie, el stie s pretniascA tot ceea ce ii este de trelmintA, e reennoscAtor $i poruit spre

cumptare si ajunge mai usor om, care $i 'n

ecle mai grele imprelurAri 151 prts.trazd voia

build $i setea de viata. SArac e ins in adevAr ori-si-care copil, eAci el nit ; n'a agonisit,
nici nu poate sA agoinsease6 nimie, nu are
nici un drept si atarnA de bundvointa altora.
E cestiune de bun simt sA facem, ca el s'p si
simt mereu aceasta spre a se deprinde cu
rbdarea.
Pentru dezvoltarea spiritului de economic
in deosebi unii pArinti le dan eopiilor fie provisiuni, fie mici smile de bani, ea srt 5i le chiverniseascrt ei insi-si. In Helvetia si mai ales

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALX

25

in America multi oameni cu stare-si lasa cu-

piii sit sufera si-i indrumeaza sa-si agoniseasca bani de cbeltuiala servind cu plata pe
altii ori facand comerciu potrivit cu varsta
lor.
Asemenea experiente sunt totdeauna riseate, caci ele usor pot sa desvolte nu nmnai
simtamantul de neatarnare, ci i spiritul de

specula si sit clued la exagerarea egoismulul.

Inraurire mai bung, are in educatiunea morala deprinderea cu nevoi intamplAtoare, cum
e o masa fie mai frugalg, fie servita mai en-

rand ori ai tarziu decat de obiceiu, si unul

din marile foloase ale calatoriilor, ale plimbarilor si ale escursiunilor este, cit copilul
se deplinde cu rabdarea.
Inca mai binergegtoare e inriurirea postirii de bung,' voie, anume ca dovada despre
destoinicia de a se staPani pe sine. Copii, care postese din proriul lor indemn, se lauda
cu aceasta fiindea sant multumiti ei in$i-si
de proria lor fapta. Dorind sa aiba multumi-

rea aceasta, ei se infraneaza si in ceea ce

priveste alte pofte.

Mirosim noi oamenii si gustam pentru-ca

sa controlam alimentele mai nainte de a le

fi m&neat. Mirosul si gnstul ne sunt dar in
mai mare dezvoltare cand suntem flamanzi,
si stie fiecare din experienta propriei sale
vieti, ca pofta bung, cere si mancare bung.,
caci e pacat s'o strici cu ori-si-ce. Asa e onsi-care trebuinta: en cat e mai viva, eu atilt
ne face mai exigenti si mai chibzuiti in satisfacerea ei. Chiar si in interesul pastrarii bunei stari trupesti avem deci sa ne dam silinta de a ne pastra pofta de mancare.
www.dacoromanica.ro

26

IOAN SLAVICI

Privind lucrurile din punctul de vedere al

educatiunii morale, o bund path' de mancare
e cea mai fireasca indrumare sure a ne mul
tumi cu ceea ce putem sa gasim, caci multear voi cel 11rnnL dard ia cu placere orisi-ce.

2. Bautura.

Maucarile fiind toate mai mult ori mai

putin apatoase, cel ce se hrane$te in mod
tional are trebuinta de putina bautura,
caci prisosul e eliminat intr un fel ori intr'altul, daca nu se ficseaza in forma de grasime. Setea e cu toate acestea mai intetitoare deck foamea, stampararea ei e o
placere mai mult ori mai putin viva, Si astfel
suntem porniti a bea $i cand nu avem trebuintd. Toemai de aceea pentru educatiunea
morald e de cea mai mare importantd sd-1
indrumdm pe copil a bea numai apd curatd,
numai putin elite putin si numai &and e cu
deosebire intetit de sete.
E, precurn $tim, cestiune de educatiune fizica sd nu ne diludm sucurile gastrice band
inainte de mash ori in timpul mesei, sd ne
ferim de mncri, care, ca cele pipdrate ori
prea sarate, intetesc setea $i s bern si dupd
masa numai dacd mancdrile au lost prea
uscate. Omul cu bund educatiune fizica e
deci intetit de sete numai dupa ce fie din
cauza caldurii excesive, fie in urma vre-unei
lucrari trupesti mai incordate, fie drept

simptom al vre-unei boale a eliminat prea

multd apti.
www.dacoromanica.ro

EDUCAT1UNEA MORALA

27

Nit avem ssa perdem din vedere, cg, apa ea

singur'a poate s stilmpere setea.
Daea nulneam fructe ori 'hem ceaiu, hors,
lapte batut, cafea, diefir ,bere, yin ori vrc-o
altl bluturit akoholica, tot namal apa din a

cestea ne astiMpara setea.Fiind ins apa amesteeatd en stimulente, care grgbese elirninarea, mai curadid ori mai tfirziu iar suntem
intetiti de sete si bem mereu. Omul nodetwins deci eu stimulente dupa cilteva pabare
de asemenea bauturi e chmuit de sete si core
api"'t reee si euratil.
Deprinzilndu-se dar a rabda la sete, omul
an numai i$i pastreaza buna stare trupeaseil
si se fereste insusi ve sine de slabiciuni, ei
efisi iga totodat si .destoinicia de a se stapiini In ceea ee prive$te alte trebuinte mai
intetitoare.
Copiii Ihigavi, care pi$cti de ici, de colo eke
ceva $i plfing de foame ori de sete, ajung

de obiceiu oameni neputinciosi in fata masimtnintul propriei kr nemernicii.

rilor ispittri al vietii si rnereu apsati de

3. Somnul.

Sonmul p o trebuinta viuii, care-I ritpune

pc mu, dar o multumire de a dormi mi exista. N orbind despro dulceata somnului, intelegem simtimntul plcut al bunei stari
trupe$ti si veselia firascil, de care suntem
eliprinsi (lima ce ne-am desteptat dintr'un
somrt whine. Dukeata aceasta se perde, dacil
soinnul nu c deslui de adilnc, si atilt oamenii
marl, (fit si mai ales eopiii sunt posc
$i suparacio5i
in clipa desteutiirii, dach n'au
www.dacoromanica.ro

28

IOAN SLAVICI

dormit bine, eea co li se 'ntfimpl &And nu

stint silnatosi, elind au visuri urfite on child
somnul e prea lung. E deci cestiune de bun
shut s reducem somnul la limita trebuintei
firesti.

In somn se face, precum stim, resorbtiunea si asimilarea si se restabileste starea

normal iii organizm. Nu putem dar s avem

dulceata somnului nici &and suntem HAnici mai inainte de a se fi fcut digestiunea si absorbtiunea, niei and suntem
prea obositi, sbuciumati sufleteste ori bolnavi, niei la lumina viva, In zgomot mare
ori la caldura excesiva.
Dupa experientele fileute cel mai prinvios
timp pentru somn e noaptea, timp de 5-7
ceasuri, dintre care eel putin mini inainte de
iniezul noptii, si trebuinta de a dormi scade
potrivit en inantarea varstei.
Prin o rationalA educatiune fizie dar copilul se deprinde a dormi putin si a se culea
si spula la timpuri hotarate pentru ca nu
mai asa poate sa-si pAstreze buna stare trumused. Deprinderea aeeasta e Inca mai importanth din punctul de \--dere al educatiuliii morale ,ctici eel ce nu e stpfin.pe sine in
ceeace priveste somnul cu anevom ajunge
sit se sthpfineaseil in ceea ce priveste alte
trebuinte.
Somnul e un fel de panzri In viata peireeut in aievea. Via la sufleteasca se urmeazti,
ee-i drept, si in tirnpul somimlui, dar nu ne
mai dO"in seanl 6. despre ea. Clind adormim,
ni-e par'c plecAna j trecem in alta, lume, si
e foarte fireasca pornirea de a lua ramas
bun dela ai nostri si de a ne ruga lui Dumnezeu sa ne lee in paza sa cnd ne pregatim
pentru somn.
Tot atilt de fireasca e insa si
www.dacoromanica.ro
mAnzi,

EDUCATIUNEA MORALX

29

pornirea oamenilor amdrati de a dormi cat

se poate de mult, precum si greutatea, co
care se hottir4se sa includg, ochti cei ce au
o viatd plentti.
Copia si oamenii tineri foarte adese ori se
luottt en grentatea aceasta. Li-e prea placuta
viata pentru ea s'o curme de bund vole $1.-ar
fi in stare sti fae si din noapte zi, ceea cc
se si intampltt adeseori. E invederat, cit in
timpul noptilor petrecute in nedormre
viptuirea e mai plind de farmec, cIei fani asia e mai viug, sufletul e mai avismtat si mai
pornit spre excese i omul e mai ingadurtor
latti cu sine insusi, mar putin stApiin pe laptele sale.

Iii practice edueatiunii lie tucurnn eand

copilnl adoarme fiinde 'n timpul somnului

el e bun. nu ne mai d4 de lueru, nu lie mai
supArti. Ii alintm dar si-i canthm Naninani!".Mai tarziu Ii spunem povesti ca s-1
adormlm, $i Inca mai thrziu se deprinde el
insusi a eiti eeva, ca sti adoarmtt. Deprinderile de felul acesta nu sunt bane. Lueru
mai rational e s64 obosim pe copil pentru ea
sa eadd repus de somn cand soseste timpul sti
adoarmA, egei omul obosit e cuprins de gnuduri plticule si furat de somn.
Omni eu minte dar, cata vreme e sAnhios,
se stpaneste si nu-si stria, somnul dormind
peste zi, ceea ce li se mrt numai copiilor
miel, care an mai mult trebuint de somn.
Inca mai hotaratoare pentru educatiunea
moral e strmnta de a ne de$tepta regulat la acelasi tulip si de a ne seula indata ce
ne-am, ch:steptat chiar si dae4 in urma vreunet intt!mplari am lost nevoiti a ne eulca
mat tarzin deck de obipeiu.
www.dacoromanica.ro
Tocmai in
ceea ee priveste somnul iese mai

30

MAN SLAVICI

deslu$it la iveald adevrul, cd ori $i ce deprindere, fie ea fizicd, morala oni intelectuala, e o indrumare a sistemului nervos de
a savarsi la un anumit timp si in armmite imprejurari o aunmitd lucrare. Daed
nu adormim deci la timpul cuvenit, somnul
ne vine, dar mai curand oni mai tarziu iar se
perde si suntem euprinsi de excitatiune nervoasd, iar daca nu ne sculdm la timpul cuvenit, eadem intenn fel de mole$ire.
petreeut ill sonin e pendui p]
viata traita in aievea : dormind dar pu
En, ne mai lungim viata.
4. Imbraeamintea.

Inibnileamilitea e pentru edueatiunea month] importanta mai ales in ceea ce pm \es.

spiritul de economie. Spiritul de economic se
intemejazd pe buna randuiald, pe cundtenie
or pe crutare, trei lueruri, de care copilul nu

poate sd prind slabiciune de cat purtand

grijd de imbrdcdmintea sa. singura lui ave

re afard de jucarelele, pe care le va fi avfind.

Oni si care om en judecat va intelege dar,
eh' spiritul de economie nu se poate des'voila, dacd copilul i$i schimbd des imbrdeamintea 5i are multe riinduni de haine: im-

braeamintea lui trebue sd fie simpld si cu

deosebire solida, ca sa 0 poata punta timp
indclungat $i sa se deprmda a o cruta $i a v
mistna curala.
E lucru hotarlitor pentru intreaga lui viata
sa aibd deprindenea aceasta. Aveni deei s
staruim euwww.dacoromanica.ro
tot din adinsul, ea el sa impature

noucATR NEA MORALA

31

en bgare de seamd hainele child se desbracd, s le aseze frumusel, sd nu le imbrace,

nici s le aseze in dulap mai inmate de a le fi

curdtit, $i n'are sd, i se ierte vina de a le fi

murdarit ori rupt. El are sa le poarte asa
rum stie sa le pastreze si s tuna la ele pent rn c sunt ale lui.
Dupa felul de a ved al romnului nu i
se iartd nimnui s n'aiba haine de srbiltoare. Chiar si daca i s'Lr ierta insa aceasta
ornuluj sarac, nici un om capabil de muncd
nu poate sa fie atdt de sarac, ca sa i se ierte
vina de a nu fi dat nici copilului sau uu rnd
de haine de srbtoare. Aceasta nu ca cestiune de buna euviinta, niei din punctul de
vedere religios, ci pentru pd numai asa se
poate pilstra fireasca pornire spre buna
rdncluiala, spre curatenie si spre erutare.
Aceasi purtare de griji trebue s-o aibd copilul si pentru jucdrelele sale si pentru tot
ce va mai fi avind, iar dupd ce a inceput sa
mnble la scoala, el are sd-si pdstreze earth
eatete si tot ceea ce-i va mai fi trebuind in
currttenie 5i iu bung, rnduial. Lucrul acesla
e mai hotrtor pentru viata lui deat invatatura, care in lipsa de chivernisire e de putin folos.

5. Tigna viefii.
Civiliziindu-se. omul si-a maseocit o multime de lucruri, prin car -si usureazd traiul
si si-1 face mai placut. Sunt uneltele de tot

felul, mijloacele de locomotiune si inobilele

indemnatice si comode. S'ar face de rils cel
ce ar zice, c aceste nu sunt lucruri bune.
,Lueru 1,un e chiar si lucsul de ele, dacti, prin
www.dacoromanica.ro

22

IOAN SLAVICI

el se sporesc multumirile vietii. Bun nn poate insA s fie deck ceea ce e frumos, iar fruluos e numai cea ce e rational, deci simplu,
practic, solid si potrivit cu scopul, patru eaBUIL la care atat de mult tin englezii tocmai
pentru cA li-e foarte dezvoltat spiritul de eeonomie.
E mare nenorocirea de a fi fost osfindit sA
cresti in mijlocul unei lumi, in care lipsese
aeeste, si educatorul intelept isi va da silinta
s izoleze pe copilul ajuns In asemenea lume
si sA-1 deprinzA, cu gAndul, cd nu e frumos,
deci nici bun, ci ridicolceea ce nu e nici
simplu, nici practic, nici solid, nici potrivit
CU scopul.
Nu poate apoi nimeni sA prevadA, unde-1
va arunca soarta si in ce fel de imprcjurdri
va avea sa-ei petreacA Viata. E dar cestiune
de dragoste sa-1 indrumAin pe copil asa, ea
el sh poatA miluca ori si ce si sa se siintA bine
in toate imprejurArile. El se poate simti
fericit si fard de toate acele lueruri altiel
bune si frumoase, care usureazA traiul $i-1
fac mai plAcut, si se va bucura de de, child
le va avea, cu atat mai vartos cu cat mai
mult se va fi deprins a le socoti ca ceva de
prisos.

6. Viata sexualii.
Luand educatiunea morald In ceea cc pl'i-

vete viata sexualA drept indrumare spre

infrimarea trebuintelor sexuale, am trebui

sA zicem cA prin ea se desAvarF3et)te virtutea

cumpatarii.
Lucrul acesta e adevArat numai in intelewww.dacoromanica.ro

EDITCATIUNEA MORALA

33

sul, ed nimic nu-1 injoseste pe om deopotrivA

eu desfraul secsual si c in castitate, ca renuntare la multumirile secsuale culmineazd, stpfinirea de sine.

Chiar dac'am pune poruirile secsuale in

rand eu trebuintele individuale, ele nu poi

:id fie soeotite deopotrivA cu foamea, en setea

ori eu somnul, de la satisfacerea cArora atar-

nd pdstrarea bunei striri trupesti, ba chiai

si a vietii.
E in sensualitate si ceva personal, ba i o
mai mult ori mai putin religioasd pornire
spre lApAdarea de sine. Castitatea nu, e unmai trupeased ci totodata si sufleteased, s
fireased si oare-emn religioasti sfiald in ceea
ee priveste viata Lecsuald. curAtia gandului
Si a inimii, care se cla pe fatl ca un particular respect fatd eu cel-lalt sees.
Privind deci lucrurile din punctul de vedere al cumpatarii ea stApanire de sine in ceea

ee priveste egoismul, nu poate sd fie vorba

deck de partea trupeascd a seesualitAtii, de
pornirile secsuale, pe care avem sd le infranran ca pe ori-si-care alte pofte.

Dacd avem ori nu sd si renuntAm la multtimirile secsuale, aceasta e cestiune do educhtiune mai ales impersonald. E mai presus de
toatrt IndoiaJA, cd indeosebi eastitatea sufte-

teased poate BA fie pdstratd si dupd-ce s'a

perdut cea trupeased si avem s'o 5i pdstrAin
toed viata, dar castitatea trupeascd natura
ea insd-si vrea s'o pdstrAm numai pand la 0
anumit varstd si in anumite imprdurAri.
Ea nu e deei in toate imprejurdrile lucru
fitrese, ingstird dreaptd virtute in adetvdra110.1.

www.dacoromanica.ro
IMitiervei.,
No. 57.

34

IOAN SLAVICI

tul inteles, ci poate sa fie, ea sgarcenia, un

exces de egoism.

Cumpdtare in ceea ce priveste viata secsu-

ala e satisfacerea in masura potrivitd eu

imprejurdrile a trebuintelor sexuale.
Spre aceast cumpdtare copilul e indrn-

mat prin o bung educatiune fizied, prin cleprinderea de a se stDttni pe sine in ceea t:e
priveste alte trebuinte trupesti si mai ales
prin cultivarea castittitii sufletesti.
Au deci copiii sit fie feriti de tot ceea ce
poate s-i strice sufleteste, de exemple urAte,
de intimitati, de lecturi $i de tot ceeace stimu
leazd Otxualitatea prin amdnunte, pe care de
obiceiu le ascundem si nu avem neaparat
nevoie s le $tim. Suuf foarte gresiti eel ee
tred, ca. este bine sa dumirim De bdieti, ba
ebiar si pe fete asupra vietii sexuale si sA-i
indrumdm a si-o conduce bine. Acesta e un
einism primejdios. Viata sexuald are sfintenia ei, si abusurile sexuale ni se par urte numai cat vreme sfintenia aceasta KAmne nea-

t insa. Nu se vorbeste despre cestiuni priN 1toare le ea deck la mare nevoie, in cea mai
mare intimitate ou multa crutare si ca despre un lucru de sine inteles. Alt-fel se perde
docenta, pudoarea si castitatea saleteascd,
M.A. de care infruntarea ispititorilor e peste
putinta.
Inca Hind vorba de educatiunea fizica am
ardtat, cd destoinicia de a infrunta ispitirile
se dezvoltd, dacd in timpul puberttii tineri
$i fete lucreazA si petrec adese-ori impreun,
inuncesc intins,si trupeste, si sufleteste si se
feresc de ori-5i-ce exces. care slbeste nervii.
Pentru tineretele bogate 'n multumiri impersonate cea mai priincioasa e vietuirea
www.dacoromanica.ro
-

EDUCATIUNBA MORA LA

35

cat se poate de lipsita de placeri individuale,

fie chiar asceticA.
if A VOMIT, PHOPRI.U.

Amor propriu e purtarea de grija a individului, ea sa lie totdeauna multiunit Cu

propriul sau fel de a fi.
Aceast multumire omul o are efind se uita indrejurul sau si-si da seama, ea toat ce
lelalte fiinte vietuitoare sunt mai preios (le
el. Amorul propriu e deci o trebuinta sufleteasca, care e satisfacuta, Drin ori-si-ce mhnafestarea propriei superioritati: e multumit in gamlnl sau de sine insu-si cel ce se
slie frmnos. ulin de viaoare trupeasca, nuh-

mnatie si priceput la toate, inimos, destept,

pornit spre fapte bune si mai ales cel ce se
simte stapiln pe sine insu-si.
Jignit in amorul sau Dropriu, deci nemuliumit cu sine insu-si e dar eel ce-si simte in-

ferioritatea in vre-o Drivint pare-care, si

win nu poate s fie rationala deck fithd
edueatim ea in ceea ee Driveste amorul nruintemeiat De o bung, educatiune fizich si pe
eumpatare.

Ca pornire inconstienta amorul pronrin e

mai mult ori mai nutin dezvoltat si la animale, ba la uncle dintre ele, cum sunt magarul, porcul, taurul, elefantul, maimuta, aluL In anumite imprdurari cbiar excesiv.
Indeoseloi la om el e un nesecat izvor (le
porniri adese-ori foarte puternice, unele bu
ne, dar cele mai multe rele ea iindul. aelozia, spiritul de rivalitate, pizma ori ratitewww.dacoromanica.ro

36

JOAN SLAVICI

tea, din care pornese fel de fel de rele indemnuri.

Inca mai urate sunt formele, in care se dA
pe Iatii lipsa de amor propriu, cum sunt :josfAtArnicia, lingusirea ori nerusinarea.

Are dar sA fie cultivat amorul propriu cu

multA stAruintA, dar educatorul trebue sii
poate de grij, ea el sa, nu ajungri. la desvoltare excesiv.
Masura dreaptA in eeea ce priveste amorul propriu e simtAmantul de dignitate care
ne indrumeazA a nu perde niei odatti din vt,
dere eeea cc suntein, a iie feri de tot ceea ee
e mai preios de noi si a face in toate inum
iurgrile ceea ee poate sa ne inalte Iii propriul
nosiru gaud.
Simtamntul de dignitate astfel inteles e
eel mai statornie si mai puternie indemn
spre vietuire rationalri i e fie omenese, fie
personal.

1 .. Dignitatea omeneascei.

SinitAmantul de digintate omeneasea porneste din constiinta superioritatii fiintei is

menesti. De oare-ee superioritatea aceasta
DU e trupeaseg, ci sufleteaseA, noi oanienii lie

sirntim umiliti de firea noastr trupeasa,

prin care ne coboram in rand eu animaiele,

si ne rusinAm de tot (Tea ee e trupese, ne a
eoperim trupul. ne facem trebuintele trupesti mai mult ori mai uutin nnin asetths
si ne dAm in toate impregiurarile silinta de
a scoate in noi insi-ne firea omeneaseA la
ivealA.

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALE

37

Ilusinea aceasta e fireased si se iveste

loarte In eurAnd la copil, dar se perde twin
si eel ee a perdut-o odat se desbracd incetul
cu incetul de firea omeneased si se perde in
cele din urnid pe sine insu-si.
Rusinea fireased se da pe fatd mai ales ea
decent, ea sfio$ie, ea inim deschisd, ea barbdtie si ea respect care altii. In praetiea educatinnii avem deci s priveghiem, ca s nu
pearda copilul aceste cinci insusiri.
Decenta se perde chiar in virtutea unei porniri firesti.
Dumnezeu l'a Mout pe om gol, si e invederat, eh la temperaturd potrivitd ori-siaine
se si simte mai bine gol deeht imbrdeat, edei
transpiratiunea se face mai indeplin. Mumele,
care poartd, arijd de coniii lor, stiu prea bine, ed adese-ori e destul sd lase gol copilul,
care se scAneee, Pentru-ea el s dee voios din
mAni si din nicioare. Asa e aceasta si la copiii mjii mari, ba chiar toattt viata: goi nt-

simtim mai bine dead imbrdeati. Nu mai

ineape in acelasi timp indoiald, c avea Fidia dreptate ciind zieea, e numai gol se prezenta trupul omenese in deplindtatea frumusetei lui. E insd destul, ea, treefind prin galeria Vaticanultii, s arunedm o eduttiturd
asupra gratiilor in i Socrat, pentru-ea s intelegem de ee se indigna ereatorni lor in fata
trupului desvelit.
0 fi oare care farmee in infatisarea femoilor din iumea noastra, care las pradd ()obilcr" bratele, gtul, ujnerii si-o mare parte
din sanul lor si-si potrivesc croiul imbrdedmintei asa. ea soldurije si pulpile sd le iasn
la iveald, dar mai multd decentd si o mai fewww.dacoromanica.ro

3g

MAN SLAVICI

ineiasca gratie e'n infatisarea Japoneselor,

in a chinezaaicelor $i'n a tarancelor noastre,
care-si ascund cu o firease sfiala formele
trupesti.
Nu mai inc9pe nici o Iiidoial, c remmta-

rea la aceasta sfiala fireasea e nu fel de iertva adus firii trupesti.

Copilul se simte foarte fericit eand dam
voie sa =Me descult, cu eamil gol si intr'o
camasuta, daca nu chiar gol, eaci el e, Ia urma utmelor, mai mult animal deeat oni. Dacit tinem insa sa seoatem din el mai mult aiim

deck animal, nu avem sa-i facem parte do

asemenea ferieiri. El are sa se presente totdeauna imbracat potrivit en starea familiei
lui. Seri le are sa se bage sub plapoina in data-ce s'a desbracal. iar diminetile are sa se
imbrace indata-ce s'a sculat. Nu au dar niei
altii s se presente desbracati in fata lui. Cn
atilt mai vartos trelme sa uriveghiem, ca el
sa-si satisfaca trebuintele trtmesti eu dis
cretiunea cuvenita. Pe unele din ele dunn
prin ascuns. Toate aceste ins ea, lucruri de
sine intelese, care altfel nu se pot, mai mull
ori mai putin pe nesimtite si fara-ea sa fie
nevoie de a-i zice coilnliii .,Nu ti-e rusine!?". Cu cat mai des i-o zieem aceasta, cu
atilt mai curand isi perde rusinea. Idea lul
decentei e femeia, care chiar si child isi vede
'n oglinda formele trupesti desvelite se rusineaza si se uita'n alta parte.
Dimpreun cu decenta se perde si sfiala impreunat eu ea, si omul se face indraznet. Nu

sunt putini cei ce ered, ea nici nu e ran sc.

fie indraznet omul, caci asa e si mai staruitor
si rasbeste mai usor prin viata. Chiar trowww.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORAL/X.

39

and insa cu vederea, c eel indraznet nu numai are mai mule suceese, dar pate totodatd
si mai adese-ori rusine si trece prin mai multe desamagiri, uu avem s seaDam din vbdere, ca cel indraznet se face mai curiind ori
mai tarziu obraznic si in cele din urma neruninat.
Stint en desavarsire gresiti educatorii, care

prolita de toate oeaziunile spre a-i face pe

eopii sa pearda sfiala fireasca a varstei lor
punAt.du-i sg iee parte la petrecerile oamenilor mari ori sa-si arate destoiniciile de tot
felul in fata unor persoane straine de dnsii.
Copilul are sa se dezvolte traind ca floarea fragului in umbra bradului".
Nu mai putin gresiti sunt cei ce iau iiidrazneala drept inima deschisa, ba chiar
drept dovada despre o particulara desteptaeiune.
Om cu inima deschisa e cel ce nu e'n state

nici sa-si ascunda gnthjrile, nici mai ales sa

spima ceea ce in adevar nu eltndeste, nu sin,
4e ori nu vrea. Asa.e omul din fire si asa are

sa si ramaie toata viata lui, caci in intreaga

lume vietuitoare el singur e'nzestrat cu darul

de a-si putea da pe fata starile sufletesti.

Niiuic nu e deopotriva cu minciuna imnrotiva firii omenesti; fatarnicia e cm mai mare dintre toate nerusinarile, si cel ce se injoseste De sine insusi spuind minciuni e'n
stare sa faed, dunit imnrelurari, si ori-si-ce
alta miselie, sa se fatareasca, sa lthguseascil,
sit abuzeze de incredere, sa calomnieze, sa
napastuiasea, sa insele, sa fure, sa jiifuiasca
si sa omoare in cele din urma.
Copilul, neyinovat si cu sufletul curat, c
www.dacoromanica.ro

40

IOAN SLAVICI

cu inima deschis, se resvrateste 'n fata min

eiunji $i un e'n stare stt aseunda adevarul f a-

ra-ca sa i se roseasea obrajii: spre fatarnieie si spre minciuna se'ndrumeaza numai

dupd-ce nevoile vietii, rautatea altora, friea.

ispitirile si relele indemnuri l'au frant si Pau
injosit, Inca, socotindu-se pe sine prea nemernie spre a mai putea starui in cele omenesti,
si-a perdut rusinea.
Avem deci sA-1 ferim de tot ceea ee poate
sA-1 faca Mamie si sa-1 impingA sure minclung. si sa fim Ingithiitori fata eu el cand
cade 'n ispita, ceea ee lui, Iiiuut slaba, i se
intAmplr, foarte usor. E o nedreptate revoltatoare sA-1 certarn ori sag pedepsim ehiar
pentru vina de a fi mintit: ceea ce n'are sA i

se ierte e deprinderea de a minti. Ear de-

TE:nderea aceasta nu poate s'o iee dita vreme il ferim de situatiuni, iu care i se inehide
inima ofi e ispitit sa minta, si tinem in inima

lui mereu viiu simternantul, c a minti e

eel mai urat dintre toate pacatele si ea, nu e

nici o vina atAt de mare ca aceea de a nu-ti fit
marturisit vina MI% de incunjur. Deprins
de mic cu simt6mantu1 acesta, copilul nu-si
perde inima deschisa nici intre eopii ram naraviti, niei in fata invatatorului limit de
bun simt, caci stie c ai lui ii rasplatese cu
dragoste pentru staruinta lui asupra adevarului.
Rsillata aceasta Ware sa-i lipseasea niei
odata.
Un exemplu.

Doi eopii, o fetita de vre-o ease ani a stapAnei si baiatul eu vre-un an mai mie a Imei
sp616torese, se juean impreun5, 5i haiatul a
www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA

41

spart in neastiimprul lui un frumos vas de

flori. Incepand a iadoi sA pliinga, mama feti-

tei a alergat iu cas si a vazut cioburile nisiUil( PP iOS.

Speriata, fetita, care stia, ea i se iarta vina,

daca si o marturise$te, a alergat la mania ei.

...Am spart, s'a vaietat dansa, eu am spart
vasul!".
nunia i-a theut mustmari, dar a iertat-o si
i-a sters lacramile in vreme-ee bdiatul a stai
o cling umilit, apoi s'a stracurat oare-cmo
this afara, dar peste cat-va timp a ineeput
stt plnga, s'a dus la mama lui $1 a strigat
cuprins de amariciune Nu e adevarat! Ea
a mintit: eu am spart vasul!".
Asa sunt copiii, toti de o potriva, cei de

imparat ea cei de cersetori, cata vreme n'au

fost lasati s se strice.
Ori si cat de bun ar fi fost indemnul, care
a impins pe copila s spuna, un neadevar, ea
a ramas rusinata in fata baiatului rasvratit
si trebuia sa, fie mustrat. Minciuna in toate
imprejutrile II umileste pe om $i se poate
scuza, dar nu se poate ierta, caci nu se poate $ti, nude are s ajunga eel ce incepe cu ea.
.Sunt multe si felurite ispitirile, care-I imppg pe om spre filtruicie si spre mintiuna,
si se core, spre a le infrunta, oare-care barbMie, pe care copilul adeseori nu poate s'o
tuba.. Avem sd-i dam din al nostru barbatia
aceasta rdzplatindu-1 pentru statornicia hoararn lui de a infrunta ispitirile.
Nu e nimie omeneste mai frumos dead sa
vezi copilul slab si ueajutorat incordandu-si
puterile, ea sd inlature greuthti ce-i stall in
cale $i sa iasii biruitor. Educatorul intelept
www.dacoromanica.ro

42

IOAN SLAV1CI

il lash sd-si mdsoare puterile, ii creazd pe

nesimtite iar alte greutAti, dar tot pe nesimtite 11 $i ajutd si-1 rAsplAteste luand eu
inimd largA parte la bucuria lui de a fi reusit. Asa se preateste viitorul om pentru
mimed grea a vietii, asa se ridicA insusi pe
sine in gAndul salt, asa-i creste destoinicia
de a tine piept eu ori si ce ispitire.
Fiind impotriva firii omene$ti, faptele rele
sunt toate rusinoase si astfel sAvarsite mai
ales prin ascuns. Nimic nu se poate insd ascunde atiit de usor ea adevdrul asupra celor
ce se petree in sufletul nostru: cu aceasta
pornim deci pe povarnisul pdcAtuirii si astfel, pastrAndu-ne inima deschisA, punem zdgay, relelor indemnuri.
Nu e cu putint bArbAtie fArd de inimd

deschisd, $i eel ce e in stare sit te minta s'a

nemernicit, bleat poate, dupd imprejurari,
sd-ti feed ori si ee rdu.
Avem deci sa ne pastram decenta, sfiala
fireased, inima deschis si bArbAtia
un
pentru eh' ne sade bine sd le avem, ei pentru
ed Twin ele se inalta fiecare in gdndul sAu
ferindu-se de tot cea ce-1 injose$te si fAclind numai ceea ce se potriveste en firea omenased.
E invederat, ed cel ce stie sA-1 pretuiasca
asifel pe om in sine insusi, Ii pretuieste $1. in
altii. Numai eel lipsit de simtmntul de dignitate poate sd imoseased pe om in alti oameni.
Nu e intre noi nimeni, care nu pacatuieEfe
chnd en fapia, and en gilndul, nimeni, care
nu se rusineazA ciind inteun fel, efind intr'altul de sine insusi, nimeni, care nu e nevolt a-si mArturisi nemernieia aseunzAndu-si
laptele saviir$ite in clipe de slabiciune, $i
www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA

43

una din temeliile intelepciunii e umilinta isvoriltd din gAndul neputintelor noastre. omenesti. Si &lied ne rusindm de noi insine,
putem s. ne rusindm si de altii; daed dispretuim In noi insine, Putem s dispretium si In
aljii eeea ce nu e omenese; daed m-e mild de
noi insine end ne vedem rdpusi de sldbiciu:
nile noastre, putem sd pliingem $1 pe mdlii
ciind cad biruiti in lupta vielii; daed ne
sciirbini de rutatea propiilor noastre fapte.
pulem s ne intoarcem cu sciirbd si dela relele
fdptuiri ale altora: in toti oaomenii e lund
de o potriv sfhnt ceea ce e.omenese, si fie
cdzut, fie poruit pe poviirmsul stnieAciunii,
un rdu si propagator al rduttii, unealt a
neeuratului e eel ce primeste sufere, asteapld
oni ehiar stdruie, ca altii sit facd ceea ce e
mai prejos de dignitatea omeneascd.
De mkt dar copilul are sd, fie indrumat a se
ved pe sine insusi in ori si care oin, a se
rnsina si cnd altii glint lipsiti de deeenta,
de sfiAld, de iniAnd deschis ori de bdrbtie
*i a.sse simti indgulit in amorul sn proprin
$i eand itt altii se d pe fatd superioritatea
ii ri i omenesti.
Oni si vitt de sus te-ai fi puind in giindul
irtu, te cobori injosind pe altii, edei ceea ce
le terti lor itt vei ierta si tie insu-ti in anumite imprejardri, i dacti esti in stare s injose$ti pealtii, care sunt mai slabi, te vei inj(.)si i in insu-ti III fata celor mai tali de cfit
tine.
Om intreg nu poate s fie declit eel ce cere
de la toti semenii sdi eeea ce le d.

2. Dignitatea personald.
Cu cat mai
desvoltat ni-e simtdmiintul de
www.dacoromanica.ro

44

IOAN SLAVICI

dignitate omeneascA, cu atat mai vartos ne

indignAm iii fata injosirii de ori si ce lel

si-i judeedm $i pretuim pc oaomeni dui*

ceea ce fie-care dintre dan$n e twin el nisu-si,

deci dupa destoiniciile lui individuale, dupii
desteptAciunea. stiinta $i virtutile ce sedau
pe fat in practica vietii lui. Omul lipsit
de dignitate omeneasca trece en vederea individualitatea astfel inteleas. Lui atilt .cPva", cat $i cine-va" ii este fiecare numai potrivit cu profesiunea, pe care o exercit,
cu averea, de care dispune, cu legAturile, pe
care le are, si CU Iurunirea, pe care siTA efl
tigat-o asigurandu-si oare-care pozitaine
in societate. Destoiniciile individuale, ori
si clit de marl ar fi ele, nu-i pretuiese 111Inie, dacA nu mijloace pentru desvoltarea
personalitatii, fara de care cel mai superior om e un nimenea", un individ".
Nici CA se poate pune la indoialA, ca cel
nascut din parinti cu nume bun, eel bogat,
eel ce are legAturi cu ()amen' de frurite ori
eel ce a stint sa-$i asigure 0 mai inaltA pozitiune in societate este si trebue sA $i fie
pus si in email sAu $i in al altora mai presus de ceea ce el insu-5i ar fi fost, dacti n'ar
fi avut si aceastA superioritate personala.
De aceea, cand intrebAm, chie e vre-un om
noua necunoscut, nu tinem sa aflam, ce este
ci prm sine insu-0, ci care ii este personclitatea .pentru noi apreciabila, ce profesinne
exercitA, de clita avere dispune, cu chie ae
legaturi de inrudire, de prietenie ori de afacer!, ce pozitmue ocupA In societate. Castoriiidu-se. acela-$i om e mai mult deciit
ceea, ce era fiind necgatorit se face incd
mai mult dupa ce are copii si de tot mull

dupa ee c9pni i s'au cAsAtorit si ei. Ori $i

ce adaoswww.dacoromanica.ro
in cele personale creste valoarea

EDUCATIITNEA MORALA

45

individualA, si e pe eat de fireascA, pe atilt

de legitimA multumirea de a te sti nu numal
ca individ, ci si ea persyand rnai presus de
altii. E cestiune de digmtate acmu si personalA sA-ti ziei: Nu perde din vedere, ce si
eine esti, si a totdeauna numai ceea pe se
potriveste eu personalitatea ta, ettei tie nu
ti se iartA toate, elite li se pot ierta altora.
Nu insA din acest simtAmant de dignitate
personalA, ci din cel de dignitate omeneascii
rezultd marea regulA de vietuire, cd oamenii,
nefiind intru toate de o potrivA, nu pot s
aib aceleasi datorii, cA are sA facit fieeare
eilt poate si cA ia asupra sa mari datorfi cel
ce se pune sus in gandul sAu.
Are dar sA fie dezvoltat prin educatiune
simtAmAntul de dignitate personalA, dar nimai dupA ce s'a intArit cel de dignitate omeneascA.
Copilul nu are in adevAr personalitate, si
eopiii se si simt de o potrivA on aj care ar fi
personalitatea pArintilor sAi. Educatorul are
sA ptizeascA cu sfintenie acest simtamnt firesc, cacti din el porneste slintAmantul de
d i gn it ate.
Dignitatea find mAsura dreapta a stApiinirii de sine in ceea ce priveste amorul prowin, nu se poate, ca cineva sA Lag. fie prea
multA,- fie prea patina dignitate. Lipsit de
dignitate e atat cel ce are prea putin, cat si
eel ce are urea mult amor propriu, nu numai
siingamfatul, nu numai josmeul, ci si Injositorul, nu numai lingusitoci si cel magulit de lingusire.
Cel lipsit de dignitate omeneascA perde diu
vedere atilt neajunsurile firii sale, cat supeporitatea altora si foarte visor ajunge sA se
injoseaseA si sA se facA fie de rils, fie urgisit

www.dacoromanica.ro

46

JOAN SLAVIN

deApretuind pe cei ce in adevAr sunt intr'un

fel oare care nlai presus de dAnsul.
Cea mai obicinuitA forni a excesului de
amor propriu e inthirtnicia, o slAbiciune a
oamenilor, care-si simt infertoritatea, dar nu
vor sA recunoascd supertoritatea altora si
astfel se incApAtneazd si ajung in cele dm
urmA la indftrjire.
SlAbiciunea aceasta nu se poate dezvolta
decitt in fata IngrnIrii, exagerarea de amor propriu a oamenilor nettigAdmt suneriori in 0 privintA oare care, dar orbiti de aceasta superioritate a lor si incapabili de a
tine seamA de superioritatea intr'alfel a altora.
Iii fata ingfunfArii despretuitoare se rrtsvrAteste ori si care mn, care se simte bun
si el de ceva.
.

Copii stint ajar in virtutea inferioritAtii

lor indarAtnici, dar n'ajung nici sA se IncapAtaneze, nici mai ales s se indftrjeasert,
ductt educatorul nu vrea sA li se impun
prin invederata lui superioritate. Numai ingadmnta $i stlruinta biuevoitoare pot sA
intibuse pornirea spre indArtnicie. Tot in
virtutea inferiorittii sale e pornit tAranul si, in genere, omul lipsit de culturA oii de
avere. IndrAtnicia aceasta ajunge insA la
incApatinare si la indltrjire numai dacA clasole conducAtoare se impun cu oare-care
ipsti de crutare.
Cu deosebire pornitA spre indArAtnicie e
iemea, care, stiindu-si importanta moralA,
se sunte jignith in amoral ei propriu cftnd
starutm asupra iuferioritAtii ei sociale ori
trupesti. Aceast femee e ins devotatA, dacrt
suntem crutatori fatA eu (Musa si tinem
seamA de lrumoasele insusiri, care o fac
indispensabilA.
www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA

47

E deci cestiune nu numai de dignitate, ci

totodatA, si de bun simt s tinem totdeauna
searnA de insusirile bune ale oamenilor si
sA fim crutAtori fa-0, cu cei mai prejos de
noi.
La intelepciunea aceasta nu putem s ajungem decilt ferindu-1 pe copil de tot ceea
ce poate s intAreascA in el simtAmntul, cA
altii sunt mai prejos de el.
DacA destoiniciile lui individuale sunt in
adevr mai mari declit ale altor copii de seama lui si struim prea mult asupra bor., el se
face mandru $i, plin mereu de sine insu$1,
jigneste pe altii in ammul lor propriu. Ori si

care i-ar fi dar superioritatea individualA,

lin avem sA-i dAin importantA, ci s scoatem

en atilt mai vrtos la iveala, neajunsurile firii lui, min care el e mai prejos de altii,
,,Voi fi avand eu pe ale mele, dar au $i
altii pe ale lor!"
e simtmlintul, cu care
avem sA-1 introdueem in lume.
DacA pgrintii lui sunt bogati ori de neam
ales, dacA ei au bune si_intinse legAturi in
societate ori ocupA vre-o pozitiune mai hullta si fie aceastia, fie slugile ori lingusitorii
lor stArme prea mult asupra acestei superioritAti personale, el se face cu atilt mai ingambit, cu cAt mai putin se simte insusi prin
sine $1 e inc r. mai jignitor pentru altii. Ori
$1 care ar Ii dar superioritatea personalA a
parintilor, copilul are sa, fie tratat ca un biet
de neajutorat, carenu are nimic si nu insemneazA Ilmiic, ci trAieste din bunAvointa altora. Mai ales slugile tilriltoare $i lingusitorii
pArintilor au s rme departe de dnsul.
.Mai yrednic de milA e omul inchipuit, care se .f:3!nite niai presus de ceea ce in adevAr
este funda, fie din shibicinne, fie spre a-I
lingusi i s'au
exagerat calitAtile. Inchipuiti
www.dacoromanica.ro

48

IOAN SLAVICI

se fac de obiceiu copii, care sant prea mult

laudati $i se produc adese-ori in public.
Cel inchipuit usor se face presumptios si
in cele din urma pretentios, un nenorocit, care nu numai se soeoteste ceea ce in adevar
nu e, ci mai si pretinde sa i se recunoascil
presupusa superioritate.
Prin cultivarea rationala a siintainantului de dignitate omeneasca sunt Maturate
aceste exagerari ale amorului propriu, care-1
injosesc pe om, Ii amarase viata si-1 fac nesuerit.
Fenieea cu adevarat decenta e cunrinsa de,

un simtamant de stramtorare chiar si daca

vre-un catelus sau vre-o pisica o vede, din
intamplare, ie$ind din baie. Sant insA femei
altfel cum se cade, dar infumurate, care, puindu-se pe sine inse-le prea de tot sus in gandul lor, nu se ru$ineazA cand vre-o sluga
proasta le vede desbracate $i nu-si dau seania,
ca aceastA lipsa de rusine le injoseste, caci
ru$inea piere numai iii fata acelora, pe care
ii iubim, in care avem deplind incredere $i
pe care ii puhem foarte sus in gandul nostru,
in care ne perdem pe noi insi-ne pe noi, ear
nu in fata celor despretuiti de noi.
Nu poate rimeni sa prevada, pana uncle
are sa mearga nerusianrea, $i col ce'a inceput odata s-1 despretuiasea pe cm- intfaitii
ajunge mai curaud ori mai tarziu, dupa imprejarari. sa-1 despreluiasca si in sine insu-$i
si sa se injoseasca fie sAvar$ind, fie cerand
de la altii fapte rusinoase.
Numai masura dreapta in ceea ce priveste
amoral propriu poate sA-1 faca pe oni multamit de propriul san fel de a fi.
www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA

19

VANITATEA.

Vanitate e purtarea de grija a individnlui, ca sd fie el insu-si totdeauna multumit

cu efectul, pe eare-1 produce asupra altora.
Ca pornire fireasca ea e foarte desvoltatil
la unele animale, cum e calul, cocosul, cureanul si punul. In deosebi la om ea creste
ori scade potrivit cu desfasurarea vietii sociale, care in lipsa ei ar fi peste putint.
Nu se poate nimic mai firesc cleat sa ne
potrivim cu oamenii, cu care &Aim impreunit, si sa ne dam silinta de a castiga iubirea
si increderea lor. Sunt insd gresiti cei ce iau
vanitatea drept silinta de a le plac6 altora.
Ea e o forma a egoismului, si cel ce se uita in
oglina e doritor de a-si plac el insu-si. Adese-ori e cestiune de vanitate s superi pe
altii, s-i pui in uimire, sa-i faci s te stie de
fried, sn-i injosesti, sd-i mome$ti ori sag supui vointei tale, sa-i razvratesti ori sa-i potole$ti. Cel stapnit de vanitate se potriveste
cu oamenii si eu imprejurarile, se leapd
de firea sa si-si face sila, ca sa para cum el
insu-si se vrea i isi place in o anumita clipa.
Intocmai precum e cestiune de amor proprin sa fim cu inima deschis $i sa. ne dam
pe fata a$a, cum in adevar suntem, cu virtutile- si cu slabiciunile noastre, e cestiune de
Nanitate s Be prefaeem, ea O. parem cum in
adevdr mi. suntem, fie mai buni, fie mai rai,
dupg oameui si imprejurari $i dup d. efectul,
pe care voim sag producem.
Fara de prefcatoria aceasta pacinica vietuire impreund a oamenilor n'ar fi cu putintd. Daca fieeare si-ar da pe fata coltirrile
firii, eare-1 fac nesuferit, 61Abiciunile, care-I
Bihl. 4Minenei..
No, 57,
www.dacoromanica.ro

50

IOAN SVAVICI

injosesc, si relele indemnuri, care-I fac urgisit, oamenii ar trai in hartd necurmatd. Pentru-ea ad putem &di $i lucra impreund, trebue s ne dam fiecare silinta de a le face celor-lalti viata placutd.
Are deci s fie indrumat copilul spre vanitate, si nu mai incape nici o Indoial, c e
lucru urat ad fii prea vanitos,. dar 'Inca mai
urat e sd fii lipsit de vanitate,un bddran si
un carcotas, care se face nesuferit si-si am-reste insu-si viata jignind in fiecare clip,.
pe altii.
Vanitatea ins e o pornire primejdioas.1,
care foarte usor ajunge s fie covarsitoare,
si omul prea vanitos isi perde si cumpatarea,
si spiritul, de economic, si dignitatea, in cat
nu mai e bun de nimic. Romanul Ii zice cu
un termen in aparentd paradox plin de desertdciune" fiindcd nu mai e intr'insul nimic
adevrat.
Intrebarea e dar, pang. uncle are s mearga prefdcateria, uncle sunt mArginile silintelor de a le plcea altora, care e mdsura dreap
1 in ceea ce priveste vanitatea, care e virtutea Ca staphnire de sine in materie de vanitate.
Raspunsul ni-1 da societatea ea insd-si prin
stabilirea regulelor de bung cuviint, i e in-

vederat e virtutea in materie de vanitate

e cuviinta in inftisare, in purtari, in intregul fel de a te da pe fatd.
Aceast cuviint atarnd prin chiar firea

ei de oameni si de imprejurari. Ceea ce e cuviincios azi si aiei poate s fie mane ori aiurea o lipsd de blind euviint. In toate timpu-

rile insd si pretutindeni e cestiune de bund

cuviint SL iii cumptat, BA ai spirit de ecowww.dacoromanica.ro

E D LTA TI UN EA MORA LA

51

nomie si sg-ti pstrezi dignitatea. Nu poate

dar s fie vorba de o rational educatiune in
ceca ce'priveste vanitatea MrA ca sg, se fi faeut educatiunea in ceea ce priveste egoismul
material $i amorul propriu. Acesta e adevarul, pe care-I exprima romanul &And zice, eb
eel necuviincios nu se simte", adectt ntt-si
pAstreaza dignitatea.
E deci foarte greu :46 fii cuviincios in mijlocul unor oameni stricati, lipsiti de cumpittare, de spirit de economie si dignitate. Nepotrivindu-te cu dnii, Ii te faci chiarr prin bunele tale purtari nesuferit, ear potrivindu-te,
n'ai multumirea de a fi cuviincios si te injosesti. Umbli deci oare-cum ca pe o srm intins la mare inAltime cumpanindu-ti in fiecare clip faptele pentru-ca nu cumva s cazi
in prpastie $i treci mai mult ori mai putin
stingher prin lume.
Ori-si-eare ar fi ins deprinderile si apneaturile bune ori rele ale oamenilor, sunt ateva lucruri, prin care rzbesti totdeauna si
pretutindeni strecurndu-te printre dAneii.
Aceste sunt mai ales modestia, discretiunea,
eorectitatea, firea ingAduitoare si bungvointa.

1. Modestia.

Oa menii, cu era sunt mai lipsiti de educatiune, mai inculti, mai stricati, mai putin st'
piltii pe sine, en atiit mai jigniti se simt de
superioritatea altora, si omul inzestrat eu
maxi destoinicii munai intre oameni desavursiti prin cultur moralit se bucura de inbirea ec i-se euvine. E deci o dovada de dra
www.dacoromanica.ro

52

IOAN ALAVICI

goste curat sg-i indrumgm pe copii a nu stg-

rui asupra propriei lor superioritgti, de-ori$1 ce fel ar fi ea, a o trece cu vedereg, a nu-i
da nici o important, a se so'oti intru toate
de o potriv .cu altii si a se ridiea mai pre
sus de imprejurimea sa numai cgnd vorba e
sil ajule pe cine-va intr'un fel oare-eare.
In aceastg liesocotire a netggduitei superioritgti individuale ori personale consistg
modestia, care e decent privit din puctul
de vedere al vanitatii si se dg, pe fatil in inlatisare, in mi$cdri, in felul de a vorbi, in
imbrgeruninte si in purtgri, ca silint struitoare de a ne potrivi cu. altii $i de a trece nebggati de seamg.
Intocmai precum eel indecent nu poate sgsi pgstreze dignitatea, eel lipsit de modestie
nu poate s fie euviincios.
Pentru-ca s produci asupra altora o liiipresume, eu care poti s fii multmnit si tu inau-ti, trebue, inainte de toate, sg nu jignesti
Pe nimeni prin infati$area ta, deci s fii peptnat si curat la fata, la mni, la dinti si la
imbrcgminte. Aceasta nu supgr chiar nici
pe cei ce ei insi-si nu sunt asa, dacg mai ales
in imbrgaminte ori in pep-tang:tura nu e nimic exagerat. Ori-si-care om, care vede bine,
se va fi incredintat, eg haina veehe produce,
dacg, e curat, o impresiune mai plgeutg decat cea noug. Copilnl isi perde dar pe nesimtite modestia, daeg se prezentg, in fata altora
nespalat, nepeptgnat, desbrgeat ori in haine,
care nu sunt curate, a$a, ea ochii sg, se opreas
ca cu oare-care repulsiune asupra lui. El se
deprinde prin aceasta a despretui pe aceia,
in fata egrora se prezent IlepAstor. Si din
punctul de vedere al bunei cuviinte avem day
www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA.

53

s staruim, en el s fie curat citnd se aseazA

hi. mash si s aibil un rand de !mine de sArbAtoare. Pentru acelasi cuvAnt are s stee pe
eat se poate de izolat and e indispus trupeste ori sufleteste si mai ales &and are bube ori
eruptiuni, care nu pot sd fie acoperite. At At
in miscitri, cat si ill felul de a vorbi e supArator tot ceea ce trece peste mAsura comung,
atilt umbletul zgomotos, cat $i cel pitigAiat,
atilt gesturile mune $i mari, Ca si incetineala
obositoare. Copilul n'are nici sA strige depAnand vorbele ca de pe o vrtelnit. nici sit
scoatit vorbele ea trase cu clestele. El are sA
v.orbeascA numai child e intrebat, ear atunci
trebue sA-si spunA gAndul alegnd vorbele
asa, ea sii nu jigneascA prin ele pe nimeni, si
rostindu-le incet, deslusit si respicat.
Modestia se db, insA pe fath mai ales in im-

brAcaminte.

Cele inai dese suprari pornese din cauza,

cA oameni, cari se socotesc de o potrivit nu se

si imbracA la fel. In societAtile cu randuialA
bine asezatA imbrAcAmintea e hotAriltA, ca in
oaste, la fetele bisericesti si in satele cu rost,

in toate amAnuntele ei potrivit cu imprejuritrile dupA personalitatea fiecAruia. AceastA

imbrAcAminte hotAriitA in amAnuntele ei e
Mal de caracteristicA din punctul de vedere
al bunei cuviinte, Inca ii zicem port" i legAm de ea in gandul nostru anumite regule
in ceea ce priveste Imetarile.
In societatea noastrA civilizatA disciplina
aceasta s'a perdut de odat cu alte obiceinri
vechi, si locul ei l'a luat .,moda" mai mult ori
inai putin liberA si munai pe ici pe colo athrnAtoare de loealitate si de starea socialA.
Moda, e de eele mai multe ori lipsit
www.dacoromanica.ro

54

IOAN SLAVICI

de bunul gust, adese-ori chiar indecentd

fiinded porneste dela oameni mai mult ori
inai putin lipsiti de cumptit, de dignitate si
de modestie, care o nscocese tocmai pentru
ca. thud s trag% asupra-si privirile, nu se
imbraed la fel en altii. E cu toate aceste
cestiune nu de dignitate, cum cred unii ci de
modestie s nu te deosebesti de altii in ceea
ce priveste imbracri_nintea, caci sunt foarte
multi cei ce dupd ea te :indeed_ Nu ne ramane
deei cleat sd purtru jugul modei, mimai
msg. dupa-ce ea s'a generalmat $i numai fcrindu-ne de exagerdrile ei.
De port se leagd si anumite deprinderi,
apuedturi sau maniere", care se schimbd si
ele.dupd modd, si e invederat, Ca
primind
moda in ceea ce priveste portul, avem s
primim $i manierele impreunate ce el
tot
ferindu-ne de exagerdri.
E botratoare dar pentru toga' viata in-

drumarea primit de copil In eeeace privesie

portul. Cea mai rationald e pentru copii uniforma simpld, indemanaticii si cat se poate
de solidd. Cu eat mai curand. mai stdruitor

$i mai indelungat ii tinem in uniform, cu

atiit'mai bine ii indrumdm spre disciplina si
spre modestie.
Nu e vorba numai de baind, ci $i de apucdturile ce se leagd, de ea, si copilul prea gate se face pe nesinitite lauddros $i pornit a
da ndvald, ea s fie socotit mai presus de
altii. Nu avem in tot cazul s ne uitrun in sus
and e vorba s alegern haina pentru copa, ei sd ne potrivim cu eei ce sunt mai putin deck noi.
www.dacoromanica.ro

EDUCATHINNA MORALX

55

2. Di seretiun ea.

Ceeace ne intuneed viata sunt nevoile, cu

care ne lupthm, rautatea altora, neajunsurile prnpriei noastre fin i mai ale$ faptele mai mull on mai puttn rele, pe care le savarsim. E cestiune nu numai de amor propriu, ci $i de bung cuviintd, ca sd vgrbion
despre aceste numai in cea mai mare intimitate, cu multd crutare si numai in fata
celor apropiati de sufletul noastru, care tin
sa iee parte nfi numai la bucuriile, ci si la
durerile noastre. Vorbindu-le altora, ori Ii
jignim, ori ne coboram in gandul lor.
Cu atilt mai putin avem sa vorbma despre ceea ce intuneca viata altora. Sunt lucruri, care nu ne privese si pe care n'avem sd
le $tim. Nu numai ca an avem sa graim de
rau pe nimeni, dar thci nu ni se cuvine sit
ascultam and altii graese de ran on sd ne
ttitAm and ni se arata ceea ce e urat, dureros
on rusinos. Ochii au pleoape, ca sa-i putem
inchide In fata lucrurilor ce numai prin ascuns au sa se petreaca.
Acea$i rezerva avem sa ni-o impunem
and vorba e de superioritatea de ori si Co
fel a altora, de faptele lor bane, de suceesele
lor, de tot ceeace noate sa-i umpla de bucurie parerea noastra de bine ori de ran, lau7
da, recunoasterea, chiar admiratiunea on
urarea noastra au sa fie exprimate eu =Hit
masura.si trebue sa iasa la iveala mai mull
din faptele de cat din vorbele noastre.
Nti avem nici in bine, nici in rau sd ne aProptem prea mutt de oameni. Stand la cuvemta departure de dan$ii, ii.crutam, ea sa fin
crntati.

www.dacoromanica.ro

56

IOAN 'SLAVICI

E fr indoiald si trebue s fie ori si care

um ajuns la maturitate pzitor al bunelor
moravuri, si astfel are fiecare datoria de a
nu trece cu vederea faptele rele, pe care le

svdrsese altii, de a infrunta pe cei ce le sdvilr5ese si de a-si da pe fat dispretul fat cu

dfinsii. Aceast datorie aspr ni-o impune
insd simtmiintul comun pornit din lubirea
de oameni si cestiunea de blind cuviint e s'o
implinim, ce-i drept, frd crutare, dar in u
forma respectoas, care nu jigneste si pe
altii.
Copilul ori omul tiinr nu are decat in fata
eelor de o seamd eu dnsul datoria aceasta,
pe care si-o implineste spuind adevrul celor
insreinati a priveghia asupra purtilrilor
lui.
El insu-si n'axe sd judece pe nimeni nici in
bine, nici in rdu.
De mic are deci sd fie indrumat copilul a
sta intr un colt, a nu fi curios, a nu'si da silinta s afle ceeace nu.'l prive$te, a nu se amcsteca in vorbele oamenilor mari, a se tine
in depArtare respectoasd de cei ce n'au legAturi mai strnse cu el, a nu da ndvald $1
a-$i impartd$i mhniriie si multumirile, durerile si bucurille numai celor mai apropiati ai si. E si cestiune de educatiune moraM, ea copilul sa'si petreaed viata in luerare necurmat, ca sd nu-i rmlind timp pentru
fleedrii $i pentru intimittile totdeauna strieacioase.
Oameni lipsiti de dignitate si de euviintd
pot, ce-i drept, s iee modestia $i discretiiiiiea drept prostie si s struie asupra zicdtoarei, e obraznicul mananed praznicul. $i
in sLeietatile inculte cei modesti i discreti
sunt dati de obicein la o parte. Nu suntem
www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNIDA MORALX.

57

ins, child suntem cuviinciosi de dragul altora, ci pentru ca sa fim insi-ue multumiti
de felul, in care ne presentam. Si suntem
fara indoiala mai raultumiti sa ne ca'utam'
de drum de cat sa lie oprim and oamenii se
eearta, se ocarsc intre dansii, se imbulzese
.$i-si aau ghionturi.
3. Corectitatea.

Stabilite fiind totdeauna potrivit cu temventiunile sociale sunt mai mult ori mai putin lipsite de precisiune, ii las fiecaruia
largimea de a face, dupa. oameni $i dupa imprejurari, fie mai mult, fie mai putin decat
eeeace se cere.
Corect e cel ce (l numai ceea ce se cere.
Doi oameni fac o intreprindere in tovara
sie, si unul pune numai capital, iar cellalt
pune si munca sa $i administreaza.
In virtutea dreptului roman administratorul, care poarta socotelile $i are in mana
sa intregul, poate sn-si opreasca in ziva desfacerii partea $i s dee tovara$ului nurnai
ceea ce i se cuvine ramaind, ca acesta se reVeramentul foarte variabil al oamenigor, con-

clame,. daca se socoteste nedreptatit.

Administratorul c mrect, daca tovarsul

sau nu are cuvinte de a reclama.

E insa mai cuviinciqs,

ca administra-

torul sa dea intregul si sa-si ceard partea.

Tovarasul e corect, flaca restitue partea
administratorului chtar cand i se presenta
intregul.
Ori-$i-ce intarziere e lipsa de corectitate.

E invederat, ea aceasta lips de corectitate

www.dacoromanica.ro

58

IOAN SLAVICI

e suparatoare nu numai pentru-ca poate sa

fie pagubitome, ci si pentru-ca prin ea se
da pe fata o lips de consideratiune si de

dignitate.
In acela-ci fel e suparator tot ceea ce e nvea

putin, dar si ceea ce e prea mult in materie

de cuviinta, caci prea putin e un fel de in
sulta, iar pra mult e lips de discretiune,
adese-ori si de modestie, in anumite imprejinrari chiar nerusinam
Intre oameni eu build educatiune cel dor-tor de pace si de bung, intelegere poate laza
sd treach. de la dansul, caci cei corecti nu
primesc ceea ce nu li se cuvine. Nu putere
ins totdeauna s tipa, daca e ori nu coreeL
eel ce ne sta, in fata. _Oel mai cu minte lucru
e deci s ne ferim de suparari facand numai
ceea ce suntem datori fara-ca sa treaca de 1r
noi.
In intelesul acesta sunt cu minte Prusienii
si Elvetienii, care nu lash nimic sa treac de
la dlinsji, dar niei nu primese ceea ce nu li se
cuvine. Francezul e, In genere, mai galant",
iar Italianul multumeste si ia si ceea ce nu
i se cuvine.
Corectiatea e cea mai neidoioasa dovada
de respect care altii, fie ei mai presus ori
mai prejos de' noi, si are s fie pastrata in
toate manifestatiunile vietii, in port, in vorlia, in fapte, in relatiunile so.eiale si mai ales
in daraveri, caci si din cea mai mica lips de
coreetitate pot sa porneasca conflicte grave.
Spre corectitate e indrumat copilul chiar si
prin o rationala educatiune privitoare la egoismul material, care-I deprinde cu buna
randuiala si cu exactitatea. N'avem dar dewww.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA

59

cat sd stdruim, ea el s pstreze si in relatiunile lui cu altii acea-si randuiald si exactitate, sd se multumeascd cu putin si s facti
totdeauna numai ceea ce se cuvine.
Corectitate putem s asteptdm, dar nu a
vem s si cerem de la altii, si omul pedant
se face uesuferit nu tiind sg, fie el insu$i coreet pan In cele mai mici amdnualte, ci C.
rilnd-o aceasta cu prea multd struint si de
la allii.
Cea mai generald reguld de vietuire e, cit ai
srt-ti faci datoria si fat cu cei ce mi si-o fac
si ei catre tine.
4. Firea ingeiduitoare.
Zicem in rugciunea de toate zilele .,si e
nrlt pond greselile noastre precum iertrim
si noi gresitilor nostri", edei in adevdr iertare numai celui bun iertator i se cuvine.
Stim fiiecare din examenul propriei sale
constiinte, e nu voind cu tot din adinsul, ei
fie in pripd, fie st6pAniti de vre-o slbiciune mai struitoare savarsim fapte jignitoare
pentru altii si cd mai curAnd ori mai thrzin
ue &aim si ne facem mustrdri, iar pdrerea de
rgn pi-e en atilt mai via, cu at mai iertatori
snot aceia, pe care i-am jignit.
Dacd asa, este, e cestiune nu numai de bun
shut, ci si de dreptate sd fim ingAduitori fatd
en cei ee .ne jignesc prin infatisarea, prin
vorbele, prin purtarile ori prin faptele lor.
Resplata si-o iau insisi prin sine, dacd, ne pastram burin]. cumpdt.

Ca atilt mai mare e nedrepiatea si mai urwww.dacoromanica.ro

60

IOAN SLAVICI

gisiti ne facem, dacd respingem pe cei ce-si

mrturisese vina $i fie pe fatd, fie prin invederate semne de caintd cer iertare.
Omul bine cumpenit nu rdspunde la lovitura ce i se d $i nu tine seamd de ceea ce-1

jigneste pe el insu8i. Aspru e numai clind

altii sunt jigniti, iar atuncia nu e la mijloc
bunacuviintd, ci totdeauna asprul simtamiint
comun.

Copilul se ptrunde de spiritul ingdcluintei,

(Inca e indrumat a-$i mrturisi totdeauna villa $i deprins rin educatiune rational cu
gandul, cd se iart vina mArturisitd.Sunt multe imprejurdrile, in care putem s-1 facem sd

simtd, cd ori-si-cat de mare ar fi multumirea de a le fi fcut altora bine, e Inca mai

mare multumirea de a te fi imbrbtat s lc
faci bine celor ce te-au jignit.
Cuprins de simtamantul acesta, el se va feri de conflicte, nu va rdspunde la lovituril(
ce i se dau, va da uitrii nedreptatile ce i se

fac, intr'un cuvant, Mei nu se va rdsvrdti,

nici nu va fi zdeas, ceea ce e Ina, mai rdh
cdci e, la urma urmelor, mai bine sd-ti dai
pe fatd, mania $1 sd-ti versi focul dead sd
ferbi pe infundate si sd, te faci tuturofra nesuferit prin firea ta posomorata.
Ochii educatorului au day s fie loldeanna

indreptati asupra stdrii sufletesti a (ploy

Pu$i sub purtarea sa de grij, si intr'o casi
bine condus nu are nirneni sa se aseze la
mas fiind supdrat, nici mai ales s se culee
frd-ca s se fi impdcat cu toe lumea. Lideosebi copilul nu are s-$i treacd indlin;yea
de azi pe mane. $i serile mai nainte de si
.

face rugdcunea trebue s iee noapte buni7 de

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALX

(it

la toti ai easei. El are s se ponteneased in

luine eu gandul, ca'n fata lui Dumenezeu numai eel iinpacat eu toti poate sa stee.

j. Bundvoinla.

Buna cuyiinta e ma fel de a parea, si in

ginduI tuturora cuviincios e eel ee se aratil
respectuos, plin de atentiune, binevoitor, ga(a sd indatoreze pe altii si doritor de a le face tuturora plaeutil viata. Intro oameni envunciosi viata se strecoard dar lin si neturburata de suparari.
Cel ce primeste insa semne de respect, de
atentiune si de bunavoint se obligd, si e cestiune de bun simt sa nu dam navald voind
sa obligdm pe altii peste msura, in care ei
(in sa fie obligati. In materie de bung, cuviinta ouorat nu e numai cel ce primeste, ei

otodata si eel ce d, si astfel e o lipsd de buna

euviinta s dam Vara, ea sa fi cerut voie de la
eel ee are sd primeasca.

Cu adevarat cuviincios e dar numai omit

indemnatie. care gliiceste gandurile si dorintele altora si indatoreaza numai pe eei ce
le fac bueuros onoarea de a o p-imi aceasta.
Cel ee-si da silinta de a le face viata placuta
ei color ce nu tin sA li-o Inca si el e supardtor si s.c expune sa fie luat drept un oin 0braznic.

De oare-ee vorba nu e, cmn esti, ci cum

vrei si pari, intrepga educatiune prwitoare
la buna cuviint numai in soeietate se poate
face. Sunt anumite forme eonventionale, pe
care copilul are nu numai s li *fie pe de
www.dacoromanica.ro

62

IOAN SLAVICI

rost, ci sa le si execute cu indemkpAtacie par'

ea nu le-ar fi invatat, ci sunt imprennate cu

firea lui. Daca actorii se pregatesc si fac
dese repetitiuni pentru-ca sa-si poata exeruta fiecare rolul serii eu-indemilnatacia envenita, cu atht mai vartos trebue sa faca repetitiuni copilul, care se pregateste pentrn
rolul intregei vieti.
Inca de mie are s fie pus in legatura atilt
en alti copii, cat si en oameni mart, ea pa
nesimtite sa efistige indemniltacia formeIon. in care se da. pe fata respectul, atentiunea si bunavointa Sata eu altii, ea sa stie,
eum are sa 'ndatoreze pe fieeare potrivit in
firea si eu pozitiunea lui, cum are s tie seama de slabieiunile altora, pang, unde poate
sa mearga en silintele de a-i indatora, c-uni
are sa. primeasca amabilitatile altora, child
are sa se lase sd fie noftit si cum poate sa
trateze eu refuz" pe cineva.

Sunt en toate aceste oameni, care an in

mare grad indemnatacia formelor si se presenta cu toate aparentele distinetiunii. dar,

eand stint atinsi in egoismul, in amornl proprin ori in desertaciunea lor, isi dan in peteP,

isi ies din rol si se (la pe fata firea lor de

oanieni ordinari.
Mina euviinta adevarata si statornica, in
loate imprejurarile sigura nu se rmate fara
de modestie si discretiune, fara de corectitate si ingaduinta, caci numai aceste dau
masura dreapta si in darea, 5i in primirea

senmelor de bunavointa.
E botarator pentru intreaga fericire a vietii

sa im fim nevoiti a ne preface, ei sa ne putem arata eum in adevar suntem, iar fara cle
www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALX

63

prefacere cuviin ios e numai omul in adevar modest, discret, coreet si ingdduitor.
Chiar si fiind ce-va mai staugaciu, el nu-si
cia nici odat in petec, rtnane nesehimbat si
stie totdeamia cum cd se poarte atat fat eu
eei mai presus, cat si fata en cei mai prejos
de el, care sunt mai simtitori si astfel si mai
vredniei de erutare.
Una din marile multmniri ale vietii e sA fii
multumit en efectul, pe care l'ai produs asupra altora fard-ea sd te fi siluit tu insu-ti pe
tine.

1V. AMBITIUNEA.

Ambitiune e purtarea de grijd a individutut, ca sd-si desavarseased propria fnnt pan la limita extrema a putintei sale de desv olt are.

Ca pornire fireascd inconstient ea strdbate intreaga lume vietuitoare si se da pe fate,

ea culminatiune a egoismului, in toate amilnuntele luptei pentru exiatent.
Indeosebi la om ea covarseste fie constient,
fie inconstient intregul egoism si devine usor una din cele mai oarbe patimi.

Fiitid purtare de grij pentru desdvarsirea propriei fiinte, ambitiunea e un puternic indemn sd. ne stpanim pe noi insi-ue, s
ne pdstrm si crestem vigoarea trupeased,
st fim cuinpatati, buni chivernisitori, plim
de dignitate si cuviinciosi, si ori si ce bun indemn e luat drept ambitie".
Excesul de ambitiune ne duce cu toate aceste la ruing, trupeased, la desfrau, la risipa,
www.dacoromanica.ro

64

MAN SLAVIN

la injosire, la brutalitate si poate sA ne indemne la cele mai rele fapte.

Buna vietuire nu atilrnd deci de la nimic
atat de mult ca de la o rational6 educatiune
in ceea ce priveste ambitiunea, caci in lipsh
de ambitiune omul se nemerniceste, iar prin
exces de ambitiune isi perde cumpAtul $i se
inrAieste.

Ori-$i-care trebuintA ne intete$te numai

cad vrerae nu a fost satislAcutd: in clipa

satisfacerii inceteazA zbuciumul purtArii de
grijA. Ear ambitiunea e satisfcutA cand oatul se sirnte aj ns la lirnitele extreme ale
putintei sale de dezvoltare.
Pentru-ca sA poat avea simtmlintul acesta, el trebue sA fie pe deplin dumirit asupra
limitelor putintei sale de dezvoltare si si
cunoase bine atat oamenii, cat si impregiurdrile, in care isi petrece viata.
Nurpai incetul cu incetul insA si abia de tot
tarziu ajunge omul sa se cunoascA pe -sine
insu-si, Mei firea cea adevAratA se dA pe faI. numai in faptele sAviirsite sub inraurirea
impregiurArilor $i in efectul, pe care-1 pro-

dike aceste fapte asupra altor oameni. Suntern surprinsi in fiecar% zi de noi insi-ne si
abia la o varstA mai inaintatA, dupd-ce desvoltarea s'a oprit, ajungem a fi cunoscuti si
de noi, si de altii.
Cu atat mai cu anetroia ajungem sh cunoastern oarnenii si imprejiurarile, de la care aVarna. desvoltarea mai ales a personalitAtii
noastre.

Punem deci lirnitele putintei noastre de

desvoltare fie prea aproape, fie prea departe.

Puindu-le prea aproape, suntein lipsiti de
www.dacoromanica.ro

EDUCAVUNEA MAMA

65

ambitinnea cuvenita si mai mult ori mai putin multumiti en starea, in care ne aflam, dar
nu ajungent ceea ee am fi putut si trebuia st
fim in yirtutea proprillor noastre destoinicm
Puindu-le prea departe, suntem mereu zbuciumati si nemultmiti si de noi insi-ne, si de
lume, caei, voind s ajungem ceea ce nu ne
este dat a fi, lie silium a face ceea ce nu suntem in stare si nu numai ne petrecem viata
in mulled silniea, ci savarsim totodatrt si lap
te, cm care nu putem s fim mnitumiti si care
nu multumese nici pe altii. Nici egoismul material, nici amorul propriu nici vanitatea
nu poate sa-1 facd pe om atat de nesuferit si

Denim sine, si pentru altii ca ambitiunea

lipsitrt de masura.
Cel mai hdirl du$man e parintele si, in genere, educatorul, care abuzeaza de slabieiuni-

le copilului sure a-si usura sarcir a impintenandu-i ambitiunea- Ii ya face, ce-i drept, ma
ajunga departe mai ales in eeea ce priveste
desvoltarea personalitatii sale, sa-si agoniseasca bogatii, rid-6 faca legaturi ori s se
ridice la inalte positmni, dar Ii va nenoroci,
ca.ci omul ambitios in toate impregiurarile e
nemultumit, catranit si zbuciumat.
Ori si care ar fi destoiniciile individuale,
oamenii si imprejurdrile, care hotaresc putinta desvoltrii, viata suileteasca a rie caruia sunt gandurile si simtamintele ce se dan
pe fatrt in faptele lui. Cu cat mai multe gndeti si simti si cu cat mai multe fapte savarsesti, cu atat mai bogat iti este viata, cu
atat mai vartos iti desvolti fiinta.
Numai ins luerand cu toat inima 5i pent ru propria ta multumire ajungi sit savarsesti
fapte multe, iar cu toatit inima $i pentru
www.dacoromanica.ro
Bibl. <Minervei.,
No. 57.
5

(;6

loAN SLAVICI

multumirea sa proprie lucreaza numai eel

usor $i bine, ca sd fie multumit de fapta sa
$i sd multumeasa si pe altii. El isi desfaee se margineste a face ceea ce poate s facA

$urA viata muncind intins si cu incordarea tu.

turor puterilor sale, inbeste munca pentru e

prin ea-si indulee$t viata, muncind se inalt Pe sine insu-si, $i aceastA iubire de munch
e masura dreaptA, virtutea cea adevAratA ;n
materie de ambitiune.
Patruns de iubirea aceasta, omul se perde
in multumirlle propriei sale luerAri, ia oamenii $i imprejurArile asa, cum ar trebui sa
fie, si numai in clipele de nevoie, and e impedecat in lucrarea lui, isi dA seamd, a nu
sunt in adevAr oamenii si imprejurArile cum
se presentA in gAndul lui. On i eat de adanc 6. iar fi amArAciunea in asemenea cline, ea
nu porne$te din con$tiinta propriei vinovatii, ci se revarsA asupra lumii si e treatoare.
Cel deprins a-si petrece viata in lucrare intins le face toate cu toatA nima $i cu deplum
multuinire, e cuprins de adncA repulsiune
and e oprit in ly-rarea lui, dar peste putili
se aviintA iar la fapte, caci viata ii este scurtA si are sA fie umpluta.
Mai ales din punctul de vedere al ambitiunii copilul are sA-8i petreael viata in luerare necurmatA si sAvArsitA cu toatA inima
pentru ea lucrarea sA fie pentru el o tro
buintA mereu intetitoare. Nimic nu-1 istoveste, nici nu-1 indrumeazA spre rele atiit de
nrult ea molesirea, trAndavia si lipsa de incordAri suflete$ti, care produc in inimA mai
presus de toate nesuferitul gol al urAtului.
AmAnuntele indrumArii spre -iubire de
muna sunt cestiune de educatiune inteleetualA. Aiei e destul s se stabileasca princiwww.dacoromanica.ro

EolicATturtEA moBALA

67

piul general, ca copilul nu se ptrunde de

inbirea de munch, cleat factual ceea ce face

diii,propriul sau indemn $i en placere deplina,

Ace la, care-1 sileste sa faca $i ceea eel ei in-

susi nu vrea, ii este du$man si-i stric viata

intreaga.
In aceasta consist marea importanta edncativa a joeurilor si a distractiunilor copilaresti de'tot felul.
Juchndu-se ori cautandu-si dupd impulsiunile lui momentane in ori si ce fel distractiunea, copilul isi incordeaza, far de siluire
puterile si nu numai se dezvolta min el in:
susi trupe$te si suflete$te facandu-se mai
isiet si mai indemhnatie, mai inimos si mai
stapiln pe puterile sale, ci se $i indrumeaza tot
odata a face cu toata inima. deci si en mul
tamire toteeea ce i se cere. El are dar sa faca
mereu ate ceva, s dread, ori s strice, sa
timble si sd alerge, sd ridice ori sd surpe, s$1 rnasoare puterile ori sa se intreaca cn altii, viata lui in clocote are sa se desfasoare,
(Tea ee e bine din toate punctele de vedere.
Ambitiuna hind culrninatiunea egoismuthi, in inbirea de munch se restabile$te unitatea educatiunii individuale. Ceea ce e bine
din ptmetul de vedere al ambitiunii fot bine
e si din punctul de vedere al egoismului
material, din al amorului propriu ori din al
varn.tatii, eaci intreaga educatiune e partare
le grn1 pentru desavarerea fiintei si astfel
in vederea satisfaeerii ambitiunii se face.
Rau e deci tot eeea ce nu satisface ambittunea. si se peril in sec silintele de a corege
viata omuluj. care nu e eurapatat, bun chivermsitor, plin de dignitate ori euviincios.
Omul numai intreg e om adevarat, si e destul sa-si pearda bunul cumpat inteo singura
www.dacoromanica.ro

68

WAN SLAVICI

privintti pentru ca s i se striee intreaga filial, care immai prin cumpemrea intre ele a
tuturor pa'rti lor.se desvdr$este.
Una singural e virtutea ce se da pe fata
iii toate faptele omenesti, stpiinirea de sine,
$i e destul un singur pcat pentru ea s lii
prier/Ws vomit a cAdea din pacate in pcate.

U. Educatiunea personara.
Viata individual a omului se deosebeste
de a animalelor nu numai peutru Ca e con-

stient, ei si pentru ea' se desfa'$urd in margimle rational trase de stAplinirea de sine.

Ea numai ill virtutea acestei marginiri rationale e morald.
Pe cilnd animalul, ori si care ar fi ci, e CU
desAvilrsire supus indemnurilor sale fire$1i
$i trebue neaprat sa facti ceea ce in imprejurarile date se potriveste cu firea Li, onn:
lui ii este data i putinta de a se pune mm

triva firii sale individuale. In aceleasi iniprejurari si sub stpnirea acelorasi trebuinte toate animalele de acelasi fel, nu ins
$i toti oamenii -vor face acelasi lueru. Pe
child dar omul are individualitate in ade-

vilratul inteles, animalele sunt numai fie variante, fie exemplare ale speciei.
Din constiinta acestei putinte de a se inthvidualiza porneste iluziunea, c e liberd vointa omeneaseg.
N'ar fi cu toate aceste rationale faptele
Gmene$ti, dacti ele n'ar fi rezultate neaparate
ale cumpanirii pornirilor, de care e cuprins
in elipa bottirlitoare eel ee le saviir$este. Totdeanna cea mai puterniett dintre porniri dii
direetiullea Inertirii. A nimalul e 1 ipsit de liwww.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA

4;9

bertate pentru c e determinat numai de trebuinteje egoiste, iar omul se mite hber f
indica.' are si alte trebuinte, care pot sd fie in
anumite elipe mai puternice decilt cele egplste si sa-1 determine impotriva firii sale individuale. Liberi ne socotim deci &And suntem determinati de asemenea trebuinte morale si ne repunem stpAnindu-ne trebmntele fizice.
Asemenea trebuinte morale sunt toate cele
pornite din .simtmlintril de conIpAtimire, si
omul se coboard cu atilt mai mult spre ani-

male, cu at mai mult treste numai pentru

sine si se simte cu atAt mai vcirtos orn, cu cAt
mai struitor poartd griid de altii.
Vdzilnd stdruinta, en care animalele se alipesc in amunite impreiurdri unele de allele
ori de om'si neadoimita purtare de grijd, pe
care eele mai multe o au pentru progenitun,
lor, ni-c greu sd, admitem, c omul el singur
se poate pAtrunde de simfmntul compilti

mirii. N'avem cu toatte acestea deck sd ne

dam searna despre uimitoarea purtare de
griLl, cu care sunt alatuite
semintele
plantelor si oudle animalelor, pentru ca sit
ne ptrundem de convingerea, e tot ceea cc
noud ni se pare la animale compAtimire e
asprd pornned a firii, egoism. orb si neinduplecat.
Prisdrea nu-Si face cuibul. nu se ou si nu
eloeeste din iubire care puii,pe care uu-i are
noel, ci supuindu-se unei porunci neinduplerate a fin], trebue neaparat sd-si satisfacd
trebuintele si altfel mmii poate. Tot in virtutea
Irebuintflor egoiste poartil griid de puii ei,
pe care ii pdrilseste indat ee s'au sburitorit,
en sd se pot:tt brdni ei iusisi.
In acelasi fel e egoistil ori si ee alipire a
www.dacoromanica.ro

70

JOAN SLAVICT

animalului fie egtre alt animal, fie cgtre omit ce poartg grijg de el.
Singur omul ia parte la dureri si la butenrii ori si unde se vor fi ivind ele; singur el
poartg de grijA nu numai pentru sine, ci pentru tot eeea ce are viat.
Nu e si nu poate s fie om in toatg firea, cane lipsit de eompAtimirea aceasta. Se poale
numai ca ea sg fie ingbusitg de alte porniri
mai puternice, in cat sg. nu iasg, la iveala.
Egoismul e in toate manifestArile lui mai
intetHor declit compritimirea, i,in siintamilut mai inferior, in care partea emottohula' e mai coviIrsitoare. Cu cat mai mull
suntem stApaniti de egoism, cu atilt mai pu(in iese in 1101 compgtimirea la iveala, caci
,,camasa e mai aproape cleat surtucur. Ddea
poate mind sA rabde la foam, poate en atilt
mai vartos sg, taie in came viie si s chinuiased pe altii cand e lipsit de cumpAt ori,
stapilnit fie de amor propriu, fie de vanitate, fie mai ales de ambitimie. Numai 80.011111(ln-se pe sine ajunge sa-si poata
da p. flag firea compAtimitoare si in adeviiv

omeneascg. Intreaga educatiune individualg

se face dar in vederea vietii personale, si in
lips de educatmne individualg educatiunea
twrsonald e peste putintg.
Cu toate aeAste enitivarea simtmntuhii
de compAtimire e conditiune neapgratg, si
ntru educatiunea individualg, cgei nimie
iui ne ajutg de 0 potrivg,cu iubirea s ne stgpamm pe noi insi-ne.
lubirea e in toate formele ei un simtenant
plAcut, care iinduleeste viata. E destul sal inbim pentru ca sg ne socotim bnni si sA fim
mullumiti de noi insi-ne. Cii atilt mai villa
$i mai stgruitoare est., multumirea de a fi sgwww.dacoromanica.ro

EIA I ATE NEA MORALA

71

varsit fapte pernite din iubire. Insetati de

nmltumirea aeeasta, ne stapanim en tot dinad insul si ajungem iii cele din urind la lepddarea de noi insi-ne. Cel mai mare binefdedtor al nostru e dar cel ce ue face sd iubink,
edei nu numai ne ajutA in silintele noastre
de a ne stapani, ci ne indrumeazd totodatu
spre rnultumirile curate, care dau vietii farmec.
lubirea cAtre tot ceea ce are viatd e`pornitA din compAtimirea fireased si n'are sd fie
produsd in inima copilului, cdci ea se iveste
dela sine indatd ce el isi dd seam despre
cele ce se petrec impregiurul lui. Nu se pot
na$te eoph, care n'o au oni o pond, ci numai
copiii, in care in urma unor anumite degeneratiuni fizice ea se inAbuse, dacd lipseste
cuvenita phrtare de gijd.
Ceea ce indbuse compAtimirea e, inaint
toate, hipta pentru bunul train, in care se dd
pef att rdutatea omeneased si se intdre$te egoisimil. Pe om numai oamenii pot sA-1 desbrace de firea omeneascd si sd-1 Med aspru
$i nemilos.
Mai ales in vederea culturii simtdmntului
de compdtimire copilul are sd-si petreacd
viata ferit de nevoi, de amArAcinni si de eonflicte, ea sd-$i poatd da pe fatd fireased iul)ire care altii $i sd nu fie stlipanit de porniri, bare o indbuse. Copildria luminoasd $i
fericitd e cea mai sigurd zestre pentru intreaga viatA.
Copilul are deci s trdiascd pe cat se pogte
de mult numai in mijlocul celor ce-1 iubese ii
tin sA-i facd viata plAcutd, si fericit e cel cc
poate s creased in mijlocul unei societAti in
adevdr culte, in care cei on desevarsire
www.dacoromanica.ro

72

IOAN SLAVIN

multi, dacd. nu chiar toti, isi dart silinta de a

se face vrednici de rubire.
Mai ales lns eopiii, care snot stapiiniti de
impulsiuni momentane si adese ori nu stint
in stare sd se stdpiineascd, ajung usor s nitre in conflict eu altii. Cultivarea rationala
a sinit6mlintului de compaitimire are Jeci sa
poineased dela fiinte, care nu pot nici odata
sn-i faed supdrdri.
Toti copiii iubesc florile, care se impunill-

birii fiind c sunt manifestatinni ale unitaIli de vietuire, podoabd nepretuita ale natuni
vii, care-I inclintd pe om min forme, prill colori si prin miros. Aceastd iubire fireascd s'o
etiltivrtm pe nesimtrte in Inima eopilului
Dam farmec vietii lui $i tarie inirnii lni,
dacd-1 indrumdm s pund samnta in pd.mant, sd se bucure cand o vede incoltitd si
si urmdreascii planta rsdrita in desvoltarea ei purtaud grij s nu fie inecatd de buruieni $i s aibd totdeauna destuld umezeala
si C1. primfintul dela rdcinile ei s fie in
deajuus afanat.
Inca mai mult iubesc copiiianimalele inert
pui$orii i boboceii, cdtelusii si pisoii,
pureelusii, iezii i mieluseii, care toate sunt
dragala$e pentru ca s se impung, iubirii 5i
purtarii de grud. Cu atdt mai vrtos are sti
fie cultivat slabiciunea aceasta, ctici copilal, care yoarta grij de animale $i de plante
$1 nu e in stare sd dea cu piciorul in cane,
ha mei s calce iarba verde ori s rumpa crAci
in frunze, ii va suporta si pe oameni cu toaie
pcatele kr, ba ii va iubi 51 va lua parte la
durenle si la bucuriile kr cuprins de simt6mantu1, c. una 5i aceeasi fiint alcdtnim
noi oamemi toti. impreun.
Aceastti confitimta a unitatii tuturora in
www.dacoromanica.ro

EDUCATIONEA MORALA

73

vietuirea morala se (IA pe fata in doua forme

foaorte deosebite una de alta: ea simthmant
comun si ea simtmlint de earitate.
I. SinTAMINTur, COMUN.

Simthmantul comun se d pe fata ea purformele thi aspru si poate sa-1 duc pe om

Mat la jertfa de sine, cat si la neindurare.
Daca e adevarat, cd fiecare simte durerile
Si bucarille na numai ale sale, ei si ale altora,
e eestinne de egoism rational s ne dam silinta, ea oamenii, cu care traim impreun, sa
alba cat se poate de multe placeri si sa fie
feriti de dureri. Numai oameni lipsiti de bun
simt ori orbiti de patimi mari pot sa spa
reasea priu faptele lor durerile 1umii, in care-si petrec viata, si Socrat avea dreptate
eand spunea, ea intelept e eel ee savarseste
numai fapte potrivite cu binele obstese. S,i pe
sine insu-si se raneste cel ce thie 'n carnea
fratilor sai.
tare de gri jd. pentru binele obstese, e in toate

Egoism e insa aceasta purtare de grija

pentru binele obstese.ommai clad vreme simtemantul de compatimire e mai limn ori Inv i
putin covarsitor. Oamenii desfrnati, risinitori, lipuiti de dignitate. plini de desertaciu-

ne oni stapaniti de ambtiune nu ailing sa

siinta si bucuriile ori durerile altora si astfel
se perd in purtarea de grija pentru sine insi-si. Chiar si daed n'ar fi dar rai, sunt nepasatori Iii eeeace priveste binele obstesc, ci

nota earaeteristiea a societatilor lipsite de edneatinne rationala e. eit eei riti, desi pntini,
se )i d lea drastipra, siluksv pe cei bine pontwww.dacoromanica.ro

74

JOAN SLAVICI

niti si fac tot ceeace vreau, ineat suferintele

tnturora se sporesc Melina si viata celor ce
iau parte la ele e din zi in zi mai nesuferita.
Prin aceasta sporire neincetata a suferintelor obstesti simtamntul comun se exagereaza si ori iti curmi firul vietii, ori iti iai hi)nea in cap, ori te rasvrtesti si dai en topo
rul.
Istoria Omenirii e plina de asemenea fapte
isvorate din exagerat simte'maut comun, si
lipsit de judecata e cel ce erede, e egoismul
material, amorul propiu, vanitatea ori amlm

tiunea unor oameni singuratici a putut sit

ridice si S arunce 'n lupte crancene miile celor gata de a se jertfi. Alexandru Machedon,
Tulin Cesar, Omar, Carol eel Mare, Napoleon
Bonaparte si toti ckti-vor mai fi pus lumen
'n nimire s'au ridicat punndu-se 'n frunten
maselor rasvratite.

Ori-si-eilt de ran ar fi deci omul lipsit de

sinitmant conrun. Inca mai ran e eel ajure-,

prin exagerarea simtamlintului comun fie ln
desnadajduire, fie la rasvratire. Mila catre cei
ce sufr e fireste impreunat cu ura asupra
eelor ce sporesc suferintele. si sbuciumata e
n'ara din eale viata omului, care nu pas-

treaz masura dreapta in ceeace privest

purtarea de grij pentru binele obstesc.

NiLi mila, nici ,ura. ci dreptatea botareste
laptele omului bine chibzuit, care iubeste po
semenii sai, si masura dreapta in ceeace private simtmlintul comun e simtamantul de
dreptate.

Aeela, care fie din lima de pricepere, fie

din pornire Datimas, fie in lipsa de destuM

inbire amaraste viata altora, e un om chzui,

mai mull- ori mai utin desbrent de podoawww.dacoromanica.ro

novcATII. NP,A MI) itAIA

bele firii omenesti si astfel vrednic nu de

urd, ei de dispret. /'ie ori-si-cilt de sus pus,
fie iutpdrat on om cu stea '11 frunte, el de
dispret e vrednic, iar uu de urti, i dispretuindu-1 iti iai satisfactiunea tu insu-ti prin
tine. Pui in gandul tau sus pe robul on pe
cersetorul, fie chiar si pe altfel pitcatosul,
eare-si d in mdrginile putintelor lui siliuta
sd. aline suferintele altora, sut l. dai iubirea

si shwa pe lat chiar sub ochii celor despreluiti de tine.

Asa cere dreptatea, pe care ai s'o faci i s'o
aperi In toate impregiurdrile, chiar i fatd
eu cei ce ei insi-si u'o fac, caci e mai usor s
suporti nedreptatea decht s te impaci cu
,gandul de a o II facut on de a fi o rdsbunat
jinn altd nepreptate.
Nedreptatea se face insd si (Mild fie de mild, fie din vre-o altd sldbiticiune cui-va, fie
chiar si celui nedreptatit, ceeace nu i se
euvine.

.1mpacat cu sine poate sa fie umai cel ce

nici nu horopseste, nici nu se rasbund., nici
nu partineste.
Aceastd, mdsur dreaptd nu poate sa ni-o
dee. uici comptimirea, care ne face prtiniton, nici indeosebi simtdmntul comun, care
he impinge spre rdsbunare.
In practica vietii verba nu e numai sa iiihim dreptatea si s fim in stare a ne da totdeauna seamd, ce este si ce nu este drept, ii
sit tim totoclatd neinduplecati stdruitori, ca
iiirnuuia s nu i se faca nedreptate, lax staruinta aceasta nu putem sd ni-o insusini de
tot luilud parte la viata comund.
Traind impreund, oamenii se ajutri dupa
pregturdriwww.dacoromanica.ro
intre dnii si la nevoi man pun

76

IOAN .81,A

ICI

uniar la umdr, ea s facd impreund ceeace niei

until dintre diiii u'ar Ii in stare sa scoata

$i el singur la capilt. Isi are dar din vietulrea impreund fieeare partea de lobos, si in
vederea acestui folos se desteapta in fiedarc
shutiamitutul de solidatritate, care se poate
preeisa prin vorbele: Dacd le merge rttu cc
tortoni, n'o sd-mi mearg bine nici mie.
Desi poruit din egoism, acest simtdmilut al
solidaritdtii de interese ne indeamna sa pur
tam grijd $i de altii $i sd priveghiem, ea sa
nu li se facd nici o nedreptate celor solidarisati cu noi. El ins nu ne impedecd, de a ne
folosi noi insi-ne de impregiurdri, ea sit fa
cent nedreptate child interesele noastre individuale o cer aceasta. Cel mai indrdeit tl
liar poate s fie si el un bun tovards, uumai
ins clad vreme un i se da ocazinue sa-si traga spuza pu turtd.
I nacela$i timp simtdmilutul de soliditate
ne impinge s luptam impotriva tuturor ce
lor nesolidarisati, cu noi.
Numai prin intervenirea comptimirii se
desvolta din simtdmiintul de solidaritate eel
comun, care nu immai ue ajutd sd. 'nfruntdm
on i ce ispit, ci ne milna totodat $i spre
litpddarea de noi insiue.
In copilul, care dintru inceput numai uetltru iubirea interesatil are inima desehisd,
litainte de tode simtamilutul de solidaritau
se cultivd, si nu sunt putilli oarnemi pardginiti,,care nu ajung nici odatd sri fie pdtrunsi
(le simtannant eomun.
Formele, in care se da pe fatil sImlaiiuiiirui

de solidaritate, stint numeroase. Cele mai in

senmate sunt simtdmiintul familiar, eel de
ulnae, cel national, spiritul de corp, patriotis
nith i iubirea de oameni.
www.dacoromanica.ro

EDUCATIITNEA MORA LA

77

Siinfamantul familiar
Sim(amiintul familiar e purtarea degrija a
individului pentru biuele lamiliei, din care
face parte. Jill porne$te din con$tiinta solidaitatii de interese $i se presentd ca ego sm
familiar, dar poate s devie prm culturd raLionala simtdmitnt .comun.
Familia se intemeiazd pe legAtura de interese positive ineheiatd iutre sot $i sotie.
Chiar lard ca sa se mai si iubeased, intre dan$ii, sotii stint fiecare interesat, ca cellalt se-si
pastreze sandtatea, cumpatarea, avutul, dignitatea, bunul nume $i hdrnieia. Ei vor avea
dar purthre de grija fiecare i peutru cel-lalt,
se vor ajuta iutre dnii, i$i vor da silinta
bd-si coreeteze unul altuia fiinta, se vor imbrbta in fata ispitirilor, isi vor impreuna la ncvoie puterile si-si vor imprtdsi durerile. In iutelesul ace_sta sunt sot $i sotie uu
trup $i uu suflet. Preocupati iusd, fiecare de
interesele sale, vor tine unul la altul numai
Ii mdsura foloaselor ce asteaptd dela vietuirea impreund *i a multumirilor ce si le
lac, se vor socoti nedreptatiti cilud poruirile
ori interesele uu li se potrivese si vor intra
usor si adeseori in conflict.
De oarece fieeare e dator s faca ceeace
'mate, acela dintre soti, care e superior fie ca
individualitate, fie ca personalitate, de cele
mai multe ori sotul, aviind mai multe datorii,
va avea j drepul de a i Ic implini $i vu
stapani impuindu-$i la nevole vointa. Impreunatd en rdspundere, stdpanirea aceasta poa1.

te sd fie aspr $i e asupritoare, daed nu e

tireapta, ceeace, se'ntiimpla mai ales cand o
www.dacoromanica.ro

78

LOAN SLAV ICI

are femea stapanita de impulsiuni momenlane $i astfel adeseori pripita.

Inca mai grea e stapanirea famthara dupa
ee familia se desavar$e$te prin spor de copn.
Chiar i dac nu-$:1 iubesc cophi, parintil
sunt interesati sa pa2easca sanatatea lor, sa
poarte grija de buna lor devoltare trapeasea
$i sufleteased, sa-i tuna in ascultare sj sa-$i
dea Inca mai vartos silinta de a-$i pastra setnatatea, de a-si spori avutul $i de a se ridica
in gandul tuturora. Cu eat mai multi sunt $1
cn cat mai marl crese copiii, cu atilt mai mar.).
sunt sarcinile, cu atilt mai dese sunt couflictele $i cu atat mai greu e sa li se faca tuturora dreptate.
Simtamantul de solidaritate se da pe fata
eand ea egoism material, cand ca amor propriu, vanitate ori ambitiuue a fiecaruia Ill
eeeace prive$te intreaga familie. E deci lucre
firesc, ca o repulsiuue mai mult ori mai putin viva se va produce fata cu cei ce pagubese familia ori o jignese prin laptele lor fie
in aniorul propiu, fie in vanitatea, fie in ambitiunea ei totdeatma mai mare decilt cea individuala, caci limitele putiutei de desvol-

tare sunt la familib mai largi dead la inPornind din punctul de vedere al principiului, ca dela nimeni nu putem sii cerem

d ivi d.

eeeace nu e In stare. sa faca,, parintele intelept nu va trata pe membrii familiei sale la

fel, ci va cere dela unii mai mult, iar dela altii. mat putiu $i va avea mai multa purtare
n tocmai pentru cei mai slabi si mai neaju
torati, care au nevoie de crutare. Aceasta adevarata dreptate foarte usor poate sa fie luata
ea partnure, si chiar si in cele mai bine conwww.dacoromanica.ro

nuucATInNEA MORALX

79

duse familii se pot ivi copii, care, soeotindyse horopsiti, se rnsvrAtese. Cu atat mai var-

tos se 'ntiimpl aceasta in familii ru conduse, in care printele usuratee ori stnpanct
de slAbiciuni in adevr face ori sufere ne.dreptAti. Astfel ajungem, ca copiii sti. se riiliec asupra printilor ori fratii 0, se dusnaineascn intre dhnsii.
Alta e desfnsurarea vietil familiare, dac
( intr'nsa si lubire ca legntura sufleteascn.
Inbirea e atat darnicn, cat si ingnduitoare,si
sotul, care iubeste, e mai multumit cnd dn
decht child primeste, se cln deci intreg si nu
eere deekt ceeace i se db.' eu toath inima. Chiar

horopsit, el sufere, dar rabcin si nu se rsvrteste. De aceea nu e eu putint, ea nurnai unul dintre soti s iubeased, enci devotamentul
aclevrat Kenune in urran pe cel iubit, si se
poate numai, ea slbiciuni ori patin3i sn-i in-

nnbuse din and in efind iubirea.

Tubindu-se InL e dnsii, sotii sunt preocuPati fiecare mai mult de interesele materiale
si morale ale, celui-Talt deeftt de ale sale. Ei
TM numai se stnnese unul de dragul celuilalt, ci sunt totodatn si neadormiti priveghietori morali intre dnsii.
Stim cu totii pe sotul pentos, care sufere
iii umilint cele mai grele oenri, dar se rnsvrteste cand cine-va ii atinge eat de putin
sotia-. Tot atat de bine stim sotia, care se rnode en ghiarele la ochii celui ce indrIzne$te
sn-i atinga brbatnl.
Erin iubirea adevnratn egoismul se perde
sinItnnclintul de solidaritate si se dn pe fatn. numai ca simtamlint comun
nu in inrelesul, cit toti sirnt la fel, ei in intelesul, en fiecare rmle pentru toti.
www.dacoromanica.ro
1,1

80

MAN SLAITICI

Ear eel mai cunt si, mai firese fel de iubire este cea pdrinteascd.
Obfirsia fireased a acestei iubiri e ambitiu-

nea atavicd a pdrintelui, ea BA fie intrecut

prin desvoltarea: continuatd in toate privintele de copilul BALI. Nu e cu putintd printe
care nu are ambitiunea aeeasta. Sunt oameni
stricati, care nu vor sit aibd copii, Bunt oameni, care, rdpusi de nevoi oH de patimi, isi
leapdd copiii on Ii omoard, sunt omeni, care, stdpniti de pdcate, Isi neglijeazd copiii,
up este insd si nu pdate sd fie om, care nu s
sirate mnghiat in sufletul lui child isi vede
copilul inflorind si nu se bueurd stiind, cd
altii poartd grijd de el.
Rdsplata dreaptd a printelui bun e incd
mai adfinca mfingaiere si ined mai viva bucure de a-si ved copilul inflorind sub proDrin
sa purtare de grijd.
Iubinclu-se dar, Ddrintii isi iubese copiii cel
putin unul de dragul altuia.
Poate copilul sd fie sarcind mai mult ori
mai putin grea, o 'be1e4", eum adese-ori se
zice, clan numai Dentru cei ce sunt legati
pnin interese positive ; toentru oameni, care
se mai si iubese, el e ce lfingd toate cele-lalto
si un nesecat isvor de ocaziuni spre da dovezi de iubire, si pentru mfingaierea Orintelui se fae multe, care numai din dragoste
care copil nu s'ar face.
N'avem nevoie de stiint inaltd, ci e destul
bunul simt firesc pentru-ca sd nc ddin seamit,
ed, ivitd odatti intr'o familie, inbirea adevdrata' nu poate s rArnhie inebis inteo sin
gnrA inim, ci trebue sd rdsbeascd incetul en
ineetul si sd Ddtrundd in toti stdpfinind pe
rieeare potrivit en tomperarnentul liii. Soti,
www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNBA MORALA

81

care nu sunt numai tovardsi de viatd, ei se

mai si inbesc intre dinsii, nu pot sd nu-si inbeascd copiii. Printi, dintre care unul ii in
beste pe copii, vor ajunge mai- curand on
mai tarziu sd, se iubeased si intre dansu. Copill crescuti in iubire nu pot niei sd nu-si inbease narintii. nici sd nu se inbeascd lie
milear si numai pentru mangaierea pnntilor sdi intre (lama

Ivitd odata in cas. iubirea se face stpIIui.

De rare nici deosebirile de vederi ori de interes individuale, nici nevoile grele, mci ispitirile, niei rutatea omeneased nu mai pot s'o
alunge. patimile 0 'ndbusesc fdrd-ca s'o rilPund si numai nedreptatea poate s'o sldbeascd ineetul en incetul si s'o frangd in cele din
urma.
Legati -odatd prin inbire, membrii familiei

se simt fiecare numai Parte din acea-si f-

inra-morald, si sunt totdeanna nu numai gata

de jertfil, ci totodatil si ingtiduitori. Desi nreoenpat fiecare mai mult de binele celor-lalti
decht de al sau si plornit a face tot ceeace Ii

este en putintd, ca s multumeased pe ceilalti, in urma sldbiciunilor unora dintre.dansii se pot produce in familie neintelegeri.
inihnjrj si confliete. Ori-si-efit de mari ar Ii
insi aceste, ele sunt treedtoare, edei le coviirseste iertarea inbirii, care e atat de neistovita, Neat cel ce in adevr iubeste, stand in
fata furcilor, la care P ostindit eel iuloit dc
drinsul. exciamd din adtineul inimii: In zadar,
mie tot -fiiu ori tot frate imi este !

ChB vreme stdpaneste iubirea, e in toate

imprejurdrile pacinich desfd-surarea vietii
familiam

Inbirea 4P pierde losIl, (lard abnzdm de ea,

,MinPrv..i.,
No. 4.
www.dacoromanica.ro

82

IOAN SLAVIC!

si in viata practicit ori si cc abuz de iubire se

prezenta ca nedreptate.
Membrii familiei fiind una sufleteste, cel

mai neaparat semn de adevaratit iubire familiarg e inima deschisa. Cel ce lubeste sta
Win de incredere in fata celui iubit si nu are
nimic de ascuns. Cel lipsit de inima deschisa
ascunde insa ceva, deci e instrainat, .nu are
ineredere, nu iubeste si poate sa i mmta, st
insele ori sa lure. Lipsa de inima deschisa e
deei o nedreptate fata eu familia si in acelasi timp eel mai primejdios inceput de insirainare.
Rau e, prin urmare, tot nedreptate. i ccea
ee inebide inimile, abuzul de inima deschisa.
de buna credinta, de bunatate, de spiritul de
ertfa ori de firea ingaduitoare.
Inea mai rele sunt siluirea, lipsa de cru(a re, asuprirea ori razbunarea.
Toate aceste nedrepthti sunt peste putinta
cjit vreme familia e patrunsa de iubire; ele
he ivese insa pe nesimtite. dac azi urml,
milne altul dintre membrii familiei isi perde, rapus de vre-o slabiciune, bunul cumpat,
si ivite odata aceste, iubirea slabeste si incetul cn incetul se perde.
Stidornicia in buna desfasurare a vietii
familiare nu e deci eu putinta fara de o ratimmla cducatiune individualit, si rostul firese al familiei e tocmai, cit intr'insa sa se
thea aceasta edueatiune, prin care se cultiva
.

it asiP:ureaza. si simthmtultul familiar:

Om bun um poate sa fie deeirit eel ce e but.
Mu, bun frate si bun sot; n'avem dar deck
srt erestem oameni buni pentrn ea sa ne ti
nem familia in stare bung.

Tn intelesul acesta e adevarai, eri in mu-

111010 brine se razrinA Vii oiiul, Oil familia e

www.dacoromanica.ro

Em on ouNnA MoRALA

83

temelia vietii sociale si c buna rdnduiala

socialut se perde &And slabote samtainntul

religios, care-I indrumeazd pe om spre lepdare de sine $i spre ingdcluintd.
Perzilndu-se iubirea, familia ..rmline ti-

until la un We numai de constnnta solida-

rill-4H de interese si fearte usor e sfd.rdmata

(le vrajbd.
()eea ce mai poate s'o tin la un We suut legaturile si traditiunile familiare.
Fiecare isi gseste personalitatea, inaintc
(le toate, in familia, din care face parte. E
cestiune fie de egoism material ori de amor +propriu, fie de vanitate ori de ambitiune sd pastreze leaturile, daca familia e
bogatd si bine vdzutd, daed ea are intinse legd.turi de inrndire ori de prietenie, daed fie

in prezent, fie in trecut au esit din ea oameni de mare valoare. Siintmdutul familiar nu se mrgineste la prezent, ci ia Vane
din trecut $1se revars $i asupra viitorului,
edei.noi muritorii ne mngiem gilndiudu-ne
familia ea ceva ce mult timp a lost si inch
mult timp va mai fi.

2. Singdmantul de clasd.
Individualitate morald, familia are $i ea un
tel de personalitatea ei, hotdrata de pozitiuilea ocupatd prin membrii ei in trecut ori iii
prezent, ,si societatea rational organizatd nu.
e alcdtuit din oameni rasleti, ci din familii,
incdt mersul ei e bun ori ru dupd eum bund
ori rea e viata familiara.
In lupta pentru existent familiile legate
prin inrudire, pnin traditiuni, prin aeela$1 fel
www.dacoromanica.ro

Si

MAN 41,AN

de a vietui on pnin comunitate profesionala,

aviind aceleasi iuterese $i acelea$i aspiratiuni, se solidarizeaza si alcatuese impreuna
o clasa sociala mai mull on maj plain bine
inchegata.
Desi nuinai sinitenint de solidaritato,

simtemantul de elasa e, in genere, atilt cq

egoism, eat $i ea amor propriu, ea vanitate si

mai ales ea ambitiune de clasa mai puternic
decal eel familiar, caci clasele sunt orgauisatiuni de lupta i foarte usor tree dela aparare la agresiune. Ne este tuturora $tiuta iiitolenanta de elasa, din care, dupa imprejurani, pureed dispretul, repulsiunea, urat mania $1 toate indeumurile role, care invrajbese societatea, o tin iu franthntare necurmata $i-o nisipese in cele dill unna.
k

Oni $i care clasa sociala se mentine uninai in vartutca partii, pe care p are in apd-earea dreptatll $1, on $1 cat de folositoare ar
fi altfel, piere pnin nedreptatile, pnn care u
rasvrate$te pe dameni. Cu toale aceste eat;
mai multe din nedreptati stint savarsite din
spirit de clasa, caei ceea ce nu ne iarta nici
cgoismul iiidivid cal, mei simteinantul fmuibar, facem adese ori chiar ei un fel de satisfactiune din sinitmant de elasa, socotiudu-ue in dreptul nostru eand asuprim, dispretuim, jiguim in ori si ee fel pe altii.
Cel mai mare interes al elaselor sociale c
deci, ea in familiile, care fac parte din ele,
vietuirea sa se petreaca bine $i edueatiunea sa se facia, in mod rational, caci fieeare
ia $i la viata elasei parte cu porninle $i cu
apucaturile, cu virtutile si cu slbiciunile,
pe care le are din famili.
Clasele sociale rational couduse au dan o
neadormita privegluere asupra familiilor ce
www.dacoromanica.ro

u(ArJINnA IORA1X

85

fac parte din ele, se tin in cea mai asprA dis-

eipling si elimineazA tot ceea ce prin rele

poruiri ori prin slAbiciuni urine poate sti le
compromitti, sg, le slAbeascg, oni sA le intping% spre nedreptAti.
Rostul moral cel bun al claselor sociale e
pgstrarea acestei discipline, in virtutea egreia isi perd, personalitatea atilt oamenii
rgsleti, care au rupt legAturile familiare,
cat si declasatii, care au iesit on au lost eliminati din clasa kr.
PAstrandu-se disciplina aceasta, aduce in
viata clasei fiecare cu sine iubirea, de care
s'a paruns in famine, simtAmantul de clasg
ia, toate caracterele siintAmantului comun si
fie care poartA grijA mai mult de ceilalti de.
eat de sine insusi, toti se aintA intre (latish.
toti se siint jigniti child unul e atins, toti
sluit att gata de jertfh, cat si ingOduitori,
toti pun mteresele clasei mai presus de /ele
familiare on individuale.,
Asa trjunge simtAmantul de clasg. atat de
puternic, incat sub sthpa_irea lui indiviii
se jertfese ei insisi ori sunt jertfiti fArg, ea
sti se socoteasca nedreptAtiti.
Rpmanul isi exprimA simtAmantul de cla-

sg, In felul lui intuitiv prin vorbele N'am

a face cuelnici in din, nici in mance, deei
nu am nimic yomun cu el", Nu injug cn ci
mcr la vale, nici la deal,.nici la coboris, nici
la urcue.
.N.0 e in acest sAngtos simtAmanif comun
mci.o notA de urA, de MtolerantA oni de repulsmne, ci nurnai nepAsare fatA en toti ev

ce fac parte din alte clase,

www.dacoromanica.ro

10AN SLA Vtri

Siintanuintal national.
Pornind din gandul, c clasa sociala suiil
familiile solidarisate in virtutea comunitatii
de interese si de aspiratiuni, ne facem pare
.1.

rea, ea natiune sau popor sunt clasele soeiah,

solidarisate si ca. e destul, ca,in familii edit
catiunea s fie rationala peutru-ca sa se desvolte nu numai simtamantul de clasa, ci si
eel national.
Luerul acesta an e lush* adevarat.
.1;u clasele sociale, nici familiile, ci oame-

nii, care fac parte din ele, alcatuiesc natinnea fiecare potrivit cu individualitatea lui.
si simtam'antul national nu porneste din constiinta solidaritatii, ci din ubirea elementara, care leaga intre dnii pe cei sufleteste
inruditi, El e simtanfantul comoun enrat, si
Poate sd fie slab ori chiar sa lipseasca la oameni buni, care au avut parte de cea mai
rational edueatiune, si sa insufleteasea pe
cei mai stricati oameni si sa-i ditch la lauddare de sine.
Popor sau natiune suut si se socotesc oamethi, care, traind, lucrnd, suferind si bucurfindu-se, in acelas fel, si-au fpr.mat
ohieeiuri $i apucaturi eomuue, au traditmni,
eredinte, obiceiuri si apucaturi comune, si-au
format o limbd comuna si au aeelasi fel de a
glindi si de-a simti, prill care se deosebese de
toti colloid.

liotaratoare.pentru simtamantul national

e numai aceasta inrudire sufleteasca in virtutea eareia membrii aceleiasi natiuni se inteleK usor intro dansii, lucregza cu toata hama impreuna, urmaresc acelea-si scopuri morale si-si impartasesc
durerile si bucuriile,
www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA

87

Solidarisarea national'a' e numai o urmare

fireascd a luptelor purtate pentru pstraree
nationalitAtii ori pentru inlturarea pede-

cilor ivite In ealea dezvoltgrii Rationale.

Sirnttimntul national slbeste, dae membrii natiunii se risipese, bleat nu mai pot sa

Irgiased si s lucreze impreung, dae6 ei se

laupgda" de traditiuni, de credinte ori de obicoMei, dar nu se perde deal pnin instrNinare eultural.

Cel odatil instrAinat, ori-si-eat de coviir-

sitoare i-ar fi superioritatea individual:

ori cea personal. st isolat, nu intelege ..en
getele si simtirile" oamenilor, in iniflocul
cilrora-si petrece viata, nu e inteles de acestia, nu e in stare s ia parte ki luerarea na
tional, nu poate s alba cuvenita inrAurire
culturalti'si e vecinic nernultumit $i cu sine.
si cu lumea, om osiindit la un fel de sihstrie.

Cain la fel e viata ori-si-crui om in mii

locul unei societti, in care, slbit fiind simtAmntul national. oamenii nu mai gAndesc
si nu mai simt la fel. Societatea e ale'atnith (14oameni, care pot sh' fie ff oarte cum se cade,
dar, trind fiecare Dentru sine si In felul sn,
nu irupreung ei numai unii Ing altii, Ell St'
not intelege intre dnsii. intr mereu in eon
fEci unii cu altii, stric'd azi ceea ce au fcul
ieri si se mistuie mai mult ori mai putin in
see.

De la cultivarea siintilmntului national

al:trail dar nu numai ridiearea nivelulni moral si intelectual al societal ii. ci si fericiren
individualti a fie-ertruia, nAci g-rea e afara

www.dacoromanica.ro

88

JOAN SLA VICI

din cole viata petrecutA intre oameni, de ale

earota inimi nu Doti sil te apropii.
Cartea aceasta e eroitA in dimensini Drea
mici pentru-ca sa Doata fi insirate intr'insa
amAnuntele edueatinnii nationale si sunt ne
voit a ma mrgini la Drincipiile generale CC
resulta. din chiar firea nationalitatii.
Romfinul, leguInd nationalitatea si de ori-

ginea comma, care e fr indoiala foarte

hotAriltoare, zice in loc de ...Donor" si yearn"
si neam de oameni", iar neamul" e o fiint

mare si cu viata neistoVitA.

Sunt apropiate limitele butintei de desvolI are la individ. mai departate la familie, de tot
depArtate la clasa sociala, dar la popor ele sc
nerd si de aceea ambitinnea nationald le covaxteste toate. E deapururea neimpacat
dul, ea neamul tau sa aiumra o data mai presus de toate celelalte neamuri, si mii si mii

de vieti s'au stins en isufletire; valuri marl

de sange s'au varsat sub stapilnirea acestui
gh'
La aceastA exaltare a simtAmlintului national nu putern sa aiungcm deck &stephind miindria nationald interneiata De ci
noasterea si Dretuirea destoiniciilor maxi ale
neamtilui. Numai iii eercul strilmi al fami:i nu se poate dar cultiva simtainfintul na-

tional.
Cu cult mai lam e cercul. in care se petreee
coDilaria, eu atilt mai in cm-And si mai inde-

Dlin se potrive$Ie firea individuala en cea

nationala.
Alergand prin lume i traind in continua
legAtnra sufleteasea cii DoDorrd, aviind mul
I whirl inulle in. urina aeestei legaturi si
www.dacoromanica.ro

EDUCATE. NEA MONALA

89

luand parte la durerile si la bucuriile obstiei

nationale, copilul isi iususe$te pe nesimtitAfelul de a vedea si de a sianti al neamuluh
se simte bine numai in mijlocul lui si c
strain fatd en eei ce nu lac parte din el.

Numai eel astfel ..asimilat" poate sd fie

incantat de traditiunile, de credintele si de
obieeiurile nationale, sd mdreased in ganchil
lui destoinieirle speciale ale neamului sau
di sit se razdme cu toatd innerederea pe ele,
numai el e mandru de a fi ceea ce este, plin de
pietate care pdrinti, buni si strdbuni $i totdeauna gata de a se da intreg pentru mdrirea neamului sdu.
Cultul trecutului national, lauda faptelor
sdvar$ite de strdbuni, cunoasterea istorici
$i a vietii petreeute in prezent,poesiile $i literatura nationald precurnsi operele de aria
(1esdvar5ese simtdmantul national i pregittose pe cei in yiatd pentru continuarea luerdrii incepute de predecesorii lor, nu poi

ins sd produed simtdmfintul national in inimile eelor lipsiti de el. Acestia aud $i inteleg,
vdd $i simt, dar nu cred, nu se inefint, nu se
imbArbdteazd, nu ne insufletese, ei iau. parte
la lucrarea nationald numai pe eat interesele
lor individuale, cele familiare ori cele de elasd o eer aceasta.
Prin inraurirea unor asemenea oarneni Iiistrinati se risipesc popoarele desbinandu-se
mai intaiu in clase sociale, apoi In familii si
in cele din urmd in indivizi.

-1. Spiritul de corp.

Spiritul de Corp e acel simtdmfint de solidaritate morald, care se produce in oamenii
www.dacoromanica.ro

elo

WAN. SLAVIC."

ee in ori--si,care imprejurAri lucreazA Imjreuii ori in acela-si fel.

El porneste din amorul propriu si se dri
pe faa, ca neadormitA purtare de grijA, ea
drepturile corpului sA fie respectate si ca
nici corpul, nici membrii lui sA nu fie jigniti
in dignitatea lor. Orisi-ee lovitarA data unuia

dintre cei solidarizati o siant toti, si asupra

tuturora se ra'sfrAnge si rusinea pAtita de

ori-si-care. Sub stApItnirea spiritului de eorp

cei solidaridarisati priveghiaza dal% ea ari-si

care dintre clnsii nu numai se bard, ci s

si fie in adevAr vrednic de stima si de tubirea tuturora.
Spiritul de corn se deosebeste de cel de clasA nu numai prin acest rost curat moral al
lui, ci si pentru-cA corpul nu e compus dill
ci din oameni scosi din ori 5i-ce legAturd. familiara.

La Dbrohoi se produce un conflict intre

militari si civili, si la T.-Severin se ceartli
intre dAnsii doi frati, unul c4itan, iar altul
medic. Mind stapaniti de spiritul de corp.
ei s'ar certa si daca conflictul s'ar fi prod,
la Hamburg, la Palerma ori la Canton. Ei
sant insa de acea-si parere, dacA sImtibrniiliii de cjasa e mai tare intrAnsii.
De cele mai multe ori spiritul de corn co

vArseste pe eel de clasA, pe cel national, ba

ehiar i pe cel familiar, ceea ce-i invrAjbeste
pe oameni. Alte dbiti el $e produce in elasele
sociale, ceea ce le face intolerante.

Fiind indreptat spre asigurarea interese-

lor morale, spiritul de corp are toate caracterele simtAmAntului comun si anume mai
inult pe cele bune cleat pe cele rele, El e deci
www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA

91

eel mai rational unijloc pentru p`astrarea bunPi

randuieli, si cei ee iau asupra lor sarcina de

a conduce vre-o luerare sdvdrsit de multi
oameni impreund isi dau chiar si incoustient
silinta de a eultiva spirtul de corn pentru-ea
eel In-15181lb conducerea lor sd se controleze si
srt se imbrbdteze si ei intre dAnsii.
Cu deosebire importantd e cultivarea suiri
I ului de corp in armatk cdci in lipsa lui armata e o adundturd de oameni, pe care nimeni nu se poate rdzdana.
De mare ajutor e insd spiritul de Corp si
pentru toate ramurile admioistratianii, pen:
tru intreprinderi industriale, comerciale on !
culturale, pentru reuniuni si societdti cobstituite Iii vederea ori si cdrui scop, totdea
luta, cilnd oameni multi au sa scoatd irii
preund ceya la capt.
Iii 5eoli spiritul de corn e nu munai t)r,
gatire rationald pentru viata comund,
totodat si eel mai neaparat mijloc de edu
catiune. Mai ales in internate disciplina si
bunul mers al lucrdrii nu se pot asigura dc
ciit pnin cultivarea spiritului de corp, in vir
tutea cdruia scolarii se iubesc, deci se si
controleazd si ajut intre dAnsii.
Semfie ostentative si in acela$ timp mijloace de intdrire ale spiritului de corp surd
steagul si uuiforma.
Spjritul de corp se intreste ins mai ales
in lupta pentru dreptate $i pentra onoare Sn
sldbeste in urma nedrepfdtilor ce se fac in
lduntrul corpului ori pe care corpul le face
ori le tolereazd. Pretutindeni dar, uncle lupta
e grea, flfuiie steagrtrile si oamenii ist au
portul dup grupdrile corporative, nurneae6-se ele tagme, einuri bresle, stari si in
www.dacoromanica.ro

WAN SLAVIC]

92

ori si ce altfel. Indata ce corporatiunea s'a

eompromis savar$iud oni tolerand fapte nuiertate, steagul se ascunde si oamenii se leapada de porlul ei petal.
Cei ce-si leapada pontul stiu totdeauna, de
ee li-e rusine sa--1 pastreze.
1.

Patriotimul.

Patria e tam parintilon, careia ii mai zieem

si tam humid, fiind cA prin ea ne-am naseut
sufleteste; e bucata de pamnt adeseori de
lot mica, unde ui-am petrecut copilarm si
110-am indrumat a gfindi si a simti. Adaptati
nind trupeste $i sullete$te cu china, eu 1111prejunarile, en oamenii si en felul de a vietui
de pe acea bucat de paanant, nu putem sa
Ile
nicairi atat de bine ea pe ea si
.dorim totdeauna, eand suntem departe de ea.
La cei ce si-au petreent copilaria prin munti

ori pe tarmurii mrtnii acest dor de tartt e

atilt de viiu, in cat poate s ia earacterele
unei boli gnele, nostalgia, care duce lh
nioarte.

Cu (bond de tang e iinpreunata de cele mai

multe ori $i durerea de neam a celui ce pitrece departe de poporul, in mijloeul cant ia
a erescut.
Din dorul de taril si din durerea de neam
isvoreste iubirea de tard, numai insa la onmem, care an avut copilaric fericiat
In sufletul omenesc se leagtt pentru toldeartna uncle de altele cele ce s'au prezentat
imprenna liinii aminte si eelui ce ii avut iu
timpuk coptliinei sale multe bucurii ii shut
namenii, win Care le-a avut, 5i p"line
dc fermee locurile, ;Linde Ii tie pe acei onwww.dacoromanica.ro
.

EDUCATIUNEA MORALA

93

math. Nu pot insa sa-si iubeasea niei tara,

niei neamul oamenii, care au avut copilarie
amarata si lipsita de lumina.
Iubirea de tart si de neam se cultiva dar
facandu-le copiilor cat se poate de placuta
viata si indrumand pe copii si pe oamenii
tiueri sa fact excursiuni $i calatorii pentruea iubirea sa se resfranga asupra unui cere
cat se poate de lung.
Aceasta iubire nu e insa numai ea prin ea
patriotism.
Pc ate cineva sa fie ran patriot cu toate ea
tine la tara si la neamill sau si bun patriot
si in o lard, in care nu si-a petrecut nici copilaria, nici tineretele.
Pentru ea sa fii bun patriot, ai sa fii, inainte de toate, 0m bun, adect bun hitt, bun parinte, bun sot, bun frate, bun prieten, care-si
face din propriul sau indemn 6i pentru propria sa multumire datoria.
Aceasta ni-o spune Ovidiu in versurile:
Anren prima sata est aetas quite vindive nano
Sponte sua legem. fide9A, rectamque colehatv.

De oare ce fie din egoism individual, fie

din simtamant familiar ori de clasa, fie din
jutoleranta nationala, fie din spirit de corp
oamenii sunt adese ori de rea credinta si se
nedreptatese unii pe al tii, toate familiile,
toate clasele sociale, tcate popoarele si toate
corpOratiunile. care traiese pe o bucata de
pamant bine limitata s'au solidarizat pentru ca sa dsigureze si sa apere impreunhi
dre.ptnrile lor si ale ori i caruia dintre membri i sai.
In vederea acestei asigurari a dreptatii s'au
infiintat statele,
se croiesc legile si se
creiaza asezamintele comune de tot felul.
www.dacoromanica.ro

94

IOAN SLAVICI

Duprt vremuri si impre:jurAri s'au riffle&

deasupra farnilii cu destoinicii maxi si au
stripAnit ca dinastii potrivit cu propriile lor
interese, s'au impus clase sociale si au asuprit pe eelelalte, an luat ehte nil popor ennducerea in luptA cu altele ori o corporatimw
mai puternicA a bothrilt mersul intregei vieti
comune. Totdeauna ins cei de rea credinta,
abuzAnd de pozitiunea ce si-au creat, ea
sA facrt nedreptati, au fost dati in cele din
urrnA la o parte si statele, in care nu s'a putu4
asigura dreptatea pentru toti. s'art risipit,
eaci rostul firese al vietuirii in state e asirarea dreptrttii, si eel mai inalt interes al sta.
tului e respectarea neconditionatA a legilor
fie ele chiar si pligubitoare pentru stat.
Aceasta ni-a spus-o Scipon Africanul Emilian efind, vestit despre moartea cumnatului ski Tiberiu Grachu, care din iubire e-tre pairie nesocotise constitutiunea, a ro
stit vorhcle Ca el s pat toti cei ce vor
mai face ea ditnsul"! Si in adevr, in urma
faptei lui Tiberiu Gracbu s'au deslAntuit
crutucenele lupte de peste o sutA de ani, iii
care a perit republica romarat si s'au sleit
pulerile vii ale poporubui roman.
Legile rele au s fie schimbate. dar ciitA
vreme sunt in vigoare nu pot sA fie eAleate
nici chiar cnd prin aceasta s'ar inlAtura ne4
dreptruti.
Patriotismul consistA in neinduplecata
strtruintti asupra dreptritii astfel intelese, si
patriot e cel ce nu e in stare sa Meg. nedreptate $i e gata sd-si jertfeascA mimea, avutul
si scmgele in lupta purtatA imporiva eelor cc
o fac.
Edtratiunea patrioticii porneste dar din
famille, care are sA ne dea oameni buni in

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA

95

toate privintele, si se desdvarseste prin cultivarea spiritului de corp si a samtdmantului

national, dandu-ne oameni intregi, care se
stAphaesc pe sine si nici din egoism, nici din
samtdmant de clasd, nici din iubire de neam
ori de tard, nici din spirit de corp nu lac ori
nu suf dr nedreptatea.
Prin aceastet neindupiecata stdruintd asupra dreptatii ia samtdmantul comun si patriotismul indeosebi caracterul de extrema
asprime ce se dd pe fata in pedepsele aspyb.
prec.um si in ritzboai, cdci mAsura iubirii
cAtre toti e dispretul si pr,in exagerare ura si
mania oarbA care cei ce fac nedreptAti.

6. lubirea de oameni.

Cultivand prin purtarea de grijd pentru

pentru animale, simtdmAntul

compAtimire, deschideni. inimile si pentru
plante si

iubirea de oameni, caci e lucru firesc, cd cel

ce crutd plantele si are slabiGiune pentru animale sd fie milos fatd eu oamenii.

Nu sunt cu toate acesta rari oamenii, care25i petrec viata purtand grijd de plante si
de animale, dar nu pot sd-i suferd pe semenii
lor i 10 petrec viata In retragere indrultnic

Asemenea oameni instrainati de semenii

lor pot .sd fie in toate privintele buni, patrioti devotati, chiar gata totdeauna de a aduce
iertve, ea sd aline suferintele altora, dar sunt
aspri i neieratori, le fae toate siluindu-sepe
sine, ea sit nu fie nevoiti a-si face mustrari,
si nu cunosc multunirea bunei faptuiri.
www.dacoromanica.ro

96

lOAN SLAVIC1

Sunt asa numitii misantropi totdeauua

pesimisti, iii glindul carora omul e o fiinta
arida si pornita sure rautati, iar viata e un
fel de spasire, cilreia are fiecare s i se st:puna eu rabdate chinuindu-se iiiuSi pe sine.
Cuprinsi mereu de durerea de a fi, ei cautil
inlinehre In multumiri impersonale 5i, ca
stt o poat avea, sunt stapilni pe sine, gata de
a-si face in toate imprejurgrile datoria, totdeauna corecti, oameni cu destiviirsire buni
si nestiferiti numai prin neinduplecata lor
staruin0,, ca si altii sa fie ca dansii.
Lipsii i ns de educatiune rationalg si mai
ales de cultur in ceea ce priveste samtAmantril de eompatimire si iubirea catre natura,
oamenii astfel instrAinati de semeuii lor se
indarjese si se fac dusmani ai ncamului omenesc, stint euprinsi cu ata mai vartos dc
durerea de a fi si-si caut compensatinue in
multumirea diavoleasett de a fi savarsit iap1e, priu care le fac 5i altora nesuferit viata.
Aceast posomoriltal stare sufleteasc nu
poate s fie deck urmarea suferintelor prea
maxi. Ea se produce la oameni, care au lost
horopsiti in timpul copilAriei, an suferit
mari nedreptati, au avut multe si grele des
duthgiri, s'au luptat cu pathni mari ori an
lost chinuiti de boli indelungate si dureroase, care li-au inacrit viata.
Numoi incape nici o Incloialii, c aceasta
predispozitiune sufleteasel e impreunata cu
anumite degenerescente in organizmul IreOSC si ea aeeste se pot transmite pnin moste-

ii ire.

Cei mai multi facatori de vele ies din eopii

parAsiti, irnpiiii incoa i incolo si ehinuiti,
mai ales uelegitimi ori Ohm. lepadati, 51 eriwww.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA.

U7

minologii au constatat, CA ei sunt aproape

toti stigmatisati incA din nastere, predestinati in vartutea unor degenerescente fizice
sa-si petreacVviata in rele fAptuir.i.
Acest fel de a vedea e impotriva judecAtii
sAnAtoase, cAci el ia efectul drept cauzA.
Nu insusi prin sine, ci numai in comparatiune en altii e omul bun on rAu.
Nebunul e intr'aiurea, un poate nici sA tie
seama, de realitatea imprejurArilor, nici sa.
se stApaneascA pe sine, un om bolnav sufleteste i trupeste, ne-bun fArA 6a sA fie rAu,
fAcAtor de rele fArA ea sh aibA vre-o vinA.
N'avem cleat sA-1 vindecAm trupeste pentru
ea sA se facA din ne-bun iar bun.
E insA lucru stint, eh primul semn de nebunie e perderea simtAmantului de dreptate,
Fapta rea e deci un act de nebunie si fAeAtorul de rele; in timpul, &and sAvarseste fapta
on stAruie asupra ei, nu e in toatA firea, ci

un smintit cu atat mai primejdios, cu cat

mai des ii vin furiile" si cu cat Mai stAruitoare sunt ele. El e bolnav, iar cauza boalei
e lipsa. de purtare de grijA, vietuirea nerationalA, petrecutA in sbuciumAri si in excese
de tot felul.
DacA sunt dar copii, care in urma pAcatelor
sA -firsite de pArintii, bunii on strAbunii lor
intrA stigmatizati in lume, ei an nevoie de
o mai stAruitoare purtare de grijA, de mai
multA iubire, de o mai rationalA vietuire, de
o mai neistovitA bunAvointA si de o mai deplina cultivare a simtAmantului de compAtimire, ea sA nu-si pearda firescul simtAmant
de dreptate. Ei se fac, dacA se fac, oameni
rAi nu pentru cA s'au nAscut stigmatizati, ci
,flindeA au fost lipsiti de purtarea de grijA,
Bib'. <Mioerveia,
No. 57.
7
www.dacoromanica.ro

99

IOAN SLAVE- I

pe care o cereal.' stigmatele, si s'au razvratit

asupra celor ce nu li-au dat-o.
Cel ce a avut parte de educatiune in toate
privintele nu poate sa nu-si iubeasca semenii, cAci, pornita din iubirea de oameni, edueatiunea in toate amanuntele ei numai prin
iubire se poate face si tot iubirea de oameni
e si cel mai culminant rezultat al ei. De aceea in societatile bine asezate oamenii toti
sunt interesati, ca eopiii sa aiba parte de
buna educatiune, si toti se socotoesc edueatori pentru ori si care copil.
Fiind vorba de simtamantul comun, nu avem sa intelegem iubirea ce ni se cere prin
vorbele Iube$te pe deaproapele tau cum te
iube$ti pe tine insu-ti", caci aceasta e car-tate, nici iubirea celr .ce striga Libertate,
egalitate si fratietate", caci aceasta porneste
din egoismul nemasurat al celor ce se simt
jigniti in libertatea lor de a profita de sldbieiunile altora, pusi mai prejos de cum tin sa
fie socotiti ori tratati fara cuvenita dragoste frateasca.
E chestiune de egoism sd fii in toate imprejurarile, deci si ea cetatean, om cum se
cade, corect $i respectuos fata cu ori $i eine,
sa te folose$ti de drepturile tale Mrd ea sa
jignesti pe altii, sa-ti faci Mira $ovaire datoriile, sa aduci la nevoie chiar jertfe, deci sa
tratezi pe toti oamenii ea frati de o potriva cu tine, Mei asa te stracori mai usor
prin lume si o sa-ti mearga mai bine.
Acesta e patriotizmul omului cu bun simt
practic ce tine la tara, in care se simte bine,
ori $i care ar fi ea, si, dorind sa se puna bine
cu toata lumea, striga cu buna credinta Libertate, egalitate $i fratietate".

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORALA.

99

Cel ce II iube$te Ins. pe oameni isi dd foar-

te bine seamd, ea ei nu sut de loc egall $1

nu pot, prin urmare, s aibd acea$i libertate. El insusi nu d nici o data ceea ce 1 se
cere, ci fie mai putin, fie mat mult, dupd
cum il iart puterile; dragostea frateasca-1
va indruma dar, ca pentru cei slabi $i neajutorati sd ceard crutare si ocrotire, pentru
cei rau porniti priveghere neadormrt si 11bertate numai pentru cei ce suut sttiphni pe
sine.
Pe oamenii singurateci Ii trece cu vederea
si mild nu are, cci gdndul lui e indreptat

spre binele ob$tesc, caruia i-1 jertfe$te la nevoie $i pe cel mai nevinovat individ.
Sinattimilut comun, care se revars asupra

rasei $i in cele din urm asupra intregului

neam omenesc, mbirea de oameni se dd pe
fat ca egoism in purtarea de grija pentru

usurarea traiului omenesc. Din acest egoism

omenesc pornesc inventiunile si descoperiffle de tot felul, asezamintele culturale, industniale i comerciale, toate silintele incordate pentim ca oamenii, ori $i uncle ar

ei, sa-si poata satisface cu cat de puting osteneaM trebuintele. Dac dar cei ce ian
parte la aceste silinte sunt sltati, o legitima
repulsiune se produce in fata celor ce intr'un
-fel ori intr'altul sporesc greutdtile vietuirii,
si cu eta mai multe sunt uevoile, cu atht mai
asprd e forma, in care egoismul omenese se
d pe fatti.
Inca mai aspr e forma, in care e d Pe
fa% amorul proprm omenesc. Cel ce iubeste
pe semenii sai, se simte jignit child ori *1
t:are om e atins in dignitatea lui ori se injoseste el insusi pe sine.
www.dacoromanica.ro

1(0

IOAN SLAVIC"

Jiguinea e eu atat mai adanca, cu cat eel ce

e atins oni se injoseste nu-si d si el insusi

seamd despre aceasta. Din aceastd jigAine
porneste intneaga inuiic uniasd ce se savarseste spre a nidica nivelul moral si inteleetual al intregului neam omenesc, pentru ca
iii oni si care om el s se prezinte in deplina
liii dignitate.
Numai e vorba de familii ori de clase sociale, nici de popoane oni de state, care se sooctese in legitima apdrare nedrepttindu-se
intre ele, ci de acea dreptate absolutd, pe
care poporul roman, la inceputul vietii lui
atfit de intolerant, a precizat-o In jus yentium", de pax romana", pe care Vergiliu o
laudd in vorbe atat de calde.
Cu eat mai departe strdbate si eu cat mai
multe inimi stdpaneste iubinea de oameni, cu
atilt mai ferit de suferinte e Nietuirea aiei
pe pilmant si cu atilt mai vartos se ridied omul mai presus de grijile zilnice.
Aeest dor de universald inltare e ambitiunea omeneascd, din care porneste on si ce
indemn spre munch' intelectuald .atat iii stiinta, cat si in arta'.
Omul stdpanit de egoism oni instrdinat de
semenii sal cautd in stiint si in arta propnia sa mfinghiere, si numai eel pdtruns de
inbirea de bameni osteneste pentru ea, mni
partdshidu-le tunora multumirile sale, s dueTi neamul omenese inainte sure desdviirsirea
visattt de dansul.
H. CA RITATEA.

Caritatea sau rnil e partea slabd si dulce

a comptitiminii, simtdmantal de duiosie totwww.dacoromanica.ro

EDUCATIUNE

MORALA

101

deauna plAcuta, care ne cuprinde ciind luam

parte fie la bucuriile, fie mai ales la durerile
altorf..

Ea este o pornire fireased ce dA farmee

vietii si Nu se poate sA fie strinsA, ci e numai indbusitd de alte porniri mai puterniee,
cAnd 11u se da pe luta.

In practica vietii mila e purtare de grija

mari multumiri sufletesti prin lepadarea de
sine.
E invederat, ea oamenii urea milosi, perzilnd din vedere obstia de dragul singuratieilor, sunt prea ingaduitori si astfel lipsiti
pentru bincle fieeAruia in deosebi $i chice la

simtamAnt commi lin ocinai preeum

cei stApfinill de simtmfmtul comun sunt nede

milosi.

Atilt egoismul, eat si compathnirea sunt

mentul emotional e mai mult ori mai main
coviir$itor, deci indemnuri sau porniri spre
fapte.
Ca milA compAtimirea e eel mai putin emotional (Entre simtAmintele inferioare. In
isvoare de`simtaminte in ferioare, in tare ele-

gauulpl Brahmanilor ea e ehiar simtamimt cii

desavArsire superior, o mAngiiiere sufleteasea lipsitA de on j ce indemn spre lapte. In
acelasi fel si 0 giindeste Platon, i iubirea
a$a zisa platonicA e o plAcuta stare sufleteasat, din care nu are sa urmeze nimie in eeeo
ce priveste faptele celui cuprins de ea.
De oare ee wmpAtimirea e una din marile

podoabe ale firii omenesti. immai oamenii

desbracati prin patimi urlite de firea oneneaseA pot sa, se simil jigniti chnd altii se
bucurA ori 0 fie cuprinsi de multumire diavoleasca in latft
durerilor, de care sunt chi.
www.dacoromanica.ro

102

IOAN SLAVICI

nuiti altii. Cel milos se simte dar inaltat in

gandul sail, bun si vrednic, si e cuprins de
duiosie cnd ia parte fie la bucurille, fie mai
ales la durerile altora.
Duiosia aceasta e si ea singura destula
mangitiere, caci il face pe cel cuprins de ea
sa se simta om in puterea cuvfintului. Inca
mai indeplin om; mai mngiat prin sine insusi si mai fericit e eel ce se.imbrbateaza
si se leapada de sine , ca sa aline suferintele
altora prin faptele sale.
Reforma lui Buddha porneste din acest
gaud al iubirii active si mai fericitoare, iar
legea noastr a. crestineasca ne invata, ca e
moarta iubiTea fara, de fapte.
Buddha si-a impartit bogatiile intre cei
nevoiasi, a imbracat vestminte de cersetor
si-a umblat ca om fara de capathiu prin
lume. Tot astfel au facut si foarte multi dintre inchinatorii lui Christos, care s'au jertfit
ori s'au lepadat de cele lumesti si au trait
mai mult pentru altii cleat pentru sine insi-si.

Acestia nu s'au abatut dela masufa dreapt

ce ni se da in povata, ea s iubim pe deaproapele nostru cum ne iubim pe noi insi-ne,

caci ei atht si numai atht se iubeau pe sine
si mai vaxtos se fericiau dndu-li-se altora.
Nu mai incape dar Indoial, ca fericit si cu
adevarat intelept e cel ce-si reduce trebuintele si trage dela gura sa pentru ca sa-i ra-

milie.cht de mult pentru altii.

Trebue cu toate aceste sa fie un hotar. peste care .na are s treaca \nimeni In savarsirea faptelor pornite din mil. Mila poate si
ea sa devie patima, deci izvor de dureri, un
simtamnt, in care covhrsesete elementul e-

www.dacoromanica.ro

EDUCA rIUNEk 3IORALA

103

motional, si eel ce trece in mild masura

dreapta nu se ridicd, ci se injoseste. Siin
materie de caritate numai stApanirea de sine
e vartute.
Ori si cat de mare ti-ar fi mila, mlingdie-te
e'o simti, dar mrgineste-te a face atat, cat
esti dator, cdci, fchnd mai putin, esti nemultumit cu tine insu-ti, iar fdcand mai mult, nedreptatesti pe altii 5i esti incil mai nemultumit.

Spre aceast mdsurd dreaptd are s fie

indrumat copilul dandu-i-se cat mai des ocaziunea de a le face altora binele, pe care-1
poate fr de a se cdi.
Cultivarea simtdinfintului de caritate e de

cea mai mare importanta pentru fericirea

individuald, si Ii facem copilului eel mai

mare bine indrumandu-1 sd ia parte la bucuriile si la durerile altora si sd aline in marginile putintelor sale suferinte. Din punctul
de vedere al vietii obstesti insd caritatea e
fara de valoare, ba adese ori chiar un fel de
ea la mit ate.

In lipsd de simtmant comun mizeriile vietii sunt atilt de multe si de marl, incht caritatea nu poate sd le inldture si st oare cum
nimita in fata for. In lupta cu nevoile vietii
numai iubirea de oameni poate s ne duca
la biruint, si nu sunt putim aceia, care, clandu-se -in ace "st 1uptd la o parte, svarsesc
acte de caritate fie din .egoism, ca sa. se pund
bine eu lumea, fie din amor propriu, ea O. se
incante de sine insi-si, fie mai ales din vanitate, ca sA pard milosi. Sunt chiar oameni,
care trdiesc in desfritu. se iniosesc, sporese
fail de mild suferintele omenesti si

www.dacoromanica.ro

104

TOAX ',LAVR I

Sese aeic de earitate pent -u ea himea sa fie

mai ingaduitoare fata en diinsii.
Toti acestia strica rostul vietii eomune a-

buznd de nevoile altora $i nu pot sa aiba

multumi-ea impreunata cii glindul de a fi
savfirsit o lapt buna.
Multumirea aceasta ii este data numai celui ee face dar din dar si din prisos en inima
eurata.
Daca intOnesti dar in calea ta vre-un nevoias, da-i copilului trei bani si zi-i. Da din
ei eat te trage unma, dar pastreaza ceva si
pentru tnine".
Prin cultivarea simtamfaitului de clatorie
astfel inteles se desavfirste edueatiunea personal, $i, giindita la un loc, intreaga educatiune e cuprinsa in vorbele: pastreaza-ti
buua stare trupeasca, fii eumpatat si bun
chivernisitor, plin de dignitate, euviincios
$i muneitor, fa-ti datoria fata eu familia,
elasa soeiala, corporatiunea, natiunea si tara
ta, precum si fata cu intreaga omenire si-ti
este iertat sa ai $i miigierea sufleteasca
de a fi alinat suferintele altora.
Cel ce se leapada de tata si de mama, de
sotie si de copii, de frati di de surori si rumpe toate legaturile cu soeietatea pentru ea
sa-si petreaea viata ostenind nentru altii. nu
poate s'o fac aceasta deck eu invoirea celor
interesati, ea sa n'o faca.

C. Educatiunea impersonala.
Ajuns odata sa-$i poata da seama despre
cele ce se peirtee impregiurul lui. copilul examineaza eu luare aminte luerurile, ea ,s le
www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA MORA LA

ii

cunoasca bine si sa-si faca despre fiecare din

ele idee clara. Dupa-ce $i-a faicut idei despre

lucruri, aceste se frdnadnta mereu in capul

lui si el compara, cerceteaz si face intrebari,
ca s le inteleagd. Nu are apoi odihn, pnd
ce nu s'a dumirit intr'un fel ori intr'altul, de
ce anume e fiecare lucru cum il stie, din care
cauza $i in vederea carui scop.
Acest neastampar al nedumiririi, nepotolita
sete de a cunoaste, de a intelege si de a sti, e
cea mai neistovita din toate trebuintele omenesti, caci viata lui toed omul cunoaste, intelege si stie putine si niciodata nu ajunge s

nu-i ramae Inca multe necunoscute,neintelese

si nestiute.
Nu e aceasta trebuinta sufleteasca, de-o po-

trivd en curiositatea, pe care o au si auimalele.

Animalul ia si el aminte, deci eunoaste si-si

formeaza idei concrete despre lucrurile ee
star' in oare-care legatura cii viata lui. El insa nu-si da seamd despre eeeace cunoaste, mi
compard, nu se dumireste asupra rostului aoelor lucruri, nu seurteazd cauze si efecte, nu
intelege si nu stie.
Nu e insa numai aceasta deosebirea dintre
curiositate si trebuinta de a sti.
Voind s aflam rostul vre-unui lucru, canthin nu causele care l'au produs. ei scopul,
In vederea caruia este el eum ii tim.
Dadt vom examina un bob de fasole, vom
constata, inainte de toate, .cd el e infdsurat
intr'un fel de pelita tare si ne vom da seama,
Ca rostul acestei pelite e s proteaga partile
mai gingase ale semintei, cum coaja de aluna
protege siimburele. Examinam dar bobul inawww.dacoromanica.ro

10(5

IOAN SLAVICI

inte $i constatdm, cd el e alcdtuit din cloud

parti, intre care se and embrionul. Din embrion au s ias rlddcinile i cotorul, iar cele
cloud prti sunt primele cloud frunze ale viitoarei plante.
Suntem dumiriti, impdcati $i punem bobul
la o prte ptrunei de gandul, c el e intocmai
cum trebue sd fie.
Dacd se 'ntampl ins, ca una din cele doua
peril s nu fie la fel, stm euprin$i de viud
nedumirire. Care e rostul deosebirilori De ce
n'au sd fie primele cloud frunze intru toate de
o potrival Fiinded nu ne putem dumiri asupra rostului deosebirilor, cdutrtm cauzele, care
le-au produs, si cdtd vreme nu le-am gasit,
rdmanem stdpaniti de gandul, ed nu e bobul
Orlin trebue sd fie.
Ace]as fel de nedumirire ne cuprinde cnd

constatdm, c bobul de gran are nu cloug

prti, ci una singurd, ori cnd clam in nuca
peste cei patru frati".
In fiecare clipd, a vietii noastre suntem nelini$titi, cdci ori-$i-care lucru, care nu e ori
nu ni se pare a fi cum trebue sd, fie, ne pune
in nedumirire, ni se pare interesant, adese-ori
chiar uimitor, pocit in felul lui $i mai mult
ori mai putin supardtor, iar de supdrarea
aceasta nu putem scdpa deck dumirindu-ne
prin constatarea fie chiar $i gre$ita a efectelor si cauzelor lui.
Repaosul sufletesc e cu putint numai in
fata lucrurilor, care sunt invederat cum trebue s fie: multe, putine, aceste ne incntd, gi
incdntarea aceasta e cea mai curat mnli umire a vietii omene5ti.
E invederat, ca cu cat mai adnc patrundem
www.dacoromanica.ro

EDUCATIIINEA MORALX

lo7

in tainele firii, cu cat mai bine cunoastem $i

intelegern lucrurile din lurne, si en cat mai

bine suntem dumiriti asupra scopurilor si

asupra cauzelor, cu atat mai des si mai indeplin ne imprtd'sim de aceste multumiri.

De aceea sernttorii de ori-si-ce fel sunt

mari binefacritori ai omenirii, care prin roadele muncii lor adaugd, la fericirea tuturora
si la a fie-cdruia indeosebi.

Luerurile din lumea ce se desfdsurd in

aievea nu sunt ins intocmai cum trebue sd,

fie, ci pocite unele mai mult, altele mai putin,
fiecare 'n felul lui potrivit cu imprejurarile,
in care trece prin fiint.
Acesta e adevrul, din tare a pornit Platou
in pldzmuirea ideilor sale, care sunt lucruri
gandite asa cum trebue s fie.
Nu e nici un stejar intocmai cum trebue sA
fie, Mei imprejurrile, in care rdsare si 'n
care i se desfasurd viata, II pocesc : putem
ins sd ne gandim stejarul deavarsit in toate
amdnuntele lui, si acest ideal de stejar ne incanta mai mult decat ori-si-care stejar vdzut
in aievea.

Sensibilisarea san intrunarea in orl-si-ce

fel a unor asemenea idealuri e ceeace numim

artd.
In art si numai in arta se pot presenta lu-

crurile in desvarsirea fiintei lor, si en cat

intruparea da mai mult ilusiunea realitAtii,
en atat mai incanttoare e. Reproducerea rea-litatii nu e Ins artd, ci totdeauna o pocire a
realitdtii. Sunt deci si arti.stii marl binefdedtori ai omenirii, numai Insa, daed nu reprodue, ci desavarsesc realitatea.
Dacd o senind multumire sufleteased e s
www.dacoromanica.ro

1O8

MAN SLAVICI

plazmuiesti in gAndul tau lucrurile asa, cum

ele trebue sa fie, si sa-ti reproduci plazmuirea

ca 'n aievea, Inca mai senina trebue sa fie

multumirea de a fi desavarsit prin eultura
rational& fiinte vietuitoare, chiar oameni, si
a toate covrsitoare e multumirea de a te fi
dus pe tine insu-ti spre deskvhrsire.
In vederea acestei supreme multumiri omenesti se face educatiunea7care e arta de a
te face pe tine insu-ti cum trebue sa fii, potrivit eu firea eea adevarata a onialui.
Ori-si-ce act de stnnire de sine, ori-si-ce
fapta bun prin potriviroa ei cu firea cea
adevarata a omulni, ori-si ce lepadare de sine e asemenea multumire impersonala fiind-

ea rezulta din satisfarerea unor trebuinte.

care n'au nici o lee-Aura, cu personalitatea si

sunt simtaminte superioare fiind-ea tin ne in
deamnil la nimic.
Trebuinta de a sti se iveste numai in clipa
eilnd iti dai searna. ea nu stii. si ai si putinta

de a te dumiri asupra adevarului, iara miiiturnirea ei o ai nu numai dupa ce te-ai dumirit, ci si in timpul, in care iti dai silinta
de a te dumiri, ear dun ce ai simtit-o odata,
ea rameme viata toata in sufletul tau.
Asa e ori-si-care multumire impersonala.
0 vedere frumoas, o opera de arta, o fapta bine savarsita e o simfonie, care te ineanta nit numai in elipa, eiind ti se presenta: ei
-Loath viata, si cel ce-si cauta multuanri impersonale adun comoara nestimata, Li lele
copilariei si ale tineretelor sunt pline de farmec fiind-ca'n trecerea lor avem multe miiitumiri impersonale, si afara din eale senin
e apnsul vietli petreeute in sllinte impersoriale.

www.dacoromanica.ro

109

EDuCATIUNEA MORALA

Trebuintele personale si cele individuale,

nevoile vietii, grijile si durerile si mai ales
slabiciunile de tot felul nu ue lasa insa ragaz
sii ne pierdem in multumiri impersonale. De
aceea se tangnie crestinul Din tineretele
mele multe patimi se lupta eu mine,"
ear
inteleptul zice intristat Primum vivere, deinde philosophare."
Avem sL ne chivernisim viata asa, ea sa ne

rmiie intr'insa cat de multe clipe

paos pentru multumiri impersonale.

de re-

Goana dupa asemenea multumiri este lush'

si ea o patima, care intuneca viata.
In silintele sale de a se durniri, omul adeseori se insald ori se amageste pe sine-insusi
si, cazand din ratacire in ratacire, isi petrece viata in sbuciumari sufletesti.
Tot astfel alergand dupa forma desavarsit, ochii i se opresc adese-ori asupra celor
pocite, care sunt mai interesante, mai uimitoare prin lipsa de potrivire a partilor ce le
aleatuesc si in loc de a-1 incanta Ii framanta
si-1 istovesc.
0 masura dreapta avem deci sa pastram si
in ceea ce priveste satisfacerea trebuintelor
impersonale. iar aeeasta nu poate sa fie deck iubirea de adevar.
Ceea ce avem sa cautdm totdeauna si In
toate este firea cea adevrata, caci numai aceasta poate sa ne incante prin desavarsirea
ei armonica si sa ne dea repaosul sufletesc,
in care se stinge toatei grija cea lumeascd"
si se leapada.
Ceea ce intra si trece prin fiinta in adevar
.

asa, cam trebue s fie, este bine atat in lumea

fizie. cM si in cea moralL potrivit en seopul
si cu cauzele.
www.dacoromanica.ro

110

MAN SLAVICI

Ce'ea ce bine s'a infiintat e si'n aevea, si in

gandul omenesc frumos, desAvarsit in toate
amAnuntele, o mangaiere pentru suflet.
Numai ceea ce este bine si frumos e deci
aelevrat, in deplinA potrivire cu firea sa.
Spre cAutarea adevArului astfel inteiles
are sA ne indrumeze educatiunea intelectualA
si in indrumarea aceasta consistd rostul ei
moral. LipsitA de indrumarea aceasta, ori-sice cducatiune intelectuath. e amoral& o nenorocire atat pentru cel ce o primeste ori si-o
face el insu-si sie, cat si pentru sometate.
Ear indrumarea aceasta nu poate porni de
cat din religiositate.
Cel mai mare din toate adevArurile si cel
mai desAvarsit dintre toate gandurile e lumea asa cum ea se desfAsur A. in aievea si
cum se oglindeste in mintea omeneasch. Ori
si cat de pocite ni s'ar pArea pArtile ei, ori-sicare din ele e potrivit papa in cele mai mici
areAnunte fie en scopul, fie cu imprejurArile,
si toate impreuril alcAtuese cel mai desAvarsit intreg.
DacA dar nesfarsita varietate, multimea
nemAsurath si mArimea neinchipuitA ne pun
in floroash, uimire, armonia universald ne
incantA 51 ne umple de sfiloasA admiratiune.
Ori-si-eare ar fi nevoile vietii, gnijile si durerile ei, e destul s fii om adevArat pentruca, deschizand ochii si uitandu-te imprejurul
thu, sA te simti mangaiat si cu prisos rAsplAtit pentru durerea de a fi.
Animalul va fi stand i el uimit, cAci simturile lui swat adese-ori chiar mai desvoltate
decal ale omului, dar el nu se incantA si nu
e cuprins de admiratiune pentru-cl nu intelege, nu stie, nu e 'n stare s le adune toate
www.dacoromanica.ro

EDIT( ATIUNEA MOR kI,X

111

intr'un singur gAnd si sti-si plaizmuiased 'u

inchipuirea lui nemsurat de bogata si nesfdrsit de larga icoand a toate.
Fiindcd tot intr'un animal se dd si omul pe
fat, n'avem s ne mirdin, cd sunt si oanleni,
care nu se inefint si nu admird si astfel n'ajung nici odatd sd se inalte, iesind din animal, la gandul, cd nu se poate ca lumea aceasta sd fie atat de desviirsitd. in rosturrle
ei fdr ea sd lie in ea si afard de ea cine-va,
care a plsmuit-o hotdrandu-i 'And in cele
Alai mici amdnunte scopurile.
Mmtea omeneascd numai asa poate sd inteleagd lumea si rostul omului in mijlocul ei.
si numai cel ce asa o intelege poate sd. guste
in deplin multumirea de-a-i fi fost dat s
treacd. prin ea. Pentru el toate sunt curate
sfinte,; el toate cu sfiald religioas le
scruteazd si admird, iar cnd ajunge la
mrginile putintelor sale, se pleacd umilit,
cade in genAnchi. se 'nchind si e mfingdiat.

www.dacoromanica.ro

1.11011m

AL. ODOBESCU
OPERE COMPLETE

Vol. I. LITERATURA. Prozt

versuri. Cu o

prefatk' de II. Chendi i E. Caradechi. Afara

de putinele versuri scrise de Odobescu, acest
volum contine splendidele lui nuvele istorice
apoi descrierea cea plina, de um or, Pseudo-hi-

negheticos, basme, legende, conferinte. Din

toate se observit marele talent literar al autorului spiritul lu i, care fascineaza acea elegan-

O in stil, care a facut reputatia lui Odobescu.

Vol. II. ARTICOLE CRITICE. Ca om de stiinta
Odobescu a imbratisat aproape toate terenurile : literatura., egteticit, istorie, In special
arheologie, filologie, pedagogie i altele. Vo-

lumul al doilea al scrierilor sale cuprinde

rnai ales studii despre literatura rornama 4i

cea clasica latina si greaca ; observatiuni a-

supra limbei ; consideratii asupra starilor calturale. Colectia noastra este considerabil milriti' prin articole inedite.

Profesor de archeoa inchinat cea rnai mare

parte a timpului sau acestei still*. El a
tiut sa intereseze opinia publicA romana
Vol. III. ARHEOLOGIE.

logie, Odobescu

pentru acest studiu, nu numai prin frumoa-

sele rezultate la cad a ajuns hi urma cer-

cetarilor sale asidue pe pannIntul tarii noagtre,

dar si pin forma in care ,itia sa-si imbrace

expunerile sale.

Preful fiecdrui volum lei 1.50

Edifia de lux lei 3.

www.dacoromanica.ro

30. D-r Andrei Iliescn-Lespezi.

$ti intg.

Oisiitoria fat5. de

31. 0. Pursch. - Maetrii muzicanti.

32. Fridtjof Nansen. - Spre Pol.
33. Artur Gorovei. - Datinele noastre la natere.
34. Guy de Maupassant. - Cei dintfd fulgi.
35. Z. Birsan. - Nuvele.
36. Scarlat Georgeseu.-Cartea Poporului sau Drepturi i Datorii.
37. 1.-A. Candrea. - Din Biltrani.
38. A. Dumas-Tatiil. - Strigoiu Carpatilor.
39. I. Adam. - Voia mArii.
40. Victor Anestin - Stelele.
41. G. Verga. - Fire de Tigroaia.
42. I. Ciocirlan. - Vis de PrimAvarii.
43. Jules Claretie. - Mansarda.
44. Emile Zola Douii Nuvele.
45. Ioan Slavici. - Educatia Rationa15..
46. loan Slavici. - Educatia Fizicit.
47. L. Tolstoi. - Amintiri dela Sevastopol, Vol. I.

48. Leon Tolstoi.-Amintiri dela Sevastopol, Vol. IT.

49. Sextil Puscariu, Cinci ani de micare literara.
50. Dr. 3. Duscian. - Tuberculoza.

51. Andr Theuriet. - Milnunchiul de rugioare.

52. Miriam Harry. - Nuvele arabe.
53. C. Flammarion. - Eruptia vulcanului Krakatoa.
54. Adelbert de Chamisso. - Minunata poveste a
lui Petre Schemil.
55. Nicola:e Gogol. - Poveste.
56. Douglas Jerrold.-Mustrarile Doamnei Caudel.
57. I. Slavici. Educatiunea Morala.
.58. Ernest Henan. - Pagini alese.
59. J. M. Guyau. P.entru Pirint,i i copii.

www.dacoromanica.ro

Biblioteca Minervei

a 30 bani volumul
Cuprinzind atit opere datorite scriitorilor
nostri celor mai de merit, precnm i traduceri, dnp capodoperile stritiattAii.

Lipsa unei asemenea biblioteci, congtiincios Intocmita, i romknegte redactatk,

se simtea prea mult, ca publicul cititor

sk mai poatti agtepti.

Dack qBibliotecile de pknk acum, lute-

rneiate numai In vederea agtigului

banesc, gi-au creat cititorii lor, cu atat
mai mult avern increclerea ck BIBLIOTECA MINERVEL ale arei scopuri sant
din cele mai curate, Ii va crea, pp ai ski.
Spre acest scop, BIBLIOTECA MINERVEI
necrutancl nici un sacrificiu :
VA APAREA LA DATE FIXE I NESCHIMBATE, VA PUBLICA ADEVARATE LU-

CRARI DE MERIT, gi nu va nesocoti nici

una din cererile cititorilor ski.

Libriiria editoare MINERVA ),

B-dul Academiei 3. BucurWi.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro