eu nu strivesc corola de minuni a lumii

de L.Blaga
Contextul aparitiei:Aceasta poezie deschide volumul de debut al poetului,volum i
ntitulat "Poemele Luminii" publicat in 1919.Este arta poetica a lui L.Blaga deoa
rece poetul isi exprima conceptia despre arta si despre locul si rolul artistulu
i in societate.
Semnificatia titlului:
-titlul poeziei exprima atitudinea poetului in fata misterelor universului.
-corola de minuni a lumii sugereaza misterele universului iar forma sferica a co
rolei sigereaza infinitul acestor
mistere.Pronumele personal el urmat de verbul ucid precedat de negatie exprima a
titudinea eului liric in fata misterelor lumii adica poetul nu distruge farmecul
individual al misterelor,el opteaza pt marirea nr de mistere u pt micsorarea lo
r.
Structura poeziei si semnificatia ei:
-Poezia este caracterizata de o versificatie libera,versurile sunt inegale,unel
e sunt foarte lungi,toate aceste trasaturi dovedesc apartenenta acestei poezii l
a modernism.
_In aceasta poezie,poetul isi exprima atitudinea pe care o are in fata misterel
or lumii.
-El apeleaza cu fermitate nu pt cunosterea lor pe cale rationala si pt sporirea
lor prin cunoasterea lucifirica.
-este vorba aici despre deosebirea dintre gandirea rationala si gandirea poetic
a(lucifirica).
-Textul poeziei este construit antitetic cu scopul de a sublinia dintre alte 2 t
ipuri de cunoastere.
-Termeni antitetici sunt:-lumina mea- lumina altora
- ochi buze.morminte
-fiecare termen are o anumita semnificatie:-prenumele perssonal"eu"-semnifica po
etul,eul liric
altii-se refera la oamenii de stiinta
-lumina mea;-semnifica gandirea poetica
-corola de minuni a lumii:-semnifica misteruluniversului.
-ochii-fereastra sufletului
-buzele-reprezinta rostirea prin cuvant si iubirea prin sarut
-morminte-reprezinta un mister fundamental al omenirii iar poetul considera moar
tea sa pe-o treapta in trecerea spre o alta forma de viata.
Concluzii:
-se remarca la L.Blaga capacitatea de a plasticiza ideile si de a transforma for
mele distracte in forme concrete.
-apartenenta poeziei la modernism este dovedita prin aspectul literar al versifi
catiei

eseu
EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII de Lucian Blaga face parte din seria ART

ELOR POETICE MODERNE ale literaturii romne din perioada interbelica, alaturi de T
ESTAMENT de Tudor Arghezi ?i JOC SECUND de Ion Barbu. Poezia este a?ezata n frunt
ea primului sau volum, POEMELE LUMINII (1919), ?i are lor de PROGRAM (manifest)
LITERAR, realizat nsa cu mijloace poetice (nu este un text teoretic n proza).
ARTA POETICA MODERNA
Este o ARTA POETICA, deoarece autorul a?i exprima crezul liric (propriile convin
geri despre arta literara ?i despre aspectele esen?iale ale acesteia) ?i viziune
a asupra lumii. Prin mijloace artistice, sunt redate propriile idei despre poezi
e (teme, modalita?i de crea?ie ?i de expresie) ?i despre rolul poetului (raportu
l acestuia cu lumea ?i crea?ia, problematica cunoa?terii).
Este o ARTA POETICA MODERNA, pentru ca interesul autorului este deplasat de la t
ehnica poetica la rela?ia poet-lume ?i poet-crea?ie.
EXPRESIONISMUL
Rela?ia dintre viziunea autorului asupra poeziei ?i EXPRESIONISM ce concentreaza
n jurul unor aspecte relevate n textul poetic: exacerbarea eului creator ca fact
or decisiv n raportul interrela?ional stabilit cu cosmosul, sentimentul absolutu
lui, interiorizarea ?i spiritualizarea peisajului, tensiunea lirica.
RAPORTUL AUTOR - EU LIRIC
Ideile poetice se vor regasi ulterior n alte volume ?i ?i vor gasi formularea ?i c
oresponden?a n plan teoretic-filozofic n lucrarea CUNOA?TEREA LUCIFERICA (1933), v
olum integrat n TRILOGIA CUNOA?TERII. Dar textul operei EU NU STRIVESC COROLA DE
MINUNI A LUMII nu este de ordin conceptual, nu con?ine un ?ir de ra?ionamente, c
i este un text poetic, cu limbaj metaforic, avnd, ca la Eminescu, un plan filozof
ic secundar.
ATITUDINEA POETULUI FA?A DE CUNOA?TERE poate fi explicata cu ajutorul terminolog
iei filozofice ulterior constituite. El face distinc?ie ntre cunoa?terea paradisi
aca (pe calea ra?iunii), misterul fiind par?ial redus cu ajutorul logicii, al in
telectului, ?i cunoa?terea luciferica (intuitiva, din care face parte ?i cunoa?t
erea poetica), misterul fiind sporit cu ajutorul imagina?iei poetice, al trairii
interioare, al intelectului extatic. Crea?ia este o rascumparare a neputin?ei d
e a cunoa?te absolutul : Omul trebuie sa fie un creator, - de aceea renun? cu bucu
rie la cunoa?terea absolutului - Lucian Blaga - Pietre pentru templul meu.
Optnd pentru al doilea tip de cunoa?tere, poetul desemneaza propria cale : adncirea m
isterului ?i protejarea tainei prin crea?ie.
ROLUL POETULUI nu este de a descifra tainele lumii, ci de a le poten?a prin trai
rea interioara ?i prin contemplarea formelor concrete prin care ele se nfa?i?eaza
.
ROLUL POEZIEI este acela ca, prin mit ?i simbol, elemente specifice imagina?iei,
creatorul sa patrunda n tainele Universului, sporindu-le.
Crea?ia este un mijlocitor ntre eu (con?tiin?a individuala) ?i lume. Sentimentul
poetic este acela de contopire cu misterele universale, cu esen?a lumii. Actul
poetic converte?te (transfigureaza) misterul, nu l reduce. Misterul este substan
?a originara ?i esen?iala a poeziei: cuvntul originar. Iar cuvntul poetic NU NSEAMN
A, ci SUGEREAZA.
TEMA poeziei o reprezinta atitudinea poetica n fa?a marilor taine ale Universului
: cunoa?terea lumii n planul crea?iei poetice este posibila numai prin iubire (co
municare afectiva totala).

Fiind o poezie de tip confesiune, LIRISMUL SUBIECTIV se realizeaza prin atitudin

ea poetica transmisa n mod direct ?i, la nivelul expresiei, prin marcile subiecti
vita?ii (marci lexico-gramaticale prin care se eviden?iaza eul liric): pronumele
personal la persoana I singular, adjectivul posesiv la persoana I, verbele la p
rezent, persoana I singular, alternnd spre diferen?iere cu persoana a III-a; topi
ca afectiva (inversiuni ?i dislocari sintactice), pauza afectiva / cezura.
COMPOZI?IE - TITLU
TITLU este o metafora revelatprie care semnifica ideea cunoa?terii luciferice. P
ronumele personal eu este a?ezat orgolios n fruntea primei poezii din primul volum,
adica n fruntea operei. Plasarea sa ini?iala poate corespunde influen?elor expre
sioniste (exacerbarea eului) din volumele de tinere?e. Dar mai ales exprima atit
udinea poetului - filozof de a proteja misterele lumii, izvorta din iubire. Verbu
l la forma negativa nu strivesc exprima refuzul cunoa?terii de tip ra?ional ?i op?
iunea pentru cunoa?terea luciferica / poetica.
Metafora revelatoare corola de minuni a lumii , imagine a perfec?iunii, a absolutul
ui, prin ideea de cerc, de ntreg, semnifica misterele universale, iar rolul poetu
lui este adncirea tainei care ?ine de o voin?a de mister specific blagiana.
Titlul este reluat n INCIPITUL poeziei, ca prim vers, iar sensul sau, mboga?it pri
n seria de antiteze ?i prin lan?ul metaforic, se ntrege?te cu versurile finale:
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii / -----/ caci eu iubesc
?i flori ?i ochi ?i buze ?i morminte. - Poezia este un act de crea?ie, iar iubi
rea o cale de cunoa?tere a misterelor lumii prin trairea nemijlocita a formelor
concrete. Poezia nseamna intuirea n particular a universalului. Metaforele enumera
te surprind temele majore ale crea?iei poetice, imaginate ca petalele unei corol
e uria?e care adaposte?te misterul lumii: flori - via?a / efemeritatea / frumosul,
ochi - cunoa?terea / contempla?ia poetica a lumii, buze - iubirea / rostirea poetic
a, morminte - tema mor?ii / eternitatea.
STRUCTURA TEXTULUI POETIC
COMPOZI?IONAL, poezia are trei secven?e marcate, de obicei, prin scrierea cu ini
?iala majuscula a versurilor.
PRIMA SECVEN?A exprima concentrat, cu ajutorul verbelor la forma negativa: nu str
ivesc , nu ucid (cu mintea), atitudinea poetica fa?a de tainele lumii - refuzul cuno
a?terii logice, ra?ionale. Verbele se asociaza metaforei calea mea (destinul poeti
c asumat).
A DOUA SECVEN?A, mai ampla, se construie?te pe baza unor rela?ii de opozi?ie: eu
- al?ii, lumina mea - lumina altora .
LIMBAJUL ?I EXPRESIVITATEA TEXTULUI POETIC
Metafora luminii, emblematica pentru opera de debut, sugereaza cunoa?terea. Dedu
blarea luminii este redata prin OPOZI?IA dintre metafora lumina altora (cunoa?tere
a de tip ra?ional) ?i lumina mea (cunoa?terea poetica, de tip intuitiv). Sintagmel
e poetice se asociaza cu serii verbale simetric antitetice:
- lumina altora - sugruma (vraja), adica strive?te, ucide (nu spore?te, mic?oreaz
a, nu mboga?e?te, nu iube?te);
- lumina mea - sporesc (a lumii taina), mare?te, mboga?esc, iubesc (nu sugrum, nu s
trivesc, nu ucid).
Antiteza este marcata ?i grafic, pentru ca versul liber poate reda fluxul ideati
c ?i afectiv. n opozi?ie mediana sunt plasate cel mai scurt ( dar eu ) ?i cel mai lun
g vers al poeziei ( eu cu lumina mea sporesc a lumii taina ). Conjunc?ia adversativa

dar , reluarea prenumelui personal eu , verbul la persoana I singular, forma afirmati

va, sporesc !a lumii taina ), afirma op?iunea poetica pentru un mod de cunoa?tere cu lumina mea - ?i atitudinea fa?a de misterele lumii.
IMAGINAR POETIC
Ampla compara?ie a?ezata ntre linii de pauza func?ioneaza ca o construc?ie explic
ativa a ideii exprimate concentrat n versul median. Plasticizarea ideii poetice s
e realizeaza cu ajutorul elementelor imaginarului poetic blagian: luna, noapte,
zare, fiori, mister.
Finalul poeziei constituie A TREIA SECVEN?A, cu rol conclusiv, de?i exprimata p
rin raportul de cauzalitate (caci). Cunoa?terea poetica este un act de contempla
?ie ( tot...se schimba...sub ochii mei ) ?i de iubire ( caci eu iubesc ).
ELEMENTE DE RECUREN?A n poezie sunt: misterul ?i motivul luminii, care implicapri
ncipiul contrar, ntunericul. Discursul liric se organizeaza n jurul acestor elemen
te.
NIVELURILE TEXTULUI POETIC ?I ROLUL LOR EXPRESIV
NIVELUL MORFOSINTACTIC
- repetarea, de ?ase ori n poezie, a pronumelui personal EU - sus?ine caracterul
confesiv;
- verbe la timpul prezent, modul indicativ - plasarea eului poetic ntr-o rela?ie
definita cu lumea (prezentul etern ?i prezentul gnomic);
- seriile verbale antonimice, cu forme afirmative ?i negative - redau op?iunea
poetica pentru o forma de cunoa?tere, de raportare a eului poetic la lume, care
sta sub semnul misterului;
- opozi?ia ntre adjectivul posesiv mea ?i adjectivul nehotart altora;
- determinan?i ai substantivului lumina;
- conjunc?ia ?i, prezenta n zece pozi?ii - confera cursivitate discursului liric
?i accentueaza ideile cu valoare gnomica;
- enumerarea prin ?i din versul final - a?eaza pe acela?i plan elementele univer
sului;
- prepozi?ia cu, utilizata n trei pozi?ii, marcheaza func?ia sintactica de compl
ement circumstan?ial instrumental - semnificnd caile, mijloacele de cunoa?tere a
lumii;
- conjunc?ia adversativa dar n pozi?ie mediana n ansamblul poeziei - sus?ine paral
elismul structural;
- topica afectiva (inversiuni ?i dislocari sintactice) - eviden?iaza op?iunea p
oetica.
NIVELUL LEXICO-SEMANTIC
- terminologia abstracta, lexicul mprumutat din sfera cosmicului ?i a naturii est
e organizat ca forme sensibile ale cunoa?terii ;
- cmpul semantic al misterului realizat prin termeni / structuri lexicale cu val
oare de metafore revelatorii: tainele, nepatrunsul ascuns, a lumii taina, ntuneca
ta zare, sfnt mister, ne-n?eles, ne-n?elesuri ?i mai mari;
- opozi?ia lumina-ntuneric releva simbolic rela?ia: cunoa?tere poetica (prin iub
ire ?i crea?ie) - cunoa?tere logica;
- sens denotativ / sensuri conotative, limbaj metaforic - cuvntul poetic nu nseamn
a, ci sugereaza;
- plasarea vocabulei eu n pozi?ie ini?iala ?i repetarea ei - eviden?iaza (auto)d
efinirea rela?iei eu-lume.
FIGURI DE STIL
NIVELUL STILISTIC

- Limbajul artistic ?i imaginile artistice sunt puse n rela?ie cu un plan filozof

ic secundar;
- organizarea ideilor poetice se face n jurul unei imagini realizate prin compar
a?ia simpla a elementului abstract, de ordin spiritual, cu un aspect al lumii ma
teriale, termen concret, de un puternic imagism;
- se cultiva cu predilec?ie metafora revelatorie, care cauta sa releveze un mist
er esen?ial pentru nsu?i con?inutul faptului, dar ?i metafora plasticizanta, care
da concrete?e faptului, fiind nsa considerata mai pu?in valoroasa.
NIVELUL FONETIC
- pauzele marcate de cezura ?i de dispunerea versurilor cu masura inegala, n func
?ie de ritmul interior;
- sublinierea ideilor prin alaturarea cuvintelor din aceea?i familie lexicala (n
e-n?eles - ne-n?elesuri);
eufonia versurilor sugereaza amplificarea misterului.
PROZODIE
PARTICULARITA?I PROZODICE
- Poezia este alcatuita din 20 de versuri libere (cu metrica variabila), al caro
r ritm interior reda fluxul ideilor ?i frenezia sentimentelor.
- Forma moderna este o eliberare de rigorile clasice, o cale directa de transmi
tere a ideii ?i a sentimentului poetic.
CONCLUZIE
EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII de Lucian Blaga este o arta poetica mode
rna pentru ca interesul autorului este deplasat de la principiile tehnicii poeti
ce (restrnse la enumerarea metaforelor care sugereaza temele crea?iei sale ?i la
exemplificarea unor elemente de expresivitate specifice: metafora revelatorie, c
ompara?ia ampla, versul liber) la rela?ia poet-lume ?i poet-crea?ie.
Crea?ia este un mijlocitor ntre eu (con?tiin?a individuala) ?i lume. Sentimentul
poetic este acela de contopire cu misterele universale, cu esen?a lumii. Actul
poetic converte?te (transfigureaza) misterul, nu l reduce. Misterul este substan?
a originara ?i esen?iala a poeziei: cuvntul oriinar (orfismul). Iar cuvntul poetic
nu nseamna, ci sugereaza, nu explica misterul universal, ci l protejeaza prin tra
nsfigurare.

eseu
Poezia a aparut in fruntea volumului Poemele luminii (1919). Este in egala masur
a o arta poetica si o poezie filozofica de cunoastere.
n poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii rolul poetului nu este de a
descifra tainele lumii ci de a le potenta prin trairea interioara si prin contem
plarea formelor concrete prin care ele se nfatiseaza. Rolul poeziei este acela ca
, prin mit si simbol, elemente specifice imaginatiei, creatorul sa patrunda n tai
nele Universului, sporindu-le. Creatia este un mijlocitor ntre eu si lume care nu
reduce nsa misterul cuvntului originar. Acest cuvnt poetic nu este folosit nsa pent
ru a numi ci pentru a sugera.
Tema poeziei o reprezinta atitudinea poetica n fata marilor taine

ale Universului conform careia cunoasterea lumii este posibila numai prin iubire
, prin comunicare afectiva totala. Poezia este scrisa sub forma unei confesiuni
lirice, n care Lucian Blaga adopta formula lirismului subiectiv, subliniat de ati
tudinea poetica transmisa n mod direct si prin marcile lingvistice ale subiectivi
tatii: pronumele personale la persoana I singular: eu (care se repeta de cinci o
ri pe parcursul poeziei), adjectivul posesiv de persoana I: mea, verbele la pers
oana I: nu strivesc, nu ucid, ntnlesc, sporesc, mbogatesc, iubesc.
Titlul include o metafora revelatorie, corola de minuni a lumii , ca
re semnifica ideea cunoasterii luciferice. Corola de minuni a lumii , imagine a per
fectiunii, a absolutului, prin ideea de cerc, de ntreg, semnifica misterele unive
rsale, iar rolul poetului este de a adnci taina.
Incipitul reia titlul poeziei, aflndu-se ntr-o relatie de sens cu v
ersurile care ncheie arta poetica: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii [...] c
aci eu iubesc / si flori si ochi si buze si morminte. Faptul ca aceasta arta poet
ica ncepe cu pronumele personal eu atrage atentia asupra ipostazei eului liric, car
e este un eu stihial, exacerbat. nca din primul vers al poeziei se subliniaza poz
itia pe care o adopta poetul n legatura cu misterele lumii, el refuznd sa le cunoa
sca n mod rational, fapt exprimat prin verbul la forma negativa nu strivesc . Ideea
se mentine pe parcursul operei prin intermediul altor verbe semnificative: nu uci
d , sporesc , mbogatesc , iubesc .
Poezia este alcatuita din trei secvente poetice, prima si ultima
aflndu-se ntr-o relatie de simetrie deoarece amndoua descriu pozitia poetului n lega
tura cu creatia si misterul. Se remarca nsa si relatia de opozitie dintre aceste
doua secvente si a doua, care i include pe creatorii care se folosesc de cunoaste
rea paradisiaca ( lumina altora ).
Prima secventa ofera o definitie a creatiei, poezia nsemnnd pentru
Blaga intuirea n particular ( eu nu strivesc ) a universalului, a misterului. De asem
enea, este prezentata atitudinea poetica fata de acest mister, exprimata prin ve
rbele la forma negativa: nu strivesc, nu ucid . Eul liric refuza cunoasterea paradi
siaca, rationala ( cu mintea ) a misterului, care ar duce de fapt la disparitia aces
tuia. Drumul creatiei pe care si-l alege este exprimat prin substantivul dublat
de un adjectiv pronominal posesiv (care exprima tocmai ideea de optiune): calea m
ea . Minunile corolei sunt descrise prin patru metafore-simbol, care se refera la
temele creatiei blagiene: n flori, n ochi, pe buze ori morminte . Florile simbolizeaz
a viata, efemeritatea, dar si frumosul, ochii cunoasterea, contemplarea poetica
a lumii, buzele iubirea, dar si rostirea poetica, iar mormintele moartea, eterni
tatea, doua teme care au fost asociate de toti poetii cu misterul datorita impos
ibilitatii de a le cunoaste integral.

A doua secventa este construita pe relatia de opozitie dintre opt

iunea poetului si optiunile altor scriitori n ceea ce priveste revelarea misterul
ui. Aceasta opozitie semnifica de fapt antiteza dintre cele doua tipuri de cunoa
stere, paradisiaca si luciferica. Diferenta dintre cele doua atitudini poetice e
ste redata la nivelul textului de catre pronumele personal eu , adjectivul pronomin
al posesiv mea ( lumina mea ) si adjectivul nehotart altora ( lumina altora ). Metafora
ii, care este metafora centrala a volumului Poemele luminii, simbolizeaza cunoas
terea. Cele doua tipuri de cunoastere sunt redate prin asocierea acestor element
e de opozitie cu verbe sugestive care le pun si mai bine n evidenta: Lumina altora
/ sugruma vraja nepatrunsului ascuns , n timp ce eul liric blagian sporeste a lumii
taina / [...] nu micsoreaza, ci tremuratoare / mareste si mai tare taina noptii
. Elementele care tin de mister, de imaginarul poetic sunt sugerate de alte cuvin
te-simbol, care fac parte din cmpul semantic al misterului: nepatrunsul ascuns (epi
tet metaforic, inversiune), adncimi de ntuneric (metafora), a lumii taina , taina nopti
(metafora), ntunecata zare (epitet, inversiune), largi fiori de sfnt mister (epitete m
etaforice), ne-nteles , ne-ntelesuri si mai mari .

Crezul poetic este reluat n ultima secventa, aflata n relatie de sim

etrie cu prima.
Finalul are un rol conclusiv ( folosirea conjunctiei caci nu este ntmplatoare), n car
e poetul reia imaginea corolei alcatuita din elementele misterului poetic: caci e
u iubesc / si flori si ochi si buze si morminte. Cunoasterea poetica este att un a
ct de contemplatie (asa cum reiese din ultimele doua versuri ale celei de a doua
secvente: se schimba-n ne-ntelesuri si mai mari / sub ochii mei ), ct si un act de
iubire: caci eu iubesc .
CONCLUZIE
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga este o arta
poetica moderna deoarce se pune problema relatiei dintre poet si lume si, mai al
es, dintre poet si creatie. Creatia are rolul unui intermediar ntre eu si lume. A
ctul poetic nu trebuie sa reduca misterele lumii ci sa le dea o noua semnificati
e, sa le transforme n poezie prin intermediul cuvntului. La Blaga, ca si la ceilal
ti scriitori moderni, cuvntul poetic nu nseamna, nu numeste lucrurile, ci le suger
eaza, nu explica misterul universal, ci l protejeaza prin transfigurare.
Un alt element modern al acestei arte poetice este prozodia: versur
ile au masuri diferite, se anuleaza rima, folosindu-se versul liber.