miirfurilor periculoase; nave nucleare. In baza acestor reguli, navele stat inspectate de catre organele competente, acceptate de guvernul’ {an ‘teannt ‘ive, jar in ura acestor inspectii lise elibereaad certificate de sigurantd In afaré de cele dou conventii internationale, prezentate mat pot fi amintite si: ,Conventia inten cu produse petrolien nte onal pentru prevenirea poluatii miril , elaborati la Londra im anul 1973; ,Reguli privind amenajirile pentru echipaj", din 1950, cu_unele suplimentari ulteioare: -Reguli privind misurarea tonajului", din anii 1964 si 1968; , Reguli sanitace ale Ministerului Flotel U.R.S.S."; ,Reguli de tehnick a securitiqil muncit ~Reguli privind navigatia prin Canalul de Suea"; ,Reguli privind navigatia prin Canalul Kiel"; ,Reguli privind navigatia’ prin’ Canalul Panag »Regulamentul de navigafie pe Dunarea de Sus si de Jos"; .Reguli privind navigatia prin Canalul Dunire — Marea &;,, »Reguli pentru transportul marfurilor in vrac"; ,Codul internafion: male”, din 1965, Tncepind cu luna mai 1982 functioneaza Intemational Maritime Organi- zation (IMO), ca filialé a O.N.U,, cu sediul la Londra, care, pe baza conventilor, regulilor $i regulamentelor internationale, a elaborat norme obligatorii navele de transport maritim entra 1.13, MATERIALE UTILIZATE IN CONSTRUCTIA CORPULUL NAVEt 1113.1, Generalitati De reguld, navele maritime si fluviale actuale au corpul metalic. Trecerea oficial& la constructia navelor metalice s-a facut in anul 1877, cind Lloyd's Register a introdus obligativitatea utilizirii ofelului turnat avind urmitoarele particularititi © comporitia chimic&: C = 0,2%; Mn ~ 0,75% 05% si P = 0.05%, © caracteristici mecanice: rezistenta la x limita de curgere superioara minima Ry, — Ja rupere Ay =20% Ulterior, consttuctorii navali au fost preoc riale metalice noi, care si asigure redueerea m cu cresterea rezistenfei acesttia la diferit tari exterioar anul 1907, in Anglia, se inregistreaza primele tendinte de folosive lac unor clemente din structura compului navelor de pasageri, a olelulut sllicke slab aliat cu rezistenta la rupere Ry = 520 ... 590 Njmm?, limita de curgere superioari minima Ry — 315 Nfmm! si alungirea relativi la rupere de > 20%. Treptat, utilizarea ofelului de inalta rezisten{a (Ry 470 ..900 Nj?) a extins sila construcfia elementelor de structura sle navelor pentre fave. portul mirfurilor uscate si lichide In anul 1964 Det Norske Veritas si Lloyd's Regi in regulile lor, cerinje privind aplicarea constructia corpului navelor de tansport miaritim, Dupa numeroase consultiri reciproce, registrele de clasificare au formulat actualele cerinfe unice ale ofelurilor eu rezistenta normalA gi otehurilor de jnalti rezisten{a utilizate in construcfiile navale, Pe baza acestor cerin{e fiecare tip de ofel naval se imparte, in functie de temperatura la care se normeaza rezilfenta, in trei grupe, astiel © grapa A, cut rezilienfa normata la 0 © Grupa DB, cu rezilienta normat Ia — © grupa 5, cu rezilienfa normata la —40' i= 0.15%; S. ere Ry, = 400 ... 490 N, 5 N/mm?; alungirea relatis afi de c&utarea unor mate- corpului navei, in ter of Shipping introduc, de inalt& rezisten}a la Din cele intrebuinfate £ ling’ acestea, Tespectiv mate in contin: 114.32. Carac La constr lungimea de electrice, cupte calm: Obsery laconstructia r Comporiti tabelele | Din panct de nave trebuis indoi la rece si sii menfins rezistenfi la co Dilitate Obignuit, ain ofel prezer 4, Fac ¢ chilele ‘masive fn conti din ofel ut 1, Tablele Jaminare la c grosimi. Dimen grosimile 4... € Notarea ti x litimea x Tuli (v. tat Tablele se perefilor si pn simple, in ine ca, pel impune ca, p‘gull, navele Sint mul flrii respec- de siguranfi tate mai inainte, itea poluatii mari Regul privind fentiri ulterioan 3 ,Reguli sanitare curitafii muncii* ; privind navigatia nalul Panama"; 3} »Reguli privind Jentra transportul 1965. Maritime Ongani- baza conventiilor, obligatorii pentra naver metalic. cut in anul 1877, ului turnat avind i= 015%; Se 10 ... 490 N/mmn®; dungirea relativa area unor mate- havei, In paralel foare. Astfel, in ite, Ia constructia 2 ofelului silicios imita de curgere a rupere 4, > 70 ..900 N/mm") lor pentru trans- ripping introduc, lta rezistenty 1a sare au formulat si otelurilor de acestor cerinte, atura la care se Din cele prezentate mai inainte rezulta faptul ci materialele de bazi intrebuintate in constructia corpurilor navelor metalice sint ofelurile. Pe linga acestea, in constructiile navale, se mai folosesc unele aliaje neferoase, respectiv materiale nemetalice. in continuare se prezint& caracteristicile principale ale celor trei categorii de materiale utilizate in constructia corpulul nave, 11.1.3.2, Caracteristicile principale ale ofelurilor utilizate in constructia navei La constructia corpurilor navelor maritime si fluviale de transport, cu Iungimea de calcul L > 40 m, se intrebuinfeazd ca materiale de bazd: ofelul naval cx rezistent obisnaité avind limita de curgere superioar’ minim: Ry, = == 235 N/mm? gi ofelal naval de inalta rezistengd avind limita de curgere stipe- rioari minima Rj, > 235 N/mmé, Aceste ofeluri sint elaborate in cuptoare electrice, cuptoare Martin sau in convertizoare cu insuflare de oxigen, sint calmate sau semicalmate si laminate Ja cald Observatia 17.4. Ofelul de inalta rezistentA se utilizeaz, in mod special, Ja constructia navelor avind lungimea de caleul L > 180m, puternic solicitate Ja incovoierea longitudinal a Compozitia chimica gi caracteristicile mecanice ale ofelurilor navale cu reaistentii normal si de inalta rezistenfi, cerute de R.N.R., sint prezentate in tabelele 11.1, 11.2, Din punct de vedere tehnologic, ofelurile destinate constructiei corpurilor de nave trebuie: 5% aibit calitatile necesare deformatilor plastice; si se poaté indoi la rece gi la cald; si se poata taia cu foarfece mecanice sau cu flactri; si-gi mentind, propritiile mecanice in timpul prelucrarii; si prezinte o bund rezistenfa la coroziune, atit in apa de mare cit gi In atmosferd ; s& aibi suda- bilitate, Obignuit, Ia constructia corpului navei se intrebuinfeaz% semifabricatele din ofel prezentate sub forma de: table, profile si electrozi respectiv sirme de sudurd. Fac exceptie unele elemente de structurd ca: etravele. etamboutile, chilele masive etc., care se execut’ din ofel turnat. In continuare, se fac citeva consideratii referitoare la semifabricatele din ofel utilizate fh constructia corpulsi navei 1. Tablele navale. Sint standardizate (STAS 8324-80), se obfin prin laminare la cald si se livreaz sub forma de plici dreptunghiulare de diferite grosimi. Dimensiunile de livrare sint: Jungimile 4 ... 12m; lifimile 1,2 ... 24m; Srosimile 4... 60 mm (din 0,5 mm in 0,5 mm). Notarea tablelor se face indicind demumirea, dimensiunile (grosimea x x Litimea x lungimea), in mm, separate printr-o linie oblici de grupa ote Jului (v. tabelele 11.1, 11.2) si mumirul standardului, Exemplu: Tabla 8x 1500 x 6000/A 32 STAS 8324-80 i Tablele se folosesc 1a inveligul exterior al: corpului, constructiilor anexe, peretilor si punfilor, De asemenca, ele pot intra, sub form’ de platbande simple, in structura elementelor de osatur’. Observatia 11.5. La alegerea grosimilor tablelor inveligului exterior se ‘impune ca, pe Iingé solicitarile mecanice, si se tind cont side efectul distructiv al coroziunii electrochimice pentru durata de exploatare a navei. Viteza de stTabelul 11.2, Carscteristicile mecanice ale ofsluilor cu sezistenf notinsld gf Je inal rexis- Tenft utilizate Ia eonstructia corpurilor de nave 2) a eu 9 Bio Tamia Enola tangs | Temper Grape Starea},tesstenta | de arse tin are de | 2 ee i oro, | ehh Jo ye nee Fu aoa) "EP i | Nimmt J ; i 1 | a [ramne [aon | as | 2 | - | 8 |imad |S | 3 | 2B) a] a Bo | Noman | 00°14 | as | 3 | an | B jSecmmit [Hee | || =e | \ An loo a 3 42) wormaneat | 70.590] sis | a2 | mn | 3k | lz =40 3 ——————————— a A36 o 4 ' Bf [D0] womainat fam..eo | 35 | 2 | 2 | 34 oy jes 76m, pe intreaga lungime a navei intre peretii_picurilor Definitia 11.13, Pical prova este compartimental etang cel mai apro- piat de etrava navel i Definitia 11.14, Picul pupa este compartimentul etang cel mai apropiat de etamboul navel, Bl Initial, dublul' fund a fost specific: navelor destinate transportului de marfuri uscate, La navele petroliere, in zona tancurilor de marl, s-a adoptat 57@ osatura planscului, formata dints-o retea de bare, drepte sau curbe, incrucigate. Prin analogie cu corpul naver, din a c&rui structurd face parte, planse: pot st aibi dowd tipuri de elemente de osatura (v. § 11.1.1): longitudinale si transversale, Existenta acestor elemente oferi. posibifitatea utilizarii, in constructia plangeelor, a trei sisteme de osaturi: transversal, longitudinal si mizd (v. § 11.2.1), La acelagi corp de nav pot s& existe plangce cu sis- Feme de osaturi’ diferite, Dup& forma lor, plangeele care alcituiese corpul navei sint de dowk feluri: plane si curbe. a) Plangeele plane. Caracteristic acestor plangee este faptul ca atit tablete finveligului cit si barele osaturii sint drepte. De regul’, sint considerate plangee plane plangecle de fund, de punfi, de bordaje din zona central a‘ navel, precum si plangecle din’ peretii transversali si longitudinali, Conturul de rezemare al plangeclor plane are, ia majoritatea cazutilor, forma unui patrulater cu unghiurile drepte (dreptunghi, pitrat) san cu un. ghiurile apropiate de cele drepte (trapez). Barele care formeaz osatura plan seelor plane sint dispuse, de obicei, paralel sau sub un unghi foarte mic fata de laturile conturului Dupt gradul de participare la structura plangeului, barele pot fi: de direcfie principal si de morucisare Definigia 17.9. Barele care detin ponderea numericd in cadrul osaturii plangeului i preiau cea mai mare parte a sarcinii exterioare se numese bare de directie’ principal. Definifia 11.70. Barele dispuse perpendicular sau aproape perpendicular ‘pe cele de directie principal’ se numnesc bare de directie secundari sau de Incrucisare Observafia 11.9. Daci barele de directie principal fac parte din osatura transversal a corpului navei, atunci plangeul este construit In sistem de osaturi transversal il Observafia 11.10. Dac barele de directie principal fac parte din osa- tura longitudinal a corpului navei, atunci plangeul este construit in sistem de osaturi longitudinal i In schita de principiu a unni plangeu construit in sistem de osaturd. transversal (fig. 11.10) se disting: ABCD — contural de rezemare; 7 — ele- ‘ment al osaturii transversale, care este bara de directie principal; 2 — ele- ment al osaturii longitudinale, care este bari de inerucigare: J — cimp de placd (v. definifia 11.11). Definifia 11.77. Blementul de plack apar- 12 {inind inveligului plangewlui, cuprins intre 4 TH 12 cow bare de directie principala gi respectiv TH dou bare de incruciare apropiate, se numeste cimp de placi In schifa de principin a unui plangen construit in sistem de osaturi longitudinal (fig, 11.11) se pot evidentia: ABCD —con- aa © turul de* rezemare; 7 — clement al osaturii y longitudinale, care este bari de directie prin Fig. 1110 cipali; 2— element al osaturii transversale, 36 eare este bart de Placa (v. definigia __Observatia 17.17 fn sistem de osatui elementele osaturii mentele osaturii Ic pain si, in conseciz forme ‘aproape pitt ) Plangeele cur plici cu simpli sau din bare curbe. Obig gee curbe planseele mea navei $1 respec extremitifi Contural de rez linia strimbe inchise. Patticularitatile greuneazi calculele + curbe. Din acest mat inci si se adopte, la curbe, schemele de « terioarS a unor cor Observafia 11.12 toare Ia elementele « finifile 11.9, 11.10, i pentra plansecle « in continuare, de plangee intilnite 11.3.1.2. Planser Definifia 11.12. Ini navel este dena ‘Din punct de v de fund, si anume: Alegerea tipulut calcul, E, a navei. La navele cu L Planesele de fun fari dap’ "cum urm: @ pentru 50 < masini gi peretele pi © penta 61 < peretele picului pro pina Ia peretele pug @ pentru L > % Definifia 11.13. piat de etrava nave Definifia 11.14. de etamboul navei | Initial, dublul f mirfuri uscate. Lanasistemul de constructie cu simplu fund, pen- tru a se exclude existenta unor spatii libere in care s-ar fi putut aduna vaporiinflamabili. In prezent, normele IMO, referitoare la polua- rea marin, previd obligativitatea utilizirii dublului fund gi in zona tancurilor de marfé de la navele petroliere. Chiar daci se va reveni asupra acestei prevederi, in cazul navelor pur petroliere, ea va rimine valabilé pentru navele combinate petrolier —vrachier, petrolier — mineralier. Dublul fund indeplineste urmitoarele functiuai © impiedics inundarea compartimentelor in cazul producerii unor avarii Ja fundul navel; © mireste ‘rezisten{a corpului navei Ja solicitirile exterioare statice si dinamice; © limiteaz’ un volum etang in care sint amplasatg tancurile de combus- tibil, ulei, api tehnict si potabila, balast etc ‘Funcffunile emintite mai tnainte sint indeplinite, in condifiuni bune, dack dublul fund are 0 inaltime, in dreptul PD, suficient de mare si daci se extinde cit mai aproape de bordaje. O forma simplificat’ a dublului fund dintr-un bord, in sectiunea transversala maestr&, este dat& in fig. 11.12. Se noteaz cw @, linia de intersectie a tablei marginale (v. definitia 11.15) cu finveligul exterior al navei si cu P, punctul de intersectie al ei cu a Fie Py, punctul de intersectie al prelungirii liniei bordajului cu LB. Prin Py se duce dreapta d,, care formeazi cu LB un unghi de 25°. Solutia cons- tructivi a dublului fund se consider’ buni dack punctul P este situat deasupra dreptei dy Definifia 17.15. Tabla care limiteax dublul fund in zona gumei poarti denumirea de tabli marginal. wt Observatia 11.13. Tabla marginala poate si aiba trei pozitii fat de pla- nul orizontal, gi anume: in prelungirea acestuia (fig. 11.13, a), inclinaté in sus (fig. 11.33, 8) si fnelinati in jos (fig, 11.13, ¢)m Fig, 1142 Fig. 1113, a 4 a Indiferent de tipul lor, plangecle de fund au conturul de rezemare de- terminat de bordaje si perefi (transversali i longitudinali). In continuare, se descrie constructia diferitelor tipuri de plangee de fund. a) Plansee de fund cu simplu fund construite in sistem de osaturd trans~ versal. Sint’ specifice navelor destinate {transportului de mirfuri uscate si se compun din urmatoarele clemente (v. fig. 11.14): 7 — varangi ou inima > 2 — carlings centrali; 3 — carling’ lateral; 4 — child; 5 — Snveligul fundu- Ini 6 —invelignl gunei; 7 —nervura vertical& de rigidizare a varangei (se prevad la varangele cu géuri de usurare). ‘Pe lingi. elementele de constructie propriu-zise ale plangeului de fund, efumerate mai inainte, in fig. 11.14 mai sint reprezentate $i: 8 — coast’; 58 9 ~ guseu de gurni tang? 72 — guseu de planseul de fund se ‘Osatura transve 11,16). Definitia 11.16. plangeului de fund, 5 pavelor cu simplu fa fund) se numegte v _ De reguld, varar avind sudati pe Iatu din tabla flangata (v sudati de tnveligul { « Observatia 11.14. Tungime 0,25, mas1 simphu fund, pen ‘2 unor spatii libere {vapor inflamabil referitoare la polua- ativitatea utilizisii ‘ancurilor de marfi Chiar dacd se va mrevederi, in_cazul ‘va rimine valabila petrolier— vrachier, yducerii unor avarii exterioare statice ancurile de combus- in conditiuni bune, nt de mare si dacd ati a dublului fund dati fn fig. 11.12. (v. definitia 11.15) tersectie al ei cu mt lajulut cu LB. Prin le 25°, Solutia cons- rctul “P este situat + zona gurnei poarti i poritii {afi de pla- 113, a), inclinatd in ne 9 4 nil de rezemare de- inal). 1 de plangee de fund. em de osaturi trans- ide mfrfuri_uscate * — varang’ cu inima : | 5 — inveligul fund: rigidizare 2 varangei ve plangeului de fund, splate gi: 8 — coast; Seahoneo th 7 a : a : a | 1 ‘\; ° ie + s “ g 3 6 eR : i‘ “ " 4 , LX 4 wh ‘ 7 L @ Fig 1108 9 —guseu de gurni; 10 ~inveligul bordajului; 17 — perete transversal e- tang; 72 — guseu de legiturit fntre carling’ si perete. Cu aceste elemente plangeul de fund se afli in contact direct ig StU Uansvealé a planeutul se compane din varange (v. detinitia 1.16). Definitia 17.16, Elemental de osturi transversal, inclus in structura plangeului de fund, si avind capetele limitate de cele douk bordaje (in cazul havelor eu simplu fund) sau de tablele marginale (in cazui navelor cu dublu fund) se numeste varangi a De reguli, varanga poate fi constituit’: dintr-o inimA vertical din tabla avind sudaté pe latura superioari o platband4 orizontala; dintr-o platbands din tablx flangaté (v. fig. 11.14, c). Latura inferioari a inimii varangel este sudati de inveligul fundului navei. De asemenea, inima varangei mai este sudati de carlingi (centrala gi laterale) Observatia 17.14. In zona compartimentului masini si pe portiunea de lungime 0,252, misurati de la etravi spre pupa, mu se admite utilizarea varangelor de ‘tip platbandi din tabli flangati afn fig. 11.15, U1 simplu fund constra In cazul navelor cu simplu fund construit in sistem de osaturi trans- la nayele petroliere. versal, varangele sint dispuse la fiecare coast (mai putin in dreptul__perejilor din. tancul central transversali etansi, care preiau si rolul varangelor) si pot fi continue saw (v. fig. 11.15) sau ca {intrerupte In drepiul carlingii centrale. De asemenea, este admis aplicarea ral; "5 —longitudin decuparilor de ujurare in inima varangei, dar, in acest caz, so impune in- $ ~ inveligal fundul trodhicerea nervarilor verticale de rigidizare (w. fig. 11.14, ¢). (eer ree Osatura longitudinal’ a planseului cuprinde carlingile (centrala si la- 72 montant al eat terale) (v. definifia 11.17), centrale); 13 — guse “\Definijia 11.17. Elementul de osatur’ longitudinal, inclus in structura rigidizare a guseuhut plangeului de fund, situat in planul diametrai al navel sau la o amumiti Pe ling eleinen Aistanta fafi de acest plan, este denumit carling centralé (suport central) ee ae respectiv catling& lateral (suport lateral) i coast’ intirita (v. fi Carlinga (centrali gi laterali) este constituiti dintr-o inima vertical’ de gun’; 78 — long din tabli_avind sudat& pe latura superioar’ o platband orizontali. Inil- nervuri de rigidizat {imea carlingii este egal cu cea a varangei in locul de incrucigare (v. fig. 1.14, coastei cadra 22 — ad, e, f. gh) sau montant cadru al Obseruafia 17.15, La navele eu L < 40 m, exceptind portiunea de lun- apace ae gime 0,250, masurati de la perpendiculara prova spre pupa, se pot prevedea yuri de rigidizare a.m Earling! laterale din diferite profile (v. fig. 11.14, }) sudate pe yarange mf 27 — guseu de legit Garlinga central’ se extinde, pe cit posibil, pe Intreaga lungime a nav central; 28 — guseu si este continua intre peretii transversali etangi. La navele cu L < 60 m, tudinal’ si varanga d Eanlinga centrala poate fi si intrerupt& in dreptul varangelor (v. fig. 11.14, a) se afli fh contact d Observafia 11.16. Catlinga central& poate si lipseascd din compartimentul Osatura transvet masini, daci lonjeroanele postamentelor masinilor principale se extind pe 11.16), eare se dispun foala lungimea compartimentului si se continua in afara acestuia cu gusee Distanta intre varang Carlingile Iaterale se extind pe cea. mai mare parte din lungimea mavei construit in sistem de i jot i 7 Aa su decupari de (de preferat, cit mai mult posibil spre prova), sint intrerupte in dreptul van- eu decupari de usura (eePaor Uv, fig 11-14, 6) pot sh aibh docupari de usurare. tantilor 70 si a semir Prinderea carlingilor (central si lateral) de peretii transversali etansi oo se poate face in urmitoarele moduri i laterale) (v. defini '@ inima se sudeazi la peretele transversal etang, iar platbanda este _ mee’ peat! prevamnti cu guseu de legatura orizontal (v. fig, 11.14, /} (in acest caz, litimea caslai@e caus Zuseului la perete trebuie si fie egal cu cel putin dublul litimit platbandei falta ode beans calingii respective); inima carlingli cents '@ inima si platbanda se sudeazi la peretele transversal etans, iar plat- (v. fig. 11.15, 6, d: 1 banda este prevazuti cu gusen de legiturd (v. fig. 11.14, g) (in acest. caz, Oiservapia 11.17. fniltimea guseului trebuie si fie egald cu cel putin jum&tate din indltimea stituie si rolul carling carlingii respective) ; : Catlingile lateral f@ inima se sudeazi la peretele transversal, iar platbanda carlingti se tancutite centrale cit continu cu cea a guseului (v. fig. 11.14, ) (in acest caz, inaljimea guseului fntérifi ai peretilor t trobuie si fie egala cu cel putin indlimea carlingii respective) Referitor 1a prin ‘Din cele prezentate mai inainte rezult concluzia 11.1 range rimin valabile Concluzia 17.1, fn structura plangeelor de fund cu simpli fund construite Definitia 11.18. in sistem de osaturd transversal, varangele reprezint’ barele de directie fundului gi a cérui ini principal, iar carlingile barele de incrucisare ll gitudinald de fund >) Plansee de fund cu simplu fund construite in sistent de osatura lon Longitudinalele ¢ gitudinal. Sint specifice navelor petroliere intrate in exploatare inainte de bandé cu bulb, T, core Eparitia prevederilor IMO, referitoare la obligativitatea utilizarii dublukui intre peretii transver: find in zona tancucilor de marfa. De asemenea, acest tip de plansee se mai ciale (V. fig. 1115, @ utilizeazi in zonele tancurilor Iaterale ale navelor combinate petrolier-vra- chier, petrolier-mineralier. 60 Ss1 de osatura_ trans in dreptul__perefilor vot fi continue ‘sau e admisi aplicarea az, se impune in- 1.14, 4), gile (central si la inclus in structura i sau la o anumitl al& (suport central) x0 inim& verticala 4 orizontala. Inal- acigare (v. fig. 11.14, 4 portiunea de tun- pa, se pot prevedea date pe varange aga lungime a navei tele eu < 60 tm, Aor (v. fig. 11.14, 4) din compartimentul cipale se extind pe acestuia cu gusee HL din lungimea navei apte in dreptul van- purare, i transversali etangi jar platbanda este (in acest caz, Ligimea al 1stimit platbandet ersal tans, ar plat- 14, ¢) (in acest caz, natate din iniljimea atbanda carlingii se wz, inaltimea guseului spective). 11 plu fund construite \ barele de directie stent de osaturd lon- xploatare inainte de ‘a utilizarii dublulai ip de plangee se mai binate petrolier-vra- In fig. 11.15, 11.16 sint reprezentate dows tipuri de plangee de fund cu simplu fund construite in sistem de osatura longitudinal, ircevent intilnice 4a navele petroliere. Ele se compun din urmatoarele elemente: 7 —~ varangi din tancul central; 2— varangi din tancul lateral: — carling. centrala (w, fig. 11.15) sau carlinga central intirita (v. fig. 11.16); 4 — catlings late- tala; 5 — longitudinal ‘de fund; 6 —longitudinala de guna; 7 ~~ chils, ¢.ginveligal fundului; 9 —tnveligul gurnei; 10 —montant al varanget (nervuri verticalé de rigidizare a varangei); 17 — semimontant al varange! 72 — montant al catlingii centrale (nervurd verticala de rigidizare a carlingii centrale); 73 — guseu de rigidizare a carlingii centrale; 74 — placuja de gidizare a guseului; 75 — guseu de legaturd intre carlinga centrald si varang’ Pe Tinga elementele de constructie propriu-zise ale plangeulu: de fund, enumerate mai fnainte, in fig. 11.15, 11.16 mai sint reprezentate si: 16— coast intéritt (v. fig. 11.15) sau coast cadru (v. fig. 11.16), 77— guseu de guma; 78 — longitudinal’ de bordaj; 79 — invelisul bordajului; 20 — nervuré de rigidizare a coastei cadru; 27— seminervuri de tigidizare a coastei cadru ; 22 — montant intiit al’peretelui longitudinal (v. fig. 11.15) sau montant cadra al peretelui longitudinal (v. fig. 11.16); 23 — longitudinal a peretelui; 24 — nervurd de rigidizare a montantului cadru; 25° seminer Sark de rigidizare a montantului cadru ; 26 — inveligul peretelu longitudinal 27 ~ guseu de legitura intre peretele longitudinal $ varanga din tancul central; 28 — guseu de legitura intre montantul intirit al peretelui longi- tudinal si varanga din tancul lateral. Cu aceste elemente plangeul de fund se afli in contact direct. (satura transversala a plangeului este format din varange (v. definifia 11.16), care se dispun in dreptul coastelor intarite, respectiv a coastelor cadru, Distanta intre varange este, deci, mai mare decit in cazul plangeului de fund construit in sistem de osaturi transversal. Inimile varangelor pot fi previzute cu decupiri de usurare (v. fig. 11,15, a)'si rigidizate prin intermediul mon. tanfilor 70 si a semimontantilor 77 (v. fig. 11. 18, 4, 8; 11.16, a), dispusi in dreptul longitudinalelor de fund. Osatura longitudinal a planseului este format din carlingi (central i laterale) (v. definitia 11.17) si longitudinalele de fund (v. definitia 11.18) Carlinga centrala poate s& fie comun’ (inima carlingii ‘are aceeasi inal: fime cu cea a varangel (0. fig, 1115) saa rears, Gnima carlingii este mai inalti decit cea a varangei) (v. fig. 11.16). Pe intervalele dintre varange, inima carlingii centrale ‘este intiriti cu montanfii 12 si guseele 73 (w. fig. 11.15, ¢, d; 11.16, 8, ¢, d) si, uneori chiar cu nervuri’ orizontale. Observafia 11.17. Prin existenfa unui percte longitudinal in PD se sub- stituie $i rolul carlingii centrale, motiv pentru care aceasta va lips! py Carlingile laterale se previd la navele petroliere cu L > 200 m, atit in fancurile centrale cit si in cele laterale, si se dispun in dreptal montantilor intirifi ai peretilor transversali etansi formind, impreun’ cu acestia, cadie, Referitor Ja prinderea carlingilor de peretii transversali etansi si de va. range rimfn valabile consideratiile de la punctul a) Definitia 17-78. Blementul de osaturi longitudinal sudat de inveligul fundului si a carui intltime este mai mica decit 2 carlingilor se mumeste lone gitudinald de fund Longitudinalele de fund sint formate din diferite tipuri de profile (plat- andi cu bulb, T, comier cu aripi egale, cornier cu aripi neegale etc.) continue ntte perefii transversali etansi. Varangele sint _prevaaute cu decupari spe. Giale (v. fig. 11.15, a; 11.16, a), in scopul trecerii longitudinalelor prin de 61Sectinea Ak og 4 9, mw o~ ra Wa 6 / i . 1 ae Sectionea A-A Bala 8 3 62 Modul de imbinare al 1 se poate vedea in fig. 1 tudinala de fund; 2— vetang; 4 — guseu’ de leg de fund si peretele tran este continim, adick tr vers etans. Din considerafiile { concluzia 11.2. Conclusia 17.2. In fund cu simplu fund cor tur longitudinal, carl reprezinti barele de d rite si respectiv comur det ineracace :) Plangee de fund versal, Sint spetfice na construite in sistem de acest tip de plangeu pri lunei_varange etanse (ij decupiri de usurare) (f Dupii cum se poate construit in sistem de o elemente: 7 — varang’ | rare); 3 — varangi schel, marginal; 7 — chila; ¢ fnveligul dublului fund; nervurd de rigidizare ay schelet; 74 — profilul in schelet ; 76 — montant ai 78 — brachetul suportuh Pe lings elementele cu dubla fund, eaumer 79 — coast; 20 — guse aceste elemente plangeu Observatia 11.18. In de gurni lipsesc, rolul « Osatura transversal nifia 11.16): etanse, cu Varangele etange se precum si fn locurile de : 4, f), Ble sint constituit rare, avind indltimea ef Varangele cu inimi coast (mai putin la dispunerea varangelor c1 care si nu insumeze ma libere se vor prevedea v Aceast. solutie con © Ja navele destinSeclionee CC es 3 "4 Modul de imbinare al longitudinalei de fund cur peretele transversal etang se poate vedea in fig. 11.17, unde s-au fScut urmitoarcle notatii: 1 — longit tudinal de fund; 2— invelisul fundului; 3 — inveligtl peretelui transversal etang; 4 — guseu de legitura intze longitudinala de fund si peretele transversal etang. Guseul : este continu, adiei trece prin peretele trans- 3 vers etans, Din consideratiile facute mai inainte rezult concluzia 11.2, Concluzia’ 11.2. In structura planseelor de fund cu simplu fund construite in sistem de osa- turk longitudinal, carlingile si longitudinalele y reprezinti. barele de direcfie ' principala, inti rite si respectiv comune, iar varangele’ barele Fig. 137 de incrucisare ml ©) Plangee de fund cu dublu fund construite in sistem de osaturé trans- versal. Sint’ specifice navelor de transportat mirfari uscate, cu L'> 50 m, constraite in sistem de osatura trasnversal. In fig. 11.18 este reprezentat acest tip de planjeu prin trei sectiuni transversale aflate in cotespondenta uunei varange etange (fig. 11.18, a); unei varange cu inima (prevazuti cu decupiri de ujurare) (fig. 11.18, 8}; unei varange schelet (fig. 11.18, c) Dupi cum se poate vedea din fig. 11.18, plangeul de fund cu dublu fund construit in sistem de osaturi transversal, ate in structura sa urmatoarele elemente: 7 — varangi etange; 2— varangi cu inima (cu decupari de usu. rare) ;3 — varangd schelet ; 4 — suport central; 5 — suport lateral; 6— tabla marginal; 7 —chila; $ ~inveligal fundului; 9 — inveligul gurnei; 10 — invelisul dublului fund; 17 — nervuri de rigidizare a varangei etange: 72 — nervuri de rigidizare a varangei cu inimi ; 73 — profilul superior al varangei schelet; 74 — profilul inferior al varanget schelet 75 — mohtant al varangei schelet 76 — montant al suportului lateral ; 77 — brachetul tablei marginale: 78 — brachetul suportului central, Pe ling’ clementele de constructie propriv-zise ale plangeului’ de fund cu dubla fund, enumerate mai inainte, in fig. 11.18 sint reprezentate si: 79 — coasti; 20—guseu de gummi; 2/ — inveligul bordajului. Cu toate aceste clemente plangeul de fund se afl in contact direct. Obsersatia 17.18. In dceptul peretelui transversal etang coasta si guseul de gumni lipsesc, rolul acestora flind preluate de catre perete Osatura transversalé a plangeului este formati din varange (v. defi nifia 11.16): etange, cu inimi $1 schelet, Varangele etanse se prevad in corespondenta perefilor transversali etansi, precum si in locurile de separare ale tancurilor din dublul fund (wv. fig. 11.18, 4, f). Ele sint constituite din inimi de tabla verticale, fra decupari de usa rare, avind indlfimea egali cu cea a dublului fund. Varangele cu inima (v. fig. 11.18, 2, f) sint dispuse, de regula, la fiecare coasti (mai pufin la coastele previzute cu varange etange). Se admite dispunerea varangelor cu inimi la maximum patru intervale de coastii, dar care s& mu insumeze mai mult de 3,6 m. In corespondenta coastelor rimase bere se vor prevedea varange schelet Aceasti solufie constructivi nu este admist: @ la navele destiaate transportului fneiresturilor grele (minereuri); 6364 Seofiunea C-6 ye) 0 1 — rig 1138 @ fa toate navi perpetdiculare prove, a a eu decuptri de usura ee bee a dublului fund. Legit acestora cu suport mediul montantilor 5 Osatura longitud suport lateral" (6 Suportul ce inna tas vert a Ge etambou, tn zona ¢ central va fi continuv este asigurati, de rey a a a a fondale, iar Tatorle capetele sudate de + a osaturi se sudeazé in de tnerwcisare, Trecerea de lao: vVizutacu dublu fund, A eee In fig. 11.19, care a LD a 3 —carlingé‘lateralé dublului fund; 5 —4 etang; 6 — guseu oriz — retele transversal eta Din cele prezen | Concluzia 17.3. by tn sistem de coaburd gi varangele schelet re iar suporfii, barele Concluzia 11.4, P. plici: inferioari, care superioari, care apar Observatia 11.19. pentru bavele de dire28 (@) 10 6 @ Ja toate navele, pe porfiunea de Iungime 0,25 L, masurati de Ia perpendiculara prova spre pupa? © Ia toate navele, in zona compartimentului masini. Varangele cu inima sint formate din inimi de tabla verticale, prevazute cu decupari de ugurare. Varangele schelet (v. fig. 11.18, o) au structura compusi din profile inferioare si superioare sudate de fnveligul fundului respectiv de invelisul dublutui fund. Legstura dintre cele dowd categorii de profile, cit gi Iegatura acestora cu suporfii, respectiv cu tabla marginal, se realizeazi prin inter mediul montantilor’ si brachetilor. Osatura longitudinal’ a plangeului este format din suportul central gi ‘suporfii laterali(v. definitia 11.17), Suportul central (v. fig. 11.18, d), dispus in PD, este format dintr-o inima de tabla vertical’ fari decupiri de usurare. El va fi prelungit cit mai mult spre prova gi spre pupa gi, daci este posibil, se leaga de etrava res pectiv de etambou, In zona central a navei, pe o lungime de cel putin 0,62, suportul central va fi continuu, Pentru sestul zonelor continuitatea suportulti central este asigurata, de regula, intre peretii transversali etangi. Suportii laterali (v. fig. 11.18, ¢), formafi din inimi de tabla verticate, breviaute ou decupir, sinttntrerupti in dreptul varangelor cu imi si in eptul varangelor etange. Atit varangele cit si suportii au laturile inferioare sudate de inveligul fundului, iar laturile superioare de fnveligul dublului fund. Varangele au capetele’ sudate de tabla marginala. De asemenea, elementele celor” dows osaturi se sudeaz’ intre ele inlocurile de incrucigare. Trecetea de la o zon a navei, pre- viizut&cu dublu fund, la 0zon4, pre zat cu simpht fund, se face treptat. In fig. 11.19, care prezintii vederea orizontala a unei astfel de treceri trep- tate, se disting urmitoarele elemente 7 —varangi; 2—carlinga central: 3 — carlinga ‘laterali; 4 — inveligul dublului fund; 5 — perete transversal etang: 6 — guseu orizontal de legitur’ a carlingii (centrale si laterale) de pe- retele transversal tan. Din cele prezentate mai inainte Pig, 1149 reaulti concluziile 11.3, 114 Conclusia 17.3, In structuta plangeclor de fund cu dublu fund construite in sistem de’ osaturi transversal, varangele cu inima (etange saw neetanse) si varangele schelet reprezint’ barele de direcfie principal’, intarite gi comune, lar suporfii, barele de fncrucigare mt Concluzia 17.4. Plangeele de fund ew dublu fand au in structura lor dou’ plici: inferioars, care este de bazi si apartine inveligului fandului navel Superioart, care aparfine invelisului dublului fund Observagia 11.19, Denumirile (intirite si comune) date fn conchuzia 11,3, pentru barele de directie principal, sint fn functie de valoarea momentelor 65.de inertic, fafi de axele de incovoiere, ale sectiunilor rezistente corespun- zitoare celor trei tipuri_de varange d) Plangee defand ea dubla fund construite insistem de osatura longitudinal. Sint specifice navelor de lungimi mari (vrachiere, mineraliere, petroliere etc.), construite in sistemele de osaturi longitudinal i combinat. In fig, 11.30 este reprezentati o variant a acestui tip de plangeu prin dou’ sectiuni trans- versale, aflate: in dreptul unei coaste avind in corespondenja sa varangt cu inimi (fig. 11.20, a); In drep- tul unei coaste intermediare dis- pusi intre dowd varange cu inimi (ig. 11.20, 8) Dupi cum se vede din fig. 11.20, plangeul de fund cu dublu fund construit in sistem de osa- turd longitudinal se compune din urmitoarele elemente: 7 — varan- gi etanse; 2—varanga cuinima; 3 — suport central; 4 — suport lateral; 5—longitudinalé de fund; 6 — longitudinal de dublu fund; 7 —tabla marginal; 8 — chila; 9—inveligul fundului ; 70—inve- liga gumnei; 17 —inveligul dus blului fund; 72—nervuri de rigidizare a varangei_cu inim& ; 13 — montant de’ rigidizare a suportului lateral; 74— brachet al tablei marginale; 45 — brachet al suportului central; 76 — bra- chet de prindere a longitudinale lor de varanga etange. Pe ling clementele de con- structie propriu-zise ale planseului de fund cu dublu fund, enume- rate mai inainte, in fig, 11.20mai 4 bs ‘a Np Ng. Sint reprezentate gi: 17 — coast A a 18 — guseu de gunt. Cu aceste Fig, 11.20 clemente plangenl de fund se afl fin contact direct Osatura transversal a plangeului se compune din varange (v. definitia 11.16): etange gi eu inima. Varangele etange (v. fig. 11.20, ¢, d) se prevad in corespondenta pere- flor transversali etangi, precum gi in locurile de separare ale tancurilor din dubiul fund, Ble sint constituite ‘din inimi de tabld verticale, fri decupiri de usurare, avind fniljimea egal cu cea a dublului fund, Varangele cu inima sint dispuse la trei intervale de coast, dar care si nu insumeze mai mult de 3,6 m, Pe portiunea de Iungime 0,250, misurati de la perpendiculara prova spre pupa, si in zona compartimentului masini, varangele cu inimi sint dispuse Ia doud intervale de coasta. In corespondenta coastelor rimase libere se previd brachefii 14 pe tabla marginali, iar la jumitatea distantei dintre dow varange cu inimd se dispun brachetii 75, «6 pe suportul central se extind pind la lor Varangele cu inimi decupiti de usurar Osatura longitu. (v. definifia 11.17), nalele de’ dubla fun Suportul centra consideratiilor faicutt ujurare ale suportil etangi, vor fi prevaz, variantele prezentat 7 — suport later varangi etange; ligul funda’; 6 — § Definigia 11.19. ublutai fund gi a 8 Jongitudinal de du Obignuit, longit longitudinalelor de In majoritatea intrerup in dreptul prin intermediul br timp, 51 rolul nervur etange, Exista gi sitt trec prin varangele de solufii constructiv ciale de etansare mile varangelor etar Longitudinalele suportilaterali suplin mari. In acest caz, 11.22) cuprinde: 7 — central; 3 — suport 4 — suporfi laterali Din consideratiiszistente corespun- satura longitudinal. sre, petroliere etc.), inat® In fig, 11.20 iow’ sectiuni trans- ndenta sa_varangé 11.20, a); fn drep- te intermediare dis- & varange cu inimi ase vede din fig. 1 de fund cu duble fn sistem de osa- ral se compone din emente: 7 —varan- --varangi eu inim’ ; mitral; 4 — suport agitudinala de fund; sali de dublu fund; sginala; 8 — chila; ‘undului; 70—inve- 71 — inveligal du- 12—nervuri. de varangei_ cu. inim’ ; t de rigidizare a teral; 14— brachet sinale; 15 — brachet central; 16 — bra- ere a longitudinale- a etange. elementele de con- iu-zise ale plangeulai lula fund, enume- ate, in fig. 11.20mai ate si: 77 — coast e guna, Cu aceste ngeul de fund se afi, lirect. varange (v. definitia corespondenta pere- e ale tancurilor din ieale, fara decupiri ad. coast, dar care me 0,230, misurati artimentalui magini, 4. In corespondenta la marginals, iar Ja dispun brachetii 15, pe suportul central i montanfii 13, pe suporfii laterali. Brache(ii 14 si 15 se extind ping la longitudinalele de fund si dublu fund cele mai apropiate. Varangele cu inima sint formate din inimi de tablé verticale previ me en decupixi de ugurare 2% een fe Osatura longitudinalé a plangeului cuprinde suporfii (central si laterali) (wv. definifia 11.17), longitudinalele de fond (v. definitia 11.18) si longitudi. nalele de dubla fund (Vv. definifia 11.19) Suportul central $i suporfit laterali sint dispusi gi construifi conform consideratiilor facute la punctul c), al prezentului paragraf. Decupirile de usurare ale suportilor laterali, situate in apropierea peretilor transversali etansi, vor fi prevazute cu netvuri de rigidizare. Se recomandi una dintre variantele prezentate in fig. 11.21, unde sau fécut-umitoarele notafii 1 — suport lateral; 2—montant de rigidizare al suportului lateral: 3 — varangi etange: 4 — nervurk de rigidizare a decuparii de ugurare ; 5 — inve- gul fondulul; 6 — invelisal dublului fund. Definitia 11.19. Elementul de osatura longitudinal sudat de inveligul dublului fund si a cirui fniljime este mai mica decit a supertilor se mumeste longitudinal de dublu fund g& : Obisnuit, longitudinalele de dublu fund sint dispuse in corespondenta longitudinalelor de fund. In majoritatea cazurilor, longitudinalele (de fund si dublu fund) se intrerup in dreptul varangelor etanse (v. fig. 11.20, c, d), de care se prind prin intermediul brechetilor 76. Acesti brache{i indeplinesc, in timp, 5i rolul nervarilor de rigidizare a varangelor etanje. Exista gi situafii in care longitudinalele tree prin varangele etange. Utilizarea unei astfe! de solutii constructive presupune luarea misuriior speciale de etangare a trecerilor practicate in ini- mile varangelor etanse Longitudinalele de fond pot fi inlocuite cu suporfi laterali suplimentari cu decupiri de usurare Fig. 11.22 mari. In acest caz, osatura dublului fund (v. fig. 11.22) cuprinde:,7 — varangt cu inima (etange sau nectange) ; 2— suport central; 3 — suport lateral (etang sau cu decupiri de usurare obignuite) 4 ~ supor{i laterali suplimentari (cu decupari de usurare mari). Din consideraiile ficute mai inainte rezult’ coneluzia 11.5, elasi 67Conclusia 11.5. In stractura plangeelor de fund cu dublu fund construite fn sistem de osaturi longitudinal, suportii si longitudinalele (de fund i dublu fund) reprezintA barele de directie principal, intarite si comune, iar varan gele, barele de incrucisare In final, se vor face uncle referiri asupra elementelor care formeazi inveligurile tipurilor de plansee descrise in cadrul acestui paragrat. Tveligurile, fundului, gurnei si dublului fund, sint formate din file de table, de diferite grosimi, dispuse longitudinal. Grosimea tablelor este deter- minat& de pozifia lor in configuratia planseului si respectiv de solicitirile locale si generale la care sint supuse. Chila'este tabla cu. grosimea maximi. De la chili spre borduri, grosimea tablelor scade treptat. De asemenea, spre extremit&i, unde socurile datorate oscilatiilor navei pe valuri sint mai puter- nice, grosimile tablelor fundului cresc fafa de zona central. De regula, gro- simea tablelor inveliului dublului fund este aceeasi pe toat Litimea compar- timentului etang, dar poate si difere de la un compartiment la altul in functie de sarcina transportata. Imbinirile transversale ale tablelor se vor face intre coaste. Distanta, misurati longitudinal, de la imbinarea sudati pind Ja coasta cea mai apro- iati de ca trebuie si reprezinte minimum 25% din lungimea intervalului intercostal. 11.3.1.3, Planseele de bordaj Definifia 11.20. Plangenl a cérui plack de bazk apartine invelisului bor- dajului navei este denumit plangeu de bordaj Exist’ mai multe criterii de clasificare a plangeelor de bordaj, astfel: @ dupi forma lor, se deosebesc: plangeele de bordaj plane (dispuse, de reguli, in zona centrali a corpului navei) gi plangecle de bordaj curbe (dispuse in zonele de Ia extremitatile navel); '@ din punct de vedere constructiv, se deosebesc: plangeele de bordaj cu simplu bordaj (exterior) si plangeele de bordaj cu dublu bordaj (exterior $i interior); © dupi poritia lor pe inalfime (clasificarea este specifica: navelor de transport mirfuri uscate cu mai multe punt), se deosebese: plangeele de bordaj inferioare (cuprinse intze fund si puntea inferioari) si plangeele de bordaj dintre punjé (cuprinse intre dow’ punti) Conturul de rezemare al unui plangeu de bordaj inferior este determinat de: fundul navei, puntea inferioar’ si doi perefi_ transversali etangi conseculivi. Conturul de rezemare al unui plangeu de bordaj dintre punti este deter- minat de: dows punti consecutive si respectiv doi perefi transversali etansi consecutivi. ‘In continuare, se va descrie constructia tipurilor reprezentative de plangee de bordaj '2) Plansee de bordaj construite in sistem de osaturé. transversal. Sint specifice navelor pentru transportul m&rfurilor uscate, De asemenca, se recomandii utilizarea lor si la navele vrachiere, petroliere, mineraliere, petro- lier-vrachiere si petrolier-mineraliere, cu L < 180 m. ‘Alegerea sistemului de constructie transversal, la tipurile de nave men- inate mai inainte, se datoreste faptului cd acesta asiguré mai bine rezis- tenfa local a plangeelor de bordaj la actiunea sarcinilor concentrate, (socurile blocurilor de gheati, lovirile de cheu In timpul acostirii ete.). Totodatl acest sistem de constructie ofer’ posibilitatea de a se obtine o reducere a masei corpului navei, 68 Pentru ilustrar semnificative de bo pentru transportul cu mai multe punt! Pig. 11.25 chiere cu tancuri d vrachiere far tancu de perefi longitudinaablu fand construite dle (de fund si dubla comune, iar varan- telor care formeazi ai paragrat, formate din file de tablelor este deter- sectiv de solicitarile 1 grosimea maxim’, De asemenea, spre aluri sint mai puter- ‘ali. De regula, gro- ati Litimea compar- int Ia altul in functie re coaste, Distanta, ‘oasta Cea mai apro- angimea intervalului {ine inveligului bor- vr de bordaj, astfel: rdaj plane (dispuse, cele Ge bordaj curbe plangecle de bordaj 4 bordaj (exterior $i specificd navelor de sebese: plangeele de ari) gi plangecle de srior este determinat ali etangi consecutivi. ttre punfi este deter- fi transversali etangi reprezentative de ar transversal. Sint 2. De asemenea, se ¢, mineraliere, petro- ipurile de nave men- gurii mai bine rezis- concentrate {socurile tari ete.). Totodaté ‘obfine © reducere a Pentru ilustrarea structurii plangeelor, sint reprezentate citeva exemple semnficative de bordaje, cin zona magazillor de marfs,caractristice:mavelor pentru transportul mirfurilor uscate cu o singura punte (fig. 11.23), respectiv cu mai multe punti (inclusiv cea a suprastructurii) (fig. 11.24); navelor vra- Fig. 11.23, Sectunea A-A 2 ” ® i s Pig. 11.28 Pig. 11.28, chiere cu tancuri-de gurnd si antiruliu (sub punte) (fig. 11.25); navelor vrachiere fra tancuri de gurna si antiruliu, dar cu magazii laterale limitate de perefi longitudinali (care pot indeplini si rolul de borda} interior) (fig. 11.26) 69Din fig. 11.23... 11.26 se pot evidentia urmatoarele clemente de struc- tur’ ale plangeelor de bordaj coastruite in sistem de osaturd transversal: 1 — coasta simpli (v. fig, 11.25) san coast de cald (v. 2— coast’ de interpaat= (v. fig. 11.24); 3—coasti de suprastructurd (v-fig. 1.24); 4 — striaghar d> bordaj (v. fig. 11.23); 5 — inveligal bordajului; 6 —ceatuca panjit intermediare (v. fig, 11.24); 7 —centura’ puntii prin pale (v, fig. 11.23, 11.24); 8 — ceatura pantii suprastracturii (¥. fig, 11.24); 9—nervard de rigidizare a stringherului de bordaj (v. fig. 11.23, 1124); 10 — gusea d2 lezituri intre stringherul de bordaj si coasta simpli (v. fig. 11.23," 11.26). 5 Pe lings elementele dz coastructie propriu-zise ale plangeelor de bordaj, enumerate mai inaiate, in fig. 11.23... 11.26 mai sint reprezentate: 17 varangi (v. fig. 11.23,'11.24,"11.26); 72 — tabla marginala (v. fig. 11.23, 11.24); 73, 14 — snvaligarile fandulai gi dublului fund (v. fig. 11.23, 11.24): 15 —inveligal gacnei (v. fig. 11.23, 11.24, 11.26); 76 — guseu de garni (v. fig, 11.23, 11.24, 11.25); 77, 18, 19 — rama, longitudinala si inveligul tan- cului de guma (v. fig. 11.25): 20 — gusen de legitura intre coasta de cal gi tancol de gurni (v. fig. 11.25); 27, 22 — traversa gi tabla Lictimard a puntii intermediare (v. fig. 11.24); 23 — bratol al coastei de cala (v. fig. 11.24) 24, 25 — traversa 5i tabla licrimar& a puntii principale (v. fig. 11.23, 1124) 26 — bratol al coastei simple (v. fig. 11.25) respectiv al coastei de interpunte (v, fig. 11.24); 27 — guseu de legiturs intre coasta de interpunte i puntea intermediart, (v. fig. 11.24); 28, 29, 30 — rama, longitudinala si ‘inveligul tancului antiruliu (v. fig. 11.25); 37 — guseu de legituri intre coasta de interpante gi tancul antiruliu (v. fig. 11.25); 32, 33 — traversa i tabla licri- mari a puntii suprastracturii (v. fig. 11.24); 34’— bratol al coastei de supra- structurd (v, fig. 11.24); 35 — gusea de legiturt intre coasta de suprastruc- turd si puatea principala (v. fig. 11.24); 30, 37, 38 — montantul, orizontala gi invelisal peretelui longitudinal (bordajului interior) ; 39 — guseu de lega- turd intre orizontala peretelui longitudinal si varangi: 40 — guseu de legi- turd intre montantul si orizontala peretelut longitudinal; 47 — nervuri de rigidizare a montantului peretelui longitudinal; 42 — traversi de legitura intre stringherul de bordaj si orizontala peretelui longitudinal (v. fig, 11.26); 43 — cornier lécrimar (v. fig. 11.23). Cu aceste elemente planseele de bordaj se afli in contact direct sau se invecineazi In principiu, osatura transversal’ a plangeelor de bordaj prezentate este formati din’ coaste (v. definitia 11.21) simple, completati, uneori, cu coaste fntarite $i intermediare. Definstia 17.21. Coasta este elementul de osaturi transversal, cuprins intre varangi sau guseul de guna gi traversa sau inveligul puntii (princi- pale, intermediare respectiv a suprastructurii), care asigura forma si rigidi- fatea plangeulai de bordaj in plan vertical-transversal i Coastele simple sint formate din diferite tipari de profile (profile plat- band cu bulb, profile T, cornier ca aripi neegale etc.) si se dispnn, uncle de altele, la anumite distanje denumite regulamentare sau intercostale. Con- form prevederilor R.N.R., distantele regulamentare maxinie sint: 0,6 m fn picuri; 0,7 m intre peretele picului prova si sectiunea dispust Ia 0,2L de la perpendiculara prova; 1,0 m in celelalte zone. Observafia 11.20. Peretii transversali etangi se prind direct de inveligul bordajului gi, in consecinfa, in dreptul lor nu Se previd coaste i La navele cu mai multe punfi exist urm&toarcle variante constructive ale coastelor simple: 70 © acd segmente de rezistenta diferite, 1124, a, 0) © daca segmente modul de rezistengy, ¢ caz, se vor Ina masy _ Coastele inticite cinci intervale interco cadre care preiau une Este indicat fol @ Ja navele per zonele compartiments afara dublului fund: © Ia navele petr orice zon a corptlui delimiteazi. depiseste Coastele intarite Coastele intermec navele ce navigi prin + de a intari structura « 4m acest caz, nor sol In principiu, coat dajului, iar capetele tabla marginal, loi prin intermediul guseel tele se imbini st cus Osatura longitudis gherii de bordaj (v. « __Definijia 11.22, E si rigiditatea plangeul denumit stringher ‘de Stringherii de bor |. @ lanavele pentn {n zonele: compartimen bustibil din afara dubl @ Ia navele pent: turi pentru gheati, la mineraliere, cu bordaju De reguli, se adop au valoarea raportuli Stringherii de bore perefilor fransversali ¢ Obisnuit, stringhen pe muchia Iiberd o plat sau numai dintr-o inim, (cadru) (solutie intilniti de dordaj sint previa gherii_ au muchia opus! Coastele tntirite san de otizontale, In varianta constr tanfii 36, ai peretelui 1elemente de struc- osatura transversal 11.24, 11.25, 11.26): de Suprastructurd saveligul bordajului ; natura’ puntii princi- sturii (v. fig. 11.24) fig. 11.23, 1124): asta simpli (v. fig plangeelor de bordaj, reprezentate: 77 — sinali (v. fig.” 11.23, fig. 11.23," 11.24); “ guseu de urna. (v tala gi inveligul tan- fntre coasta’ de cali bla Kierimara a puntii cali (v. fig. 11.24); (v. fig. 11.23, 1124); coastei de interpunte interpante si puntea itudinala gi tnveligul turd intre coasta ‘de raversa si tabla licri- WT al coastei de supra~ coasta de suprastruc- montantul, orizontala 139 —gusen de leg’: 140 — guseu de leg’ nal; 4? — nervuri de ~traversit de legituri sudinal (v. fig. 11.26); te plangeele de bordaj de bordaj prezentate rompletat, uneori, cu 4 transversal, cuprins aveligul puntii (princi- sigura forma si rigidi- sal le profile (profile plat- =) si se dispun, unele 2'satt intercostale, Con- maxime sint: 0,6 m nea dispusi la 0,2L de Jind direct de inveligul rid coaste Bi Ie variante constructive © daca segmentele de coast (de cald, respectiv de interpunte) aumodule de reaistenta diferite, atunci coasta se intrerupe in dreptul puntilor (v. fig. 1124, 4, 9) © daci segmentele de coast (de cali, respectiv de interpunte) ars acclasi modul de rezistents, atunci coasta trece prin punti (v. fig. 11.24, c) {in acest caz, se vor lua misuri speciale de etangare a trecerilon) Coastele intarite se dispun intre perefii transverasii ctangi la maximum cinei intervale intercostale si formeaz’, impreuni cu varangele gi traversele, cadre care preiau unele solicitiri locale mai mari Este indicaté folosirea coastelor intarite dupd cum wmeazi @ la navele pentru transportul mirfurilor uscate cu L > 30 m, in zonele compartimentului masini si tancurilor de balast sau combustibil din afara dublulni fund; la navele petroliere, petrolier — vrachiere si petrolicr-mineraliere, in orice zon’ a corpului, daci distanja dintre peretit transversali etangi ce o Gelimiteazd. depiseste’ 10m. Coastele intzrite sint contine pe toati inilfymea navei Coastele intermediare (dispuse intre coastele simple) se utilizeaz’, la navele ce navigh prin zone cu gheturi sila spirgatoarele de gheata, cu scopul de a intiri structura de rezistenti a plangeclor de bordaj care sint supuse fin acest caz, unor solicitiri mai mari In principiu, coastele au inimile sudate direct pe placa inveligului bor- dajului, iar capetele imbinate cu elementele plangeelor de fund (varange, tabla marginali, longitudinale de fund) si de punte (traverse, semitraverse) prin intermediul guseelor de gurni gi respectiv a bratotilor. De asemenea, coas- tele se imbin& gi cu stringherii de bordaj, acolo unde acestia exista, Osatura longitudinal a plangeclor de bordaj prezentate cuprinde strin- gherii de borda} (v. definifia 11.22) Definitia 11.22. Elementul de osaturi longitudinal care asigurii forma si rigiditatea plangeului de bordaj in plan orizontel — lengitudinal este Genumit stringher de bordaj Bi Stringherit de bordaj se utilizeazi dup’ cum urmeazt: ‘© la navele pentru trensportul mirfurilor uscate cbignuite, cu L > 30m, fn zonele: compartimentului masini, picurilor gi tancurilor de balast sau com bustibil din afara dublului fund; @ la navele pentru transportul mirfurilor uscate previzute cu inti turi pentru gheati, Ia petroliere, vrachiere, petrolier-vrachiere si petrolier- minefaliete, eu bordajul simplu sau dublu, pe toat! langimea corpulu De reguli, se adopt structura on stringheri de. bordaj la plangeele care au valoarea raportului dintre Iungime gi inaltime mai mica decit 2: Stringherii de bordaj se fntrerup in @reptul coastelor intirite, respectiv perefilor transversali etangi Obignuit, stringherul este constituit dintr-o inimi de tabla avind sudat& pe muchia liber o platband’ (solutie fntilniti la navele cu bordajul simplu) sau numai dintr-o inimi de tabli de inilfime egal cu cea a coastei intirite (cadru) (solutie intilnita la navele cu bordajul dublu). Inimile stringherilor de bordaj sint previzute cu decupiri prin care trec coastele simple. Strin- gherii au muchia opust platbenzii sudati de bordaj si capetele prinse de Coastele intaite sau de peretii transversali etansi prin intermediul unor gusee orizontale, In varianta constructivi prezentati in fig. 11.26, coastele 7 si mon- tanfii 36, ai peretelui longitudinal, se interup la nivelul stringherului de 7bordaj inferior 4, respectiv la nivelul orizontalei inferioare 37, a peretelui Tongitudinal, si se continwa pink la varanga 17 prin gusecle 76, 39. Intre stringherii de bordaj 4 si orizontalele 37, ale peretelui longitudinal, se prevad traversele de legituri 42. Uneori, acest traverse de legatura pot lipsi. Din considerafiile de mai inainte rezultd concluzia 11.6. % Bm 2 ‘a8 Seefiunea As 3 e mm 4 6 a - os a 6 9 Pig. 11.27 Céncluria 17,6. In structura plangeelor de bordaj construite in sistem de osaturi transversal, coastele (intirite si simple) reprezinti barele de directie principalé, intirite si comune, iar stringherii de bordaj (daca exista) barele de incrucisare b) Plansee de bordaj construite in sistem de osaturd longitudinal. Sint specifice navelor petroliere, vrachiere, mineraliere, petrolier-vrachiere si mineralier-vrachiere, cu L > 18) m. De asemenea, se recomanda utilizarea lor sila tipurile de nave amintite mai inainte sau altele, cu L < 180 m, care reclam’ luarea unor misuri constructive severe privind asigurarea rezistentei longitudinale a corpului. Pentru a usura descrierea structurii lor, sint date dou exemple semni- ficative de plangee de bordaj, unul cu simplu bordaj (fig. 11.27), iar celilat cu dublu bordaj (fig. 11.28).’Se disting urmétoarele elemente componente: 7 — coast cadra (v. fig. 11.27) sau coast intarita (v. fig. 11.28); 2 — strin- gher de bordaj (diaftagma orizontali a bordajului dublu) (v. fig. 11.28); 3— Iongitudinala de bordaj exterior; 4 —longitudinala de bordaj interior (v. fig. 11.28); 5 —nervuré de rigidizaré a coastei cadru (v. fig. 11.27) sau a coastei intarite (v. fig. 11.28); 6 — inveligul bordajului exterior; 7 —centura puntii principale; 8 — tnvelisul bordajului interior (v. fig. 11.28) 2 Pe Tings eleme in structura propria reprezentate: 9 —y fig. 11.28); 10 — 5 tudinala de fund; 72 maginalé (v, fig: 11 gidizarea varangei c 76 — inveligul fund (v. fig. 11.28); 19 — zare 2 guseului de | san traversi. intirit: de pute: 23 — ner 2 traversel intaite 25 — inveligal. punt principale ¢u borda guseului de legiture se afli in contact ¢ Osatura transve (v. definitia 11.21) sint construite in: (dubia fund), respec tirite sau cadru sec 8, d) i sint continu coasta intirits sau « aplicatk pe muchia intariti este formal Tnimile coastelc trecerea longitudina Coasta cadru se superior prin. traves corp comun, Coasta cit gi la cele eu du plangeului de fund De reguli, osa din ogitudinalele de 11.23). Uneori, in s ongitudinal’ poate Definifia 11.23. bordajului (exterior a stringherulai poar In mod obignu! dispuse in coresponc Longitudinalele (platbands eu bulb, Ele sint continue parefilor transversal va fi asigurata prin fig. 11.17), Din analiza ste Concluzia 11.7, Se osaturi longitudisare 37, a peretelui seele 16, 39. Intre situdinal, se previd turi pot lipsi 116. Bom 20 Fig. 11.28 construite in sistem nt’ barele de directie (dact exista) barele ‘A longitudinal. Sint vetrolier-vrachiere $i ‘ecomanda utilizarea eu L < 180 m, care \sigurarea rezistentei lou’ exemple semni- g. 11.27), iar celalat emente componente: g. 11,28); 2 — strin= Y(w. fig. 11.28); 3— } Borda} interior (v. (v. fig. 11.27) sau exterior: 7 “centura fig. 11.28) Pe Ting’ elementele de constructie enumerate mai inainte, care intré in structura propriu-zisi a plangeelor de bordaj, in fig. 11.27, 11.28 mai sint reprezentate: 9 — varangi cadra (v. fig. 11.23) sau varangi cu inima (v. fig. 11.28) ; 70 — suport lateral (carlingé lateral) (v. fig. 11.28): 77 — longic tudinal de fund ; 12 — longitudmala de dubiu fund (v. fig. 11.28); 73 — tabla maginali (V. fig: 11.28); 74 — longitudinal de gum’; 75 —nervuri de ri- gidizare a varangei cadvu (v. fig. 11.27) sau a varangei cu inim& (v. fig. 11.28); 76 — invelisul fundului; 17 —tnveligul gumnei; 78 — inveligul dublului fund (v. fig. 11.28); 19 — guseu de guen’ (v. fig. 11.28); 20 — nervuri de rigidi- zare a guseului de gurni (v. fig. 11.28); 27 —‘traversi cadru (v. fig.11.27) sau traversi intriti (v. fig. 11.28) a punfii principale; 22 ~ longitudinal de punte; 23—nervuri de rigidizare a traversei adr (v. fig. 11.27) sau a traversei intarite (v. fig. 1128); 24 — tabla licrimara a pun{ii principale 25 — inveligul punfii principale; 26 — guseu de legitura 2 traverse puntil principale cu bordajul interior (v. fig. 11.28); 27 — nervurd de rigidizare a guseului de legiturd (v, fig. 11.28). Cu aceste elemente plangeele de bordaj se afli in contact direct sau se invecineand Osatura transversal a plangeelor de bordaj pzezentate cuprinde coastele (y. definitia 11.21): intarite sau cadru. Navele ale cdror plangee de bordaj sint construite in sistem de osaturi longitudinal au si plangeele de fund (dablu fund), respectiv de punte, construite in acelagi' sistem. Coastele in- tarite sau cadru se dispun fn corespondenfa varangelor cu inimd (v.§ 11.3.1.2, 2, d) si sint continue pe toati inilfimea bordului. In cazul simpluiui bordaj, coasta intatita sau cadru este formata dintr-o inima de tabla gi o platband aplicat’ pe muchia liber. Cind se foloseste dublu bordaj, atunci coasta intirita este format& numai din inima de’ tabli Inimile coastelor intirite sau cadru sint previzute cu decupiri pentru trecerea longitudinalelor de bordaj si cu nervuri de rigidizare. Coasta cadru se continuit la capaitul inferior prin varangt, iar la capatul superior prin traversa puntii principale formind, tmpreuni ‘cu acestea, un corp comun, Coasta intariti (intrebuinjat’ atit la navele cu simplu bordaj cit si la cele en dublu bordaj) se leagi de elementele adiacente, aparjinind plangeului de fund si respectiv de punte, prin intermediul guseelor. De regula, osatura longitudinal. a planseelor de bordaj este format din logitudinalele de bordaj (exterior gi interior, daci este cazul) (v. definitia 11.23). Uneori, in special la navele cu dublu bordaj (v. fig. 11.28), osatura Jongitudinala poate fi intiriti cu stringheri de bordaj. Definifia 11.23, Elementul de osaturi longitudinal sudat de inveligul bordajului (exterior sau interior) si a cirui iniltime este mai mics decit a Stringherului poarti denumirea de longitudinalé de bordaj ml In mod obignuit, longitudinalele bordajului interior (dack exist) sint Gispuse in corespondenta longitudinalelor bordajului exterior (v. fig. 11.28). Longitndinalele de bordaj sint formate din diferite tipuri de profile (platbanda cu bulb, T, cornier cu aripi egale, cornier cu aripi neegale etc.) Ele sint continue pe toaté lungimea. navel. Daca se intrerup in. dreptul peretilor transversali etangi, atunci continuitatea longitudinalelor de borda| Va fi asigurati prin intermedinl unor gusee continue (pentru edificare, v. fig. 11.17), Din analiza structural prezentat& mai tnainte rezulti concluzia 11.7, Conclusia 11.7. In structura planseelor de bordaj construite in sistem de osatur’ longitudinal, longitudinalele de bordaj si stringherii (daci exist’) 73reprezinti barele de directie principal, comune gi intirite, iar coastele (in- t&rite sau cadru) barele de incrucigare In final, se vor face unele seferiri asupra elementelor ce formeazi inve- lignt plangeelor de bordaj. Inveligal bordajului este constituit din file de tabli, dispuse longitudinal, ale cizor grosimi varia2i, pe inal{ime, in functie de solicitarile exterioare. Filele de tabli care se imbina cu inveligu! puntilor formeaza elementele de structura denumite centuri. Deoarece centura puntii principale este cea mai fndepirtati de axa de incovoiere a sectiunii rezistente, ea este mai groas: decit celelalte table ale invelisului bordajului. Grosimea tablelor, maxim in zona ceatraki a corpului, se reduce treptat spre extremititi, 11.3.1.4, Plangeele de punte Definijia 17.24. Constructia de rigidizare a corpului navel, dispusi lon gitudinal—orizontal, format dintrun invelig (plan, cu simpli sau cu dubli Curburi) intirit cu élemente de satura transversale si longitudinale, poartt denumirea de ponte Indiferent de tipul gi destinafia navel, din structura corpului situ nu poate lipsi_puntea principal Definipia 11.25. Puntea extinsi pe toati lungimea navel gi din bord bord, care inchide corpul etang la partea superioara, este denumitti punte principal i In scopul imbun&t&tinii calitatilor nantice ale corpulai, de veguki, principal prezint’ dowa curburi, una in plan longitudinal si alta transversal, denumite selaturi (v. § 2.1.1). Descrierea liniilor punfii principale in cele dow planuri, prezen § 24.1, 22-4, 25, se completeari ou urmitoarcle considerti: @ linia pustii principale in plan longitudinal poate fi si o linie (in acest caz, punctele de fringere se amplaseazi in dreptul pesetiler versali sau altor elemente de stractura intarite 5i trebwie luate mastti co tive pentru evitarea concentrarii tensimnilor) ; ‘© linia puntii principale in plan transversal poate fi format trei segmente de dreaptd (an segment mijlociu, orizontal, extins pe 1/3 din lafimea navei si dow segmente laterale fnclinate fafa de crizontala). In afari de puntea principal, navele mai sint prevazute gicu alte pur Existi mai multe criterii de clasificare a acestor punti @ din punct de vedere al extinderii lor, puntile pot fi: contin tinse din bord in bord si pe toaté Iungimea navel); parfiale (extinse pe 0 anumiti portiune din lungimea navel si total saw partial pe lajime) © dupi pozitia pe vertical’, m raport cu puntea principal’, se de dese: puntile inferioare (puntile inferioare partiale sint denumite plalforme) puntile superioare (de veguli, aceste punti intra in compunetea suprastruc: turilor si rafurilor) (v, observatia 11.21); © dup’ pozitia pe lungimea navei (aceastA clasificare este specifick puntilor superioare), se deosebese: puniea duneti (la extremitates pupa): punjile castelului central (daci existi castel central); putea tenga (la ox tremitatea prova) (v. observafia 11.22): @ din punct de vedere constructiv, puntile pot fi: ot tnvelis din lena; cu fnvelis metalic; exe fnvelis metalic acoperit cw o c&pluseald din lem. Observafia 11:27. De reguli, puntile inferioare si superioare nu prezint selaturile longitudinale si transversale iB an 4 Observatia 11 extremititile fave rioara puntii prine Definitia 11.2 denumit plangew « De reguli, cor de bordaje si per In continuare de punte. 2) Plangee d specifice punfilor Hansportul mrt In fig. 11.29 esteite, iar coastele (in- or ce formeaa inve- ispuse longitudina iicitizile exterioare. nneazé elementele de acipale este cea mai ea este mai groasi ‘a tablelor, maxim’ remitati i navei, dispusi lon simpli sau cu dubli angitndinale, poarti sta corpului sia nu navel gi din bord in ste denumiti punte ui, de regu, puntea Ainal si alta’in plan tamu, prowontat’ in deratii ¢ fi $i o linie ‘tint 2ptul postiler tv sete maser co te fi formati si din al, extins pe 1/3 din ate gicu alte pun pot fis continue (ex- sasfiale (extins: pe 0 stial pe time) principal, se deosc- denumite piasforme): punerea suprastruc: ificare este specifick extremitatea_ pupa): punter dengd (la ox cu inaelig div leat; ‘useala digs lems, rperioare nu prezintd Odservapia 17.22. Dash amplasarca castelului este facut Ja una dintre extremitatile favei, atunci in zona acestuia puntea parjiali imediat supe- rioard puntii principale este considerata a dunetei, respectiv a teugii_ i Definifia 11.26. Planseul a cdrai plac de baz apartine unei punti este demumit plangeu de pante i ‘De regula, conturul de rezemare al plangeelor de punte este determinat de bordaje si perefi (transversali 5i longitudinali). ‘in continuare, Se va descrie constructia tipurilor caracteristice de plangee de punte. Seelonea aa - Bh i we As Pay l-o a Bg se 4 Sectines £-0 Seclanee 6. Pram fa) ionanie ce) adore cin o 8 g Fig. 11.29 a) Plansee de punte construite in sistem de osaturi transversal, Sint specifice puntilor principale, inferioare si superioare, ale navelor pentru transportul mirfurilor uscate construite in sistem de osaturd transversal. In fig. 11.29 este reprezentat un plangeu aparjinind punfii principale de la acy© astfel de navi. Dup’ cum se peate vedea din figura, in structura plangeus Tui de punte intr um&toarele elemente: 7 — traversa pon{ii; 2 — travers de capit a pun{ii; 3 — semitraversa punfii; 4— semittaversa intiriti (ca~ dru) a punfii; 5—nervurd de rigidizare ‘a semitraversei intarite (eadru) a punii; 6 — rama transversali a gurii de magazic; 7 — nervurd. orizontala Ge rigidizare a ramei transversale a gurii de magazie; § — curentul (cadrn) de punte din PD; 9— nervura de rigidizare a curentului (cadru) de punte din PD; 10 ~curent de punte din dreptul ramei longitudinale a gurii de magazie; 77 — rama longitudinal a gurii de magazie; 12— nervurd otizon- tall de rigidizare a ramei longitudinale a gurii de magazie; 13 — tabla Ii crimar& a punfii; 74 — inveligul puntii; 75 — guseu de legiturk inte rama transversalé, a gurii de magazie §i inveligul puntii; 76 — guseu de legiturd intre rama longitudinala a,gurii de magazie i inveligul puntii; 77 — guseu de legatura intie curentul de punte si traversa (scanitraversa) punfil. Pe lings elementele de censtruc\ie enumerate mai inainte, care intr fn structura prepriu-zisé a plangeului de runte, in fig. 11.29 mai sint te- prezentate: 18 — coasta simpli; 19 — coasti intariti (cadra); 20 — nervy de rigidizare a coastei intarite (cadru) ; 2/— brafol al coastel simple: 22 — centura punjii; 23 — cornier Mécrimar; 24 — parapet ; 25 — guseul parape tului; 20 — copastie; 27 — perete transversal etang; 25 — montant inti (cadru) al peretelui transversal etans (este dispus in corespondenta curen: tului de punte din PD) (v. fig. 11.29, d); 29 — inveligul peretelui transversal etang; 40 — pontil; 37 — montant ‘al peretelui longitudinal parfial 2 — toveliful perotelal longitudinal pari; 43 — guseu de legiturk intre pont gi peretele longitudinal partial. Cu aceste elemente plangeul de punte se alla tn contact direct saw se invecineazi Osatura transversal a plangeului de punte prezentat se compune din: traverse, traverse de capit (v. definitia 1127); semitraverse, semitraverse intirite (v. definitia 11.28); ramele transversale ale gurii de magazic (v. de- finififle 11.29, 11.30). Definitia 11.27. Elementul de osaturi transversal, inclus in structura lanseelor de punte si avind capetele prinse de cele dowi bordaje, respectiv Be doi pereti longitudinali sau de un perete longitudinal si de un bordaj (in cazul existenfei perefilor longitudinali), se numeste traversa puntil BE Definifia 11.28. Blementul de osaturi transversal, inclus in structura planseelor de punte si avind capetele prinse de un bordaj si respectiv de © rami longitudinal’ a gurii de magazie se numeste semitraversa pun{ii Definsfia 11.29. Decuparea dreptunghiular’ previzuti in punte cu scopul de a permite efectuarea operatiunilor de Incircare (descatcare) la bord (de Ja bord) a masfurilor transportate de citre navi se numeste guri de ma. gazie Definifia 17.30. Elementul de osaturi, apartinind plangeului de punte, care asiguri rigidizarea laturii transversale a gurii de magazie se nur: rami transversal a gurli de magazie a Observafia 17.23. Obignuit, ramele gurilor de magazie se extind si dea- supra fnveligulai Suntii Traversele si semitraversele puntii se dispun in corespondenta coastelor si sint formate din profile de diferite tipuri (platbanda cu bulb, T, cornier cu aripi neegale etc,), Ele pot fi contimie sau intrerupte in dreptul. curen- filor de punte, Imbinarea traversei, respectiv a semitraversei, cu coasta se 76 face in dowi modur ca bratol sudat prit notafille: 7 ~ trave al coastei simple; 4 nier lerimar. Dac tinue din bord in prin decupérile pret punte (wv. fig. 11.29 sint intrerupte in atunci se previd gi cele doui elemente gusee sint dispuse « inimilor curentilor ( Traversele din versale ale gurii de traverse de capit, colfurile gurii de me Semitraversele < nale ale gurii dem jumiitatea Iungimii ¢ (v. fig. 11.29, 2) sau t Osatura. longita: din: curentii de pur de magazie (v. defi Definitia 11.31. diametral sau la 0 ab vertical-longitudinala teral) Definitia 10.32, care asigura rigidizar rami longitudinal 2 Curentul de punt renfii de punte later gurilor de magazii s In mod obisnuit, cali din tabla avind Latura superioarit a i central se intrerupe versale ale gurilor d intre peretii. transver longitudinale ale guri versali etansi, asigut: de magazii (dack sin de magazii) ; continui ale gurilor de magazii de magazii) Prinderea cureati cu cea a carlingilor ( ‘nu sint fn corespandetstructura planyew- fii; 2 — traversa versii inttrita (c intirite (cadru) a hervurd orizontali = curentul (cadru) i (cadra) de punie adinale a gurii de netvurd orizon- ie; 13 — tabla i sgltura intre rama guseu de legitur’ guntii; 77 —gusew versa)’ puntii inainte, care intei 11.29 mai sint tru}; 20 — nervu astel simple; 22 — — guseu! parape- = montant intirit espondenta cue cretclut transversal linal partial 3 fitura intre poniil Ste punte se aft ut se compune din: verse, semitraverse de magazie (v. de- inclus in structura, i bordaje, respectiv val gi de wn bordaj traversa puntil inclus in structura daj i respectiv de itraversa pun{ii @ Lin punte cu scopul freare) Ta bord {de meste gurit de ma- ‘langcului de punte, nagazie se numeyte zie se extind gi dea- spondenta coastelor ou bulb, T, cornice e fn dreptul curen- wversei, cu. coasta se face tn dou moda, i anume: ew brafol sudat cap Ja cap (v. fig. 11.30, 0); cu brafol sudat prin suprapunete (v. fig. 11.30, 8). In fig. 11.30 sau font notatille: 7 — traversa (semitraversa) puntii; 2— coast simpli; 3— brafol al coastei simple: 4 — tabla icrimard a puntii; § — centura puniii; 6 —cer- niet licrimar. Daci traversele sint con- tinue din bord in bord, atunci ele tree prin decupirile prevazute in curenfii de — punte (v. fig. 11.29, d). Dacd traversele Sint intrerupte in’ dreptul curenjilor, atunci se previd gusee de legituri intre Say cele dowd clemente de osaturi. Aceste 2 gusee sint dispuse de ambele pirfi ale inimilor curenfilor (v. fig. 11.17) fa Traversele din dreptul ramelor trans- Fig. 11.30 versale ale gurii de magazie se numese traverse de capt. Ele pot fi extinse din bord in bord sau intrerupte la colfurile gurii de magazie si sudate la ramele acesteia, Semitraversele au capetele opuse coastelor sudate de ramele longitudi- nale ale gurii de magazie. Pentru consolidarea ramelor longitudinale, la jumitatea lungimii gutii de magazie se prevad semitraverse intarite (cadra) (v. fig. 11.29, g) sau trenuri de semitraverse intirite. Osatura longitudinal a plangeului de punte prezentat este formats din: curenfii de punte (v. definitia 11.31); ramele longitudinale ale gurii de magazie (v. definitia 11.32). Définitia 17.31. Elementul de osatur longitudinal dispus in_planul Giametral sau la o anumiti distant de acest plan si care asigur’ rigiditatea, Yerticallongitudinals a punfii se mumeste curent de punte (central sau lay teral) mt Definitia 10.32. Elementul de osatur’, apar{inind plangeului de punte, care asigura rigidizarea laturii longitudinale a gurii de magazie se numeste rami longitudinal a gurii de magazie my Carentul de pante central este dispus in planul diametral al navei, Cue tenfii de punte laterali pot fi dispusi in dreptul ramelor longitudinale ale gurilor de magazii sau paraleli cu acestea. Jn mod obigauit, curentul de punte este constituit dintr-o inim& verti- cali din tablé avind sudati pe latura inferioar’ o plathand’ orizontald, Latura superioari a iaimii curentului este sudat& de inveligul puntii, Curentul central se intrerape fn dreptul perefilor transversali etangi $1 ramelor trans- Yersale ale gutilor d= magazii, "Curenfii_ de punte laterali pot fi: continul jutre peretil transversali ctangi (dact 'sint dispusi intre borduti si ramele longitudinale ale gurilor de mgagazii); cu continuitatea, intre perefii trans Yetsali etangi, asigurat prin intermediul ramelor longitudinale ale gurilor de magazii (daci sint dispusi in dreptul ramelor longitudinale ale gurilor de magazii); continui intre perefii transversali etangi si ramele transversale ale gurilor de magazii (dact sint dispusi intre ramele longitudinale ale gurilor de magazii), Prinderea cuzeatilor de piinte de pevefi transversali etansi este similar cu cea a carlingilor (v. §, 1.3.1.2, a). Montantii peretelui transversal, care nu sint in corespandenta curentilor de punte, se prind de traversa de punte 7cea mai apropiat& prin intermediul unui guseu, Pentru edificare v. fig. 1131, cease a taeut notafille: 7 — traversi, de punte; 2 — montant al peretelul nae Somal etang: 3 —guseu de prindere al montantului de traversa de punte; 4—inveligul puntii; 5 ~ inveligul peretelui ‘ transversal etans. ‘Pentru consolidarea ramelor transversale ale guri- lor de magazii, in vecinitatea acestora curentul cen- tral este dntinit (cadru) (v. fig. 11.29, d), sustinut 4 de pontili sau se_substituie printr-un percte longitu- 5. 3 dinal partial (v. fig. 11.29, ). : Rumele longitudinale si transversale ale gurii de 2 magazie sint constituite din inimi de tabld, verticale, paralele eu PD respectiv cu Xf, sudate de inveligul st Fig 1.31 Frementele de osatura ale puntii (v. fig. 11.29, b, d, ¢ @). Latura superioar’ a ramei, dispusi la o indltime minimi de 610 mm Geasupra inveligului puntii, are sudata pe ea o plat Lunds din tabi orizontala sau un profil, oarecare (dispus orizontal sau vertical) eu rol de rigidizare. Latura inferioard poate fi flansati cau pre: Yezuta cu un profil care s& asigure rotunjirea muchitlor. Daci inaltimea Yemel deasupra puntii este egal sau mat mare de 610 mm, atunci ce fe prevede cu tna sau mai multe nervusi orizontale de rigidigare for Sate din platbande sau profile de diferite ‘tipuri, Remele cu lungimes ai mare’de 4m sint rigidizate cu gusee Verticale sau cu montanti Gneofi, in scopal congolidérit, rama longitudinal a gui de magazie este Gublati de un curent de punte partial, paralel cu ea, dispus deasupra inve- Ligului puntit (©. fig, 11.8). In acest ‘caz, Tegatura dintre gusede de righ duare ale curentulul de punte partial si gusccle de rigidizare respectiv mon. tani ramet longitudinale a gurii de magazie se realizeazi prin interrnedial sunor bracheti Consolidarea verticali a plangeclor de punte constyuite in sistem de osaturl transversal se tealizeazi. prin intermediul pontililer (v. definitia 11.33) sau a pereilor longitudinali_ partiali ‘Dyjinitia 17.33. Pontitul este un clement de structurl vertical, dispus inte don punti sau intre puntea inferfoari si fundul navei in scopul mériri ezistentei locale si stabilitafii plangeului de punte Hl Exist’ dou’ criterii de clasiticare a pontiblor. Dupa lecul de dispunere, se deosehesc: pontili de caldi (dispusi intre plane geele corespondente ale puntii infeioare si fundului, respeotiv dublulut fund) pont de interpunti (dispusi intze plangeele corespondente @ dow’ punt succesive) ‘Din punct de vedere constructiv, sv deoscbese: pontili bulari (constcuiti din tubuei eirculare de olel (lig. 11.32, a) gi pontili din profile (construiti Gin diferite tipuri de profile laminate sau compusc) (fig. 11-32, 0) OQ TIL1LI+ Fig. 11.32 Se recomanda ca axele pontililor de interpunti si de cali, corespondenti si fie dispuse pe acecagi verticala. La capetele supeticare, pontilii (de. inter- unt gi de calf) se prind de curenii de punte pe cave fi sustin. Te capetele 78 infest, i de See Ginbs cages pont se fare ha ner ee ae Bg. 1s eats eter ace fee! port tabular ficindu-se urmitoarel 7—pontil tubular; 2 gopme) Ste ee Seca See S poatlute ae cs punte; 7 — varanga port; 9 — invelisul 70 — inveligul dublu 11, 12-guste de ping tla dotted dt Gio ip dubai ts fect scar pend tilului de varang’ si Este Tecomanda’ ptol infer ot cox ates varanga este intérit ees dameted lor sale de elementele gusee. In acest caz, + Sa dt ots cake Uneortpontt renetsinail eet etangi care limiteazi oe. ‘Din descrierea s Concluzia 11.8. de center ansvor eee aes (comune si int&rite), gitudinale ale gurilor ) Plansee de specie pater Picea drschore?y Binal sos oom Bea Sen portal acunoe we Pentru present de plangee aparfininfearev, fig. 11.34 ontant “al peretahui ul de traverse de inveligul peretelui ansversale ale guti- tora curentul cen 129, d), sustinut un perete longitu. sale ale gurii de © tabla. verticale, ate de inveligul gf fig. 11.29, 6,"4, ¢, is la 0 inditime A pe ea o plate 4s orizontal sau Mansati sau pre Dac inalfimea ) mm, atunci ea © rigidizare.for- ele cw Tungimea at ca montant de magazie este s deasupra inve- guseele de rigi- e respectiv mon- pln Intermedia le in sistem de dcfinitia. 11,33) vertical, dispus in scopul manicii intre plan- dublubui fund) @ dow punti lari (consteuiti file (constrniti 32, 5). corespondenti, ‘Iii (de inter: La capetele interioare, pontili de interpunti se Pind de invelisul puntilor pe care se Fang) sangeet de calt de inset Gublului fund (daca ‘este dabhe fia), sau de varango (daca. ge cata bla fund). De reguli, ‘imbiei ne dintre capetele pontililor sf Slementele de stracturs. amintite it fnainte $¢ tace prin intermedial gusee lor. | Spre _exemplificare, ia fig. 11.33 este reprezentat, men dul de prindere a capetelor 4 pra! pontil tubular de caly, Ficindu-se urmatoarele notalit; 7 ~pontil tubular: 2—curent ge punte: 3— traversa puntil; 47 invelisal punfii; 5 gues de legitura intié* curentul de Punte si traversa puntii (bra. chet); 6 — guseu de prindece @ Pontilulul de curentul as punte; 7 — varangi: @— ga Port; 9— inveligal fandului: 8 70 inveligal dublulai fund: 77, 72—gusee de prindere a pon. . tilului de invelisul dubtului fund | (im ipsa dublului fund, aceste gusee asiguri prinderea pon. B Ro wy Uneori, pontilii si curentul de punte din’ PD sint substi agitudinall partial: De regula ape. extind intre peretit transvencit gene care limiteaz’ magaaile de mites 51 tamele transversale ale gurilos de magazie Din descrierea structural’. prezentat indicia 778, In structure plangecion de i tgetsele, smitraversele (imple 1 intirite) si ramele barele de ditectiie principala i iar curentié de pute (simpli ara intiriti) 51 ramele ton lor de magazii baréle de incrucisace (comune ‘si intarite) ay lon peumte construite in sistem de osatuca longitudinal. Sine Penge Putilor principate ale neveln® Petroliere, vrachiere, mineraliere Bitedien achiere, petrobier-mineralionso Higdinal sau combinat (v. § 11.2 es portant $i Ia constractiapuntiler principale ale unor Portul mifurilor uscate, patemic sch entra prezentarea structurii lor, int date dou: e plansee aparfinind pantit principale: Hi exemple semnificative @ unei nave pentru transportul mac 79furilor uscate construit& fn sistem de osaturi cembinat (v. fig, 11.34) gi a unui petrolier construit in sistem de osaturi longitudinal (prin sectiunea transversal din dreptul unei coaste cadru si respectiv o secfiune transver- sala situat intre doua coaste cadmu) (¥. fig. 11.35). Se reared urmitoarele elemente componente: 7 — traversa intiriti a puntii (v. fig. 11.34, a, a) sau traversa intirit’ a punfii din zona tanculud central (v. fig. 11.5, a); 2—nervurd de rigidizare a traversei intirite a puntii; 3 — traversa cara a punfii din zona tancului lateral (v. fig. 11.35, 2); 4 —nervurk de rigidi- zate a traversei cadru (v. fig. 11.35, a); 5 — traversa de capat a puntii (¥. fig 11.34, a, f); 6 — semitraversa intaritt a puntii (v. fig. 11.34, a, 6):7 —nervura de rigidizare a semitraversei intarite a puntii (v. fig. 11.34, 8): 8 — rama transversal a gurii de magazie (v. fig. 11.34, a, f); 9 — nervurd orizontal& de rigidizare a ramei transversale a guiii de magazie (v. fig. 11.34, fyi 10 —curentul (cadru) de punte din PD; 17 —nervari de rigidizare 1 curentului cadru din PD (v. fig. 11.34, /); 12 —curent de punte din dreptul ramei longitudinale a gurii de magazie (v. fig. 11.34, a, 6, c, e); 13 — rama longitudinal’ a gurii de magazie (v. fig. 11.34, a, 6, c); 14 —'nervurt orizon- tali de rigidizare a ramei longitudinale a gurii dé magazie (v. fig. 11.34, 8, ¢); 15 — longitudinal: de punte; 76 — tabla l&crimari a puntit; 17 — inveligul punfii; 78 — guseu de legaturi intre rama transversal a gurii de magazie 5i inveligul puntii (v. fig. 11.34, f); 79 — guseu de legaturd intre rama longi- indinalé a gurii de magazie $i fnvelisul puntii (wv. fig. 11.34, b); 20 — guseu de legatura intre curentul de punte si semitraversa intariti a puntii (V. fig 11.34, 2) sau traverse intirita a pun{ii din zena tancului central (v. fig. 11.35, a); 27 — guseu de legitura intre curentul de punte gi longitudinala de punte. Pe Iinga elementele de constructie enumerate mai inainte, care intri in structura proprit-zist a plangeului de punte, in fig. 11.34, 11.35 mai sint reprezentate: 22 — coast simplA (v. fig. 11.34, 8, c, d, ¢); 23 — ccasti.cadra (v. fig. 11.35, a); 24 — nervuri de rigidizare a ccastei cadma (v. fig. 11.35, ¢); 25 —brafol al coastei simple (v. fig. 11.34, 0, d); 26 —gusen de legsturd fntre coasta simpli si punte (v. fig. 11.34, ¢, ¢); 27 — longitudinali. de hordaj (v. fig. 11.35); 28 — centura puntii; 29 — comier licrimar (v. fig. 11.34); 90 — parapet (v. fig, 11.34); 37 — guseul parapetului (v. fig 11.34); 32 — copastie (v. fig. 11.34); 33 — perete transversal etans (wv. fig. 11.34, a); 34 — montant intirit (cadru) al peretelui transversal etang {este dispus in cores pondenta curentului de punte din PD) (v. fig. 11.34, 7); 35 — inveligul pere- ielui transversal etang (v. fig. 11.34, f): 40 —montant cadru al peretelui longitudinal {v. fig. 11.35, a); 37 — nervuri de rigidizare a montantului cadru (v. fig. 11.35, a); 38 ~orizontali a yeretelui longitudinal (v. fig 11,35); 49 — inveligul peretelui Iongitudinal (w. fig. 11.35); 40 — guseu de legaturé intre traverse intriti a puntii din tancul central si peretele longi- tudinal (v. fig. 11.35, a); 47 — guseu de legitura intre punte si peretele lon gitudinal (v. fig. 11.35, 6); 42 — guseu de legituri intre punte si borda} (v. fig. 11.35, 6). Cu aceste elemente plangecle de pune se ald in contact direct, sau se invecineazd. Osatura transversal a planseclcr de funte prezentate se compunc din: traverse fntarite (traverse cadrv), traverse ce capit (v. definitia 11.27) semitraverse intérite (v. definitia’ 11.28); ramele transversale ale gurii de magazie (v. definifiile 11.29, 11.30} Traversele gi scmitraversele intarite ale puntii se dispun in coresponden|a varangelor eu inimi (v, § 11.3.1.2, d). Constructiv, traversa (semitraversa) intirita este format dintr-o inima de tabla verticala avind sudata de muchia 20(v. fig. 11.34) si a nal (prin. sectiunea > secfiune transver- emarc’ urmatoarele v. fig. 11.34, 4, d) Uv. fig. 11.35,'a); 3 — traversa cadrt nervurk de rigidi- e capit a puntii (v. figr 113), a3);7 tii (v. fig. 11.54, 8); 2, f); 9— nervura agazie (v. fig. 11.34, vuri de’ rigidizaré + punte din dreptul 2,6, 2): 13 — rama #'—'nervuri orizon- 2 (v. fig, 11.34, 8,0) infii; 17 — inveligul a gurli de magazie ari intre rama longi- 2); 20 — guseu rita a puntii (¥. fig. central (v. fig, 11.39, gitudinala de punte, sainte, care intra, in 134, 11.35 mai sint 223 — coast cadru nu (v. fig. 11.35, @) = gusen de legaturi gitudinala de bordaj mar (v. fig. 11.34): v. fig, 11.34); 32 — fig. 11.34, a sste dispus in. cores- 35 — inveligul pere- cadru al peretelui zare a_montantalui longitudinal (v. fig. 33); 40 — gusen de ral si peretele longi- ounte gi peretele lon ¢ punte si bordaj (Vv. fla in contact direct, ate se compune din: (v. definitia 11.27): versale ale gurii de un fn corespondenta wvorsa (semitraversa) fd sudati de muchia Sectiunea B-8 se) |‘Dlerioars o platband’ orizoatala, Mushia super Sapa qanimlle traverselor (cemitraverscics 3 cupiai Ptin cate trec longitudinalelo ie Puate. In cazal navelor petrotigs seegek Sau mai mui pore longitudinst, tancurile laterale se previll cu tae pring td iat tancutle centrale cu travers intitite, ultimele avind capetelo Pres tell longitudinal prin interereae Suseelor (v. fig. 11.35) satura longitudinal a plan Punte prezentate este format Gin: eurenjit de punte (v. definite ty SD famele longitudinale aie guile de magacie (v. definitia 1132); lagi Punte (v, definitin $1.34), Fentru curentii de punte si reset Jpnsitudinale ale gurilor de maga, Sint valabileconsiderapite dela g 1134 gee umitoarele particularititt ‘yeravele de transport macfurl werte curentii de punte laterali vc Proved Se Segulb Im dreptal samolor sce ale gurilor de magazii; 1 q_tavele petroliere cu doi ‘peneh fagitudinali, curentul de parte inal, OEE LLY ds ain ake seamen Putin egalé cu dublul {nalNimli traverse intasite, tar grocers Putin egald cu grosimea traverscr intirite; Sct vel peteoliere cu £200 m, tn fancusile centrale si Iaierale, carenti ac” Ja muiflocal deschideritor tava: Intatite, se vor’ prevedeg curenti de pante Definstia 11.34, Blementul de osatura longitudinal sudat de invelisul Fae Aya ga inlhime este mai mica cee curentului de punte este de, omit longitudinal de punte op ‘ensitadinatele de punte se extind pe toata Tangimea planselului trecind Brin decupitile practicate in. travenu, (semitraversele) intitite. Ele seine fink cu teaversele (semitraverssle) inter Prin suduri directs sau prin ims termediul nervurilor de rigitioa), re pattuctiv, longitudinalele de punte sint formate din diferite tipuri de Profile (platbands cu buib, comice Eo aripi neegale, T ete.) In dreptul peretilor transversats singh longitudinalele de pante pot fi {Rtaupte, Tn acest caz, capetele lor ce Prind de perete prin gusee contnur ¥. fig. 11.17); Invetisul pantilor metalice este onstituit din file de tabla Aispuse ton. gitudinal. Filele de tabla ind int etimare. De regal, in consteuctin {nvelisalai puntii se deosebese tit ‘ipari de grosimi, si anume Sloane met inveligului punfii din zona tabletor Licrimare (aceasta are valoarea maxims). $ Srosimea inveligalui puntii din direptal deschiderilor mari cf lemnul din cipte Captuseala este foro ca in Fig. 11.36, unde dulap din jenn; 5 ~ piulipi; 6 ~ Gop La navele cu 7 se poate realiza in Jemn, care se pring longitudinale si yan mai inainte, mn zonele colfy unde apar concent impune luarea unor a @ Facordarea la prin arce de cer © intititea fave adaos, in zonele de rs v. fig. 11.31, unde st bla invelisuui de be de adaos, La navele actu; gurile de magazii + metalice Capacele metalic indeplinese urmitoar © sigur inchi de marfi; © preian sarcir timpul navigatiei p © preiaw sarcir mod special, capace baraje, roll-on si ro) In scopul perfec pului de manevrare, ® capace meta © capace meta’ (de tip Mac. Gregor, sabile pe ghidaje; © capace mets ® capace met: Capacelé metati de megazii de dime Pentru gurile de m; 54 rolLoff), daci se vratea Jor. Pe timy de magazii sau de 'e asemenea, cle ¢ Capacele metals aU fost brevetate « eesudati de inveligul t prevazute cu de- 1 navelor petrotiere le se prevad en tra~ mele avind capetele (v. fig. 11.35). ntate este format udinale ale gurilor (v. definitia 11.34) gurilor de magazii rele particularitati ie punte laterali se gurilor de magaaii; curentul de punte fin egala cu dublul u grosimea traversei centrale gi laterale, te, se vor prevedea sudat de inveligut ui de punte este de- 2 plangelului trecind intarite. Ele se im- directa sau prin in- lin diferite tipari de 2tc,). lele de punte pot fi prin gusee continue ulti conchuzia 11.9. constraite fn sistem iv curenfit de_punte \ barele de directie tsele) intarite si ra- cigare 2 inveligul punfilor. e tabli dispuse lon- ajului sint denumite deosebese trei tipuri Vierimare (aceasta derilor mari; xe deschiderile mari, rile generale si locale aci se admite 0 mic- e justified prin faptul cA lemnul din ciptuseali protejeazi puntea si prefa o parte din solicitiri, Captugeala este format’ din dulapi de lemn cate se prind de inveligul pantii ca in fig. 11.36, unde s-au facut notatiile: 7 — tabla inveligului pun{ii; 2— dulap din lemn; 3 — prezon; 4 — saiba; 5 — piulifa; 6 — dop din Jemn. @ La navele cu L < 50 m, fnveligul puntii 5 se poate realiza in intregime din ‘dulapi de lemn, care se prind de clementele osaturii Jongitudinale si transversale in modul descris mai inainte In zonele colfurilor gurilor de magazii, unde apar concentriri mari de tensiuni, s¢ impune Iuarea unor misuri constructive, astfel: @ racordarea latutilor gurilor de magazii Fig. 11.98 prin arce de cere; Pen > intarirea invelialui punfi, cu table de adaos, in zonele de racordare; pentru edificare v. fig. 11.37, unde s-au facut notatille: 7 — ta- 7 dla inveligului de bazi al puntii; 2— tabla \ de adaes, La navele actuale de transport maritim, gurile de magazii sint previaute cu capace metalice. . €apacele metalice ale gurilor de magazii form’ dreptimnghiu fn scopul tumate se executa «pul navel presupune xterior al navei_ prin neryura de rigidizare de rigidizare longitu. 1 etravei sau de bra- ponden{a invelisurilor € bordajelor de br plimentari, previ Hi > poatd suda de ea ansversale ele functiuni: pei navei de fundul un numiir impar de area elicei si cirmei, tul cu blocurile de ind se impune dega- 4% asupra etamboului ‘e mai comod ca di- strelor de clasificare ei la pupa; tipul gi ravei, eltumat; executate aminat, care se im- wxecutate din. tabli mbinate, apoi, prin sc: atru navele cu elice ferite de elice {roata pare ete.) $i navelor vele fara elice cen- La rindul lor, etambourile pentru navele cu o elice centrali, pot fi: inchige si deschise. Exist’ nave care nu dispun de etambou. In astfel de cazuri, extremitatea pupa are fon de sanie, cu o ridicare lent& a fundului In continuare, se desctiu particularitiile constructive ale citorva tipuri de etambouri specifice navelor de transport, ) Etamboul masiv inchis din ofel turnat. Este specific navelor prevazute cu o elice, dispusi central, si cu cima necompensati. Acest tip de etambou este prezentat in fig.11.51 §i cuprinde urmatoarele elements ‘componente 1 —etamboul cirmei; 2—'nervuri transversal de rigidizarea etamboului cirmei; 3 — etamboul elicei; 4 — nervuri transversal de rigidizare a etam- boului ‘elicei; 5 —talpa etamboului; 6 —cilciful etamboulai cirmei; 7 — ochiul balamalei de sustinere a citmei; § — ochiurile balamalelor 2 chmei; 9 — butucul etamboului elicei; 70 — camera de ap: Pe lings elementele enumerate mai inainte, care apartin structurii pro- priu-zise a etamboului, in fig.11.51 mai sint reprezentale: 77 — varanga etamboului cirmei: 12 —varange etamboului elicei; 13 — varanga supli- mentari intirité (este previzutd cu decup’si de ujurare); 74 — varanga a tubului etambou; 75 — fnvelisul exterior al pupei 76 — traversa platformei din picul pupa; 17 —inveligul platformei din picul pupa, 78 — orizontala a peretelui picului pupa; 79 —inveligul peretelui picului pupa. Cu aceste elemente etamboul se afli in contact direct sau se invecincaz’. Fig. 11.51 De reguii, etambourile masive an sectiunea de form hidrodinamici {v.fig.11.51). Mai rar se intilnesc etambourile turnate avind sectiunea de forma’ dreptunghialara, In scopul usuririi transportului si Iucririlor de mohtaj, etambourile turnate se exeeut din dowd sau mai multe pirfi oTTalpa etamboului se prolungeste, de la etamboul clicei spre prove, astfel fncit nervurile sale si se prindi de cel putin: 0 varangi, daci 1 < 30m: dowd varange, daci 80 < L < 120m; trei varange, dach E> 120 m, Deasw. pre boltel pupei, etamboul cirmei se prelungeste pe o distant, care sii per= mits prinderea cficieata de varanga etamboului eimmei. De asemeneaY la havele cu L > 80m si la navele cu pupa de tip crucigitor, etamboul elicel se prelungeste, fa sus, cu o inalfime suficient’, care si-i permit prindereal de varanga etamboului elicei Varanga etamboului citmei (eticei), precum gi varangele suplimentare fntirite, au grosimea cu 3... 5mm mai mare decit varangele obignuite din picul pupa sf se extind, pe inflfime, pind la puntea cea mai apropiatd Ochturile balamalelor de sustinere si ghidare ale cirmei se pot tarna dintr-o singur’i bueatd cu etamboul sau se executi separat si, apoi, se sudeazd deacesia, Tablele invelisului exterioe se imbind cu etamboul prin sudara. >) Etambout masiv simplu din ofel furnat (etamboul cirmel). ste specific navelor previzute cu numir par de elice, respectiv navelor remorcale De asemenea, poate fi latilnit si la navele care utilizeazi propulsoare diferite de elice. In fig.11.52 este reprezentat acest tip de etambou in doud variants, 3 anume: pentru sustinerea nei cirme necompensate (v. fig. 11.52, a) pentru Susjinerea unei cirme compensase (v.fig.11.52,0). Se disting ‘urmatoarale clemente componente: 7 — ctamboul cirmei; 2— talpa etamboului; 3 ciictitl etamboului; 4 — ochiul balamalei de sustinere a cirmel (vy. fig. 1152, a) sau reazemul inferior al cirmei (v. fig.t1.52, 8); 5 — ochiunle belamalelo. ‘fe ghidare ale cirmei (v. fig.21.52, a) sau reazemal superior al. cirmel (v fig 11.52, b), Pe ling. aceste elemonte, ce aparjin structurii propriuzise a etan Fig, 1182 oului in ig.11.52 mai sint reprezentate: 6 — varanga etamboului elicei; 7 — invelgul bordajului; $ — nervurs de legiturd intre etambou si inveligal pupel Forma sectiunii etamboului simpli din ofel turnat poate s& fie lidro. ieA sau dreptunghiular’, Talpa se extinde spre prova astfel incit si se prindd de cel putin dou’ varange. Dimensiunile sec{iumii sint mai mici ca cca 13%, fatk de dimensiunile analoage ale etamboului navelor cu nomic impar de elice Grosimea varangei etamboului cirmei este cu cel putin 2mm mai mare, decit grosimea varangelor obisauite din picul pupa. 98. Prinderea ctar solidata prin intern ¢) Etamboul de de transport actual se disting urmitoa 1 > faveligul ctam de rigidizare per a inveligtlui lam de rigidizare a taly Pe Tinga eleme proptiu-zisi a etan de capt ; 9 — vare al platforinei din pi tubul_etambou; 74 superior al cirmei, ( se invecineazi.. Dupi cum se table fasonate avine dizat_prin intermed pendiculare pe PD) doula si cele ale In Grosimea table sudat este mai mar de mijloc 2 navei. Unele elemente zemul inferior al cir deazit la structuraiccl spre prova, astfel agi, dack ZL < 30m; @L> 120 m. Deasu- stant’, care sii per- ei. De asemenea, Ia tor, etamboul elicei -i permit prindereal vangele suplimentare angele obignuite din mai apropiati. ise pot tuma dintr-o .se sudeazii de acesta i prin sudara, cirmei). Este specific velor remorcate, De propulsoare diferite vot in dow’ variate, fig. 11.52, a) si pentra disting ‘urmatoarele a_etamboului; 3 — sinme’ (v. fig. 11°52, a) ‘chiurilebalamaleior ior al cirmel (v fig. propriu-zise a etam- amboului elicel ; 7 — ou gi invelisul pupei poate si fie hidro- va astfel incit si se i sint mai mici ow navelor cu numir in 2mm mai mare, Prinderea etamboului de inveligul navei se face prin sudura gi este con- solidati prin intermediul nervurilor de legitur’. c) Etamboul deschis din table sudate. Este utilizat la majoritatea navelor de transport actuale, previzute cu o clice si citma compensaté. Din fig.11.53 se disting urmitoarele elemente componente ale acestui tip de etambou: 1 —invelisul etamboului; 2—nervura de rigidizare in PD; 3 — nervura de rigidizare perpendicular. pe PD; 4 — brachet transversal de rigidizare a inveligului ctamboului; 5 ~ talpa etamboului; 6 — brachet transversal de rigidizare a talpei etamboului; 7 — cilciiul etamboult Pe ling’ elementele enumerate mai inainte, care fac parte din structura propriu-zist a etamboului, in fig.11.53 mai sint_reprezentate: 6 — varang’ de capit; 9 — varang’ inidriti; 10 — varangi din pical pupa; 77 —curent al platformei din picul pupa; 72'— inveligul platformei din picul pupa; 73 ~ tubul etambou; 74 — peretele picului pupa; 75 —chila navei; 76 — axul superior al cirmei. Cu aceste elemente etamboul se aflé in contact dizect sau se invecineaz’. Dap’ cum se vede din fi table fasonate avind razele de curburé variabile pe 11.53, inveligul etamboului este format din nalfime. Acesta este Tigi- AA + Fig. dizat prin intermediul nervurilor (nervura dispusi in PD si nervurile per- pendiculare pe PD) si brache(ilor. Imbinarea dintre tablele fnveligului_ etam- boului gi cele ale inveligului exterior al navei se face prin sudwii cap la cap. Grosimea tabiclor care formeazi elemenicle de structura ale etamboulni sudat este mai mare decit grosimea tablelor inveligului fundulul din zona de mijloc a navei. ‘Unele elemente componente ale etamboului (butucul etamboului, rea zennul inferior al cirmei etc.) sint realizate din ofel turnat eau forjat i Se su- deazi ta structura din tabla, 99.Referitor ta forma etamboului gi la spatiile admisibile in dreptul clicei, se fac urmatoarele preciziti @ la navele previzute cu numar impar de elice, formele geometrice ale etamboului corespondent elicei centrale se aleg astfel incit, si fie asigurate spatille indicate in fig. 11.54 gi tabelul 11.11; Tabetul 1.11, Val ‘minime ale spall dintre etambos, Glamis lice Bimensinnes | Vatoarea minim a spatiutui | ™ « o.10D ® 21D D este diametralelcel te i @ Ia navele previzute ca dow sau mai multe elice, pentru clicele la- terale se asigms distanta minim’, dintre virful palei si corp, de 0,25 D, unde D este diametrul ‘elicei in im Fig, 11.54 11.3.3. CONSTRUCTIA INTARITURILOR SPECIALE ALE NAVET La navigatia pe mare agitatii sau ta regiunile cu gheturi, apar_sarcini dinamice deasebite, care solicit suplimentar structura corpului navel. fn acest context, anumite zone ale corpului, mai puternic supuse solicit&ilor dinamice amintite, impan luarea unot masuri specinle deintarire a stracturii de rezistent’ Incontinuate, se vor descrie intariturle speciale cese previ la construcfia corpului navel 11.3.3.1, Intiiturile speciale din zona extremitatii prova Sarcinile dinamice suplimentare ce apar in zona extromitifii prova se datorese, in special, ‘acfiunii valurilor. fn scopul asigurdrii revistentei la actiunea acestor sarcini, sint previzute intariturt speciale ale structurli, care se extind, de la perpendiculara prova spre pupa, pe o distant’ egal cu O,15£, pentru bordaje si 0,252, pentru fund. De’ reguli, aceste intiriturl cuprind doi portiuni distincte, sf anume © portiunea picului prova; @ porfiunea din pupa piculti prova. 3} Porfiones piculti rove. Se extinde de la etiava pind la peretele picului prova gi este intarita dupa cum urmeazi: @ ‘coastele au modulul de rezistenfa mai mare decit cele din zona cen- trali si sint dispuse la col mult 600 mm, una faji de alta; 100 angele ¢ mare decit a celor @ tn contine este previisall o ci carlingii, procimn § rangelor) ; @ in zona in wpetioare ale var jetral, printr-un « © cel putin, vari se prevad tr valenti, dispuse it fnalfime, Ja 2 m; @ traverscle diafragma de © la ficeare r formati din inimi @ daci prove fel: nm plan orizon 2m una fata de: pijeste_perpendice in continuatea carl cu mai putin de « © platformele cu a stringhorilor « coast’; @ peretele de fiecare interval de @ in cazul in nulvi de esate iniri_ a regist Unele dintre or mai tnainte, pot ficile in dreptul eliewi, formele_geometrice incit, si fie asigurate spatilor dintre etambou, Fea minima a spatiulat 02..0,25 e, pentru elicele la- ji corp, de 0,25 D, ver aeturi, apar, sarcini paluinavei. In acest solicitarilor dinamice uucturi de rezistent. revid la constructia prova tromitiil_prova se aririi rezistenfei la » ale structurii, care > distanfi egal cu \&, aceste intirituri 1h la peretele pieului t cele din zona cen- alta; angele sint mai inalte si mare decit a color din zona central @ In continuarea carlingti centrale din 2ona_magaziflor de mrfuri este previizuti 0 cailing’ fntrerupt& la varange (grosimea si inaltimea inimii carling presin 3 grsimea 3 ajimea platbande, vor fi aodesi ca i ale varangelot) ; @ in zona fn care nu se poate monta carlingé centralf, platbandele superioare ale varangclor vor trebni si fie sudate intre ele, in planul dia- snetral, printr-un cormier sau vn alt tip de profil; @ cel putin, pind la puntea situati deasupra liniei de inciveare de vari se previd traverse nepuntite sau alte constructii, en rezistenta echi- yalenti, Gispase intie ele: pe Tungime, Ta dow intervale de coastd, iar pe inaltime, la 2m; @ traversele ‘nepuntite se imbind cu coastele corespunzAtoare si cu diafragma de ruliv din PD; © la ficcare rind de traverse nepuntite, se pre formafi din inimi de tabla; @ daci prova este prevazutd cu bulb, atunci acesta se rigidizeazi ast- fel: in plan orizontal, prin intermediul unor platforme dispuse la cel mult 2m una fat’ de alta si in PD, printr-un perete de ruliu (ind bulbul de- paseste perpendiculara prova ew mai mult de 0,03Z) sau printr-o carling’, in continuarea carlingli centrale (cind bulbul depiyeste perpendiculara prova cu mai putin de 0,032); @ platiormele de tigidizare orizontali ale bulbului au gosimea egali cu a stringherilor de bordaj si sint sustinute de traverse, dispuse la fiecare coast’; @ peretele de ruliv al bulbului este intarit prin montanfi, dispusi la fiecare interval de coasté ; grosimea inimilor cu cca Imm mai stringheri de bordaj, Fig. 11.55 @ in cazul in care, pontra picul prova, apare ca rationali adoptarea sistemulbi de csaturi longitudinala, a jem poate fi admis in urma tunel examindri a registrului de clesificare. Unele dintre misurile de intirire ale structurii de revistenfa, menfionate mai inainte, pot fi evidentiate din fig. 11.55, unde sint reprezentate sectiunile, 101transversali gi otizontali, prin picul prova. Notatiile din figurii au urma- toazea semnificatie: 7— carlingd centralé intercostal’; 2—varanga; 3 — 4—gusea de gumi; 5 — stringher de bordaj; 6 — guseu de le- gituri intre coast i stinghern! de bordaj; 7 —diafragma de ruliu (este previzuti cw decupiri de ujurare) (v. definitia 11.39); 8 — traversi ne- untith; 9 brafol do legituca inte traversa nepuntitt si eoastt: 10 fraversa platformei din. picul platformei si coast’; 72 — inv ieul_prova, Definitia 11.39. Diafragma de ruliu este o tabla dispusi in PD al tancului de asieté din pica! prova, cu rolul de a micsora influenfa. negativ’ a supratefei libere 2 lichidalut asupra stabilitatii transversale ‘ti b) Porfiunea din pupa picolui prova. Se extinde de la peretele picului prova pind fa sectiunea situati, fat% de perpendiculara prova, la 0,152 pentru bordaje si 0,252 pentru fund.” Aceasti portiune este intariti dupi cum ur- meazi: © coastele din magazii (din cale si interpuntile inferioare) au modulul de rezistents cu 20% mai mare decit coastele din zona central, la aceeasi deschidere, gi sint dispuse intre ele la 700 mm; @ in corespondenta stingherilor de bordaj din picul prova, se previd stringeri de bordaj intercostali, formati din inimi de tabli cu platbande su- date pe muchiile libere ; © inilfimea inimii ‘stingherilor, mentionati mai inainte, este egali cu fniltimea inimii coastelor cu care se incrucigeazi; © la peretele picului prova, stingherit se prind cu gusee avind Iungimea cel putin egal cu dont distanje intercostale, iar ¥atimea egal cu cea a strin- gherilor din picul prova; © litimea portiunii plate a fundului este cel putin egal cu lafimen a doui file de tabla adiacente chilei plate, dispuse deo parte i de alta a pla- nului diametral, Ia navale cu Z < 120 m gi tre file, le navale ca L > 120m © varangele cu inimé se dispun Ia fecare coasti, in sistemul de osaturi transversal si la cel mult dowi coaste, in sistemul de osaturi longitudinal ; @ distanja dintre suportif laterali nu depigeste 2,2 m; © in cazul sistemului de osaturd transversal, la jumatatea distantei din- ‘re suportiilaterali se previd semicarlingi, sudate numai de fund si de varange @ marginile libere ale semicarling!- lor menfionate mai inainte sint flan- gate sau Intarite cu plathande; © grosimile tablelor care formeazi osatura si inveligul fandului,sint_mai mari decit cele ale zonei centrale a navel, Masutile de intarite ale structurii de rezistenti a bordajului, mentionate mai inainte, sint aritate in fig. 11.56, unde s-au font notatiile: 7 —peretele picului prova; 2—coasti din_picul prova; J— coast’ din pupa_picului Fig. 1186 prova 4 —stringher de bordaj din picul prova; J—guseu de legitura intre coastii gi stringherul de bordaj din picul prova; 6 — stringher de bordaj din pupa picului prova; 7 — gusen de prindere a stringherului de bordaj la peretele picului prova; § — travers nepuntiti fn picul prova; 9 — inveligul exterior. wa; 11 — bratol de legitur’ dintre traversa isal exterior; 13 — inveligal platformei din 102 £13.3.2, Intivitar Sarcinile dinamic: determinate, in princi aruneate asupra corps pupei este supasi unor rea acester sarcini, se Stractura picwai toarcie particularititi @ jn picul pupa @ lanavele exo bou ca cel putin 0,8 @ 1a navale cu platforma situatt de @ distanta, pe v 25m © Ta navele cu ¢ slitor saw ogtind’, dist mult 2m. Structura boltei ‘© distanta dints 750 mm; daci deschide modulul lor de reziste @ Ta navele cu superioara a varangel. se provid coaste intin @ in PD se disz @ grosimea var: din zona central a 11.3.3.3. Intirit Solicitirile suplir mentelor magini si cil tial’ sau total a une concentrate; prezen{: maginiloc; vibra(iile | Intiriturile spect tite mai inainte, vor fa) Sntarituri spec legate de tipel constr Structura simph @ in compartimn iltimea. inis ale masinilor e lonjeros gelor este col putin 6 © grosiniea iniz tul maginii este egal’ © grosimea inirr lingilor Taterale, grosimea elem telordin figurd au urmi- 3.3.2. Intarite fale di atremitapit. po oe 11.3.3.2, Entariturile speciale din zona extremititii papa 3 6 — guseu de le- Sarcinile dinamice suplimentare cc apar in zona extremititii pupa sint agma de ruliu (este determinate, in principal, de: activaca valurilor i actiunea maselor de api J: &— travers ne- aruncate asupra corpului de palele elicelor in miscare. Totodata, structura ith si coasta; 10 — ipei este supusi unor vibratii locale. Intiriturile speciale, impuse de actiu- pupei P P: P ‘i turd dintre traversa nea acestor sarcini, se aplici la stractura picului pupa si boltei pupei aligul platforme! din Strnctura piculai papa este intaritx aseminktor ploului prova, ca ur toarele particularitati : 1 PD al tanculu @ in picul pupa nu se admit varange flangate; egativi a suprafetei @ lanavele cu o singuri clice, inaltimea varangelor va depisi tubul etam- ‘vou cu cel putin 0,8 m; 2 la peretele picului @ Ta navale cu L > 200 m, varangele se extind, pe fnalfime, pin ta a, la 0,152 pentra platforma situati densupra. tubalal etambou ‘Arita dupa cum ur- @ distanta, pe verticala, dintre traversele nepuntite este de cl mult 2.9m, srioare) au modulul 6 la navele cu dowd sau mai multe clice, eu pupa in formi de ervel- centralé, la aceeagi gator sau oglinda, distunta dintre stringheri, mfsurati pe bordaj, este de cel sault 2 m. ul prova, se previd Structura boltei pupei este intarita dupi cum urmeaza: bla eu platbande ou © distanfa dintre coastele simple sou cele radiale este de col mult 730 mm ; ainte, este egalé cu © cack deschiderea coastelor boltei pupei nn depigeste 2,5 m, atunci modultl lor de rezistenfa este identic cu cel al coastelor din picul pupa; mse avind langimea ‘@ la navele cu pupa de tip crucisitor, avind distanja_ de la marginea egala cut cea a strin- superioara a varangelor pink la puntea cea mai apropiat& mai mare de 2.5m, se previd coaste intirite si stringheri; 1 egal cu lifimea a © in PD se dispune o carling’ avind acceagi tndltime ca si varangele; ute gi de alta a pla- @ grosimea varangelor si a carlingii este egal cw grosimea varangelor vale'cu L > 120m; din zona central a navei, 1 sistema de osatur saturi longitedinal ; 11.3.3.3. Intariturile speciale din zona compartimentelor masini gi cildari Atatea distantel din- Solicitrile suplimentare ale structurii de rezistenfé din zona comparti- > fund gi de varange mentelor masini si caldari se datoreazi urmatoarclor cauze: intreruperea par- bere ale semicaslingi- iala sau totali a vnor punti intermediare ; prezen{a unor forte de greutate aa atake sta concentrate; prezeata fortclor de inertie generate de organele mobile ale caplet maginilor; vitrajile locale intretinate de masinile de. propulsic. bleed Intiriturile speciale, impuse de exister{a soliitarilor suplimentare amin- eae tite mai inainte, Vor fi prezentate fm continvare. Leen 2) intérituri speciale la structura fundului, Prezinti unele particularitai intarite ale structuril legate de tipul constructiv si sistemul de esaturé ale plangeelor utilizate. rrdajului, mentionate Structura simplului fund este intirita astfel: tritate in fig. 11.36, @ in compartimentsl magini, nu se admit varange flansate; tatiile: 7 — peretele © fnilfimea inimii varangelor se miireste corespunzitor cerinjelor de oe roan peal montaj ale masinilor principale; a A din. pupa. picului @ Intse lonjeroanele postamentelor masinilor, inil{imea inimii varan- ecde bordyj din pical gelor este cel putin 65% din cea necesara in’ PD; «de legitura intre @ grosimea inimii varangelor gi a cazlingilor laterale din compartimen- eher de bordaj din ful masinii este egal cu grosimea inimii carlingit centrale; ‘Se bordaj la peretele __@ grosimea inimilor gi platbandclor varangelor, catlingii centrale si car inveligal exterior. lingilor Taterate, din compartimentul cildari, este mai mare cu 2 mun’ decit, grosimea clementelor similare din zona contrali a nave. 103 rrrStructura fundului cu dublu fond este intiriti dup cum urm @ in compartimentul magini, se previd varange cu inima Ia fiecare coasti, pentru sistemul de osaturit transversal si cel putin din dou in dout conste, pentru sistemul de osaturi longitudina @ sub postamentele maginii principale i cAldarilor, se dispun varange na in corespondenta fieckrei coaste; @ lonjeroancle postamentelor pentru masini, mecanisme, cildiri gi lagise de impingere se dispun astfel ineft s& aiba in’planul lor cite un suport lateral (de reguli, un lonjeron este dispus in planul suportului lateral normal, iar celilalt in planul unc suport Iateral suplimentar, introdus special in acest cop) ‘© daci. supor{ii laterali obignuifi nm pot fi in corespondenta lonjeroa- nelor postamentului, se vor prevedea suporti sau semisuporti laterali suplic mentati: @ grosimea inimilor longitudinalelor, distantierilor si brachefilor se maregte cu.2 mm faf% de cea a elementclor similare din zona centralA a navel: © grosimea plafonului dublului fund se mareste, fafa de zona centrala, cu 2 mm in compartimental masini si cu 4 mm in compartimentul cildars b) Intirituri speciale Ia structura bordajelor si punfilor. So materiali- zea prin urmitoarcle misuri constructive @ In distante de cel mult cinci intervale intercostale, se previd coaste intarite (la dispunerea coastelor intarite, se va fine cont de faptul ci trebuie si existe cite una din ele la fiecare capit al masinii principale sau cildarii), neintrerupte, avind: inaltimea inimii cel putin egal cu 10% din deschidere: grosimea inimii cel putin 1% din indltimea acesteia, plus 35 mm; grosimea, Platbandei cu 2 mm mai mare decit grosimea intmii; litimea platbandei egald cu 10... 14 grosimi ale acesteia; '® coastele simple se dimensioneaza in mod obignuit, ficindu-se abstractic de existenta coastelor intirite: @ se previd stringheri de bordaj dispusi astfel inft distanta dintre ei, misuratd pe vertical’, si mu depageascé 2,5 m; © stringherii do bordaj mentionati mai inainte au: indltimea inimii egal cu inaltimea nimi coastei intarite ; grosimea inimii cu 1 mm mai mict_decit rositaca inimi coastei intaite; suprafafa sectiunii platbandei egal cu jamie tate din seofiunea platbandei coastei intarite; @ in coresponden{a coastelor intirite, se prevad traverse intirite; © daca in zona compactimentelor de masini si cildisi existi. deschideri mari in punte, se introduc traverse de legitura gi pontili suplimentari, 11.3344 fntinitusle speciale pentru navele care navigi. prin ghefuri sparte In mod obignuit, se intilnesc dou categorii de nave ce navigh prin regiu- nile cu ghefuri, si anume: © spargitoarele de gheati; @ navele de transport care naviga in wma spingitoarelor de gheata La navele menfionate mai inainte, registrele de clasificare prevad inti rituri speciale, pentru zonele corpului care sint supuse sarcinilor dinamice suplimentare determinate de impactul cu blocurile de gheat’, Totodat’, registrele de clasificare acordi, navelor ce navigi prin gheluri, diferite sim: boluri, semnificind extinderea si robustefea intiiturilor speciale aplicate 104 Registrul Na gheturi sparte, ¢ 11.3) cu unul din cum urmeazi @ semnnl 6 torului de gheats @ semnul € torului de gheats Gigi de inghet si @ semoul ¢ torului de gheats inghetului (spre © semnul torului de gheat sin alte regiun: @ semmul € torului de gheat? ticd in conditit 3 Amplasar uri sparte se d B, reprezinta tur Observajia 1 se extind pe toai de la prova spre Tabelul 11.12, Para Parametro | pentru 2, « | a pentru p> a —| pentro > 4 fy