RESURSE UMANE

Management n sntate 4/2006

Perioada de tranzitie, integrar

ea in
integrarea
Uniunea Eur
opeana si efectul
Europeana
lor asupra pr
ofesiei de asistent
profesiei
medical (2)
Numarul si rolul asistentilor medicali si moaselor

Dr. Victor Stefan Olsavszky OMS

omeniul asistentilor medicali se regaseste practic in aproape toate

sectoarele si nivelurile unui sistem de
sanatate. Ingrijirile de sanatate acordate
populatiei prin intermediul asistentilor
medicali au evoluat in timp, au devenit
specifice si s-au profesionalizat astfel
incat, la ora actuala, profesia de asistent
medical este o profesie autonoma si
distincta in cadrul profesiilor medicale.
i in Romania, asistentii medicali se
regasesc in toate structurile sistemului
sanitar, insa gradul lor de autonomie
profesionala este limitat atat de sistem cat
si de efectele politicilor de sanatate din
ultimii 30 de ani.
NUMARUL ASISTENTILOR
MEDICALI
Conform datelor raportate in 1989
de catre Centrul National pentru Organizarea si Asigurarea Sistemului Informational si Informatic in Domeniul Sanatatii
(cunoscut mai ales prin vechiul nume de
Centrul de Calcul si Statistica Sanitara)
la Organizatia Mondiala a Sanatatii,
numarul total de asistenti medicali era de
85.081. In aceasta categorie era practic
considerat tot personalul ce se

The article is the second of the series dedicated to nursing and midwifery. It
continues to describe the nursing and midwifery domain profile in Romanian health
care system. The development of the profession is described in relation with the
evolution of the number of nurses and midwifes. Actual role of nurses and midwifes is
compared with the role that emerges from the new laws and regulations. The article
underlines the effect of the introduction of the EU acquis in the field or nursing and
midwifery.
Keywords: nurses, medical education, legal framework, continuous education,
human resources

incadra sub titlul generic de cadre medii.

In 1999, el a crescut la 90.736, dupa o
perioada intensa de fluctuatii datorate in
special reformelor introduse in sistem
(Figura 1).
In 2004, numarul total al asistentilor
medicali era de 86.833, apropiat de nivelul
anului 1989, dar dupa o scadere importanta de peste 10.000 fata de 1996. Explicatia fluctuatiei acestui numar poate fi
pusa atat pe seama reformelor, dar si pe
dezvoltarea sectorului privat. Nu in ultimul rand, abolirea vizelor pentru cetatenii
romani in statele membre ale Uniunii
Europene (UE) a contribuit intr-o masura
importanta la migrarea asistentilor
medicali, mai ales din sectorul public,
sursa cea mai importanta de personal cu
experienta pentru piata muncii din UE.
Numarul exact al asistentilor medicali si moaselor din sistemul romanesc
de sanatate nu poate fi cunoscut in acest
moment, deoarece dezvoltarea sistemului
privat a absorbit un numar important de
personal atat din sistemul public cat si
din randul absolventilor scolilor de profil.
Sistemul privat nu avea obligatia raportarii

acestui aspect catre autoritatile de sanatate publica. Implementarea Legii 307/

2004 ce reglementeaza profesia de asistent medical si moasa a atras dupa sine
aparitia registrului unic al asistentilor
medicali si moaselor aflat la autoritatea
judeteana de sanatate publica si autorizarea de libera practica a devenit obligatorie. Este de asteptat ca raportarile din
2005 si 2006 sa evidentieze o crestere a
numarului total de personal. Aceasta
crestere ar semnifica in termeni reali doar
o evidenta mai exacta a celor ce poseda
o autorizatie de libera practica, si nu
neaparat includerea tuturor celor activi
din acest domeniu.
Numarul de asistenti medicali la
100.000 de locuitori este de aproximativ 420. Acest numar este cu 200
mai putin decat media din Uniunea Europeana atat inainte cat si dupa extindere (Figura 2).
Referitor la moase, ele reprezinta un
numar de 25,6 la 100.000 de locuitori,
iar diferenta pana la media din UE inainte
de extindere (36,28/100.000) nu este asa
de mare comparativ cu situatia asistentilor

RESURSE UMANE

Management n sntate 4/2006

FIGURA 1 NUMAR TOTAL DE ASISTENTI

FIGURA 2 ASISTENTI MEDICALI LA 100.000 DE

MEDICALI, ROMANIA

LOCUITORI

Sursa: OMS, HFA 2006

Romnia
UE nainte de mai 2004
UE dup mai 2004

Sursa: OMS, HFA 2006

FIGURA 3 NUMAR TOTAL DE MOASE, ROMANIA

FIGURA 4 NUMAR DE MOASE LA 100.000 DE

LOCUITORI
13000

12000

10000

Nr. moae

Nr. moae

11000

9000

8000

7000

6000

2
1980

1985

1990

5000

1980

1985

1990

1995

Sursa: OMS, HFA 2006

medicali. Scaderea accentuata a acestui

numar se explica prin desfiintarea
pregatirii de moasa, incepand cu anul
1978. Functiile moasei au fost preluate
de catre asistentul medical specializat in
obstetrica-ginecologie. Astfel, raportarile
ulterioare cuprind sub numele de moasa
doar pe cei pregatiti pana in anul 1978
(Figura 3).
Printr-o centralizare a situatiei
avizelor de libera practica efectuata de
Ministerul Sanatatii Publice in septembrie
2006, s-a obtinut un numar total de
asistenti medicali si moase de 127.155.

2000

1995

ani

2005

Sursa: OMS, HFA 2006

Evidenta lor separata a inceput din 2005,

dar in raportarea de fata nu a fost
exprimata diferentiat.
NUMARUL ASISTENTILOR
MEDICALI PE SPECIALITATI
Distributia pe specialitati (Tabelul 1)
reflecta atat structura sistemului de
sanatate cat si evolutia pregatirii
profesionale. Este normal sa predomine
asistentii medicali generalisti, fiind activi
atat in ambulatoriu cat si in spitale. De
remarcat faptul ca specialitatile stomatologice sunt slab reprezentate, in pofida

2000

2005

2010

Romnia
UE nainte de mai 2004
UE dup mai 2004

numarului mare de cabinete de specialitate. Rezulta ca in aceste cabinete sunt

angajati cu preponderenta asistenti
medicali generalisti. Numarul relativ mare
de asistenti medicali cu profil pediatrie
(desi in scadere fata de anul 2003, cu
1.000) reflecta mai degraba o rutina a
sistemului de sanatate, decat un raspuns
la o mortalitate infantila ridicata.
PROPORTIA PE SEXE
Exista un numar limitat de asistenti
medicali de sex masculin. Din

RESURSE UMANE
TA B E L U L 1 N U M A R U L A S I S T E N T I L O R M E D I C A L I P E
SPECIALITATI

Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.

Specialitatea
Asistent medical generalist
Asistent medical pediatrie
Asistent medical farmacie
Asistent medical obstetric-ginecologie (incl. moae)
Asistent medical laborator clinic
Asistent medical balneo-fizioterapie
Asistent medical radiologie i imagistic
Asistent medical igien i sntate public
Asistent medical de ocrotire
Asistent medical de nutriie i dietetic
Asistent pentru stomatologie asisten dentar

Numr
76.980
9.710
7.349
5.462
5.090
2.951
2.389
2.306
695
350
86

TABELUL 2 DISTRIBUIA ASISTENTILOR SI POPULATIA PE

JUDETE

Management n sntate 4/2006

DISTRIBUTIA GEOGRAFICA
Exista informatii privind numarul de
personal pentru fiecare judet in parte, dar
numai in ceea ce priveste autorizatiile de
libera practica (Tabelul 2). Acesta variaza
de la judet la judet, dar se plaseaza in jurul
mediei de 450 la 100.000 de locuitori per
regiune de dezvoltare.
Din analiza pe judete si pe regiuni
de dezvoltare se poate concluziona ca
distributia asistentilor medicali pe regiuni
sau judete nu este strict corelata cu
numarul populatiei deservite sau cu nivelul
de dezvoltare economica (Figura 5). De
exemplu, judetul Calarasi are un numar
de locuitori apropiat de cel al judetului
Caras-Severin, si anume in jur de
320.000. Numarul de asistenti medicali
este de 507 la 100.000 de locuitori in
Calarasi, fata de 681 in Caras-Severin, in
timp ce veniturile lunare per persoana sunt
aproximativ aceleasi (340 RON). Daca o
explicatie ar consta in faptul ca populatia
judetului Calarasi are acces mai usor la
anumite servicii aflate in Bucu-resti,
atunci aceasta situatie confirma orientarea
si centrarea sistemului de sanatate pe
serviciile de spital in primul rand, si mai
putin pe asistenta primara unde aportul
asistentilor medicali ar putea fi mai
important.
ROLUL ASISTENTULUI
MEDICAL SI AL MOASEI

datele oficiale, rezulta ca numarul de asistenti medicali barbati este de aproximativ

8.000, ceea ce corespunde unei proportii de sub 7%. Repartizarea pe specialitati a
barbatilor nu mai corespunde distributiei generale. Asistentii generalisti sunt intr-un
numar de aproximativ 1.860, urmati fiind de asistentii cu profil de igiena si sanatate
publica, 296, apoi tehnicienii dentari, 259, si balneo-fizioterapia, cu un numar de 227.
In rest, doar specialitatea laborator si farmacie, ocupand fiecare cate aproximativ
100 de asistenti de sex masculin.

Inainte de 1978, profesia de asistent

medical era o profesie cu un oarecare
grad de autonomie, daca se tine cont de
evolutia numarul acestora in corelatie cu
evolutia numarului de medici. Incepand
cu 1978, numarul asistentilor medicali a
scazut de la 438 la 100.000 de locuitori
pana la 300 in a doua parte a deceniului
80. In paralel, numarul medicilor a
crescut cu o treime fata de numarul lor
in 1978. Ulterior, odata cu incetarea
pregatirii profesionale la nivel postliceal,
profesia de asistent medical a decazut la
cea de asistent al medicului. Nu exista
autonomie, lucru in echipa si nici o
intelegere a faptului ca ingrijirile
sanitare si medicina sunt complementare. O mare parte din ceea ce, in mod
normal, in alte tari, este considerat de
competenta asistentilor medicali, in
Romania continua si continua sa fie

RESURSE UMANE

Management n sntate 4/2006

preluat de medici, care isi apara pozitia,
dirijand ingrijirile sanitare. Alte obligatii,
cum ar fi asistenta psihosociala, sunt
complet neglijate. Noile reglementari
creeaza cadrul legal pentru autonomia
profesiei.
Asistentul medical generalist

FIGURA 5 NUMAR ASISTENTI MEDICALI/1100.000 DE LOCUITORI

SI VENITURILE LUNARE TOTALE/PERSOANA/LUNA

Conform noii legislatii, continutul si

caracteristicile activitatilor de asistent
medical generalist sunt:
a) determinarea nevoilor de ingrijiri
generale de sanatate si furnizarea
ingrijirilor generale de sanatate, de
natura preventiva, curativa si de
recuperare;
b)

administrarea tratamentului, conform prescriptiilor medicului;

c)

protejarea si ameliorarea sanatatii,

elaborarea de programe si desfasurarea de activitati de educatie
pentru sanatate si facilitarea actiunilor pentru protejarea sanatatii in
grupuri considerate cu risc;

d)

participarea asistentilor medicali

generalisti abilitati ca formatori la
pregatirea teoretica si practica a
asistentilor medicali in cadrul
programelor de formare continua;

e)

desfasurarea optionala a activitatilor

de cercetare, in domeniul ingrijirilor
generale de sanatate;

f)

pregatirea personalului sanitar

auxiliar;

g)
h)

nationale si ofera premizele autonomiei

profesionale. Acestea pot fi enumerate
astfel:
a) constatarea existentei sarcinii si
efectuarea examenelor necesare, in
vederea monitorizarii evolutiei
sarcinii normale;
b) prescrierea sau recomandarea examinarilor necesare, in vederea diagnosticarii timpurii a sarcinii cu risc;

i)

adoptarea masurilor de urgenta care

se impun, in absenta medicului,
pentru extractia manuala a placentei,
urmata, eventual, de control uterin
manual;

j)

examinarea nou-nascutului, pe care

il preia in ingrijire, initierea masurilor care se impun in caz de nevoie
si practica, daca este necesar,
reanimarea imediata;

c)

k)

participarea la protejarea mediului

ambiant;

asigurarea pregatirii complete a

mamei pentru nastere, desfasurarea
activitatilor de educatie pentru
sanatate, initierea si desfasurarea
programelor de pregatire a viitorilor
parinti;

d)

intocmirea de rapoarte scrise referitoare la activitatea specifica

desfasurata.

acordarea sfaturilor de igiena si

nutritie;

preluarea in ingrijire a parturientei,

monitorizarea acesteia in perioada
postnatala si acordarea tuturor
recomandarilor necesare mamei cu
privire la ingrijirea nou-nascutului,
pentru asigurarea dezvoltarii
acestuia in cele mai bune conditii;

l)

e)

administrarea tratamentului, conform prescriptiilor medicului;

intocmirea rapoartelor scrise referitoare la activitatea desfasurata;

m)

f)

ingrijirea si asistarea parturientei in

timpul desfasurarii travaliului si
urmarirea starii intrauterine a fatului,
prin mijloace clinice si tehnice
adecvate;

asigurarea informarii si consilierii in

materie de planificare familiala;

n)

participarea la pregatirea teoretica

si practica a moaselor, precum si la
pregatirea personalului sanitar
auxiliar;

g)

asistarea nasterii normale, la domiciliu sau in unitati sanitare, daca este

vorba de prezentatie craniana,
efectuand, la nevoie, epiziotomia, iar
in caz de urgenta, asistarea nasterii
in prezentatie pelviana;

o)

desfasurarea optionala a activitatilor

de cercetare de catre moasele
licentiate.

Moasa
Pana in prezent, rolul moasei este
asemanator cu cel al asistentului medical.
Exista multi obstetricieni si o necesitate
prea putin perceputa de a dezvolta rolul
moasei; in general, moasele nu se pot
ocupa de o nastere. Prin prisma rezultatelor, practica obstetricala poate fi considerata depasita sau nu a fost demult
revizuita, iar ghidurile de conduita sunt
abia in stadiu de proiect.
Conform Legii 307/2004, continutul
si caracteristicile activitatilor de moasa
sunt mult mai apropiate de normele inter-

h)

identificarea, la mama si la copil, a

semnelor care anunta anomalii si
care necesita interventia medicului,
pe care il asista in aceste situatii;

In practica actuala, putine din

obiectivele si activitatile mentionate de
lege sunt indeplinite sau efectuate de
asistentii medicali si moase. Dintre
activitatile si rolurile expuse mai sus doar
cele legate de administrarea
tratamentului prescris de medic 5

RESURSE UMANE
sunt efectuate in mod constant, in rest,
obiectivele men-tionate se indeplinesc
sporadic si sunt in stransa legatura cu
motivatia indivi-duala, locul de munca
si nivelul de pregatire profesionala.
DOMENII I SPECIALITATI ALE
ASISTENTILOR MEDICALI CU
CERTA INFLUENTA IN ASISTENTA PRIMARA

Asistentul medical comunitar

Sistemul de asistenta medicala
comunitara a fost considerat odata
excelent, asistentii medicali fiind
cunoscuti sub numele de asistenti de
ocrotire, dar, pe parcurs, in special
imediat dupa 1989, si-a pierdut din
pondere si importanta. In general,
asistentii medicali care lucreaza in
asistenta primara nu au o pregatire de
specialitate. Ei se ocupa in primul rand
de tratamentul medical si de proceduri.
Se fac, de asemenea, vizite la domiciliu,
evaluari ale dezvoltarii copilului, actiuni
de consiliere nutritionala si de promovare
a sanatatii, insa acest rol trebuie dezvoltat. Incepand cu anul 2002, Ministerul
Sanatatii a reintrodus printr-un program,
asistentul comunitar. In prezent,
functioneaza aproximativ 500 de asistenti
comunitari in 24 de judete. Ei sunt angajati
direct de catre autoritatile de sanatate
publica si isi exercita profesia in mod
autonom, fara supervizarea unui medic.
Printre sarcinile specifice lor se numara
evaluarea populatiei la risc, in special a
celei defavorizate, urmarirea dezvoltarii
copilului din mediile cu probleme sociale,
asigurarea legaturii cu sistemul de
asistenta sociala, precum si ingrijiri
medicale in cazul in care se impune.
Obiectivul principal al activitatii lor este
legat mai mult de sanatatea publica si
protectia sociala, si mai putin de prestarea
de servicii de ingrijiri.
Asistentul medical din domeniul
sanatatii mintale
Nu exista o pregatire de specialitate,
ingrijirea sanitara fiind aproape in
intregime una de custodie. Totusi,
curriculum include educarea in asistenta
psihiatrica si de sanatate mintala. Sunt
foarte putini asistenti sociali sau

Management n sntate 4/2006

asistenti medicali pregatiti sa faca legatura

cu asistenta sociala.

pediatrie etc.) sunt doar conjuncturale si

nu interdisciplinare.

In cadrul laboratoarelor de sanatate

mintala, personalul include psihiatri,
asistente (fara pregatire specifica) si
psihologi. In sectiile de psihiatrie nu exista
echipe terapeutice, modelul de personal
corespunzand celui din alte servicii
medicale (medic, asistenta, infirmiera).
Doar intr-un numar mic de unitati exista
ergoterapeuti si alti terapeuti, un numar
mic si cu o pregatire insuficienta.

Statutul asistentilor medicali este

modest, comparabil cu cel al muncitorilor
manuali sau al celor ce presteaza munci
cu un nivel relativ scazut de calificare.
Salariul din sistemul public, dar si din cel
privat nu depaseste 1.000 de lei, indiferent
de specializare. In sistemul public se
aplica grila generala de salarizare unde
diferentierea este data de vechime si/sau
locul de munca, iar in sistemul privat
negocierea directa determina salariul.
Salarizarea din sistemul public reflecta
modul in care a fost privit rolul asistentilor medicali in sistemul de sanatate dea lungul timpului, acestia fiind asi-milati
profesiilor cu o calificare medie. Nu
intamplator, titlul lor generic a fost de
cadre medii, prin aceasta intelegandu-se, in primul rand, o pregatire
medie. De aici, probabil si efectul
nedezvoltarii in timp a profesiei ca atare
si mentinerea rolului asistentilor medicali la un nivel secundar, mai mult
adjuvant decat complementar. Conditiile
de munca sunt, in general, modeste, dar
nu difera semnificativ de cele ale restului
personalului medical din sistem si sunt
determinate in principal de preocuparea
institutiilor angajatoare fata de confortul
si sanatatea angajatilor.
Conform unor surse citate de un
raport TAIEX din 2003, exista o lipsa
acuta de personal instruit, combinata cu
un exces de personal pregatit in mod
neadecvat. Multi asistenti medicali isi
parasesc posturile din cauza salariilor
mici, a conditiilor proaste de munca si a
unui moral scazut. Nu exista un numerus
clausus, numarul absolventilor asistenti
medicali depasind cererea. In asistenta
primara, asistentii medicali au devenit
angajati ai medicilor de familie care au
libertatea de a pastra sau nu personalul.
Medicii de familie aflati in relatii contractuale cu casa de asigurari sunt obligati sa
angajeze un asistent medical la 1.500 de
asigurati inscrisi. Aceasta masura a fost
impusa prin presiuni facute de catre
sindicatul SANITAS al asistentilor
medicali.
Datorita ofertei mari pe piata muncii,
obtinerea unui post in sistemul public este
destul de dificila, existand si un anume
grad de coruptie.

Nu exista un program de formare

in sanatate mintala pentru asistentii
medicali atat din ingrijirile primare cat si
din cele secundare. Personalul din spitale
nu este pregatit adecvat in sanatatea
mintala, adesea avand prejudecati in
privinta persoanelor cu tulburari min/
tale. Cunostintele din domeniu se
dobandesc la locul de munca odata cu
experienta.
Implicarea in sanatatea mintala a
medicilor de familie si a asistentilor
medicali din acel tip de ambulatoriu este
inexistenta datorita cunostintelor psihiatrice insuficiente cauzate uneori si de o
atitudine negativa. Nu exista echipe multidisciplinare pentru pacientii din ambulatoriu, datorita numarului mic de profesionisti disponibili.

Asistentii medicali de pediatrie

Exista o categorie speciala de
asistenti medicali de pediatrie care au fost
pregatiti pana in 1974 care se reflecta si
in numarul mare de asistenti medicali din
aceasta specialitate. In prezent, nu exista
nici o pregatire de specialitate pentru
asistentii medicali de pediatrie, desi
noua legislatie prevede acest domeniu
ca o specialitate. Ca si in celelalte specialitati, pregatirea se face la locul de
munca prin dobandirea de experienta,
si mai putin prin organizarea unor cursuri specifice.
In ceea ce priveste relatia ingrijirilor
medicale acordate de asistentii medicali
cu alte discipline, exista un sigur tip de
relatie profesionala, si anume cu asistenta
sociala. Aceasta relatie este exercitata doar
de catre asistentii comunitari. Relatiile cu
asistentii sociali care activeaza in cadrul
spitalelor (maternitati, spitale de psihiatrie,

Management n sntate 4/2006

PARTICIPAREA LA DECIZIE IN
SISTEMUL DE SANATATE
La nivel ministerial, exista o pozitie
de asistent medical sef si un serviciu
pentru asistentii medicali in cadrul
Directiei de Resurse Umane si Formare
Profesionala. Acest serviciu este
responsabil pentru asistentii medicali si
politicile Ministerului Sanatatii Publice din
acest domeniu. Pozitia de asistent sef a
fost destul de controversata de-a lungul
timpului. Aceasta pozitie nu putea fi
echivalata cu cea de director sau director
adjunct, deoarece ocupantul pozitiei
necesita studii superioare, iar asistentii
medicali erau doar absolventi de scoli
postliceale. Odata cu modificarea legii
invatamantului si infiintarea colegiilor
universitare, s-au creat conditiile aparitiei
de asistenti medicali cu studii superioare.
Cu toate acestea, pozitia de asistent
medical sef nu a fost ridicata la rang de
director sau serviciul respectiv la rang
de directie. Acest fapt reflecta pozitia
politica a Ministerului Sanatatii Publice din
ultimii ani fata de problematica asistentilor
medicali.
Participarea la luarea deciziilor nu a
fost considerata un rol potrivit pentru
asistentii medicali, desi ei cer o mai mare
participare la toate nivelurile. Functia de
asistent sef pe spital nu s-a mai regasit
peste tot dupa 1989. Abia noua lege a
spitalelor reinstitutionalizeaza aceasta
functie, cu titlul de director de ingrijiri.
In conformitate cu aceasta lege,
directorul de ingrijiri este un asistent
medical, indiferent de categoria spitalului.
Cu toate acestea, in prezent, respectiva
pozitie nu este una superioara: presupune
rareori implicarea in luarea deciziilor sau
controlul independent al fortei de munca/
bugetului de ingrijiri sanitare. Prin lege,
directorul de ingrijiri face parte din
comitetul director al spitalului. Textul de
lege este ambiguu si nu intareste aceasta
pozitie si, practic, nu rezulta o implicare
mare in procesul decizional. De fapt,
legea lasa la dispozitia conducerii spitalului
atragerea sau nu in luarea deciziilor a
asistentului medical: art.183 (1). In
cadrul spitalelor publice se organizeaza
si functioneaza un comitet director,
format din managerul spitalului, directorul
medical, directorul de cercetare si dezvoltare pentru spitalele clinice, directorul

RESURSE UMANE
financiar contabil si dupa caz directorul
de ingrijiri si alti directori, potrivit normelor interne de organizare a spitalelor.
Totusi asistentii medicali si moasele
au influentat o serie de decizii la nivel
national prin intermediul asociatiei profesionale Ordinul Asistentilor Medicali si
Moaselor din Romania, prin intermediul
sindicatului SANITAS. Desi legea nu
obliga asistentii medicali si moasele sa se
inscrie in asociatie, majoritatea asistentilor medicali si moaselor s-au inscris,
datorita avizului dat de Ordin, pentru
obtinerea licentei de libera practica.
Activitatea acestor doua organizatii,
precum si intreaga activitate din ultimii
15 ani a "Asociatiei Romane de Nursing"
si a "Asociatei Moaselor" au contribuit
hotarator la modificarea legislatiei din domeniu si la facilitarea introducerii acquisului comunitar. Cel mai mare obstacol il
constituia domeniul pregatirii profesionale, unde scopul lucrativ al numarul
foarte mare de scoli era evident si dificil
de surmontat.
In lipsa unei strategii oficiale in
domeniu, se poate afirma ca prioritatea
de dezvoltare va continua sa se axeze pe
pregatirea profesionala datorita implementarii si efectului acquis-ului
comunitar.

medicala pentru personalul medical cu

pregatire superioara de scurta durata,
postliceala si medie. Publicat in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 166 din 17/03/2003
4. Hotararea nr. 1.477 din 11 decembrie
2003, pentru aprobarea criteriilor minime
obligatorii de autorizare si acreditare pentru
institutiile de invatamant superior din
domeniile: medicina, medicina dentara,
farmacie, asistenti medicali, moase,
medicina veterinara, arhitectura, precum si
pentru colegiile de asistenti medicali
generalisti, pentru formarea de baza. Publicat
in Monitorul Oficial, nr. 10 din 08/01/2004.
5. Ordonanta de urgenta nr. 123 din 11/
12/2003, privind cresterile salariale ce se vor
acorda personalului din sectorul bugetar.
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 919
din 22/12/2003
6. www.oamr.ro, pagina de web a
Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor
din Romania
7. www.insse.ro, pagina de web a
Institutului National de Statistica si Studii
Economice
8. Legea nr. 95/2006 privind reforma in
domeniul sanatatii, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei nr. 372, 28/04/2006.

Reformele si dezvoltarea unor

domenii specifice vor atrage dupa sine in
mod obligatoriu si domeniul asistentilor
medicali. Ingrijirile de obstetrica, de
pediatrie, de sanatate mintala precum si
cele din zona asistentului comunitar sunt
deja luate in considerare.

BIBLIOGRAFIE
1. Legea nr. 307 din 28/06/2004 privind
exercitarea profesiei de asistent medical si a
profesiei de moasa, precum si organizarea
si functionarea Ordinului Asistentilor
Medicali si Moaselor din Romania, Publicat
in Monitorul Oficial, Partea I nr. 578 din 30/
06/2004
2. Legea nr. 461 din 18/07/2001 privind
exercitarea profesiunii de asistent medical,
infiintarea, organizarea si functionarea
Ordinului Asistentilor Medicali din
Romania, Publicat in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 425 din 31/07/2001
3. Ordinul nr. 180 din 05/03/2003, privind
eliberarea autorizatiei de libera practica