Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Diana Radu
Diana Radu
Creativitatea sau imaginatia creatoare reprezinta forma cea mai inalta pe care o poate atinge
imaginatia umana in general. Latura creativa presupune legarea a ceea ce se produce de o
semnificatie, de o anumita functie utilitara pentru om si societate.
Creativitatea poate fi considerata si ca aptitudine, dispozitie a intelectului de a elabora idei, teorii,
modele noi, originale. Existenta creativitatii se constata prin flexibilitatea, noutatea, originalitatea,
fluenta, senzitivitatea, ingeniozitatea elevului.
Creativitatea se dobandeste ca abilitate de a realiza ceva nou prin activitate, prin experienta
(necreativitatea implica foarte multa munca). Edison spunea ca in creatie este nevoie de 99%
transpiratie si 1% inspiratie. Creativitatea este un proces , deoarece necesita evolutie in timp,
dezvoltari si , uneori,necesita invingerea unor obstacole.
Creativitatea se manifesta in toate domeniile cunoasterii si vietii sociale: stiinta, tehnica, economie,
artistica, manegeriala, pedagogica.
Aceasta se poate manifesta in toate etapele de varsta, pe tot parcursul vietii, insa cea mai productiva
creativitate este intre 25-40 de ani.
Pe etape de varsta se pot evidentia o serie de exemple.
Avand in vedere performante precoce in pregatire, il avem ca exemplu pe Gauss care a fost admis la
universitate la varsta de 11 ani. Norbert Wiener autorul lucrarii Cibernetica a obtinut licenta la 14
ani si doctoratul la 19 ani.Dispunand de precocitate creativa (creativitatea la varste timpurii), Mozart
compune un menuet la 5 ani, iar Eminescu a publicat incepand cu varsta de 14 ani. Varstele tinere sunt
cele mai propice creativitatii originale, performantelor deosebite. Enescu a compus Rapsodia
Romana la 20-21 de ani, Henry Coanda a inventat avionul cu reactie la 24 de ani, Einstein emite
teoria relativitatii la 26 de ani, Bell a inventat telefonul la 29 de ani.
Prin creativitate se intelege capacitatea sau aptitudinea de a realiza ceva nou, original.
Termenul de creativitate este utilizat indeosebi in scoli cu trei aspecte.
Procesul de creatie es te fenomen de extrema complexitate prin care se elaboreaza fie o opera de arta,
fie o inovatie tehnica, fie o noua teorema matematica .
Produsul activitatii este sau nu original, nou, deosebit; poate fi concret, dar el poate fi si
unulpsihologic, nepalpabil, cum e cazul unei conceptii filosofice.
Creativitatea unei persoane este creativitatea constituie o capacitate complexa a omului, o structura
caracteristica a psihicului care face posibila opera creatoare.
In mod obisnuit, cand vorbim de o personalitate creatoare, ne referim la oameni deosebiti, autori ai
unor opere remarcabile. Astazi insa, psihologii sustin ca orice persoana normala are unele posibilitati
de inovatie.
Factorii creativitatii sunt: coeficientul de inteligenta, ereditatea, factorii de natura intelectuala.
Imaginatia ( foarte importanta la creatia originala) este un factor care transforma impresiile, ideile,
creaand noi combinatii, variante, are rolul fauririi de imagini neobisnuite. Se poate aplica celor mai
variate continuturi: este implicata in matematica, in lingvistica, caracterizeaza creatia marilor balerini;
chiar in domeniul afectivitatii unii traiesc in mod neobisnuit sentimente cum ar fi dragostea.
Imaginatia se caracterizeaza prin: fluiditate (bogatia asociatiilor de imagini ori idei); flexibilitate
(usurinta cu care o persoana este capabila sa schimbe puncte de vedere in abordarea unei situatii);
originalitate.
Memoria reprezinta acumularea unui bogat marerial de imagini, scene, idei, concept.
Gandirea permite clasificarea imaginilor furnizate de simturi si formarea unei conceptii asupra
realitatii, asupra valorii lucrurilor.
Inteligenta, relatii intre inteligenta si creativitate: sunt cazuri cu inteligenta superioara, dar cu slabe
note de creativitate; cei cu cote mari de creativitate au cel putin un nivel mediu de inteligenta.
Factori de personalitate sunt aptitudinile si caracterul; pentru a inventa ceva, trebuie un efort de
lunga durata, o vointa formata, perseverenta, rabdare, entuziasm, spirit de grup si disciplina a muncii;
dorinta de a cunoaste, de a descoperi, satisfactia descoperirii, daruirea profesionala etc. sunt motive
ale creatiei.
Factori externi: mediul social-cultural; efortul sustinut de pregatire si investigatie; psihicul
individului se afla sub puternica influenta a mediului; motivatia unei persoane este in functie de
cerintele sociale.
Perioada de preparare nu porneste de la un loc gol, de la nimic; se bazeaza pe un fond ideatic; se
aduna informatii, se fac observatii, se delimiteaza problema, se schiteaza o ipoteza. Aceasta etapa
inseamna si invatarea noua, prin documentare si experimentare.
Incubatia este rastimpul eforturilor, a incercarilor sterile, au loc asocieri, In aceasta etapa nu se
gaseste solutia. poate dura chiar ani de zile.
Inspiratia este momentul ferict cand apare solutia sau, in arta , cand opera este vazuta integral. Acest
fenomen se produce uneori in mod spectaculos: i se spune inspiratie, daca artistul traieste opera
intens, constient de toate componetele si detaliile ei; in stiinta se vorbeste de intuitie: o cunoastere
sintetica, integrala a demonstratiei care elucideaza toate aspectele problemei.
Verificarea este necesara dupa conceptia initiala, pentru a elimina eventualale erori sau lacune.
Artistul isi revizuieste creatia, face retusuri. E nevoie de controlul veridicitatii, autenticitatii valorii,
aplicabilitatii si eficentei in plan teoretic sau aplicativ (prin experimentari pe statii pilot (clase,
esantioane )) inlatura erori.
Tipurile creativitatii sunt numeroase.
Creativitatea expresiva este cea care se manifesta la nivel de executie, prin diverse solutii mai
productive cu valente de perspicacitate.
Creativitatea productive este cea care se manifesta prin solutii mai eficiente de productie, ca urmare
a unor combinari si recombinari,asocieri de date si solutii existente.
Creativitatea inovativa este legata de cea expresiva si productiva, dar aduce o solutie noua care
sporeste simtitor productivitatea.
Sinectica este o modalitate de creatie in cadrul grupului, ca urmare a unor combinatii si analogii
eterogene, uneori chiar fara o legatura evidenta sau chiar fantastica intre datele temei sau problemei
de rezolvat. Sinectica presupune transformarea mintala a unui obiect, proces, fenomen ciudat in unul
familiar si realizarea transformarii inverse.
In acest sens se folosesc 4 tipuri de analogii: personala - se realizeaza indentificarea cu un proces,
fenomen sau situatie pentru gasirea solutiei de rezolvare, de ex. sa presupui ca esti peshte si cauti sa
iesi din acvariu, directa - a trece ideile dintr-un domeniu in altul (de ex. din bionica in tehnica),
simbolica - trecerea problemei de la concret la abstract, fantastica - dinamizarea participantilor la
sedinta de a depasi in planul imaginatiei limitele controlabilului (rationalului).
Predarea creativa - invatarea creativa. Presupunem existenta unui potential creativ al elevilor
manifestat in: receptivitate fata de nou, curiozitate stiintifica, originalitate, capacitate de elaborare,
fluenta gandirii, gandire divergenta, inventivitate etc.
Etapele invatarii creative sunt: punerea problemei sau crearea unei situatii problematice; imaginarea
modelui de rezolvare, analiza problemei, gasirea solutiei de rezolvare; verificarea: invatarea creativa
se realizeaza folosind invatarea euristica prin problematizare, dialog euristica, descoperire, modelare,
etc.
Caile de apreciere a creativitatii elevilor sunt realizari obtinute la olimpiade, concursuri, competitii,
testele de investigare a originalitatii (exemplu: gasirea cat mai multor solutii pentru problema x),
chestionarele pot fi folositoare pentru selectarea elevilor creativi pe baza aprecierii profesionale a
elevilor din clasa.