Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
modern. Sunt izbitoare unele asemanari ale platonismului cu brahmanismul panteist indian, bazat
pe impartirea in caste. Platon era constient ca notiunile lui religioase se bazau pe speculatii
filosofice. +ntr-una din scrierile sale, personajul Simias spune: 'el (omul) trebuie sa persevereze
pana cand a atins unul din aceste doua lucruri: fie sa descopere sau sa invete adevarul privitor la
ele (adica la problemele fundamentale), fie, daca lucrul acesta nu este cu putinta, sa imbratiseze
cea mai buna dintre notiunile omenesti, iar aceasta sa fie pluta pe care sa navigheze prin viata
aceasta - nu fara risc, insa, daca nu va gasi un logos despre Dumnezeu, care sa-l poarte mai sigur
si mai negresit.'
Ca si poetul roman pagan Vergilius, dar cu 300 de ani mai devreme, Platon a facut, astfel
o profetie mesianica despre venirea Cuvantului (Logos). 'Si Cuvantul S-a facut trup si a locuit
printre noi plin de har si de adevar. |i noi am privit slava Lui, o slava intocmai ca slava singurului
nascut din Tatal.' (Ioan 1:14) Filosofia lui Aristotel (384-322 i.H.) este numita peripatetica,
fiindca el o preda plimbandu-se (pe greceste peripatein i a se plimba), fie dialectica (pe greceste
dialektos). Daca platonismul era idealist, afirmand ca lumea este doar o imagine a ideilor divine,
fiind deci imaginara, nereala, aristotelismul este in schimb realist afirmand ca materia si ideea
(sau materia si forma) se completeaza reciproc, fiind deopotriva de reale. La fel si in om, sufletul
si trupul se completeaza reciproc. Sufletul este principiul vital, ideea, entelekheia trupului (pe
greceste: completare, forta care completeaza, da viata, realizeaza scopul). Dupa Aristotel,
Dumnezeu nu este ziditorul universului, ci numai cauza primara a miscarii eterne din univers si
Ratiunea Suprema spre care toate creaturile aspira, tind, se misca. Numai in acest mod,
Dumnezeu este inceputul si scopul universului. Asadar, Aristotel nu pleaca de la ideile externe,
nu este idealist, ci pleaca de la realitatea concreta a lumii, fiind realist. Abia de la realitatea
concreta se ridica el la notiuni si idei generale; prin abstractii, plecand de la concret, ajunge la
idei generale.
Aristotel este creatorul logicii si al situatiilor naturii dar si al psihologiei, retoricii,
poeticii si metafizicii (filosofia, adica invatatura despre ceea ce depaseste natura physis). El
numeste logica organon, adica instrument prin care omul cunoaste adevarul sau filosofia. La
toate obiectele, el face deosebire intre natura acestor obiecte si accident (ceea ce se adauga la
natura). in special, deosebeste in obiecte 10 categorii sau notiuni generice comune:
1. substanta;
2. cantitate;
3. calitate;
4. relatie;
5. timp;
6. loc;
7. stare;
8. posesiune;
9. activitate;
10. pasivitate
Aristotel neaga si teoria lui Platon dupa care pacatul se face fara voie si doar din
nestiinta. Teologia crestina a fost atrasa la inceput de platonism care are un continut religios
foarte bogat insa strain crestinismului si greu de armonizat cu teologia Bisericii.
Aristotelismul este o filosofie a stiintelor. Biserica a fost interesata de aceasta filosofie atunci
cand a vrut sa armonizeze religia cu stiinta, mai ales in evul mediu. Aristotelismul ofera mai
putine surse de inspiratie pentru greseli teologice si erezii, tocmai fiindca are un continut religios
sarac. Daca misticii preferau in general pe Platon, rationalistii, atrasi de realitatea concreta,
preferau metoda lui Aristotel, logica, sistematica si realista in cel mai inalt grad. Filosofiile
oficiale ale romano-catolicismului au fost tomismul lui Thoma A`uinas (in evul mediu) si
netomismul lui Ja`ues Maritain (in perioada contemporana) - ambele fiind o sinteza indoielnica
intre aristotelism si crestinism. Un filosof crestin ortodox roman, rationalist si realist a fost
Constantin Noica (decedat in 1988).