Tia Alexandru Mihai

Clasa a X-a A

Proiect Istorie

Asasinarea Regelui Umberto I al Italiei

Umberto I se naste la 14 martie 1844 la Torino, fiind fiul lui Vittorio Emanuel II si al
Mariei Adelaide de Habsburg.
In primii ani, educatia i-o da mama sa, o femeie sensibila, de la care preia primele
sentimente de dragoste fata de Piemont si fata de poporul sau. Mai tarziu va avea ca
perceptor pe generalul Giuseppe Rossi, beneficiind de o educatie si instruire militara.
La fel ca majoritatea copiilor nascuti in familii regale si Umberto este orientat catre
cariera militara, dovedind reale calitati si ajungand capitan la 14 ani. Participa efectiv la
batalia de la Custozza din 1866, reusind, prin calm si siguranta, sa-l impresioneze pe
comandantul Bixio, care-l va propune pentru medalia de aur.
In data de 22 aprilie 1868 se casatoreste cu Margherita, verisoara lui primara, fiica lui
Ferdinand, duce de Genova. Margherita avea 16 ani si mai fusese ceruta in casatorie de un
vlastar regal Carol I al Romaniei.
Nu-l iubeste pe Umberto, dar nu-si va neglija niciodata rolul pe care trebuia sa-l
joace. La 18 luni dupa casatorie ii va darui viitorului rege un baiat pe Vittorio Emanuele III.
Nici Umberto nu-si iubeste sotia si nu va ezita sa se afiseze cu amantele sale in
public, contesa Cesarini Hercolani Galli dar si cea mai mare iubire a lui Umberto, Eugenia
Attendolo Bolognini, cu care a avut i un copil. Legtura a durat pn la moartea regelui.
Umberto I preia tronul Italiei la 9 ianuarie 1878. Spre deosebire de tatal sau, noul
rege a decis sa fie cunoscut sub numele de Umberto I si nu Umberto IV (cum trebuia sa fie
numit al patrulea rege al Sardiniei cu acest nume). Umberto a vrut ca prin aceast nume,
unifiacarea Italiei sa se faca si prin persoana Regelui.
Isi incepe domnia in conditii de redresare economica. Va incuraja dezvoltarea
industriei si a cailor ferate, largirea reformei vamale si a navigatiei comerciale. Mai mult decat
atat, regele va vizita aproape toate regiunile Italiei, in dorinta de a lega cat mai mult monarhia
de diferitele straturi sociale ale tarii.
Umberto I al Italiei a fost adeptul Triplei Aliante, facand numeroase vizite in Berlin si
Viena. Multi italieni nu vedeau cu ochi buni apropierea de Imperiul Austro-Ungar, care
continua sa detina anumite parti ale peninsulei. In acelasi timp, Umberto era adeptul
extinderii influentei italiene in Africa.
In paralel, sotia sa va da Curtii regale o stralucire nemaintalnita pana atunci:
organizeaza baluri, inaugureaza un sezon monden care incepea de Craciun si se termina in
primavara, la sfarsitul Carnavalului.
O figura importanta la curtea regelui a fost Francesco Crispi. Sicilian de origine,
deputat de extrema stanga si Ministru de Interne al Siciliei, Crispi se va apropia de Casa de
Savoia in anul 1864 si va fi atat de apreciat de membrii acesteia, incat in anul 1887 va
ajunge prim ministru. Va fi sustinatorul unei politici de expansiune coloniala, impotriva
Frantei, de care se loveau cel mai tare intentiile Italiei in Africa si de alinata cu Imperiile
Centrale.

Tia Alexandru Mihai

Clasa a X-a A

Proiect Istorie

Aceasta politica va conduce insa la izbucnirea a numeroase rascoale si greve pe

teritoriul Siciliei. Crispi este investit de regele Umberto cu puteri extraordinare.
El, fostul eliberator al Siciliei, este cel care va trimite in insula mii de soldati si va
institui tribunale militare, reusind, in cele din urma sa restabileasca linistea. In urma
infrangerii suferite de Italia in aventura etiopiana la Adua in anul 1896, Crispi isi pierde
postul.
Numeroase coincidente inexplicabile au marcat viata Regelui Umberto I al Italiei. Pe
data de 28 iulie 1900, spre seara, mpreuna cu comandantul armatei, generalul Emilio
Ponzio-Vanglia, Regele a ajuns n oraselul Manza, situat la cteva mile departare de Milano.
El era invitat la un concurs atletic ce urma sa se desfasoare a doua zi.
Pentru ca deja se ntuneca, Regele si nsotitorul sau au hotart sa-si petreaca
noaptea n hanul din localitate. La cina, nsusi patronul hanului s-a nfatisat naintea celor doi
oaspeti de vaza, ntrebndu-i ce doresc sa mannce. La un moment dat, Regele a observat
ca omul cu care vorbea, adica proprietarul hanului, semana att de bine cu el, nct parea a fi
chiar o dublura a sa.
Discutia care a urmat le-a dezvaluit o serie de alte coincidente uluitoare: ambii se
nascusera n aceeasi zi a aceluiasi an, adica pe 14 martie 1844, n acelasi oras, si amndoi
primisera numele de Umberto. n plus, cei doi se casatorisera n aceeasi zi si pe sotiile lor le
chema la fel: Marguerita. Fiecare a avut cte un fiu pe care l-a numit Vittorio.
n plus, n ziua cnd a fost ncoronat Umberto, celalalt Umberto si-a deschis
restaurantul. n sfrsit, ultima coincidenta si cea mai tulburatoare a fost modul n care au
murit. Chiar cnd se afla n Manza, Regele Umberto I a aflat ca dublura sa tocmai murise
mpuscat. Dupa numai cteva minute, Regele nsusi a fost victima unui glont ucigas.
Datorit conservatorismului su, regele era profund detestat n cercurile de stnga n
special n rndul anarhitilor, fiind inta mai multor ncercri de asasinat, de ctre anarhi tii
Giovanni Passannante i Pietro Acciarito.
La 29 iulie 1900 regele Italiei, Umberto I, este asasinat la Monza de Gaetano Bresci,
un anarhist, care imbratisase cauza revolutiei in America si care s-a sinucis n nchisoare un
an mai trziu. Gaetano Bresci era fratele unei femei care fusese masacrat n mulime.
Gaetano Bresci a venit n Italia tocmai din Statele Unite pentru a-l asasina. El a sustinut ca la asasinat pe Regele Italiei pentru a-i razbuna pe acei oameni ucisi in masacru.
Cu doi ani inainte, revoltele provocate de cresterea pretului painii din Milano au fost
oprite prin folosirea tunurilor de catre generalul Bava-Beccaris. Umberto a timis o telegrama
sa il felicite pe general si dupa care, l-a decorat.
In noiembrie 1878, anarhistul Giovanni Passannante, narmat cu un pumnal a avut o
incercare de asasinat asupra Regelui si a primului ministru. Regele a supravieuit cu o
uoar ran la un brat, insa primul ministru, Benedetto Cairoli, a fost ranit in incercarea de asi proteja Regele.
Brutarul Raffaelle Esposito, dorind sa-i impresioneze pe regele Umberto si pe sotia
acestuia regina Margherita, a preparat in 1889 o pizza purtand culorile steagului Italiei.
Ingredientele folosite erau busuiocul verde, branza alba si sosul de rosii. De atunci acest
model este numit, in cinstea reginei, pizza Margherita.

Tia Alexandru Mihai

Clasa a X-a A

Proiect Istorie

Al doilea rege al Italiei unificate a fost ingropat in Panteonul din Roma, alaturi de tatal
sau Victorio-Emmanuell II.