Esecurile pietei vs.

esecurile Guvernului
-referat-

Bucuresti
2015

Cuprins

1. Izvorul problemei
2. Natura esecurilor pietei
3. Natura esecurilor guvernamentale
4. Cine sunt mai grave?
5. Cum le putem echilibra?
6. Interpretrea lor din perspectiva romaneasca
7. Impactul actualei crize asupra lor
8. Probleme de reflexie

Esecurile pietei vs. esecurile Guvernului

In economie pot aparea esecuri in alocarea resurselor atat pe piata cat si la nivel
Guvernamental. In tiina politic actual este de o nsemntate foarte mare problema
legitimitii interveniei statului n domeniile economic i social n scopul principal de a
produce anumite bunuri i servicii, private i publice.
Unii teoreticieni occidentali, in incercarea de a oferi un raspuns la aceasta
problema, apeleaz la teoria economic a eecului pieei iar altii aleg sa
contraargumenteze cu teoria eecului guvernului.
Esecul pietei, la inceput, a fost utilizat ca un concept ce defineste la modul general
situaiile tipice care ar reclama intervenia guvernelor n domeniile economic i social.
Prin cresterea continua a presiunii fiscale dar si a cheltuielilor publice, prinintermediul
sistemului preturilor si al economiei de piata, nu se pot realize anumite probleme. De
aceea, teoria economica a bunastarii a fost dezvoltata ca fundament al unor recomandari
privind interventia guvernamentala in functionare pietelor, in legatura cu costurile
sociale.
Asadar, esecul pietei s-a dezvoltat intr-un disgnostic full-scale, cu pretentii
stiintifice. Ca idee normativ, apreciaz Richard O. Zerbe Jr. i Daniel J. Evans ca teoria
esecului pietei este incorecta dar relative inofensiva ca diagnostic concret, ns, ea este
duntoare, cci inspir adesea politici publice greite.
Piata concurentiala prezinta si ea imperfectiuni, se genereaza insuccese pentru
sistemul economic in general nu numai pentru agentii economici care nu se pot adapta la
exigentele sale. Insuccesul pietei se dovedeste prin incapacitatea institutiilor de piata de a
sustine activitatile necesare din punct de vedere social sau de a le elimina pe cele
nedorite.
Se recunosc doua cause ale esecului unei piete: insucces prin structura pietei si
insucces prin mecanismul pretului. Insuccesul prinstructura pietei se manifesta atunci
cand nu este asigurata conditia concurentiala a multor producatori intr-un domeniu.
Concurenta nu se manifesta in acest caz. Exemple de cazuri: piata telecomunicatiilor,
distributiei energiei electrice si a apei. Acestea se supun unor reglementari
guvernamentale. Insuccesul prin mecanismul pretului se produce atunci cand sistemul
preturilor se prabuseste ca o reflectare a costurilor si avantajelor din productie si consum.

Esecul guvernamental este un fenomen real la fel ca esecul pietei. Atat piata cat si
sectorul public, in calitate de procese de alocare a resurselor si redistribuire a veniturilor,
au propriile esecuri. Este necesar sa se identifice limitele actiunii guvernamentalesi sa se
defineasca avantajele comparative ale sectorului public in cadrul unei economii de piata.
In viziunea reprezentantilor teoriei alegerii publice esecurile sectorului public sunt
caracterizate sub forma ineficientei politicilor guvernamentale. Interventia guvernului
pentru a corecta esecurile pietei are ca tel final sporirea bunastarii sociale. Gvernul
doreste sa protejeze viata, sa inbunatateasca eficienta economica, sa protejeze oamenii, sa
influenteze rata cresterii economice sis a stabilizeze economia. Dar Guvernul nu este
consecvent in actiunile sale uneori. Acest nou curent din economie sugereaza ca exista
personane care se gandesc la propriul interes si care au mai putin o viziune altruista.
Evoluand aceasta idee s-a dezvoltat urmatoarea abordare: guvernul si esecul public.
Esecul guvernamental este cauzat de faptul ca cei alesi vor face ceea ce este in
interesul lor si nu ceea ce serveste interesului public.
Joseph E. Stiglitz sustine ca Guvernul are un rol important in economiile
moderne deoarece redreseaza esecul pietelor, redistribuie venitul, acorda asigurari sociale
impotriva unor riscuri, cum ar fi somajul, asigurarile de sanatate.
Un posibil motiv ar fi esecurile pietei pentru actiunile guvernului, aceste actiuni
neaducand un remediu eficient.
Esecul guvernamental consta in situatia in care beneficiile necesarei interventii
sunt mai mici decat costurile ei complete directe si indirecte, respectiv situatia in care nu
se atenueaza esecurile pietelor si nu se obtine alocarea optim eficienta a resurselor prin
masurile guvernului.
Cauzele principale ale esecului sectorului public sunt legate de rigiditatea
guvernantilor in adoptarea legilor, regulilor, implicarea intereselor personale are
diferitelor grupuri in formularea obiectivelor si alegerile publice ineficiente. Aceste
lucruri ar putea fi indreptate dar s-ar proceda exact invers, adica guvernantii sa gandeasca
pentru binele societatii.
Esecul guvernamental ridica o problema fundamentala daca trebuie sa depindem
de actiunile guvernului pentru a corecta esecurile pietei. Raspunsul economiilor moderne
a fost urmatorul: Depinde daca beneficiile anticipate a se putea obtine prin aplicarea

unei politici sunt mai mari decat costurile anticipate. Alegerea publica si politicile publice
presupun atat alegeri economice, cat si alegeri politice.
In concluzie, un model de surprindere a esecului guvernamental este oferit de
teoria optiunii publice, dupa cum parametrul de tratare a esecului pietei a fost oferit de
teoria economica a bunastarii.

Bibliografie

1. Economia sectorului public, Constantin Popescu, ed. ASE

2. http://www.sferapoliticii.ro/sfera/156/art01-Popa.php