IMBINAREA ELEMENTELOR METALICE

UTCB - Seminar Sudur

IMBINARI SUDATE
Tipuri de imbinari sudate clasificate functie de pozitia relativa a
pieselor imbinate:
1. mbinri cu sudur cap la cap
2. mbinri cu sudur de col
Tipuri de imbinari sudate clasificate functie de pozitia cordonului
de sudura relativa la piesele imbinate:

1. mbinri cu sudura in adancime

2. mbinri cu sudura in relief

UTCB - Seminar Sudur

Legaturile dintre piesele unei imbinari se realizeaza prin cusaturi (cordoane) de

sudura. O cusatura este partea din imbinare obtinuta prin solidificarea materialului
de baza topit si a materialului de adaos.
Sudurile sunt asamblari nedemontabile, pentru a cror desfacere este necesar
distrugerea parial sau total a organului de asamblare sau a pieselor componente.

Imbinarile sudate ale elementelor metalice se realizeaza in moduri diferite, si se

pot grupa in:
Imbinari cap la cap in care piesele sunt
asezate una in prelungirea celeilalte ;
Imbinari de colt cu piese suprapuse, in care
piesele imbinarii se acopera una pe cealalta
Imbinari de colt in care piesele se intalnesc sub
un unghi oarecare

UTCB - Seminar Sudur

Suduri cap-la-cap

Suduri de colt

SUDURI IN ADANCIME
UTCB - Seminar Sudur

SUDURI IN RELIEF
4

IMBINARI CU SUDURA IN ADANCIME cap la cap

Sudurile in adancime la elementele asezate cap la cap reprezinta cea mai buna forma
de imbinare. Daca sudura nu are defecte iar ingrosarea cordonului de sudura este
inlaturata prin prelucrare, transmiterea tensiunilor nu sufera practic nici o perturbare.
Metalul depus pastreaza proprietati plastice distincte, insa caracteristicile mecanice
sunt cel putin egale cu cele ale metalului de baza.

Sudurile cap la cap se executa pe toata grosimea si latimea pieselor.

Caracteristicile geometrice ale unui cordon de sudura:
- grosimea cordonului de sudura (a)
- lungimea cordonului de sudura (ls)
- lungimea de calcul a cordonului de sudura (lsc)
UTCB - Seminar Sudur

Tipuri de cordoane de sudura cap la cap

Se foloseste la sudarea tablelor cu grosime mai mica de 8mm
Sudura in V (t<20mm)
Sudura in 1/2 V cu prelucrarea muchiei unei singure piese din
imbinare

Sudura in V
Sudura in U (recomandata la piesele ce nu se pot suda pe
ambele fete)
Sudura in U pe ambele fete (pentru sudarea pieselor cu
grosimi mari; se realizeaza depuneri reduse si contractii mai
mici)
Sudura in X (pentru sudarea pieselor cu grosimi mari)

Sudura in K (utilizata atunci cand nu este posibila prelucrarea

muchiei uneia dintre piesele de imbinat)
UTCB - Seminar Sudur

Lungimea cordoanelor de sudura

lsc = ls 2 x a

lsc= ls 2 x a

lsc= ls

lsc= ls 2 x a

Grosimea cordoanelor de sudura

a=t

a=t

a = min (t1; t2)

a = min (t1; t2)

- imbinari pe o singura parte, cu

placute suport
UTCB - Seminar Sudur

IMBINARI CU SUDURA IN ADANCIME de colt

Imbinarile pieselor in T se realizeaza cu suduri in K sau in V.
Se iau masuri pentru resudarea radacinii sau se sudeaza pe placuta suport

Resudarea radacinii se sudeaza inaintea depunerilor tuturor straturilor care formeaza

cordonul de sudura. La sudurile in K si cele in X se prefera sudarea alternativa pe de o
perte si pe alta, realizandu-se o compensare a deformatiilor din contractie.

UTCB - Seminar Sudur

IMBINARI CU SUDURA IN RELIEF (de colt)

Imbinarile pieselor cu sudura in relief se executa in unghiul format de marginile
pieselor care se imbina, si nu necesita prelucrarea muchiilor

Grosimea cordonului de sudura a reprezinta inaltimea triunghiului inscris in sectiunea

transversala a cusaturii
UTCB - Seminar Sudur

Grosimi maxime ale cordoanelor de sudura de colt

Observatii:
- la sudarea cornierelor sau a profilelor laminate U se admite ingrosarea cu pana la 20% a sudurilor
asezate la muchia acestora
- grosimea minima a cordonului de sudura este de 3mm

Grosimi minime ale cordoanelor de sudura

UTCB - Seminar Sudur

10

Lungimile cordoanelor de sudura

Sudura laterala: lsc=ls-2 x a

Sudura frontala:

lsc=ls-2

xa

Intoarcerea cordoamelor
la capete: lsc=ls- a

Conditii constructive:
Lungimea sudurii de colt va fi de cel putin 50mm sau 6a
Cand se sudeaza profile cornier sau profile U, lungimea de calcul a cordoanelor de
sudura se limiteaza la 15a lsc 100a si lsc b, unde b este latura profilului;

UTCB - Seminar Sudur

11

Cordoane de sudura intrerupte

Cordoane de sudura intrerupte nu se folosesc
in medii corozive.
La capetele elementului cu sectiune compusa
alcatuit din doua sau mai multe piese se vor
realiza suduri cu lungimea Lwe care va fi mai
mare decat 0,75b sau 0,75b1 (b si b1 sunt
latimile pieselor care se sudeaza).
Solidarizarea barelor comprimate se va face
cu sudura alternanta pe ambele fete
Conform SR EN 1993-1-8, distanta dintre
capetele cordoanelor de sudura L1 va fi mai
mica decat:
- L1 min(16t; 16t1; 200mm) la barele intinse
- L2 min(12t; 12t1; 0,25b; 200mm) la barele
comprimate sau solicitate la forfecare
Conform STAS 10108/0-78, distanta dintre
capetele cordoanelor de sudura L1 va fi mai
mica decat:
- L1 30tmin la barele intinse
- L1 15tmin la barele comprimate
UTCB - Seminar Sudur

12

Comportarea si calculul imbinarilor cu sudura cap la cap

N
As

Ris/ c

T
R sf
As

Ris= rezistenta sudurii la intindere

Rcs= rezistenta sudurii la compresiune
Rfs= rezistenta sudurii la forfecare
Rsi=0,8R
Rsi=R daca sudura este realizata automat si
verificata prin mijloace fizice
Rcs= R daca sudura este realizata
semiautomat sau manual
Rfs= 0,6R
unde R este rezistenta materialului de baza
In cazul unor solicitari compuse,
relatiile de verificare sunt:

M
Is

yR

s
i/c

UTCB - Seminar Sudur

N
As

M
y Ris/ c
Is

ech 2 3 2 R

13

Comportarea si calculul imbinarilor cu sudura de colt

Relatia de verificare:

rez R sf
Rfs= rezistenta sudurii la forfecare
Rsf=0,7R unde R este rezistenta materialului de baza
Sudurile supuse la incovoiere in plan normal pe planul imbinarii se verifica cu relatia: M

M
I s, x

y R sf

Sudurile supuse la incovoiere in planul cordoanelor de sudura se verifica cu relatia: rez x 2 y 2 R sf

In care: x

M
I s,x I s, y

si

M
I s,x I s, y

Is,x si Is,y sunt momentele de inertie ale cordoanelor de sudura in raport cu axele x-x respectiv y-y
UTCB - Seminar Sudur

14

Sudura supusa la incovoiere in

planul cordoanelor de sudura

Sudura supusa la incovoiere in

plan normal pe planul imbinarii

UTCB - Seminar Sudur

15

Verificarea cordoanelor de sudura de colt conform SR EN 1993-1-8

Metoda directionala de determinare a rezistentei sudurilor de colt

Rezistenta de calcul a unei suduri de colt

trebuie sa satisfaca urmatoarele doua conditii:

UTCB - Seminar Sudur

16

Metoda simplificata de determinare a rezistentei sudurilor in relief

UTCB - Seminar Sudur

17

Exemplul 1: Sa se verifice imbinarea din figura urmatoare:

NEd=500kN; grosimea guseului tg=12mm; material otel S235 fu=360 N/mm2

Caracteristicile cordoanelor de sudura:
a1=6mm; ls1=180mm; leff1=ls1 -2a1=180-2x6=168mm;
a2=4mm; ls2=180mm; leff2=ls2 -2a2=180-2x4=172mm;
Distribuim forta axiala catre cele 2 perechi de cordoane de sudura:
(1)
N Ed
N Ed

be
100 28
500
360kN
b
100

( 2)
N Ed
N Ed

UTCB - Seminar Sudur

e
28
500
140kN
b
100
18

Verificarea imbinarii cu sudura conform STAS 10108/0-78

Rezistenta materialului S235 (OL37) = 220N/mm2
Rezistenta de calcul a cordonului de sudura de colt (tabelul 10) Rsf=150N/mm2
N

R sf
Verificarea cordoanelor de sudura (relatia 16.6):
a l

Pentru cordoanele 1:

(1)

(1)
N Ed
360 103
N

178
.
6
mm2
a(1) leff(1) 2 6 168

R sf 178.6

100 119%

150
1

Pentru cordoanele 2:

(2)

(2)
N Ed
140 103
N

101
.
7
mm2
a( 2) leff( 2) 2 4 172

R sf 101.7

100 68%

150
1

UTCB - Seminar Sudur

19

Verificarea imbinarii cu sudura conform SR EN 1993-1-8:2006:

Forte axiale pe unitatea de lungime a unui cordon de sudura si tensiuni in cordoanele de sudura:
(1)
w, Ed

( 2)
w, Ed

(1)
N Ed
360 103
N

1071
(1)
n s leff
2 168
mm

( 2)
N Ed
140 103
N

407
(2)
n s leff
2 172
mm2

(1)
II , Ed

( 2)
II , Ed

(1)
N Ed
360 103
N

178
,
6
(1)
a1 n s leff
6 2 168
mm 2

( 2)
N Ed
140 103
N

101
,
7
( 2)
a 2 n s leff
4 2 172
mm2

Se calculeaza rezistenta de calcul la forfecare a sudurii de colt (=0.80; M2=1.25)

f vw, d

fu
3 w M 2

Se calculeaza Fw, Rd

360
360
N

208
mm2
3 0,8 1,25 1.732

forta capabila a sudurii pe unitatea de lungime

Fw1, Rd f vw, d a1 208 6 10 3 1.248

kN
mm

Fw2, Rd f vw, d a2 208 4 10 3 0.832

kN
mm

UTCB - Seminar Sudur

20

Verificarea imbinarii cu sudura:

Pentru cordoanele 1:
Verificare tensiuni:

Verificare forte:

II(1,)Ed f vw,d 178,6 208

II(1,)Ed

178,6

100
%

86
%
f

208
vw,d

Fw1,Ed Fw1,Rd 1.071 1.248

Fw1,Ed 1.071

1
100% 86%
F
w,Rd 1.248

Pentru cordoanele 2:

II( 2,)Ed f vw,d 101,7 208

Verificare tensiuni:

Verificare forte:

2
w, Ed

2
w, Rd

0.407 0.832

UTCB - Seminar Sudur

II(1,)Ed

101,7

100
%

49
%
f

208
vw,d

Fw2,Ed 0.407

2
100% 49%
F
w,Rd 0.832

21

Exemplul 2: Sa se verifice imbinarea din figura urmatoare:

UTCB - Seminar Sudur

22

UTCB - Seminar Sudur

23

Verificarea conform
SR EN 1993-1-8

UTCB - Seminar Sudur

24

Verificarea conform
SR EN 1993-1-8

UTCB - Seminar Sudur

25

UTCB - Seminar Sudur

26

Exemplul 3: Sa se verifice imbinarea din figura urmatoare:

UTCB - Seminar Sudur

27

Aw=2 x 5 x 250+2 x 5 x 140 +2 x 5 x 61 = 4510mm2

Awi=2 x 5 x 250 = 2500mm2
I y y

5 2503
2
4 61 5 122.52 2 140 5 139.52 58.573 106 mm4
12

UTCB - Seminar Sudur

28

UTCB - Seminar Sudur

29

UTCB - Seminar Sudur

30

UTCB - Seminar Sudur

31

Exemplul 4: Sa se verifice imbinarea din figura urmatoare:

UTCB - Seminar Sudur

32

UTCB - Seminar Sudur

33

Exemplul 5: Sa se verifice imbinarea din figura urmatoare:

UTCB - Seminar Sudur

34

UTCB - Seminar Sudur

35

UTCB - Seminar Sudur

36