Sunteți pe pagina 1din 70
- Folosind spintul in med pozitiv T. Paten prin - Calmand s + Cele patra principii de bazi ~ A) Tine un punct - B) Rejaxeazi-te complet ©) Tine greutatea in partea de jos - D)Klextins I, Cum sii-ti fortifici spiritul + a) Unificd-ti spiritul - b) Folosind spiritul in mod pozitiv - ¢) Cum si-ti dezvolti inteligenta - d) intelegerea - ¢)Judecata - f) Memoria TV. Cum si. - 1) Cum si vindeci luxatiile - 2) Cum sd rami calm in fafa oamenilor 3) Cum sa dormi profund - 4) Cum sa depasesti bolile 3) Cum sa-{i imbunatatesti moralul la jocurile de noroc 6) Cum sa depasesti handicapul la golf 7) Cum sa cresti un copil puternice - Cum sa inspiri incredere = Cum sd dai unui copil stapanire de sine : Cum si-#i faci copilul pozitiv - 8) Cum sd castigi fortd sexuala Y. Gasind KI prin Aikido : o scurté biografie a autorului - Un copil bolnavicios in casa gefulut magistraturii... - Judo, pleurezie gi absent de Ia liceu... - Luat drept cenusa... - Intrarea La Ishikukai... - Descoperirea Aikido-ului... - A doua clas privata de infanterie... - Deseoperirea pmetului unu din abdomenul inferior... - Intilmirea ew unificarea spiritulu! si corpului... - indatorat in afaceren Mangal. - Fondand societatea KI... - Aprinzand candelele.. - Predind puterea KT-ulai lumii - Instatele : Hawai, Insula Maui, Insula Kauai, Honclulu, SUA... ‘Un om se aprop exe apa mea soune el. apa sd-i alunece apa din mdini acolo pe nisip sau dacd se evapord, condenseaza ca o parte a unui nor gi cade din nou sub forma de ploaie, este apa mari unde ea se va intoarce. de mare, se apleacd si prinde in maini tr-un sens el are drepiate, bineingel La fel este si cu vietile noastre,(noi incercuim o mict portiune a KI- wlui din Univers cu corpurile noastre si spunem : Aeesta sunt eu. KI-ul care ne di nowd viatli este partea KJ-ului din Univers |intr-un sens [a fel de adevarat ca acela al apei tinut{ in mdini, de omul de pe plaja, apd care apartine mari. Spre deosebire de omul nostru de pe tirmul care s-a aplecat sti tidice in mdini apa,[receptionarea forfei de viajd este constanti s1 spontand. KJ-ul nostru este personal, inseparabil de KI-ul Universului continuy, se interfereazi cu acesta. Aceasta este esenta vietii : 0 scurgere reciproca fnapoi si Inainte intre KI-ul nostru gi cel al Universului. | (Cand aceastd scurgere este puternic’ si nestingheriti, suntem siinitogi. Cand scurgerea se opreste temporar, devenim inconsticnti. lar cdnd scurgerea se opreste complet si neverosimil, munim.]O paralelé apropiaté poate fi conturati cu bateria unei masini. Astfel cum bateria rimdne jncdrcatd cind masina merge, la fel si Kl-ul pe care-] consumam in timpul activititilor zilnice este fundamental neinlocuit de citre Ki-ul Universului. Lasdnd o masind si stea fara si fimetioneze o lunga perioadd de timp, duce la exact acelagi rezultat ca nemaiexistind KI-ul in mod viguros - o baterie moarta -. in mod periodic, o baterie trebuie reinctircata. La fel se intampla si cu KJ-ul nostru personal. (Aceastt refnoire complet a Ki-ului are loc in timpul somnului profund, singurul timp fn care cei mai multi oameni sunt capabili de o adevirati relaxare, KI-ul din Univers este primit de catre creiet in timpul perioadelor de relaxare profunda cdnd undele electrice continuu degajate de catre creier, devin regulate. Acesta este motivul pentru care chiar noud sau zece ore de somn discontinuu sunt de pufin folos pentru a ne ajuta sf ne simtm odibniti, in timp ce cinci sau sase ore pot fi suficiente dacd sunt linistite si neintrerupte. Sommnul este o necesitate de baz4 a vietli. Un om cu cu un KI puternic poate supraviefui zece sau dowizeci de dile firi mancare. dar cinci zile nedarmite sunt de-ajuns si-1 omoare.) ieral, KI Univers nu ectele familiare ale somaiterelar lipsa de vitalitate, depresic 5 final, a etec I-ul personal si fsi fae aparitia f sdndtate subred’.) Aceste probleme nu sunt in mod evident datorate obosclii fizice, corpul drogat este de obicei ca o zdreanta.) Reintorcindu-ne [a analog’ neastri cu bateria,[KI-ul nou se scurge in corpul tau atunci cdnd extinzi KI Cu cat esti mai bun la extinderea de KI, cu att mai cficienti devine accastil reinoire instantance, danduti posibilitatea si-ti realimentezi puterea fizicd gi cea morald, doar cu putin somn peste noapte. Dacd vrei sd traiegti fericit si viguros trebuie si triiesti invatand fn primul rand cum s4 extinzi KI-ul, al patrulea din cele patra principit de baz pentru a unitfica spirital cu corpul.] - Jumatatea infinita - Ce este KI-ul Universului ? Priveste cerul. Soarele dogoreste|fn ce stare a fost inainte de a incepe s ard ? Dact extrapolim aceastd intrebare asupra intregului Univers, intr-o spirala de intrebari fard sfirgit, ne apropiem de conceptul a ceva ce este aptoape mimic, desi totust exista. | [Ce ai fost tu inainte sa te nasti ? Un fat in uterul mamei tale. inainte de asta ? O uniune intre sperma tatélui tiu si ovulul mamei tale, bineinteles. Dar inainte de asta ? Parinlii ti nu aveau sperma, nu aveau ovulul {nainte de a ajunge la pubertate. Unde aveai tu locul atunci ? Omul, ca flecare ereatura sau obiect, s-a ivit din aproape nimic, din substanta indivizibila din care este facut Universul. Aceasta este KI. Crestinii fi spun Dumnezeu, budistii fi spun Buddha, membrii Soka Gakkai fi spun Gohanzac. Acestea sunt toate nume date de limbi diferite si culturi diferite aceluiasi lueru aga cum ceea ce numim ta ia japoneza, este numit hand in engleza. Universul absolut a fost original, unul. Dou forte opuse au aparut si lumea relativ’ s-a nascut. Avem inclinatia si credem c& lumea relativa pe care o avem §i o auzim in jurul nostru este singurd. uitind [umea absoluti din spatele nostru. Cantitatea absolut de KI in Univers este constantd si in continu scurgere. In buddhism se spune - Unul care nu se naste este unul care fiu este anihilist. Unu pdzeste manjit, unu nu este imaculat. Una nu se mareste, unu nu se micsoreaza. erim doua ni sd introduc unificarea corpului ¢ Nici un colegiu din Japonia nu m-a ascultat. wai si colegiul Clack mi-au acordat atentic, de departe incdt a stabilit un now curs. Mai mult de 300 de persoane participau fa seminariile mele, incluzdnd docta avocati, profesori gi studenti. Doctorii Terry Gunther si George Breod de fa Departamentul de Psihologie al Universitatii din Dekota de Sud si doctorul si doamna Melvin de la Departamentul Fizied $i Muzica al Univcrsitatii d Pennsylvania, au asistat la seminarii. Au participat, de asemenea, dr. Steve Simon - filozof si.dr. [an San Tsai - psiholog de la colegiul Fullertam. Dr. sal cregtea un cdine, o pisicd gi un soarece impreund. Experienta a fost subiectul unui articol al revistei Lifemagazin. El a facut comentarii pe aceastd tema subliniind ironia fitnfelor umane, nefiind fn stare sii triiased impreund, pe cand pisicile gi cdinit pot sd o facd. A fost propus pentru premiul Nobel. luc Am condus ore de dezvoltare a Kl-ului gi de aikido intr-o mare scoala nnaziala si in flecare zi, fn timpul orelor de prinz, am tinut o sesiune de intrebiin gi raspunsuri cu toate ci niciodath nu am intentionat sa invac profesori universitari. fntz-o ai dr. Melvin m-a intrebat : ‘Sunetel si lumina pat fi exprimate matematic, este posibil sé se facd acelasi lucru si cn Ki-ul? A facut cineva aga ceva ? Stam din continutul intrebarii lui ca se géndea la KI in termeni de vibrajii pe secundi si cM natura lui bazi-fundamentald i-a rimas neclucidata. Deci m-am decis s-o explic fn singurii termeni matematici posibili. Da, am spus, este posibil; In fond cineva are deja o explicatie a Ki-ului. - Cine este acela ? a spus dr. Melvin. - Eu, atn raspuns cu un z4mbet. Profesorul a continuat serios : Poti sd-mi dai un exemplu de expresie matematicd pentru KI ? - Bineinjeles. Cantiiatea de bavi a matematicii este unu, nu-i asa? Dr. Melvin a dat din cap afirmativ. Universul esie unu. Un om este unu. O pietricied este una, toate pat fi reprezeniate prin numdrul unu. Mi-a ridicat ua deget. died este unu. Dacd Hf reduc la jumdtate, ceea ce rdmane este unu. Dacé il reduc la jumédtate in mod infinit, va deveni vreodata were ? - Nu, a spus profesarul, au ve. deveni. - Dacd este unu, juitidiatea lui intotdeauna existé. KI este insumarea infinitd a partieulelor infinit de mici, | Sogul ei a ram; nsumare infi foarte grew, .(Toati lumea a zimbit. - Folosind spiritul in mad pozitiv - KlI-ul este unitatea de baz’ a Universului. Este Insumaree infiniti a pacticuleler, In ultima instanta totul este compus din KI. Dact urm¥resti acest concept pani fn addncurile constiinjei wane, vei injelege spiritul universal care guverneazil toatt creatia, iubind ¢i protejind toate formele de viata. ingelegerea universului, al spiritului universal este fondameatala pentru a Insugi spiritul picii si al uniunii cu natura. Omenirea astizi, in fnclinatia ei spre principiile si conceptele lumii relative, se poticneste. Singura ei sperantd este sf se prindi strams cu lumea absoluti care rezidenjiazd sub cea relativd, si inteleag’ principiul KI-ului. Totul are originea fn KI-ul universului. Intersectia a dou forte opuse a creat lumea relativa fn care trim. Aceste dowd forfe sunt relatate ca Yin si Yang in Orient, pozitiva si negativa in Vest. Edison a declarat ca Universul a fost facut din electricitate. Bl vorbea despre ceea ce este baza clectricitatii care pune in f aparatele casnice, KI-ul Universului. La fel cum ceva nu poate fi facut din nimic, este gresit si spunem cif clectricitatea este produsa de generatoare. Aceastd putere uniple universul in toate timpurile. Noi o numim eleetricitate cand este inhumati de cAtre o instalafie de putere fntr-o form pe care noi putem si o percepem cu cele cinei simfuri ale noastre, Electricitatea este compus’ dintr-un component pozitiv gi unul negativ. La fel este si KI-ul personal ; KI-ul Universului este intreg, fard componenti. Kl-ul generat prin creierul omenesc, totusi achizitioneazi un caracter pozitiv si unul negativ. Partea unui perete expus luminii este strilucitoare - Partea opusd este intunecaié. Ambele pdcti bineinfeles formeazi peretele adevarat. Nu are nici un sens sd dezbaiem care parte este mai autentica (Este drept si spui ci Dumnezeu este sinonim eu jubirea: Este justificat si spui ct Universul este nemilas. Totul depinde de felul cur privesti problema. Dacd vrei sa traiesti o vial fericitd, viguroasi si sinttoasi, tebeie s& privesti partea luminoast. Dacd tistetea si mizeria te atrag, citi GUO St ca se prodiea far imate Ga Guides FO viaid Vigucoass trebue. spitiat 9i COrpUL. fi, PATRE FRENGIOA BE RAF CIP BE nen. £ ideratie prea tn slanente vinbile gi tevin deme wocdonees enianel er ceroul st su rine bh pemes vad ificarea spiritulut 91 corpului, deoarece extind Ki-ul. Odati cu terminarea cursei ci s¢ oprese in extinderea Kl-ului : spicitul si corpul se sepera 3i, drept uemare, deseori ei nu se mai pot fine pe picioare. recunoaste o mare diferent intre spirit si corp, find separate si flind coordonate. De ce atunci, atét de putini cameni Je unificd pe cele doui ? Deoarece, fird si conteze et de impresionant sau de important este, ei cred cd unificarea corpului si spiritului este in afara abilitatii lor. Spiritul su are culoare, mu are form’, nu are limite. Corpul este substanti si este finit. Sd unifici astfel de lucruci complet diferite pare imposibil, mai ales in viata de toate zilele. Anxictti si probleme diferite se pare ct ne blacheaz de la aceasti realizare. Buddha, Isus se pare cA au fast capabili si o faced, spune omul de cind, dar nu, w corpului totusi nu este deloc dificila. carea spiritului si Pare astfel, deoarece oamenii insist’ s{ gandeascd despre spirit si corp in termeni complet diferii. Ambele totusi se tag din KI-ul Universului si in mod ultiim suat una. De ce ar fi greu si unifici ceea ce fundamental este acelasi lucra ? CALMAND SPIRITUL O cantitate de apd in starea ei naturali este fird valuri. Toad a cantitate de apd fntr-o gileatt, las-o in starea ei linistiti (neagitati) si ea va Himine calm%. Dacd te gandegti la mareele si furtunile care devasteazai marea, capeti o idee gresitd despre starea normald a apei, ca fiind agitati si iti bagi degetul (m4na) fn gileati ca si o agiti, rezultind agitatia apei, opusul a ceea ce aveai de gind. Dar spiritul ? (Creierul emite continu vibrafii electromagnetice. Despre aceste vibratii se vorbeste de obicei ca unde ale ereierulut. Aceste unde sunt emise atita timp cat creierul teieste. Dact pomesti de la premiza ci spiritul tiu este agitat, undele nu pot deveni regulate, indiferent de cit de tare te toudesti si le calmezi. Ordinul dat creierului si se calmeze, ereazi propia lui und&. Dact te gandestt despre tine ci esti complet calm, acest gand genereazii unde, de asemenea, Nu pofi si-ti unilici spiritul si corpul saw 8 devil una cu KJ-ul universal daca iti deranjezi continuu undele crejerului. 2 comipiet dit sé-ti {ii spiritul pe drumul spre miscarea infinitd. Acesta este cali unificarea spiritului $i corpului. A discuta despre aceasta este usor, ceea ce conteazd este cum sd o faci. Perioada moderna nu se preteazA la a sedea fn 2azen, in munti timp de zece sau mai multi ani. Disciplina spiritului si corpului poate fi aplicaté in viata de toate zilele. Printr-un antrenament si un experiment metafizic de-o vial intreaga, am ajuns la patru principii de baz4i care simt cA vor face pe oricine capabil st-gi unifice spiritul si corpul in viata de toate zilele. CELE PATRU PRINCIPT DE BAZA SUNT: A. Tine un punct. B. Relaxeazi-te complet. C. Tine greutatea in partea de jos. D. KI extins (extinde K1-ul). | A. Tine un punet Am practicat ZEN cu mare entuziasm sub conducerea unui preot, in Kyoto, fn perioada anilor de liceu. Am incereat si-mi fin spirttul gi corpul unificat tot timpul, atét in scoala cAt gi pe drum. O regula a ZAZEN-ului este : Intinde-ti coloana vertebrald, aseacé-fi nasul si buricu! pe aceeasi linie, de asemenea, urechile si umeril st stai sezind ca o stincd. Accasti idee da postura de sedere cu demmitate. Acest stil de a sta sezind este totusi gresit: Obisnuiam si stau in pozitia aceasta perioade lung dar niciodat’ nu puteam. sa ma simt stabil in aceast’ postura. Dar trezindu-mi, dupa ce am adommit in acest fel, m-am simtit foarte stabil, neputind infelege de ce pentru mult timp. Este dificil s4 schimbi invataturile preotilor bitrani, dar este gresit si stai sezfind punind forfi in partea de jos a abdomenului. Am indramit si corectez aceasta spre : Tine wa punct (coordoneazd-te la un punct) in abdomenut inferior. Cu toate cA unii cred inca ina pune forta in abdomenul inferior, acesta este un loc unde sA-{i concentrezi spiritul, nu unul unde si pui forj#. Daca te concentreai asupra punctului unu din abdomen, spiritul automat se concentreaz pe aga-numitul al treilea ochi (numit tentei in a gi reflexia ei intr-o oglinda. Daca mana este deschisa, imagines din oglindd este a unei méni deschise. Dacd ai un spirit miscator (mobil) ar trebui sf ai $i un corp monil, Dacd esti risturnat de o siabi impingere, spiritul tu este in miscare, nu este calm. Experimentul 2 A sti sezind cu spatele intins. El pune tentei-ul si punctul unu din abdomenul inferior pe aceeagi linie si isi concentreaz4 spiritul pe punctul unu cdnd este impins de B. A este de nemiscat dacd B fsi impinge umarul sau incearcd si-i ridice genunchii. Aceasta este starea de unificare a spiritului si corpului, starea de calm vital. Acum voi explica cum s4-{l concentrezi spiritul pe punctul mai adanc. Buricul este un loc asupra cdma este ugor si te concentrezi, dar punctul unu al abdomenului inferior, cu un inch (2,54 cm) dedesubtul buricului este un loe asupra ciruia este mai greu si te concentrezi deoarece nici un semn nu se afld acolo. Sa predau concentrarea asupra punctului unu nu ar fi de nici un folos dact acel loc este pierdut cu usurin{i. Universul este o sferi infiniti ou o masa infiniti. Dact faci un pas spre dreapta, Universul nu devine cu un pas mai scurt fn acea directic. Oriunde egti, esti intotdeauna fn centrul acelei sfere infinite. Dac& aceasta sferd (Universul) este comprimati, devine punctul unu in abdomenul inferior. Acest punct uu este de o masa nedefinitd ; ar trebui sa fie comprimat pe jumitate in mod infinit, Cand atinge limita find prea mic ca s& fie conceput, continua si-I tii in gand gi lasd-] aga cum este. In acel moment ai devenit una cu Universul. Dacd iti lagi spiritul si alunece, vei deveni slab si vei cidea pe spate chiar Ia cea mai slabd atingere. Aceasta este la ce se referea vechiul proverb ZEN. Gdndeste ceva ce nu poate fi gandit. Daci reduei punctul unu la o unitate (mirime) prea mich ca si fie imaginati, spiritul ttu devine infinit de calm. Natural cd vei deveni imobil c4nd esti una cu Universul. Acesta este principiul unu al unificdrii spiritului si corpului, incearca-l si tu fnsuti. B. Relaxeaza-te complet Cercetari medicale recente aratf ci o parte importantd din totalul suferintelor fizice sunt datorate problemelor sistemului nervos. Medicii recomandé pacientilor st se relaxezé, dar mulfi dintre ei sufera de ulcer la ine Leparteze de starea de tensiune fn caz de petical. privinta cd /adevarata relaxare esie starea cea mai puternicd. ( Experimental 3 A stand fn picioare, tine punctul unu si se celaxeazi complet. B apuci cuo mind incheietura mani lui A si imeeared si o ridice spre umarul lui A. Aldta timp edt A tsi pastreazi gAndirea la punctul unu, va fi stabil. B nu va fi capabil s& ridice mana. Aceasta este adevarata relaxare, {inénd un punet 91 telaxdndu-te complet. / cea mai puternicd ; pierzand fora dé sia F ele arati aproape la fel. Acesta este motivul pentru care adevarata naturd a relaxdrii, este atat de enorm gresit inteles. caz de pericol. Ei dobindit capacitatea pentru o relaxare auteatic’ u judecald gi erori, prin experienti. Nu este prea térziu pentru iine, tindnd puncml unu gi adevarata relaxare, gloria si poata fi gi a ta. Tine greutatea in partea de jos Greutatea tutucor obiecteler in mod natural este in partea de jos (inferioara). Singura perioada cand corpul omenese se comport diferit este cdad se aild sub tensiune. Cand esti calm, greutatea tuturor p&rtilar corpului tau va fi in partea de jos. Oamenii with acest fapt simplu si nu pot si fic calmi. Calraul este starea naturali a omului. Experimentul 5 A intinde un brat fn fata, se relaxeazi si se gandeste la greutatea bratului ca fiind in marginea lui de jos, B inceared st impinga bratul fui A sus, dar fl giseste greu ca o stinca. Deoareve spiritul misc corpul, muncile lui vor fi reflectate in corp. Daci te géndesti cd greutatea bratului téu este in partea de jos, devine asa si bratul devine de neridicat. A fgi concentteazi gAndurile la partea (marginea) de sus a bratului intins. B poate acum si ridice bratul cu usurintit. Dacd te gandesti cd greutatea se afld fn partea de sus, corpul se conformeazi. Dacd vrei sd te calmezi, sa te linistesti intr-o situatie dificila, nu te baza pe 2ei. Spune-ti fie insuti: Greusatea tuturor ablectelor cade in partea de jos. Nici corpul meu au se comporté diferit, Dacd nu fac nimic si ma relaxer, in mad natural, md voi linist, voi ft calm. Astfel poyi cu ineredere si te clamezi ugor. Dacd practici lucrul acesta fn mod constient, “subconstientul tiu se va relaxa gradat, deci, pana la urmi, te vei relaxa firt efort. Al doilea gi al treilea principiu sunt una si acelasi lucru. ensioneazi fn fncercarea de a-l Folosind bele maini, B incearcad si indoaie bratul lui probleme. Ideea cea mai rispanditi este aceea cd un bra} tensionat este un brat puternic. in viziunea unor teste ca acesta, aspectul impresionast al unui culturist cu ambele brate indoite spre a-si ardta muschii procminenti este discutabila. Experimentul 8 A intinde acelagi brat si se relaxeazi complet. Se concentreaz4 asupra ideii cd forta spiritului siu trece prin bratul stu gi, iesind prin varfurile degetelar, trece in spatiul nelimitat. B incearcd s-i fndoaie bratul dar nu are succes. Acesta este um exemplu elocvent de extindere a K1-ului. RELATIA DINTRE CELE PATRU PRINCIPIL Cu toate cd sunt patru principii pent: coordonarea spiritului ¢i corpului, nu este necesar sH ne concenfrim asupra tuturora simultan. Un sceptic ar putea sd spun : Mu pot sd-mi pun spiritul la 0 depdrtare infinitd si sd ma concentrez la o depértare infinité, sd ma concentrez asupra panctelul unu in partea de jos a abdomenulul, tn acelast timp ; am doar un spirit! Ar avea dreptate, bineinteles. Este imposibil sd produci dowd acte contradictorii simultan. Nici un om nt poate si stea fn picicare in timp ce este culcat jos. Atat de diferite pe cdt par, totusi cele patru principii de bazit indica acelasi Iueru. Daca satisfaci pe oricare din ele atunci le toate. Varbind in mare, primul si al patrulea sunt principii ale sp: doilea gi al treilea sunt principii ale corpului. Deoarece, in mod ultim, spiritual gi corpul sunt una, totusi cele patrn principii se ocupd de acelasi lucru. Experimentul 9 A sta in picioare cu un braf intins in fart. Se gandeste ca greutatea bramului este pe muchia de jos. Pastrand principiul trei, B incearcd si indoaie bratul lui A, dar nu reugeste deoarece gi al patrulea principiu este obsei Daca B impinge umarul [ui A, acesta ou se va misca. Primmul principin este pastrat, deoarece greutatea este in partea de jos. A fiind relaxat, si al doilea Dacd ou poti sé-ti unifici soiritul carea acestui principiu, inceare! unul din celelalte pri cipiu al spiritului este fra succes, invocd un principiu al corg rumul corpului merge siricicios, foloseste un principiu al spiritului. Sub orice fel de circumstante, vei fi capabil s% folosesti unul din cele patra principii pentru a-ti coordona spiritul si corpul. C&rarea este acum clara spre ce a fost finut de-a lungul anilor ca find cea mai grea incereare, unifearea spiritului si corpulu: in viata de toate zilele. CUM SA DEVI PUTERNIC Cum s4-ti antrenezi corpul Tinerii de dup rézboi au devenit foarte mari (fnalti) fizic. De exemplu, eu am 162,56 em, accasta inainte de razboi. Acum, totugi, sunt considerat mic. Aceasta poate si se datoreze schimbiarea stilurilor de viata sau a regimurilor alimentare. Oricare ar fi cauza, cu toate cd sunt mai mari dec&t cei de dinainte de razboi, puterea fizicd a tineretului de astAzi este mai scfizutt. {nainte de cizboi era o procedurd normala a tinerilor din liceu s& fuga pe o distanga lunga data pe an. Cand aceste alergtiri sunt finute in alele noastre, cAtiva lesina si ocazional se mentioneaz# un atac de cord fatal. Tribunalul militar care s-a intrunit la Tokyo dupd al doilea rizboi mondial, a petrecut mult timp analizind asa-numitele marguri ale morfii, in care prizionierii americani au fost forfati si miryiluiascd o Tungii peticada de timp sub soarele dogoritor. Acestea s-ar fi putut numi marguri ale mortii pentru soldatii americani obignuifi si facl calatoriile in jeep-uri sau camioane, dar au fost situatii normale pentru soldatii japonezi care aveau prea putine vehicole in care si cMl&toreasc#. Daca tineretul de astazi ar fi forfat si umble pe o distanfi lung sub un soare dogaritar gi ei, de asermenea, fara dubii Lar numi margul morfii. Forta din picioare 3i golduri este in mod special scdzut’. Genunchii tnerilor (de dupa rizboi), doar dupi putine genoflexiuni, isi picrd echilibrul la o ugoari impingere. Folosirea corecti a spiritului este de o importantd primordiala, dar nu are nici un sens s4 pui mancare buna fntr-o farfurie sparté. O persoana cu un corp slab nu va avea mari progrese chiar daca are un spirit s&ndtos, puternic $i capabil si suporte greutati. Unii due aceasta idee prea departe ; au fost cazuri in licec la cluburi de cultura fizicd in Japonia unde membrii au fost antrenati prea agresiv, rezultind accidente mortale datorate oboselii. Aceste cazur rezultt din fneercarea de # dezvalta prea repede si prea din greu corpul unerilor de azi. muse, teadoancle yi vat de ance “Nu incdlzirea compul duce ia dureri. Avantajul primar in golf st ta plima inclus’. Cand masinutele de golf sunt folosite, cele mai sandtoase aspecte ale golfului suat pierdute, Jogging-ul (alergatul) odat# recomandat din toat4 inima de medici a devenit mai putin popular din cauza fricii pentru probiemele cu inima, Jogging-ul este bineinfeles un mod excelent si antrenezi intreg corpul. Cu toate acestea, foarte multi faelina spre a neglija acest lucru. Jogging-ul este foarte bun pentru persoanele sinatoase, dar este bine si fie evitat de persoanele slabe sau bolndvicioase pentru care plimbarea este mai bund (pentru mentinere). fn aikido, aga cum este predat de societatea KI, ambele piirli ale corpului sunt antrenate in mod egal, Miscarile includ ridic&ri, asezari, intinderi de genunchi si apleciri inainte si inapoi, intregul carp este inclus, incepind cu migcdm ugoare gi gradat crescdndu-le viteza si intensitatea, te vor face capabil s& dezvolti flexibilitatea gi forja.Ideea este s4 folosesti pactea sting’ si dreaptt fn mod egal. b) intinde musehil din spate intreabi un om care parte a corpului abaseste cel mai repede, cel mai des. Deoarece le foloseste cel mai des, probabil va spune ci mainile. Spre deascbire de mani, pe care le poate odihni cand vrea, picioarele trebuie s4-! suporte chiar cand sti inactiv, im special partea posterioari a picioarelor inclinand si devina obosite. Ziua urmAtoare citardirii pe munte acesti muschi vor fi mat durerogi, mai inflamati. Cei care nu lucreazi cu aceasti parte a corpului dezvolt4 picioare rigide [a varsta mijlocie si vor gAsi statul in pictoare, chiar pentru un timp scurt (20 minute), o torturi, © peroanti mai in wvirsti cu picioare puternice este, in general, sindtoas’t. Dacd vrei sd triiesti o viata lunga gi séndtoasd trebuie s&-fi intinzi intotdeauna partea posterioari a picioarelor. _Exercitiul 1 Sezi pe podea, intinde-{i ambele picioare inainte, indoaie degetele de la picioare inapoi spre fata atat de mult cat este posibil si impinge cdlcdiele in afar, Pe uma indoaie-ti partea superioart a corpului in fifi astfel incdit degetele de la méini si treact peste varfurile de la picioare si s4 ating’ podeaua. Dacd poti sé faci asta, corpul

S-ar putea să vă placă și