PARCURI SI REZERVATII NATURALE DIN ROMANIA

,,Nu exist alt acces spre tiin

dect ua pe care ne-o deschide natura.
Nu exist alte adevruri dect cele
pe care le gsim n natura''
L. BURBANK

O problema majora a omului modern, aflat in plina desfasurare a revolutiei

tehnico-stiintifice, este conservarea mediului in care traieste, a mediului
inconjurator. Dintre fiinte, omul a produs cele mai multe schimbari, unele utile,
altele daunatoare si ireversibile, care au dus in multe cazuri la degradarea naturii.
In afara de zonele polare, aflate sub control international, intregul mediu
inconjurator - apa, aer, sol este supus unei exploatari intensive in folosul omenirii.
Natura in toata plenitudinea ei, este intr-o permanenta transformare, in continua
evolutie. Reprezentarea istorica a tuturor ecosistemelor o dovedeste cu prisosinta.
Ocrotirea ei prin reducerea si eliminarea factorilor poluanti si crearea de rezervatii
naturale cat mai intinse va permite refacerea in unele cazuri a echilibrului ecologic
alterat sau mentinerea cadrului natural existent.
In fata multiplelor procese ireversibile de determinare a mediului si biosferei,
omenirea s-a vazut obligata de a lua decizii ferme in favoarea mentinerii curateniei
planetei pentru binele generatiilor prezente cat si a celor viitoare. Printre multiplele
masuri de contrabalansare ale repercusiunilor negative, rezultate din actiunile
umane nechibzuite , se numara: Programul international Omul si Biosfera
initiat in anul 1971 si patronat de UNESCO, precum si incercarile de creare pe baza
studiilor ecologice, executate in cadrul acestui program, a unei vaste retele de
rezervatii s-a nascut din necesitatea strigenta prin contiua fiintare , sustin direct sau
indirect existenta umana.Consecinta gandului pastrarii naturii, in special a
biosferei, intr-o stare care sa nu conduca la stingerea vietii, nu are ca imbold o
dorinta romantica de intoarcere in trecut, ci acuta necesitate de a nu stopa evolutia
favorabila lumii din care facem parte. Din unitatile teritoriale ce-I preocupa pe
savantii respectivi din lume mentionam rezervatiile biosferei.
Rezervatiile biosferei reflecta o conceptie moderna de conservare a naturii, care nu
inlocuieste insa parcurile nationale sau rezervatiile naturale, ci le include, le
intregeste cu noi regiuni, unde activitatea umana nu este exclusa. Ele au aparut ca
urmare a dezbaterilor stiintifice din cadrul M.A.B. (Omul si Biosfera), la care a
aderat si Romania prin omologarea a 3 rezervatii ale biosferei ( Parcul national
Retezat, Rezervatia naturala Rosca-Letea, din Delta Dunarii si Rezervatia naturala
Pietrosu Rodnei ce include rezervatiile preexistente, Codrul secular Slatioara si
Tinovul Poiana Stampei ). Aceste rezevatii, pe zi ce trece tot mai numeroase, sunt
zone ecologice tipice, unde se subliniaza si se experimenteaza problemele ocrotirii
naturii, modalitatile de evitarea conflictelor dintre aceasta si avantul economic.Ele
pot contribui la dezvoltarea satelor, modernizarea agriculturii traditionale, la

introducerea unor noi surse de hrana, dezvoltarea industriei locale si , deci la

imbunatatirea vietii locuitorilor.
In continuare, o alta forma de ocrotire si conservare a naturii salbatice sunt
parcurile nationale
Conceptul de parc national, definit la New Delphi in 1969 prevede un areal relativ
intins, unde unul sau mai multe ecosisteme nu sunt material alterate de exploatarea
si ocuparea umana, unde speciile de plante si animale, aspectele geomorfologice si
habitatele sunt de un interes stiintific, educativ si recreativ deosebit sau care detine
un peisaj natural de o mare frumusete. In cadrul unui parc national, autoritatea cea
mai competenta a tarii a luat masuri de prevenire sau eliminare cat mai curand
posibila a oricarei exploatari sau locuiri a intregului areal, sa intareasca efectiv
respectul fata de factorii ecologici, geomorfologici sau estetici, care au justificat
stabilirea lui.Tot aici, vizitatorilor le este permisa intrarea in conditii speciale
pentru scopuri de cercetare, educative, culturale si recreative .
Structura unor parcuri natioanale cuprinde 3 categorii de teritorii :
Parcul propriu-zis protejeaza global flora, fauna si mediul natural.Aici,
activitatile umane sunt supuse unui regim special si se practica turismul
organizat.
Rezervatiile integrale pot fi constituite in interiorul parcului national, ca un
areal singular, iar daca apare necesitatea unei protectii speciale, arealul este
divizat in mai multe puncte. In aceste zone exista interdictii de circulatie a
turistilor.
Zonele periferice ( preparc) sunt constituite in jurul parcului in scopul de a
pune la dispozitia tuturor aceleasi obiective naturale, carora li se aplica inca
o reglementare stricta de ocrotire. Aceste areale grupeaza sediile
administrative si dotarile turistice. Personalul aferent parcurilor asigura
protectia si administrarea mediului natural si patrimoniului cultural,
realizeaza materialele de propaganda si informare, ce favorizeaza
descoperirea frumusetilor parcului.Tot el asigura activitatea de cercetare
stiintifica si contribuie la mentinerea si dezvoltarea economiei locale.
Prin structura si functiile lor, parcurile nationale sunt cele mai complexe forme de
ocrotire a naturii, imbinand protectia cea mai severa cu utilizarea resurselor numai
sub aspect turistic.
In prezent, in Romania exista un parc national in muntii Retezat, 54000 ha si sunt
propuse pentru constituire inca 11 parcuri nationale printre care avem: Delta
Dunarii cu 220000 ha, Ceahlau cu 22704 ha, Pietrosu doamnei cu 63696 ha,
Calimani cu 20120 ha, Piatra Craiului cu 20183 ha, Cozia cu 21400 ha, Domogled Valea Cernei cu 63580 ha, Cheile Nerei Beusnita cu 45561 ha, Semenic Cheile
Carasului cu 37035 ha, Cheile Bicazului Lacul Rosu cu 17335 ha, Muntii Apuseni
cu 53880 ha.
Cele mai mari complexe naturale, dar cu mult mai restranse decat rezervatiile
biosferice si parcurile nationale sunt rezervatiile naturale.
In Romania , Legea protectiei mediului inconjurator, sectiunea VI, art 29 prevede
existenta urmatoarelor categorii de rezervatii:
Rezervatii natural botanice (28)
Rezervatii forestiere (28)

 Rezervatii geologice (8)

Rezervatii paleontologice (18)
Rezervatii speologice (10)
Rezervatii mixte (36)
Rezervatii faunistice (6)
Rezervatii stiintifice integrale (2)
Rezervatii peisagistice (8)
In anul 1982 au fost inregistrate un numar de 310 rezervatii naturale (0,05% din
teritoriul tarii).
Structura rezervatiilor naturale urmareste, in mic, pe cea a parcurilor nationale.
Datorita unui intreg ansamblu de factori, rezervatiile naturale au si elemente
ocrotite si ca ele fac apret dintr-un ecosistem specific, incat majoritatea rezervatiilor
au un caracter complex. De altfel, in acceptiunea moderna , pe masura ce activitatea
antropica tinde sa transforme tot mai mult mediul natural, ocrotirea naturii nu tine,
neaparat de savarea florei, faunei si peisajului pe cale de disparitie, cat de
conservarea unor ecosisteme caracteristice cu un statut cat mai asemanator starii
lor naturale. Se considera ca aceste rezervatii naturale neatinse de om, pe langa
valoarea lor stiintifica si estetica, au un rol stabilizator in dinamica actuala a
peisajelor si in acelasi timp, contribuie la mentinerea diversitatii specifice si deci la
conservarea rezervelor genetice ale naturii. In privinta regimului de ocrotire a
rezervatiilor naturale, se remarca faptul ca in majoritatea cazurilor interventia
antropica este limitata, dar nu complet exclusa. Astfel, in paduri se efectueaza taieri
de igiena si, in anumite cazuri, lucrari de rarire, de indepartare a unor specii
lemnoase invadante sau chiar, pe alocuri, insamantari sau plantari pentru
regenerarea arboretelor, se practica cositul controlat al fanetelor. In anumite
situatii, se admite si pasunatul, cu unele restrictii in ce priveste durata, speciile si
efectivele de animale, sezonul etc.
In cadrul teritoriului tarii noastre, cel mai mare parc natural este situat in Retezat
si reprezinta cea mai mare rezervatie stiintifica complexa din Romania, inclusa pe
lista rezervatiilor naturale ale Biosferei de catre UNESCO.
Infatisarea geografica a masivului Retezat, constitutia sa geologica, peisajele de cea
mai autentica salbaticie, bogatia floristica si faunistica si mai ales intinsele marturii
ale glaciatiunii cuaternare (caldari, cercuri, iezere si morene), fac din aceasta parte
a Carpatilor un monument al naturii de o importanta stiintifica deosebita.
Acest renumit parc national din tara noastra a fost declarat prin lege in anul 1935 si
ocupa o suprafata de peste 20000 ha, fiind situat in centrul masivului, fiind cuprins
intre valea Raului Mare, incepand cu punctul Gura Zlatna(784m) pana la Gura
Apei(945m), apoi confluenta Lapusnicului cu Raul Mare, urmand cursul acestui
afluent pana la Lunca Berhinii.
Masivul Retezat are o structura geologica complexa, fiind alcatuit din roci cristaline
si calcare. Datorita altitudinii sale mari (Vf Peleaga,2509m), activitatea ghetarilor sa desfasurat amplu, identificandu-se urmele a 18 ghetari. In afara ghetarilor de circ
(Bucura, Custura, Judele), s-au mai pastrat resturile celui mai intins ghetar de vale
(Lapusnicul), precum si cel mai mare numar de lacuri din tara. Parcul detine 82 de
lacuri si tauri alpine dintre cele mai adanci: Taurul Negru 25,5 m si cele mai intinse
din atra nopstra Lacul Bucura 10,9 ha, Zanoaga Mare si Gemenele peste 5 ha.

Prezenta lacurilor de munte in cuprinsul Parcului National Retezat este strans

legata de existenta fostilor ghetari alpini si a urmelor lasate de acestia, devenind
paradisul lacurilor alpine din Carpatii Romanesti. Miezul acestui parc national il
formeaza grandiosul circ glaciar al Bucurei, cu salba de lacuri insirate pe treptele
fostei limbi de gheata, inconjurate de jenepeni.Intre frumoasele si atragatoarele
Lacuri insirate de pe valea superioara a Bucurei: Lia, Ana, Viorica, Florica si
micutele dar splendidele tauri agatate ( Taul Agatat, Taul Portii, Taul Rasucit,
Taul Adanc s.a ), alegerea este foarte grea.
Din lacuri se scurg torente puternice, ale caror cascade Balea (80m), Ciumful
Mare (150m) sunt deosebit de pitoresti. Zona calcaroasa este cuprinsa intre culmile
Albele, Dragsan, Scocul Mare. In acest perimetru se intalnesc multe fenomene
carstice vai seci, doline,avenul Piule, pesterile Dilma cu Brazi, Piatra Iorgovanului,
legata de legenda viteazului Iovan Iorgovan.
Urmele glaciatiei cuaternare sunt destul de evidente si in ce priveste clima
Retezatului. Masiv inalt si compact, cu ploi abundente si zapezi ce dainuiesc mai
mult de jumatate de an, infundand vaile si netezind peisajul stancos,Retezatul nu
este accesibil in timpul ierni decat schiorilor. Zapada, care in regiunea lacurilor
(circuitul Bucura) depaseste uneori grosimi de cativa metri, nu se topeste pe
varfurile inalte de a II-a jumatate a lunii iunie.
Puternica insolatie, insemnatele oscilatii de temperatura de la zi la noapte, expozitia
variata fata de punctele cardinale, datorita neregularitatii determina microclimate
ce se tradeaza in acea flora in mozaic, specifica Retezatului. Astfel, desi conditiile
generale ale climatului si ale solului sunt mai defavorabile in Retezat decat in restul
Carpatilor Meridionali, in cele 2-3 luni de vara, cat clima permite vegetatiei sa se
bucure de lumina si caldura soarelui, il acopera o vegetatie exuberanta.
Pentru a admira frumusetiile si bogatiile florei si faunei Retezatului, trebuie sa
escaladam masivul de pe drumul de pe Valea Raului Mare, de la Raul Morii si
Clopotiva spre Gura Zlata. In aceasta zona intalnim gorunul (Quercus petraea) si
mojdreanul (Fraxinus Ornus), pe versantele insorite, iar fagul (Fagus sylvatica) si
carpenul (Carpinus betulus) pe versantele umbrite. Acestia formeaza adesea paduri
in care se gasesc si alte specii, cum ar fi mesteacanul (Betula pendule), jugastrul
(Acer campestre), paltinul de camp (Acer platanoides) si unii arbusti ca: paducelul (
Crataegus monogyna), alunul (Corylus avellana), s.a.
Urmand malurile Raului Mare, putem admira frumoasele zavoaie compacte de
arini ( Alnus glutinosa si Alnus incana), iar la poalele versantilor, pana la Padisel,
palcuri de nuc comun (Juglans regia) in stare submontana, fenomen rar intalnit in
tara noastra.
De la Gura Zlata spre Gura Apei in sus spre Zlatuia, pana la 1200 m altitudine,
intalnim arboretele strabune fag, urmate de padurile de molid (Picea abies) din care
nu lipsesc palcurile de scorus (Sorbus acuparia), exemplare sporadice de mesteacan,
paltin de munte (Acer pseudoplatanus), rachita (Salix racemosa) sau afinul
(Vaccinium myrtillus).
In zona subalpina gasim asociatii de jepi (Pinus montana) care in Retezat sunt
raspanditi intre 1530 si 2280 m, altitudine.Din loc in loc, din desisul de nepatruns al
jenpenisului se inalta maiestuos zimbrul (Pinus cembra). In acaesta zona intalnim
ienuparul pitic (Juniperus siberica), arinul de munte (Alnus viridis), salcia pitica

(Salix silesiaca), precum si unii subarbusti ca: smardarul (Rhododendron kotschyi),

merisorul (Vaccinium vitis idaea), afinul (Vaccinium mystillus), coacazul
(Bruckentalia spiculifolia).
Primavara, dupa topirea zapezii, pajistile alpine ale Retezatului se acopera de
coloritul violet deschis al brandusilor de munte (Crocus hauffelianus) si al
dezghetului pitic (Soldanella pusilla). Mai tarziu infloresc sisineii de munte
(Pulsatila alba), ochii gainii (Primula minima), ciubotica cucului (Primula elatior).
Odata cu sositea verii, in pajistile alpine infloresc: Cupa (Gentiana kochiana),
sclipeti (Potentilla ternata), vartejul pamantului (Pedicularis verticilata), ghintura
galbena (Gentiana punctata). Pe stancile abrupte intalnim unele plante ca : lana
caprelor
(Cerastium
lanatum),
iarba
surzilor
(Saxifraga
aizoon
), ochii soricelului (Saxifraga pedemontana),galbenelele de munte (Doronicum
carpaticum).
Din aceasta bogatie a florei, cele mai rare sunt speciile endemice ; bursuca
(Barbaraea lepusnica), flamanzica ( Draba dorneri), daria (Pedicularis
baumgarteni), firuta de munte (Poa lepisnica si Poa custurae). Comoara floristica a
zonei din Retezatul Mare, la locul de intalnire al molidului cu pinul pitic (Pinus
montana) este Hieracium (vulturica), endemismul cel mai de pret al Retezatului,
reprezinta prin 27 de specii cu 51 de varietati , toate raspandite in partea inferioara
a zonei subalpine.
Din vegetatia luxurianta amintim crinul (Lilium jankae), labiata (Piule) si
frumoasele orchidee:papucul doamnei (Cypripedium calceolos), sangele voinicului
(Nigritella nigra), Gymnadenia conopea si Platanthera bifolia.
Nu mai putin interesanta este si fauna Retezatului. Prin molidisuri si pajisti alpine
intalnim: mistretul (Sus scrofa), iar la fagete caprioara (Capreolus capreolus). Aici
traiesc si numerosi ursi (Ursus arctos), care isi duc viata in locuri greu accesibile,
salbatice si prapastioase, marginite de goluri alpine sau de doboraturi de vant,
precum si jderi de copac (Martes martes). Animale ca: rasul (Lunx lynx), lupul
(Canis lupus), pisica salbatica (Felix silvestris), vulpea (Canis vulpes), viezurele
(Meles meles), nevastuica (Mustela nivalis), veverita (Sciunus vulgaris) si iepurele
(Lepus europaeus) , nu sunt prea numeroase in acest masiv. Animalul caracteristic
si cel mai de pret al acestui masiv este insa capra neagra (Rupicapra rupicapra). In
total prin aceste locuri traiesc aproape 1800 de exemplare din care 500 in Parcul
National.
Dintre pasarile rapitoare de zi , mai des intalnite sunt: uliul gainilor (Accipoter
gentilis), soimul calator (Falco pelegrinus), vinderelul rosu (Falco tinunculus),
sorecarul comun (Aquilla chrysaetos), hoitarul (Nepheron perenopterus), vulturul
sur (Gups fulvus), vulturul brun (Aegypius monachus).
Raurile si unele iezere sunt populate de pastrav (Salmo truta fario).
In partea nord-vestica a Parcului National Retezat se afla rezervatia stiintifica, cu o
suprafata de aprox 2000 ha, unde langa lacul Gemenele, functioneaza un laborator
alpin, unic in tara, reprezentand o statie pilot de cercetari alpine a carei existenta
este motivata de valoarea aspectelor geologice, geografice, peisajistice, forestiere,
floristice si faunistice din acest masiv.
Alaturi de Rezervatia Complexa a Parcului National Retezat, de pe teritoriul tarii
noastre enumeram si : Rezervatia din Masivul Iezer Papusa din jud Arges,

Rezervatia Piatra Craiului Mare din jud Arges si Brasov, Rezervatia Tampa din jud
Brasov, Rezervatia Cheile Nerei Beusnitei din jud Caras Severin, Valea Cernei
Domogled din jud Mehedinti , iar exemplele pot continua.
Rezervatiile naturale se remarca prin bogatia si raritatea elementelor floristice si
faunistice precum si varietatea si frumusetea peisajului autohton, zestre si mandrie
a intregului nostru popor.
Din categoria rezervatiilor naturale distingem pentru inceput :
Rezervatiile naturalbotanice
Dintre cele mai renumite amintim: Rezervatia Sesul Craiului de la Scarisoara
Belioara jud Alba, Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului din jud Brasov, Valea
Mare din jud Caras Severin, Izvoarele Somesului Cald Belis din jud Cluj, Taul
lui Dumitru din jud Maramures, Gura Vaii Varciorova din jud Mehedinti,
Tinovul de la Poiana Stampei din jud Suceava, Rezervatia Zanoaga din jud
Dambovita, Poiana cu narcise din muntele Saca, Rezervatia botanica de la Suatu,
jud Cluj, Movila lui Burcel din jud Vaslui.
Dintre cele enumerate mai sus, Rezervatia Scarisoara Belioara sau Sesul Craiului ,
reprezinta una din cele mai interesante rezervatii floristice din Transilvania . Pe
coama masivului Scarisoara Belioara, la altitudinea de 1353m se afla rezervatia
floristica care ocupa o suprafata de 225,70ha. Ea reprezinta o ramasita a unui intins
platou cuprins intre masivele de sisturi cristaline ale muntilor Gilaului.
In aceasta rezervatie intalnim unele specii endemice si raritati floristice. Aici
vegeteaza renumita planta relictara prediluviala: sapunarita (Saponaria
bellidifolia), cunoscuta doar in cateva statiuni din Muntii Frantei si Albaniei,
insotita de: tulichina (Daphne cneorum), ciobotica cucului (Primula columnae),
argintica (Dryas octopetala) si strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi), relict
glaciar decretat monument al naturii. Dintre speciile endemice amintim: garofita
locala (Dianthus julliwolffii) un hibrid rezultat din barba imparatului (Dianthus
spiculifolius) si garofita de camp (Dianthus carthusianorum), caldarusa scaritei
(Aquilegia subscaposa), malaoaia (Helianthemum rupifragum), barba ungurului
(Dianthus spiculifolius var. Petraciformis). Prin vaile Posoaga, Ariesului si Iadului
intalnim sorbul dacic (Sorbus dacica) si liliacul ardelenesc (Syringa josikaea) un
relict tertiar inrudit cu liliacul de Himalaia.
Aceasta frumoasa rezervatie floristica reprezinta o mare importanta stiintifica in
ceea ce priveste fitoistoria unor elemente endemice si relictare din flora tarii
noastre.
Rezervatiile forestiere
Privind aria rezervatiior forestiere , vom mentiona faptul ca in regimul de ocrotire
intra padurile cu fauna rara: paduri care protejeaza formatii geologice si speologice
ocrotite; paduri, parcuri sau zone verzi din jurul centrelor urbane, industriale,
balneoclimaterice si turistice; complexe paduroase, parcuri naturale, cu flora si
fauna interesanta d.p.d.v stiintific; parcuri si gradini dendrologice cu bogate colectii
de specii lemnoase exotice; arbori monumentali, din afara padurii, cu dimensiuni
exceptionale sau de interes istoric; arborete naturale, cu specii lemnoase rare sau
monumentale precum si acelea cu sinuzii ieboase si muscinale cu totul deosebite;

arborete sau paduri de la limita superioara sau inferioara a zonei forestiere, martori
vii ai unei vegetatii in cea mai mare parte disparuta sau pe cale de disparitie;
arborete naturale sau rezultate din culturi, ecotipuri deosebit de valoroase in ceea ce
priveste dezvoltarea dimensionala si calitatea lemnului si care sunt destinate ca
rezervatii de seminte forestiere.Cateva mari rezervatii din aceasta larga varietate ,
sunt deosebit de reprezentative pentru vegetatia spontana din Romania.Aici
amintim: Rezervatia Letea din Delta Dunarii, Hagreni si Valea Fagilor, ambele din
Dobrogea; Snagov, Comarna din apropierea capitalei, apoi cele de la Cazanele
Dunarii, Beusnita, Domogled, Penteleu, Piatra Arsa, Ceahlau, Slatioara, Padurea
Bejan, Padurea Harboanca, Padurea Seaca-Optasani si Rezervatia de castani de la
Tismana.
Dintre cele mai reprezentative este cea din Delta Dunarii, Rezervatia Letea.Intre
bratele Chilia is Sulina, pe un teritoriu mai ridicat, cu dune fluvio-marine, se afla
padurea Letea, care constituie un tip particular de vegetatie.Ea se intinde pe dune
de nisip, cu orientare generala paralela cu tarmul marii, sila distanta de cca.10 km
de aceasta. Depresiunile dintre dune sunt ocupate de vegetatie lemnoasa, astfel ca
padurea apare ca o succesiune de benzi, cu latimi intre 10 si 250m, intre care se
gasesc spinarile dunelor. Aceste benzi se numesc local hasmacuri.
Cea mai luxurianta vegetatie se gaseste in Hasmacul Mare, care aminteste ceva din
structura padurilor tropicale. Arborii, grosi pana la 1 m diametru si cu inaltimea
pana la 35m, sunt coplesiti de liane. In interiorul arboretelor, intunecimea, lipsa
apei si abundenta insectelor intepatoare, fac ca mamiferele sa fie in numar foarte
mic.Speciile care compun padurea sunt stejarul de lunca (Quercus robur), stejarul
brumariu (Q.pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. Nigra),
frasinul de lunca (Fraxinus angustifolia), frasin de balta (F.pallisae0, par (Pirus
piraster), rar teiul alb (Tilia tomentosa), ulm (Ulmus foliacea), si foarte rar aninul
negru (Alnus glutinosa).Dintre arbusti vegeteaza: paducelul (Crataegus monogyna),
lemnul cainesc (Ligustrum vulgare), salba moale (Evonymus europae), cornul
(Cornus mas), sangerul (Cornus sanguinea), patachina (Rhamnus frangula),
verilgariul (R.cathartica), calinul (viburnum opulus), dracila( Berberis vulgaris) rar
alunul ( Corylus avellana) etc.Ca niste odgoane se infasoara pe crengi si atarna de
arbori tulpinele de viata salbatica (Vitis silvestris), periploca (Periploca graeca),
hameiul (Humulus lupulns), curpen (Clematis vitalba L) etc. Primavara solul
padurii este acoperit de un covor de margaritarele (Convallaria majalis).Dintre
plantele mai deosebiet din apdurea Letea, demne de semnalat sunt frasinul de balta
(Fraxinus pallisae) descoperit aici pentru prima data ca specie noua pentru flora
globului, inrudit indeaproape cu frasinul caucazian (Fr.coriariae folia) si Ephedra
distachya.
Intre padure si terenul nisipos se duce o lupta continua. Padurea cucereste
necontenit teren prin avangarda ei formata din porumbar (Prunus spinosa), catina
rosie (Tamarix ramosissima), catina alba (Hippophae rhmnoides) si frajurii ce apar
din radacinile plopilor. In paralel, pe locuri mai inalte, dunele se acopera treptat cu
specii invadatoare, asemanatoare cu cele de pe nisipurile litorale. Dintre acestea
merita a fi semnalat rogozul de nisip (Carex ligerica), care trimite rizomi pana la
12-16m lungime si din care iau nastere tulpini aeriene, dispuse in randuri.

Pentru bogatia ei floristica si conditiile in care se grupeaza aceasta flora, padurea

Letea este un complex de vegetatie naturala deosebit de interesant pentru oamenii
de stiinta si iubitorii naturii.
Rezervatii geologice:
Printre rezervatiile geologice de pe teritoriul tarii nostre amintim: Muntele de sare
de la Slanic Prahova, Blocurile de calcar de la Sarea lui Buzau (Braila), Vulcanii
noroiosi; Paclele mari si mici, Pietrele Doamnei, Lacul fara fund Ocna Sibiului,
Rapa Rosie, Detunatele, Cetatile Romane de la Rosia Montana.
In catalogul rezervatiilor din tara nostra Muntele de sare de la Slanic Prahova este
considerat ca unul din cele mai frumoase si interesante areale geologice ocrotite.
Suportul rezervatiei il reprezinta sarea, dar ceea ce se ocroteste in primul rand este
peisajul morfologic care s-a individualizat pe versantii blocului de sare scos la zi de
eroziune. El se afla in orasul Slanic, la baza dealurilor de pe dreapta raului cu
acelasi nume.Blocul de sare se desfasoara pe circa 1,8 ha si are in componenta
Muntele de Sare cu lacul din interior precum si zona din imediata vecinatate in care
se includ lacul Porcilor, lacul Baia Baciului si versantii inierbati. Cea mai mare
parte din teritoriul pe care se desfasoara orasul Slanic se afla in zona unui masiv de
sare de varsta miocena, apreciat de geologi ca avand o suprafata de 1,6 km patrati si
o grosime de 300-340m. Unele din proeminentele lui se afla la adancimi mici, altele
apar chiar la suprafata. El este imbracat intr-o mantie de roci argiloase, marnoase,
puternic saraturate care formeaza asa-numita brecie a sarii.
De-a lungul secolelor punctele unde sarea era curata si aproape de suprafata au fost
depistate de localnici si folosite pentru aprovizionarea cu sare a populatiei din
regiunea colinara si chiar mai departe. Primele ocne sunt realizate la finele secolului
al XVII-lea pe stanga raului Slanic in regiunea Baia Verde. Ulterior au fost sapate
si in alte locuri, incepand astfel extragerea sarii in doua ocne, aflate pe
amplasamentul lacului Baia Baciului si a Muntelui de Sare. Cu timpul tavanul
ocnelor se subtia, frecvent in el se produceau crapaturi pe care apa le largea
continuu, iar in final se ajungea la prabusirea lui. Asa s-a intamplat si cu ocna de la
Baia Baciului la mijlocul secolului trecut. A rezultat o excavatie destul de larga in
acre apa s-a acumulat formand un lac, denumit Lacul Miresei. Dizolvarea,
spalarea in suprafata m alunecarile au actionat asupra malurilor.Astfel ,
spectaculosul este imprimat de relieful carstic alcatuit dintr-o infinitate de lapiezuri
tubulare adanci da cativa decimetri, separate de creste si ace. La aceasta se adauga
formele de precipitare a sarii din saramura rezultata dupa ploi sau din vaporii
incarcati cu sare din vecinatatea muntelui. Ele frecvent au forma unor conopide de
dimensiuni mici.
In vecinatatea Muntelui de Sare se afla lacul Baia Baciului, cel mai extins din
localitate (6100m patrati) dar care are o adancime de numai 7,62m.Pe fundul sau
exista namol folosit de localnici in scop terapeutic. Langa Muntele de Sare se zareste
un lac ceav mai mic, Lacul Porcilor(< 1m ad) de pe fundul caruia se extrage
namolul utilizat in statiune pentru tratament. Versantii care inconjoara acest
complex au fost utilizati pentru odihna si recreere. In aceste conditii multe din
elementele peisajului initial al zonei tampon a rezervatiei a disparut. Totusi, in
apropierea Muntelui de Sare, pe malurile argiloase, saraturoase se pot identifica o

flora specifica halofila reprezentata prin: sararica (Salicornia herbaceea), pelinul

(Artemisia salina), steluta (Aster tripholium), tufarisuri de catina, etc. La fel de
solicitat vizitata este si Salina Vechi .
Rezervatii paleontologice:
Aceste marturii ale trecutului indepartat reprezinta ramasite fosilifere ale florei si
ale faunei dintr-o anumita perioada a istoriei naturale a Pamantului. Ele sunt
valoroase depozite de foraminiferi, radiolari, brahipode, moluste, pesti, etc. Aceste
forme fosile ne permit sa reconstituim istoria dezvoltarii diferitelor grupe de plante
si animale care au trait pe teritoriul tariii nostre.
Din categoria rezervatiilor paleontologice amintim: Punctul fosilier de la BahnaVarciorova, Suslanesti-Muscel, Cernavoda, Seimenii Mari, Agighiol, Malusteni,
Dealul Repedea-Iasi, Dealul cu melci de la Soceni si Calcarul si Granitul de la
Albesti-Muscel.
Rezervatia paleontologica Bahna se afla intre localitatile Ilovita si Bahna, la 4 km de
soseaua nationala.Este unul din cele mai vechi si interesante puncte fosiliere din
tara, de mare valoare stiintifica. Depozitele tertiare, care intra in alcatuirea acestui
bazin, se grupeaza in 4 complexe bine individualizate prin caracterele lor litologice
si paleontologice: complexul carbunos la baza, complexul argilo nisipos sau tuf
vulcanic, complexul calcarului recifal de la Churchia, foarte fosilier si complexul
argilo nisipos superior. Interesul privind calcarul de la Churchia, consta in bogatia
mare in resturi fosile de corali, de lamelibranchiate si gasteropode, carora li se
adauga, in mia mica masura, resturi de brachiopode, briozoare, echinoderme,
precum si o foarte bogata microfauna de flagelate si foraminifere. Calcarele recifale
conserva o fauna fosila veche de 16 mil ani. Sedimentele tertiare de la Bahna,
reprezinta exemple admirabile de sedimentare, conditionata de natura fundului
unui bazin inchis.
Rezervatii speologice:
In ceea ce priveste rezervatiile speologice, acestea fac referire la pesteri. Pesterile
reprezinta adevarate vestigii geologice, o impresionanta lume de basm, fiind bogat
ornamentata cu coloane de stalactite si stalagmite, fenomene carstice datorate
curgerii milenare a apelor subterane.Cele mai frumoase fenomene carstice din
Romania le intalnim in Muntii Banatului, Muntii Apuseni, in tinuturile gorjene,
mehedintene si hunedorene. Printre cele mai renumite mentionam: Complexul
carstic Scarisoara, din jud Alba, Pestera Pojarul Politei, Cetatile Ponorului,
Magura, Corbasca, Vantului, Vadul Crisului, Izvorul Tausoarelor, Comarnic,
Tecuri, Gura Plaiului, Closani, Cioaca cu Brebenei, Topolnita, Pestera Muierii,
toate importante d.p.d.v stiintific si turistic.
Interesanta rezervatie speologica, Complexul carstic Scarisoara ocupa o suprafata
de circa 200 ha, situata in Muntii Apuseni.Acest complex carstic e reprezentat de
Pestera si Ghetarul de la Scarisoara.Pestera aflata in fundul unui aven adanc de
50m, cu peretii aproape verticali, ea adaposteste un bloc urias de gheata de circa
50000m cubi si 18-20m grosime, vechi de 3000 de ani, care imparte pestera in mai
multe Sali, situate la adancimi diferite. Lungimea totala a pesterii atinge 700m.
Doar jumatate din pestera este zona turistica.Sala Mare:, luminata din ext de

soare, are o forma circulara si se contiunua cu 2 Sali mai mici. In ultima sala,
Biserica, numeroase stalactite, stalagmite si coloane de gheata lucitoare si
transparente scanteiaza feeric in lumina artificiala.Situata cu 20 de metri mai jos de
Sala Mare, rezervatia stiintifica are 2 sectoare, iar aici accesul este permis doar
cercetatorilor.Vara, datorita ghetarului, partea inferioara a avenului este ocupaat
de aerul rece, prezentand o inversiune termica, ce determina etajarea florei in
aven.Limita dintre masele de aer rece si cald este jalonata de o centura galbena de
Doronicum columnae. Mentionam ca diferenta totala de nivel dintre intrarea
avenului si punctul de nivel dintre intrarae avenului si punctul cel mai coborat al
pesterii este de 105m.
Rezervatii mixte:
Rezervatii mixte intalnim pe teritoriul tarii in mare parte in :
- Bucovina: Pietrele Doamnei-Rarau, Rezervatia Calimani si Rezervatia 12
Apostoli
- Muntenia:
Rezervatia
Snagov,
Bucegi
(rez
principala),
bazinul
Ialomitei(rezervatia Pestera Babele, rezervatia Pestera Pustnicului. Pestera
Zanoaga), rezervatia naturala Ciucas(Rezervatia Tigaile Mari-vf Ciucas,
rezervatia Culmea Zaganului-Gropsoarele, rezervatia Suvitele Benii, Rezervatia
Palcul de jneapan de pe muntele Bratocea), Rezervatia din Muntii IezerPapusa, Rezervatia Cheile de la Cetateni, Rezervatia din Muntii Siriu,
Rezervatia din Muntii Cozia.
In continuare vom vorbi despre Rezervatia Pietrele Doamnei-Rarau. Masivul Raru
adpostete n partea sa, nordic una din cele mai interesante forme geologice din
lanul Carpailor Rsriteni, cunoscut sub denumirea de Pietrele Doamnei.Din
punct de vedere peisagistic, dantela calcaroas a acestor pietre se prezint ca o pies
unica n Carpai, atrgnd an de an numeroi vizitatori. Panorama care ni se
nfieaz privirilor ntr-o zi frumoas, nsorit, este impuntoare: spre sud, se
desluete Pietrosul Bistriei, cu rul ce-i ocolete la poale, spre vest se remarc conul
vulcanic al Giumalului, spre nord apare muntele Tomnatec de la Cmpulung
Moldovenesc i un ir de obcine paralele ce se pierd n deprtri, iar spre est se
ntind pajitile de pe Todirescu din preajma codrului secular Sltioara.
Punctul cel mai nalt al Rarului este situat la o nlime de 1651 m, Pietrele
Doamnei la 1647 m, iar cabana turistic la 1538 m.
Temperatura medie anual este de 2,3C, variind ntre 7C (media lunii ianuarie)
i 12C, media lunii august.
Ninsorile snt abundente, pe timp de iarn depind un metru; n 17 aprilie 1977,
cantitatea czut a atins 82 cm, producndu-se mari pagube sectorului silvic prin
rupturile produse de molid. O cronic local informeaz despre ninsori i pe timp
de var, n zilele de 2122 iunie 1910. Precipitaiile ating un maximum n luna mai
i un minimum n luna noiembrie, media,anual fiind de 926 mm. ntreaga zon
reprezint calcare cu ncrustaii de corali, amonii, alge marine etc., elemente care
formau mari recife acum 140 de milioane de ani, n perioada cretacic, cnd acest
teritoriu a fost acoperit de apele calde ale oceanului. Datorit micrilor tectonice,
cu timpul marea s-a retras, recifele au fost ridicate la suprafa, fragmentndu-se,
dnd natere peisajului slbatic att de caracteristic. In cuprinsul rezervaiei, pe

povrniul dinspre sud, se afl Petera liliecilor, numit de localnici Borta

ngrdit" din cauza ngrdirii avenului prin care petera poate fi accesibil.
Condiiile de mediu statornicite (temperaturi sczute, insolaii puternice, precipitaii
abundente, umiditate atmosferic ridicat,
vnturi frecvente i puternice)
favorizeaz dezvoltarea unei bogate vegetaii cu caracter subalpin.
Specia forestier predominant o formeaz molidul, cu diseminri de scoru, plop
tremurtor, slcii, mesteacn . a.
Floristic, zona se ncadreaz n regiunea euro-siberian, subregiunea carpatic,
provincia Carpailor dacici, subprovincia Carpailor orientali, circumscripia
munilor Bistriei, cu numeroase specii saxicole, de la mezohigrofile pn la xe-rofie
i heliofile.
Pe tancuri i abrupturi calcaroase, crete gingaa albumi, tot att de cunoscut i
sub denumirea de floarea de col a crei culegere este interzis, fiind declarat
monument al naturii, iar pe stncrii, alturi de jneapn , prin locuri nsorite, gsim
tufe de brcoace i relictul arginica frumoase flori albe.
Fauna de vertebrate este n strns dependen de nveliul vegetal, de hran i de
linite, n pdure gsim frecvent urme de urs, cerb carpatin, lup, vulpe, mistre, rs,
iepure, veveri, jder . a. Ornitofauna este la fel de bine reprezentat prin corbii ce
apar solitari, cocoi de munte, ierunci, psri rpitoare i cnttoare.
Printr-o bun colaborare ntre organele ce rspund de rezervaie (silvicultura,
Comisia monumentelor naturii de pe lng Academia Romn Consiliul judeean de
ocrotire a naturii i Oficiul naional de turism) se va reui pstrarea pentru un timp
ct mai ndelungat a acestor frumusei naturale, tiindu-se c stncilie snt supuse
degradrii datorit i variaiilor mari de temperatur dintre iarn i var, a
ngheurilor, vnturilor, furtunilor, descrcrilor electrice, ploilor etc. La acestea nu
mai trebuie s adugm degradrile provocate de om.
Rezervatiile faunistice:
Rezervatiile faunistice ocrotesc speciile rare de animale sau zone cu specii endemice
sau relictare care trebuiesc cunoscute, popularizate dar si protejate. Dintre acestea
amintim: Valea Valsanului din jud Arges, Insula Mica a Brailei din jud Braila,
Padurile Caiafele si Moroiu din jud Ialomita, Cordenei-Ciungii Balasanii din jud
Maramures, Lacul Faragau din jud Mures, Boianu din jud Olt, Mlastinile de la
Satchinez din jud Timis, din jud Tulcea avem Insula Popina, Peniteasca-Gura
Portitei-Bisericuta, Sf Gheorghe-Palade, Perisor, I-la Sahalin, Rosca-BuhaiovaHrecisca, Uzlina-Marchelu-Plopu-Murighiol-Tatanir.
O impresionanata rezervatie faunistica este cea din judetul Timis si anume
Mlastinile de la Satchinez. Complexul de mlastini de la Satchinez se afla situat in
Campia Banatului la circa 25 km de Timisoara, la hotarul comunei Satchinez si
Barateaz. Din numeroasele balti care acopereau aceasta regiune a Satchienezului,
numai una si-a mai pastrat totusi pana in prezent ceva din caracterul salbatic de
alta data, pentru care ea a fost si declarata rezervatie stintifica. Aceasta portiune de
mlastina este alimentata de numeroase izvoare abundente care se aduna intr-o vale
larga, ce strabate in zona sesului localitatile Vinga, Manastur, Barateaz, Biled si
Becicherecu Mic, varsandu-se apoi in Beregsau, care se uneste cu Bega Veche.
Aceasta vale este in intregime mlastinoasa, iar in apropierea comunei Satchinez se

extinde in mlastini largi, cu stufarii dese si balti intinse ce dau aspectul unei mici
delte. Aici au gasit refugiul, unele specii rare sau aflate pe cale de disparitie din
avifauna tarii noastre :sfarcul rosu (Ardea purpurea), sfarcul galben (Ardeola
ralloides), egreta mica (Egretta garzetta), sfarcul de noapte (Nycticorax nycticoraz),
impreuna cu Corvus frugilegus, Asio otus, Falco tinnunculus. Vizitand acest frumos
complex de lacuri de la Satchinez, avem posibilitatea sa admiram coloniile de pasari
acvatice, care poposesc aici. Flora si vegetatia sunt deasemenea interesante
reprezentand numeroase specii si fitogenoze acvatice si palustre ca : Limnetum
minoris, Lemno-Utricularietum, Salvinio-Spirodeletum, CeratophyltumHydrocharietetum, Trapetum natantis, Scirpo-Phragmitetum, Tphaetum
angustifolio-latifoliae, Glycerietum aquaticae s.a. In unele locuri apar fitocenoze de
pajisti mezofile sau mezo-higrofile ca unele elemente halofile : Statice gmelini,
Juncus gerardi, Myosurus minimus, Beckmannia erucaeformis s.a
Rezervatii peisajistice :
Rezervatia peisajistica cuprinde asociatii vegetale sau forme de relief de mare
valoare estetica, peisajistica, prin a caror conservare se urmareste integritatea
frumusetilor naturale. Pe teritoriul Romaniei intalnim 8 rezervatii dintre care
enumeram: Postavarul si Tampa din jud Brasov, Codrii de argint din jud Neamt,
Padurea Bogdatii si Poiana cu narcise din Varghis, Fagetul Clujului, Dealul Cetatii
Deva.
Dintre cele enumerate vom descrie Rezervatia Tampa.Tampa este situata in zona
montana inferioara, la altitudinea de 800-950m, acoperita cu padure din acre 188,2
ha constituie rezervatia peisajistica stiintifica a Academiei Romane. In aceasta
rezervatie speciile arboricole sunt reprezentate de unele specii de rasinoase ca: pinul
(Pinus sylvestris), molidul (Picea abies), laricele(Larix decidua var. Polonica) s.a.
unde intalnim si numerosi subarbusti ca: socul (Sambucus racemosa), sangerul
(Cornus sanguinea), alunul (Corylus avellana), salba moale (Evonymus europaea),
patachina (Rhamnus frangula), cornul (Cornus mas), cununita(Spiraea ulmifolia),
lemn cainesc(Ligustrum vulgare) etc. Dintre speciile ocrotite de lege, amintim doua
specii care cresc pe culmile calcaroase ale Tampei: laleaua pestrita (Fritillaria
montana), si papucul doamnei(Cypripedium calceolus). Printre tufisuri vegeteaza
nemtisorul de stanca (Delphinus fissum) si stanjenelul (Iris caespitosa).Caracterul
montan al Tampei il atesta si unele plante ca: omagul (Aconitum anthora), ulmul
(Ulmus montana), saxifraga (Saxifraga cuneifolia), urechelnita(Sempervivum
soboliferum). De aici au fost descrise pt prima data 2 endemisme romanesti, crucea
voinicului (Hepatica transsilvanica) de origine tertiara si obsiga (Bromus barcensis).
Numai de pe Tampa e cunoscuta la noi in tara specia :Coronilla coronata. Pe
varfurile stancoase si colturoase ale Tampei cresc palcuri de coada iepurelui
(Sesleria rigida), ovascior (Arenastrum decorum), Viola joii, Allium saxatile,
Pedicularis campestris, Jurinea mollis, s.a. Pe versantul sudic, uscat si puternic
insorit sunt adapostite ochiuri de stepa unde vegeteaza colilia (Stipa pulcherrima, S.
Capillata), iacintul salbatic (Hyacinthella leucophaea), planta rara la noi, originara
din stepele rasaritene, miruta (Anchusa barrelieri), iarba sarpelui rosie (Echium
rubrum), frasinelul (Dictamus albus) s.a.Tampa mai adaposteste si o bogata fauna
reprezentata de numeroase specii de pasari: corbul (Corbus corax), sorecarul

comun (Buteo buteo). Dintre mamifere amintim: veverita (Sciurus vulgaris) si ursul
(Ursus arctos). In vegetatia stepica nu lipsesc nici reptilele: vipera (Vipera berus) si
gusterul (Lacerta viridis). Dintre raritatile faunistice amintim cele 2 specii de
lepidoptere: Colias erate, Argynis pandora, avr.dacica Hormuzachi si cele 17 specii
si varietati rare pentru Romania asa cum sunt: Ichneumon variegatorins, Pimpla
padellae sp. Variegata, Hoplitophnys brischkei, s.a.
Tampa constituie o componenta de baza a cadrului natural specific Brasovului care
prin valoarea sa stiintifica a fost incadrata in randul rezervatiilor naturale din tara
noastra.
Rezervatii stiintifice integrale:
O rezervatie stiintifica ocroteste suprafete naturale de teren si acvatice destinate
cercetarilor stiintifice de specialitate si conservarii fondului genetic autohton.
Romania are 2 rezervatii stiintifice si anume: Pestera Clasani si Perimetrul
experimental Sabed.
Ocrotirea naturii este esentialmente domeniul biogeografiei. Parcurile naionale
prin nsui actul lor de natere, au fost organizate n scopul de a conserva natura n
beneficiul i pentru agrementul publicului. Dei satisfacerea nevoilor oamenilor a
reprezentat unul dintre argumentele constituirii parcurilor naionale, acestea s-au
nscris semnificativ n categoria destinaiilor turistice relativ mai recent.

BIBLIOGRAFIE:

Ecologia si protectia mediului : Dumitru Roscovan, Cristinel Zanoaga

Rezervatii si monumente ale naturii din Romania: Gheorghe Mohan, Mihai
Georgescu
Parcuri si rezervatii naturale de pe glob: Mariana Ionescu, Simona
Condurateanu
www.wikipedia.org
www.incdt.ro
www.referate.ro
www.referate.educativ.ro