Fizica mediitrr:r p'roase qi hidrauricd

subtenanS
Subiecte colocviu

1.

2'
3'

Fazele constifuiente aie pamdnnrlui.

Faza iichicii.
Fazere constit'.riente ale pamdnrurui.
rutu guroura, f*usc.rlida.

Raportui dintre fazeli constituiente

car actetizeazd r ap ortul dintre
fazel e

ffi:f;1,j,*o.

it.

pdmanrului.

Indicii georehnici

a,.r. constituien;;:?$T'r:Xfff r_1ffi,Tlul,oru*i..

care

si cerrsitdriie

Interactiunea dintre fazele constituiente

ale pdm'ntului.
Formeie de apd din pamdnt.
7. Cdidura de umezire.
8. C6ldura de umezire. principiul metodei.
9. cl]dura de umezire. pregdtirea probei. pregdtirea
aparaturii. MorJ de rucru.
10' Indicii hidrici ai pamdnturilor
qi solwilJr Hil;d;;iratea de adsorbrie
maxim'
Hidrocospicitatea maximd. umiditatea
de of ire permanent.
i 1' Indicii hidrici. punctur de incetare
a miqc'rii peliculare.
12' Indicii hidrici' umiditatea de
rupere a capiiarelor. Hidrocapacitatea
minimd sau
hidrocapacitatea de camp. Echivalentui
__
umiditetii.
l3' Indicii hidrici' umiditatea cor"spunzat;;;i'atmosfere.
Hidrocapacitatea capiiard,.
Hidrocapacitatea maximi. Hidiocapacitatea
a.
.**f-iimita.
Hidrocapacitatea totard
sau de saturalie.
14. Indicii hidrici' Limita de contracfie.
Limrrn inferioard de piasticitate. Limita
superioarS
de plastcitate sau rimita de curgere (lichiditate).
'-----/'
coeficientul.de
vvvrrvrvrtrq
cedare
al
apei.
15. Schimbarile climatice si zona vadoasa.
16. Stratul de pamdnt nesaturat.
17. umiditatea de sah'rafie si reprezentarea
graficd a.,,ariatiei tensi'nii.
IR Soluri nesafurate'
clasir'icarea fenomenelor specifice solurilor
nesafura1.r. Fenon:renui
de Iichefiere.
19. Stare de tensiune. Fenomene de
defonnabilitate.
20. Izotermele de sorblie_desorbtie.
21' Interpretarea energeticd a fenomenului
de umflare-contracfie. Generalitdli.
22 - rmp ortanf a fenomenelor de
umfl are - c ontrac !ie. Efe ctul ve getatiei.
23' Jgrportanla fenomeneior de umflare-contracfie.
Efecturvariafiei umiditalii pdmantuiui.
24' Importan(a fenomenelor de umflare-contracfie.
Evitarea pericolului de degradare a
construc!iilor;
25' Estimarea distribuliei de echilibru
a umiditafii sub construcfii. cazul
apei subterane la
micd adAncime (<6,00 m).
26' Estimarea diskibufiei de echilibru
a umiditafii sub construcfii. cazul cdnd
nu existd
apd subterand la micd adAncime.
27 ' Estimarea distribufiei de echilibru
a umiditaFi sub constru c1ii. cazulapei
subterane la
addncime mai mare' Evaiuarea solicitdrilor'datorate
varialiei umiditalii terenului de
f:ndare din pAmdnturi cu umfldri qi contracfii mari;
^^ Sucliunea
28'
apei din porii pdmdntului. Definirea ,u"1i,roii
Ei a potenlialului de umiditate.
de sucfiune. Semnificalia ei energeticd.
Jf iVo_tiuru
diferifilor factori asupra sucliunii. Reialia dintre
sucliune qi presiunea apei

?
6

" l?fi:}':

31'Metode pentru determinarea sucliunii.

Elemente care trebuie ar,r:te
determinarea

in vedere la
capacitdtii de reginere a apei.
32' Metode pentru determinarea sucliunii.
Elemente care trebuie avute in vedere
la
d:t""ynarea capacitdtii de refinere a apei.
"^ Metoda aparatelor cu placd de sucliune.
33.
34' Metoda aparatelor cu placl sau
membrana de presiune. pregdtirea probeior.
Exprimarea rezultatelor.

Fizica mediitor poroase gi hidraurici

subterand
Note de curs

prof. univ. dr. lng. Vasile Grecu

Capitolul | - lntroduecie
cunoasterea conditiiror in caref!
sasggte 9i se depraseazd apa
matbriarere poroase este neceiard
in
ILr
probreme
'r I numeroase
practice studiatb de diferite Oiscipf
'
in-J.'*

in

in geotehnicd, condiliire de umiditate ale

1::{9!,
reprezintd, in marea majoritafe
g

I :19 ni ! e q lo pjlglitr]9.:a e ;;ca

acfrunea
solicitdrilof externe.
t

pdmanturiror
hotdrator care
vv'vq
io ba-Io
v' m porta rea sa s u b

."lriii;;;fil"rur
ru

ri j
--iel"isteni;
11 e i co m p res b ita tea,
umftarea sau
ffml::
i',9
:f, ffl.tTfj^|1 J-oIgca
gontraCgn,
la
s{p'at, cairacitit"" oZ
"l
compactare,,
vv' ' 'Hs.wrar (i, tasarea'sdplimEnta
rdsdrea supilmentara prin
:g:gn:t?i"r
. piin inmuiere, modul de
^lfllgg_'suprimEntiridesfacerea.
;i
in'ipal
rezGtin-tJ
t"'"rorir rnrr p,L'-EX'
:fl-"11"_
nroF, rFn oi
precum
1]?"eroziune
;1
vv,,,H,e,rtcuecr
r"___ yv. .ffi
pdrnitnlulul
b,l
#a
fr
i
irl i 1?
b:
ca tergn de
olj
:sau
,lj Il
: I : Ice: :,:;g ",
fundare.
construcliite Oin pam#i' sunt
conditionare in LtrLTj?|"?glr!
corrdilionate
moo notare^ffi # r#;""'' jltrfiiiii}3iT33l,rl31

l;';

j:r

iI

;;,:;'

ii'^
t/l
\/

lhtroducere

.:

>
' comportarea pdmdnturilor

gi a

altor. materiale ,p-o.Lo?se de

cdnO sunt dupuse ,acgiunii unor solicitdri statice

relaxdrii
d; duaia,'adiciunor ienomenb Oe tipul c.u,rgerii alentq
_9i
i"pinO" ih moO trotdrAtor de starea de umiditate materialelor.

;;;fi..tii,?ufici

general se. poate spLJle cd toSte^ proorietdtile mecanice'

termice, efeciri&-!rc ,--aiai ale pamqniurilor cAt 9i ale altor

r in

mlieniie poroase depind de starea lor de umiditate.

static, ci
> Deoarece conditiile de umiditate nu reprezintd cevanu
numai
Jupt in p"rtJn'"nta- icf imbare, reprelinte interesprevederea

-liie

cunoasterea slEiii Oe umiOitate la'un moment dat ci 9i

decurs.l{l ,,tlnqylYi'. Pentru
pot
r"Aifl6a;rot
-surveni
aceasta este necesar sa se stabileascd factorii interni 9i externi
A nt
.et
."iJiJno igioneazd fen omenele d.e m i eclre q -?p9L
P'i!
aceastd
loc
are
care
dirpd
poroase,
legile
prit ifte riraterAfe
hiigcare pr""u* ;ilrientuateie fe"nomene pe care le genereazd.

in

!T

i-iiaotcbid
CunoaSterea fenomenelor de migcare a apei prin pimAnt este necesard
si

ilil-il;"

inti*:jgi CJ piobleme care'apdr odatd cu executarea

exploatarea construcgi lor.

i

PAni in prezent astfel de fenomene au fost studiate Tn special in

legituri cu determinarea:
prin corpul
oierderilor: datoritS infiltraliei apei prin terenul de fundare,
ionstrucliilor hidrotehnice de retengie,
care
orin cunoasterea debitelor de apd ce pot fi pompate din puluri sau
betrund in furoapa fundagiei.
se consideri saturat, iar interacflune.a
in toate aceste cazuri oimAntul
'solid
se reduce, de obicei, la efectul mecanlc
dintre api si scheletul
datorat Treidrii dintre apE ii-particulel6 solide care, in unele cazuri,
poate conduce la pirodfucbrea unor fenomene de antrenare
hidrodinamicd.

(O\
\?/

lntroducere

Existd insd alte numeroase

cazuri in. care pdmantul nernaifiind saturat

nu se mai poate aplica metodete-9i_rezolvirife
proprii hidrodinamicii
subterane ciasice. Abtfel oe-c'Jiuri

ap?r de exemptu atunci cand are loc

o coborare oenerard a nivetutui
'rlciarirol-a;
in pimanturite cu
sranurarie fiid in ;;ui
"dJpiitirit[,iJne
grgnaj, ar tasarii
ru;iJ'^e,.
pdmdntirrilor nbsaturat,el it i"lrl
uilaiii''[5ir"nr*u,
ca urmare a
e;apordrii de ra suprafaga tere-nutui

;;;i'

Fenomenere de miscare

a apei, in

"Vlir,ltr"nspiraflei

pranteror

regim.

nesaturat se produc. de
a, a t u n ci .a n9 pp oi n
n
r%
ii
oi
b?" p*; ; ;i ;; ri "p io,io"ca n o
umezirea excesivi,,13qg.1"ri,
1^e19
-?
ceea
ce
conducb
ra. aparilia igrasiei,
atunci cand dupd. gpqTirea peire;iroi .iiciriii,.
oJ carre pror are roc o
asemene

l?'l?l:l#!:3.Ti'Sil?t:?"4;g#H;'j;;'i"ri",Y=p,inpeiespio:vocata

irn toate aceste caluri materialul-fiind

nesaturat, interacgiunea dintre
apd si scheletul solid se
ilB rorma apaririei unor
forge de re;inere a apeice'l;iGli+
iatiJlchetetut solid hidrofil.

il;d#i

Aceste .fgrge de re-riner.g qe r"ll{g?J?

nu numai ra pSm6nturi gi ra
m ate ria tete de
n siryqj i .r
i
;;rlj;;i poroase h idrofire cu m
I
99
sunt de exernpl,u
mateiidlete sJpuse proceseroi industriale
de uscare
(ciirbuni, turbi'. remn, piete, JeiJate, prbduie
iiimentare, etc).

l;;i;ijli"'

lmportanta condigiiror de umiditate a

rec;olte bbqate a 'constituit ?iltorut cqrgsorurui pentru obginerea unor
studii ampi-e,'incd de ii irrcbpujr'i.".otuiria cond-us ra efectuarea unor
.'.: in gtiinta sorurui.

"iiX:jea,

cFrcetdrire privitoar" r?_9p,lgi;iire de umiditate

:lygll" ;i efectuate
a maieriareror
poroase'
in diferite oi.crprytiii"ioiiiri' pe tangd
elementete
spercifice domeniului respectiv Ji5rie;"
si
caracter general
apliicabile ;i in alte Oomenii.

#ftJ" .,

in aceasti cate-gorie-intrd .probreme.referitoare ra

fenomenere de
interactiune dintr6 apd i.d"i"tur
.si
de
ii'iiifrrr
caracterizare a
9"110
intensitdpii ror, resire cie nii;cJi;;;;J;i;

i;,ijffiJ po,.or.", etc.

--l

I
I

I
I

I
I

I
I

I
I

Capitolu I ll

FAZELE CONSTITUIENTE ALE pAvtANTULUI

prof. univ. dr. ing. Vasile Grecu

pimdntul,este un sistem complex, trifaz.ic, in alcdtuirea cdruia intrd: scheletul

i"T""i"i?i"Tilorioaj; lp" oin poii,'inCtuiiv'sirurile dizolvate in ea (faza lichidd)
preCum ii aerul sau'altei gaze (faz.a gazoasi).
11.1.

Faza

lichidi

Apa, de;i este un lichid foq$e obisnuit, nu este totuei tl-]Sligiti:.,:lT?ft,:t

asa cum se va ardta in continuare,-este o substanld cu prop.rietatl tlzlco-cnlmlce
d6osebite; care, au.o rnare influenld asupra comportatii substanlelor sau
l
corpurilor: cu care vine in

contact.

;i doi
Dupi cum se stie, molecula de apd este alcdtuiti dintr:-un alg,q. de oxigen
p.roton
cu
dintr-un
at6fil Oe niOio'g-eri. La rdndul sdu, ato.m-ul de hidrogen constd
de

oiiiivfl-si:un electron cu 6arcinS^negaiivd [Figur.a ll1 9.si b).,Atomul

oiiqen are opt eiJcironi-iiin care gase in fatura'exlerioard (figjura ll.1,c)..Din
pentru un_ele,ctron
clu? cd pdtura exterioard a hidrogenului are un localibe.r
existd locuri
oxigenului
(cercui'punifat)
exterioard
in
iar
iuonmentir
Fetura
pentru
celdlalt 9i
unul
afinitatea
au
atomi
doi
lceqti
ilb5i;'penliu'OojGtebtioni,
parte
electroni
din
o
;ijpi,Ir11;; ia nJs[e* mirfecuia de apd.(fig. ll..1,d).i.n.care
hidrogen.
de
isiguri legdtura in{re atomul de oxigen 9i atomii

iirdini-

r\
14.l

prof. dr. ing. Vasile Crecu

- februarie 201

tll. Fa2ele constituiente ite pdmAntului

Schematic molecula de apd
*p*."nt"U
de obicei in literatura de specialitate
".G intr_una din
formele din figurile 11.1. e, i, g sau h.
Pr.pa

G\,
>\

cum se gtie din chimia fizicd, atomul de

hidrogen are o proprietate care_l deosebegte

de
tofl ceilalgi atomi, gi anume aceea cd ceddndu_si
electronul pentru formarea legdturii, ,aran"

formd

de

cauza lipsei electronilor ionul H* nu este

respins

/-\:-'

\//fr(9

--)a-r

q5g7
-@-) -'-#

*"b
nucleu fdrd elJctroni, adicd de

particuli, al cdrui diametru este de mii

de ori
mai mic dec6t diametrul celorlal;i atomi. Din

,i\

/--4-\

YV

,r^r,

h.

Figura

de inveli;ul electronic al altui atom sau ion

ci
este atras de el (figura 11.2.) Datoriti acestui
h.pt_"lse poate apropia mai mult de algi atomi
si
intrd in interacgiune cu electronii lor, insusire
care se manifestd cu atdt mai puternic
cu cdt
cedarea electronului de cdtre atomul de

11.1.

Schema dipolului

de apd;

t(+)i
\.-/_
.

/-,t:t

/-----\^,
\tl

1-l

.f./1

r(+l

\:)

hidrogen este mai completd.

Fig ura

l.

2. Reprezentarea schematicd

a leg dtu i i h id roge n ice;

prof. dr. ing. Vasile Crecu _
februarie

2O I 4

ll. Fazele constituiente ale pdmdntului

'

de hidrogen
?:lt1ll{_, tegdrurii..
motecutele
de api nu sunt-,ot"""
se se roteasci, cum le libire

ppre exemplu moleculele de

oenzen in stare lichidd, ci sunt

, asociate. constituind u; ief

moleculd- giganticd

de

Oe mdrimea

vasutul. Astfel, spre e.xemplu apa

este una dintre pir;inele iubslante
'';

care.

in stare iicnioa ;r;

densitate mai mare Oeiat in'Jtare

solidd gi care prezinti CensiLtea
maxtma ta cdteva grade (3,9g )

deasup.ra punctutui

(figura lt.3).

oe i.iinli

Figura'11.3.

Vaiaia densiaii

prof. dr. ing. Vasile Crecu _ februarie

apet

cu temperatura:

201 4

\ -) ./
I

I
1

Structura deosebiti a apei are consecinle asupra vAscozitilii, constantei

dielectrice gi conductivitdfli electrice.

,'

in apa liberi moleculele sunt legate prin legdturi de hidrogen 9i pentru ca

JaT&iSlniepe turserea treblie si se r[pi cel puti! u-na din legituri,
asa cd de fapi este vorba mai mult de o rota;ie decit de o alunecare.
D'e;;ACe aiomii de hidrogen a unei molecule sunt legagi Tn medie cu
din alte dbui molecule nu este necesar ca sa se rupa
atomi de oxigen
"amOele
legdturi, ci pentru un timp .doar una, 9i datoritd
Ointr-o Oata
ilestui iipi vascozitate-a apei-lichide este mai micd !eq! _s-9lI'=py!*
;;JJprri5-OaloriU faptului ci moleculele sunt legate Tmpreuni prin
legdturi de hidrogen.
Expresia rezistenlei vdscoase dF (figura
este dati de legea lui Newton:

ar

=qlan
OX

*s1
Figura. !1.4. Scheme pentru deflnirea v^scozitdli;

in care:

dv
dx

dA

11.4.)

- gradientul de vitezd, adicd viteza relativd a unui strat fluid fald de

stratul paralel la distanP dx;
- aria elementard;
prof. dr. ing. Vasile Grecu

- februarie 201 4

Sensul fizict al coeficientului 11 se determini destul de simplu, el fiind egal

nurneric cu fcirla de antrenare (irecare), care acgioneazA pp 1 em2 de suprafagd
perpend,iculari pe direclia x 9i'deci paialeld cu vitez'a'V,,pen1ru un:$radi.ent de
vitezdunitard Idu =.r)

[ox

in sistemul intdr]iailohal tS.l.l unitatea de v6scozitate dinamicd este N's/m2, unitate

care a pr,imit.,denumirea de poise, dupi numele fiziciaului francez J. Poiseuille ;i
care se noteazd cu si'mbolul P.
1P=1:, g/cm.s=0, 1 0 kElm's
g-s
La.l:iohide, q,'este'de,ordinul a 10-3 daP iar la gaze 11 ebteraproximativ egal'1

o1lu"r.r,
vdscozitdgii dinamice se numegte fluiditatea:
1

Q=-rl

il.2.

afar.d de vAscozitatea dinamicd se mai define;te gi vdscozitatea cinematici

ca.fiind raportul dintre vdscozitatea dinamici 4 9i densitatea lichidului p.

in

Unitatea de mdsurd a vAscozitelii cinematice este stockes St, care este egal
cu vAscozitatea cinematici a unui lichid de masd specifici 1 g/cm3 9i de
vdscozitate absoluti 1 P.
prof. dr. ing. Vasile Grecu
l:\

6)

- februarie

20,I 4

f-

coeficientul de vascozitate dinamicd

al apei scade in moci sensibil cu
cregterea
temperaturii (figura t.5) aga fer incdt
ra i'o.c
;
vdscozitate
de
aproape 6
ori mai micd decdt la 0"c' in schimb presiunea
influengeazd in rndsurd murt mai
micd vdscozitatea apei (figura lt.oj (vascoiitirir"ru fost rapoftate ra cea
corespunzdtoare pentru t=0"c si presiunea
atmosferica).

;;;

Temperatura. T

"'C

o.018

0,a16
4.414

{
;

'C

qulu

o.oo,

--*,..i._

o'-

sooo" '-,jooo
presiune, at

Figura ll.S. Variala coeficientului

de vescozitate
dinamice a apei cu temperatura.

Figura

11.6.

Variapa v1scozitdli relative a apei

cu
cu prestunea pentru diferite temperaturj:

prof. dr. ing. Vasile Crecu _

februarie 201 4

Pentrru caracterizarea regimuiui de

curgere a richideror vascoase se
folose;te
numdrur rui Reynorg.r-::1" reprezintd
rafortur ointre rorya de inerlie gi rezistenta
datoritd vAscozitdgii lichidului:

Re= P.U.D

m.4.

in care p gj n ,rnfld"n.itatea respectiv

v6scozitatea rrchidurui;
v - este viteza lichid,ului:
D - diametrultubului.
Numiirul lui Reynolds,p.u'D i? este o
mdrime adimensionald
;i are, aceeagi varoare numerici in orice sistem ;;';;iti_;;'"

mod consecvent.

y_i^r,l^l:::T:1

tegat de faza tiehidd a pdmantutui,la

r/cl
care

'

se

constai in pdstrarea morecureror de

sorvent printr_olr-",iffi;
1-_5F=-g_=
semipermeabird in tendin;a de a se
;__19__-:f,.-_:-I-.--F==j-=-{-----l
solugiilor din cere doud prifui are membranei.
"dil-;;clntratiite
Acest fenomen
continud pdni cdnd presiunea coroanei
de richid din tubul
osmonnetrului devin.e..egard cu presiunea
osmoticd a cdrei
expresie a fost stabilitd de van,t Hoff
Figura 11.7. Schema osmometrului:
1,^ = R.C .1
ti.s.
in care: R - este constanta gazelor perfecte
(8,314 J/lGolX
C - concentrafla molard a solutiei:
- - temperatura absof utd;

> in ceea ce prive;te compresibilitatea apei este de observat ci 9i in cazul

acestei substanle volumul scade o datd cu cregterea presiunii' Dacd un

volum de apd unitar este supus unei presiuni p atunci noul volum exprimat
ca raport fali de volumul inilial va fi dat de relalia:
tr.6.
V --1- f 'P

in care B este coeficientul de compresibilitate a apei'

Diferenflind exPresia se obgine:
dV

=-Fdp

n.1.

Daci presiunea p este exprimati in daN/cm2, atunci se observd cd B are

dimensiunile .rrldrN. coeficientul B are urmdtoarele valori pentru ape
distilatd sau solutii de sare cu diferite concentragii la 0 c.
Aod distiiatd
contin6nd 5,80/o sare
Apd contin6nd 17,8%o sare

Tpa *"t:"a"a:O,ZX

TiE

contjnand 4q9%

tut"

sare

cm2ldaN
0,000047
0.000040

9'9999?6
0,000022

prof. dr. ing. Vasile Grecu

- febiuaiie

201 4

.,,..,1

Faptul ca Pe mesure ce creste concentratia se reduce

cobficientul 'de compresibilitate se datoreazi obtinerii unor

,istrtrcturi,, l'I13i .compacte a solugiei ca urmare'

hidratare a ionilor de electrolit.

a fenomenului

de

alti proprietate fizicd care intereseazd este aceeg a.capacitelii

fn ;GastA privingd trebuie ,menlionat ei dintre' toate
""foi"5.
suOliintele, apa aie'cdldJra specifici ceb mai Tqre, .valoarea

;i*atiino Ctriar foiositd :'pentru a defini u.nitatea de

#;i;iilid,Acealti
unitate, caloria, repiezihtd cantitatea de
65fOriii.
CIiOura necesa;tpentru a incdlzi o mSsA $e-..api cu un gram, de
t" T;:s C- b 1s5t: biesiunea eferioari fiind de o atmosferi
(760 mmHg).

Dupd cum Se stie, |a presiunea atmosfericd, apa fierbe la 1,00 C.

Cu'micgo.ared presiunii.insd lgppptttura de tterbere scaoe ag.a
Jupa cum ie.aiqiS in figura ll.8'9i invers, cu merirea presiunii,
temperatura OJ lierOere" cregte. Cildura latent{ dS evaporare
esie de. 539,1, cal/g. ln figura_ll-9 se
ii6"un"a noimald latente
de evaporare cu temperatura.
5i;E mbdifiCirea cdldurii

ffif*

prof. dr. ing. Vasile Crecu

(il

februarie 20 1 4

1
I

aJ)

m
)(E

'a
i Ghealri
v--"+i

cif*--i--""Y-',-*
I i
i

r(E

femperatura "C

Temperatura "C

Figura II.B. Presiunea vaporilor saturali

de apd in
func lie de temperaturd;

Figura

11.9.

Cdldura latent de evaporare in

fun c,fi e d e temp

r atur d ;

prof. dr. ing; Vasile Crecu _ februarie

2014

ll.2.,Faza gazoasd

prof. univ. dr. ing. Vasile Grecu

esc Tn spaliul neocu.pat de - apd dintre

oiafiuiet" riririerate. Ele Sunt constituite-din vapori' de ap|, bioxid de
carbon, azot gi oxigen.

Din punct de vedere al legdturii care poate exista intre gaze

9i

granulele minerale, ele Pot fi:

adsorbite sau
libere.

Gazele din goluri pot comunica sau nu cu atmosfera.

Gazele care comunicd cu atmosfera au temperatura 9i presiunea -zope-i

vecine din atmosferi. Daci presiunea gi temperatura - atmostertca
iiri,aia iiu dacd se aplici o iniSrcare care tinde sd reducd porozitatea
plr;rantului iieste gdze pirisesc cu ugurinli golurile dintre granulele
minerale.

gaze Tnchise, se
Gazele care nu comunici cu atmosfera, denumite prin
prezenga lor
int"tnJrC Oe onicei in pdmAnturile fin dis.persate 9i
iiiifuenteaza pimAnturiie in ceea ce privegte comportarea lor sub
;&ir.&h;aiciritor- Ele reduc capacitdtea pemanturilor de a permite
tr:e'cerea unui lichid Prin ele.

pr:of. dr. ingr Vasile Crecu

- februarie

20'1.4

Efectul pr:ineipal al bulelor,. de gaz din pori consti in:.,formareS as.uprafelelor:

libeie a apei in golurile dintre granule sub forma unor.nieniseuri. Prin acebsta
=tensiune superficiald in pori card modificd proprietSflle
apar, for.te de
mecanice ale pdmdntului ce conline aceste bUle de aer.

Aerul din pimAnt poate fi solvit in apd, cantitatea de aer solvit, in volum, fa16
.9i
b":"ofuinuT de-"pi tiinO funcgie $e'temperaturd. (scade .9u,.crp!!9rea ei)
oresiune (cr:este iu cresterea ei). Tn cazui scdderii pr:esiunii din lichid, o parte
hin aerrt )si qazete solriite se d'egajeazd {in l1chld ;i forme^azi,bule.care se
pP1,
iilJ=i*'i" ttil;f;;;Ii".ttet"iti;'"taG' in afard qe aFr, ,il.,peman!
?3
In
aerulul
Inchlderea
gaz6
chimice.
reac;-ii
unor
a
urmare
c-a
apar:d si alte:
acesiuia
a
incomplete
poate
satur:i'rii
in
urma
apari
sd
si
obfo',ife'O'n:oaiiant
sciderea presiunii de
;;;;H;iiEtii:iri bin iictriaut ih Cir6 a fost solvit,rPrin
fost solvit, are 'loc gi
care'a
aer
de
volum
unui
Oe O"q aiarea
-sub
"oE.-in
formi de bule'
celui existent
dilaiarea"%ia
Vaporii de api. Apa sub formd de vapori intr-un pdmdnt ?P.are cu precddere
in iona de ccjntact'al acestuia cu atmosfera (zona de aeralie).
Dacd presiunea vaporilor din interiorul pdmAntului este mai mare decAt cea
'produce evaporareb apei din porii .pdmgntului. Dacd
Oin- ainnoiieiS-se
vaporiior din interiorul
t#p*;tr* scaOei se prodube condehsarea
mare pitrund in
presiune'mai
cu
aer
din
vaporii
prin-iiptul-cd
btriantrtuil

prof. dr. ing. Vasile Crecu

februarie 20'l 4

Avdnd in vedere cele ardtate mai sus

rezultd
pdma.ntului va incepe
cu;p; sr';itrrionira, cd uscarea
apa
capitari din porii din
::ffi?:?#,?1,1",',

ffi;te;e

Pe mdsura evapordrii apei din porr,

distruge echilibiul osmotic, ince[6 cdlg..?.S.t, prg:i::_qql1q^" apa tegati ei
oept5s5rrr aper regate din po, mal
m ici in co nj u rdtori spre cenir"i" -d,J"u.po
-glocesul
ra re.
Procesul de evaporare fiind neuniform,-forge.le
de conlracgie sunt repartizate, de
?semenea, neuniform in vorumut oe pamahJ, .,iEr'"d"
duce ra fragmentarea rui.
In condidi naturate, ppF;;t
t"renurui, dleptas'ndu_se
foarte in-cet in addncime, poriiiil"p,:"qg
Ji[uranou-se iapid'cu vapori de apd.
are ca rezuttat faptut ca 'evapodi;1.
Aceasta
G l;;ii";!eL o*.c sau de ?ntrerupe
aproape compret. Acest fenom'en exptica
oe'IE'sL? ,n strat subflre de pdm6nt
argllos uscat' la o micd adancime sei^mengin",ln
starea plasticd a aceruia-si pamant. contraqiil" iE"rr.ul unui timp indelungat
ol6io""te de.evaiorare pot fi
asimilate cu efectur unor t,erisirni cii se
e"eriili"lr-pru vorumurui de pdmdnt.

t-!6;;Ail

lJf"Litffetfil"3"ffiTa?tului

apar crdpdturi care niiresc supr-afaga

frontutui de

prof. dr. ing. Vasile Crecu _ februarie

2Oi4

pdnd 'cand se va reaiizi'un ecniiioiu

litre apa continutd in
pdrndnt si tensiunea vip&ito1 din
;Ji
de tensiunea rerativa iiJpori]gi"oGi; Vjrilri",Liioitji'ill'lun.ri"
ri?"pr"rentatd gjrafic piin
izotermere de
oe!-iyq1'^"Ici"!tere"a
9i
presiunii viporiror in
_sorb_1ie
aer duce la creste.r'ea
irmclufli'in p-d"firi. bI;b;E'l$rJ;rtind
izotermere de sorbile aasorbli" i"'i6ioi"r.
,;i
?n praiticd pentru

sta b il i rea p ro po r1i ei vdl u m u ui

Jf i6i'iuiffi
ele fiind cdraiteristice peniru _p
bimantlr?ai."

;,f"r"tffi;

> in

cad lu I f"=;91,g

;il

un i,

g j n, p-d
t p rezi n td n te res cu n o a rea
umezerii rerative":o^1r,?,,
a aerurui oin T_an
porl g_ g_"iriu'.r'ili['rti,T sre
ointru
concentratia vaporiror ra o umgitatei uata
ra
saiuragib
respectiv presiuhite oe u"poii.
"* ;i cu rer6tia:c*r",,
ffiA?"rcura
i

E;;

(p\'-Cn
'-r"
?h
vu

II.g.

prof. dr. ing. Vasile Grecu _ februarie

20.l 4

I lf,

lf .3

. Faza solida

prof. univ. dr. ing. Vasile Grecu

e ale pdmdntului o constituie faza sa

Cuar,tul are densitatea specifici de 2,65 g/cm3.

Alt mineral din prima categorie es-te mica, care se. prezintd sub formd
A; io'td ioarte'fine Si caie pot fi recunoscute chiar cu ochiul liber
datoritb sclipirilor caracteristice.

Feldsoatul este un alt mineral primar care se intAlne-ste de obicei in

oimSht Tn cantitiU mult mai mici decAt cuarpul sau mica.deoarece se
SiiereaiS foarte u$or, rezultAnd o serie de minerale secundare.
prof. dr. ing. Vasile Grecu

- februarie 20,l

--t
I
I

cerceidrile au stabirit. cd pdmanturire. argiroase

sunt compuse in esentd
din particule extrem o9 nfre,
dime"ns-iunljJoroinul micronitor sdu
;;;r sau din mli' ,i"rrt" minerare argiroase
::tlirffinici, arcdtuiie diri "u'ano

Din punct de vedere chimic minerarere, argiroase

sunt siricati de
aluminiu, de fier sau de mlgn"ii, iar
unere
dintre
ere
conlin minerare
alcaline sau arcarinoadraiibllu. ncestJ
iiilier"re
de
obicei sunt
cristaline, adicd, atorhii ;"mp;n9!fr ;uirt "
-ii
intr-un
geometric definit. se cunos"
sistem
cazuri de f5mdnturi
"9"rr1i argiroase
cu
important oe miteriar ;r;fr, i;i!.S.il"
sunt cazuri

ffiinut

foarre

cea mai mare oartg- dintre minerare_re argiroase

au o refea cristarind cu
structurd stratificatd unlie 'Jintr"_ miieiirerJLrgiroase
au forme
alungite similare cu nigte iu-nirrilau nbre

> comportarea pimanturiror in rapgr cu

.apa este infruentate in mod
o"
compoiilii
.r"'iiilo-l"inerarogi.'d,'ti"
["Jfiffi:ToiH,.lliil?]
;i de

prof. dr. ing. Vasile Crecu

_ februarie 2014

Comportarea pdmdnturilor: in diferite condigii

de umiditate este influentatd de
fenomenele care au loc la suprafaga particolelor
din acest punct de vedere
este necesar sd se cunoascd suprafai, ,p".iri.a ;i
caracteristicd poate
fi exprimatd ca rapoft dintre suprafa;a totald aAceastd
,parliculelor S, .si vo-iumul
corespunzdtor
V:

J =--1

Ii.9

Dacd se considerd un pdmAnt idear compus

din particure sferice de razd R,
atunci se obgine:

4.7r.r' j
_. =----=_=_
+,rD
-.lr'r'
3

tr.10.

Pentru volume de forme diferite de ale

sferei, relafla de mai: sus se poate
generaliza, scriind:
u.
a
I
,) =--1 .-

Ii.1

'oaD

1.

In care ar;i au sunt coeficiengi de formd,

care se referd atat ra suprafa;a totari
a granulelor minerale c6t gi la volumul
ei.

I
/

j
i

Raportul aeestor doi coeficiengi se poate inlocui cy $,-9a11este

constanti pentru un corp de o formi datd. Pentru o sferi, l(F6,0'
pentru alte forme, se pot considera urmitorile valori:
KF6,10 - pentru granule rotunjite;
Kn=6;70 - pentru granule tocite;
|(t=7,00 - pentru, granule cu formd de poliedru;
pentru granule aciculare, cu colluri asculite sau granule sub
&=Z,TO
formi de plicu,te;

Suprafap granulelorminerale poate fi netedd sau cu neregularitili sub

formi de asperitS;i sau de colpri ieginde.

,ii
;.

. .,. I'r,:
.-,
,,,, :''

;"jii,

I
I

Capitolul ill

RAPORTURILE DINTRE FAZELE

CONSTITUIENTE ALE PAUTANTULUI

prof. univ. dr. ing. Vasile Grecu

RAPORTURILE DINTRE FAZELE CONSTITUIENTE

ALE
pAtuAtrtruLUr
comportarea pdmntului sub acgiunea.solicitdrilor
depinde in cea mai mare
mdsurd de rabortu.rile dinire ti='66 rlre-cJilsiiil;[.
Acestea depind atdt
de fenomenele de illeqglgiun;;? se.manifesiSlj'contactut
dintrei faze c6t
gi de raporturile cantitativ-ei
trei faze.

;F;H

se stie de pirdd ci.ir1 cazurire prr?llrliror argiroase

cu c6t raportur dintre
faza tichidd (apa)
solii5T"br"i;i;i,l;""i!Dirt"
;i
Jgi!
mai mare, cu at6t
rezisten;a toi ra sbricitanie m"ianliE Jiii
r'.l'rlirlal
Pentru a caracteriza.aceste raporturi-in_geotehnici
se folosesc o serie de
indici simpli (mdrimi iiliC"i 15",iLnnir"i
cdrorJ-se
face abstra*ie de
-ib-,iJtitiiente
tenomenere de interacgiunt! ointie tJzer"
oeniimiiJa i"'i'ioi"i d,i5t"i"ni""i'il'u indiciare pdmdnturui.
oe'siiuctuia ai
f;frTirit?i:'rpoarte

INDICI GEOTEHNICI CARE CARACTERIZEAZA RAPORTURILE

FAZELoR coNSTlrulENTE ALE pAruAruruLul

pentru a caracteriza raportul dintre faza lichidi

;i

cea solidd se folose;te

indicele denumit umiditate.

Prin umiditate, se inqelege raportul dintre masa apei M* (aPa din Pori)
conginuti in porii unei cantiteil de pdmint gi masa particulelor solide M.
(scheletul mineral) din acea cantitate.
nlf

_':-_.100f%l

m.1.

MLJ

Drept masd afazei lichide M* se considerd cea a lichidului care se elimind prin
uscarea pimdntului in etuvd la temperatura de 105 C'

pentru a caracteriza raportul dintre faza solidi gi celelalte doud faze se

folosesc doi indici. porozitatea n 9i indicele porilor e'

porozitatea reprezinti raportul intre volumul porilor Vo, dintr-o cantitate de

pdmdnt, 9i volumul aparent (volumul total al pdmAntului, inclusiv golurile) V al
acestei cantitdgi, se noteazd cu n 9i se exprimd in procente'

,:?.100[%]

m.2.

lndicele porilor. (e) reprezintd raportul intre volumul porilor Vo, dintr-o cantitate
de pdmdnt gi volumul particulelor solide V* din acea cantitate de pdmAnt 9i
rezultd:
V

Itr.3.

e-V

baza definigiei de mai sus, se obgin expresiile porozitSlii (n) a indicelui

porilor (e) 9i a relaflilor de legituri dintre acestea:

Tn

VVVe

n=i:f
n=;.100=
=T- V.=n=
y,typ
y
\ +_o
V" V,

1as

Itr.4.

vp
p _

Vttn
0
=

f
=_

n.5.

Pentru a caracteriza raportul dintre

faza lichidd gi cea
lotos( .
vq.ucrid se foloseste
indicele denumit grad de umiditate
'' --- gazoasi

(s,).

Prin grad de umiditatg se in;elege

raportul dintre volumul apei con;inute
in porii
pdmdntului gi volumul total al po-rilor
din acel pdm6nt, dat de relatia:
', .
S, =L:e-'V
[I.6.
T/
_=_ e
y e.y

Unde:

V* = e''V

- reprezintd vorumur apei con;inut intr-o

Vo=e.V - volumul porilor;
V - volumul total al probei.

probi de pdmdnt;

Greutifile vofumice ;i densitatea

pimAntu lui

Raporturile dintre

fazele
constituiente ale pdmdntului se
reflectd prin greutigile volumice
ale scheletului (yr) se definegte

ca

raportul intre

greutatea

particulelor dintr-o cantitate de

pdmdnt 9i volumul propriu al
acestor particule (fdri goluri),

reprezentdnd
volumicd medie.
G
V

Figura I I l. 1 . Definirea mdrimilor fundamentate:

greutate

Tfr.7.

a) Probd cu volumul totat

ylitar; b) probd cu volum de solid unitar;
I t. 2. D efi n i re a
m a ri m it o r d i ri) aful;" ; ;;, m
d i m it o

F ig u ra

fu n d a m e nta t e,

Valorile orientative ale greutdlilor volumice ale scheletuluivariazd intre 26,0

kN/m3 la nisipuri gi 26,70 kN/m3 la argile 9i argile prdfoase'

PimAnturi

,,
,,, ,argiloase

?Q'q

'q/^"I'
?'Q,S

2,67
2,72

26,2
26,7

ri arqiloa

Prafuri, prafuri nisi

ile, argile nisi

P"

Ys

kY!^2t

Greutatea volumicd a pdmAntului in stare uscati (Yo) se define;te ca

raport,ul intre greutatea pdmdntului in stare uscati 9i volumul acestuia.

T:'v'r=+ ,=24
y =,Go
-- ,Y,'v, - =v,(l+e)
r'
- v =Y,'v,
-*r,-;7J)
(r +e) (r*-t

-':!\
)
{'f
\ r-n) \ I-iz )

''ln,-i.)

T o ==

. (i
T,. (1--

LM tI m'l;
*'1.
-\ |ltlf
")

Itr.8.

ca fiind
Greutatea volumicS a pdmdntului ln stare saturatd (Y.") este definitd
prini
egald cu raportul intre greutatea pim6ntului saturat (porii fiind in intregime
cu api) 9i volumul acestuia (inclusiv golurile)'
G
'

iat

4t

G*,

fl

v.V+Y.y

t s
-

y,", =

V+V
y,(r

- n) +

'

G,+ G,-.. = Y,'l/, +V,' Y -;

_,' l_n
=--T-TT=-:
n
rf

vll+rl
''\'-t,)

*+,

- = T,(r

y.+!-'yl-n
_"
:--t_n+n

v +-n-'y..
'-

!, ', ,
y,.y,+lro.f.

|-n
-

- n) + n' Y -

1-n

1/

ls

n
+-.y

--,

l-n
I

l"

m.9.

y
Greutatea volumicd a pimAntului (greutatea unitSlii de volum) se noteazA cu
gi se definegte ca fiind raportul intre greutatea pimAntului umed 9i volumul

.V,+w.y,'V, V..y.(l+w) Y (I+w)

G,+G,+G*, _y,.V" + w'G,
=-------;-------, =-7-=L

- rrJr+r) (r*
."
\

= y,(I + w)(I

lr--

n)

i-,?/

se derine;te conrorm srAS

si?::*i i:l:I:.,.i, :i,_.:':':: ?T:':,:,(v,)

80/73

volumul acestuia (inclusiv golurile).

;1,:1ffiT;:'g:?,?j?il:f:^i:T::rujuideter;i.'td-;;-'i;;";il:,#i#'$"j
gi

.qe este supus foriei de subpresiune

:Jj!,J':,,{,81":o;r,1
egald
I113;.::::1f
je ilgu,
cu greutatea G,a volumului
apd deslocuit.
G = G"

-G';

G, = y,.V,;

- y..v, _ V'(v -v \
' =9v-G, v-G' - y,'v,
-v;V-=
,, (' 't/"\
y,

\'

'

t w/ _

r .t I+ '

y,
y, _ - r.

1, n
l-n

'l r)
\

1/

/ ,

-,v/ -

1+e

5/

y_
r,,
l-n+n =r"_I

_ .7" -

l-n

r'=(y"-D.0-")

I_n
n.10.

Figura III.3. Volum unitar

de pdmdnt submersat:

INTERACTIUNEA DINTRE FAZELE

CONSTITU I ENTE ALE PATVTANfUIU]
prof. dr. ing. Vasile Grecu

I
I

.--l

Dupd cum se Stie, orice moleculd din interiorul unui corp se gisegte
sun innuenga uiror forle de atraciie din partea tuturor moleculelor ce o
Datoriti
inConioari,' cu no-scutJiu O denuriri rea db forle
- Van-der-Waals.
aclioneaza
care
atraclie
ilit;e'r'l;ii;rmict permanente, for-tele de fiecaie moment, Tnsd in
#ffi;';otecutetoi nu iunt e'chititirate Tn
poiG-vorOi Oe o echilibrare a acestor forte intr-un anumit
apropiere
interval de- timp
tii6'riialV.T al. Cu totut ilta este situ'a-tia ?n
'separaqe
nu
a corpului unde aceste. foile- se, mai
Od- fimiti de
-o
6Jr piriJ" iia, a'au rezu tta nti ind reptatd sp re, i l!9f lol (!s 13 gisegte
]!,t Q),
iezuitanta cari: are valoare maximi atunci cAnd molecula se
chiar la suprafalS (figura

ffiid.6

lV.1.c.).

Figura tV.1. Schema apailiei energiei superficiale;

>

Pornind de la ideea cd forga de inte-racflune f.dintre

r dintrq. 9le. (tlgura
molecule depinde
'pot de, distanp.

iV.ra) Se
liutolijr lrtd"i-

explica proipietifile lichidului

de ' energjie iroteriflald

E, ,

cu

care
baza cdreta energla
adAncime
o'rezintd
botentiald este minimd. Atunci cAnd molecula se
interiorul lichidului, din insumarea
beseste
groapd- de
Eiect6ior de interactiune, rezultd
pentru
suprafagd,
ooteniiit mult mai aciAncd decdt
cu
iqteracliune
in
este
iinde'molecula consideratd
ca
lnseamnd
molecule.
un numir mai mic de
interiorul
potentiali
din
moleculelor
eneroia
tictriOltui 6ste mult mai mici decAt in suprafafttqy'
cu alte cuvinte, pentru a deplasa o molecula dln
interior la suprafali, trebuie sd se consume energle'

o
in

la

Fig

Deoarece orice sistem tinde intotdeauna se

treacd intr-o stare cu energie potengiald minimi,
forma piciturilor mici de lichid tinde spre cea
sfericd.

I
I

'-

ura

V.

2. I nte rac

1i u

nea mole

forrd;b-enersiepotenliatd;

cu le

lor;

ln general la oric.e_gupyafagd de contact

doud medii
se observe o A;;ntrare
- -6ai"
de
--

a
A
energie
p-oate fi ieprezentatd
schematic ca in figura.IVS in-'care cele
doud faze au engrfilte, u,.resfieJtili"u;"fi If ,
apropierea suprafe;-ei de depar'atie ,q Jfisil
I ,,, I
un strat inteimedibr in ca'ie firoprieijiiie
I \
,
l!ffii{Ti,1i"F:iJi.
valoarea maximd din dreptut suprifE"i O'"
"i /-: ,,
1 .' 1

t
I

i:;,gri.""u
. ;
r

..vvr/q' qLrv ro vdtul ile cofespunzatoafe

.vatorite_' coresprn=atoai" -.-, :
::qfl11"._
energiei

]?
.fiecdrei fa.ze. partej-[agurJta

desen_ului reprezintd

J
p'i'irFli

ent-lpia'

;HH."Ji,:'31L,'#::"&1ie=punJu-'I'G, =i . ,q
IV. .
1

/, \.\
.,

;,

;;_:,,

liber5

,:: -rrJ
.

f::*iii"J32L;L:::::;::","
!

faza

lichidd;

tt- tichidd;

Aceastd concentrare conduce la o orientare

a moleculelor. Entalpia liberd
superficiard se mdsoard prin rucrur mecanic
necesar pentru formarea
,li"turiror superficiare _re r"z"ror, adicd procesul
?
9i ireversibir de formare a suprafegei se o".t
r""?

ii:y":::l:,::l:f:ll?
:*j:'.

:;'"ilJf;:j

Dacd una dintre

,fVze..qgte solidd (ca urmare a mobilitd;ii reduse a
moleculelor corpului
solidj itrnil-lormarea noii supratefe reprezinti
proces ireversibil.
un
lonii' atomii si moleculele care erau mai inainte
legati de regeaua cristalind
a corputui scirid isi compensa, ;;;rgl;. cii;'ffiri;r?e,
parre din ioni, atomi
si morecure ies ra supridrjl
roi
affi;;'h".orp"nsatd,
apdrdnd
in acest fet enerqia
"n"rjii
;iri;ffii;;.
iu
cat
sistemur
prezinti
1i2{5t,1qe.riiiiij}
un grad de disp?rsare mai TnJinlat cu
superriciard
ltai
este
mai
mare, adicd ootenflarur esG
iiai.;i
D;lil,d
tJnl,n9",
oe
a_si
reduce
in
.cu
mod spontan oote-ngntut ;i g$ gr9rg"-slffi[a"tjl
sisternete
qrad de
dispersie ridicbt sunt nes_taoire.
lenoin;a a'cestor sibteme de a_;i iricsora
suprafaga provoacd doud tenomene esehgiafe:

ili

;;;ig;

Fadsorbflsll] gazelor, vaporilor pe suprafala

liberd a
solide ca
r-! r'Yv'v'v' ev"us
-' particolelor
\
a moleculelor gi ionilor din solupii;

Ftendinp particulelor de a se aglomera, coagula

(lipi).

si
.

sup.rafaga
in cazul apei umezirea este legatd in special de prezenta _pecu.ajutorul
apa
de
leagd'moleculele
caft
;;r;ufi ;[t''d; liorcititor
ajunge la
[lS{ljriioi niorosenlCe. oin aceasti cduzd picdtura de. ?p^a care
mlcgoreaza
s?
Uu
pelicule,
iar
unghrul
unei
forma
sub
intJnde
su"orafati se
;;-';td]r5-ci Jupratila umezitd iregte pAnd cAnd pelicula ajunge la

!rosimea unui strat molecular.

Cele ardtate mai inainte relativ la contactul lichidului cu suprafala orizontald

JoiiO i.ri pastreazl valabilitatea,gi Tn cazul Tn care aceastd
o Oire;cde oirecare cum ar fi d<i exemplu pere;ii verticali ai
dre
Juprafatd
.Zr" ie-qiseste lichidul. Lichidele care nu udd peretele (liofob)
contact un unghi
t]iij's" s" inO"pa'teie Oe perete 9i formeazd la punctul de
sunt
gravitalionale
OLterminit 0r, d.al sukj acliunea,,_|o_tfl,o,
suprafa$
o
vec-indtate
ISmprimiG Jpie pei6ie 9i formeazlin imediata-lui
convexa.

;;ri ;;;p
,r[il"i-in
;p*t

Lichidele care udd complet peretele (lofil) tind sd se intindd pe perete

(adicd sd se ridice), pdstreazd la contactul cu peretele un unghi limitd egal
cu zero gi sub acliunea forqelor de gravitagie care impiedicd ridicarea
capdti in imediata vecindtate a peretelui o form6 concavi (figura lV.4'c).
La o distangi suficenti de perete suprafaga lichidului se giseqte numai sub
acgiunea forlelor de gravitalie 9i capdtd o formi pland orizontald.

b.

b.

Fig u ra

t V.

4. I nfluen ;a h id rofil itd1ii asup ra

u dd

ii

pe

re lilo r;

Dacd vasul are forma unui tub cu o secliune suficient de

el

mici ca lichidul din

si formeze o suprafayd liberi de curburi continud, atunci el poartd

denumirea de tub capilar. Curbura suprafelei lichidului condigioneazA o serie

de fenomefle, Specifice care poartd denumirea de fenomene capilare. in
cazul apei fenomenele capilare se manifestd pentru tuburi cu diametrul mai
mic de 2'3 mm.

Un alt fenomen care poate fi expricat

flnAnd seama de interacdunea
ap?
pam5nl
;i^pirticula'de
este'cef
9$1"
-o "f Jp""]il"i coeziunii.'Astfel
pentru pdmanturl:
s-a oi1
n-.-t'i,?ii'.oeziunii
:lgllg?:9
bazatd pe luarea in considerare arJrciniioidldfiii."
"itrT#riJ particulelor
si

a
"
'::
a
comp,exu,,,
iffd:i{?i_31,::13
particur:i
adsorbrie
I
;'il;;ti" cd prin orientarea
dipolulor de' aod.;i 1rglg.?JJ-lil,rrci
a-cationilor_din compleiul de adsorbtie
se
rormeazd un rer g,:_l_rll, iie lJsaiil;b fiiig;a;icure
ca
urniare
a
faptului cd intre-erement'ete

* i1,*".:;;;

compo.rl_qntg alati.rEte existd forme

de
atraqie de naturd etectricd (fiquraiVb);AtgiliiSno
apare
o
tendintd
de a depdrta cete doud paiiiEuiJ ol,
6+i"5.i]'i,intire de tesdturd de
deformeazi ooundnd o' an,imitd rezistengd
cu cat u-miditatea
.
pimanturui estb mii maie,;;;Ai rl;;s-iid;;'[rngiro,.
de regdturd este
mai mare, rezisterp ror e't"
miz,
i[-tonsecingd
;i
este mai redusd. oiice modificartin'irl1 ;.fidrL-rri".i adsorbliecoeziunea
conduce
ate pozisiei ei rezTsien;ei pun;ir;
tesdtuid
ei deci
LXglrljlfdri

'.

;;

Figura lV. S. Expticarea

efectului de pand datoritd
s u p ra p u ne

ri i at m o sfe re

Io

ionice

> Modificiri in" complexul de adsorblie, pot fi

ioniro'din acest
cbmpre-x o;;41r9_grriL,jri

provocate atdt prin inlocuirea

;I'iri,iitit" ffi-'d;;;,".}t gi,""

urmare a unor soricitdri exterioare'de natuia
,tcailrcai:i"-rhr-i"
sau
electricd. De exernpru un
'ta'-oiriirg"r""
prt"in[
conouce
'a
.,;oc
,mqcan"
pentru un rRoment
pungitbr: oe iegiilrg;idgli
coeziunii. La un timp ciupd incetarei iocurui, ii-piiriiq reducerea bruscd a
oJ;filE-#il
teazd
din nou, ountire da teqdlulg_!-e'g9ra" reapare coeziunea.
proprietatea
9r
sistemetoi coroidare .s'i asemdndtoare- ceroi coroioad
a; ;-;i?ic;ora
'e]astice,
in spe-iai vdicJziiatea sub inftrjenta
l"lgFjbiL
Qroorj91agrj9
actrunr mecanice._(scuturare, agitare, amEstJJ"'i.ji-po",ta",i,r11."r"unor
o"
tixotropie. Tixotropia' se. maniiestx cu-iht;rfii;i.

argiloase montmdrillonitice ti Llie

intre pachetele regelei cristaline.

speciar ra.pimdnturire

moieiuierir'iip"riiil;'
'v'vvvrv'v vrPvrcrrE uc dPa
parr
#aTai?uno

si

Dar nu numai pimdnturile argiloase prezintd coeziune,

ci, in anumite
condifli pot prezenta coeziune si pdm6nturile nisipoase.
Astfel, in acest
caz, trifazice, la contactele dintre particule apar meniscuri
capilare

sub
forma unor inele circulare in jurul punctelor de
contact care tind sd apropie
particulele una de cealalti (figura lll.7).

>

Forgele de legdturi dintre particule apar ca rezultate a doui efecte ;i

anume a deficitului de presiune provocat de curbura meniscului inelului de
api 9i a tensiunii super{iciale a lichidului. Atunci cdnd cele doui particule
sferice considerate nu sunt izolate ci se gdsesc intr-o masd de particule de
acela;i diametru, efectul datorat deficitului de presiune se anuleazd reciproc
aga ci efectul de coeziune va fi dat doar de tensiunea superficiali:

,na
4o
1= .d /' P
+lo^'"6a

rY.2.

\"/
\U/

/\ ,/4N..
r\\ //
ft/?
"^,

oorWr'

(9

70\
Figura \V.6. Coeziunea moleculard ca rezultat al

Figura 1V.7. Schema aparilieicoeziunii ca urmare a

forplor capilare;

legituri dintre particule de nisip este influenlat de factorii care

modificd tensiunea superficiali sau curbura rneniscurilor, cum sunt

Acest fel de

temperatura, confinutul de,apd, etc. Un goc mecanic puternic conduce de

obicei la distrugerea pentru moment a meniscurilor' ;i deci la disparigia
coeziunii, putdnd sd apari pentru umiditdli mari lichefierea brusci a masei de

nisip. Atunci cdnd masa de nisip are porii plini cu ape nemaiexistAnd

considerent pentru care a cdpdtat calificarea de ,,aparentd""

Formele de apa din

pimint

cu ocazia studiilor ;.i cercetirilor fdcute.in diferite discipline

mecanica pdmdnturilot teorii usciiii'Oii"riGfSr"i"ateriale (geotehnicd,
etc-.) s-a pus
problema
modului de'

ii"idi'i.

ciracteiira
Lmiditate a-' diferitelor
materiale care constituie obieCtut-oe stuoiu
J
a..itor
oi.tipiir". irlr!o.r",
acestui scop se obignuiegte sa se Je^g^"re, dupd
c.riterir vanate, diferite forme
pub.c.arq se gdse;tei apain materiirerlqgg'ie
oiJ[erse, sau'sd se-recurga
anumitor

L1",to.,g?J"

indici hidrici pentru

a caiict#za-.iJr6I'io",,

de

Noile cercetdri asupra..fenomeneror regate

prezenla gi.curcuragia apei in
materiarere poroasb dispgrsJ au aratEi ;adepJrtrr-""r".t"r,
zarea stdrii de
i sF s J p e c J
G.fi
; &; rE'oJ ii"?I fiii,,',ii i
t,."
![: 1' ltfr liif; , iff ?.':
"
r

in

Gl;

.;

literatura de specialitat"
formelor de apd din materiarere poroase de
unde rezurtd cd nu existd un
punct de vedere unitar in aceasti pr:ivingd.
Aceasta este explicabil dacd se
gine seama de faptul cd punctere
de vedere din care este privitd apa din
felurite materiare disperse sunt in generar oit"rit".
De exempru in
geotehnicd apa este privitd ca factor care
conditioneazd formarea gi
sau care p""il conduce ra aparisia
f"T:ituriror
de instabilitate a maselor de
pdmdnt.

::fl:_:ffif"Jll,::ir::

a' Apa legatd chimic sub formd de ioni hidroxili in hidrafl

apa cristalohidra;ilor,
aceasta din urmd fiind mai slab legatd. spre exemplu9i
in,cazul sulfatului
de
"#
cupru,' energia de regdturd depinde de numirur
i","r".rt
de
cristalizare, ;i anurne:
"pa

)5 mofecule de apd E,=2,74.1010 erg/mol sau 1,55 106 gcmig

apd;
)3 molecule de apd E,=3,60.1010 ergimol sau Z,O+ xx 106
gcm/g apd;
)1 moleculd de apd Er=8,40.1010 erglmot sau +,ZO 106 gcmig
apd;
"
b.

Apa legatd prin adsorbgie care

corespunde in principal stratului
molecular pe suprafelele interne
9i
externe ale corpului dispers. in acest

caz presiunea de echilibru a vaporilor

sau umezeala relativd cp*=p/pn" va fi
determinatd de forma lzotermli de
adsorbgie a vaporilor de ape
9i din
acest punct de vedere se deosebesc
suprafegele hidrifile 1, intermediare 2 si

/2

9o'r

hidrofile 3.

Figura.... Schemq izotermelor de adsorb,tie vaporilor

a
de apd

(valorile r!,",, rp,,t tt rp*rcoresptndformdrii

unui strat

^'oro*ot."ufor

rotu?&t)
I

Apa capilar

- legatS. De fapt un astfel de tip de apd legatd nici nu existd,

deoarece apa care se gisegte in capilare gi care este limitati de meniscuri

libere nu este legatS, ci liberi; exceplie fac doar straturile foarte subgiri de
apd, legate prin adsorbgie pe perelii capilarelor. Cu toate acestea, in cazul
meniscurilor pozitive, adicd a meniscurilor
umezirii pozitive, adicd
concave, presiunea vaporilordeasupra meniscurilor din capilare este
intotdeauna mai mici decdt cea de deasupra unei suprafele plane a apei
libere ;i din punct de vedere formal se poate considera cd existd o legare
capilard a apei, a cdrei intensitate poate fi calculati cu ajutorul relagiei lui
Thomson ardtatd mai inainte.

Apa liberi, este apa refinutd in mod mecanic in structura dispersd, inclusiv
cea care umple capilarele corpului poros, in special in cazul cAnd fiind
vorba de un sistem bifazic lipsesc mensicurile capilare (corpul dispers este
cufundat in intregime in aPd).

> in funcfle de rapoartele dintre cantitigile de substanle relinutd cu diferite

forme de legituri, toate materialele umede pot fi separate dupd Rebinder in

trei grupe: corpuri capilar-poroase, corpuri coloidale gi corpuri capilar
poroase-coloidale.

Astfel, daci lichidul conlinut in corp este relinut in principal datoritd forgelor
caoilaie. atunci corpul's-e numeste capilar poros (exemplu nisipul cuargos
umed, cbrbunele dd lemn, unele materiale de construclii etc). M.ajoritatea
acest6r, corpu ri devin, friabile prin indep_drtarea lichidu.l ui. Corpurile capilar
poroase suht in general pugiri compresibile gi se imbibi cu orice lichid care
irmezegte, independent de compozigia sa.

in cazurile predomindrii formelor de legdturi de adsorb.lie, osmotice, sau

coloidai-(exemplu:..g.elatina., a.gargarul etc:).
structurale,i corpul,se numegte
-aceste
corpuri Tsi modifici mult dimensiunile, se
Prin indepdrtarba lichidului
proprietilile
eiastice. Corpurile coloidale
pistrdndu-se
insd
contracta,
polaritate.
;Asdib iiCtrioete cele mai aprcipiaie ca

> Daci corpul conline lichid legat atit

prin forge de adsorbtie sau osmotice

cat ti priri forte c'apilare, atun"ci el se'numegie corp capildr poros coloidal.
Un astfel de corp bre proprietdfl asemdndtbare cu cele ale prime.lor doud
tiouri. Peretii cabilarelbr lbr surit elastici si prin adsorbfle de lichid se umfld.
iin JceisiS crt6gorie Oe Corpuri fac parte'argilele, tufba, lemnul, gesdturile,
cerealele, pielea, etc.

Aceasti crasificare,, depi

mai bine in considerare toate
-qrogr"iag,!.i.'iuperficiare
-ia . cer
particularitdtire de struct'urd'
si
gre corpurui
dispers in iriteracgiueilii'6u'ip", preziniilo1ifi
rnconvenientur cd nu
detatiazd tocmai
.qonreniut ;rJritaa;;i"rilri murt in georehnicd,
ad icd aceta a I u m id ttdli lor riol"lre

;6 be#;t, iffi;.

in generar' in cee-qig
de api din pdmdnt se poate
trage concluzia c3
lgrgre
-q!ve'tg
dre
nist sd.
se.separe
ryu
o multitudine de torme
dupi alte criterii decat cel-ai erie;flei oii6ilh""r;.
Acesta este iingurur
-d;i'
criteri u j usr deoa
Sece _tor.tet;'d; Eii
;;i
J'."
r" cond igio neaie in
cea rnai mare misurd niooititatei'ip"i
""r"
oii'pJ;'a"t,
capacitalea
ei de a
fi drenatd mai u;or sau mai gEL:-

Celdura de um ezi re
prof. dr. ing.Vasile Crecu

CALDURA DE UMEZIRE
Se cunoaste faotul ci prin umezirea unui m4erial
fin dispersat are loc o
degajare de caldur;. Acesiien6m"n_poate n ooGervat
spre exempru in
cazul umezirii fiinii c6nd se piepgr; ir..iJtur-J"1,
atunci
cand dupd o
perioadi de secetd pri.mere pi6a[i'i oe pr";i;.?l
prafuf. etc.
ur"zesc
Totusi pentru prima date fendmenui oe ["g;j;r;acdrdurii
de'umezire a
fost descris stiingific,a.bja in
182>;H;'jil;
Fouiret,
care
a cdutat
sd-i explice cu ajutorui renomEnEro," de superficiaritate.

inri

Din cauzi cd fenomenur de degajare

ta toate purberire (amidon, ;ruTo^;_;, a cirdurii de umezire se observd
!L_r a" sirice, cdrbune
activ etc.) er a fodt studidt mai intaiGEti;d;.
in
chimia
liofititatea'sistemeror oiiperi"'ii 0."i" ir r"g;irldi=i"Z
putAnd fi gdsite in lucririie Oe sfeciai,tai;. 'v'qrurq cu aceste cercetdri

il'tb;firi.,

j
I

L__

> Deqaiarea cSldurii de umezire poate fi priviti, ca un rezultat al

modiflcarii energiei superificale, aceasti degajare..fiind cu -atAt mai

intensd cu cAt e-ste mai mare diferenla dintre-ehergiile superficiale ale

iaiei disperse ale mediului de di3persie in momentul intrdrii Tn

inleracliuhe. Pentru pdmAnturile .argiloase, atunci cAnd are loc
umeztrea, o parte din bnergia cineticf a moleculelor dipolare, dP ap?,
cJre prin'adsorbqie iqi redul libertatea de migcare (dupd trei direclii)
eite ceOati mediirlui 6xterior sub formd de cdlciurd'

> in general, in cazul unui proces de,adsorb;ie,_ unele-molecule sunt

pdstreazi libertatea de
mo6itizatg' pg ggprafagd,*pe._cAqd Cltpl_e__i9i.-9ou.a
direqii. Rezultd cd
dupd
adicd
supirafeilei,
In'planui
miscaie
procesele dei adsorbtie suni exoterme gi conduc la degajale de cildurd.
fi foarte diferitd in functie de
Marimea cdldurii dd adsorblie poate-sau
moleculele de adsorbfle ;i
LtSmii
CailCterut interaqiunii oinirei
suprafala corpului solid.

> Pentru

adsorbgia chimicd sau chemosorblia,. care conduce la formarea

de noi leqdturi chimice, este caracteristic-i degajirii unei mari cantitili

Oe calOurT de ordinul celei a reaqiilor chimice,;arlicd a zecilor de mii de
calorii pe mol.

in cazul adsorbtiei.'fizice, efectul termic este mult mai mic, de .ordinul a

Jutelor: iau chiai zecilor de calorii pe mol, fiind in geleral in funcgie. nu atdt

dernatura adsorbantului cAt 9i de buprafaya sa specificd. Cdldura $egqlafe

ta aOsoiOirea primului strat este mult'mai mare dec6t cea care se.degild la
iOsorOiii strdtului urmdtor, a cirui formare nu mai este condilionati de
interacfiunea directi cu suprafaga adsorbantului.
Deoaiarea de cdldurd este cu atAt mai intensd cu c6t apa este mai strAns
teqit8 iar cantitatea totali de cdldurd este funclie de cantitatea de apd
libiri care este legat5.
Cdldura de umezire poate fi exprimatd in mai multe feluri. Cel mai frecvent,
cildura degajatd se raporteazd ca unitate^ de greutate a materialului uscat
in Car,e eal caraaerizeazd, activitatea sa in raport cu lichiflul, datoritd atAt
liofilitdtii materialului cdt si mdrimii suprafeqei specifice' In acest caz se
obisnuieSte,sd se exprime cdldura de umezire in calorii P9 gram sau in
kilo'calorii pe kilogram, ceea ce ca valoare reprezinti acela;i lucru.
Alteori insd, cdnd se cunoa$te suprafaga speciflcd a.materialului, cildura de
umezire pobte fi raportati la unitdtea de suprafa$ ;i in acest caz este pusd
in eviderili influenga naturii suprafelei asupra legdrii apei.

> Dacd in momentul umezirii corpului nu este complet uscat, atunci cantitatea
de cdldurd care se degajd este mai micd.

-l

De asemenea, pentru fiecare material existd o valoare maximd

a cdldurii
de umezire Qu.^a, corespun zdtoare stdrii iniflare compret uscatd a
materialului. De fapt aceasta este valoarea
.u folosegie
frecvent
""r" cu ajutorulmai
atunci cAnd se compard activitatea materialului
cdldurii de
umezire. Dupd cum se vede din figura 1V.8., chiar solurile argiloase grase,
care este de presupus cd au un conlinut important de particule
coloidale,
prezinti cdlduri de umezire mult mai mici decAt corpurile
coloidale, cum
este spre exemplu gelatina sau amidonul.
Pentru determinarea cildurii de umezire qu i Jiq
se folosesc dispozitive calorimetrice.
,oi
I
I

STAS 1913/9-1986 stabilegte

metoda
pentru determinarea in laborator a cdldurii
maxime de umezire. Standardul se aplicd
pdmdnturilor argiloase
contin
minimum 15% fracliuni sub 0,002 mm
(Ar), cu materii organice cel mult 5% din
masa pdmdntului uscat gi a cdror valoare
a cdldurii maxime de umezire este de cel
putin 17Jl9.

I
:o1.

i1

201

care

Figura |V.8. Vaiafu celdurii de umezire qu cu umiditatea w

pentru difeite mateiale disperse..
1- gelalna; 2- amidon, 34
- soturi, S- celubze:

PRINCIPIUL METODEI
Meotda constd in determinarea cu ajutorul calorimetrului termos, in
conditii
adiabatice a cresterii temperaturii
tiinpuiumeiiiii'piooei oE-'p}ija;i ffi;i$,
.in
cu <r cantitate deter,rufllj"
1p? ;1 ;1icnd;;;, p;'o^= vaioiiror ob-tinute, a
cdldlurii maxime de^umezire; crejgteiea
termpe-rEt,irii freoui6;d'i.; J,i$rinse in
ecantul 0,5'C ... 1,0'C.
ApariaturS:

o
o
o
o
o
c
o
o
o
o
o

Kazaloare;

Etuvi termostatati;
Cu1it, spatula, lavete;
Mojar cu pistil sau mojar mecanic;
Slid cu gesdturd de s6rmd de 05,
Exsicator cu deshidratant silicagel
microporos cu granulagie 4...7 mm;
Balang anatiticd cu precizie 0,01
I
Fiole de cAntdrire de formd inaltdm cu dop slefuit:
ii:i;,';i::iir'::l;lll.;i'i.l:ili';'::il::ii.i:lii:ll'l
Biuretd gradati de 100
1 - vas Dewar; 3
- materiattermoEotant
Termometru cu precizie de 0,5oC, pe statir, . ,^-^:_-dop de plutd parafinatd;
o _ termometru; 66_ agitatoqT
aqitatoc7 _
fiold: 8 - dop;
T.armnn.^{
- fiotd;
Termograf;

g;

cm3;

Calorimetru tip Janert;

o--{f lflffili'rf--r

.Vas Dewar sub formd de butelie (1-figura) sau

pahar (2-figura) cu volumul de aproximativ 250 cm3
;i masa de 150-220 g (se recomandd ca masa
vasului Dewar sd fie cAt mai micd);
.Material termoizolant (3) din polistiren expandat,
plutd sau porlelan;
.Dop de pluti parafinatd (a) in care sunt practicate
deschideri pentru introducerea termometrului (5),
agitatorului (6) ;i fiolei cu probe de pimAnt (7)
prevdzutd cu dop propriu (8);
.Agitator (6) format dintr-o verghea de sticld ce are
la partea inferioari un disc perforat din alamd, ugor
concave,
fantd
dreptul rezeruorului
termometrului:

cu

tr
ffi'-

.L
I

in

',1

-:,,'y5is,DewaLr;'3,: mate'ria!,tdmoizolant:.:,'9:';RE4efuor

inferior de mercul;

4.!,;.doode,.p.!u.Q-iaiafi'1'a|d;5:-termomietru;.|...........|............1.o_!U

6: aQitator;7.':

ftoldit;:;,,';'

-:'dAp:;

;.:,.

::

:77::-'rezeryar:iupeiior de mercur;'.

.Termometrul calorimetrului (5) cu precizie de 11100'C; termometrul poate fi de

tip Berthelot-Mahler pentru intervalul 12...24"C sau 24...36"C, funclie de
temperaturile mediului ambiant, sau de tip difereniial Beckmann (figurd),
constituit din rezervorul inferior din mercur (9), tubul capilar (10) sudat la
rezervorul superior de mercur (11) gi scara gradatd de jos in sus, din spatele
tubului capilal de la 0...5"C divizate in 11100"C. Termometrul va fi asffel fixat in
dopul de pluti al aparatului incAt rezervorul inferior de mercur sd se giseascd
sub nivelul apei din vasul Dewar.

Determinarea cildu,rii. de umezire are la bazd princi,piile,bine, cunoscute ale

calorimetriei.,:'Astfel; introducAndu-se intr-o anumitd cantitate- de lichid care se
gisegte in vasul Dewar o cantitate determinatd de pimdnt 5e poate stabili cu
ajutorul termometr:ului cregterea de temperaturi ce rezultd din degajarea cdldurii
de umezire. 'JinAnd'seama cd aceastd cdlduri a fost adsorbitd de lichidul din
calorimetru de pdmAnt gi de calorimetrul insugi cu anexele sale se poate exprima
relalia:

(C,.*,

+ C- .m, + C" + C_.m_)Lt

ffi.,

Unde:
Co - cdldura specifici a argilei = 0,96 Jig"C;
mA - masa probei de pimdnt argilos, in grame;
Cr - cdldura specificd a nisipului cuarlos = 0,87 J/g'C;
ms - masa nisipului cuartos, in grame;
C" - constanta calorimetricd a aparatului, in joule pe grad Celsius;
Cr - cdldura specificd a apei in intervalul de temperaturd 15 .. .20"C = 4,18 J/g"C
mw- masa apei din calorimetru, in grame;
4f - diferenla dintre temperatura finali (constantd) gi temperatura dupi scoaterea
fiolei cu pimdnt din calorimetru.

t--PRECATIREA PROBEI
Din, probele Qq. teren tulburate sau
rvqr\ se
.netulburate, extrase din sondaje,
prelevd, o probd de pdmant, reprezentative,
ae ;rc;-i00 g ;ti"iv'
qgn!.ru probele netulburate., proba reprezentalivd
se obline din probe
-riili,m6i
- --- luate
din fiecare strat component, i:ropo(ionat cu
stratutui;
pentru. prgbe,l.e tulburate, prgb? reprezentativi se obfine
din minimum cinci
probe luate din diverse loiuri ale p'robei tutnurate. --

glPqpant,se trece.prin^rizdtoare,
usucd in etuvi termostatatd la
lPO"
1ub 2.c, timp {e cer pulin 12 ore. Dupdseuscare,
prooi si-mo;ireai?,
se
-omogenizeazd prin
amestecare gi se cerhe pe siti'cie b5.

se iau trei fiole de cdntdrire cu capac, numerotate, se degreseazd, se spald

qu tpe'distilatS, se usucd in etuvd gi'se ricesc in'Jirrc"ioi."rllitin"o-ora,
dupd care se cintdresc
Datele oblinute se inregistreazd.

in fiecare fiol5 se introduc 5 .. .20 g din proba de pdmdnt cernut. Cantitatea

"'"
de pdmint din fiotd se stabitegte fun'c{ie oe naiuii
F5ma;tutui,
la pdmdnturile -argiloase, fo.9rt9 , active, se introduce in fiold
"Jiter:
cantitatea
minimd de pimint; se adaugd, n.isip gqarigs_inti:-o p.porlie care sd asigur:e
efectuarea in bune condilii ioeterinina?iiipam'btitfi';5
"-"--: sd umezliica iapid
gi uniform gi sd nu se forrireze cocoloa9e);"- la pdminturile argiloase,
active, se introduce in fiold cantitatea maximd
-' pulin
'--.i"

de'PdmAnt.

Fiolele se ?nchid cu capgc. se cdntdresc, dupd care se parafineazd. Datele

oblinute se inregistrea)d.

PREGATIREA APARATURII
Se verifici sistemul termoizolant al aparatului, astfel:

incdlzitd cu 2 C peste temperatura camerei;

sd nu scadd cu mai mult de 0,1 C.

t__-

___l

Verificarea sistemului termoizolant al aparatului precum gi deter:minarea

propriu-zisd se executd la o temperaturi care trebuie sd nu varieze cu
mai mult de 2'C in B ore. Controlul varialiei temperaturii se face cu
termograful; termograful se verificd cu termilmetrul montat in stativ.

CAnd se folosegte termometrul Beckmann, acesta se pregdtegte

incdlzind usor rezervorul inferior pAnd cdnd coloana de mercur din
tubul capilar ajunge la gAtul rezervorului superior; se ristoarnd
termometrul pentru a se face conectarea cu mercurul din rezervorul
superior, dupi care se readuce in pozilia -normald.
in aceasti pozilie se introduce rezervorul inferior al terrnometrului intr-o
baie de api cu temperatura cu 2., .3^C mai mare ca cea a mediului
ambiant. Se lasi si se echilibreze temperatura (aproximativ 10
minute), se scoate termometrul din baia db api gi bpoi
se lovegte
'capilarului
brusc, cu degetul, in dreptul locului de suduri- a
cu
rezervorul superior, pentru ca mercurul din acesta si cadi, iar cel din
capilar si se retragi spre rezeruorul inferior; mercurul din capilar se va
opri in dreptul uneia din diviziunile de la inceputul scdrii gradate in
momentul in care a preluat temperatura mediului ambiant (a
calorimetrului).

>' Se calculeazi constanta calorimetrici C" a aparatului cu rela;ia:

nnnn
.L. = v,or t'

ffi,

LL

'
+ 1,695 -y-, +0,837 . m, + 0,349. m" + t,giDs'V IJ /

"Cl

l..

In care:
m, masa vasului Dewar, in grame;
0,837 - cildura specifici a sticlei, in jouli pe gram - grad Celsius;
m2 - masa dopului de sticld, in grame;
'1,695 cdldura specificd a plutei in jouli pe gram grad Celsius;
-

ffis-

masa vergelei de sticld a agitatorului, ludnd in considerare numai

lungimea pirfii introdusd in vas sub jumdtatea dopului de plutd prin care trece
in grame;
m4- masa discului perforat al agitatorului, in grame;
0,349 - cSldura specifici a alamei, in jouli pe grarn - grad Celsius;
V, - volumul tijei termometrului, luAnd in considerare numai partea
introdusi in vas sub jumdtatea dopului de plut5, in centimetri cubi;
1,925 - cdldura specificd a termometrului, in jouli pe centimetru cub grad Celsius;

-l
I

MOD DE LUCRU
se introduce in vasul Dewar, cu ajutorul biuretei gradate, 70 ..
.100 cnr3 apd
distilatd in func{ie de natura bama-ntuiui Jrlr[r'i.YIsv'
) Se inregislreazd masa apei.
)
Pqpr turnarea apei in ca,lorimetru, se mdsoard temperatura, se introduce
f io a
"'
.cu p.ro ba d e a n a zat, u rmali n'o u -.'j .-iir-# ;
iuij ii
inferior al dopului de plutd gi se tisd mrnrmum o ord5p",j;;;=
pentru egalizarea
temperaturii.'
cdnd se constata gllgTperatura cititi la termometru rimdne
constanti, se
scoate fi-ota, se citeste
apoi
Jj
oepargtineailiToiJ
i
1il t:ltimperatura
se scoate dopur. vdrsandu-se
comptet 9iia1"ia [#d5 pararlrrlni6,9i
din vasul catdrimetrurui, dupd ciieie a'stupb
onh-Iiri ain dopur parafin'at 14)
cu dopul (8).
Manevrarea fiole.i se face cu o cdrpd uscatd pentru a evita
modificarea
tem peratu ri i datoriti contactu lui d ireci au ma;;
;piratoru u i.
Dupd introducerea pdmdntului, se poqnegte cronometrur gi
se ince
'HH"1135",i1'"?t:nr,1T,"iH',i!fii3""i!:'i:,:i"*#:T11.:,':."^'1:0"
g^",4 bb",;;"ra trei ori) se
:]:s:_?,:"?sll?J,",ly!g:T_ti'il
i"Xq;
efectueaza-citiri ta termomLtri. Olin 30 in 30 seiunde, pini
LaiiO
te m pe rat u'" ca re, j
;te) .ia
j192
rimdne
m a-n-e-JJriii'aii#ff;
constanti aoroxim:
ffi tiv ti m p d e
I
:l
919
doud minute (patru cttrn consecutive).
Citirile se inregistreazd.
I

iii

Ii

ir:l

INDICII HtDRtct At pAMAruruRtLoR sl

SOLURILOR

prof. dr. ing.Vasile Crecu

> Se
\.,s \.,rJlrr
obisnuieste
rur=sre ua
ca peilrru
caracterizarea stirii de umidi
Ppntru caractgrzarea
umiditate a unui
pdmdnl
(sol) Dcr
sd )s-ruruseasca
se!-roioJeisci
.g:f9
vq,,,s,,,r \ovr/,
ti?eascd jnumiti-inJili
gilSil,_lr9?
a n u m iii Indlcl
anuml!
hirtriei
c^ra de
r{a cglg
nara
i,i.ii.i' htdrici,
h
id rici, care
ca
rii,
c o n ve n f ib n ai u n eo ii j.qii i,io-i
g{
y^y,
g l"
i,
|l _i,
1",? rltgtqly
_1
Iq "q py
91",,
o.
o pn, milJi lm p i" p"t H ;on!Hrj:
"
"
lll?l f,::sau,,constante i
;
hidrice"
hidrofiticJ.

ll

> in cele ce urmeazi se face trecere in rgvistd a principalilor

.o
indici hidrici folosigi in pedotog6
;i

G;tef,ni.a.

, [-ff9_qlggi" se folosesc in general urmdtoarele umidititi

caracteristice pentru a defini reragiire soiuruiin Edrfi

@r
'

""p".""''"'

de
flglogapacitateq
yau reprezintd
.^1d:9p!1_ _.r?.ximd
cantitatea
maximd de apd.care'poate
rr puternrc regatd de sol
sau pdm,int 9i care se eiprimd ca o umioiiat{'rir-.Xyn procente
materialului usc-at. se ?etermln'a-pJ
cdtdurii
9f
oe ,ql"yj{"d
umezrre sau pe baza vorumurui de ap? ilie-ni=a
nu
stabilit din incercdrile soluliilor pu cqnientid.tri 110,'.1t". oi20rv5,
Valoarea
w o, depi n d e d e a cdt u re a' f azei s o oe
p
m
oziliJ
nriin
e
ra o g cd,
1co
grad de dispersie).
I

L-

ti

/., r-'
i)
t:l

ffimaximawHMreprezintdcantitateamaximddevapori
-Y
p6
sau pdrii'Antul o.poate adsorbi dintr-o atmosferd

care solul
de apd
aprobpe saturati cu vapori
'acestde api (cu umezeald relative egali. cu
g+o/o\.'Apa adsorbitd in
fel se compune din cantitatea maximd
posi6ile de apd strAns legatd 9i o cantitate oare^care de apd slab legati,
care apare ca urmare a condensdrii capilare. in generai se a-dmite cd
pentru'higroscopicitate maximS, apa este relinuta in sol sau pimAnt cu
o

$,
7

forti de 50 at.

Umiditatea de ofilire permanenti wor sau coeficient de ofilire

reorezintd acea umiditatb a solului sub-'care plantele incep sd se
ofileascd fdrd a-gi putea reface ulterior turgenla (p.resiunea sevei din
celule) chiar pusti intr:-o atmosferd saturatd cu vapori de apd.

> Apa care se gdsegte Tn sol la umiditatea de. ofilire se compune din
cantitatea max-imd bosibild de apd strAns legati gi o anumiti cantitate
de api slab legat6. Metoda directd de determinare a wor constd in a
ldsa planta dinti.un vas, neudat5, pale se observd semnb evidente de
ofilirei gi a determina umiditatea solului pentru aceasti situalie.
specialisti se admite in general
> Pe
'ci bazacercetdrilor efectuate de diversi
edte'relinute cu o forfi Oe- tS at.

i
I

G;trunmiOitateJOe ofilire, apa

Cercetdrile recente au aritat ci in realitate nu este vorba de un punct,
ci de un interval de umiditdti, deoarece valoarea umidita;ii de ofilire
este influenpti de felul plantei, condiflile meteorologice, etc.

wim'uneori impropriu numit

Punctul de,incetare a migcirii peliculare
-asa
dupi iun't aratd 9i denumirea,
ounct lento-capilar, reprezintd
pdniAntului
dau solului bentru ca migcarea peliculard a apei
irmiditatea
Aceasta se realizeazf,.de obicei pentru
Tn mod prhctic,Tnceteazd.
'de 2-2,5 wunn. Pentru
umiditdti sub aceasti valoare singura
umidititi
r i;"a rE- poi olt 5'este?beea su b fo rm d d'e va po ri
i

wo" este aceea corespunzdtoare

Umiditatea de rupere a capilarelor
-sau
pdm6htul
expus evaporirii are loc o
in
momentului la carb, in solul
a
scidere brusci a mi$cdrii apei ca urmare epuizdrii celei mai mari
pdrli a apei capilare.

Pentru wpr:, in sol sau Tn pimAnt, se gdsegte cantitatea maximi

posibild dij?pe str&ns legatd ji o cantitate importanti sau chiar maximd
bosibilS de apa slab legati. Metoda de determinare constd in a lisa o
boloand Oe pamant in-care se gdsegte apa suspendatd si-gi reducd

umiditatea db evaporare. Dupd uhii cercetdrori, la aceastd umiditate in

sol se gdseste carititatea maxime de api adsorbitd, toati apa legatd de
colt, plecum si acumuliri de ape liberd Tn diferite fragmente de
cafiitaie. Tn afaid de alcdtuirea particu,lelor sol.ide, umiditatea de rupere
a dapilarelor este Tn mare misurd influengatd de modul de agezare a
partidulelor (porozitate 9i structurd).

Hidrocapacitatea minimi sau^tridro-cap_acitatea de c6mp,,r"p

-Ot'l6f
reprezinti cantitatea maximi de api care poate fi-retin'uia
,,tr1p
mai indelunoat. aceasta fiind compiusS oin'lpE'itiahl'';i i6ole,i'"'ta.
ih
pSmAnturite-nisipoase, ia cJp""ii5tu!-d; ;Afib;respunde
cantitatea
maximd d9 ap? de colg. Meioda oe oeierml;5r; constd in inundarea
unei suprafete limitate, iimp de circaS ore, gioeiJrmina-rea umiJiistii
oe
adancirire de 2-3 zile bupE o"tei'i'In"*i"i;iiiiidii'l'pJl."Fuiiili'a'Luita
evapordrile in tot acest timp, suorafaga
tretJi;
-batui5,
un
11yef1tr
strat impermeabil, . carton' asfblt, . argila
";;p"riii.L
pare
umede,
etc.
Hidrocarjacitatea minima
ilatura faaei'=5fiOL pi".ifr'si de
-rrrr"joiitll"f?toritor
4."pirO" de
modul de asezare a
consideri ci
^pirticli;lor
hidrocapgcitdtea de calnp
coielpunoi unuf oetiit oe presiune in apa
din pori
de 1i3 at.

Echivafentul umiditefii (ys"niy). Aceastd umiditate caracteristicir>e

se
g
d ; i-(; lj' : ; i d
q$!i
q1-r
1-iii,'
IJu
i,
6
:l? Tll: ^'^yg :f 3d
.{6,
lllgllgT9 centrifuge-e_ga]e
9u d^e ]pgo oridccJrerafi" g'*"iierii'pina r""
atlngerea
,greutigji llnstante. Astfel determinat ectrivEienirf'rfriOitatii
corespunde
satisfdc^atgrr capacitdg-ii
ca p a c td i de.
pg:.f^, l*.:ltirJl
d e cq
p a h tiu pam-aniurire
cqqp
m p pAhtiu
p a m-a ni u ri e' frne
fi
pentrutimp,.ce
""qlo
pimAnturile'
a
m
A
n
pi-foase
piifo5
t
u
ri
e'
g
i
J ;sti nnlslpoase
i, ilo 5ilj valorile
ile echivalentului
echivalentr
I I f .:g-,p
I ll,r^p

g-i

umiditdlii sunt Tn generar ma'iloase deicat

I

;;i;

"5pJ.ii"t"i

cJcAmb.

umiditatea corespjrnzdtoare la 113 at (wu) reprezintd umiditatea de

echilibru a unui pamant asezat pe o.iltaiia pi"ol'i;-;I'l,lp'i."un"i
sucgiu.ni de.1/3 at. Acest inciice se consibera aStaz un mrrroc pentru
'06"6,in''Hr';a
aprecia hidrocapacitatea de camp Cet putr-n ti,t'",4i

echivalentul umiiJitetii.

Hidrocapacitatea capilard

(w""pl

reprezinti
cantitatea maximi de apd pe care o poate congine
pdm6ntul sau solul in vecindtatea apei subi;r;;".

Pentru aceasti umiditate, pdmAntul congine

cantitatea maximd de api slab legati 9i o oarecare

cantitate de apd capilard. Valoarea hidrocapaciti;ii
capilare depinde in afari de alcituirea pimantului
(naturd, porozitate, structuri) gi de indlflmea
punctului considerat deasupra nivelului apelor
subterane. Distribufla de echilibru
umiditdtii
deasupra nivelului apelor subterane, alura curbelor
de distribufle este infruengatd in mare mdsurd de
9i
sensul de desfdgurare a procesului de stabilire a
echilibrului, adicd de faptul daci este vorba de un

de

L-

umezire sau

de

drenare

(figura

|''
Reprezentarea
schematicd a
distribu liei u miditd 1i i

capilare pentru un
proces de umezire I
respectiv drenare 2;

I RI

\:--r_'

Hidrocapacitatea maximi (4) reprezintd cantitatea maximi pe care

un pdmdnt o poate reline scurt timp (maxim o ori) dupd inundare. De
obicei se determini ldsAnd si se infiltreze apa in s'ot ;i'recoltAnd probe
de umiditate la scurt timp dupd determinarea infiltrdrii, cu care ocazie
se constati o umiditate mai redusi decAt cea de saturatie. Diferenta
intre umiditatea de saturagie gi hidrocapacitatea maximi reprezintd afa
care s-a infiltrat.repede in pdmAnt prih porii cei mai largi'ai acestuii,
adicd apa gravitagionald. Inseamni cd hidrocapacitdlii maxime ii
corespunde prezenga in pdm6nt a apei strAns legate precum gi a apei
capilare.

Hirocap.lcitatea de cdmp limiti wps S"u hidrocap.acitatea ggnerale,

reprezinti cantitatea maximi de apd pe care o poate regine pdmAntul

sau solul pentru anumite condilii de umezire independent de caracterul

acestei umeziri, Pentru un nivel coborAt al apei subterane
hidrocapacitatea de cAmp limitd este identicd cu hidrocapacitatea
minimd (de cArnp) iar pentru un nivel ridicat al apei subterane ea este
identici cu hidrocapacitatea capilari

Hidrocapacitatea totali sau de satura;ie w"a! sau umiditatear de

satura;ie reprezinti cantitatea maximd de aF? pe care o poate
confine un pimAnt sau un sol atunci cand toli porii sii sunt'plini cu
apd. Aceastd constantd hidrofizicd este cunoscuti in irigagii'9i sub
numele de capacitate de adsorbgie a apei sau capacitate totald de
umezire. Mirimea umidititii de saturagie
depinde de porozitatea
pimAntului gi, de obicei, se'deduce prin 'calcul'din valoarea acesteia
din urmd de unde rezulti ci aceasti valoare este legatd nu'atit de
::
natura pdmAntului cAt mai ales de starea sa.
:

>

In geotehnicd se folosesc in

Limita de contragti?..y"_,reprezintd umiditatea sub care pdmdntur

nu mal
prezinti variatii de vorumii care separoomeniuriii,"ii *iic5ii,il*"i'aeiet ar
- -r

stdrii semisolide

(wtw.).

Limita inferioari de plasticitate wo. separd domeniul stirii

semisolide de
domeniul stdrii olastice.'Pentru oeterniinaieJ timitji'iiierioare
plasticitate se
de
recurgg la diferite mgtoq.e..4ttt"t,
limiti
aii;10+g-";"ilus'irept
inferioard de
plasticitate asa numita limitd de'frimdntgie,
Soiii
umioitai6i';il#fientru
care un pdmdnt poate fi moderat sub formd'o,i Jiin-ori;-"
Limita superioar4._4.e plasticitate.sau rimita de curgere (lichiditate)
w.
separi domeniul stdrii plbstice de Cet at steiii
iurdaiolie. pentru determinarea
limitei de curqere se foioseete gg-obrce"i';;i;'d;;";iii'"
criiiii"iil,l'in"acest
-finta
caz limita ddcuroere este'umidita-Ga

pe-ntru care o
in pasta din
j"'?- ,"n,.n,fdcutd
iare J,Jil yStf
9-qp","u-ajutorut
iRaturei,
se
inchide
pe 12
mm dupd 25 de cdderi ale cupei de ta l imlnai.iim-e.-"^Qpr"
o altd metodd este metoda conului luivasiliev_,
folosegte un con de unghi gi
greutate determinatd care pentru pasta aAylj iare
il-ii-riiii"
cyfggfe se infinle ta
o addncime bine slabilitri.'in cazut-co.nrluilur V";itl;;, unghiul
ta v6rf est'e de
30 , greutatea de 76 g iar aoanilmeJGl;fi;s;r;Iri';'r.

> in afari de aceste umidititi folosite in mod curent pentru identificarea

si
denumirea pimdnturilor'in qeotehnicS-.":-rn"i utilizeazd
rftHitZl
umiditdgi caracteristice, cum dste iprJE*Jrpi" ,/ niiitZi."i-op]ime
'rii."re
de
compactare
wopit,. care corespunde oensita;ii
lucru de compfitare determihit.

maxrme pentru un

> Un alt indice hidric care a fost folosit la inceput in pedologie

iar in
prezent este folosit din ce in ce mai mult tn geotehnicd
hidraulica
si
subterani in legiturd cu fenomenel; de circulagie nestag-ionari
este
aga numitul coeficientul de cedare at apei.

coeficientul de c-edgrg al apei reprezinti cantitatea totala de

apd care
este cedatd de pdmdnt atunbi cdnb se coooiiJ'niuJrrIa;i;..;tiJr"n",
s'"v'
suv(v'
adici atunci c6rid se dreneazaiiigi;rt"f,;;je'."'-'''
Mdrimea acestui coeficient depinde pe de o parte de arcdtuirea
primantului iar pe de alti partb oe
ini;iald 9i finald a apei
subterane. Valoarea maximd' a algliqi ilozirn
".*fiIi.nii'."r"'
se obginJ d upd
99, procesut de drenare a tuat sfQqeft, este egitt-; o]rJft''iE lntre
h id roca pacitatea de satura re w""--ei
di,i roJii";t;i; nT,.,
i,id id, pl
w.o, d u p d u n i a uto ri s a u h d ro ca-i6 a bi ti te J m6r
n* ia o i p 'ni
a' i iiJriJri.
i

".1,

lndicele hidric cel mai frecvent intAlnit atunci cAnd se analizeazA

problemele legate de circulalia apei prin materialele poroase in general gi
prin pdmAnt in special este coeficientul de permeabilitate sau de filtraiie.
Dupd cun'r se stie incd din anul 1856, Darcy a stabilit legea de curgere
care ii poartd numele si dupd care viteza de viltratie v intr-un mediu poros
saturat este datd de relatia:

v=k'i
in care: k - coeficientul de permeabilitate;
i=h/l

- gradient hidraulic;

in general, ,coeficientul de permeabilitate variazd foarte mult de la

un

pimAnt la altul; pentru pdmAnturile omogene, avAnd dimesiunile porilor

compresibile cu mdrimea particulelor solide se pot lua in considerare
urmdtoarele valori orientative in cm/s:

(l

+3):l'0'=q

kltmlsl
1r,+'1 Q-2

I 0-2+ 5. I 0-3
5,o

I0-3,J.1 0''3

medie
me d i', la, m ic

2.10-3 : l0-4
6

j10-i*10"+

0,.| +0,3
J,Q'-:11'g-+

med'i:e

5.]0-4:10-s

ir

..'\

( 6)
\=,,

_____-_.1

foarte redusl
practic
impermeabild

Legea de circulafle sub formd datd de rela;ia

este valabild pentru curgerea
laminari in pdmAnturile saturate la care for,tele
de interacflunr: intre apd gi
scheletul minerar practic pot fi considerate ca
n"giry"oit"

:l*-r

Variayiile vitezei de fittrare cu gradientul

.Nis,p; 2 argild;
-

in cazul pdmdnturilor fine

,:?:L^ i"^.1
tT-"I
,:_"nq sradientut de "rig;i" depdseslie o anumitd
valoare'
Dacd se
admiti
cd intre viteza de fittra-tie;
t';;ffi,..,]ri1.,ior"utic i
existd o relafle liniari atunci se obflne legea
tui oar"y generalizatd.

ilpilArt *

yk(i-i)

2 c?p i o reprezintd gradientul ini;ial,

l.-

\.

$t-','

> Anomaliile care apar in cazul filtraflei prin pimAnturile argiloase pot fi
explicate prin efectul de alunecare pe ldngd pereli gi prin caracterul
reologic al filtraliei lichidelor prin mediile poroase'

> Tn ambef;e expresii ale legii lui Darcy date mai sus, coeficientul de
permeabilitate k este considerat ca fiind o constantd. Atunci cAnd
pimAntul nu mai este saturat, legea care guverneazd circulagia apei
poate fi erxprimati sub o formi similarS:
r-k^/
cu deosebire cd de data aceasta coeficientul de permeabilitate nu mai
este constant, ci are valoare care scade mult cu umiditatea.
Din cele de mai sus rezultd ci indicele hidric denumit in mod obignuit
coeficient de permeabilitate sau de filtralie nu are o valoare constantd
decAt in cazul pdmAnturilor nisipoase saturate gi pentru regim laminar
de curgere.

-l
I

l
I

ScHtMARtLE CL|MAT|CE $t TONA VAOOASA

prof. dr. ing. Vasile Crecu

scHrrtlAntlE cLtMATtcE $t zoNA vAoonsA

> Nivelul la care se gdsegte apa subtera.la dep.r4de de clima

zc,nei respective.
Daci in zona respecti^va pr.edlomrna .11*a airda;"; ,.rni*ioJ,
utonrinru.t,rt

freatic scade in timp.^insi daca pr.og-ini;

"
;iffi;;peratr sau umedd. atunci
-r"prufud*
apropiat
iJienutui. Diiferenta- dintre
.oq
1aman9
evaporare, evapotranspirafie
gi precipitalii-influ-enleazdnivetulapil ruilt.run..

nivelul freatic

in perioada secetoasd apare dou, f.nffi,

l" d.rhrd*t"*
gi fisurarea masei de pdmdnt in timp ce in perioaoa
ae precipitafii abundente se
produce saturarea masei de pdmdnt. Prin ur-ur., aoancimea
arpei freatice este
influenfatd de fluxul evaporare-precipitapii. Lipsa acestui
flux de la suprafafa
terenului reprezintd o condifie de echilibru hidrostatic.
In perioadele seceroase,
presiunea din pori devine mai negativd decdt cea
reprez:entatd de linia
hidrostaticd iar in perioadere cu umiditate ridicatd are
loc opusul.

Figura urmltoare prezintd o diagramd schematici cu pdmAnturile nesaturate in naturd 9i

in"circuitul naturai al apei. Pozitia nivelului p6nzei freatice este controlatl de topografia
generall a sistemului, froprietafile solului ;i-balan]a rcalizate prin mecanismele naturale
Eure au actionat fie si adune ipd sau s[ elimine apa din subteran. Circulalia apei in
naturd, in'complexitatea fenonienului este alcituit[ din mai multe circuite, fiecare
succedate 'intr-6 ordine bine determinatd. Astfel, se pot distinge foarte ugor, doud
circuite: unLul local, sau mic, gi unul universal, sau mare. La nivel-global, cantitatea de
apl din ZCrl& flessturati esie localizatd intre nivelul pdnzei freatice si suprafafa
p'dmAntuiui ce reprezintd numai o micd parte din cantitatea totalI de apd implicatd in
'circuitul
natural al apei (mai pulin de 0,01%).
Cu toate aciestea, pentru cdzona nesaturatd necesar1 formeazd trecerea intre atmosfer[ si
acviferele :mari situate la adAncime, circulalia apei in cadrul acestei porliuni mici cie
0.010 a ciolului natural ai apei este intr-adevdr semnificativ.
--,-4,
T,rlil,/

/i:--"---N..::l:

*-a"
Tani
r-r\'[1i$,\'l &

':*-L;;.,,n

'*-.:1.'

\.
..\
vtftq
hi
.

'',,,is,--

dricl;:t !llii

Rolul zonei nesaturate tn circuitul natural al apei;

>

Plantele care cresc pe suprafala terenului aclioneazd asupra apei din pori prin
evapotranspirafie. Majoritatea plantelor sunt capabile sd aclioneze asupra apei
din pori cu o fo4A de l-2 MPa. Forla aplicatd apei din pori acfioneazl,intoate
direcliile 9i poate dep5gi u$or limita presiunii laterale. In urma acestui fenomen
are loc cea de-a doua fazd. a dezhidratdrii, adicd fisurarea. in unna
evapotranspiraliei are loc dezhidratarea gi intdrirea terenului.
\

.l
,i..',ii'
c_rapi[t]rt

rfl

1l

diri0ritlc
c{lutrncl;*i
z-or+fr de l'cr:lucrrc
a turriditS;ii prirr plnnt::rca

1,li .r?6,'ii

Str irrir,r'irtl iir:ciii:;i

f
I
I

De-a lungul aniior' o masi de pdmdnt

este supusd la o serie de variillii
climaterice.
Acest lucru produce modificari in distribulia
presiunii din pori care la rdndul lui
produce umfldri gi contraclii in pamant.
Dist;ibuliu pr".i,r.,ii'"J" i,"
,rri i.i1.r.rrru,a
in figura poate lua diferite forme ca
urmare a schimbdrilor de mediu.
Zonavddoasd este foarte complexd
dincauzanafurii sale f,r.micioase.
Zona vddoasd sau zona nesaturatd
este
localizatd intre nivelul terenului natural
si
--)
,'1u^nrJu
Euamrrosp rlrie
nivelul p6,nzei apei freatice.
Ingineria geotehnicd a incercat sd evite
rtl
:tl
sau
iii
sd simplifice mult aceste zone.
jil
-t'

.-.

--/"-\\.

STRATUL DE PANTAruT NTESAI'URAT

Tonele

de p6m6nt nesaturate joac5 un rol

critic
in procesele de descompunere biologice,
frzice
$t cntmtce care au avut loc de_a lungul istoriei
Pdmdntului. Istoria formdrii pamdritutui
este
istoria zoneior nesafurate. Ca rezultat al
proceselor de dezagregare fizice si
chimice
puternic influenlate de factorii de mediu
la
suprafala pdmAntulu, roca de bazir se
descompune intr-un profil rezidual de pdmdnt,
de compozi;ie chimicd gi orizonturi distincte.

\.

'

:t4iJ,|dMa/
r6!s,b6

STRATUL DE PAMANT NESATURAT

Desc'rierea simplificati a nomenclafurii
pentru fiecare orizont de pdmdnt bazatd
,
pe o rlescriere sistematicd completd
a rui Birkeland (1999).
Orizonfuriie unui pamdnt nesaturat:
orizontul este un
d. sol aproximativ paralel cu suprafafa terr:nului
:111tcare se
de'sebe;te de stratele
supra
suuia.ente, de care bste genetrLc legat, prin
proprietafite sale fizice.

>

!i
.tii.ii.
;;; ;*..G;;i. ;;;?Jiogi...
prin felul ginumarul a. o.g;ir-6si-**..ii;d;
pi.z.rrt..
orizonrul o - acumurdri de suprafapa,in speciar a materialului organic care
v izate in tuncfl e d. gr;aul de descompun.r.
.arurard prin ionfinurur
;:lilljot

> orizontul o, -

materialele organic_g
mai pufin descompuse. confinutul de
9er
fibrd este mdi mare de 40o/o Oiiioiu*;
> ori:rontul o- prezintd un grad intermediar de
descompunere. confinutul de
fibra este cuprinl ntre fi_+OPi" ain volum:
urt2iontur Oo
u^ - prezint5
prezintd gradul cel mai mare de descompunere,
Qyizrorylul
conlinutul de
fibrii fiind mbi niic de rTFh

diir;iil,

j"..t":::,:]:^?ls_1*..,umedeamesrecatecufiacf iuni
*f:;f
:#i"ff#:lf
dominante care apar laG;d;?;;ffi;rHiAT
ffit.
l

/1

I/\_//L-/\

i
l

UMIDITATEA DE SATURATIE $I REPREZENTAREA CRAFICA A

vARlATlEl TENSIUNILOR

> Se considerd un strat de pdm6nt omogen

care estg inilial saturat

;i neinc[rcat

(figura 2).
conlinl.isl volureuic de

Figura

ape

Temiuni

2,.

Nivelul de apd se afld la suPrafala stratului considerat iar la partea inferioard

acestuia se afl6 un alt strat de roc6-

Tensiunea rtotal[ vertical[ in stratul de pdmdnt datoritd greutalii proprii este

funclie de addncime. dupd cum urmeazd:

o"=T.z
Unde:
y - greutatea volumicd a pdmdntului;
z- addnc'rmea pdnd la suprafala plmdntului;
Tensiunile orizontare (o* ;i or) pot
repaus sau Ko, conform relafiei:

O,=

v
l-v'
--O,

l-2'v
L-v

-u,

Unde:
v - coeficientul lui Poisson;
uw - presiunea aPei din Pori;

fi

estimate din tensiunile verticale in stare de

t-l

I
I

r[n ambele cazuri, pentru pdmdnt saturat gi nesaturat, pentru presiunea

apei din
pori, condi$a hidrostaticd este urmdtoarea:
u- = T_'z_
Unde:
y* - greutatea volumicd a apei;
z* - este addncimea de la nivelul apei p6na la punctul analizatgi
este pozitiva
pentru punctele situate sub nivelul apei.
Tensiunea verlicald efectivd, in cazul profulului saturat este:

o,=o,_Ll ,=y.z_y_.2_
Tensiunea orizontald efectivd in stare de repaus sau Kn este:

v
tl

t/

Profilele conceptuale ale conlinuturui volumetric de apa (o=,v,/v,),

*"rtr"*
verticald totald o, presiunea apei din pori u*
tensiunile
efective verticale si
;i
orizontale (o'" 9i o''') pentru stratul de pdmdnt saturat sunt evidenfiate
i" ngru

i,;,

b, c, d.

Fentru cd pdmAntul este^saturat,_confinuful volumetricv de

vv ava
apd. \uDLv
este \r
o tvu'r
constantd
egald cu porozitatea, n (e,: v//v,:n?v;:;i
fentru o analizd, cantitativd, se consideri un strat
omogen de nisip, cu
de 10m, cu coeficientul rui poisson egar i; -0,ti,-gr;il;;;hfii.i srosimea
?Jis,so
kN/m3 ;i porozitatea egald cu30o/o.
c)orespunzdtor conlinutului volumetric de apd, profilul este
figurat
2.b, tensiunea verticald totald 9i presrunea aper otn poii JJIJ 6g;ra; in figura
i" 2.. ,i
tensiunile verricale. ;i.orizontale 3unt figurati in fiAil
p:rofile este o funclid liniard de addncrme.
I'i'miditatea nafurald (umiditatea pamdntului nesaturat)
;i reprez:entarea grafi cd
a varialiei tensiunilor
Pdmdnturile nesaturate sunt caracterizate de un nivel al apei
situat la o anumitd
addncime fagd.de sraprafafa pampnfului. Da.[, ;pi. .r*pr",-"i*r,ir
up"i in
exemplul anterior mdsoard t0 m ra interfafa ointr6 stratufa;-ft;a;'ii
,ii,trut
de rocd, se dezvoltd un confinut de apd variat.

2.J.iilffi;;#;;ri.

Continuulvo,!m[icdeapa

Teffiiuni

r-

r"ensiunl efectiie

l'.

\',

iG't

d.

f*
\_-/

j,

La echilibru hidrostatic, se admite ca conlinutul volumetric de apd vanazd de Ia 5o/o la

suprafala pdmdntului la 30Yo la nivelul apei. Conlinutul de apd de 30Yo la nivelul apei
este conlinutul de apd saturat, 0,, egal cu porozitatea pdmAntului. In consecin!6, prof,rlul
presiunii porilor este liniar distribuit cu adAncimea. Aici, presiunea apei din pori
varrazd de la 98 kPa la suprafald, la 0 la niveiul apei.
Tensiunea orizontald. totald poate
condilia Kr.

v
I-v

I-2v
l-v

O'--6
'

fi

estimatd pomind de la tensiunea verticald total6, cu

u,-U_)

in cazul tensiunilor orizontale efective

se

aplic[ aceeagi relalie ca in cazul anterior.

u
1- 1t

-u

Profilul presiunii verticale totale se schimbd datoritd procesului de eliminare

apei, intrucdt greutatea proprie a materialului scade. AdmigAnd ca greutate
volumicd a pdm6ntului scade de la cea inilial5 de 18,80 kN/m3 la o valoare

medie de 15 kN/m3 la toate addncimile iar parametrul tensiunii efective Xarc o

valoare medie de 0,50.
C.sailn$tul

irsiu$etrh de apI Yi

3$S
lltisip
p=$"3$
V=1$"8SkNir*r

n=3S&

a=10rn

TensiuliikPa

r*s

2*S

T*R$iudefedivs{kpa}

10s

t
I
I

Soluri nesaturate
clasificarea fenomenelor specifice solurilor nesaturate

I in timp ce. dezvoltarea teoriilor gi tehnicii din mecanica solurilor nesaturate

necesitd,principii derivate din dci.meniui me.ani.li, iiidiuuli;ili^fi;cii,

mai
convenabiid este clasificarea diferitelor-d;bldt.

tp.im.J- Jomeniului
f.no-.n. generale si anume:
il;;;;ir"ffi ;i; i"fi a gi *.

geotehnici] care.impli_ci sorurile nesaturate ?n'trei

fe n o m e n e I e d e I i c f, e fi e re, s ta re a a. i.
ni i o ; i
" "

> Trebuie

remarcat fapful cd in ace.st caz, generalizarea este

esenliald penrru
inlelegerea fenomen^elor gi ugurinla prezeitdril p.ril.'iifi#
rol de
delimitare
problemelbr rp..ifi.t-, i"glr.iiJi' g.r'9t;h"ia.^'*rriu.;oritut.a
problemelor ingineregti implica'de obtei
trer renomene ca acfion6nd
simuitan' o -teorie'
lpti.u1i"
descrie fenomenele de
deformare a solurilor expairsivd, g"
iutea necesita ;i-aplicarea
_:+dpF,
principiilor^stirii, de tensiuni, deiormagn
gr tenom.n!'-ol i;".fi;d irilsoturile
puternic deformabile macroporoase.

9;;t,?:

."

iffi.;;i;
.r..ii"a';;-;
;

Fenomenul de lichefiere
F-enomenul de lichefiere necesitd
ranq apricarea principiilor
hidraulicii -si fizicii intermoleculare..\_Rrimul
.*;,nptu^-u*.
cunoscut care se
incadreazd, in aceastd categorie .tt. ji.t_u;_
#.;;;^ap;1";d. cdutarea fortei care
condl c e la, lichefi ele^ g?pr$ra. q fo.st tuui..toi ru"iliiiJiltiirtiii;;
f,j#; multi
ani' Incd din anul.1990, Buckingham (;rtili*t,^il'tioo sistematic,
,r.riii.'u

pe piobe oe pEmant,'in raboiar"i. r{.'"ri"i;i,J;4,'#io.

:,?g'lT?:lggqyl
tar'uzat dovezi cu privire la efeitele

uu

pl"p_".;aiil".-tffiuTo. ,or,
mdrimea particulelbr gi mdrimea ponlor asupra^t"
cre;tenr capllare gr a retentiei
de apd in solurile nesaturate. ci parte a icestei'iucrdri, termenii
p",;;ti;i

j]lp-r:lTT

capilar si conductivitatea capilara u,i r*t d;d"rt.ir:iiteratura

de specialitare,
drept forte motrice gi cu funbgie de control u u*iauii.r;;ffi;d.loi"r".rp..tiu
a fluxului capilar.

> Cre;terea.

capilard 9i echilibrul umiditalii obginutd in coioana rje

distributie a
solului dispusd vertical (date obgi;qtd-_o."tiir.i.t"e6dT"
rLqoi)l"df*,!r3
prezentate, care descriu reiatia dinire in[lf,mea oe
asliragirqi r*6|iiut., ,uor.
de obicei, denumite curbe caiacteristi..

ioi:u-iait"tll

Fenomenul de lichefiere
> Mai tdrziu, alli autori au inlocuit denumirea acestui fenomen cu unul mai
general gi anume potenlial chimic, pentru a include componente ale

iotenliahilui apei din'pori, rezultatd, din dizolvarea substanlelor chimice, efecte

gravitalionale de capilaritate gi efecte fizico-chimice de scurtl duratd carc apar
la interfata solid-lichid.

> Poenfialul chimic sau energia liberd, concepte realizate pentru soluri cu apd
interstiliald au fost generuLizate de Sposito (1981) gi de al1ii, pentru a include
aporful-celor trei faze (solid, lichid, {az),impreund-cu temferatura gi presiunea
ca variabile, independente. Carezultat, pot fi rezolvate eficient multe probleme
de infiltralii legate de mecanica soiurilor nesaturate prin aplicarea teoriei
potenlialului termodinamic cu implicalii a mecanicii solidelor.

Starea de tensiune
>

Problemele care necesit[ luarea in considerare a. echilibrului, atdt mecanic gi

chimic, sunt ciasificate ca fenomene care alcdtuiesc starea de tensiune a
pdmdnturilor. Acestea includ problemele geotehnice tradifionale, cum ar fi
impingerea pdmAntului, capacitatea portant[ gi analiza de stabilitate a
taluzurilor. Pentru fiecare dintre aceste probleme, verificarea pdmAnturilor la
starea limitd de capacitate portantl este principala preocupare.: Analiza
distribuliei tensiunilor tr structura solului gi valoarea maximd corespunzdtoare
devin valori critice foarte importante. Analizele de stabilitate s-au dezvoltat
masiv din 1930 in cazul,soiurilor saturate, formAnd o bazd pentru rczolvarca
aeestui tip de probleme. Dezvoltarea teoriilor in domeniul elasto-plastic pentru
sol au devenit obiectul principal al studiilor efectuate in perioada 1,970 gi 1980.
Au fost dezvoltate metode numerice elaborate pentru a rczolva ecuatii
diferenliale parliale care reglementeazE. echilibrul fensiunilor in regim stadic
sau dinamic, fiind apoi apiicate la probleme dificile de fundare in ultimii 20 de
aru.

Starea de te n s iu ne
r

A devenit un fapt ciar jn urtimii ani ca soluliile imbunatafite a problemelor

igsale^de tensiuni in ingineria geotehnica necedita

d;;;;;f*raii"s'u"Jinute in
descifrarea probiemeiolgS.zatJqe mecanicu rttlJ.lo.,
"; o;;
rleut. o.
probiemele discontinuitalilor.microscopt* p;;tr" id.scrie
starea o. t."i"i"ii
in cjndifli de aclionare simultand a unbr u.ii"ni.-r.r;il;;;i;;6;;.iiborata
de 191-zaghi, care reprezintd piatra Oe tem'etle-in .uruf mecanicii
solului in
condifii
saturate, devine inefiface;11,
*1ia p.nt* .a a.iiiG pe aepun
distributia tensiunilor, sau dd rezultate eronate
".pot in cuzrri sofi.il"r ;;oltiirur.. a
fost demonstrat .faptul ca i.otlit. care descriu siarea de tensiune
si datele
eronate

;il;ft;rii

din cadrul solurilor nesaturate necesitd

io^"to"rla.rur. a
proprietdfilor termodinamice a1e apei din po;i G.;;
i"
ip..iul-"a'"ffiagiei,
variabilelor de material cum ar fi mdrlme{i.t["1iir.o'i.
fr*Iin si iir?mutiu
granulometricd", variabile de stare, cyq
fi.qffii
T
..j;-dr-irfi;i"4.;6ffi#;
particule, ca fo4d de aspiralie indusd gi fofia?e .ibir"lr..

Fe,noffren de deformabiritate
>

Procedeele fizice caracterrzate prip deformafii mari sau eforfuri

sunt clasificate
ca fenomene de detbrmabiiitat'e. in soturile n.-iuto.ui., acoste
deformatii sunt
de cele mai multe ori caDzate sau guvernate de
*.illu.t*.u,

t.r,i*uarii";*;;il;iditate

solutui. Fenomelre imporrante de oeronnuLilii;:^ i;]rd

consolidarea multifazicd ^9i compresibilitut%-li- orrp urnare,

cedarea
masivului de teren. Se poaie argumenta cd cel *ai gta'n'rur O. A.fonnare
unui sol nesaturat este ienomenil de r.n*. m" .o,nt ur;i. u-ioluf"i-Multea
dintre. aceste mg'tope de cedare, cum ar n ur*i.ariG a;l};'Juil'turur.u
excesivd a terenului, generarea fenomenului de fiflart; t.i."rr*i
s,idtiotoure
sau fundatii si fisurarEa sub tensiune se incadre aaiin-categ"ri"
f.ro*.nelor de

deformabilitdte.

.<-\
I r./

I
I
I

l
I

tzoTERMELE DE SORBTTE DESORBTTE

prof. dr. ing. Vasile Crecu

> Dacd se lasd timp indelulga! o p-robd de pdmAnt uscat intr-o atmosferd umedi
atunci se constata cd prob- Ce pdmAnt se'umezegte.

dln,aqnestecul de gaze si de vapori suprafata

ff"9::,11 :::Itlf3^p_TI??,1!l
9d preferinld
adsoarbe
de.
acel componeht pentru care'are I6c
P^"j,.9!l9l9"
P?T1lt
reducerea cea
reoucerea
c6a
mai-mare a energiei libere
mal-mare
liberei
superficiale,
adicd iare umezeste deci
cel mai bine suprafaga. pgntru
pdmdnturi si
Pentru -pemanturi
soturi Ci'J-pLntru
ca si pentru o i"ri"-i;iieaoa
serie intreagd
9i'soluri
::,41'^?Il9
:!pJ!l1l?.
oe materlale oe con-struc/tli acest component este repr6zentat de vaporii de a[d
din atmosferi. in acest fel se explicd
plicd faptu.l
faotui ii
hirtrnfito in
cd luolirrta
supi'afala cnrnrrritnr
corpuritoi niOrontJ'in
contact cu aerut
conracr
aerul atmosterrc,.c?re
atmosferic. care reprezintd un amestec de gaze si vapori, se
acoperi oe
acopera
de oolcel
obicei cu straturl
straturi de molecule
moiecute de apapd $i;;
si nu d
cu m6te;le
molecule iJizot.i
de azot si
vapori
vaPUIrae.
de. apa.
a.gd. Acesl
Acest lucru este pus in
tn evrdenla
evidentd in figura
fiburi de
ae mai ios,
in care estb
io!,
re_p_rezenta!? peltlq un cerozjom | 9i.un
podzol a.rgitos
argilos z
Z variagii
variaiii voiumului oe
9i un podzot
Oe
P"nJtt
fI-r91_T_?!?
aer
adsorbit de 100 g de sol cu umioitaiea sotuiuj si-oin-"ilE-'r"'irij",iol.a
eliminarea aeruluieste intensd in speciar ra inceputut'proCesurr]d" ,,;";;6.

ir;r";;ib

In

conformitate

cu

principiul
deplasdrii echilibrelor, cantitatea
de gaze sau de vapori adsorbili
este cu atAt mai mare cu cAt este
mai mare presiunea vaporilor (cu
cit este mai aproape de cea de
saturatie) si cu cdt este mai micd
temperatura
care are loc

la

Variaria tolunului de aa. adsorbit de t00 g pdmr2nt cu untidiratea

1-

cerno:iom: 2 -pod;ol argilos

Dace se presupune ce atmosfera in care s-a introdus corpul are o umezeald

relativd si o temperaturd constantd, pe mdsuri ce trece timpul, intensitatea
procesuliride adsorblie scade gi corpui tinde cdtre umiditatea Oei eifritinru.

Adsorbgia pe o suprafali liberi este un fenomen care se studiazd in chimia

frzicd giin decursul timpului s-au elaborat diferite teorii ale acestui proces.

Primul care a elaborat o astfel de teorie a fost Langmuir care a pornit de la

presupunea cd viteza procesului de adsorblie, care poate fi stabiliti in mod
experimental, este o rezultantd a vitezei cu care se condenseazd moleculele de
apd pe suprafala particulei 9i a vitezei cu care ele se evapord pdrdsind
suprafala particulei.
Teoria lui Langmuir descrie bine fenomenul de adsorblie atAta vreme cdt este
vorba de o adsorbtie monomoleculard pe o suprafafd omogenS. Dacd Tnsd
suprafala este ne6mogend sau forlele de inieracliune sirnt suficient de
puterniie pentru ca adsorbgia si cdpete un caracier polimolecular, atunci
aceastd ecualie nu mai corespunde realitdlii.

Dintre numeroasele teorii care cauti sd explice diferitele aspecte ale

fenomenului de adsorblie, cea mai mare rdspAndire a cdpdtat-o teoria
adsorbliei polimoleculare care igi gdsegte aplicafla gi la pdmdnturi, soluri gi
materialele poroase de construcgii.

Aceasti teorie se bazeazi pe ipoteza cd o moleculd de gaz sau de vapori

poate fi adsorbiti nu numai atunci c6nd ajunge pe suprafala Tnci neocupati a

adsorbantului (pimA,ntului) ci gi atunci cAnd ajunge pe suprafaEa A'r a primului

strat de molecule adsorbite, pe suprafata A', a celui de-al doilea strat adsorbit
sau in general pe suprafal" A't'a stfatulu'i i adsorbit. Pentru condensarea
obignuitd atunci cAnd elasticitatea vaportilor este egald
cu cea a vaporilor
saturafl pu."u, valoarea lui i tinde citre iniinit.

Aceastd teorie pleacd de asemenea de la ipoteza cd pentru o anumitd presiune

de vaporiin stare de echilibru, vitezele de adsorbgie gi desorblie sunt egale.

in teoria uscdrii ca gi in, pedologie pentru reprezentarea izotermelor se ia de

obicei Tn, abscisd umiditatea de echilibru w iar in ordonatd umezeala relativd gadici se face o inversare a axelor. Aceastd inversare s-a fdcut probabil
deoarece in disciplinere mai sus amintite se obignuiegte ca umiditatea
materialului si fie considerati ca parametru care condilioneazd celelalte
proprietdli'urmeazd
ale materialului, in special cele mecanice. Din aceaste considerare in
bele ce
se va folosi acest ultim mod de reorezentare. in fiqura
urmdtoare este reprezentatd o izotermd tipicd de adsorbgie a vaporilor de-apd
cdtre un pdmdnt argilos.

'-t

I
I

La aceasta izotermi se disting urmdtoarele 3 zone caracteristice:

Zona 1 - caracteristicd pentru

adsorbgia monomoleculard;
Zona 2 - care corespunde adsorbtiei
polimoleculare;
Zona 3 - in care apare procesul de
condensare capilard;

4,5
5

s,50

in

general trebuie precizat cd in cazul

adsorb;iei polimoleculare, grosimea stratului

de apd adsorbitd nu este mai mare 9i

corespunde la 2-3 diametre moleculare chiar

pentru urnezeli relative de ordinal a 0,90.
Dacd echilibrul a fost atins prin sorblie,
atunci se obgine o izotermd de sorbgie iar
dacd echilibrul a fost atins prin desorblie, o
izotermi de desorblie. Pentru pdmAnturi ca
gi pentru alte material capilar-poroase
coloidale, izotermele de sorbtie si desorbtie
au forma iiterei S gi se suprapun numai pe o
anumiti porliune, in rest lisdnd intre ele o
bucli de histerezis.

pF -reprezintd logaritmul zecimal al

in centimetri
coloand de aod :

suctiunii exprimate

> Dupd cum se vede din figurd, izoterma de sorbgie se gdsegte pulin mai sus
clecdt cea de desorblie, aga cd umiditatea de echilibru pentru o anumitd
umezeald relativd a aerului g*, determinati din izoterma de sorbtie este
intotdeauna mai micd decdt umiditatea de echilibru stabilitd din izoterma de
desorblie. Diferen,tele cele mai mari se constatd pentru g* cuprins intre 0,30 gi
0,90. PAna in present nu existd o teorie care sd explice in mod riguros
fenomenul de histerezis amintit mai inainte. Printre cauzele mentionate ca
prutdnd provoca acest efect sunt:

adsorbtia - pe suprafala particulei a gazelor din atmosfera inconjurdtoare, care

sunt eliminate numai pentru presiuni relativ importante ale vaporilor adsorbiti.
Frceastd cauzd condigioneazd aga numitul histerezis ireversibil, ceea .u
inseamnd ci prin repetarea procesului de sorbfle-desorbgie, noua ramurd a
iz:otermei, spre exemplu este cea de sorbgie, nu mai corespunde celei din
procesul anterior;

diferenla dintre unghiul limitd in procesul de udare gi de drenare, intarzierea in

formarea meniscurilor ?n pori ?n care nu existi incd apd condensatd, prezenla
rniririi si micsoririi porilor care condigioneazi histerezisul capilar.

,tl\

--]
I

l
I

1,50
5,40

150

6,25

0,2

6,50
6,75
7,04

Figura V.2. lzoterme de sorblie-desorbie; Figura 5.3. lzoterme de sorbrte

1* mdsurate; 2-finale:

>
'

desorblie;

Ec.hilibrul higrometric se'realizeazd foarte incet, in special pentru materialele

coloidale,. unde 'stabilirea situaliei de echilibru poate: dura ldni de zile, ?g?: ci
valorile, obfinute pe cale experiinentald pentru dmiditatea,:de echilibru ciiruia Oe
obicei de vator:tte:reate; fiind cu ceva mai mici?n proGaura;;oi6t6-9icu ceva
mai mariin procesul de
Pentru umidititi mai mari decdt hiigroscopicitatea maximd, nu mai are loc in
general
genera.l aadsorb.tia.vaporilor. din atmosfeqa.'ialingrosarea peliculari are loc prin
contactul direct al materialului cu lichidul. Deo-are-ce in'acest proces
are'loc
loc
Droces are
t{lTplgrqa macrocapilarelor gi porilor,
proprietdfl
or, proprietelile
materialului adsorbit nu mai
particula presiunea vaporilor
clttera de cele,ale
diferd
cele ale'lichidulu
gi in
lichidului liber si
Tn particular
vaporilor, lichidului
corpului este pr:actic egald cu prbsiun'ea vaporilbr satura.ti
licniOului li$i
(g*=1).
Din izotermele de sorbgie gi desorbtie rezultd cd dacd umiditatea materialului w
este mai mare dec6.t cea 6orespun2dtoare higroscopicitetii maxime w"", atunci
presiunea._Oq.u.qpqt!..a lichidului din.material 6ste elala bu presiunea'Vhporilor
saturagi ai lichidului liber si nu depinde de umiditatealui, adici pentru:
w)
P' = P",", Q-

desorbtie.

ii

>

:I

w*

Dacd Tnsd:
w

1won,

n, =

(w,T)

Rezultd ci higroscopicitatea maximd constituie limita intre domeniul stirii

umede (wtw,rr) gi domeniul stdrii higroscopice (w<w"r) a materialului. Din
figura urmitoare in care este reprezentatd schematic clasificarea stirilor de
umiditate a materialului din punctul de vedere al procesului de uscare are o
sferd mai mare decdt procesul de desorbtie, acesta din urmd reprezentdnd o
uscare limitd la domeniul stdrii higroscopice. in mod cu totul asemdndtor,
procesul de sorbgie apare ca o parte a procesului de umezire.

I
I

_l

t-

j
I

in geotehnici intereseazd in special domeniul stirii umede a;a cd, din acest punct
de vedere izotermele de sorbgie-desorblie nu reprezinti sistemul cel mai potrivit
de
a caracteriza modul cum un pdmdnt poate ceda sau primi apa. Totugi, in anumite
cazuri cum ar fi cel al Tmbunitdlirii pdmanturilor prin uscare forgatd cu ajutorul
drenurilor de aerare sau prin ardere, intereseazi gi o caracterizare a pdmintului
in
domeniul stirii higroscopice. De asemenea izotermele de sorbtie-desorbgie
sunt

folosite pentru calculul suprafelei specifice a pimdnturilor.

ln general izotermele de sorbtie-desorbgie isi
gdsesc aplicarea ori de c6te ori este vorba de
circulalia apei sub forma de vapori gi in

aceasti privinfi folosirea lor este utild la

studierea condiliilor de umiditate a peretilor
sau a altor elemente care limiteazi
construcliile.

Toate metodele pentru

determinarea
au in
comun faptul cd se lasd proba sd ajungd la
echilibru de umiditate intr-o atmosferd de
umezealS relativd cunoscuti mentinand
temperatura constanti.

izotermelor de sorbtie-desorbtie

miiirmFigura V.4. Schema domeniilor stdrilor

de umiditate a materialelor poroase
hidrofile;

Deoarece intr-o
ooj;1gi!g,,transferut
umiditate in fazi de vapori,
"tf9:19! umiditelii de echiribru de
care'conduce ta ating.e.rea.
oe cjG piooj, J51g ui iio"",
lent (de-ordinril l^unilor de zile) se reCuige IJ ui.rrrarea recipientului in
ioarte
care se aseazd oroba. In felul acesti numirulhotecuteioi d;;;iiJi,iISntr-r"
foarle muit se mdrestb j1 moo goieipun2aioi piiJr[ui'tin"r. at motecutetor
de
flPa in stare de vapdri gL intregul proc'es oe sinimn oJ umioitat" su-iiiErE?eaza
foarte mult.
Pentru a cunoaste momentul cdnd proba a ajuns la echilib.r:u de umiditate
se pot
iace cdtdriri pelriodice ei. in acesd q?z,sq'ipJi.."
ilntru
v'acuum, sau se poate utiliza aga numita balanla de sorbtrune."iiJ"i"iiir,ii

;;i;g;

In

cazul metodei exicatorului pentru vacuum,

iaparatura este foarte simpli, fiind constituitd dintr_un
r:xicator in care se poate realiza si mentine vacuumul.

Este bine ca pompa sd permitd realizarea unui

vacuum sub 1 mm Hg, deoarece, aga cum arati
datele din literatura de specialitate, in acest caz
rezultatul final nu este in mod practic influentat de
;lresiunea din exicator.
lrentru a realiza in interiorul exicatoarelor atmosfere
cu umezeli relative g* determinate, la partea
inferioari se toarnd solufli care au anumite tensiuni
cle vapori.

In figura urmdtoare este variagia cu

temperatura a presiunii vaporilor de apd,

deasupra solutiilor de acid sulfuric de diferite
concentratii.

I
I

l
I

Figura V.6.Exicator pentru vacuum

Figura V.7. Schema balanpide sorblie;

1-talec 2-arc;3-fioldcu sulfatde cupru; 4-manometru cu mercur;5- re1lndtorde umiditate;

6 pompd de vacuum; 7 - pereli dubli ai bdii cu temperaturd constantd; 8 - termometru le contact;

Probele de pimAnt inainte de a fi introduse in exicatoare trebuie,cdntdrite cu

ln cazul cdnd mai inainte au stat la umezire in exicatorul cu. apd, pe
geamul cu ceas vor exista picdluri de apd condensatd, care vor trebui abborbite
cu ajutorul ufqi hArtii de filtru. In cazul in care probele au fost uscate'in etuvd,
ele trebuie ricite mai ?ntdi intr-un exicator in caie:se gdsesc granule de clorurd
de calciu.

grijd.

in cazul metodei

balan-tei de sorb;ie, proba agezatd pe un mic talger este

pe,un arc dih fir de cqaig,
suspendate pe,ql
suspendatd
cuait, cupru,
cupru, ber:iliu sau'alt
alt aliaj
aliai specia
speciaT tarat in
prealabil. Aceastd metodd prezintd avantaiul urmdririi continui a- qieutitii probei
in cu.rsul proces.ului,.de schimbare a umidita;ii gi inliturarea ero-rilor legate de
scoaterea probelor din aparat pentru cdtdrire.'

in general in domeniul umezelilor relative mai mari decAt 90% variatii mici ale
acestora conduc la'variafli importante ale conginutului de apd ale materialului
dispers gi d.e aceea este indicat sd se realizeie un control 'riguros al umezelii
relative a atmosferei din aparat. P_entru aceasta este necesar se se recurgi la
metodelrigrometrice de precizie. Dintre aceste metode o dezvoltare import?nti
pentru
mdsurarea temperaturii se folosesc termocuple de mare precizie.

au cdpdtat-o cele bazate-pe principiul termometrului umed la card

I
I

____-j

l
l

Dupd cum se vede in figura urmitoare in care sunt reprezentate izotermele

de
sorblie atdt pentru pdmdnturile din lard studiate gi pentru o serie de pdmAnturi
din alte pri indicate in literatura de specialitate, cu cdt pdmAnturile sunt mai
active, cu atdt panta izotermelor este mai redusd. Rezultd cd izotermele
de
sorblie ca gi cdldura de umezire prezintd un mijloc foarte eficace de a diferengia
pdmdnturile din punct de vedere al aviditi;ii lui fali de api.
Astfel, cu ajutorul
izotermelor de sorblie se poate pune foarte bine in evidenli rolul
comjoziliei
mineralogice gi al gradului de dispersie asupra activitdlii pimdntului
in raport cu
;.'h

apa.

Figura V.8' Izotermele de sorblie pentru cdteva pdmdntui din

;ard in raport cu datele din titeraturd
1 - nisipuri fine de Vdlent 2- Nisip de Catafat;3
Nr.sp de tiechet; 4 - nisip argitos de Litcov; s
/oess de Barboi; 6- /oess de Medgidia; 7 toess de Ndvodai; I praf
argitos de Maliuc; g - argile
llrase de Barboi; 10 - argild grasd de Podari; 11 - turbd; 12 - nisip prdfos de Londra; 13 argitd
grasd de Londra; 14 - bentonitd Gorbsk:

Figura 5.9. lzotermele de sodolie4esorbyie

1 - caolinit; 2 - ilit; 3 - montmorillonit;

!;5

/2^.

/4't

l!)--

i
)

lnfluenga importantd.a temperaturii este.pusi in evidengd in figura de mai jos

ip cgle se prezinti izotermele de sorbgie ale unei argilb pentiu temperatuiile
de 35, 50, 75 9i 90'C, si din care rezulti cd cu cdl temperatura,'pentru o
aceeagi umezeald relativd a atmosferei din jur este mai micd. De altfel'aceasta

este mai usor de prevdzut dacd se aie Tn vedere explicaiii naica t

fenomenului'de.adsorblie a apei pe suprafa;a exieiioaia i irartrbJreiJoiioe.
Intr-gdevdr presiunea de vapori a apei din pimant este in gbneral mai micd
dec6t a apei libere la aceeagi temperaturi si bcest fapt se dat6reazi fortelor cu
care apa este re;inutd in pimAnt. Reducerea presiunii de vapori este'cu at6t
mai mare cu cAt forlele de lelinere sunt mai puternice adici iu cdt umiditatea
pdmdntului este mai mici. ln realitate numai pentru pdmdnturile relativ uscate
p,resiunea din vapori a apei relinute in pori diferd 'apreciabil de cea a apei

libere.

., i-

r]

.-$

1ij

tl

!d

1,i

ir.e.i.

a v.11. lzotermele de sorblie-desorbyie ale unei argile pentru diferite temperatui;

Temperatura are asupra presiunii de vapori a apei din pdmiint un efect similar
cu cel pe care ?l are asupra apei libere gi acest fapt este. pus in evidenld in
figura V12 in care este reprezentatd varialia presiunii de vapori cu temperatura
si umiditatea pdmdntului pentru praful si argila grasi a cdror izoterme de sorbgie
sunt reprezentate in figura V.8.
P"

ro",ilq
60

pr. *oHl

Fr

sal

60

Figura .V.13. Variaf a presiunii de vapori p, cu temperatura ToC, pentru prafut a ;i argita grasd b.
(p,.sat.' presiunea vaporilor saturali; w - umiditatea pdmintului).

Deoarece pentru studierea circulatiei

vaporilor de ape in elementele c6re
Irmrteazd construclia este necesari
cunoagterea modului in c?re materialele
constituiente retin apa. in figura V.14.
se dau izoterm6le d'e sorbtid pentru o
serie de astfel de materiale. Astfel din

aceste flguri

se poate vedea ci

betoanele spumoase, chiar atunci cAnd

sunt preparate cu ciment hidrofob sunt
mult mai hidrofile decAt cdrimida sau
mortarul de ciment. Tot aga betonul
gimplq apare din punct de'vedere al
hidrofilitdtii ca situat intre cdrdmidd si
betoan,ele. spumoase, gipsul spumo's
sau azDoctmentul.
Materialele izolatoare ca vata minerali
sau de sticli, sticld spumoasd sau plutd
minerali au o hidrbfilitate destu'l de
micd, cea a primului material putAnd fi
consideratd ca practic neglijabil'd.

Figura V.'14. lzoterme de sorbgie-desorbgie pentru diferite materiaie poroase

de constructii
,i-oetoanespumoasecucimenthidrofob;
.
2-idemcucimentsilicios; 3-plici deazbociment; 4-ghips
spumos; 5-orgatit; 6-nisip,7-cdrimidjy= t,6t/.j;e'_-"aia;i;;":
t.2timr:
^

9--moftardeciment; 10-gtucaturdcuvar; 11_betony:2.3 t1m3., 12_stucaturicuciment:

1J-stucaturd cu cimentgi var; 14_vatd mineraii; 15_vati de sticli; 16 _sticld
.1

>

_ plutd minerali; 18 _ caolin; 9 _ ghips;

soumoasd:

.1

In genera^l.se poate observa cd hidrofilitatea materialelor de constructii

este mai

rnici decdt cea a pdmAnturilor.

l;zotermele de sorblie.sunt folosite pe scari foarte largd pentru caracterizarea

ro prietdti lo r stru ctd ra le a le d iferite rcir materia le trio rorr re-

Din cele ardtate se des.prinde concluzia ci izotermele de sorbtie reprezinti

un
mijloc fgartg convenabil'pentru.a caracteriza intensitat,i.- i.i"ijt"lir"nTi'i?"loitatii
cu scheletul solid in domeniul higroscopic.

Aceastd caracterizare in domeniul higroscopic^ prezintd interes pentru a

se
putea studia migcarea. apei cu formd d-e vapciri. in clre caz
rcfta
motoare
care
.oiieiitele'iuncte
provoacd miscaiea este biferenta intre presiunite oJ vipoii
oin
ale masivului de pdm6nt.

c;u ajutorul izotermerol gg

se p.oate stabili de asemenea partea din
,:lr!tle
prorozitatea totald care revin
m-acropoiil 9i micioporilo,
"-' pr*.um 9i irmicitatite
crcr'spurZdtoare realizirii stratului mdnomcileculir.'- -.

(>)

II\TERPRETAREA ENERGETICA A FEI{OMENELOR DE

UMFLARB _ CONTRACTIE

Prof. dr. ing. Vasile Grecu

> Fenomenele de contlacfie-umflare au fost sfudiate urmdrindu-se

separat, fie
varialiile.de volum,.fie de presiung, pe care materiul"l iil;;;lii
a#nci
cano
deformafia este impiedicat5. Cele doua urp..t. poi fi reunite dacd
se abordeaz1"
studierea fenomenelor de umflare-contraciie prl'n prir*u urmdririi
schimbdrilor
de energie aferente dezvoltdrii acestor piocdse. A;t};|- A;;t;^;;i^iil.,r.0"r.
figyra i1.r.17,a, h. .,*.-.rt. i.pi.zentitd variafia presiunii de umflare p,, cu
deformalia th/h 9i dac6 se gine seama de lucnii-m'ecuni, ip..rfi;?;;ri'ft.;;
corespunzator unitafii de volirm a pamdntului este dat de relaiia:

LIi" = -p.

\h)
^r44)

atunci se poate evidenlia faptul cd energia pe care pot sd o dezvolte prin

umflare
argileie active este de c6teva ori mai mare decdt cea a argilelor pufin
active. Spre
exemplu, pentru agila grasd care are un indice de plasticit ati lr:+O,6O,olo
9io presiune
maximd de umflare pu:6,80 daN/cm2 corespunde un lucmp"bifi"
de umflare de 210
gcm/cm3 cdnd pentru argila slabd (M) care are wr indice de plasticit
ate I^:23,20% ;i;
presiune maximd de umflare de r,60
1,60 daN/cm2, rucrul
lucrul ,p".ifr.
,o".ifr. de umflare
um
a tort'a"
fost de
numai 10gcm/cm3, adici de 21ori mai mic. inseamnd ca cu c6t un pdmAnt
este mai
activ cu atat el inmagazineazE, atunci cdnd este adus in stare uscatd,
o energie
potenliald mai mare, pe care este in mdsurd sd o dezvolte atunci
cdnd este umezit.

{lt
\.,,

i
l

Din graficul din figura

fi
Vlll.l 7 mai rezultd cd la inceputul
pSoc-esului de umflare,
procesului
pentru cre;teri mici
umflare,.pentru
mici ^ale
ale volumului,

pdmAntul cedeazi cea mai. mare parte a energiei ?nmagazinate Tn

cursul proceselor de comprimare sau contractie anteri-oare. ceea
ce conduce la reducerea sbnsibild a presiunii de umflare.
.

,/s lsqq - :::::*1*i**;--1*-*;

Figura VIII.7. Varialia presiunii (o) ;, a lucrului spec.ific de umflare (b) cu umiditatea pentru doud argile;

IMPORTANTA FENOMENELOR DE UMFLARE_

CONTRACTIE
Din tot ce s-a ardtat pAnd aici in acest capitol

rezultd. cd producerea unor

fenomene intense de umflare-contracfie este condigionatn pe de o parte, de
prezenfa unor pdm6nturi argiloase active, la care forlele de interacfiuhe dintre
apd 9i scheletul solid se manifestd cu intensitate gi de pe altd parte, iie existenla
uhor factori care sd conduc[ la producerea unor fenom.ine insemnate de
migralie a apei cum ar fi cele provocate de condiliile climatice, efectul
vegetafiei, uscarea artificiald datoritd prezenfei unor cuptoare sau furnale, etc.
Acfiunea argiFlor cu umfldri gi contracfii mari asupra construcliilor ingineregti
se poate manifesta in mai multe feluri aga cum se aratd in continuare.

ri'j

'"'':'tti't't:
..t r'2

-.;jf'?

T*-*"-"---i-'""

l::

ri

"''tl.l

..

*ri:+:

.. ........................_1....

""

"-

- "-

ii

_i
.t{;-;;;l

all

::

i+--

i:
1-:

,i!
ff;::i;:::.::::1:.:-,::::::

Figura Vlll.18. Scheme pentru explicarea fisurdrii clddirilor ca urmare a umfldii

(a) sau contracqiei (b) terenului de fundayie;

ln primul rdnd

astf-el d: argile pot provoca degrad[ri ale construcliilor care sunt

fundate mai sus ca adAncimea pe.care se resiirte influenta
de umiditate sau a_vegetafiei $i la care presiunea adusd pe
"uriutiifor
teren nl"a ..iuiit
redusd nu este in mdswd sd compenseze presiunea de umflare.

;;;;;.

radacinile plantelor pdtrund la_o addncime considerabild in sol il usucf,

;i
anotimpul este secetos. Dupd datele din literatura de specialitate
1lY:1.,.u1d
rezulti cd suctiunea pe care rdddcinile pla{91o1 o exercitd asupra afei din sol
-ut
variazl in fiinclie ^de specia p6ri"l; fii"J
z
?ti
(pF:3,85-..pF:4,60), lim.itd inferidara coiespunzdna!,1u"t.ro, din zonJL .o uoa
tn exces tar limita superioard celor din zonele aride.'in medie in stiinta soluli:i
plantelor umiditatea de ontio .or";ptrrr;.
Rgpt*
-li:"ili{:ra,c1
uner..sucfrum de 15 at TgoTt1Llla
(pF:1,29._chiar in !6rile cu climat umed, cum este
Anglia, s-a observat sub arbori ;i arbugti o zon6,, in permanenld mai .ir"uta .u*
are o ad6ncime de 4-5 m gi prin contractarea idreia rezilt1, o .oUoihi. -u
- -i"i.tUut.,

ti-tlg!

;"pila i"t.i ';i

suprafelei terenului

de ordinul centimetrilor. Sub suprafegeie

contracfia.are loc la adancimi de 1,50 2,0 m, dar in acest caz uscarea nu are
de, penlanen!1 deoar_ece apa eliminatd prin transpiratia l;ibii -1"
:T?cterr ,
penoact:le
de var6 este inlocuita de apa provenita din precipit^atiil'e din timpul
iernii. Chiar in aceste.condifii mdsurdtbriG frcute u., pui i";;ia6.;; irrt
aprilie gi septerirbrie deplasiri ale suprafelei de ordinril a2 3 cm.
"-r"d'ii.

>

Este de observat cd mdsurdtorile efectuate in lara noastrd intr-o zond. cu argile

contractile au pus in eviden!6 deplasdri ale suprafelei terenului de acelasi ordin

La efectui de drenare a vegetaliei se adaugd faptul cd pe timp de secetd aceste

pdmdnturi se crapd formdndu-se o relea poiigonald de crdpdturi, care favonzeazd,
procesele de evaporare. Pdmdntul este astfel fragmentat in blocuri poiigonale,
mai mult sau mai pulin rzolate la partea superioard.

r in condi;iile climatice din tara noastrd addncimea

crdpdturilor atinge in majoritatea cazurilor 2,00 + 2,50 m iar
in locurile expuse Ia insorafii la
15 cm, in medie fiind insd de 5-i0 cm. Se mentioneazd,in',
literarura de specialitate regiuni in care zona afectatd de
'izariafii de volum este sensibil mai groasd. Astfel, pentru
anumite zone din Birmania se indicd o addncime de g,00 m,
pentru Texas (S.U.A.) ad6ncimea de 8,00 m, iar pentru,
,\frica de Sud ad6ncimea de 4.00 5.00 m.

,Jeschiderea lor poate atinge

Prin executarea unei cl6diri, schimbul natural de umiditate al terenului de tundalie

cu atmosfera este perfurbat, tinz6ndu-se spre realizarea unei distribufii de echiiibru a

umiditdfii. Cum in general construcfiile sunt ridicate in perioade mai sdrace in

precipitalii, inseamnd cd de obicei prin executarea construcliei are loc o cregtere a
umiditdtii pdmAntului de sub construcfie. Datoritd permeabilitdlii reduse a
pdmdntului in stare nesaturatd realizarea distribufiei de echilibru a umiditdtii este un
fenomen de lungd duratd, de ordinul anilor

(4

5 ani).

/.)\
\r7

l--

Ca urmare a cregterii umiditdlii terenul se umfli mai mult in zona centrald a constructiei
raport cu zonele de margine ale construcliei rezult6nd eforturi de intindere- la
suprafala superioard a clddirii care conduc de obicei la aparifia de fisuri mai deschise la
partel iuperloard. O dat[ cu aceasta au loc desprinderi ale pdrlilor anexe ale clddirii
(sclri,.trotuare etc.) care sunt fundate de obicei la addncimi mai mici (figura VIII.lg). La

in

aparilia eforturilor contribuie ,sj fapJul cd in perioadele uscate p[m6ntul din jur se
contractd gi se.crapd, in special pe iaturile unde insolalia este mai puternicd. Aceste
cripdturi permit apei s[ patrund{ in perioada umed[ care urmeaz[ si sd inmoaie
pariAntul de lAngn $i sub fi.indalie. in phis apa in migcare transporti partiiule de pdmAnt
care se acumuieazd in crdpdturi, astupdndu-le uneori complet, ceea Ce face sd aibe loc o
ld;ire a lor in fiecare varb uscat[. De obicei materialul acumulat in cripdturi poate fi
recunoscut ugor datoritl diferenlei sale de culoare in raport cu masa pdmAntului d-in jur.

Figura VIII.19. Desprinderea construcpilor anexe (a) a scdrilor (b)

>

;i trotuarelor

(c);

Uneori prezentp. fisurilor ?n pdm6ntul din jurul clddirilor permite o infiltralie a apei
in subsoluri gi conduce la inundarea acestora. Izolaliile verticale obignuite, care au
drept suport un zid in grosime de jumdtate de cdrimidd, nu constituie de multe ori o
proteclie suficientd deoarece o datd cu crdparea terenului poate avea loc o fisurare a
zidului suport;i deci gi a izolaliei hidrofuge

> Atunci cdnd cladirea

se construie$te dupd o perioadA bggata cu precipitalii cdnd

terenul.de fundare este foarte
are loc o migralie a ,apei din terenul de sub
clddire spre zonele din jur ceea ce conduce la o contracfie a pdmdntului in zona
centrald a clddirii (fig. VI[18.b);i la aparilia de fisuri mai deschise la partea lor
inferioard. in cazui clddirilor ?n care au loc procese tehnologice la temperaturi
ridicate (cuptoare, furnale etc) este probabil o uscare intensS. a terenului de sub
clddire, ceea ce conduce de asemenea la contractarca sa. Pentru a reduce aceste
efecte sursa de cdldurd trebuie izolatd, in raport cu terenul gi dacl este posibil,
spafiul dintre pardoseald 9i teren trebuie ventilat sau este prev6zut cu un sistem de
rdcire.

,*.4

in afara de cl6diri, o serie intreagd de construclii agezate direct pe teren:

trotuare, ;osele, j_ai ferate, cairale etc, pot tur.ri-r.tril;';";ri rigole,
datorita
argilelor cu .umfldri gi contraclii mari. d. ut.*.nu, nu*.roase sosele
din
"u."tonur.,
c_onrracrie, in sfecial arunci .ara
;tf;il"t.;;u
::::1....:j:gile
spre marginea imbrdcamintii, fisuri sau crapaturi cur. au o oii*tur.
aproximativ parateld cu axere cdti. 'A;;ii. d.g;;fi.i
ulcarii
excesive a odm6ntului in qa5file laterale in raport-c" p".ii**
*.-Jiulra]
materialul iamett"
"nO.
a protecliei oferite
de
"niGiut.i-rii"iiii,^
sistemul rutier. Degraddriie
similire se semnaleazd 'uneo.i' .ii "in--lurrt
terasamentelor de cale feratd constituite din argile foarti active.

ili

ry:!|t

;t d;;.;;

."

;"";;;."

de evapo-trasnpirafie datoritS. arborilor din vecindtatea

constructiilor pot conduce, de aiem'ena, la reduc.r.u
--iL
o.
fundatie gi deci la prodrJcerei unot re"o*e". "*iaiiagioioiot".ffir
contraclie. In mod
qproximativ. se poate cbnsidera cd dacd *boiii ;;gar... ruia a. .iadj-ie la
o
distanfa mai maie
o dali .si jumatate ira{i--"i-urborrro.,
$ecdt
este inidfurat. Dacd
se constatd degraddri aatoriia "ri*ii;,r""d$erlcotul
aruncl remediul
constd in a inldtura cavza adica a tdiiarborii.
Fenomenele

> Trebuie linut insd seama cd dupd tdierea arborilor are loc o cregtere
lentd a umiditdlii pdmdntului din zona care fusese asecatd de raddcini
(figura wrr.2l). gi deci la producerea unor fenomene de umflare,
asa ca
lfepararea zidurilor nu trebuie frcut[ de obicei mai inainte
de un an.
efectuate
asupra
unui
bloc
construit
pe un teren ce fusese
Qbservalii
defrigat cu un an mai inainte au constatat o ridicare a terenului
de
ordinul a 8 mm pe an gi se presupunea cd fenomenul va mai continua
incd 10 ani de la inceperea constructiei.

Figura vlll.2|. Reprezentarea schematicd a fisurdrii (t) construcyiei

ca urmare a tdierii
iniTiat mai uscatd (3) - for;a datoritd uirtarii
,rrur" u umezirii(4);
"u

arboilor (2); zona

| :t.\
_l

-l
l

> Dar in afard de pericolul

pe care il prezintd deformaliile de volum ale argilelor

pe care le provoacd in constructiile de
active, prin
eforturile
suplimentare
^feluri,
diferite
argilele c,6ntractile m-ai pot periciita stabilitatea lucr#ilor de
pdmdnt ca unnare a umezirii felelor glomerulelor formate prin dezvoltarea
sistemului de fisuri de contractie.

> Astfel, prin

addugarca unei cantit5li relativ reduse de apd are loc umezirea

;i acestea au posibilitatea sd alunece mai ugor una in
raport cu alta cu toate cd in medie umditatea masei de pdmdnt cregte cu foarte
pulin.
Spre exemplu, ca unnare a reducerii sensibile a rezistentei la lunecare,
^talirzurilb
executate in argilele fisurate igi pot pierde stabilitatei in perioadele
cu precipitalii bogate. Aceste fenomene se manifestd cu intensitate mai mare in
perioadele cu precipitalii bogate, care urmeazd" imediat dupd perioade secetoase
in care a avut loc deschiderea accentuatd a fisurilor si deci s-a creat conditia
pentru o p[trundere rapidd a apei in sistemul de fisui'i. in afard de aceasta'in
perioadele de secetd, prin contraclia argileior, glomerulele se desprind din taluz
gi cad spre baza acestuia, expundndu-se in acest fel alte suprafefe insolaliilor
aga c\.procesul progreseazd in interiorul masivului de argild fisuratf,.

felelor glomerulelor

Fenomene similare pot avea loc gi in cazul construcfiilor de pdmdnt (diguri, baraje
etc) constituite din argile contractile, atunci cdnd prin feiul exploatdrii sunl supuse
unor alternanle de umiditate gi se creeazd, un sistem de fisuri dezvoltate. In cazul
cdnd are loc o ridicare bruscd a nivelului apei de perioadi de seceti, apa pdtrunde
cu ugurinfd in fisuri are loc o reducere simfitoare a rezistentei la-lunecare a
construcliei din pdmAnt.

in afard de cazurile menlionate mai inainte, acliunea argilelor active se manifestS. gi

in cazul construcliilor subterane. Astfel, atrxrci cAnd se executd excavalii subterane
intr-un asemenea masiv prin umezirea materialului, provocatd uneori numai prin
adsorbirea vaporilor de, apa din atmosfera inconjurdt6are, se dezvoltd presiuni de
umflare foarte mari de ordinul zecllor de kilograme forld pe centimetru pdtrat.
Intensitatea acestor fenomene este cu atdt mai accentuate cu:cdt materialul arsilos
este mai activ gi se gdsegte intr-o stare de indesare mai pronunfatd.
asemenea fenomene similare de umflare a arsilelor se observd in cazul
excavaliilor ad6nci rcalizate in pdmdnturi argiloase. ffi literatura de specialitate se
semnalizeazd, cazul c6nd funduf unor sdpdtui s-a ridicat cu 10-20 .fi. .a urnare
atdt a decomprimdrii argilei cdt ;i a umeziirii ;i umfldrii materialului argilos. Printre
tipurile de pdmAnt din lara noastrd care prezintl fenomene de umflare a fundului
sdpdturii, meritd sd fie menfionatd argila marnoasd cenugie-vdndtd, tare, care are
drept fundament in numeroase regiuni gi care prezintS particularitatea cd este
alcdtuitd dintr-o altemanfi de microorizonturi argiloase gi nisipoase

> De

L
I

-'---]
.I.uupgiile executate in
P:l:^.i:"?1::11'.ii,'p::ill:.,
ill u$or
.lt:yl? mai
iri masivul de

acest qdmdnt, apa

pamanf

P:,1t^.-.p3j,11n1?^,rri
o.rlzontunlor

A;;i;G'J

nlilpoas.g ;1 .9.
unnare a umfldrii orizonturiloi
orizonturilor urglour;
argiloase ;-i;;
are ioc
:1 c?. urmare
:,|l^":gritpllp:p.".rS
precum
inrautilG;

:i9i:*::,f:{y]yj^sdpir'rii
terenului (fig. VIII.22).

;i

;;i,;;id?ii"p".t.rt.

DatoritS. iregterii generale a volumului de construclii

in diferite lari ale lumii,

printre care unele au zone cu argile active gi cu condilii climatice favorabile
producerii unor fenomene intense de umflare-contracfie, se observd. in
ultimii ani
un interes sporit pentru probiemele legate de fundarea construcliilor pe astfel de
pamdnturi. Astfel de fenomene sunt semnalate in Africa de
Sud, Austraiia,

Birmabia,India,Israel, Maroc, Spania gi S.U.A. (Texas).

schema umfldriifundului sdpdturii de

funda\e in argirere marnoase,

:ii in lara noastrd sunt semnalate fenomene specifice argr,lelor capabile de umflari
;i
contraclll _pqi
ciontrac-tii
man ih
in unele localititi
localit5.ti din res
regi^unile Olte"nia, arej'- ri
i"
j
' ..
rcoirrnila rfin
Flr'^,,-oc+i 'I.i*i-^^-lt,
regiunile
rvSrw{re
din Lruuurtr)l_r,.rurus0ara,
\!u
Bucureg!,
--^^.---- ^r.
"t"ilri-^
pre.qrri
in alte
zone mal
mai-pirgin
pufin intinse,
inti
,sli rn
.]im$o-a, precum
aflatg
rn alte
regiuni
reglunl
ale
({eura
(figura
\TII.23).
in
In
Oltenia,
pentru
p"-trt.u
.tdrii
.tdrtt
care
care^dealtfel
?t,"
dealtfel
existd cele
exisid
i3
YIII _23)j
localitafile.in care s-au semnalat argile contractile sunt
:_T]^l_*":.9u:"JtrqTtattt.
QlnIqlA
nA
thfaFf
lrtrrrria
li---:-- y
-i',-il^^^-^
situate,_p.e
interfluviiie
rdurilor
c#e
rimite
azd,
acest li""t,-r*i;; ;;;;"ir-ro'u
nord de coiine, iar la sud de linia eie*gi craiova _ c"r*urlTi
:;.^11?ta
l*_rtati.la
Ilanat' eie
se situeazd
ales_in partea de sud gi de vtst, iar in rransii"atrla in
Tai
(Deva). coniiliite
:^"f^Y:ll{gp{"i
{e..!onri-are-ale-acestor pdmanturi-nna
influen
de
anumigi
factori 1oc61i stabilirea
in amanuni
lniluenl.*e..;,i
roafte olllclla.
"-;"ii"J..iilo, .r,"
RASPANDIREA PAMANTURILoR
CONTFACTILE PE TERITORIUL
ROMA{IEi

?ri*

r$"x',.!

rFl,

IF.,,d::

lat'hti3t,.t
I

r!r+r.*ina

pdmdntuilor contractile pe teitoriut Rom6niei:

-\
/,r'\

tq

\-,/

]
i

S-a stabilit c5 in condiliile climatice din tara noastrd, fenomenele de umflare-contracfie

a argilelor active din terenul de fundalie se manifestl numai pdnd la addncimi de 2-2,5
m, din carc cauzd aceste varialii de volum afecteazd in speciai constructiile din mediu
rural care sunt fundate la addniimi mai mici decat 1,00+t,SO m gi care trinsmit pe teren
presiuni reduse. Avariile care survin in corpul principal al cladirilor se manifeit6 prin

fisuri pomind din fundalii oblic, sub un unghi de aproximativ 45o spre colturi, -sau
uneori'aproape verticale, in zona de mijloc'a descliiderii zidurilor. Fisurile'sunt la
inceput filiforme, apoi se deschid an de an pAnd ce ajung la dimensiuni apreciabile
(figura VIII.24).

Fisurile apdrute intre corpul principal al clidirii gi anexele acestora sunt mai frecvente,
insd nu tot at6t de periculoase. Ele constau de obicei in despririderea sclrilor (figura
VIII. 19) sau a trotuarelor prin fisurarea lor.

Vederea unor

construcpifisurate ca urmare a variafrilor de volum a terenului de funda\e,

Fisurile apar'gi:la construclii mai importante, cu etaj, la.care, pornind din fundalie
gi trecdnd de preferinld prin golurile ferestrelor, ajung pana sub corniga
acoperigului. Fisuri largi au fost observate chiar ;i la talipiie de fundafii din beton
simplu. neincdrcate

in afard de cl6diri, degraddri datorate argilelor cu contracfii mari,

s-au observat

trotuare, rigole, gosele, cAi ferate etc.

;i la

Mdsurdtorile de urr,riditate,si variatii de volum pe verticald, efectuate in cadrul

cercetdrilor amintite au scos:ln evidi:nfi faptul cd inasivul de pdmAnl pe ad6ncimea
studiatd poate fi impdrlit in urmdtoarel'e zone:
.

zona de suprafafA, cuprinsd intre 0 gi 1 m addncime, in care variafiile de umiditate

provenite din regimul temperaturii aerului gi precipitaqiilor se fac mult mai simlite
asupra umfldrii gi contracfiei pdmAntului.
o zond de trecere situatd in jurul addncimii de 1,50 m, in care crdpdturile fine nu
ma! ajung, insd cele mari sunt incd deschise; zona este oarecum la addpost de
varialiile importante de temperaturd,, iar apa infiltratd din suprafald se scurge spre
adAncime; farl,a aveardgazul s5 producd varialii importante de volum;
o zottd, de bazd, situati in jurul ad6ncimii de 2,00 ffi, h care se gdsegte partea
inferioard a fisurilor si in care datoritd acumuldrii apei, argila are tendinfa de a se
umfla.

Sub ad6ncimea de 2,50 m, procesele de umflare-contracfie

negiijabile.

in mod practic

sunt

In general cercetdrile au aritat cd manifestarea fenomenelor de trnflare-contractie

in cazul terenurilor din !ara. noastrd nu are intensitatea celor mentionate in literatLira
de specialitate pentru zonele cu ciimat arid 9i deci nici degradaiile nu i.-t uiat a.
grave 1n aceste zone.

lin6nd-seama_ irsd cie numdrui important de construclii ugoare care se executd in

regiunile_rurale cu argile contractiie, prezintd o importanli deosebitd iOentifrcarea
acestor pdmanturi pentru a se putea adbpta solulii d6 fundare corer;punzdtoare.
?

ln ceea ce prive;.te evitarla pericotrlui de degradate a construcliilor datorit6

acltunii pqqanturilor capabile de umfldri ;i contracfii mari s-au propus in ultimii
ani, in dilerite !dri, solulii variate, care fie ci tind sd elimine ia,iu (umezireauscarea), fie cd tind s5.-i anihileze efectele.
O solufie- radicald, care face parte din prima categorie constd. in a inlocui
pdmAnturile. argiloase active cu altele mai pulin active, -pana U o ad6ncime la care
presiunea de uryflarg gare s-ar putea exercita sa fre compensatd de sarcina
geologicd. Aceastd solulie este de obicei greoaie gi costisitoare.

r'

'O altd solufie, de asemenea radicald, constd in a funda c,)nstructiile la o

ad6ncime mai mare decdt zona care este influenfatd de variafiile sezbniere de
umiditate. Atunci cdnd zona aceasta are grosimi mari in literatirrd se recomandd
fundarea pe pilofi tu.pali pe.lgc,
care trebuie armali pentru a
"y9u+ltugitd,
putea prelua eforturile datoritd intinderilor
care se nasc ca unnare a frecdrii
dintre pilot si masa de pdmant argilos din jur care se umfl6 (frg. MII.25.a).

iillr;8 Vill 2t

:.-r{Fi+rf}o

le
I

ir , prltir,

tlrndalti Fit d{rjtl* i:r!)Vai:itle:

, irjrld;it1 ill rt[:

i+**-r2jl----ri

**iL-J
i

{6\
lt/

> Pentru condifiile din lara noastrd unde zona cu umfldri ;i

contraclii mari este

relativ redusd (2-2,5 m) se poate recurge la coborArea cotei de fi.mdare, fir aga fel ca
sd se dep6;;eascd complet aceastS. zond, sau fundaliile fie amplasate pdnd la o
adAncime leL care s-ar dezvolta la nivelul respectiv. Pentru a mdri presiunea adusd
de fundalie se poate recurge la reducerea hlimii tElpii sau la rczemarea locald
folosind un sistem de grinzi sau bolli (fig. VIII.25.b).

> Tot din categoria metodelor care tind sd anihileze efectul umfldrilor

sau

contracliilor sunt cele care se referd la adaptarea suprastructurii pentru a o face

pulin sensibild la deformaliile terenului de fundare. in aceastd direclie se poate
merge fie re,aiizAnd construclii cu schelet foarte rigid, care sd preia in bune condilii
eforfurile suplimentare care apar in suprastructurS, fie realizAnd constructii foarte
elastice, care urmdresc cu u9urinl6 deformaliile terenului. O variantd a acestei
ultime metode este prevederea unor sisteme de prese sub fundalii care sI permitd
compensarea deformaliiior terenului.

O aita catogorie de metode care se referd la

evitarea modificdrilor de umiditate, ulterioare
?.59.- 3,00 rn
executdrii construcfiei. Pentru aceasta se poate
recurge la lblosirea unor straturi izolatoare sau
ecrane care impiedicd sau cel pufin micgoreazi
amplitudinera varialiilor sezonier'e de uririditate
a terenului din zona activd a fundatiilor. Din
aceast6 categorie de metode face parte gi cea
care prevede executarea in jurul fundafiei
construcliei a unui ecran de pamdnt stabili2at,
pieavd, pra{:hidrofob etc (figura VIII.26).
Figura VIII.26 . Schema solu.tiei de fundare in
argilele contrcibtile cu ecrane de pdmdnt
stabilizat;

In alte

cazorr pentru prevenirea umfldrilor ulterioare, se recomandd umezirea

prealabild a gropilor de fundalie insd ftrd ca datele din literaturd sd preciz eze pdnd
unde trebuie sd meargd aceastd umezire gtiut fiind cd gi o umezire prea avansatd va fi
urmatd de o drenare pdnd la atingerea distribufiei de echilibru a umiditdfii.
Adoptarea uneia sau alteia dintre soluliile prezentate mai inainte se face in fiincfie de
amplarea 9i intensitatea fenomenelor observate in zona respectivd precum gi pe
considerente economice.

.l

A, Gazul apei subterane la mici addncime

(<i

6,00 m)

> Metoda de estimare a acestor distribulii de echilibru a unniditatii in

teg
l?l"rrl?9"
otn
leren:
p

dtu

ri inrre p res

u=d.'-h;

nea i pdi o n p" ii i'

i

ir.liffi #ffi?". i, n""

(1)

y*

Unde presiunea apei din pori (u) ;i sucliunea (h) se exprimd in (cm)
coloand de apd echivalenti.
Din aceastd relagie se determind expresia sucgiunii:

Su->n-d.-:---u
1Y

(2\

1/
lw

in care:
s - factorul de compresiune care se determind ca fiind tangenta unghiului
B
pe care-l face tangenta la curba de contracfle cu orizontali;
p - presiunea verticali, in punctul considerat, calculatd
ca suma a tensiunii
determinate de acgiunea exterioard (or) ;i a sarcinii geologice (on) (Rgrr"
lV.1.a);

u - presiunea apei din porii pdmAntului, situat deasupra nivelului apei

subterane, ce corespunde distanlei echivalente in cffi, de la punctul

considerat la nivelul apei subterane (figura. lV. 1.a).

fqUFBA OE CttiTR&alid

IC'AAiOE IiUSIIGNE
IFF=log hn

$:l

5t

i!.lh{-3pe$l$e_

imperilleabii;

4r.l

*T"
Ei

:i-t
I

5t,'

i:l
'

.'l

-T-_+
i':-*

f,./

;.l
.i1

i'

TT-f--;v:i -

i_'*-:1

i !v4i

_.j,-

distrubu{iainifiali
a

umiditalii
d)

distributiaurxiditatii
dupd etapa 1
c)

Figura 1. Determinarea umiditdyii de echilibru sub constructii:

Estimarea distributiei de echilibru a

umiditefii su b constructii
prof. dr. ing. Vasile Grecu

Fenomenele de , evapo-transpirafle, condensare gi precipitagii

atmosferice fac rca ln cazul suprafelelor de teren neacoperite si apar:i
in pimAnt o migrare a apei dintr-o zond in alta gi prin urmare sd
determine instalarea unei stiri reale de echilibru a umiditdgii pe o
anumitd perioadd de timp. in cazul suprafegelor de teren acoperite de
construclii (drumuri, aeroporturi, construclii civile, industriale etc.)
datoritd eliminirii factorilor perturbatori menflona$ mai sus, in pdmAntul

de sub construqiile respective se creeazi o stare de echilibru

umiditdtii determinat ,de proprietdgile hidrice ale pimAnturilor, starea

de tensiune indusd in teren, nivblul apei subteirane gi ecdrtul de
umiditate corespunzltor perioadei de execu;ie 9i exploatare.
La evaluarea distributiei,de echilibru a umiditdlii se disting urmitoarele

doui

situagii:

Starea de echilibru

a umidititii este conditionatd

Starea de echilibru

a umiditdtii este determinati in

subterane situati la o adAncime'< 6,00 m;

condigiile climatice ale regiunii cohsiderate;

L
I

de nivelul apei

principal de

Factorul de compresiune (a) poate fi aproximat in raport

cu valoarea
indicelui de plasticitate al pdmdntului (tab 1.).

Tabel 1'

valoi orientative

ale factorului

de compresiune pentru estimarea

umiditd.ni de echilibru:

Admifnd o distributie inilial5 a umiditd.tii in teren (figura 1.d),

distriuuqa iinau
se obfine prin
aproximdrii succesive astfel:

determind punctul corespunzdtor (2) din curba de

contracgie (figura 1.0 );
calculeazd coeficientu I ar=tgBr;
considerat fagd de nivelul apei subterane

.
,

(i.ir=11_7,1.

in (daN/cm2) 9i respectiv indicel6 sorbgional (pFr=log hr);

sucgiuni (figura 1.c.) 9i se determind
echilibru (wr);

in prima

aproximagie
. -;'- vrr.v''!r
umiditatea de

considerandu=se apoi,, distribufla obginutd w, ca

-r",fiind distribugia
inigiald se obgine, ' prin. meiodotogi;" iilj'i""ia

noua
diagramd de dibtribu;'ie. ei aea mii Ge.?rle,,p{r; .di-,d sus
oTr;ien"ta'iXii"
d o ud d iaq ra me succesive o'cvine
.1eg ijabl ii F J nL=, d iferente ror d e
umiditate- intre .distiiou;lJ-iijiiLra
fi;;re se pot estima
eventuale umflari ale ter6nului ii efecietJtol
consiiuliiffi"

";i-;;;
r

"Slj;ia

Pentru a evita
pl9ce,s iterativ profesorur Andrei sirvan a propus
urmdtoarea metodorogie
"._"..-l
de estimaie a umiditarii ,iJ'"imrTb.i,
\hv;r"
2), bazatd pe rela;ia 2i

Astfel, unand seama ca sucgiunga

de echiribru
(h") pentru o
-satistail
"rirrrt"n
..
addncime zt (figu,ra^ 7)
pa
.trebuid
ecuatia unei dreptg i.n'sistemur oe cooioon?"-ii;o; - ecuatia ?
; iii;'il""?
prin.punctetq n (ci:!' n=-u) B
h=-u+p), 9i cruba de retinere a
;i
i*=t;
a pei Ia d ifer:ite sucti u n i, se'propi u n"'
riili= rEi "di ii rrIJnE-; H ;;!'io,"
transformate de iontr'actie' 9i' sulgirin"-'., iei"
in coordonate
no rma te, exti nzd n d u -se in'acest m oo'i GriFiiJ
rrig-; ia ili.

___l

cof{TRACIrE

CURBA 5E CONTRACNE

V=f.twi

aV=fi(

tc]

o,il

0,2

i .xi = tg/:i

?i r-\
iG/
\_-/
'

CURBA OE RETINERE
CURSA BT RTIHERE
"
AAPEI TRAN$FORMATA

h=fii n)

AAPEI LA O|FRITE SUCTIUN!

haf2

(n)

Figura 2. Schema de calcul a distibuliei umiditdlii de echilibru (dupd A. Silvan);

Ca urmare', pa;ii de parcurs in metodologia prezentatd sunt.

> determinarea in laborator a curbelor de contractie si suctiune AV f'(w)

'

,9i respecliv h=fr(w) prezentarea grafice a acestord lRguia 2 a gi b);

9i
> considerarea unui sir', de valori w=wriwt....w1.....wo $i determinarea pe
cale graficd a valbrilor ai=tgBi. (F, -hesdrat giahc ca inclinare a
tangentei la curba de contracfle in punctul i) gi respectiv a sucgiunii h'

din graficul h=fr(w);

> trasarea curbei de contracfie transformatd AV=fr(w) din perechile de

puncte (ai, AV,); figura 2, reipectiv a curbei de re;ineie a ailei la diferite

suctiuni transformate, h=f'z(w), prin perechile de puncte de coordonate

(o,; h,), figura 2.d.;
> trasarea dreptei de ecuafle 2. din punctul Ai (Oi-ui) cu panta pi,
determinate ca in figura 1.a., sau prin unirea cu punctul B' (a=1; h'=ui+Pr),

> obginerea la interseclia dreptei A,B, cu curba de retinere a apei la

diferite 'suctiuni tran'sformaia a 'ounctului C, (cr,: h^^n,,,u-,) a carul
coordonatS'reprezintd sucgiunea de echilibru'dih'puridtiil'te cola z,
>

(figura 1.a.).
obtinerea umidititii de echilibru (w.^^) pentru punctul de la cota 2,, ca
abicisd a punctulli Oe intersecqie a'ciii2ontalei'dusi din C' in curba de
refinere a bpei la diferite sucliuni reale (figura 1.b).

l-

I
I

B.

cazul cand nu existi api subterand la mici adancime

> in acest caz, distribulia qe echilibru a umiditifli este determinati

de conditiile climltic.e, de .proprietd,tile hidrice iie- ptmanturilor
aflate sub imbracdmiritej iinp5rmed-oila .ii respectiri oJ bitanrul
dintre precipita!i gi evapo-transpiragie lcantitatdJoii apE
pteroe pe unttatea de suprafafi a terenului ca urmare a
evaporaliei 9i transpiraliei plantelor).
> trsumarea qi",tl!:l:i_,9-"
ctstnbuttet de echilibru se
pg baze.azd -pe. coretaliite
l:tmf":^
9c[t1nry
stabilite
de Thornthwaite, pentru
trei tipuri
tir
de pdmdnturi, intre
indicele sorbtional
sorb;ional 9i
indicele
(i*j
climatii
climatiC
sau indiCete Oe
9i,
'7'*-1--r . i t :
umezealdmediu.
umezeald
mediu.
'--affi-

;*'l;

-40 -30 -2S

-10 0 10 2B 30 40 5s

indicele climatic fi*

a J. L'orela,tia sucliune

60

indice climatic:

CunoscAndu-se zona amplasamentului gi natura terenului, cu ajutorui

herlii climatice .se. poate stabili indiceile de umezeali' meoiu ir
amplasamentului gi cu ajutorul lui se determini, d; ilgfia g,"inoicete

sorbgional (pF).

> Indicele climatic sau indicele mediu de umezeali

- - TMI (Thornthwaite
Moisture Index)

l* este dat de relafla:

1..=fu-0,60.1"
in care:
I

n-m

1,=100."-100''
nn
s

I.(%)= Ioo.9

np=

1oo

''

.n-

este indicele de umezeald

este indicele de ariditate

unde:

s - excedentul de precipita;ii fa;d de necesarul de umiditate (n) pentru

vegetafle (Tn mm coloand de apd/an);
p - este cantitatea de precipitafli (in mm coloand de apd/an);
de umiditate (in mm de apd/an);
ffil

i_-__

in raport cu indicele mediu de umezeal5 - Thornthwaite. climatul se

clasifici conform tabelului 2
dupi American Geografical Society
astfel:

Tabelul2. Tipurile de climat in raport cu indicele mediu de umezeald,'

l^ - Thornthwaite

Climat

-60...-40
<0

arid
semiarid
moderat uscat
moderat umed
umed
supraumeo

40...-20
-20...0
0...20
20... 1 00
>1 00

>0

uscat

umed

in raport de potenlial de umiditate, tipurile de climat pe teritoriul RomAniei

se

imparte in cinci zone (tabelul 3).

Climat

lm

<-200

uscat
semiumedd
moderat-umed

-20 - 0,00
0,0 - 20

umed

20-40
40-60

supraumed

60 - 100

Tabel4. Valorile potenfalului de umiditate

TiP,

clirnatic'

il

ill

PF

nisiooase
2.30
2,00
1,90
1.85
1,80

(pfl

arqiloase
5.00
4,10
3,30
3,00
2.70

3,60
3,30
2.50

in raport cu inclicele climattc

!r
-20 ... -40
-20 ... a
0 ,..20
20, ... 100

prifoase

(I)

:DF

Nisipuri
arqiloase
>2.0
1,80 .. .2,00
1.80
1,70 ...2.8;O

PimAnturi
rpiefoase
>3,0
2,60 ... 3,00

2,40 ,..2.60
2.20 .,.2.40

PdmAnturi
arq'iloase
>4.0
3,30 ... 4.00
3,00 ... 3,30
2.70.',.,3.00

Avand indicele sorbfional pF, din figura 2 sau tabelul 3 pentru zona
arnplasamentului se intr,5 in curba de retinere a apei la diferite sucfiuni, (ce
se determini conforrn metodologiilor din STAS 918:0-72) 9i se determini
umiditatea de echilibru consideratd constantd cu adAncimea.

s'

CunoscAndu-se deformagia maximi posibild

din umflarea terenului de
fundare, se poate face o evaluare a solicitirilor care apar in constructie.
Referindu-se la cazul curent al unei fundagii continue, daci fundagia este
perfect flexibilS, umflarea terenului de fundare se produce sub forma de
rnont ale cdrui dimensiuni in plan sunt necunoscute (figura 2.1.a). intrucAt
fundalia are o anumiti rigiditate, ea va avea tendinga si aplatizeze montul
(figura 2.1.b), atunci cdnd s, este mare, aplatizarea montului conduce
la
cedarea plasticd a pimAntului din aceastd zond, si in acest caz momentul
incovoietor maxim la care este supus ansamblului funda;ie-perete care pot
fi evaluat cu ajutorul ecualiei:

M^.--qL' ['8 [

B'Po,)

Unde:
L 9i B reprezintd lungimea gi respectiv ldlimea
fundagiei (figura 2.2.);

este ?ncdrcarea uniform distribuitd pe

unitatea de lungime a fundagiei;
Ppr- Presiunea limitd de cedare plasticd;

,i W

l
I

r-_--L-i'
I

I
I
I

Figura 2.1. Deformarea fundafei

rezultate din umflarea terenului

;i

diagramete de presiune

Figura2.2.

'\LilJ-Lr

fundapa ftexibild; b - fundaSte rigidd;

,l

';':l-

b)

.jrl

-1

> Daci insd umflarea

su,este moi redusd, montul este deformat elastic fdrd a

atinge stadiul plastic. in acest caz, in zona montului apare o concentrare de
presiuni, care pot fi calculate pe baza teoriei elasticititii, adnrilAnd cd forma
' rnontului este de aga naturd incat se produce o creqtere uniformd de
presiune pe intreaga sa suprafagd. Aceastd crestere este datd de ecuatia:

^
,O

tN

rl.q

2 B,I*

----------:--

Unde:

t-

reprezintd modului de elasticitate al

terenului de fundare, iar
l* este factorul de influengd ale cdrui
valori sunt reprezentate in figura 2.3.
funclie de raportul p=a/b;

/
t
T

=LE.s
16- "'

B).L'M

't0

za ls

2.3, Variala factorilor de inftuen.E l, in funt;rte de raportut p=a/b;

_i

c) Cazul apei subterane la adincimea mai mare de 6,00 m;

in cazul Tn care in zona amplasamentului, apa subterand se gdsegte Ia

o adAncime mai mare de 6,00 m (H>6,00 in), atunci zona de adrade
(de deasupra apei subterane) se subdivide in iioui subzone:
> Zona inferioari in care este predominant efectul apei subterane

(H<6,00 m);
> Zona superioare (H t 6,00 m) in care distribuia de echilibru a umiditdtii
este condilionatd'de factorii menlionati in cazul (b) ;i de modalitilile cie
disipare a'apelor pluviale din zon'a amillasamentului' construcgiei

EVALUAREA SOL|CTTAR|LOR DATORATE VAR|AT|Et UMtDtTATtI

,
TERENUt-Ul'DE FUNDARE DtN pAtvtAruruRt CU UMFLART $l
CONTRACTII MARI

Pentru determinarea sporului de presiune, p, gi moment M, pe baza

ecuagiilor de mai sus este necesar si se cunoasci dimensiunile in plan ale
montului. Dacd, nu se dispune de suficiente elemente pentru a se face o
estimare realistd a acestor dimensiuni, este indicat sd se utilizeze in calcule

valorile maxime

I, din figura2.4.

Figura 2.4.

30

tn

\
\

t
t/

{1

\
R

b $
ii

i'

Sucfiunea apei din porii

pimflntului

prof. d r. ing.

a) Definirea sucgiunii

Vas

ile C recu

;i a potengialului de umiditate

p-oj'1 paq:antului, aftatd deasupra ni.vetutui hidrostatic (apa

ln_{il=
adsorbitd, apa-capilari) se gisegte intr-un echilibru relativ
.

sub influenta
unuf camp d9 ro.rfp, g?lg.fqte de. procesul interaqiunii solid-lichid-gaz,'a
cdror misuri a inten-sitigii lor esti: suqiunea.
gucgiunea este
-in de presiune
{_e!.nrta _(sr4s 3959 -- 81) ca fiind deficitut
-porii
atmosfericd, care apare
apiJin
'l^.11p:1,^9y,-presiunea
materialelor
hidrofile nesaturate (porii sunt pargidl umplugi ci.r ap-y.

.daci se introduce in pdmint un tub umplut cu api, conectat la

glpetul superior la un manbmetru cu mercur'si prevdzJt la capdtul

AstfgJ,

11fen9r cu, o capsul5 microporoasd care nu permite'pdtrunderea adrului

(tenslometru.), se constatd treptat aparigia unei deniveldri intre nivelurile
mercurului din cele doui ramuri alb m'anometrului, fapt care inoiia un
deficit de presiune, (g sucgiune) a apei..din interioiui iubutuT in i"p6rt
presiunea atmosfericd, be de stabilizeazi ?n momentul
care
intensitatea forplor de sucqiune este echilibrati de denivelarea
manometrului (h).

in

I
I
I

i
I

.,

Sucliunea care corespunde deniveldrii maxime, a

manometrului cu mercur (p=13,59 g/cm3), este
datd de relagia (STAS 9180-73):
s."(cm.H.O) = 1 3, 59 x (h

dop

cu metfirr

h,,)(cm.Hg)
a,pi

in care.
h- denivelarea inregistrati intre cele doud
ramuri ale manometrului, in cm;
ho - denivelarea iniliali;

tull

Sucliunea poate fi interpretatd, nu numai ca deficit de

presiune, dar gi ca efoft de tracliune, ce se exerciti
asupra apei gi prin urmare se poate misura in N/cm2, bari
sau centimetri coloand echivalentd de api (h).
Avdnd Tn vedere cd ordinul de mdrime al sucliunii
poate atinge sute de mii de centimetri, Schofield a
introdus prin similitudine cu scara de aciditate pH a lui
Sorensen, indicele sorbgial pF sau poten;ialul de

uiditate, exprirnat ca icgaritmul

in

baza zece

=.*

f::\
,0\

"ffiify'
tl

l*

l: I
'.#
8ii',q
";,: \
%l
r,

2'.!?' at

el

,ni,-.,1,.^.-^^;
I i'rl.jrrpul
L,(1r d

aDa

adsftrb{8

;J

'.igura 1. Tens iometru in sittu

din

indltimea coloanei de aod echivalentd.

Deci pF=log,oh,

unde simbolul ,,p" aratd caracterul sdu logaritmic iar

(Free
simbolul ,,F"
Energy) indicd faptul cd sucgiunea poate fi exprimatd ca
migcare a energiei libere pe principii termodinamice.

>

Cum log.,o0=-*, se consideri in mod convenlional pentru pdmdnturile nesaturate, o

sucliune inigiald minirni corespunzdtoare unei coloane echivalente de apd h=1,0 cm si
deci pF=logrol =0.

> Existenla sucliunii in pimAnturile nesaturate, ca

interfali, poate fi explicatd in urmdtorul mod:

(figura 2. b), pAnd la atingerea grosimii

i;ului de apd adsorbitd.

manifestare

fenomenelor de

rl

Pentru situagiile curente, sucliunea este cauzati in general, intr-o proporgie

mai mici sau mai mare, de ambele fenomene prezentate anterior, !a care se
adaugi presiunea osmoticd, in funclie de dimensiunile parliculelor gi compozigia
chimico-mineralogicd a acestora gi respectiv a apei. se obignuie;te
se
separe, in funcgie de cantzd, sucgiunea totali ?n cele doud componente
principale ale sale gi anume (STAS 9180-73):

si

'

sucfiunea matriceali (h',.'), adici deficitul de presiune datorat exclusiv

forgelor de interacgiune dintre faza solidd gi apa puri;

'

sucfiunea osmotici (h"), adici deficitul de presiune ce apare intr-o solutie

nesaturatd prin raport cu apa purd de care ar fi separatd printr-o membrani
semipermeabili, gi in consecinld sucliunea totali va fi suma celor doud;
h=h^+h*

Sucflunea matriceald poate atinge valori de cdteva mii de kpa, dar in

problemele ingineregti intereseazd intensitdgi de maximum 1000-1500 kpa
(10-15 daN/cm2). Sucgiunea osmoticd poate atinge intensitdfl de pdnd la 1000
kPa in zonele aride sau semiaride, unde conginutul de siruri solubile poate
depdgi 2% din masa uscati a pimdntului.

in general insd, intensitatea suqiunii este dependenti de aceiasi factori

care condigioneazi intensitatea fenomenelor de, interfafi (natura 9i atetuirea

scheletului solid, starea termicd gi electricd, salinitate, continut de apd, etc.).

Pentru acelagi pdmdnt, dependenga de conlinutul de apd este dictatd de raza
meniscurilor capilare gi grosimea inveligului de apd adsorbiti. Astfel, cu c6t
conlinutul de apd este mai mic, deci pdmAntul mai uscat , razele meniscurilor
capilare rezulti mai mici si deficitul de presiune Au mai mare respectiv grosimi
ale inveligurilor de apd adsorbite mai mici si intensitatea cdmpului de for.te
nesaturate mai mare, determindnd astfel migrarea apei capilare adsorbite
;i
prin pdmAnt, in vederea regdsirii stdrii de echilibru, momentan perturbate.

t-\

_-

/') \
,,---a

Iq/)

Astfel, dacd se considerd tubul capilar cu secliune variabilS din figura 3. a, ?n

interiorul apei capilare,
imediata vecindtate a meniscurilor vor apare
deficitele de presiuni Au,=2'Tr/r,;i Aur=2'Tr/rr, ce reprezintd sucliunile capilare
aferente celor doui meniscuri (Sr"r, Sr"z).

in

* rlictrl 6

*?*"
.. "
..1
-t

sensr!{migltfll
a*et
\__Y-ua:-.

ts:t -Jul

._^ ._^.-

'::t{==;7

F--"*Fr-l:...""..".-.."..-"fu

rrr

.fi

&..4,,
*'lU

"

t_!{<__l
f**f
:.*
-. t"'rt -"

-l
=l

;IlF-**{

{r?
*'

-".,

,i :1 ),.r-r.r-"r-,
,^\\,j
;-:-i-*
.":.ll-'_.------+{ ,'-,, . "\-.;i-17*-i

er::

' *=-i.r**,

.--_,_;*,_
1".-...-;

+i

Figura 3. Circulatria apei capilare g peliculare in pdmant;

Cum rr>rr, sucliunile vor rezulta sucT (suc2 gi deci rezultantele ce vor solicita
cele doud meniscuri (fig. 3.) vor fi: P1(=v.7,2'sr") >Pz(=TT.r22.suc) gi deci
apa capilara se va deplasa din zona cu suctiuni mai- mici spre-zona cu
sucliuni mai mari (sua <su"z) sau din zonele'cu umiditefi mii mari spre
zonele cu umiditeli mai mici. In mod similar, daci doud particule cu grosimi
diferite ale inveligului de apd adsorbitd vin ?n contact (fig 3.b), api se va
deplasa din zona cu sucliuni mai scdzute spre zona cu suctiuni mai ridicate,
pdnd la egalizarea grosimilor de apd adsorbitd. in concluzie, daci se
neglijeazi influenla cdrnpului gravitalional, atunci campul fo(elor de
suc{iune determind migrarea apei capilaro-peliculare prin pimdnt, cu o
vitezi ce se supune unei legi, analoge legii lui Darcy:
ar _IL
V -

, y as
"' rr M,,

17

Unde:
ASucr_z

cregterea suctiunii intre 2 puncte din pim6nt situate la

distanp AL1_2;
k.o - coeficientul de permeabilitate capilaro-peliculard;
p - coeficientul de vAscozitate dinamici al apei;
Determinarea cantitativi a sucliunii se face pnntr-o serie de metode
descrise in aminunt in STAS 9180-73.
l
i

in,principiu metodele., rgspectiv

aparatele clasice (fig. 4.a,b) pentru
determinarea suc{iunii, in 'spetd. d capacitdfrr'-o-e relrnere a apei la
diferite sucfiuni, fib. 5., ca metbdotogki inoicStf in StAs-g180_7s
."
bazeazd pe ideea'supunerii ililb"to.iqg ij5riani unei sorblii / suctiuni
induse de o anumitd vatoare (pF -+ 1033 bm coroanioelpS ; i;iH'l
0,98 bar = 0,97 daN/cm2 = 1'b0 kpa la -zs;cl,-bsteptirei-unui aiumit
timp..prestabitit (b?43t pe. incercari anterioarei, pdnc ji ieariiJiei'unui
echilibru intre sbrbfia indusd prgQei, de ptmAnTJil.jrt"b ff6gdturd
care mentin apa adsorbitd.in probi. La acef moment se determini, prin
metodotoq ia ctasicd, um id itatba piobei,(*
;tf;i'.Jnftrn.t
S ai Js
(i

) al curbei 6ig

5.

pi

in cooiobnaierJ#r5'

- probd; 2 - piatrd poroasd;

3 - membrand de celulozd;
4 - manometru; 5 - cap ceramic;
6 - corp de teflon;
7 - camerd de mdsurd;
8 - termocuplu;
1

(*l'

"iiiir"

p'F,=-tg,

"").

b'qcta

9 - traductor de temperatur1:
Figura 4. Schemele de pincipiu a aparatelor

bj

itaca rau mdhrand

,Je

peiir,te

F'rincipial, exercitarea sorbtiei/suctiunii asupra^ probei se poate

face prin
crearea unei subpresiuni cu vacuum sau co6oraid;ilei.irTiiL-i iritiureta
(figv,fp 4.a) si m'enginerea constanti i-Jcesteiijre p"rr"oJtimpurui
de
echilibru orestabirit.'Aceastd metgjolosie.;?ig.gprigiriira
."r"
;I;:ri,;iio'"
induc suc.tiuni pina ta ab-t<Ca ib,iio o"rT=r-o-ir.vifi'.r.
Pentru suc;iuni de intensitate mare,
de pAnd la 200 kpa, se folosesc
aprarate cu placi sau membrand de
presiune, STAS 9180-73, (figura 4.b)
la care apa nu mai este sorbitd din
probi, printr-un deficit de presiune in
raport cu presiunea atmosfericd, ci

pi-=logh,n

r'?
*----.

PC9j!tLiri:i tE

-;iT.:i:- r1-'r:

iREf.eliqE
r

::*:-'-rrl:'1T:

-*lr::J
iJUIA
AERAii
lF?iiTriLA

este expulzatd din probd

prin
suprapresiuni,
deasupra probei, menginutd constatd
pdnd la realizarea echilibrului c6nd
(pentru acea sucliune 9i probd)
incercarea se considerd finalizati gi
se obgine un punct curent al curbei
(i) de coordonate (w,, pF,).

!,,rr.tlf lvi.{F

crearea unei

tanvlTAii*?,tAt.j.

Il.:i.lltiiia:il,?i1ii

Figura 5. Relayia sucliune-umiditate si

de dre n are ;

po si bi litd1i

f--'
I
)/1
\*/

> in ultima perioadd

au apirut psihometrele (fig. 4.), bazate pe efectul

Peltier, care mdsoard indirect suctiunea apei din porii pimAntului prin
intermediul presiunii de echilibiu
vaporilor' de 'api din porii

pdmAntului.

> Drept rezultat al incercirilor de laborator il constituie curbele suc{iune umiditate (fig. 5.), ce caracterizeazd capacitatea pdmAntului, aVAnd o
anumitd umiditate w, de a reline sau ceda apa conlinuti Tn pori dacd
asupra acestuia se exercitd o anumitd sorbtie sau suctiune de
intensitate pF. Ele 99 diferenfiazd in procesul de uscere (drenare) fatd
de cel de umezire (irigare), incluzAnd intre ele o bucld histerezis cu atAt
mai mare cu cAt.pimAntu! psle mai compact gi gama de variafie a
umiditifii, in cursul procesului ciclic, este mai ?ntinsi.

> CunoscAnd, pentru un pdmAnt curbele de suc{iune - umiditate se pot

stabili domeniile de eficacitate a diferitelor modalitati de drenare. in
functie de capacitatea de retinere a apei de citrb pdmAnt gi'de
sucliunile credte de fiecare si'stem de C'renare ?n part'e gi restriectiv
estima gradul de saturalie ce s-ar atinge prin sistemul de dienardl ales
(fig. 5.).

Astfel:

drenarea simplS'gravitafionald, ce ar determina coborArea nivelului

'apei, 6U JQQ-400 cm ar induce sucliuni echivalente unui pF<2,5;
fiftr,ele aciculare vacumale, introduc sucfiuni caracterizate prin pF32,9
(0,8 bai);
drenarea electroosmoticd, in funclie de valoarea gradienlului electric,
induce sucliuni electroosniotice de'pdni Ia 3 bari dbci un pF <3,5;
vegetalia prin absorb{ia
apei de cdtre rdddcini induce o sucfiune, in
conOitii' n6rmale, de 'cea.' 1-2. bari , (pF<3:3,5,) ce poate ajlnge' in

perioade|esecetoasepAndla15bari.,,,...'.

lJmiditatea corespunzdtoare unei sucliuni de 15i bari (pF=4,2) esfe

denumitd umiditAtea de ofilire perm'anentd fu), adic'd umiditatea
solului sub care plantele incep si se ofileascd, f{iia a-gi putea reface
ulterior turgenfa, (pr,esiunea sevei din celule), chiar puse intr-o
atmosferd saturatd cu vapori de apd. Punctul corespunzltor de pe
curba de re{inere a apei (fig. 5.) este definit ca punct de'ofilire.

Umiditatea corespunzdtoare suctiunii de 1/3 bari (pF = 2,5) esfe

definita ca fiind bapacitatea de 6emp (wn ca=w^a-^) dOica uririditatea
corespunzdtoare cantitS{ii maxime db ap5""strdri5"9i slab legati din
pdmAht. Depigirea acestei umiditSli prin irigare ai determin? la un
moment dat stagnarea gi bdltirea apei la suprafafa solului.

cele doui umiditati caracteristice servesc stabilirii momentului de

declangare a irigagiei
de sol,

;i respectiv de oprire a acesteia, pentru fiecare

tip

Apa din pimAnt corespunzdtoare umidititii wrc 3r corespunde qrosimii

maxime a inveliqului de apd strAns legatd 9i uirei mici cbntitdli-de apd
'
slab legate.

'

Eliminarea acestei apei se poate face prin inducerea unei suctiuni mat
mari. de pF=4,?, ly.gfg_q99ibil prin, uscarea pdmantuiui-cu piofeoee
termice .sau .prin utilizarea unbr drenuri de' aerare, srnqura solutie

economic admisibili
(pF=4,2-4,7).

in

argire,

ce induc suctiuni de ciici-90-blri

Pe baza cglqf prezentate, rezultd cd execuiia drenurilor gravitagonale

rn pamanturile a.rgiloase qy un mare piocent de ap:e adsorbiti,
caracterizate printr-o intensitate a sucgiunii peste valorile induie de
drenuri, ,nu poate determina scoatere6 apei din campul de forge a
particulelor gi deci drenarea lor.

ca urmare,. orice sistem de drenare trebuie conceput si aplicat Tn

func.tie..de jntensitatea fortelor de relinere a apei te,qatd,
cantitativ pri n valoarea sucli u n i 9i capdcitatea-sisbmelo??;' oiefiaie
"iprirate
oe
.?Tp
sorbgionar'cu
o^intensitate
mai
miie
oecaicipiEilte"
l:ig3_11
de
reginere a apei de cdtre pimAntul supus drenirii.
i

uf

Figura 6. Lucru specific de drenare;

(e,
I

> Astfel, dacd am considera dipolii de apd plasali pe ,,orbite" permise sau
stalionare (figura 6..a) (ase.menea electronilor din jurul atomilor) in jurul
particulelor,.caracterisate.prin aceeagi intensitate a sucflunii (figura 6.a),
deplasarea lor de pe o orbiti pe alta-este insotitd de addorbtie'd-e enerqiil
cdhd dipolul se deplaseaza p'e o ,,orbiti" inferioari (1), mai'apropiatdfe
particuld, pe una superioard (2,3), mai indepirtati de particuli. '

> in cazul in care dipolul s-ar deplasa de pe o orbitd superioard pe una

inferioari, ar avea loc o emisie de energie.

Daci energia adsorbiti de dipol este suficient de mare, el poate fi

?ndepdrtat complet din sfera de atraclie a particulei 9i in mod similar si

suciesjv togi dipolii de apd aflagi pe ,,oibitele" cu sucgirini mai mici decAt 'a
cdmpului exterior drenat.

Aceastd deplasare a apei de pe o ,,orbit5" pe alta sau in afara sferei de

atracgie, necesiti consumul unei energii (misuri a migcdrii) 9i deci a unui
lucru mecanic care sd deplaseze apa dintr-o pozilie
in alta, Cdre raportat la
unitatea de greutate a inaterialulili uscat, 'con6tituie tuiru spebific de
drenare, ce corespunde benzilor ha;urate din figura de mai sus.

> CAnd prin,drenare se reduce

umiditatea pdmAntutui de la umiditatea w., la

umiditatea w, (figura 6 b), trebuie consumat un lucru mecanic specific de
drenare corespunzitor ariei BB'CC'. egal cu:

t=(,'dL=lh^.d.

'

in cazul cdnd se urmdregte desfigurarea procesului de drenare in timp

este necesard introducerea nogiunii de putere specifica de'drenare, definitd
ca derivata lucrului mecanic specific in raport cu timpul;
dL

P=-=
dt

lntroducerea acestor nofiuni creeazA bazele tratdrii unitare a proceselor

de filtra;ie a apei prin pdmdnt pe baze energetice.

in concluzie,

cunoagterea capacitigii de refinere a apei de cdtre

pdmdnturi la diferite sucliuni permite solugionarea unor probleme tehnice
estimarea tasdrilor sau umfldrilor ca urmare a variatiilor de volum.
drenarea gi irigarea terenurilor gi respectiv proiectarea imbrdcdmingilor
rutiere gi de aerodromuri.

b. Rela;ia dintre sucsiune

fi presiunea apei din pori

puqi.gr1qq, ca exprepiq. cantitativi a interaqiunii dintre faza solidd si

faza lichidd a odmdnturilor, a fost definita cJ cibncitur d; pr".iffi-;
din porii pdmdntului situat'deasuprJ niueruTui -ap'ei suoterane, in raport
cu presiunea atmosfe.rici, cauzat'e fie de meniicurite cjpitJri,'in'Jazut
pdmdnturitor necoezive sau
ng,45 ,1;l5i,1ri),
de
:l*9lyrt
adsorbiia,exercitatd de particulele cu
grad mardde drspersrune
asupra
apei (argile), fig. 6.

*j;

'i""

c!

Ca urmare, ralionamentul. pentru stabilirea relaliei dintre suctiune si

preslunea.apei din pori se bazeazd pe analiza celbr doui tipuii dxliJmi,

de pdmAnturi.

Pimdnt cu structuri practic incompresibili (nisipuri, pietriguri);

Pdmdnturi cu structuri deformabird (argihi grasd saturatd);

Astfel,

in

cazul pdmAnturilor practic incompresibile sucgiunea

este
determinatd in principal de efectul meniscurilor capilare gi conform definigiei,
sucgiunea (su") este egald in valoarea absolutd cu presiunea apei din pori
(Au - sporul de presiune in raport cu presiunea atmosferici) deci:
u = -s".

Dacd se ia linia de referin;d nivelul apei subterane gi respectiv originea

presiunii apei din pori (sporul de presiune in raport cu presiunea
atmosfericd), figura 7, rezultd fln6nd seama 9i de definigia sucqiunii (deficit
de presiune in raporl de presiunea atmosferici), cd ambele au aceeasi
origine dar sensuri contrare

.lIr
''g
oaetrvq.:n

+ffi

;s1ff:in

l.-_+tFJ

f!r.19

pleMa

a$q;

tr"**Fp&peia1
{s*s!r
F$Aiqttr

ii}i:

| )-

]*/-

incircarea unor astfel de pdmAnturi cu

determini modificiri

ale

presiune exterioari nu
din pori, datoriti

presiunii apei

nedeformabilitdgii scheletului solid.

in cazul argilelor grase saturate, particulele solide sunt inconjurate de o

peliculS de apa adsorbitS, contactul dintre ele fdcAndu-se prin
intermediul acestor pelicule (figura 3.b.) 9i deci o presiune suplimentari
(p) transmisi pimAntului este preluatd automat de apa pelicularS. Ca
urmare, daci neglijdm efectul greutilii proprii a pimAntului 9i admitem
cd inilial gi pentru aceste pim6nturi, presiunea apei din pori deasupra

nivelului apei subterane este Au=-sr",

in

cazul aplicdrii unor

suprasarcini (p) ea devine:

Au=-sr"+p

Expresiile

de mai sus prezinti de alfel o identitate structurali

perfecti cu relagiile presiunii hidrostatice din interiorul coloanei de

api capilari, pentru z=h"$i p"t=p.

Pentru pdmAnturile cu,o structuri gi stare intermediard celor doui tipuri

extreme analizate, presiunea suplimentari cu car,e se,incarci pdmAntu|
este preluati la,un moment dat atAt de apa din porii pimAntului cAt 9i
de scheletul solid, prin contactele itergranulare.
Dacd se noteazd cu a'p, partea din presiunea totald (p) preluatd de
citre api, atunci relagia generali dintre sucflune gi presiunea apei din
pori (prin,inlocuirea lui p, cu d'p din relalia Au=-sr"+p, intr-un punct
oarecare (i), devine:
ALtT-su",+a'p,

in care
sui=Y*'hi

> d=0, pentru pdmAnturile practic incompresibile;

)
>

d=7, pentru argilele grase saturate;

0<a<1, pentru restul pdm6nturilor, inclusiv argile grase nesaturate.

ln cazul cdnd presiunea apei se exprimi in indlflme coloani de apd, relafla

de maisus devine:
Au,(cm)=-su"i+d py'y*

Coeficientul a, numit ;i factor de compresiune sau factor de compresibilitate

este egal cu panta curbei de contracgie. cunoagterea relagiei dintre
sucliunea gi presiunea apei din pori face posibil5 determinarea umiditefii de
echilibru Tn pimAnturile aflate sub construcfii sau sub Tmbricimingile
drumurilor gi aeroporturilor.

[--

SUCTIUNEA
APEI DIN
,
PORII PAMANTULUI
prof. dr. ing.Vasile Grecu

,1

I{OTrLn\{EA DE SUCTIUNE.SEMNIFICATIA Er
Ei\ERGNTTCA

Un ait mod de a caracteriza intensitatea interacliunii dintre apd

pimAntului constd in a recurge la folosirea nogiunii de sucfiune.

;i

scheletul solid al

Astfel daci se mdsoari presiunea apei din porii unei mici probe de plmdnt scoasi de
deasupra niveluluj apei. subterane, fErd a o tulbura sau a-i modifica ionlinutul de apd,
se. obline in cazul cAnd proba nu
supusd unor presiuni exterioare,'o valoare mai
^este
rnicd dect presiunea atmos.fericd.l"
fi.g. V.l este reirrezentati schema.unui dispozitiv
alcatuit dintrun vas cilindric poros, plin cu apd gi legat la un manometru cu mercur.
Prin introducerea dispozitivuldi intr-<i masl dti particu-le argiloase, o pafte din apa din
vasul po.ro9 este adsorb.iti formdnd pelicule de apa in jurul farticulelor, pdnl ce fo4ele
de adsorb;ie sunt echilibrate de greuiatea Ila coloanei-de m6rcur.

Fig. v 1. Schema pentru punerea in evidenfd a sucliunii apei din porii pdmdntului;

Iteducerea d.e pres_iune in raport cu presiunea atmosferic[, datoritS. forlelor de interacline

dintre .anA gi sbh.eletul mineial se definegte ca fiind sucliunea apei din porii pamAnnilui.
Aparilia .sycliunii in.materialele_poroase cu .schelet rigid lbeton, ceramicd,'cretd, etc.)
precum;i la pdmAnfurfle 9u glanule relativ mari (nisipuri) se datoreazd.in special forlelor de
naturd fizico-mecanicd (capilara), pe c6nd in cazul pdmdnturilor argiloase sucginea se
datoreazd in special forlelor-de naturd fi zico-chimicd (a<isorb gie).
Rezultd deci.c5. forlelor de interacliune dintre ap5 gi scheleful solid in apa din pori apare o
stare de tensiune care.in ipoteza cd se neglijeazipotenfialul gravitalionai este egal[ tbcmai
cu suctiunea. De .aici mai rezultl cd. atunci cdnd poate fi- neglijat efectul p6tengialuiui
gravita.lional sucliunea este factorul principal care condiyioneazd" migragib ap6i prin
corpunre poroase.

+stfel iq.ng. V.2 se aratd cum datoritd diferenlei razei de curburd a meniscului, apa se va
deplasa din zona A (unde umiditatea este mai mare gi deci raza de curburd a meniscului este
rnai mare lre>ra) in zona B (unde umiditatea este mai mica 9i deci raza de curburd a
meniscului este mai micl). Rezultd cd presiunile de la suprafala-meniscului in cele 2 zone
vor respectajnegalitatea

2.o

pt= po

2.o
) p,--=

pn V.t.

(deoarece ru>rs), care indica sensul

e1
**^-*r-"---T----i.- .:"* *:**-_
\

- -.

--*_

cie

migcare a umiditagii.
In relalie pu este presiunea
Schema pentru explicarea circulaJiei capilare a apei;
tensiunea superficiald a apei;
14: rs, sunt razele de curburb ale meniscurilor capilare inzonaA respectiv B.

6-

Se observi cd termenul 2.i L, reprezintd reducerea de presiune la suprafala

meniscului in raport cu presiunea atmosfericd adicd
sucliunea
din
f)acd se noteazd
S

=2.o lre

inegalitatea (V. i ) devine:

po-Su) po-Su

sau

Sr.Su

V.2.

Dacd se neghjeazd" efectul energiei de pozigie rezultd cd. apa va circula din zonele cu
sucliuni mai mici spre zonele cu sucfiuni mai mari tinzAnd sd se stabileasci un echilibru
de sucliune

tn cazul pdmdnturilor

argiloase apa este relinutd in jurul particulelor de forle a cdror

:intensitate scade cu cdt ne depdrtdm de peretele particulei, formdnd o peliculd de apd
adsorbitd. Atunci cdnd vin in contact peliculele de apd de grosimi diferite a doud particule
de aceea;i nafitrd 9i mdrime rezultanta celor doud forle de atracfie va fi dirijatd spre
particula B, care are o peliculd mai sub;ire, adicd o sucfiune mai mare (fig. V.3). Deci in
acest eaz, dacd se neglijeazd, efectul potenfialului de pozilie, apa se deplaseazl, din zonele
cu sucfiune mai micd spre zonele cu sucliune mai mare, tinz6nd ca in acest fel sd se
ajungd la egalitatea sucfiunilor.
,

r,+

l"l

r.l'l

> Din cele doua'situalii

analizate mai sus rezultd ca sucfiunea mai poate fi definitd ca

depresiuned Puo, (fap de presiunea atmosfericl) ce trebuie aplicatd apei libere care
se g[segte in contact cu pdmdntul pentru a nu avea migralie de umiditate (fig. V.a).
,lSti|

,,

tih{ri
Sx..titnc* #
I*cnt! v
,
Ea*giu
lint*ipiu
i!

Nlitrutij
s
-,i
-,!

-*#iflir,tiw:i;
tD
t)

': I

t3

i.p:
I' . -,
*'

,1=.3,t1

Figura V4. Schemd pentru definirea sucpunii;

Astfel in fig. V.4 se aratd schematic cum pentru a compensa sucliunea s, ca.re apare in
tubul capilar din partea dreaptd este necesar ca deasupra apei din tubul de diametru mai
mare din partea stdngd a figurii sd se provoace un deficit de presiune :

-P=s

Pentru pdm,dntUn sucfiunea poate varia de obicei intre unndtoarele limite:

'Zeto, pentru czrzul materialului saturat in contact cu apa liberd (H:0 pF:co); de
obicei in practicd valoarea pF:oo se eliminE consider6ndu-se drept limita inferioara
sucliunea corespunzdtoare unui centimetru coloani de apd (!{:1 cm:l0o cm, pF:0).

'Zece mii de atnosfere (valoare aproximativ5.), pentru cantl c6nd. materialul este
complet uscat in etuvd la 105" C (H:162 cm, pF:7).

> Pentr.u un proce.s izoterm (dT:0), diferenliala

lui Gibbs (etalpiei libere) devine:
dG =v.dp

totald a potenlialului termodinamic a

p:-S

sau linAnd seama c6. apa are un

volum specific egal cu unitatea (v:1

> ir care C, este o constantd de integrare.

> Dacd se convine ca pentru apa liberd, care nu este supusS. unor deficite de presiune

(sucfiuni) ca uryare a intercliunii cu scheletul solid pbtenlialul termodinamic sa fie

considerat nul (G:0) atunci C,:0 ;i deci

G=-t

V.6

de unde se vede cd sucliunea reprezintd un potenlial negativ.

>

linAnd seama de definiiia potenlialului rezultd cd atunci cAnd unitatea de masd de

apd-liberd devine, la temperatr-rd constantd, apd relinutd cu sucliunea,s, ea cedeazd"
mediului exterior un lucru mecanic pozitiv W:s (Y.4). Acest-lucru mecanic este
cedat mediului exterior de obicei sub formd caloriia (cataura de umeiire). Invers,
gen!ru a scoate o unitate de masd de ap6, refinut5. in pamAnt sub influengi fo4eloi
de interacliune gi a o transforma in apA hberd, este necesar ca mediui exterior sa
consume un lucru mecanic, care in raport cu sistemul considerat este de semn
tiv ;i in valoare absolutd este egal cu sucliunea s.

> in definirea acestei interpretdri

energetice_ a sucliunii apare limpede faptul,

ardtatmai inainte, cd"apaitigreazd, din-zonele cu sucgiune'niai micd spre zonele
cu sucfiune mai mare, adicd de la potenlialul mai ridicat spre poteniialul mai
cobordt.

p1i avantajo_asd aceastd definitie deoarece, pe de o parte calculele nu mai

sunt influenfate de, efe_ctul presiunii qlupla aeniita;ii apei ;i pe ae atta parte
scarupF raniane valabild p.itt* orice tlcfiia.

Este

Folosirea sucfiunii gi_deci gi a scdrii pF in sensul

afitat pdnd acum, este
-rur"
,or', au un continut
limitata la pdmdnturile,,sau materialeli po^rous.,
apreciabil^de saruri dizolvate in apa din pori. in cazul existenfei unor subsfange
dizolvate q upu. din porii pdmdniului, incepe sd se resimt[ iirfluenga presiunii
osmotice si nogiunea de sucliune trebuie feneralizatd in sensul ca lrebuie sd
includd efectul tuturor forlelor care determina starea apei din pori. in aceastd
situagie s-a propus denumirea de sucfiune totald s,- iceasta fiind def,rnitd ca o
sumd a sucliunii debazd sau matriceald gi a sucgiuriii osmotice s,,..

Sro,:S*So*

V.7.

I
I

TNFLUENTA DtFER|T|LOR FACTORT ASUpRA SUCT|UNil.

RELATTA DTNTRE SUCTTUNE $l PRES|UNEA ApEt DtN pORl
Sucliunea fiind o manifestare a interacliunii dintre apa gi scheletui solid al
materialului poros, va fi influenlatd de aceea;i factori care determind interacliunea
adicd: natura gi alcdtuirea scheletului solid gi a lichidului, conlinutul de lichid,
starea termicd (temperatura) 9i electricd, conlinutul de sdruri, etc.
Dacd se considerd cd. vaiazd, numai umiditatea, iar ceilalli factori amintili nu-gi
manifestd. influenfa, atunci pentru fiecare material poros se va putea determina o
curbd de varialie a suclirurii cu umiditatea, care va avea o alurd caracteristicd
tipului respectiv de material.

in

ceea ce prive;te natura ;i alcdtuirea scheletului, materialele poroase minerale cu

care se intdlnegte constructorul, pot fi grupate in urmdtoarele patru categorii:

materiale cu strucfura rigidd cum sunt creta, ipsosul, produsele ceramice, produsele
cu ciment,etc;
pdmAnturi cu schelet practice incompresibil ca nisipurile gi pietri;urile curate;
) pdm6ntui foarte compresibile cum sunt argilele grase;
)

pdmdnturi cu compresibilitate medie ca argilele slabe, argile nisipoase gi prdfoase.

In cele ce urmeazd se analizeazd relafiile sucfiune-umiditate pentru ,cate un material din

fiecare din categoriile de mai sus amintite gi anume cretE, nisip, argild grasd si argila
slabd.

Pentru a putea unndrii mai usor influenla alcdtuirii materialului gi a Formelor de apd din
pori, asupra comportdrii sale ln cursui proceselor de drenare-umezire, in fig. V.6 este
reprezentat schematic modul de alcdtuire a tipurilor de materiale poroase amintite mai
inainte.

i"

ng. V.7 sunt date curbele de sucfiune-umiditate aie cretei tari 9i cretei moi in
intervalui de urniditdli corespunz5.tor stdrii umede, adicd de ia starea saturatd @f-Q h
starea corespunzdtoare higroscopicitdgii maxime (p F=4,5).

Nu a fost posibild reprezentarea variatiei 9i pentru domeniul higroscopic, deoarece in

aceastd zond umidit[file cretei sunt in mod practic neglijabile.
Diferenta dintre umiditdlile la saturalie pentru creta moale gi cea tare marcheazd efecturl
presiunii de consolidare din timpul formarii straturilor de cretd. Pentru ambele probe, pe
mdsurd ce sucliunea cregte, nu se observd nici o schimbare sensibild de umiditate p6nd
la sucliuni de ordinal unei atmosfere QtF=3), cdnd probabil meniscurile de la suprafala
probei r.rpdndu-se, pd.trunde aerul in prob[ ;i incepe cedarea sensibilS a apei din pori.
l
I

i
I

Pentru sucliuni mai mari de 4 atmosfere (pF=3,6) cele doud ramuri de

drenare se suprapun, ceea ce s-ar explica prin aceea c5. pentru sucfiuni mai
mari este cedatd gi apa relinutd in canalele ;i in interibrul cochiiiilor din
care este alcdtuitd creta (fig. V.6,a) ;i a cdror dimensiuni nu sunt influentate
de procesul de consolidare.
Dupd cum se poate vedea din fig.

Y.7, pentru ambele probe se

manifestd

un fenomen marcat de

histerezis intre procesele de drenare

9i cele de umezire; suprafala
buclelor de histerezis pe care le
inchid ramurile de drenare gi
umezire corespunzdtoare este cu
atAt mai mare cu cdt materialul este
mai pufin compact gi cu cAt gama
de varialie a umidit6gii, in cursul
procesului ciclic, este mai intins6.
V.6.

Reprezenlarea schematicd a modului de alcdtuirea tipurilor pincipale de materiale poroase;

a-cretd: b-nisip: c-argild grasd; d-argild slabd: e-microagregate de partiale;

I - pererele cochiliei: 2 - apd: 3 - aer: I - particuld; 5 - apd tle col f 6 - oer;
7 - particuld sau microagregale de pdmdnt: 8 - apd legatd; 9 - microagregate de pdmdnt:
10-parncule; ll-aer: I2-apdliberdrepnutddqtoritdizoldriiprinpeliculeledeapdadsorbitd:
I 3 - apd stab legatd: I I - apd stnins legatd; I 5 - microagregate; ] 6 - apd: I 7 - aer:

NF

l'dlrir

7t

0.15:i

t\i

l'5,4 nyt

r]r,^

iii)\"1 \i
liii
ri
i*i*'

rl
:i
:I
.....-......

r.

...i-.-

lii
V.7.

Rela|ile sucFune umiditate (pF, w)

penlru crerd:

Nrt

1,54

q,

r,l ilrt

t,54 p

15.4

t1
!1

l5-l

o 2 4 6 I i6t2t4t6

I,51nnt

ii

u,.%

V.8. Relapile sucpune -umiditate (pF, w)

penlm ntsrP:

l-tare:2-moale:

> Alura curbelor de sucfiune

a cretei se menline in general ;i pentru alte materiale cu

structurd rigidd cum sirnt betonul, produseie cerafiice, gifsrii, ei-.

Drept.reprezer,rtant tipic al pdmAnturilor cu schelet practic incompresibii s-a

considerat nisipul, in fig. V.8 fiind reprezentate relaliile sucfiun-e-umiditate
(pF,a) pentru un proces de drenare (ramura A) de la starea de saturalie pand la
starea de uscat in etuvd, pentru procesul invers de umezire (ramura B), precum
gi pentru un proces de umezire (ramura C) dupA ce in prealabil avusese loc un
proces de drenare dupd ramura
pAna
umiditatea (w:7,8 o ),
corespunzdtoare sucliunii pF: 2,75 (s:560 cm HrO). Din figura rezultd o
oarecare asemdnare intre curbele de sucliune pentru nisip si celE pentru cretd,
in special jn ceea ce privegte bucla de histreiis dintre ramurile de drenare gi
umezire. 9l ;i in cazul cretei se observd gi pentru nisip cre;terea suprafe;ei
buciei de histerezis cu domeniul de variafie a suctiuniioi. Spre deosefire insd
de cretd in cazul nisipurilor, deoarece diinensiunile porilor sunt sensibil mai
mari (fig. V6), .se_observd cd pdtrunderea aerului in pori incepe pentru sucliuni
mult mai mici (pF<l, s<10 cm HrO) iar goiirea porilor nu aie un caractef atdt
de brusc, ci se iace
pana
starea de uscit in etuvd (fig. V.8). Aceeagi
-treptat
observalie se poate face gi in ceea ce privegte caracterul procesului de umezire.

la

li

i-" fig. V.6. c este reprezentatd in mod schematic alcdtuirea argilei grase, la care
dupd cum se gtie, aploape toatd apa este relinutd in pori prin forte de adsorbgie,
intensitatea acestor fo4e fiirld cu atdt mai mare cu cdt este mai micl distantd
pdnd la suprafala partidulei. in general in acest caz, chiar gi apa care se gdsegie
in zona centrald a porilor nu este liberd fiind sub influenfa fo4elor de retinere.

Relafia, sucfiune-umiditate pentru aceastd categorie de p5mdnturi este mai

complexd in sensul cd variafiilg d" sucliune gi deci gi de confinut de apd
conduc (pentru cazril umiditililor mai mari decdt lirnita de contractie) -la
varia!_ii de- volum._ fapt care se poate vedea in diagrama din collul din dreapta
sus (fig. V9). Astfel tlaca unei probe de argild gra# in stare natdrai[ i se aplicd
sucliuni din_ ce in ce mai mari s-e obgine ramura de drenare 6, iar prin umEzire
ramura,1, observdndu-se cd in final se ajunge la umiditate.mai sc-dzut5 pentru
starea de saturafie. O noud drenare se face dupd ramura 8, iar umezirea tot dupa
ramura 7 9i oii de cAte ori s-ar repeta procesul de uicare-u..iiri,'se vor
parcurge ramurile 7 gi 8. Acest fapt, poatb fi explcat prin aceea, cd in cursul
procesului de uscare,dupd ramura 6, are loc o rea.s-ezare a particulelor cu
reducerea corespunzdtoare a porozit[fii.

Dupd cgm -se vede folosirea curbelor (pF,a) permite punerea in eviden!6 a
procesului de indesare,, care are loc prin uscarea ;i umezirea repetatd a unui
pAlndnt argilos. Acest fapt prezintd importanld pentru explicaroa proprietdpilor
imbundtdfite, care se constatd la crusta intdrit[ a depunerilor aluviale, din vaile
rdurilor de ges.
Dacd se pleacl de.la o pasta frcutd din acelagi material atunci se obgine prin
drenare iaryur_a ,1, ,iw procesele de drenare-umezire de amplitudine pF limiiat6,,
conduc la buclele histerezis 2-3 gi 4-5, care vor fi cu atAt mai mari bu c6t garrra
de varialie a sucfiunilor, respective umiditdliloa este mai mare.

ft
I

Dupa cum se observ6, intre procesul de drenare gi cel de consolidare a argilelor grase, existd
o foarte mare asemdnare, in ambele eazurT putAndu-se vorbi de o lamuri primard a
procesului.prin care se trece ori de c6te.ori.soficitarea (sucfiune, presiune), .are se apiicd
pS.mAntuiui, depdge;te ca intensitate solicitdrile pe care le-a suferit anterior pdmdntul.
Dacd pdmintul este tulburat, fIrd modificarea urniditAlii, atunci se constatE cd ramura 9,
corespunzdtoare noilor sucfituti, este independentd de sucliunea inigialS. ;i de sensul
procesului (drenare sau umezirg). Rezulta cd atunci cdnd sucliunea iniliaid corespunde unui
pu.l9t stluat deasupra curbei 9,-tulburarea argilei cu menlinerea umiditdlii, provoacd o
scdder,e de suc-tiune egald cu-diferenla pe ordonatd intre punctul considerat gi^punctul de
abscisd egald de pe curba 9. Invers, pentru punctele situate sub curba 9 tulbfura:rea argilei
conduce la cregterea sucliunii.
Deoarece in cani forfecdrii unei mase de pdm6nt in planul de tdiere are loc o tulburare a
materialului se poate considera cd ramura 9 reprezintd relalia sucfiune-umiditate pentru un
astfel de proces.
Majoritatea pdmAnturilor nu se inscriu de obicei in pdmAnturiie tipice descrise mai inainte,
ci au proprietAli intermediare intre acelea ale argilei grase gi ale nisipului curat, alcdtuirea
lor putAnd fi reprezentatd schematic ca in fig. V.6, d: in acest caz, spre deosebire de cazul
argilei grase, in porii pdmdntului se gdsegte atAt apd liberd (zona centralS.) cdt gi apd legatd
(in vecindtatea particulelor); de asemenea, ?n acest eaz, zona centrald a porilor mai mari nu
este intctdeauna ocupat[ cu apd, ci gi cu aer, aga c5.la limita de separalie a apei cu aerul vor
apdrea fenomene capliare.

rui"
f,.{
1,'

r,':r

i* r'i,r

'l

lJ
{"J

$ij

;{r

tfi

.ft

1.t-.{

"{il

fjl{ i

"Tf'i

rfi

s'k)
"r{

lilrl
j1.{i

l:',1
I {rJ

suctiune-umiditate (pE w) pentru argild grasd;

ri

Dupd cum se vede in flig, V10 relalia sucfiune-umiditate pentru pdmdnturile parlial
compresib_ile are o pozilie intermediard intre cea pentru argile $rase ;i cea pentru
nisipuri. Ca gi in cazul argilei grase gi in cazul argilei slabe se poate stabili prin
incercdri o curbd corespunzdtoare sucliunilor dupd tulburarea probei.

Din cele ardtate mai inainte, privitor la particularitalile curbelor (pF,w), pentru

diferite tipuri de p[mdntui, rczultd cd pentru o aceeagi umiditate, un dnumit p-amdnt

poate. ava o gamd intreagd de sucliuni gi cd pentru acest fapt poate fi interpretat in
funclie de structura sa.

Un alt factor care influetfeazd interacfiunea dintre apa gi scheletul solid gi deci gi
efectul ei rezuitat sucliunea, este temperatura. Urmarindu-se efectul pe c-are il au
varialiile de temperatur[ asupra sucliunii s-a ajuns ia concluzia c[ in toate cazurile
cresterea temperaturii conduce la reducerea suctiunii iar sc5.derea temperaturii la
marrea suctlunll.
nF
V ul,CVtC

O alta solicitare exterioard a cdrei efect

se manifestd asupra interacfiunii dintre
apd gi scheletul solid gi deci 9i asupra
sucliunii este solicitarea dinamicd. Se
constatd cd" aplicarea unei solicitdri
dinamice provoacd o reducere a sucliunii
(fig. V.11) gi acest fapt trebuie pus pe
seama perturbdrii legdturilor dintre apa gi
scheletul solid pe perioada cdt dureazd
soiicitarea.

50

Figura V.10. Relapile sucFune

w,'5

umiditate (pF. w) pentru argild slabd:

In cazul pdmdnturilor nisipoape aceastd perfurbare constd in distrugereapagiald, a

anumitor meniscuri capilare. ln cazul pdmAnturilor argiloase perfutrbarea constd in
mdrirea mobilitatii anumitor ioni de la periferia stratului difuz qi a moleculelor de
apd orientate !n jirrul1or, care sunt scogi in acest fel de sub influen'la cdmpului de
atraclie a particulei argiloase.
O altd problemd care.prezintd un interes deosebit atAt in ceea ce privegte principiul
metodelor de determinare a proprietdlilor frzice a apei relinute in trrdmdnf in general
;;i a sucliunii in special, cdt si in ceea ce privegte aplicarea practic^d a teoriei rsuctiunii, este aceea a_legdturii dintre sucliune gi presiunea-apei din pori, adicd a
.modului cum presiunile mecanice exterioare influenfeazd sudtiunea.

In cazul

pdmAntului cu schelet' practic

incompresibil sau al materialului cu structurd
rigir16, problema este simplificatd datoritd

faptului,

cd apa din pori nu preia din

s,80n/K

60ti *5ffi

suprasarcind. Dacd se line seama de faptul cd

drept origine a presiunii apei din pori u se ia
presiunea atmosfericd (adica presiunea
corespunzdtoare nivelului apelor subterane (fig.
V.12) precum gi de ciefinilia sucliunii s ca fiind
reducerea presiunii apei din pdmAnt sub cea
atmosfericd, rczuItd, cd ambele au aceeasi
origine ?nsd sensuri contrare si deci : zt = -s
'igura Vll. Influenla solicitdrii dinamice asupra
sucpunti:
I - stare staticd; 2 - stare dinamicd;
I

L-.

>

In cazul argilelor saturate, neexistdnd un contact direct intre particule, ci numai prin
intermediul particulelor de apd adsorbita (fig.V.6, c) supraSarcina este preluath in
intregime de catre apt qF pori...Jin6nd seama de aceit fapt gi neglijAnd pentru
moment efectul greutSlii proprii a pdmAntului, rezultd ca prin alpficared unei
suprasarcini p rg.V.l2) presiunea apei din pori desupra nivelului apei subterane,
care initial era ,
v9.

u=-'S

>

devine:

u=-s* p

v.10

Nivelul apei subterane fiind

conform definigiei locul geometric
al punctelor unde presiunea apei din

pori este egalS cu cea atmosfericS,

Figura V12. Schema pentru stabilirea relas)ei dintre sucliune
Si presiunea apei din pori;

adicd

u=0
relalia (V.10) devine:

0=-s*pls=p

v.10'

ceea ce inseamnd cd

la nivelul apei subterane

sucliunea pdmdntului este

neutralizatd de cdtre suprasarcind.

> Deasemenea

'

cd presiunea apei din pori poate

ea o rezultantd a efectului sucliunii ji a suprasarcinii.
rezul1'd,

,. v
) +In practicd
insd se intalnesc piminturi
A

fi definitd

intermediare intre cazurlle

extreme examinate mai sus, la care numai o parte a presiunii
aplicate peste. transmisd apei din pdmAnt, restul fiind pieluat de
cdtre contactele intergranulare.

--t
i

Metode pentru determinarea suctiunii

prof. dr. ing. Vasile Crecu

> Determinarea cantitativd a suctiunii

se face printr-o serie de metode de
laborator, prezentate in STAS '9180173 pentru' aJten"ina..u -.ip*ita!ii a;
refinete a apei de cdtre p[mdnturi in slare nesaturatd; cu un,jle adaptari
specifice.,. Sceqle metode sunt aplicabile gi penku soluri gi alte mateiiale
iunt necesare pentru studiui-migrafiei apei gi
influenlei stdrii de umiditate asupra propridtAtilor mecanice- aie acestor
poroase hidrohie. Aceste metode

materiale, care intervin in problemele de fundagii ;ipedologie.

> Pentru caructeiiarea capacitali!.de relinere a apei se stabilegte relalia

sucfiunea apei din pori trgi umiditateaiv.

dintre

s^uctiunea h se inlelege deficitul de presiune in raport cu presiunea

atmosfericd care apare in apa din porii materidlelor hidrofile iresaturate.

Prin

Sucliunea fiind o manifestare a fenomeneior de interactiune dintre apd" si faza

solidd va fi condigionatd de factori care influenfeazd, int6racliunea, adicl,'natura
gi alcdtuirea scheietului, conlinutul de saruri aii. ;F,;larea'termi.a
;iii.iiri.a
s.a.

(i,
\_-/

t
Se obignuie;te sd se separe sucliunea totald in cele doud componente principale
ale sale gi anume:

sucliunea matriciald h^, adicd, deficitul de presiune datorit exclusive forlelor de

interacliune dintre fazd solidd gi apa purd;
sucliunea osmoticd h,, adic6, deficitul de presiune ce apare intr-o solulie
nesaturatd prin raport cu apa purd de care ar fi separatd printr-o membrand
semipermeabild;

h:h*+h,
in STAS

(1)

9180173 se

determin[ numai sectiunea matricial5 prin:

metoda aparatelor cu placd de sucliune (pF:0 - pF:3);

metoda aparatelor cu placd sau membrand de presiune (trsF:2,5 - pF:6,2);
Sucliunea se exprimd in N/cm2, bari sau in centimetri coloand. echivalentd de
apd,.Latrecerea de la un mod de exprimare la altul se va line seama cd:
1 bar: 10 N/cm2 gi corespudela 1022,'7 em coloand de apd Ia25 C.

ELEMENTELE CARE TREBUIE AVUTE iN VEDERE LA

DETERMINAREA CAPACITATIT DE RETINERE AAPET

Se obfnuiegte sd se separe sucliunea totald in cele doud componente principale

ale sale;i anume:

sucliunea matricial6 h* adicd, deficitul de presiune datorit exclusive forlelor de

interacliune dintre fazd solida gi apa purd;^
sucliunea osmoticd h,, adicd deficitul de presiune ce apare intr-o solutie
nesaturatd prin raporf cu apa purd de care ar fi separath printr-o mem6rand
semlpenneaDlla;

h:h*+h, (i)
in STAS 9180173 se determind numai secliunea matriciald prin:
metoda aparatelor cu placd de sucliune (pF:0 - pF:3);
metoda aparateior cu placd sau membrand de presiune (pF:2,5 pF:6,2);
Sucfiunea se exprimd in N/cm2, bari sau in centimetri coloand echivalentd de
apd.La trecerea de la un mod de exprimare la altul se va line seama cd:
1 bar: 10 N/cm2 ;i corespudela 1022,7 cm coloand de apd Ia25 C.

ELEMENTELE CARE TREBUIE AVUTE iN VEDERE LA

DETERMINAREA CAPACITATIT DE RETII\ERE AAPEI

Relalia de mai sus poate fi scrisd sub forma:

. (

R r .ln------ru,)
M g 100/|

pF =logh = logl - . _.-\.

f+;

au dupd transformdri:

, -\(R r m r/)l: IoSl

[n r(. u\l
"lM 'l - ln

logl --'-'

M g 100/

si

t00/_J

r.1ool
, [n r(. u).]
ll=loal [n .ln-l I

'l m
=lO8l
"Lturs\
h

1oo

1oo

100i1 "LMs u)

1oo
ln l o = 2.303. lon
"U,

f=

U, -U,
I
r.rn^. lool [n.T.z. 303
_,^^[o
= logl
-lMs'/..lVJ.los-"u)l= loQl = lon

"lMs

los100 = 2

=roe[2,: ot

(log 1 00

- l"gu, )-ll
ll=
I

#;].

(z-tosu,)

(s)

> Inlocuind valorile R gi M se obfine pentru T:293 K (20"C), relalia:

pF :logh=6,502+1og(2

>

-logU,)

pF=togh,

Care este repre zentatdgrafic in figura.

Aplicarea relafiei de mai sus

determinarea sucliunii totalb.

(6)
permite
-

qf
5,5

5
4.5
4

Determinarea fiecdrui punct al curbei de sucfiune se face pe baza a cel pufin

calculdndu-se media rezultatelor obfinute.

2 probe

Rezultatele necesare tasdrii curbei sucfiune-umiditate, se pot obgine folosind probe

separate din acelagi material, pentru fiecare treaptd de deficit de presiune, sau supundnd
aceleagi probe diferitelor trepte de sucfiune.
;

Sucliunea depinde de starea de umiditate; cu c6t corpul hidrofil este mai

nesaturat, cu atdt sucliunea apei din pori este mai mare.
in starea de satura!19, s.u9!iun93 ..ri..nuld,_ in timp
ce pentru corpul uscat in
etuvl corespund sucliuni de ordinul miilor de bari. ^
Datoritd domeniului targ de varialie a sucfiunii, se foloseste frecvent pentru
exprimarea intensitdlii legaturii dintre apd gi faza'solidd, indicele rorU.t6tiJ pF.

pF:logh

Q)

in care hrcprezint5. sucliunea exprimatd in centimetri coloand de apd.

?,
In_cazul pdmanturilor argiloase,. supraconsolidate. poate apdrea sucfiunea in
apa oln porl cnlar .l atuncl cdnd acestia din urmd sunt plini cu apd. Aceastd
sucfiune conduce- la tendinla de absorbgie a apei libere gi la maniftJstarea unor
fenomene de umflare.
in curbele sucfiune-umiditate, obfinute pentru acelasi material, prin procese de
drenare sau umezire, ap ar ae ou ic,ei- Jif.;"G,
;iin'i#arut
de varialie a umidtaiii-este mai insemnat iiviteza de desfrguru.. u pioiesului
r - -este mai mare.
In domeniui sucliunilor mici, cgrba sucfiune-umiditate nu este unicd, deoarece
capacitatea de. refinere este influentatS- sensibil de porozitatea pdmdntutui gl
starea legdturilor itructurale

; ;Ai';;;;;i'.";

Gama mare de variatie a sucfiunii in ?ntregul domeniu al umiditaiilor posibile

folosirea mai multor metode pentiu stabilirea relaliei suipiun6uLmiditate astfel:
in domeniul suctiunilor mici (< 1 bar; pF<3) se folosesc aparate cu placd de
sucfiune:
in domeniul suctiunilor mijlocii (1+15 bari,. 3spF <4,2) se folosesc aparate cu
placd de presiun'e sau cu membrana de presiu#;
in domeniul suctiunilor mari (15+150 bai;4,23pF<5,2) se folosesc tipuri
speciale de aparate cu membr*a O. preslune;
?n dorneniul suctiunilor foarte mici si pe-ntru pdmdnfurile necoez:ive, poate fi
folositd metoda indicatd in STAS lefiteA.
iplogrgniul higroscopic. unde sucliunile sunr foarre mari (>30 bari; pF>4,5)
detrcrful de presiune se stabile;te in mod indire ct pe baza izotenneloi de
s orbti e_- de s orb
!i,e, fo losindu- se rel afia din hi grom6trie :
nLecesitd

U
, R T.In.-;
h---'.^

Ms

h
R-

(3)

100

- sucliunea totald exprimatd in centimetri coloand de apd;

- constanta univers ard, a gazelor perfecte (confbrm srAS 1647 -i-0\:

R:8,3170 Jimol.K;
T'- temperatura termodinamicd absolutd in K;
M - masa moleculari (pentru apd M:18 g/mol);
g - accelerafia gravitationald;
U' - umiditatea relativS. (procentuala) a aerului umed (definitd conform STAS 1253-55).
t..

r..lt,

METODA APARATELOR CU PLACA DE SUCTIUNE

Principiul metodei
Metoda const6, in a;ezarea probei dg pdmdnt in contact str6ns cu o placd poroasd foarte
fin6, saturatd cu apd, supusi unui deficit de presiune in raport cu presiunea atmosfericd.

Deficitul de presiune in apa de ,sub plqca de sucliune se realize azd fre cu ajutorul unei
coloane de ap6, pentru sucfiuni matriciale pAnd la \:200+300 cm, mai frecvent cu
aJutonrt vacuumulul.

La incercare trebuie respectate urmdtoarele conditii:

a) porii plScii de sucliune trebuie sd fie suficient de fini, in aga fel incdt meniscurile
gapilare (de raz6. maxim^d r) de la fala ei superioar5. sE poatd prelua deficitul de presiune
lh, ." urmeazd" a se rcaliza in aparat; intre acegti doi parametri, in condi;ii obijnuite de
laborator, existd relafia:

h, =:::r

0,15

(7)

In care:

h* ;i r srnt exprimafi in cm.

b) probele, netulburate sau tulburate, trebuie sd aibd un contact strdns cu placa in a;a fel
incAt sd existe continuitate intre apa din probd gi cea din placa de sucliune;

c) proba trebuie ldsatd sd se dreneze sub fiecare treaptd de deficit

deficit de presiune p6nd cdnd
ajunge la o umiditate practic constantd;

>

Relalia de mai sus poate fi scrisd sub forma:

pF

=togh=ror[-*.I
-\, M g r*l
100j

(4)

Sau dupd transform5ri:

_Lr'"9.1=nnll
r [_"4)l=
-\
"lM
g
M
r00)
s \ 100/_l
^r(
T (^]Ll 'l=ron[3 r ,Iqqll
=ro*[4
-l_M
"l.u
s

i00/

'"{9-t"*#.h10

=2,303

u,JL=

r"rf,.9

l
(loe 100 - loe
ronl!9l= ron[4
'-'l-u .L.z.ro,
"lu .L.z.tot
= ron[4
g -'eve
s '- - -- U, )
.

1og100 = 2

=roe[2,: ot

#;].

(2-tosu,)

> Inlocuind valorile R;i M

pF = logh = 6,502 + log(2 -

>

(s)

se obgine pentru

log

")li=
j

T:293 K (20.C), relafia:

t/,)

Care este reprezentatd,gafic in figur[.

(6)

Aplicarea relafiei de mai sus permite

determinarea suctiunii totale.

6,5,

.:l

':l
"l

4,5i

el

lffiq

Determinarea fiecdrui punct al curbei de sucliune se face pe baza a cel pulin 2 probt:
calculAndu-se media rezultatelor obfinute.
Rezultatele necesare tasdrii cwbei sucfiune-umiditate, se p
lot obtine folosind probe
separate din acelagi material, pentru fiecare treaptd de deficit
fresiune, sau supun6ncl
[e
aceleagi probe diferitelor kepte de sucfiune.
,

lrr+
f ..'l

>

Imediat dupd fixarea probelor se realizeazdin aparat deficitul de presiune necesar

gi se verificd contactul intre probd ;i placd; in cazul unui contact bun se constatd o
micd rezistenld la incercarea de a desprinde probele de pe placd.
Dacd contactul intre probi gi placd este bun se lasd probele in aparat un timp
suficient pentru atingerea umidita;ii de echilibru corespunzdtoare def,rcitului de
presiune impus.
CAnd intereseazd.numai anumite trepte de sucliune bine determinate se poate
renunla la treptele de sucliune intermediare.
Atunci cdnd se folosesc aceleagi probe pentru diferite trepte de sucliune dupd
atingerea umiditalilor de echilibru sub fiecare treaptd se ia o porliune din prob6,
pentru determinarea umiditdfii corespurzdtoare, frrd. a deranja contactul dintre
probd gi placa de sucliune.
Dupd terminarea practicr a procesului de migrafie a apei intre probd gi placa de
suctiune, se determind umiditatea probelor de pdmAnt.
Sucliunea matricial5. corespunzdtoare se stabile;te cu relafia:

h,(cm H,O) = H(cm H,O)-13,59 + h,(cm

H,O)

(8)

t_
I
I
I
I

METODAAPARATELOR CU PLACA SAU MEMBRANA

DE PRESIUNE
> Principiul

metodei

Metoda constd in a-sezarea probei de pdmdnt intr-o camer[ de presiune, proba

fiind in contact strdns cu oplacd porbasd foarte find sau cu o mernbrad5 din
celulozd (figura .-..); spaliul de sub placa poroasd sau membrand fiind in
contact cu atmosfera, evacuarea apei din proba de pdmdnt are loc datoritd
excedentului de presiune din spaliuide deasupra pldcii sau membranei.

in incercare trebuie respectate urmdtoarele condi;ii:

porii ptdcii de presiune trebuie s[ fie suficienfi de fini in asa fel incflt
meniscurile capiiare de la fqtq .j superioard sd poata prelua excedintul de

presiune. intre camerc aparatului gi presiunea atmosfericai aceasta condilie este

?ndeplinita dacd este satisfrcutd relagiaT;

In cazul membranei de presiune relalia (7) poate sd nu f,re indeplinitd dacd porii
sunt suficient de fini pentru ca pierderile de aer prin porii membranei sd nu
oonducd la scdderi de presiune in camera aparatului mai mari de 2o/oin24 ore;
probele trebuie sd aibd un contact str6ns cu placa sau membrana in aga fel incdt
sd existe continuitate intre apa din probd

;i cea din placd sau membrand;

probq trebuie ldsatd in aparat un timp suficient pentru a se realiza echilibrul de
um i ditate c orespunzdtor presiunii din ap ar at.
I

--t

I
I
I

I
I

I
I

PR.EGATIREA PORBELOR

Incercdriie de suefiung_ pot fi efectuate in funclie de problema studiatd, pe

probe cu structura netulburatd, pe probe din materialul compacrlat sau pe probe
remaniate.

Probele cu structura netulburatd se oblin prin infingerea in monLolili, carote din

,s_tufuri sau_ terenui natural a unor stanle cilindrice cu pereli subliri, avdnd
diametrul de ordinul a2 cm gi indlgimea 6, celmult 1 cm.
Operalia urmdtoare constd tn inldturarea excesului de material astfel incdt cele
dou[,fe!e corespunz[toare suprafegelor debazd, ale cilindrului sii rezuke perfect
plane.

Probele cu structurd remaniata se obgin fie prin agezarea si compactarea

materialului direct in gtanfd, fie prin agizarea materialiilui sub iorml de pastd,
direct pe placa sau membrana aparatuiui.

De regul6, pentru oblinerea curbei de drenare, probele trebuie in prealabil

saturate. Aceastd operaliune se efectueazd cel mai bine printr-un exicator sub
vacuum,_ asigurdndu-se in acest fel evacuarea completd a aerului din pori,
urmatd de punerea in contact a probei de pdmdnt cu apa dezaerutd. de labaza
-pdmAnturile
exicatorului (de. elemplu
rasturnare). La
argiloase
vacuurnarea trebuie fdcutd suficient de lent pentru a nu se provoca umflarea
prin expansiunea aerului din pori.

prin

Safurarea probelor se poate face gi direct pe placa poroasd de sucfiune.

-2"*r

i
l

5)l

Y__l

EXPRIMAREA

Prczentarea
abscisd umi
(sau in co

folosegte

sucgiune eSte

ULTATELOR

Itatelor se face sub form6 graficd

in

diagrame care au in

ea.w
a w in
procente de
ln-procente
gregt{e pi
in ordonatE
ordonatd sucliunea
si-in
srictiunea h- in hari
bari
$e greutate
<le ap6). Atunci cdnd intervalul de suc;iun-e este ftdus se
r ordonati o scard normald (figura a);'c6nd intervalul de
se folosqte o scard logaritrniciloghi 'lngura U;.

sn rL*

'$n I

,k#b
?e&

l
iftn

{*iiil

"''lli-t,,tl:,*.,._.