Bonitarea terenurilor in Romania

Au existat .. inca din sec 18 pentru evaluarea terenurilor in Transilvania a fost

utilizat sistemul austriac de evaluare in raport cu venitul cadastral,apoi in 1872 Ion
Ionescu de la Brad a realizat un system de clasificare a pamanturilor in 11
categorii,astfel
-

categoria 1 pamant bun cu un procent cuprins intre 20-30% argila 50-70%

nisip 5-10% calcar si 5-10% humus
categoria 2 pamant argilos cu un continul de 80% de pamant de oale
clasa 3 pamant argilo-nisipos sau pamant pentru grau
clasa 4 pamant argilos cu calcar sau pamant pentru trifoi si lucerna
clasa 5 pamant argilo-humifer sau pamant de mlastini
clasa 6 pamant nisipos cu un procent de peste 80% nisip
clasa 7 pamant nisipos argilos sau pamant pentru secara
clasa 8 pamant nisipos calcaros
clasa 9 pamant nisipos humifer sau pamant de gradina
clasa 11 pamant humifer-turba sau pamant de mlastini

In secolul 20 a aparut o serie de lucrari referitoare la bonitarea terenurilor fiecare

propunand o schema proprie de bonitare
In anul 1965 Dumitru Teaci publica lucrarea bonitarea terenurilor agricole pe
baza criteriilor naturalist-ecologice iar in anul 1980 publica cartea Bonitarea
terenurilor agricole,volum de referinta in ceea ce priveste metoda lucrarilor de
bonitare.La nivelul Romanaiei lucrarile de bonitare iau amploare in anul 1975 in
cadrul laboratorului de bonitare din cadrul institutului pentru cercetari pedologice si
agrochimice.Aceste lucrari de bonitare sau realizat pe baza unor instructiuni de
raionare pedoclimatica,bonitare si caracterizare tehnologica a terenurilor agricole
care au fost reunite ulterior in cele 3 volume ale metodologiei elaborarii studiilor
pedologice.O alta lucrare foarte importanta este studiul fondului funciar agricol
elaborate in anii 1983 care prezenta situatia fondului funciar si problemele legate
de fondul funciar. Un elemnt pozitiv al acestei lucrari a fost faptul ca pe langa
inventarierea terenurilor aferente fondului funciar stabilirea claselor de calitate se
pune in evidenta si potentialul amenajabil al fondului funciar u destinatie Agricola
indicandu-se suprafetele care necesita lucrari de imbunatatiri funciare si lucrari de
ameleoratie.
Cu privire la modul de folosinta 65.7% din terenurile agricole au ca si
destinatie arabil 30.9% pajisti naturale,plantatii viticole 2% , 2.4% .
Din total fond funciar terenurile agricole ocupa 63% , paduri si terenuri
forestiere 27.7% ape si stuf 3.3%, drumuri si cai ferate 1.6% curs construcitii 2.8%
si neproductiv 1.6%.
Astfel putandu-se observa faptul ca la nivelul anilor 80 din fondul funciar
destinatia Agricola era de 63% iar destinatia forestiera de 27.7%.In urma stiudiului
efectuat in perioada 1976-1980 sa realizat o prima clasificare a terenuriilor in 6
clase calitative astfel:

clasa 1 de calitate cuprindea terenurile de calitate foarte buna care cuprindea

terenurile fara restricitii d.p.d.v. al utilizarii fara degradare textura mijlocie
drenaj bun si o inclinare sub5%
clasa a 2-a de terenuri in care factorii limitative au o manifestara slaba si o
panta intre 5-10%
clasa a 3-a calitativa,terenuri de calitate mijlocie in care limitarile si
degradarile au o valoare medie
clasele 4 si 5 terenurile calitativ slabe si foarte slabe unde degradarea si
limitarile au o intensitate ridicata
clasa 6 terenurile neproductive care iasa din evidenta fondului funciar agricol.