Sunteți pe pagina 1din 44

= Senzatie neplacuta

Poate afecta: confortul, somnul,

reactiile emotionale, activitatea zilnica,


calitatea vietii pacientului
Rol: de a alerta individul in cazul
producerii unor injurii tisulare

=> perceptia durerii


=> reactiile emotional efective

Functia = de a detecta, localiza si a

identifica leziunile tisulare


Durata si localizarea durerii: Furnizeaza
importante puncte de reper pentru
diagnostic + evalueaza raspunsul la
tratament
Compus din 4 procese fundamentale:
1.Transducerea
2.Conducerea
3.Modularea
4.Perceptia

= terminatii nervoase libere (fibre

mielinice/amielinice) de la nivelul
tegumentului si a structurilor profunde
musculo-scheletale si viscerale.
Receptori specializati (mecano-si
termoreceptori):
Krause
Ruffini
Pacini

DUREREA
Receptori:
La nivelul tegumentelor terminaii

nervoase libere ale firelor subiri


(mielinice i amielinice)
Receptori senyoriali specializai (Krause,
Ruffini, Pacini)

DUREREA
Nociceptorii sunt conectai la 2 tipuri

de fibre nervoase periferice:

Fibre mielinice subiri tip A delta (6, 10

m/s)
Fibre amielinice tip C (2 , 0,5 m/s)

Poate aprea fenomenul de dubl

durere:

Durerea primar, intens, ascuit, bine

localizat (mediata de fibrele A delta)


Durerea secundar, tip arsur, tardiv,
slab localizat (mediat de fibrele C)

1. Caile
ascendente

DUREREA
Cile ascendente:
Axonii protoneuronilor receptori,

intr in mduv prin rdcina


posterioarcoarnele
dorsalesinaps cu deutoneuronii
cii sensibilitii dureroase

O LEZIUNE LA NIVEL TALAMIC => DURERE


CRONICA TALAMICA

Este implicata in modularea transmiterii


nervoase si in actiunea analgezica a

2. Caile
descendente

DUREREA
Cile descendente:
Tractul cortico-spinal
Fibre care coboar din cortex orbital i frontal

la nivelul mduvei

Tractul reticulospinal
Fibre din formaiunea reticulat a

mezencefalului coboar multisinapticla


nivelul coarnelor dorsale ale mduvei, unde
prin contacte pre- sau postsinaptice au rol
facilitator sau inhibitor n transmiterea
impulsurilor aferente ale durerii

DUREREA
Modulare biochimic:
Sistemul opioid (opioizi endogeni):
Endorfinele (, , , ) peptide cu

dimensiuni mai mari


Distribuie mai redus, mai ales n
hipofiza anterioar mpreun cu ACTH,
MSR, SNC (etaje superioare)
Encefalinele pentapeptide
Metencefalin, leucoencefalin

DUREREA
Sistemul opioid:
Larg rspndit, din mduv pn n

telencefal
Efecte mediate de interaciunea cu
receptori specifici
Efecte predominant inhibitoare n SNC i
structurile periferice
Considerai neurotransmitori specifici
ai SNC ce mediaz integrarea informaiei
senzoriale cu D i emoiile

DUREREA
Sistemul opioid:
Aciune analgezic
Sistemul opioid este activat de stimulii

nociceptivi acui stresani


n durerea cronic apar perturbri n
homeostazia opioizilor
Deficitul producerii de opioizi poate fi
compensat prin:
Aport exogen (opioizi tip morfin)
Stimulare electric
central/periferic/acupunctur

DUREREA
Substana P (neurokine).Concentraii mari n:
N receptori
Creier (periapeductal, hipotalamus, aria preoptic,

nucleii trigemen)
Organe periferice

Rol de mediator la nivelul sinapsei cu

deutoneuronul mediaz trecerea spre etajele


superioare
La nivel medular exist competiie ntre
substana P i encefaline
Absena total (deficit congenital de
subst.P)absena nocicepiei
subst. P - la pacienii la pacienii cu D
neoplazice netratabile

DUREREA
n periferie, substana P
eliberarea de serotonin
permeabilitatea vascular (edem

neurogen)
tonusul musculaturii netede
Degranularea mastocitelor

DUREREA
Pragul nociceptorilor este influenat

de:
Modularea central (memoria durerii)
Microanturajul terminaiilor nervoase

Produi eliberai din N agresionat


Subst. Algogene endogene
Mediu chimic
Microcirculaie
Disfuncie simpatic

DUREREA
Inflamaia i leziunile iritative -

pragul
Analgezice i leziuni distructive SNC pragul
Analgezia prin acupunctur

DUREREA
Sindromul dureros poate cuprinde 3

componente algogene:
Exces de nocicepie
Dezaferentare
Durerea psihogen

DUREREA
Durerea prin exces de nocicepie

(hiperstimulare)
Cea mai cunoscut
ntlnit n traumatologie i

reumatologie
Durerea adevrat
Excitanii cunoscui, fizici, chimici
Durerea vie, bine localizat datorit
manifestrilor locale i generale intense

DUREREA
Durerea prin dezaferentare (neurogen)
Produs prin leziuni persistente la nivelul SN

periferic (D neuropat) polinevrite, Zona Zoster


Leziuni centrale traumatisme, scleroze multiple
Este afectat mecanismul de inhibiie endogen
D continu (arsur) / dureri fulgurante, paroxistice
Prin leziuni periferice sau centrale se produc
denervri ale celulelor centrale:
excitabilitatea neuronal
Descrcri spontane
Amplificarea rspunsului la stimuli

DUREREA
Durerea psihogen
n tulburri psihice
Durere persistent, aparent fr cauz

organic

1. Durerea somatica si psihogena


Somatica = produsa de o cauza
fizica, obiectiva (IMA)
Psihogena = fara cauza fizica
cunoscuta. Nu este imaginara.
Primar: somatica/psihogena

combinata

2. Durerea acuta si cronica


Acuta: - incepe brusc
- inceteaza in momentul inlaturarii
mediatorilor chimici care stimuleaza receptorii
de durere
- mobilizeaza bolnavul spre actiuni
promte pentru inlaturarea ei.
Cronica: *debut insidion, durata >6 luni
*nu raspunde la tratamente
obisnuite
* de obicei cauza este
necunoscuta

DEPRESIE

3. Durerea superficiala
La nivelul tegumentelor, corneei.
Este data de iritatia fibrelor
algoconductoare, care fac parte
din structura nervilor spinali sau
a nervilor cranieni.
Distributia acestor fibre => arii
cutanate dermatomere

4.Durerea profunda:
A. Durerea musculo-scheletala
CAUZE: ischemie (claudicatie),
necroze, hemoragii, injectare de solutii
iritante, contractura musculara
prelungita

iritarea membranelor
sinoviale (inflamatii/ injectarea de
subst hipertone), iradiere de la niv
ligamentelor, tendoanelor, fasciilor

4.Durerea profunda:
B. Durerea viscerala
Cauze: ischemie (angina, IMA)

congestia inflamatoare
a mucoasei, distensia capsulei,
spasmul musculaturii netede,
compresiuni pe vase (digestiv)

frecaturi, compresie,
distensie, inflamatie (seroase)

4.Durerea profunda:
B. Durerea viscerala
Nu este bine delimitata din cauza
terminatiilor libere viscerale sunt reduse
Se insoteste de o puternica activitate
vegetativa (paloare, transpiratii,
varsaturi, hTA)
Greu de diferentiat de durerea musculoscheletala (sunt mediate de sisteme
senzoriale comune)

4.Durerea profunda:
C. Durerea referita
Durerea profunda + durerea
musculo scheletala sunt percepute
la nivel cutanat => durerea referita
Inervatia cutanata este mai bogata
decat cea viscerala => durerea
viscerala este referita pe suprafata
corpului.

Cefaleea
este localizat la nivelul extremitii

cefalice si este indus de stimularea


structurilor extra/intracraniene.
Este produs n principal de:
distensia, traciunea, arterelor, a
sinusurilor venoase, a nervilor
cranieni sau spinali, a structurilor
durale
cresterea presiunii intracraniene

Cefaleea - extracraniana
Cefaleea prin tensiune ocular apare

n cazul tulburrilor de refracie prin


efortul musculaturii oculare
Cefaleea vascular - apare n arterita
temporal sau n HTA
Cefalee psihogen

Migrena
Cefalee paroxistic, pulsatil,

unilateral precedat de manifestri


senzoriale care se nsoeste de
tulburri digestive (greuri,
vrsturi);
apare la efort, emoii, expunere la
soare

Nevralgia de trigemen
(V)
durere facial intermitent,
paroxistic, intens, localizat pe

teritoriul nervului cranian V


nsoit de spasme ale musculaturii
faciale.

Factorii trigger implicai sunt:


vorbire,
masticaie,
atingerea feei.

Nevralgia de glosofaringian
(IX)
durerea este localizat n
fosa amigdalian, retrofaringe sau n
laringe si iradiaz la
nivelul urechii.