Sunteți pe pagina 1din 4

Schia

Schia este opera narativ n proz,de


dimensiuni reduse, n care naratorul relateaz
un episod semnificativ din viaa unuia sau mai
multor personaje.
Trsturi ale schiei
Schia are un caracter dramatizat - de foarte multe
ori dialogurile pot

fi

mai

importante

dect naraiunea propriu-zis.


Aciunea schiei se desfoar pe o durata scurt i
are loc, n general, ntr-un decor unic.

Personajul principal este caracterizat ntr-o manier


stilizat construcia sa fiind realizat din perspectiva
unei trsturi interioare.
Exist un numr redus de personaje.
Modul predominant de expunere este naraiunea
mbinat cu dialogul.
Este ancorat n timp si spaiu prin repere spaiotemporale.

Pentru

face

argumentare

de

schia,se

respect planul:

DEFINITIE: Schia este opera narativ in proz de dimensiuni reduse , n care se


prezint un singur eveniment considerat reprezentativ pentru un numr redus de
personaje caracterizate sumar; scopul schiei este moralizator.

IPOTEZA: Opera .. de .. aparine genului epic si este o schia, avnd toate


trsturile acesteia.

n primul rnd, textul este o schia datorit apartenenei la genul epic. Textul are
narator care povestete evnimentele la persoana a III-a i are personaje cu rol diferit
in aciune. (de scris etapele actiunii)

n al doilea rnd, textul are personaje caracterizate sumar prin intermediul crora
autorul ironizeaz trsturile negative ale personajului ( de caracterizat personajul
PRINCIPAL!)

n plus, ca orice schia, opera

(titlul schitei la care scrieti compunerea)

transmite o moral (de scris morala)

Avnd in vedere aceste caracteristici, opera este o schia.

Argumentare
schita

de

Schia seste opera narativ in proz,de dimensiuni reduse, in care naratorul relateaz un episod
semnificativ din viaa unuia sau mai multor personaje.
In schia D-l Goe, I.L. Caragiale nareaz faptele determinate doar de un singur moment
semnificativ din viaa personajului principal, si anume cltoria cu trenul la Bucureti, in compania
celor
trei
dame:
mam
mare,
mamia
si
tanti
Mi a.
Atitudinea si sentimentele scriitorului sunt exprimate indirect prin intermediul faptelor si al
personajelor.
Ca n orice oper epic, intmplrile narate se constituie si in aceast schi a n momentele
subiectului.
Goe este personajul principal al operei, polariznd intreaga aciune a schi ei. Este un personaj
fictiv, tipic, bine individualizat, creat de autor, inspirat din comportamentul copiilor ce apar in
familiilor
bogate.
Titlul schiei reprezint numele personajului principal, Goe, cruia scriitorul i ata eaz pelativul
ironic si prescurtat D-l" care nseamn domn, prin care anticipeaz inten iile sale satirice, dac ne
gandim c Goe nu este un domn ci doar un copil certat cu inv tura, un repetent, rsf at si
obraznic. Titlul sugereaz i faptul c autorul inverseaz cele dou etape umane pe care le
nfieaz: cel al copilului i al maturului; ntruct Goe se comport ca un om mare", pe cnd
cele trei dame se maimuresc", se copilresc" pentru a fi pe placul pui orului.
n expoziiune aflm c tnrul Goe, impreun cu cele trei dame, frumos gtite", a teapt cu
nerbdare,pe peronul din urbea X", trenul accelerat care trebuie s-i duc la Bucure ti. Goe este
mbrcat intr-un costum frumos de marinar si este impacient" si ncruntat deoarece trenul nu

sosete. La o discuie filologica" despre pronunarea corect a cuvntului marinar, Goe ia o


atitudine necorespunztoare fa de bunica si mama sa, fcndu-le proaste Vezi ca sunteti proaste
amndou?"
Sosirea trenului si urcarea precipitat a celor patru distini pasageri, constituie intriga aciunii.
Desfurarea aciunii cuprinde intmplarile din timpul clatoriei lui Goe i a nsoitoarelor sale
pn la Bucureti: Biatul scoate capul pe fereastr i pierde plria cu biletul de cltorie. Cele
trei dame pltesc biletul puiorului i o amend, pe deasupra. Goe mai face i alte nzdrvnii: se
lovete
de
clana
uii
i
se
blocheaz
n
toalet.
Punctul culminant este reprezentat de momentul cnd Goe trage semnalul de alarm,iar
deznodmntul este reprezentat de momentul cnd trenul ajunge la Bucureti, cucoanele se suie in
trsur
si
pornesc
la
bulevard.
Valoarea artistic rezult din comicul savuros, izvort din relatarea faptelor i din comportamentul
personajelor.
De
remarcat
sunt
i
savoarea
dialogurilor
si
naturaleea
replicilor.
Autorul i exprim dezaprobarea si dispreul fa de personaje, devine ironic cand remarc faptul
c Goe este dus la Bucureti ca sa nu mai rmn repetent si anul acesta; cnd se refera la grija
exagerata a bunicii (ia un beret" de rezerva); cnd folosete diminutivele nepoel", puior"; n
finalul schiei cnd sugereaz evenimentul tragerii semnalului de alarm, planeaz incertitudinea
nu
se
poate
stii
cine
a
tras
manivela".
Umorul rezulta din nzbatiile lui Goe: (nerbdarea, pierderea plriei, disputa cu conductorul);
din atitudinea incontient a insoitoarelor lui si felul de a vorbi al personajelor, care nu este
sancionat de autor pentru c este omenete s acceptm dorina oricrei persoane de a prea altfel
i
altceva
dect
este
in
realitate.
n concluzie,opera Domnul Goe de I.L.Caragiale este o schia deoarece reunete toate
caracteristicile acestei specii literare.