bonton

colec]ie coordonat\ de Dana Moroiu

BENJAMIN NICHOLAUS OLIVER XAVER BARKOW este german din vechea gard\. N\scut la Berlin `n 1956, [i-a irosit
tinere]ea militnd pentru construirea unui zid de-a curmezi[ul ora[ului, `ntruct nu suferea modul `n care sociali[tii
`[i atrnau rufele la uscat.
Odat\ rezolvat\ problema, s-a mutat la Hamburg, dar,
constatnd ct\ ordine domne[te, s-a `ndreptat rapid spre
Londra, mul]umit. Ceea ce a descoperit acolo l-a `ngrozit [i
l-a fascinat att de profund, `nct e pu]in probabil c\ va mai
pleca vreodat\. Dup\ o adolescen]\ furtunoas\ [i ap\sat\
de Angst, a studiat [tiin]e umaniste (`n speran]a de[art\ c\
se va lipi ceva de el).
De[i sufer\ cronic de Kreislaufstrung, pe care niciun tratament homeopat nu a reu[it s\ o vindece pn\ `n prezent,
continu\ s\ lupte, `n speran]a c\, `ntr-o bun\ zi, va `n]elege
de ce nimeni nu-l `n]elege; [i atunci `[i va scoate Seele de la
amanet, se va retrage `n mun]i [i va `ncepe, `n sfr[it, proiectul lui preferat, Wagner, versiunea musical.
STEFAN ZEIDENITZ este descendent al unei vechi familii
germane de anglofili, care din p\cate a ratat cea din urm\
barc\ saxon\ cu destina]ia Britania cu aproximativ o mie
cinci sute de ani.
A compensat acest e[ec prin abordarea studiilor extrem
orientale [i promovarea culturii japoneze `n Anglia, a culturii engleze `n Germania [i a culturii germane `n Japonia.
~n consecin]\, sim]ul s\u de orientare este u[or dezorientat.
Ca un adev\rat german, `n Anglia [i-a dat seama de superioritatea lui indiscutabil\, dar asta `nc\ nu i-a afectat
temperamentul teuton. Persevereaz\ `ns\.

Traducere din limba englez\

MIHAI MOROIU

NEMIRA

Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU

Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romniei

ZEIDENITZ, STEFAN
Ghidul xenofobului - Germanii / Stefan Zeidenitz, Ben Barkow ;
trad.: Mihai Moroiu. - Bucure[ti: Nemira Publishing House, 2009
ISBN 978-606-92087-4-8
I. Barkow, Ben
II. Moroiu, Mihai (trad.)
821.111-4=135.1

Stefan Zeidenitz, Ben Barkow

THE XENOPHOBE'S GUIDE TO THE GERMANS
Copyright Oval Projects, 1993, 1999, 2008
Nemira Publishing House, 2009
Redactor: Dana MOROIU
Tehnoredactor: Corneliu ALEXANDRESCU
Tiparul executat de Graficprint Industries
Ghidul Xenofobului este o marc\ `nregistrat\.
Toate drepturile rezervate.
Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri,
f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\
[i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-92087-4-8

GE
R

ANI
I

Germania reunificat\ are 82,4 milioane de locuitori `n

compara]ie cu 5 milioane danezi, 7,5 milioane elve]ieni,
8 milioane austrieci, 10 milioane cehi, 10 milioane belgieni, 15 milioane olandezi, 38 de milioane polonezi, 62 de
milioane englezi, 64 de milioane francezi [i 306 milioane
americani.
Germania este aproape de trei ori mai mare dect Anglia,
iar suprafa]a ei intr\ o dat\ [i jum\tate `n cea a Fran]ei.

Na]ion ali s m [ i i dent i t a t e

A FI PREVENIT SAU ~N CAZUL CEL MAI DE CRNAT 1
Considera]i, potrivit tradi]iei, o na]iune de
robo]i cu capul p\trat, a c\ror limb\ aduce
aminte de zgomotul de canalizare, ale c\ror
ma[ini le bat pe toate celelalte [i a c\ror echip\
de fotbal c[tig\ aproape toate meciurile, s-ar
zice c\ germanii sunt invulnerabili.
Dar `n spatele fa]adei descoperi o na]iune incontestabil nesigur\ de sine: nu [tie unde se
g\se[te, `ncotro se `ndreapt\, nu [tie nici m\car
cum de a ajuns acolo. ~n c\utarea refugiului din
fa]a incertitudinilor lume[ti, se bizuie pe de o

1
~n orig., joc de cuvinte, Wurst Case Scenario, wurst (crnat `n germ.) `n loc de worst (cel mai r\u) (n. tr.).

Ghidul xenofobu

lui. Germanii

parte pe ordine [i pe sistem, pe stat [i pe Banca

Central\ European\; pe de alta, se retrage `n aprehensiune sufleteasc\, Angst1, `n psihanaliz\ [i `n
cultur\ sofisticat\.
Nimic din aceast\ stare de anxietate nu trebuie luat `n derdere; umorul este o categorie distinct\, care trebuie privit\ cu toat\ seriozitatea.
Pentru germani, via]a este alc\tuit\ din dou\
jum\t\]i: cea public\ [i cea privat\. Sfera public\
sau oficial\, a joburilor, a afacerilor [i a birocra]iei difer\ radical de cea privat\, a familiei, a
prietenilor, a micilor pasiuni [i a vacan]elor.
Ceea ce i se potrive[te uneia este total incompatibil celeilalte. ~n public, decen]a [i lipsa de
haz sunt la ordinea zilei. ~n particular, abund\
excentricitatea `n costum de trening.
Ca str\in, vei `ntlni, aproape prin defini]ie,
mai `nti Germania public\, dincolo de care s-ar
putea s\ nu mai vezi nimic. Ceea ce explic\ `ntru
ctva reputa]ia pe care [i-au f\cut-o `n str\in\tate. {iruri nesfr[ite de crna]i plutind pe toren]i
de bere. Ca s\ nu mai vorbim despre competen]a `n domeniul bancar. {i despre organizare.
1

Team\, anxietate (n. tr.).

STEFAN ZEIDEN

ITZ,

BEN BARKOW

Acum, cnd consolidarea german\ a devenit

o realitate, pn\ [i cei care nu sunt xenofobi se
tem de viitor. Germanii, la rndul lor, nu se sperie `ntr-att de str\ini, ct de orice ]ar\ str\in\
care `[i face o impresie proast\ despre ei. For]a
industrial\ [i financiar\ a Germaniei poate trezi
agitata con[tiin]\ na]ional\. Nu cumva devenim
arogan]i? Nu cumva ne sl\be[te toleran]a? Nu
cumva ne-am `nscris pe panta alunecoas\ care
ar putea s\ ne `ntoarc\ `n zilele rele, de demult? Nu exist\ r\spunsuri ferme la toate acestea, dar germanii, nevroticii Europei, le caut\
cu `ndrjire.
Experien]a i-a `nv\]at `ns\ c\ nu exist\ niciun
viitor `n afara comunit\]ii na]iunilor. Nicio alt\
]ar\ nu dezvolt\ un sentiment mai acut al importan]ei pe care o are buna `n]elegere cu celelalte popoare. Toleran]a nu e doar o virtute, ci o datorie.

CUM ~I V|D AL}II PE EI

Sentimentele trezite de germani altor na]iuni oscileaz\ `ntre admira]ie [i team\. Se
consider\ c\ ar fi eficien]i, obseda]i de propria
Ghidul xenofobu

lui. Germanii

persoan\ [i despotici, f\r\ egal la finan]e [i la

fabricarea de bunuri.
Britanicii ar putea tr\i cu impresia c\ germanii
nu sunt suficient de rezerva]i [i de hot\r]i,
tr\s\turi care ]in de buna-cuviin]\. Dar au apreciat `ntotdeauna foarte mult inteligen]a [i meticulozitatea german\, imaginndu-[i, cumva, c\,
dintre to]i europenii, germanii s-ar asem\na cel
mai mult cu ei. Aceast\ stranie iluzie provine, probabil, din faptul c\ at]ia germani s-au urcat pe
tronul britanic sau l-au manevrat din culise. ~n realitate, germanii se deosebesc radical de britanici,
neexistnd diferen]\ mai mare `ntre dou\ na]iuni.
S\ lu\m cel mai evident exemplu: identitatea
na]ional\ britanic\ s-a `ntemeiat undeva, `n perioada invaziei romane [i, `n pofida unor ezit\ri
`ntmpl\toare, de atunci nimeni nu a mai sim]it
nevoia s\-[i pun\ `ntreb\ri. Germania, pe de alt\
parte, a devenit na]iune `n anii 1870, cnd a fost
cucerit\ din interior, de Bismarck, Cancelarul de
Fier al Prusiei. Mai to]i germanii pun `n continuare
mare pre] pe loialitatea regional\ [i, chiar [i `n prezent, calitatea de a fi german este plasat\ pe un
biet loc trei, ei declarndu-se, spre exemplu, `n
primul rnd [vabi [i `n al doilea, europeni.
10

STEFAN ZEIDEN

ITZ,

BEN BARKOW

Francezii `i privesc pe germani cu ne`ncredere

[i cu oarecare aversiune, `ncercnd s\-i ]in\ la
respect printr-o strns\ prietenie. Italienii sunt
consterna]i de capacitatea germanilor de a rezolva totul f\r\ s\ mituiasc\ pe nimeni, dar `i
consider\ complet lipsi]i de stil.
Pentru austrieci, germanii buni sunt cei afla]i
ct mai departe, preferabil dincolo de Atlantic,
sau chiar [i mai departe. Recunoscnd c\ exist\
o afinitate cultural\ `ntre Viena [i Berlin, consider\ c\ nu exist\ nicio leg\tur\ cu vecinii lor
apropia]i, bavarezii.
Elve]ienii apreciaz\ c\ germanii au, `n general,
o atitudine corect\, dar ar fi preferabil s\ se mai
str\duiasc\ (`n Elve]ia ai putea fi amendat pentru c\ ]i-ai pus gunoiul `ntr-un sac de plastic de
culoare nepotrivit\, `n Germania, `n schimb, e[ti
penalizat doar dac\ nu folose[ti un sac de plastic).

CUM ~I V|D EI PE AL}II

Germanii `i ador\, `n general, pe britanici, suferind `n trecut din cauza iubirii lor ne`mp\rt\[ite.
Marea Britanie era modelul absolut, prin realiz\rile
Ghidul xenofobu

lui. Germanii

11

ei uimitoare `n domeniul politic, social, industrial [i tehnologic. Germanii `i consider\ pe englezi foarte simpatici [i `n bun\ m\sur\ inofensivi.
Aproape ca ni[te germani.
~i admir\ pe americani pentru pragmatismul
lor comod (negerman) [i `i antipatizeaz\ pentru
superficialitate (negerman\). Pentru germani,
Statele Unite sunt directorul [colii na]iunilor,
motiv pentru care le acord\ respectul cuvenit,
dar nu mereu [i afec]iune. Germanii cred cu t\rie
`n autoritate. Dac\ [tii s\ ascul]i, `nseamn\ c\
[tii s\ fii st\pn, spune una dintre zicalele lor.
~ntre germani [i italieni exist\ o strns\ `n]elegere, ei avnd `n comun numeroase evenimente istorice. Urmare a r\zboaielor, a invaziilor
[i a altor forme de turism, au dezvoltat o prietenie profund\ [i durabil\. Comorile de art\ italiene, mncarea [i plajele sunt apreciate f\r\
rezerve. Italia [i Germania mai sunt legate [i de
faptul c\ [i-au dobndit statutul na]ional `n secolul al XIX-lea [i `nc\ nu sunt pe deplin convinse c\ a fost un lucru bun.
Francezii sunt admira]i pentru civiliza]ia sofisticat\ [i depln[i pentru cultura lor inferioar\.
Galicii au spirit mai `nalt, dar germanii au suflet
12

STEFAN ZEIDEN

ITZ,

BEN BARKOW

mai profund. ~n ciuda acestui fapt, francofilia este

foarte r\spndit\ printre germani, mai ales `n rndul celor de lng\ grani]a comun\.
Ca un copil vis\tor, privind peste gard, germanii invidiaz\ na]iunile mediteraneene pentru
atitudinea lor mai relaxat\, mo[tenirea cultural\ [i clima cald\. Dar numai atunci cnd sunt
`n concediu.
Singurul popor c\ruia germanii sunt dispu[i
s\-i recunoasc\ superioritatea incontestabil\ `n
ceea ce prive[te virtu]ile teutonice sunt elve]ienii. Niciun german nu le va contesta suprema]ia cnd este vorba despre ordine, punctualitate,
h\rnicie, cur\]enie [i meticulozitate. {i poate de
aceea nu s-au aflat niciodat\ `n r\zboi cu elve]ienii.

CUM SE V|D EI PE EI
~n general vorbind, germanii se consider\
oameni mode[ti [i destul de obi[nui]i. D\-le
bere, Wurst, pu]in\ Gemtlichkeit (tihn\) [i un
alt german cu care s\ poat\ face politic\ sau s\
se plng\ de problemele vie]ii [i se vor declara
mul]umi]i. Nu sunt lacomi, nu se a[teapt\ s\
Ghidul xenofobu

lui. Germanii

13

primeasc\ nimic dac\ nu dau [i ei ceva `n

schimb, [i-[i pl\tesc facturile la timp. Un Volk
simplu, cinstit.
Le place s\ se considere romantici nu dup\
tipicul mediteraneean, cu complimente me[te[ugite [i ciupit de fund, ci dup\ modelul geniului furtunos. ~n fiecare german se afl\ un
strop din Beethoven, pierdut, cu p\rul vlvoi
prin codrii, `ntr-un apus plin de lacrimi, `nfruntnd imposibilul pentru a exprima inexprimabilul. Iat\ Marele Suflet German, pentru care
este esen]ial s\ se manifeste pregnant ori de
cte ori vine vorba despre Art\, Sensibilitate [i
Adev\r. ~n definitiv, chiar dac\ nu sunt cu totul
inventatorii mi[c\rii romantice (de[i o cred cu
t\rie), germanii au `nzestrat-o, cel pu]in, cu numeroase texte filozofice adecvat de `ntortocheate [i pline de complica]ii.
Se apreciaz\ pe sine, considerndu-se harnici,
meticulo[i, disciplina]i, temeinici [i metodici. {i
bine educa]i, pn\ `n profunzime. Contrar credin]ei generale, germanii nu [tiu totul, ci doar
[tiu totul mai bine.
14

STEFAN ZEIDEN

ITZ,

BEN BARKOW

RELA}II SPECIALE
~nainte de anii nou\zeci, to]i vest-germanii
urm\reau cu pasiune ideea reunific\rii celor
dou\ Germanii. Cum s\ des\vr[im, se `ntrebau
`n suflet [i `ntre ei, `mplinirea ca na]iune att
timp ct marele Geist (spirit) german este divizat de un zid din beton?
Cu to]ii erau de acord c\ reunificarea reprezint\ o necesitate istoric\. De partea cealalt\
(drben), nu a existat niciodat\ un asemenea consens, pentru c\ acolo cet\]enii [i-ar fi dorit bunurile de larg consum ale vecinilor, avnd `ns\
`ndoieli despre via]a `ntr-o societate f\r\ angajament ideologic. Acum, odat\ unificarea realizat\, vest-germanii au [i ei `ndoielile lor.
To]i Wessies (fo[tii vest-germani) [tiu c\ to]i
Ossies (fo[tii est-germani) sunt lene[i [i se v\ic\resc. To]i Ossies [tiu c\ to]i Wessies sunt cinici
[i f\]arnici. {i a[a au fost mereu.
Costurile ciment\rii a dou\ na]iuni nu sunt
mici, mai ales cnd una dintre ele (folosind terminologia agen]ilor imobiliari) trebuie tratat\
cu aten]ie [i prezint\ multe elemente de epoc\
[i tr\s\turi originale. Pentru a face fa]\ situa]iei,
Ghidul xenofobu

lui. Germanii

15

germanii au `nfiin]at Autoritatea de Proprietate

(Treuhand), care a devenit instantaneu cel mai
mare angajator din lume, ocupndu-se de nou\
mii de firme, cu aproape dou\ milioane de hectare de teren arabil [i o suprafa]\ comparabil\
de p\dure. Sarcina sa era s\ privatizeze ct mai
mult cu putin]\, iar restul s\ lichideze.
E inutil s\ mai spunem, dar activit\]ile desf\[urate de Treuhand au generat suspiciuni `n
rndul est-germanilor, care au avut senza]ia c\
bunurile lor economice fuseser\ scoase la mezat
la pre]uri de nimic, `n vreme ce ei erau trata]i ca
o popula]ie de mna a doua. Tensiunea dintre
cele dou\ categorii de germani este palpabil\,
unii `ntrebndu-se acum dac\, `n definitiv, reunificarea a fost chiar o necesitate istoric\ [i dac\
nu cumva Zidul nu a fost coloana vertebral\ a
marelui Geist german, iar politicienii au fost prea
stupizi ca s\-[i dea seama.
Dup\ aproape dou\zeci de ani, reunificarea
[i-a pierdut din str\lucire. Majoritatea germanilor din Vest au sentimentul c\ Germania R\s\ritean\ este o groap\ f\r\ fund, care le `nghite
banii. ~n acela[i timp, unii est-germani consider\ stagnarea partea cea mai important\ a
16

STEFAN ZEIDEN

ITZ,

BEN BARKOW

produsului na]ional brut [i c\, departe de a se

afla `ntr-o faz\ de tranzi]ie, ]ara lor s-a `nscris
definitiv `n e[alonul secund.
De la Schimbare [i pn\ `n prezent, germanii
au tr\it `n Angst mai mult ca niciodat\, iar cercetarea sufletului a c\p\tat propor]ii epice. A[a c\
s-au angajat [i mai puternic `n idealurile Comunit\]ii Europene, care ofer\ stabilitate dezordinii din interior. ~n secret, unii `[i doresc s\ nu se
fi implicat niciodat\ `n aceast\ aventur\ [i tnjesc dup\ zilele de demult, cnd via]a p\rea simpl\ [i-]i cuno[teai foarte bine du[manii.

CUM LE-AR PL|CEA S|-I CONSIDERE AL}II

Germanii `[i doresc cu ardoare s\ fie `n]ele[i
[i aprecia]i de ceilal]i, dar se mndresc `n tain\
c\ asta nu se va `ntmpla niciodat\. La urma
urmei, cum ar putea cei din afar\ s\ `n]eleag\ un
popor att de complex, de profund, de sensibil?
Ce pot s\ [tie despre lupta germanilor pentru
identitate [i despre spiritul german torturat, `n
c\utarea eliber\rii?
Ghidul xenofobu

lui. Germanii

17

{i-ar dori s\ fie respecta]i pentru devotamentul lor fa]\ de adev\r [i de cinste [i sunt surprin[i
c\ este uneori considerat lips\ de tact. Dar dac\
eu [tiu c\ nu e bine, nu e de datoria mea s\-]i
atrag aten]ia? Nu crezi c\ Adev\rul e mai important dect pref\c\toria? Ai prefera s\-]i spun
c\ m\ dau `n vnt dup\ c\ma[a sau dup\ haina
ta de sport oribil\? ~ns\ str\inii par s\ nu aprecieze asta.
Respingerea introspec]iei germane, pe motiv
c\ nu s-ar deosebi de contemplarea buricului,
este o dovad\ de superficialitate. Plngerile legate de grosol\nia german\ arat\ totala lips\ de
`n]elegere. Germanii se consoleaz\ cu ideea c\
dedicarea unor cauze mai `nalte [i consecven]a
fa]\ de necesit\]ile eului interior `mping inevitabil pe o cale gre[it\. Un bun german `[i poart\
Weltschmerz-ul (melancolia) la vedere [i nu se
simte deranjat cnd este gre[it `n]eles.

C a r a c t er
IMPORTAN}A DE A FI ERNSTHAFT1
~n Germania, via]a e serioas\, la fel ca toate
celelalte lucruri. ~n afara Berlinului, nici m\car
umorul nu este considerat ceva de rs, iar dac\
]ii neap\rat s\ spui o glum\, trebuie s\ faci mai
`nti o cerere.
Germanii resping cu t\rie ceea ce este irelevant, frivol, accidental. Capacitatea de a face
descoperiri norocoase, din `ntmplare, nu are
echivalent `n limba lor. Motivul: asemenea lucruri nu sunt ernsthaft, serioase. Li se pare de neconceput ([i de nedorit) ca o idee bun\ s\ vin\

1
Parafraz\ a titlului piesei lui G.B. Shaw, The Importance
of Being Earnest (n. tr.).

Ghidul xenofobu

lui. Germanii

19

din senin sau din partea unei persoane lipsite de

calificarea adecvat\. ~n general vorbind, germanii prefer\ s\ se lipseasc\ de o inven]ie ingenioas\, dect s\ recunoasc\ esen]a `ntmpl\toare
[i haotic\ a creativit\]ii.
Via]a fiind ernsthaft, germanii respect\ regulile. Schiller scria c\ ascultarea este cea dinti `ndatorire, [i niciun german nu s-a `ndoit
vreodat\, `n perfect\ rezonan]\ cu sim]ul ordinii [i al datoriei care `i caracterizeaz\. Germanii nu accept\ `n ruptul capului s\ `ncalce
vreo regul\, ceea ce le complic\ foarte mult
existen]a, deoarece, potrivit normelor, este interzis tot ceea ce nu este permis, `n mod expres. Nu ai voie s\ fumezi, nu ai voie s\ calci
pe iarb\, numai dac\ faptul este confirmat de
un indicator.
Profesional, devotament fa]\ de seriozitate
`nseamn\ c\ nu se poate renun]a, la mijlocul
vie]ii, la o carier\ de contabil sau de inginer de
computere pentru cre[terea fluturilor ori pentru
aromaterapie. Altfel, se aplic\ eticheta de respingere: u[uratic [i nestatornic.
20

STEFAN ZEIDEN

ITZ,

BEN BARKOW