Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BREHIER Louis Civilizatia Bizantina PDF
BREHIER Louis Civilizatia Bizantina PDF
:\'IWLAE SPINCESCU
Cnntrol traducere
~i
ALEXANDRU l\IADGEARU
La civilisations byzantine
Editions Albin Michel, S.A.-Paris, 1950
LOUIS BREHIER
BDITUHA STIINTIFICA
.~
.B{lCure~ti, 1994.
Comanda de stat.
Pre~ul ~u amanuntul. este eel. imprimat pe coperla.
ISBN 973-14-0133-$
PrefaJa
;;I OPEREI
Louis Bn\hier s-a nascut la Brest la 5 august 1868, dintr-o vcche familie de proprietari 'rurali ~i de me~te~ugari din departamentul La Manche.
Tatal sau era cadru universitar, agrcge, de gramatica, fost mai int!i cenzor, apoi director de studii Ia colegii ~i licce din Brest, Bar-le-Duc, Clermont, Cahors ,Poitiers ~i in cele din urma la Paris.
Louis Brchicr era eel mai mare dintre cinci baieti. Cel de a! doilea a
ajuns lil1 mcllic rcnumit. Cel mai tinar a devenit filozoful Emile Brcbier,
profesor !a Sorbona ~i membru al Institutului Fran\ei in sec~ia de :;>tiinte
Morale ~i Po.lilice. A ocupat aici locul lui Bergson.
Studiilc jJe care le-a urmat Louis Brehicr, in pofida numeroaselor sale
schimlJ:'\ri de clomiciliu, au cunoscut o serie de succcse : prcmiul de onoare
penlrn relorid la 'Poiliers, bacalaureat in litere, agrege de istorie la.virRta
de 2-1 ani, doctor in litere Ia Sorbona, membru al Institutului Frantei iu
ann] HJ:J7. Cariera :m a fost simpla: profesor de istorie la liceele din 3\Iontauban, Bonrges, Heims, Saint-Quentin, i~r in 1899 a tinut un curs cle
geografie :;;i isloric anUcil. ~i a Evului Medin la Facultatea de litere din
Clermond-Ferrand. A profesat in acest ora~ timp de 35 ani. In anul 1946
s-a retras la Heims linga eopiii ~i milnero~li sai nepop ~i aici a scris trei
volume despre istoria ~i eivilizapa bizanlina. A tcrminat ultimul volum
en puPn timp lnainte de moartea sa in anul 1951.
Pcntru a ob[ine cantitatea cxtraorclinara de informa\.ii de care avea
nevoie, efectuase numeroase calatorii ~i misiuni ~tiin(ifice, intr-o' Yreme
in care deplasarilc Ia mari dis tan tc intimpinau inca multe cliflcnltati.
~alupe
pen tru a
~,jnugc la vapornl care trcbuia sa-l rcacluca la Atcna, d1J.r mica ambarcatJunc era cit pc-aci oii naufragiczc in. timpul furtunii.
b ~!lr~it, dupii cum scria, in anul 1956; doctorul Canque, Prc~edinte
al Socieh'ipi ,l'rictcnii Cnivcrsitiipi din Clermont", ,La congrese1e internalionalc, cl a reprezcntat Franta pcsle tot uncle necesitatca impunea
Oicml eel mai competent ln matcric de stndii bizantinc san orientalisticc.
Aslfcl, a vorhit rind pe rind in fata savantilor reunip Ia Bruxelies, la
Bruges, la Belgrad, la Bucure~ti, la Havenna ~i !a Homa, dind, dar ~i
prelu!nd, controlind opiniile sale in prezen}a oamcnilor san a faptelor.
El niciodatii nu scria ~i nu vorbca in afara experien~ei proprii eyi a confrunHirilor f;alc cu rcalitatca".
Sa ci tarn ~i acea,lii frazii a acclnia~i prietcn devotat: ,!rni voi aduce
me;cu aminte de congrc~ul Asoc\atiei Guillaum~ Bude. A fost o lnclntare
sa dcscopJr reginnea Provence cu asemenea ernditi, viizind rind pe rind
:Kimes, Avignon, c\.rles, Aigues-:'llories ~i Saintcs-Maries-de-Ja-Mer. Brehicr, menm sprini.cn, in prim-plan, cum sc spunc, cu o mcmorie vasta
'~i credincioasii, Jmcurindu-sc de o autoritatc superioara in mijlocnl elitei
de un1a111~ti, prini.Tc care sc afla 9i Paul -valery~'.
Opera lui Louis Brehier cuprinde peste douazeci de lucriiri, citeva
su~, de articole ~i de rcccnzii, buletincle din Revue lzistorique, colaborarea
la m<cle dic~icnarc ~i cnciclopedii. Ea a fost scrisii ~i rezumatii in diseursul
tinnt c!c Eclouard Salin, c!nd acest.a i-a urmat la Academic des Inscrip-
tio;:s ct Bclles-Leltrcs.
18\ic!- l.e Schisme oTienlrd dll XI-e siccle. Paris, E. Leroux, 1899, 312
1)agini.
18(.'[<- De Graecanzm jndiciornm origine. E. Leroux in 8, 110 pagini.
1GD1- l.'l~ggple de 1 798 d 1901. I'aris, Combet, 1901, in- 8, XII, 334
pagini (Academia de ~tiin\e Morale, Premiul Audiffred 1902).
HJ\J4- Les origines dn Crucifix dans I' art religieux. Paris, Blond, 1904,
in.- 16, 6:l pagini.
1HA -
Hu;- Les f'glises byzantincs. Paris, Blond, 1\l06, in- 16, 63 pagini.
Les Basiliques chn!tiennes. Les Egliscs romanes. Les Eglises gothiqnes. 3 volume, in- 16, Blond, 1904, 64, 67 ~i, respeetiv, 64 pagini. (Academia Francezii, Prcmiul Charles Blane, 1906).
1907- Les Croisades, I'Eglise ei l'Orienl (iU }\foyen Ag'e. Paris, Gahalda,
prima edipc, 1907, in- 12, 373 pagini; ediVa a Y-a, 1928, :300
pagini. (Academia Francrza, Fremiul Montyon 1928).
1908- lnva\i'imint. Le II avail historique (in colahorarc cu G. Desdevises
din Dezert). Paris, Bloud, HJOS, in- 16.
1910- Clermond-Ferrand, Royal et le Puy-de-Dome. (Ora~e de arta celebre). ln colafiorare cu G. Desdevises din Dezert. Paris, Laurens,
prima editie in anul 1910, in- 4, 14R pagini ~i ilustratii; editia
a II-a in 1926.
1912- Studii regionalc. L'Auvergne (Antologic a provinciilor franceze).
Paris, Laurens, 1912, in- 4, 247 pagini; editia a II-a in 1923.
1913- Etudes sur l'hisloire de .Ia sculpture byzantine. N ouvellcs etudes wr
l'histoire de Ia sculpture bi:antine. Paris, Tipografia Ka\ionalii,
1911 9i 1913, in- 8, 92 ~i 6S pagini, 22 :;;i, respcctiv, 23 plan~e.
(Raport asupra misiunilor arhe;Jogice.din anii 1910 ~i 1912. Extras din Nouvelles Archives des missions scientifiques, fasc .. 3 ~i 9).
1916- La Cathedrale de Reims: Une oeuvre frangaise. Paris, Laurens,
in- 8, 277 pagini, 56 ilustratii, editia a doua in anul 1920.
1918- L'Art chretien. Son developpement iconographique des origines a
nos jours. Paris, Laurens, in- 4, prima editie in 1918, 156 pagini
~i 241 ilustratii. (Academic des Inscriptions. Premiul Fould 1918),
Editia a dona, 192S, 480 pagini, XVI plan~e ~i 2S1 imagini.
1920- Les survivances du ~ulte imperial a By::ance. (In colaborare cu
Mgr. Battifol). Paris, Aug. Picard, 1920, in- S 0 , p. 35-73.
1923- Tile Greek Cl!Urch; its relations with the West up io 1054. Attempts
at reunion of the greek and latin Cllurclles. (In The Cambridge Medieval History, t. IV, Cambridge 1923), in 8, cap. lX (paginile
246- 273) ~i XIX (paginile 594- 626).
1924 -
1924- L'Art Byzaniin. Paris, Laurens, 1924. (Patriile artei) in-S 0 , 204
pagini, 105 ilustratii.
1930- L'Ari en France. Des invasions /Jatbares d l'epogue romane. Paris,
Renaissance du livre, 1930, 211 pagini ~~ XVI plan~e (Colectia
,A travers l'Art franc;ais").
1932- Riom, JYiozat, Volvic et 1'ournoel. (Ora~e de arta, celebre). In cclaborare cu G. Desdevises din Dezert. Paris, Laurens, 1932.
Dar lui !i ram!nea de scris marea trllogie a Lumii bizantine:
* Viaja
A cesle trei marl vohm!c eraU: necesarc, c1L1pii cum scria Eclouard Salin,
,pcntru a face ca ~tiinta sa profite de extraorclinara eruditie a autorului;
pentru a conferi L umii bizantine locul ce i se cuvinc".
~i el adauga: ,Cincl a apamt, in anul 1950, CivilizaJia bizanlina, Louis
Brehier avea optzeci ~i cloi de api,, Totu~i nici o urma de oboseala nu se ohserva
in aceasta importanta lucrarc, despre care nu s-a.r exagera dadt s-ar spune
cii bogii\ia ~i precizla dctaliilor pe care lc con \ine snnt exceptional()".
El a avut astfel bucuria de a vedea aparind cartea sa, dm in acela9i
timp, cu o oarccare melancolie pe c~~re o scria pe cxcrnplarul ce ni l"a oferit :
,Copiilor 9i nepotilor mei, le dedic ultimul meu volum, implinire a
operei intrcgii mcle vieti de ccrceti\.tor".
JEAN C\LDHON
i\lcmbru al Acarlemiei din Helms
INTRODUCERE
sfir~itul
volumului.
11
Cartea intii
VIATA PARTICULARA
"r
CAPITOLUL
INTII
Fan1ilia
in pofida conceptiilor noi, datorate cre~tinisinului, familia antica grec\)-romana a ramas in Bizant celula sociala.
Ea formeaza o societate perfecta, compusa di:Q. parinti,
_ eopii, servitori liberi, sclavi care traiesc sub autoritatea lui
pater familias. Autonomia sa este afirmata prfn fo1osirea.
numelui de familie mo~tenit.
I. Numele de familie
IJ:t Constantinopol au fosl de h1 inceput in vigoare
dou{t obiceiuri diferite: traditi~u elena, care consta la
origine in desenmarea fiecarui individ printr-un nume
propriu, urmat de acela al tata.lui sau sau al unui stramo:;;
din partea tatalui: Demosthenes Demosthenous, Theophrastos Theodorou etc., dar care prime~te, incepind din
antiehitate, ad~lga,rea unei poreele 6 ; obiceiul roman
pi'\stmt de imigrantii latini in ora~ul intemeiat de imparatul Constantin ~i continind praenomen-ul : Petrus, nomen
gentiliaittm : 1\Iareellinus, cognomen : Felix Liberius (secolul al VI-lea) 7 !ncepind din aceasta epoca apar obiceiuri
noi. Pe de o parte, nomen gentiliciurn, care era purtat de
sclavii eliberati, a disparut 8, iar numele unic este uneori
mmat de mentiunea tarii de origine 9 Pe de alta parte,.
folosirea de porcde se inmulte~te. Elc nu aveau ht 1nceput
<Jee]J. yaloare individuala, a~a cum o demonstrea,z<'J, expre1Siile c~tre le dPscmneaza :l:uf.Ls(:}'l 6 l:nb(.~.YJv ::=:rL3o:/\t~,
rzA&cnoc; 0 hrWVUf.LOV @p~X"f)c; (Symeonzis Semidalis Ghelasios poreelit traeul)1, dar dupa anullOOO, incep sa devina
ereditare ~i majoritatea familiilor se distingeau printr-un
nume care le apartinea ca o proprietate a lor 11
Obiceiul primitiv (nume individual urmat de nn nume
patern) s-a pastrat, dar numele tat~Uui este urn~t de cu-
14
H. Logodna
~i
casatoria
16
- - - - - -
- - - - - - - -
- - -
~i
Contraete ~i donaf.ii. So~ii, mai ales in~pind din secolul al XI-lea, erau uniti fie p1in angajmnente verbalc, fie
prin contracte scrise de notari, in prezent?u unor martori.
Potrivit dreptului roman, so"tul nu putea instraina zestrea
soyiei, dar putea sa o transmita mo~tenitorilor sai 30
Ea consta nu numai in bunnri imobiliare, ci ~i in mone4e
de aur, mobilier, sclavi, uueori ehiar ~i din recolta anului.
La rindul sau, sot-ul facea so~iei o donatic, care constituia
partea de avere lasati"\, acesteia daca devenea .vaduva ~i
care consta adesea in bijuterii ~i alte obiecte 31
17
intre cele doua sexe, dar interdictiile, ca acelea ale Conciliului in TTullo din anul 692, se aplicau vieW exterioare
~i nu organizarii hmiliei 36 Cum s-a spus pe buna dreptate,
obiceit~Tile au fast mai putemice decU legile.
Fara indoiala, imparatesele ~i principesele au frapat
in toate timpurile prin comportarea lor foarte libera. Este
suficient sa amintim unele exemple ca acelea ale .Athenaisei
Evdokia in secolul al V-lea, al Teodorei in timpul lui
Iustinian, al Sklerenei, favorita lui Constantin Monomachul, al principeselor de la curtea Comnenilor, care se
i.!;ltreyineau in mod liber cu savanti, poeti, medici. Dar,
cind ie~eau din casa, fe-t;ele lor erau acoperite cu voal ;
ele nu-~i faceau apari"t;ia nici la banchetele solemne, nici
chiar, incepind dintr-o anumita epoca, in loja imperiala de
la hipodrom 37 .Cazul lor era de altfel de excepyie, iar
IJreceptele morale erau mult mai severe la persoanele obi~
lmite 38
Se intelege de la sine ca, inBizant, ca de altfel peste-tot,
existau casatorii in care autoritatea sotului nu atirna prea
greu in fata voin"t;ei feminine . .A~a era casnicia lui Teodor
Prodromos, poet flamind, casatorit cu o femeie de familie
buna, care ii adusese o frun:oasa zestre, compusa din case,
aur ~i argint.
In curin'd, trindavia ~i purtarea lui urita sfir~ira prin
a o exaspera pe sotie; cind se intorcea beat, ea il batea, il
certa, ba chiar ii incuia u~a casei. Cu toate acestea, ca o
femeie cumsecade ce era, se ocupa de casa, avea grija de
copii, i~i tesea singura rochiile de in ~i bumbac, in timp ce
nedemnul ei sot cutreiera circiumile, Ea ii repro~a cu amaraciune ca nu i-a facut niciodata cadouri, ca nu i-a dat
yreo rochi~ noua de Pa~ti, ca a obligat-o sa ,posteasca"
1)rea des ~i ca a lasat casa sa cada in ruina 39
De fapt, opinia publica nu era in favoarea femeii. Fara
a mai vorbi de glumele proaste, de proverbele populare 40 ,
chiar ~i in literatura, ea este de regula ponegrita.
Kekaumenos a scris ca este periculos sa fii in raporturi
proaste cu 0 fenieie, dar este ~i mai ran sa fii prieten cu ea,
mai ales daca este frumoasa, deoarece in acest caz ai de
luptat eu trei adversari : diavolul, gratia 9i cuvintele seducatoare 41 Femeile insele nu ave::m o 11arere bunrt despre
sexul slab., Pentru Kasia, care a replicat, totu~i., atit de bine
l?~ complime:n:tul caraghios al lui Teofil 42 , femeia constituie o nenorocire, chiar daca cste frumoasa; iar daca este
mita, pentru ea aceasta reprezinta eel mai rau destin ~ 3
18
19
20
Sclavajl1l nu a incetat sa exfste pina la sfir~itului Jih'ului Medin d<Jx, in comp8Jratie cu sclavajul roman, a devenit
mai suportabil 'in privinta severitaW legilor 60 , precum ~i
in practica. Eliber~"rea sclavilor era privita ca un lucru
bun: Grigore din Nazianz a eliberat toti sclavii si:ti,prin
testamcntul pe care 1-a lasat 61 In secolui'al IX-lea, Teodor
Studitnl a interzis folosirea de sclavi in manastiri 62 ; dar
nuse intimpla la fel peste tot, caci sfint8J Teodora din Tesalonic doneaza manastirii in care intra, 0 suta de aurei *
si trei scl:JJVi 63
' Ji"ara indoiala, sclavajul a ajuns sa fie considerat o stare
anormala, dar cu toate ca legea facilita tot mai mult eliberarea sclaviJor, nimeni n-a pus vreodata problema sa-l
suprime. SM1pinul avea asupra sclavului putere absoluta
~;~i putea sa-l pedepseasca fika urmari grave. Teoctista,
despre care a fost vorba, i~i trata bine servitoarele, qar
nu le ierta nici o abatere ~i insotea :m.ustrarile sale cu palme,
apoi cuprinsa de rernu~cari, le cerea iertare in genunchi 64
Nu toti stapinii de sclavi aveau acelea~i scrupule, cum o
arata povestea fratelui Sfintei Teofano, care a lovit un
sch.JN cu o asemenea violenta incit a lesinat el insusi 65
Departe de a disparea, scla~ajul era in Orie-!._lt la sfir~itul
Evului Medin mai infloritor ca niciodata. In secolul al
XI-lea, marii proprieta\). posedau sclavi cu miile ~i ii puneau sa lupte in armata lor 66 Razboaiele nesfirsite alimentau comer~ul de sclavi. In. acest mod, Almugavarii **,
re,olta~i impotriva imperiului, vindeau ca sclavi pe numero~ii lor prizonieri greci, pe care negustorii din~ Barce-lona veneau sa-i cumpere la Teba'in Beotia 67 In anul
1448, intorcindu-se de la Constantinopol, Pero Tafur
aduce cu el sclayi pe care i-a cumparat la Caffa 68
Copiii. Eveniment de familie prin excelenta, na~terea
unui copil era insotita de practici ~i obiceiuri de origine
antica, mai mult sau mai putin modificate de cre~tinism.
* Moneda romana de aur. (n. trad.)
**
21
Existau mijlaace pentru a u~llra pracrearea, araguri eiudate care nu erau lipsite de perieal, aetiuni magice sau
fil:wterii 69 . ~~strologii prevesteau se:xul eopilului ~i ii Bta~
bileau horasca1ml la na~tere 7.
:Moa~e, in general fara cuno~Unte rnedicale, dar ~tiutoa.re
de retete supe1 s1 itiaaseasistaulana~tere 71 Copilul adus pe
lume era seufundat intr-a sealdataare ~i infa~at cu fe~e, cun1 o
arata icoanele cu N a9terea lui Hristos, a Feeiaarei, a Sfin tuh1i
loan Botezatorul. Fe~ele ( cpo:crx.~o:~) trebuiau sa fie din lina
9i copilul nu era seas din ele decit dupa patruzeci sau ~aizeci
de zile 72 Problema alaptiirii COI)ilului de di.tre mama era
ml>lt discutata in Bizant, precum ~i in alte parti. Oameni
im:portanti ca Eustathias din 'l'esalonic, se plingeau ca
mamele .ineredinteazii copiii unardaiciiarPsellas,in Elogiul
mamei sa.le, relateaza o rugaciune urind nou-nascutului sa
nu suga niciadata la alt sin decit la eel al mamei sale 73
Folosirea biberonului nu era bine vazuta. Viata Sfintului
Teodor Tiron, dupa un _manuseris din secah:il al X-lea,
prezinta un tin~tr vaduv obligat sa-~i creasca el imm~i
copilul cu o fiertura de griu ~i de arz lungita cu apa ~i cu
miere, turnata intr-un vas in forma de pahar. La apa.ritia primilar dinti, ii tHtdea piine de griu, umezind buzele
copilului cu vin alb, a poi fructe moi ~i legmne, dar }Jruncul nu gusta nici un fel de earn~ pina nu era clestul. de
v~nros~
81 .
23
24
t~Herea
93
.i\Iormintele ~i eimithtJle. 'Irupurile mortilor erau inehL'le in sarcofage de piatra., de marrnura, de porfir, decorate .
Sf;u nu cu sculpturi, potrivit rangului social nl defuncvilor.
Cele mai gramlioase ernu ale 1nrpara-tilor, pastrale h~ biseiica Sfintilor Apostoli 94
~)arcofagele 'irnpodobite cu scene evanghelice erau
:rezcrvate martirilor, sfintilor ~i familiilor de rang inalt.
Din cole. deseopcrite la Constantinopol, cnm este ee1chrul
:fragment de h1 manastirea Ps;tmathia 95 , sint puttne,
1;e t.:;llld 11oma 9i 1\avenna au furnizat serii bogate.
In tcatc timp1uile, rrlnrile :personalitati au fost ingro11ate in morminte monumentale, a~ezate in biserici, ca
it<3cl<l al coman!lantuloi n1ercenarHor franei, JVIihail rrornikc8, eontemporan cu Aw1ronic al II-lca, h11 Kahtic-GeaIni '''' S-a, descoperit, de asernenea, h1 Constantinopol in
1914, .in cartierul Hebdomon, un nwrmint snbteran (hipogeu) *, ascmarrator cclor eeR0 co~1struiau in Siria in .onm'tre;, martiriiOl' !7. 1\ra o rotoruli'\, ts:1patrt 1n ~iBt ~i fasonata,
cu un diarnctJu de 15 meil'i, fiind int'crisL:L intr-o cruce
greaea, ea,re o impa.rtea in patru camere, cindva. acoperite
de 1w1ti semicilindrice; in stllpii sustiniltori erau scohite
ca;viiat,i, loc~r,z.i, pentru a adapostj Bttrcofagele, numeroti!Jte
cRlitero grcce~ti. Alto morminte erau a~ezate in gropi ~i,
in mm dintre ele, s-a dcscoperit un sarcofag monolit din
:mamrurll, alba, dccorat JW cde patru h::turi. Irnportanta
i:iCL:.Stui hipfigeu :pare Sa demonBLreze ca el apartinea lWei
m~im1stiri 98
sr~rate in p8Jmint. !n anii Hl:35-l937, sap:'iturile arhcologicD ale Universitatii Seotiene Saint-Andrews, conduse
25
[ln felul ucesta cxista un mare numar de epitafuri din secolele nl Y-lea
al Vl-lca descoperite la Constautinopol ~i in Asia l\Jiea: ,Scphnas spre
fericita amintire, federat* In oastea imperiala, credincios". ,Hcrmiones
Thcodoules Domnos, neofit (botezat recent), in virsta 'de douiizeci de ani
1;>i fccior" (Constantinopol). ,Loc de veci (oifcr~t;) al robu!ui lui Dumnezeu,
Florentianos ~i al iubitei sale sotii; t>i odilmcsc aici" (Amaseea Pontulni},Aici odihne~te robul lui Dumnezeu Eugenis dececlat in indictionul"'* XII
la 12 iunie, In ziua de simhata" Ancy~a (Ank~ra), 12 iunie 56-.11 8 .]
~i
Alaturi de inscriptii descoperite pe accasta calc, numeroase epitafuii biz3Jniine ne-au parvenit prin texte
~i in special prin Antolog1a Pala,t1:na, ale direi cih'ti a
VII-a ~i a VIII-a contin exclusiv epigrame funerare: eele
din cartea a VIII-a in intregime, mai pui;in una~ sint
cornpuse de Sflntul Grigore din Nazianz (mort \n anul 389),
iar cele~ din c~u'tea a VII-a li apartin lui Agathias din ~Hyri
na 104 In. fata acesteLabundente de epitafuri, este Hresc
sa se creada ca este vorba de simple jocuri, de poezii de
salon compuse in cercuri literare. Ceea ce justifica aeest
punct de vcdere sint tocmai subiectele tratate : l'aul
Silentiarius *** scrie un epita,f lui Homer (VII, 4), Agathi as, pecel al unei potirnichi Inincate de un motan (\II,
204). 0 Tnare parte~ din aceste epigrame sint imitayii dupa
poeti alexandrini. In sfiqit, in mijlocul acestei soC'ietiiti
cre~tine, intr-o epoea in care paginismul era hiirWi'v de
* FOEDERAT. Soldat de origine barban'\ inrolat in armata imp.e.ri~la
Inipal, existau formapuni conduse de ~efi proprii, cu stalut de trupe aliate:
Din sec. al VI-lea f. sint inrolati individual~~ comanda\i de ofj\eri hizantini.
** INDICTION. Pcrioada de 15 ani folosita in fixarea impozitelor,
stabilita de catre Constantin eel i\Iare in ~J1::. A dcvcnit ~i un mijloc de
cronologie (inceputul unui ciclu de 15 ani fiincl 1 scptembl'ic).
*** SILENTIARIUS. Curte:m insiircinat cu tinerea ordinii ~i iini~tii
In aduniirile solemne ~i In procesiuni!e' impcriale. Li se incredintau ~i ;nisi-,
uni diplomatice.
26
de
27
28
aJ
29
in
30
CAl'ITOLUL II
Viata 1nateriaUi
Dupa ce. am deseris viata (le f;:Hililie, relatiile clintre
memhl'ii Sai, chdinile pastrate ]JCntru a Sal'ba.tori evenimentele. mLrC rnarcau trecutul Sau, este IlCCeSa,r Sa adUrtfHU
m.artmtile care neinformeaza asupra trebuintelor esentiale
ale . atJestor mici grupuri sociale : locuinta, costumul,
llmna, cu elemente de lux mai mult sau mai putin accentuate, in functie de conditHle soeiale.
I. Locuinta
Casele bimi eonservate din regiunea bazaltica a Siriei
centrale, evacuate de locuitmii lor in fa~a invaziilor
arahe 9i abandoua,te in mod definitiv, au ramas intacte,
iar cea, mai mare parte sint dahtte dupa en1 seleucida*
*ERA SELEUC_IDA. Are ca an de inceput 312 i.e.n. (data intrarii
a lui Seleukos in Babilonia). Folosita ln Orient..
~iumfalc
31
Foarte deosebite emu casele bizantine pe earelecunoa~. tem din monumentele 1mpcdobite cu figuri, ca bordura
mozaicului din Yakto, descoperit in anull932 ~i care reprezinHi eladiri publiee ~i case particulare din Antiohia secolului al V-leam.
In loc sa 8o izoleze de stratL1., casele erau prPvazute
.en ferestre, cu lungi deschideri dreptunghiulare in zid,
unemi chiar cu o galerie descoperita ce aminte~te de a~ezl:JJ
rea unei ease din Serdjilla (Siria Oentrala). Fiecare easa,,
pnrb numele fonclatorului ei. Cea clemunita To Aeov-rLou
casa lni Leon, avea fatl1Jda de euloare verde, prevazuta
eu dona u~i recLangnlare : era im"81ita cu un aeoperi~ de
olane ro~ii cu dubla panta ~i impodobita cu coloanc, care
sustineau o arhitrava. _Casa ltti .A.rd('l,bur avea mai multa
})restanta : era. o cladire din caramida ro~ie cu o fer.eastra
prevazuta cu bare de aceea~i culoare. Acoperi~ul; in dona
ape, se termina intr-un fel de l)iramida. in partea stinga
se afla o sal a lung-a, maseata de o cladire rruti mic8, lli. se
1mtcau observa doua cupole. Archtlmr se afla la Antiohia
in ealitate de rnagister militum per Orientern (450-457).
Mai poseda o casa linga Constantihopol, pe promontoriul
Sosthenos, cumpamta de Hierios, al earui testament l-am
semnalat dejaus.
La poalel~ unui deal de linga Antiohia, acoperit de
culturi in terase, in mijlocul unni peisaj proaspat, cu un
mizont montan, sapaturile au scos la iveala ruinele unei
vile din secolul al III-lea, modlficata dona secole maitirziu.
Salile sale incapatmwe ~i curtea cu exedre erau pavate cu
frumoose mozaicuri, dintre care multe ayeau un fond
32
33
34
H. MOBILIERUL
Mobilierul care umpiea apartan1entele ne estecunoscut
mai ales din reprezentari figurative, adesea greu de datat,
cacio pictura din secolul al XI-lea sau al XII-lea, reprod ucind .un interior, poate fi copia un,ui origina.l mai v:echi.
35
:In l'lus, in artele figurative ale epocii Paleologilor, se e.onstata introducerea sistematica de clemente arhitectonice
si
accesorii antice.
' Frumoasa lucrare a generalului de Beylie asu}Jra
Lomtinfei bizantine prezinta un intreg repertoriu de desene
de mobila: scaune, mese, duhtpuri, obiecte diverse e:xtrase
dinmozaicuri sau din picturile descoperite in manusmise
din toate epocile1 39 ; nu ne putem referi h1 acestea decit
eu prec::J,utic ~i corelind cit mai nmlt cu putinta atcsl:ai'ea
l~r vcu ac~ea a scriitorilor sau a pieselor care au ajuns
pm~~ la nor.
Un fmute frumos mozaic mural de la biserica din
Dafhe (sfir~itul secolului al XI-lea), al carui subiect este
X a$te're(t .Pecioarei, rPprezinta un interior somptuos al
unei case aristocmtiee140 . Se poatc vedea aici un pat
acoperit cu o bogata tapiserie impodobita c11 desene
r0prezentind legende: Lauza este acoperita 1)e jumat~te
cu o cuvcTtura brodata. 0 senitoa.re agita deaRupra
cavnlui ei un evantai de pene141 ~i doi din tovara9ii sai,
imbraca\i elegant, aduc mincaruri in cu'pe. 0 ll11Dilil9a,
cu }Wosopul pe brat toarna a-pa dintr~un ceainic inlighearml
de cupru in care este introclm; copilul nou nitscut.
in anumite descrieri se vorbe~te despre dula,puri
ince,str:1te in perete (-ro~ xcxp'f1apw:,), ~i s-au gasit unelein ..
ca::;e]e din Ha,uran 9i la Oonstantinopol, la p::tlatul TekfurSera.i, in forma de ni~al 4 2.
Dulapurile mobile se pare, dupa reproduceri, ca nu se
fohme::m deeit ca biblioteci. Ele erau preva.zute cu n~;fturi,
pe <mre cartile erau a9ezate, orizontal, avertu doua u~i cu
incuietoare ~i deasupra un fronton1 43 .
Crt 9i in Occident, pentru pastrare:>, obiectelor de im bra.:.
ca1ninte ~i a obiectelor pretioase se foloseau cufere. La
Expozitia de arta bizantina din anull931 se rmtea vedea
un panou al unui cufar provenind din Cairo (seco1ele
VI- VII) 14'1. Bl este confectionat din placi de lemn fixate
intr-o rama, unele netede, altele impodobite cu omamente sculptate : animale alergind in voluta, tulpina
onclulata, incadrata de patiu lei, entrelacsuri etc. Cufarul, rnai mic, al catedralei din Terracina se remarci1 prin
ornamentatia sa zoomorfa, cu animale reale i fantaBtice
cu scene de vinatoare sub arcuri in semicere sprijinite pe
c.oloane sub forma de fus in elice, avind capitelurile ~i
bazele asemanatoare. .Acest decor in stil oriental il11i:lica
un obiect important, dar a carui datare este nesigWf'am.
de
36
Se cunosc mai ales casete destinate pastrarii bijuteriilor sau obiectelor de n1ici diinensiuni, ca ladita de lemn
pictat din coleetia Volkonsky l s0colul a] :XfTl-lea) 146 ,
ca inJ.portanta serie a elegantelor cutii de filde~ uncle, in
rame executate din rozete, uneori din rnonede, apar
teme rnitologice, episoade din viata lui Adam ~i a Evei,
subiecte specifice, vinatori, gladiatori etc. Toate aceste
opere rafinate, din secolele al X-lea ~i al XI-lea, nu se
gaseau, bineinteles, decit in casele aristocrate ~i sflr~eau
prin a imbogati tezaurele bisericilor14 7 Ounoa~tem mai
bine mobilele de baza ~i, in primul rind, mesele care erau
folosite pentru mincare, rotunde, patrate, sau dreptunglliulare. Forma rotunda parea mai solemna : a~a era mal'la
impe1iala pentru banchete de la Tricliniumul celor N ouasprezece paturi* 148 . Alaturi de mese de lernn, exist?.u altele
din materiale pretioase nu nup1ai in Palatul Imperi:>ol,
ci J7i in locuintele celor bogati149 . In familia marelui propriotar paflagonian, care era Sfintul Filaret, intilnim o masa
rot"Qnda, antica,. incrust8,ta cu filde~, aur ~i argint, atit
de mare incit puteau sa se a~eze la ea 36 de invitatil50 .
Dar masa patrata. sau dreptunglliulara, adoptata de
J-3iseriC~1 bizantina Ci.l, altar pentru liturghie, pare Sa fj ayut
o fulosinta curenta151, atat cea cu patnt picioare, simple
sau unite prin RiJinghii, cit ~i cea sprijinita pe arcaiJuri.
Scaunele var'i?vu de la cele cu spatar, adevarate fotolii
(ka.th.edr8 )1 52 , folosite pentru servirea mesei, pintl la ba.nci
f;li' simiJle taburete, ca,re trebuie sa fi fost cele mai obi~
nuite. Exist::m, ue- ::-~semenea, scaune joase faxa spatrur,
sprijiniie pe ~ase picioare patrate, reunite prin arcuril 53 .
Paturile, cum ne-a denwnstrat-o mozB.icul de la Dafne
citat mai sus, emu sprijinite pe patru picioarc ~i ridicate
Uf5or ,spre ci:'tpatii ; cele care par ridicate, ~i la care se putea
ajunge cu ajutorul unui taburet, sint prevazute la cap ~i
Ia, picioare cu tablii de inaltimi inegale; altele sint in
intrt:~gime plat e. Picioarele, dcstul de groase, nu pot fi
dceit din lemn ~i sint in general foarte ornamentate. Paturile celor sruraci emu mizerabUe, dcspre ele ne putem forma
o ideea din reprezentarea rniracolului cu vindecarea
Ologului 154 .
Huminatul casnic era asigurat fie cu opaite en ulei
xo:vo-Yjl.o:, /,uxvtov
fie cu faclii 9i luminari ( xzp~wv) 15 i'.
>\< TRICLIKICM-CL
CELOR 19 PATCRI. Incilpcre In Palatul.
Jrnpcr}al In care se pneau banclwte, la care mescnii se a~ezau pe patmile
cure putcau cuprinde, Iiccare, cite 12 persoanc.
37
culPTe1C0.
38
III. Costumul
S-a va.zut, de exemplu, din mai multe testanHmte, ca
imbriicamintea era destul de rezistenta pentru a putea fi
transrnisii <le la o generatie la alta : ea era considerata ca
un ca:pitttl, de care se tinea se8ma la evaluarea unol;' averi.
I1~ormele costumului antic s-au piistrat multa vrenw,
dar transformate datoritii folosirii tesaturilor de matase,
ale c~iror pliuri rigide nu Inai aveau supletea postavului
san a inului. Mantiile, 11recum hlamida, uneori brodata
cu aur, nu m11i erau drapate ci ca.deau rigid. De aici, o
decenttt strainii antichitiitH pagine : imbraciimintett nu
mai deseneazaforma corpului, ci se alunge~te din ce in ce
mai mult, ajungind sa fie aptoape la fel pentru ai11bele
sex e. A lJar mode bar bare, mai ales folosirea blanurilor
de aniinale, interzise inutil printr-o lege a lui Honorius 17 o.
Perioada vee he. 1n secolele al V-lea ~i al VI-lea, iinbracanlintea principala era intbtdeauna tunica de :~=ostav ~Sau
de in (stiahar1:on ), unica, imhriicaminte de lucru a muncitoriior, cum o dovecle~te nJ.ozaicul din Yaktom, uncle me~
tr~nga,rii o poarta scurta, strinsa la ~olduri cu o centlua
~i a,tirnata mnnai pc umarul sting; nmi tlrziu, un muncltor manual nu ~wea a,Jta imbraciiminte decit o buca,ta
de stofa care ii acoperea, corpul intre briu ~i genunchi,
un fel de indispensa bili foarte strimti.
Tunicile celor instariti erau confectionate adesea din
mat~se ~i in culori variat~ : in mozaicul de la Yakto se vad
39
40
41
42
prin care Niketas Choniates nume~te aceasta imbradiminte, ar veni din cuvintul genmtnic rock, ceea ce ar indica
un ve~mint occidental asemaniHor bluzei 195 .
Aceasta moda trebuie sa fi fost trecatoare, caci pe
vrmnea Paleologilor hainele devenisera din nou lungi ~i
se api'opiau din ce in ce mai mult de n10delele orientale :
tunica aurita ~i bogata, mantie verde, larga, presa.rata cu
floricele purpurii (Teodor Metochites, pe timpanul in mo~
zaic de la Kahrie Geami, pe la anul1300) 196 ; caftan lung
de un verde.:bronz inchis strins in talie ~i impodobit en
medalioane,. impresurate cu grifoni a~ezati spate in spate
(megaducele * Apokaukos, 1341-1345, pe frontispiciul
unui manuscris al lui Hipocrat) 197.
Dupa Nikefor Gregoras, edictele lui Andronic al II-lea,
cu privire la reglementarea costumului ~i a coafurii nobilllor, au fost uitate pe vremea succesorului sau Andronic al
III-lea (1328 -1341),-cind cei coche~i adoptau costume
straine : in curind nu se mai vazura decit haine si caciuli
dupa moda bulgar~, dupa moda tribala (sirba), dupa cea
siriana, italiana 198 A~a era skaranikon-ul, ve~mint in mai
multe culori separate prin benzi ~i pe fond alb, considerat ca fiind de origine persana 199 .
1\eo1lerirea capului. Bonetele, pu~in folosite in anticllitatea clasica, in afar a de voiajuri, erau de folosin~a curenta
in Orient, de unde moda a venit in Bizan~. La sfir~itul secolului al X-lea_ proximos-ul loan purta peste parul sail
lung ~i blond o boneta supla, bleu deschis, fixata printr-o
panglica incruci~ata in partea din fata 200 Mihail al VI-lea
(1056-1057.) a impus tuturor supu~ilor sai purtarea unei
bonete de in vopsita in culoarea ro~ie, pe care o purtase el
in tinere~e 201 . Boneta facea parte din insemnele denmitariloi' ~i era, prin urmare, reglementata cu severitate.
Cei ee-l inconjoara pe Nikefor Botaniates pe frontispiciul
unui manuscris (1078-1081) poarta bonete ro~ii sau albe
prevazute 'cu ciucuri, care le ascunde fruntea 20 2.
Un capitol din Pseudo-Codinus descrie bonetele demnitarilor : ~esatura, forma, culoarea, dimensiunile, broderiile, impodohirea cu perle sau cu pietre pretioase, totul este
reglementat aici cu minu~iozitate zos. In secolul al XIV-lea,
m~ele dintre aceste palarii atingeau dimensiuni' extra-.
43
44 .
45
46
47
IV . .Masa
1\Iasa se lua in familie, dar -in cazul invitiirii de pcr~G-~~ne
straine, femelle nu luau parte 242 .
Ohiecinri pentnt mnsa .. Existau trei mese : rcp6~sup.o:
, (progheurna), micul dejun yc:v1J.o: (gheuma), h11 mijloenl
zilei: (kC~cvov (deipnon ), cina, la sfir~itul zilei. Se m:J,i
numea &pw-:ov (ariston), masa de la prinz 243 .
Stapina casei ~tergea masa ~i o acoperea cu o fr.ta
de masit, fL~vcr&/,tov, mai mult san mai pntin eleganta ~~ 4
Pe masa se puneau ~crvetrle ( nwndylia), pre cum ~i castrona~e pentru spalatnl rniinilor, ceea ce face?" dovada lUHli
bune educatii 245 . Obiceiul de a minca intins 11e un pat in
jurul unei meso rotunde sau in fori11a de sigma s-a pastrr~t
l~j casele bog~1te pina in secolnl al X-lea ~i a fost abandonat,
pa8trindu-se numai la banchetele solemne ale Palatului
Im1:;erial. Procopins o arata pe Teodont sosinu la un nohi1,
in timpul mesei ~i instalindn-8e pe un pat 246 . In acest eaz,
locnl de onoare era la stinga amfitriomilni 247 .
Invitatu i~i schimbau incaJtarnintea inainte de a se
a~eza la masa. :::Je spnnea chiar ca Alexios Oomnenul, in
momentnl in care a afl:J,t de invazht lui Bohemond ( octombrie 1107), tocmai i~i desfacea ~ireturile de b pantofi
pentl'u ~1, 1nerge la m~1sa. ,~~i acum, cc spus el, sa ne ctfCZi~;n
la 'rt?.asii'' 248
A~ezati pe scaune san pe banci, mesenii rostean mi1i
intii o rng{tcinne ca.re corespuudea unei bineeut'intari, zii 9
Se int!mpla ca la mesele oamenilor mai putin instariti ::;a,
nu e:xiste uecit un blid de lemn sau de pamint din ca,re
fiemtre lmlj m1ncs,rea cu mina, de uncle s-a ivit necesik;,ta
de a s~' spiHa pe miini inainte ~i dupa masa 250 . ~rotu~i,
lingurilc se cuno~tmm, dar cele care s-au .putut descoperi
(tezaurele de la Lampsakos ~ide la Kerynia) sint tacimnri
scmnpe Cle argint, decorate cu animalc ~i inscriptii inerustate cu email negru. Probabil ca acestca nu erau de folosinta curenta 251 .
'Exista, dovadru ca ~i furculita era cuno,;;cuta. 0 funmlit(t mare cu doi san trei dinti (fnscinulct) era, de folosinta
curenta in jertfele practicate la eyrei ~i la pagini. S-a1:.2
confectionat a poi altele mai mici, care se folosean la n1asa.
48
49
~i
la romani, cu picior
~i
prim~~te
cu ceapa
~i
51
se punean in ele smoala, ceara ~i chiar gips. Lintprand declara ca acest vin nn se pntea bea 275 .
':
Piinea din faina curata de grin indigen xa.6a.F6c; &pcoc;,
era cantata peste tot ~i figunt aproape pe toate mesele
hizantine, in afara de acelea ale saracilor. Se deosebean
trei calitati de piine. Primele doua difereau dnpa firietea
sitei cu care se cernea faina, eea de a treia, dnpa culoarea
de tarite ~i continind fi"'~ina str~Liria, era considerata impura 276 Egumenii mincau. piine de gri~ (crs r.ui>&f_wov),
calugarii o piine grosolana din tarite (m-rspchov) sau
tavalita in cenu~a 277.
v. Baile
!n afam palatelor ~i a easel or foarte mari, unde ~xistau
hai private, l)ersoanele particulare continuau, ca in anticl:litate, sa foloseasca bai publico uncle, a~a dupa cum am
. vazut, la anumite ore erau primite ~i femeile. Gustul foarte
pronuntat al bizantinilor pentru bai este atestat priii nun1arul mare de terme construite in aproape toate epocile
de catre imparati, la Constantinopol ~i in ora~ele de provincie. Acestea purtau de obicei numelo fondatorului
lor 278.
Acest gust pentru baie era atit de accentuat ineit adosea se imbaiau de mai multe ori pe zi, in secolele ?,1 V-lea
~i al VI-lea, ~i chiar ecleziasticii aveau acest obicei, conclamnat de medici ca Alexandru din Tralles 279 . .1\.poi,
incepind din secolul al VIII-lea a aparut o reactie accentuata impotriva abuzului de. imbaiere, da.torita mai ales
progresului ascetismului. A renunta la bat a fostprivit
ca un lucru meritoriu, cu toate ca in incinta manastirilor
au continuat sa se construiasca b:1i 280 In seeolul al XUlea a ajuns sa se c 0nsidere ca fiind ceva excesiv daca se
face}lu trei bM pe saptamina 28\ hn calendarele de regim
recomandau de la 3 pina la 8 bai pe luna in funct;ie de
a.qot:tmp. Ora preferata pentru baie era 1n general 34 O})ta
;/san a nona in mijlocul zHei, iiw femeile se 1rnbaiau numai
't$ ora a zecea 282 . Organizarea termelor nu so schimbase
deloc din vremea romana. Celmai rnarelux era desfa~urat
in baile jmportante : fatade impodobite minunat cu eoloan.e
~i cu seulpturi, adesea cu seem~ mitologiee; in iiitei'ior,
moz;1icuri mur:1Je reprezent1nd scene de teatru sau palestrice, portrete de impil,rati sau de filosofi, a~tri sub forma
52
hin1~ <le
statui antic e 283.
\estibuluri mari con<lueeau spre galeriile care fl~~r{e,au
salil~ principale, cu vestiare. ~i chiar cu closet e. Sp,a~iul
und~ se Htcea baie avea, ca vechile sali de aburi, forma unei
rotbnde acoperite en eupoUi (tholos). Apa era incalzita
intr-un recipient de bronz fixat 'intr-un cuptor de fiei: sau
de etre ignifuge. Vasul, din care apa curge3J in baie .J:ri:ntr-o ~cava terminata cu un cap de om sau de ani.Q:J.al, se
asemana cu un butoi mare, care con~inea intotdeauna apa
cal(lrt 284 In sfir~iL, in scrieri se Yorbe~te do sali destin'ate
bailor de abur t;i incalziLe ea in epoca romana, cu ajutorul
unor focare S1].bterane (hipocaust-uri) 285 Termele aveau,
de asemenea, piscine, fie cu apa calda fie cu apa rece, in
care se putea inota 286 Aceasta institutie, care fU:nc'viona
admirahil pe vremea lui lustinian, mai exista inca in secolul al X-lea, dar dupa aeeea i s-au pierdut urmele.
OAPl1'0LUL Ill
Viata de zi cu zi a imparatilor
I. IntroduceJe
l{ia~a oficiaH1 a unui hasileu a fost descrisa in Istoria
inHtitupiilor *. Aici se poate vedea numarul impunator de
serba,ri t;i solemnitat,i la care se participa; dupa ritualul
unei adevarate liturghii, mai vechi decit aceea a Bisericii
~i c:.-~re a fost pil,strata pina ht sfiqitul imperiului .28 7.
.
. In~elati de aparente ~i ~inind seama exclusiv de ritualudledela curte, ca cele din Oarteaceremoniilor**, eminen~i
istorici, ca de exemplu Rambaud, au prezentat 'Via~a
um1i basileu ea pe o ceren10nic ne'intrerupta, o viata cu
adeciirat pontifir)(tla, care. nu-i li",sa nici uu moment de
ragaz. 0 eticheta obligatorie ,i-ar fi dictat modul de folo-:sire a fieearei zile din an. El i~L petrecea viata in mijlocui
,**
I
""ltOITON. Dormitoml imperial.
** PSEUDO-CODINUS. Scris !n sec. al XIV-lea, tratatul Peri ton
offikion to'll palation a fost atribuit eronat unui au tor Gheorghios Codimui.
Ofera informapi despre ierarhia ~i d~nmitatile din ultima perioada a cl:lt.rtii
imperiale bizantine.
54
V~lea
* CUBICULARI. Cameri~ti, slujba~i ai Palatului Imperial, iecruta,tl dintre eunuci. Cubiculum insemna ,dormitor", dar, prin cxtc.nsie;
ter.nemtl s-a aplicat intregului scrviciu de casii al Curtii.
55
56
307
Imle ltltnif'iri personale. A~adar, in pofi.da unui cahm.dar incarcat en numeroase serbari si obligatii cerute de
condncerea impcriului, imp{lratilor
riimi;1e~ inca destul
timp pentru a face loc in viata lor unor ocupa"\Jii cu totul
personale, care vaTiau in functie~ de gustul acestorl-l:. !n
afara celebrarii sarbatorilor la biseriea, evlavia 11ers0-nala
deti.nea nn loe important in ria~a majoritatii suveramlor.
:Marele Palat avea .sanctuarele sale, uncle preotii ca,pelei
ofk\au slujbele, iar unor 1milamti le placea sa intre in eorul
bhr,rieesc, ea Leon Armeanu1, asasinat in timp ee dnta,
in noaptca de 26 deccmbrie 820, sau Teofil care
dlr' el insu~i eoruri ~i. exreu\a inmuri compuse de el 308
, ca Nikefor Fokas ~i l\lihail al IV-lea, duct:au sub puro viatii deascet :109 . Multi :o;uycrani datorau educ~ttiei
11rintite gustul pentru litcratunl., pentru oratorio, 1wntru
teologie, pentru arta, pentru muzieii. Teodor:iu al II~lca
i~i petrecea o parte din noapte citind, iar pentru a pel'i:itite
servitorilor sai sa doarma, se folosea de 0 lanlpa pet'fec-
le
57
58 '
i::~Jr
HI. De la Comneni la
sfir~itul
imperiului
Tnmsfonnail'a vh1ii la palat. Urcarea pe tron a Cp{n'nenHor aduce cu sine mari Echimbari in vi2,ta oficialj'i a
basi}Pului, devenita din CB in ce mai putin 'acapat'a~):ta.
Eticheta nu clispare, pompa ccrernoniilor nu e n1.ai micf't,
d21r numarul acestora s-a reclus, iar concluita impal'atilor
~i r~ anturajului lor este mult mai libera,
59
:Aceste schimbari s-au datorat contactelor rnai. freevente ~i mai strinse cu occidentalii, cu fmncezii, pe atunci
la. ~iare tree ere ~i putin grijulii fata de eticheta. Influenta
lora crescut ~i mai mult dupa cele doua casatorii succc,sive
ale'lui Manuel Comnenul cu printcse franceze, Bertha de
Sulzbach in 1146 ~i M()Jria de Antiohia in 1161.
Pe de alta parte, primii trei Comneni sint barbati :dizboirtjci; aflati mai rp.ult in campanii rnilitare de cit ,Ia Constantinopol ; ei sint inconjura~i de niuuetoasele lor rude,
frati, nepoti etc., carom le-au dat cele mai inalte slujbe,
de l.mde o cordialitate mai mare int:re basil en ~i subo:nlonaW sai ~i o viata maisimpla decit cea de la curtea imrdiJ;:atHor macedoneni.
l)~datul Blachente. In, sfir~it, un everiiment, a c3rui
importanta nu se poate nega, este ab::mdonarea sanc!uarului religici imperiale, a Marelui Palat, de catre Alexlos
Comnenul ~i mutarea curtH la Palatul Blacherne, situat
, la extremitatea dinspre continent a Cornului de.. Aur, pe
o irialtime de unde domiim ora~ul ~i cimpia, iar zidu] exterior sc confunda cu Marele Zid. Somptuosul palat Tekfur-:-~?emi, cu o fatada atit de bogat decoraUi, trebuie sa.
fi fo~t cuprins in incinta sa, dar el se cunoa~tc numai din
descrierile lui Eude de Deuil, istoricul rcgelui Fra.,4ei
Ludovic al VII-lea, care a fost oaspete aici in ~tnul 1147,
~i de ca,tre Beniamin din Tudela, de Guillaume din Tyr
~i de alti calatori 333 . Calugarul teolog Iosif Bryenni<Jfl a
~inut in fata imparatului, intre anii 1416 ~i 1425, douazeci
~i u:pu de discursuri asupra TrinitMii , in divei;se sali ~~le
acestui palat, caruia manuscrisclele mentioneaza numele 0 34
})ovezile sint unanhne asupra maretiei aJJartament2lor
sale decorate cu picturi ,unde aurul straluce~te pe;,;.te
tot'', despre marea sa curte pavata eu n1arrnura: ,Nu
:;;tin; spunc Eude de Dcuil, ce-i da lui. mfoi nmlt pre\' fiau
frumusete, subtilitatea artei sau yaloarea materialuh;i".
Cel mai laudat era Marele Triclinium din porfir, unde a
avut loc Conciliul din 1166 335 , in continuarea caruia manusm'isele lui Bryennios citcaza apartamentul imptldal
(koiton), separat de camerele de rece11tie, o biseriea a Sfintilor Apostoli, triclinium-ul lui Ilie ~i Secreton-ul * }J~b}a
tului 336 . Spaniolul Pero TaJur, care a yazut acest palat
pela anul1439, il ga,sea prost intretinut, in afara aJJGii't,a-
*
60
administra~iei
bizantine.
-'
'61
:in apropierea bisericii Sfintul Pavel pentru copm prizonierilor de razhoi sau ai familiilor nevoiat?e 347 Dupa .oxeml)lul san, printi ~i printese citeau din autori greci, purtau
diseutii teologice ~i obi~nuiau sa aibil. uneori pootii lor
l)referati 348 .
63
~i
cu
(1347) pietre fabe decor~m ornameJd:ele inl}HTiale
~i farfurii de cositor inlccuiau vesela de aur l;'i do argint 365
Ultimii Paleologi nu mai aveau deloc nici timp, nici b~ni
JJentru a mai organiza serbari ; dar, pina la caderea finala,
ei a acordat cca mai mare importanta mPntinerii unei
anumite etichete, ceea ee tm-i OJH'ea sa' primea'sca cu simplitate l;'i cu cordialitate pe strainii aflati in trecere, cum o
dovede:,;c rapoartele spaniolului Pero Trufur, despre loan
al VIII-lea 366 . Ei n~au pierdut insa gustul pentru litere:
rezeryfm o 11arte din timpul lor liber protejari i literatilor
~i inY{itamintului superior. :Manuel al II-lea (1391-1425)
a fost nn numai protectorul 1lman i!;'tilor, procum
Gheorghios Scholarios, Gemistos Plethon, Bessarion, dar
el 'lnstll;'i a fost unul dintre ultiinii l;'i cei mai cunoscuti
scriit ori din Bizant 367.
'
l\Hirturii, eare s~ intilld pe o pcrioada istorica milenara,
arata ca toti imparatu, fara exceptio, alaturi de o v1ata
oficiaHi, mai mult san rnai putin incareata de c~c,remoniile
Spteiflee epoeilor respectiye, dueeau o via\il de familie
care 1111 trebuia sa se deosebeasca mult de aeeea a inaltei
aristccrat,ii.
5-c 115
C.artea a doua
VIATA URBANA
Constantinopolul
68
* OIKt-J\lEKE. Lumca locuiti', in sensu! de teritoriu al lumii eivilizatc gnco-rcn:r.ne, prin opozi\ie cu lumea barbarii.
69
70
'
II. Popula!.ia
Ciirele. Numi'kul populatiei a variat de .. a. lungul sccolelol'; urmind vicisitudinile imperiuh1i. Desigur ci1 nu se pot
g8.si in sursele de infonnatii cifre exacte, dar nnele ]:mnete
ue reper bine stabilite permit aproxima~ii.
Dnpa N otitirt Urbis, din secolul al V-lea, ora~ul cuprindea 322 rici (strazi ), 4 388 domus (ease pentru loeuit ),
20 brut~trii publice, 120 brutarii particulare. N u este vorha,
C~:tl8 Bormt, de 1:nsu7ae, CaRe ue inchirlat izolate prin patl'U
strazi, ~i s-ar putea pune intrebarea daca 11rin domus trebuie S<l intdegem un p?vlatari:-;tocratie. Oricare ar n sihm~ia, clint de 25 locuitori pe domus, mentionata ttdesea ~i
care ar d<'1109 000 loeuitori, pn,re mica,, daca, 11e gindim hlmarele nmnar de servltori ~i sclavi care loouiau aceste case.
'l'retmi e eyaluat la cPl putin 500 000 sau 600 000 locuitori 3 85.
Un discurs allui Th.emistios pronuntat in acea vreme a.rata
cre~t'erea rapida a populatiei care se sufoca. in ineinta
strimt.f'L a lui Constantin 3b6. Ea ar n deiJa?it eifra de ua
milion pe vremea lui Justinian 387 , dar cifra. de 70 000
barb~Hi imigrrii, pP eare o da Procopins pare relativ mi.
ca 31>8 ..
:M:'isurile luate de lmdinian pentru a nurat~1 ora::;ul de
procesomanii din 1novincie ~i de r.wenturierii de tot felul
care Yeneau la ora~ in masa,, lasa sa :~e presupuna o populatie flotanta numeroasa, : 89 .. Imprejurimile erau, de asemenea, foarte populate. ln anul 617, twarii au capt mat
270 000 prizonieri din zonele suburbane 390.
~
71
Cauzi'le !lcpopuUnii. ln rel'tlitate, nimic nu era !m1i wsi:thil ca cifra acc_stci popuhttii, cleoarece o deciman ealaJnit(tVi perioclice (cutrcnnne rlP Jl(tmint, ciuma, in{;emlii,
ri:'ioElmerii)c inso(,ite de masacre, iar imigrantii veneau sa
com11leh'ze golul) 291.
R.'partitialoeuiLorilor in interiorul ora~ului era, dealtfeJ, fmtrte inegalil. Densitatea cea mai mare t-w gasea pe
tarmuri, de-a lungul Cornulni de Aur ~i al Propontidei,
in cartierul Psamathia, pe calea Mese ~i in jurul Forum-urilor, in regiunea celor ~a pte Coline. In secolul al VII-lea,
Jl01)Ulati?, se concentra in cartierul p~tlatului Bla.cherne,
inglobat in cctr~te de c~'\ctre Hen.telius si dincolo de Gornul
de \ur, in suburbiile RykPs. In fiehimb; valea riului J1yeos,
al drui eurs era subtemn, nu '" fu:-;t niciodata foarte popnlaFt; ea a p8xut favorabi](i, ellturiilor manastire~ti,ca aecea
de hL I.ibis, interneial;vt in !)eeolul al X-lea ~i restaundi'i de
TuJdora, vaduva lui :\Iilmil al VII f-lea Paleologul, pentru
c,~tlngarite 392 .
descindeau din provinciali sau chiar din strainii imigranti 398, care nil 1ntirziau, inCE'J)}nd de ]a a doua generat,i r,
sa se patrunda de spiritul lcmtl, s:1 .manifeste o anumit~1
mindrie de a se fi nascut in or:J~, sa~~i arog.e titlul de politikoi in opozitie cu thematikoi (provinciali), A~~t s-a nawut
guBtul pentru glmne, penin.1 satira; eare se intilnese in tmJte
ca pitalele, unde persoanele cu functii publice sint foarte
rar crutate. La Constantinopol, aceasta glU1Ju'i S-~ manifestat in toate tjmpurile, de la cele de prost gust, care-1
agasau pe im:paratul Mauriciu, pina la anecdotele caroL.t.
J\fib,,il Stratioticul; poreclit . Batrinul, le era victima as9.
S-a <>bservat, de asemenea, umorul legat de patriotismnl
loca,J, datorat unci veritabile admiratii pentru ora~ul
natal. Psellos .nu ieise niciodata din ora pina la virsta
de ~aisprezece ani : el nu vazuse niciodata zidur:ile de aparare a,le ora~ului ~i cu atit mai })uti:r. zona rurala 4oo.
Printrc imigrantH straini, cei. mai numero~i in toate
timpurile au fost armenii, care fugeau de pm"secutiile perilor ~i mai tirziu de ale 8Mtbilor, fau erau impin~i de am hitie pentru a intra in ierarhia imperi:;tltt 401 . 0 dovada eurioas~Lin legatura cu eforturile lor de a se eleniza il constituie un glosar armeano"grec sub forma unui manual de
conversatie, descoperit pe un papirus grec de la Fayurn,
din prima jumatate a secolului al VII-lea 4.02.
Aee-asta s-a intimplat mai ales in ultimnl sfert al secolului al IX-lea, cind strainii au navalit, fie pentru a i'e
angaja in armata imperiala, fie pentru afaceri comercialc.
Probabil ca dupa prima invazie rusa, in anul 860, negustorii din Kiev au ohtinut o prima colonie 4 0 3 , transferat;'i,
apoi in cartierul Sfintul 'Klamas, unde au fost admi~i buigarii in secolul al X-lea 4.04.
in seeolul al XI-lea sosese georgienii, clerici, calugnri
~i nobili, ca Grigore Pakurianos, unul dintre cei mai btmi
generali ai lui Alexios Comnenul 405 . Chiar ~i ambii posedau
~i ei o colonie dotata cu o moschee 406 ~i, sub Comneni,
prizonieri turci ca loan Axouchos, au fost adu~i la Constantinopol ~is-an convertit la cre~tinism 407 . Dar mai ales
in acea..'3ta perioada s-an format coloniile .de occidentali:
varegi anglo-saxoni eare-~i aveau bisericile lor distincte ->Gs,
cavaleri normanzi veniti pentru a se angaja in armata imJieriala; francezi ~i itali~ni atra~i de Comneni, care le incredint.au functH publice 409 ~i, inainte de toate, stabilimente permanente ale eoloniilor comercialea.lerepublieilor italiene $i catalane 410 . Dupa ocupatia franc~ a Constan~
73
Constantinopolul era, cleci, in ,Evul :M:ediu, cum a ra- mas ~i in epoca _moderna, ora~ul uncle se imbulzeau toate
rasele, uhde se auzeau toate graiurile, dar uncle elenismul
pastra intotdeauna suprematia.
III.
Circulati~l
~
si viata de zi cu zi
!)
_,
74 .
75
S-ar fi putut ::.lcatui un nmre volum cu toa,te absurditaWe pe care ace~ti ghizi improviza.ti le poveste::.u
clientilor lor mnn : broscutele care pa.rcurgeau strazile devorind resturile menajere 244 , st2otuia lui Iustinian
luata drept a lui Consta.ntin, pe c::.re mwigatorii o vad de
pe rrmre pina la o distanta de o zi 425 , legendele despre
monumentele de la hipodrom 426 , cea. a lui Carol eel Mare,
care, dupa ce a cucerit Ierusa.limp1, s-a in tors prin Constantinopol~i l-a fortat pe impara.t sajure ca va respecta. postul Pa.telor ~i nu va mai pronunta. condamnari lao mo::.rte 427 ,
cea a. 'ingerului care paze~te biserica. Sfinta. Sofia 428 etc.
l'iata de soeietate. Predomimmt::. tmdiviei ele.,nice se
afirma. prin c::.mcterul prietenos a.llocuitorHor c2.re ~weau,
c~. ~i stramo~ii lor, gustullungilor convers21W ~i discutH in
a.er liber. Pc vreme2o lui Iustinian, societate21 buna sc
intilnea. sub porticurile Augusta.eon-ului *. .Aceasta se
numea a-:;i fcwe agora ( &yop&:~stv). Beliza.rie ~i-a. . facut
aparitia. in acest loc la intoa.rcerea. sa din Itali2o 429 Libmrii
a.veau 2oici pravalii uncle i~i expunea.u noutatne. Se intilne2.u ~,ici colportori de ve~ti care discuta.u politica ~i
teologie, a.jung1nc1 uneori sa so ie. la. bata.ie. Cintece impotriva. Teodor~i circulau pe ~.scunR 430 Chi2or :;;i oamenii
din popor emu p21sionati de teologie de pe vremea ma.rilor concilii ecumenice, 21~2. incit discuWle despre Trinitate
:;;i natura lui Hristos 2ovea.u loc in mod deschis in pietelo
publico ~i pina in pravaliile brutarilor 431 Se :;;tie, de<fel,
ca in toate timpurile a exista.t la Constantinopol o opinie
76
publica potriv'it careis. impar~W trebuiau men~j21ti .)i aees.sta :::,t;rager. 0 r.devar:?.sta solidarit::>.te intre locuitorii sai,
o con~tiin~a colectiva.
nrcnla!ia. Strazile, largi pentru ace:?.s epoca, dP.r care
ar parer, strimte, in zilele noastre, erau strabatute in
secolul al V-leP. ~i al VI-lea de numeroase trasuri fara arcmi, cele nmi bogate vopsite ~i aurite, cu un atel::r.j de
catiri inhama~i in ~mr .. Sfintul Io21n Hrisostmu descrie
carole somptuoP.se ale doamnelor de rang inalt, inso~ite
de eunuci in livrele straiucito2.re, sau pe nobilii ciWhi
pe e:r.i- :?.slbi cu ~ei brodate cu aur, inconjum~i de servitori
inarmati cu bastoane pontru a da in laturi pietonii strigind : ,F2Jcoti loc, face~i loc !" Cei care' so duceau la baie
i~i trimiteP.u inainte sclavii pentru :?.s le anunta sosire:?.s ~i ~
le pwgati tot ceea ce em necesar 432
!n :;:ecolul r.l XU-lea, Beniamin din Tudel~ a fost frapat cle luxul r.fi~at de catre nobHi. El rem8Jrca hainele
lor de stofo str.cojii r.coperite de broderii ~i gaser,;te ci1.,
incalecati pe cr.ii cu bogate harna~amente, aratau ca.
ni~h'l printi 433
.7.7
de
78
IV.
spectacolelc
79
[Gdgore din Nazianz descric acqt.i amatori de cuise cape ni',ec adeV{tra\i furibunzi, topaind, slriglnd, imiliJ](]u-i pe vizitii, biciuind ,,,;i imaginari, schimbind lntrc ei aurigi ", cai, grajduri ,~i adesecc slnt
atit de silraci lncit nu au mli1care nici penlru o zi" ~ 50 .J
Inca ~i m::ai uimito:=>,rc en', pasiunea. pentru ca.i a. p~~tri2,rlmlui reofil::Jct (933-956) 453 , fiul impamtului Ronl2lllOS
I~eca. IJenos.
80
COllStl'UCti~',, c~re
6-e. 115
~i
81
la
82
**
(n. tra(l.).
('.1T.turului * si facind sa r{vsuno eriificiul din cauza t.unetelm de aclamatii; a poi, intr-o liui~tc absoluta, corurile f?,ctiunilor, insotite de orgi de argint, ~i aclomrea puhlicrt a
irrq)ttmtului de caMe dcmnit::Hi, ca.re ia.u loc in continua.re
"&latmi de el; in sfir~it,.dupa obiceiul antic, ilnpar::>,tu1 arunca fanionul, rnappa, in arena, ~i la acost semn::'.l, portile
de h'J carceres se doschid inacela~i timp cu ::mrigii care se lansea.za pe pista, insotiti de tipetele frenetice 21le spectatorilor, fiecare ?-oclDmind culoa.rea sa. fa.vorita, huidumd ~i
provocind a.clvcrsa.rii _sM.
S-a. recunoscut fa.ptul ca lume::', acelor timpuri nu
cuno~tea. citu~i de putin 1m alt specta.col a.tit de grandios
:;;i am inteles adrnir::>.W)J pe care a.cesta o suscita din parter,
striiinilor, pe care biz3.ntinii nu uitau niciodata sa-i invito
pentru -a. so bucum do el 4 so.
Cursa ( missus, &p.~"A/\0(, palma) cuprindea. pa.tru cvadrigo de pa.tru culori, earo trebuiau sa fa.ca ~a.pte tnrc de
pisb'L De o grinda de portic er2.u suspenda.te oua de strut
r;;i so scotea, cite unull2. fiee:;,re cursa : in fata se afla.u ~n.pte
delfini de hronz, aruncind apa.
Ordine::>.-in c2.re ie~eau carele era tmsa 12, sorti cu ajutorul unei urne continind bile cu nurnere, fix:.J.ta in mijlocul
unui portic: o sculptura reprezintadoi aurigi c::>.re ofacsa
se bal2.nseze cu ajutorul lov1turilor de bici 481
:Multe rnonurnente ari..ta u~iori oprind c:uele la termim,r';, cursei ~i pe invingator ~wsind 1:;, borna ~i ridicind br:;.1c1e, in tirnp ce un personaj ofieif.l irnbraca.t intr-o toga,
costurn ofici::>.l al prefectului ** ora.~ului ii intinde o ra.mura
de pa.lmier 482 Victoria. era. sublinia.ta prin 2.ela.ma~ii ritrnice ale factiunii ci~tigatoa.re cu raspunsuri ale intreg~ului
norod in onoarea a.urigului ~i a. ba.siloului, ca.re era. r{lgat
sa a.corde recOinpensa., constirid in trei nornisrne_ ~i o
cununa 483
* A LJTOKRA TO H. Initial era doar versiunea grcaca a tcrrnenului
Impcrator. Ulterior, A. a devenit titlul purtat de imparatul senior, alnnei
clmi mai cxista ~i un alt imparat asociat Ia domnie.
"* PREFE:CTUL ORA~l:LUI . (EPA.HH). Inalt functionar al ~ta
tnlui, insarcinat 'cu administra\ia Capitalei. i\Iembru de drcpt in Gtmsistoriwn Principis. Exercita antoritatca suprema in Constantinopole. Hasde men~increa ordinii :;;i avea dreptul de a pedcpsi toatc iufracpctrccute in ora~. Avea clrept cle judceata in Constantinopol ~i pe
o razil. de 100 de mile. De ascmenea, controla activitatile economice din
Capitala. Puterea e. a sci:izul atunci cind uncle cartiere ale ConslantinclJOln!u~ au devenit colonii italie.lc, ie~incl flc sub autoritatca sa. Dupa cucerirea Conslantinopolului de ciitre latini; in 1204, e. a riimas un t itlul ono~
rific.
85
Cursele incepmmdiminer,~;;' ~i eontiuuau t.oata zim:,, intle]:10lltru ll121S:?,, pe cr,re lx:,silonl ~i demnit~Jl'ii 0 lu21n
in triclin{n,n-ul l,athisnwi, :in limp co ;:;peet<~,torii 1:;;i eonSqinau proviziile 21du~c do 21u~sa. Existau opt curse, p:,tru
din:Jiner,t?, ~i tot r,titcf< dnpa-r,mir,za '184 In serolul :>,1 XI-ler,,
imrv'irate<Y'f', ~i (!;a.mi:elc pr,lo do onc;,ro f?,si;;tau hJ jocc.ni
(lin im,ltulBi~oricii Sfintul ~tefan din D;;,fne, uum o ~nata
o f+mwa de la Sfinta Sofia tlin Kiev, n:dind o reprezent<ttie l.:t. hipudrom J 85 ; dm estc sigur c:i mai imJintc nu em
a.;a., cmn &e pca.te obseryp" pe un ubelise ::JJllui Teodmtu,
unde ,se di:,tinge impaittter,s:' r.~ozata ,,El,turi do in1pLSnn 48 n.
n~pte
Diverti<>meutr !o din vmze. C'unele de care emu intrernpte de diverse p1ogTa.me a.rtistice, foarte 2.preciR.te
de :popor, ia.r a.cest obicei venea. tot de la Homa.. A ve~m loc
rind 11e rind prezentari de ~Yninw,le exotice, scene cornice,
tablouri cu scene istoric;e cuuoscute, 2.crob2.'yii de tot felul.
.
. La
etaj:~l
rine danseaza, in tirnp ce rloi muzicalln cinta, imul din nai, aJtul dintr-uu
syrinx cu mai mnlte tub uri. Pe relieful fintinii, dntareti din fluier ~i din
psaltcrion* :mtrene:1z:'i la clans personajde: in ro]\.uri, cloua orgi cu fod<C
sint aqionatc de copii 487 Anastasie ar fi interzis viniitoarea 7i lttpte]e ''e
animale care fiiceau aclesea victime 4 88. Totn:;i pe dipticul consular nl ne_potu}ni sau, datat e\1 anul 517, unfle figmeazi'i arena, un pic!ldor cill;,re
int:hita animale, carora doi oameni sint pe puneltll de ale arunca :,rcaJ:nl,
tn timp ce altii incearcii. sa so puna la adapost 489 Picturile de la Sfinta Sdia
(]in IUev rcprezinti\ nnele scene de aeest fel 490.
. Sub .Roman al JI-lea, in anul 960, c;cutierul unui c\.mnilar, PlJJl,Jraios, in picioarc p.e ~aua unui cal aflat in galop, jongla cu o sahil', iu apl,mze}e spectatorilor 4 'n. Pu~in Limp dupa aceea, Nikefor Fokas, uzurpind tronul ~i simtlnrl ci\ ii scade popuiaritatea, a oferit splCclatorHor fle la hi;>:J
drom O<-;electie de scenete, organizatc cu mare chc!LuiaHi, cu arti~ti striji;Ji:
saltiinbanci din India, .bufoni ~i acroha~i arabi, dansatori scandinavi lmbri\cafi in piei cle animale. Aveau, de ascmenea, ciini imbracap In costume
ale tututor popoarelor cunoscute, miimale salhclice cu paznicii lor,
crocollil in lan~uri, o catircii cu douii capete ~i un ciine intt'lig~nt nmHit
Python, care putea sa, descoperc obiectc ascunse ~i sa indicc persoanele
cele mai zgircilc ~i cele mai gcneroase din multime 492
,::Vlai put in inspiratrt a fost initiativa ace stu i lmpilrat la !ntoarce?<ffl.
sa di..;) -Siria (96'6-967), simul!nd o.luptii in plin hipoclrom lntre soldatii
din garda sa : spcctatorii inspiiimiutati an vrut sa fugii :;i mulp dintre ei
au fost strivip de multime 4 9 3.
86
Siir~itul llipodromului. Dupa ocupareP. Oonstl?.ntinopolului de cuMe crucil?.~i, 12. 12 a.prilio 1204, Robert de
Clari .a vazut pi2.~a. c::~,re se numoa. J ocurile imparat1tlui,
cele 30 sa.u 40 gradenuri destinate spect::~,torilor,. tribuna
ini.reril?.la ~i monumentele de r;e SpinS~ 502 , da.r in t.tursul
ja.fului care a urmat dupa victorie, l;Iipodromul 2 fost
pradat de bogatule s2.le ~i abandonat 503 Resursele imperiului restaura.t emu prea i:rifime pentru ca Pa.leologii sa
mZii poata vreodata visa 12. restabilirea costisitoarei institutH a jocurilor publice. Hipodromul pustiit cade in:ruina.
In secolele al XIV-lea. ~i al XV-le2. se ar~.ta vizitatorilor
c3.. o curiozita.te. Olav!jo in lomul 1403 50 4, Buonde.lmon,ti
V. Teatrele
Ji1Iport::mtr, a.cord2.ta jocurilor de pe hipodrom in
Bizant, i-a detormina.t :po istorici sa lz.se in umbra ~.He
s:pectr.cole ~i in SJlOOi:::.l . teatrul 510 ~ Dc?i denumi.Iea. de
tea;tru Wccrpov ar fi putut indies. o sa.H1 de reuniuni aa.recare "1;, exista dovada. ca a.cer,sta. sc z.plic:::., de pj~emenea.,
edificiilor rezmvr,tc pieselor dr2,mr,tice.
Nu se cunos,~te prea. mul t des}1l e un mare 1ea. tru construit de Septirniu Sever dupa modelul antic in cea rn:a.i
im;emnat~t Iegium~, a.l CUI'Ui a.mpl&~ament EO mz.i vedes,
i.nca<i:n- ecolul a.l V-lea., da.r Sflntul Io::m Hrisostom n
arat.3.. frecventa.t de imparatea.sr, Rvdochi:;, 512 ~i ecte
eih~t in EO(.lolul r,l XI-lea. de ciltHl Psellos 513 . .Alte tea.tr&
rama.se de la. Const2.ntin se ga~.c:::.u :;,pro2.}:Je de Bise:rica
Sfinta. Irinr,, in er.rtierul Bl:J,i::herno ~i in cmtierul Sykes
(z.cesta-din urma:;, fost restaumt do.Iustini21n) 514
In progir.mul serbarHor re ca.re un nou consul uebuia. sa le ofero popmului, Iustini2.n mcntionee.za pro\lle
siune'::S ,c:;,re se indie!hpta sp1e ter.tru" rezerva.ta comedi0I,
tra.gediei, corurilor ?i tuturor genmilor de srJectr.cole ~ 15
In lixnbajul juridic, termenul de r;ou7tou/,apcc: indica aceBte
ccremeitii 51 6 , cee:::. ce p2.1e sa li ::c dc2. un c:u~:,eter prin ex~
celen:1fa. plebeian.
A..:;est termen cmespundc genului de pier;:e e2.re se IJ:t'zent~u r.ici. De niulta vreme tcr.tlul clm;ic cazuw in diz.:
38
~i
89
;::.: , mr.i intinse si rnai puntilr.:n decit orai'<ullui Consh'Hlun. uom;truit dup'a moc:oL~l :,, e::,torr..
'
i'e do r.ltil pl'nto, 'in timlJ cc ln Oceidentul devz.stt1t de
. navi"Jirile 1J~.1rbr.rc, orr.~ele, a.le carOl' ziduri de apitmre se
restringor.u din co in ce mr.i mult, ~m r,juns si"'t dispz.ra,
in Orient eivilizr,tia. urba.n8" 80 mentinm;,, S-:o. C3lculat ca
mz,,ele eu 100 oo'o de locuitori era~1 numonmse in .Asiz.
Mie'a, ).n Siii:o., in lVIesopota,mir,, in ljjgipt pinii lr. invazia
amba, .::i chH1r in provinciile de la Dunare ~i in Ilyr'icum,
'in.2.1nte do invr,ziile 21vmilor Hi r. :slavilor.
91
92
93
"la iveali:i numeroase morminte \jill epoca bizantina "de o Jr. are v.aloare,
portrrte funerare ~i tesiltnri impodobile en scene istorice. Existnn nume-"
roau" biscrici. 'fn rata orrl:;~ului, a~;_ezat pe IUDlnl drept :;l Nilului, ::Je gast'a
Hermopolis 55 9
In J;:giptul de sus, Akhmin-Panopolis cste cunoscutmai ales l)rin cimitirnl S>'iu, cme a scos la iveala existent a 11nci iiH~ustrii rle tapi;:crii !carto
infloritoare ~i numeroase portrete (]e defnnqi, indiclnd o populajic; foartc
bogata Gno.
Oxyrhynchos, mctropolii din Arcadia, poscda un hioodrom bine organizBt. Papiri1smile care provin fle aici ne cl:m informa\ii asupn grajdurilcr pentru caii de curse ~.:i despre adtnlnistn_lrea lor, pretlUn ~i c:e~pre certurile violcnte cliutre facpuni, care aYe au repr:rcusiuni. pin a in ,::impiile
invccinate 561.]
H. Antiohia
_\illiohia. 1.ntemeiat~t de Seleuem; Nieator in anul301
i.e.n . .Antiohia nu a intirzi3Jt sa devina eel mai mare oras
din Orient ~i rivala .Alexandriei. In acela~i timp, cu. tot
caraeterul eterogen al poJrula}iei, clenismul era aiei maJ
pur dcca.t in Egipt. Greaea era limba curerit~ ~i- ~colile
de filqsofi ~i oratori erau renmnite, cu rriult inaintea
intemeierii Constantinopolului562
pe
arhHJ~:Yre
em
96
Jo(~urile ~i spNo,taeoJ(Jle. Sub 1mparat;ul rom~m Commodns (180-192), Antiohw. cumparase de la elenidreptul
de :;, org::mizll. dfn pP.tru in patru 21ni Jocurile Olimpice.
Primul p, avut loc cu un fp,st extraordin:J.r si 21 durat
patruzeci ~i cinci de zile, dm 2.u foRt suprimate in anul
521 de catre Iustin P 88 AceRte serbal'i r.verm ca. tea.tru
Dafni ~i unul din moza.icmile' de l<'> Yakto prezinta stadionul cu poarta sa incadmta de doua turnmi, pista
alba ~i g2.lbena precum ~i gradenurile strajuite la. curbura
de un turn mult mai inalt589.
D1c.r Antiohir., incepind din Hecolul al IV-ler,, ave<'> ~i un
hipodrom590 ~i violent::- disputelor dintre fa.ctiuni o ega.la pe
cea. de la. Oonsta.ntinopol. Sfintul loan Hrisostom predica
in zadar impotriva. cmselor. Auditorii lui ii a.sculta.u cu
adrniratie predicile, da.r a dou2, zi so intorceau ia.r la hipodrom.
Totusi. dintre a.c'este institutii eel m2d frecventa.t em
tel:!Jtrul.
vremea lui Liba.Jlius' (314-'391), 2.ici se jucau
inca piese cla.sice, ca. Fttrio~ii de Aristofa.n591 In schimb,
inseeolul urmator, mimul, a.l carui loc de ba~tina era in
Siria., ajumose sa ia. locul te:J,trului cl&sic592 La :::.tacurile
cre~tinilor zelo~i, ca.re il considemu de origine demonica,
Dratoiul Oori,cius din Gaza opunea, o :J.pologie in toata
regula, in care a..rat2. :::.vantajele de tot felul pe care putea
sale 21duca mimul (vindeca.re l;) bolna. vilor cu:prin~i de mel::m-.
colie, grr.tieri obtinute de 12. imp~Lrat, .caruia numaimimul
ii 1;nte2. vorbi in mod liber)593.
Pe
97
98
,... _____
100
101
102
de 'urbanism 625
Edessa, capitala Osroenei din ep{)Ca romana, era locuit
de sirieni, dar, sub dominatia seleucizilor, patrunsese
elenismul care propagase arta ~i literatura sa. Edessa a
ram:a,s tot un ora~ oriental ~i tocmai aceasta. paiticularitate il deosebe~te de marile ora~e siriene. Vasal al regilor
elenistici, el traia, de la sfir~itul secolului al II-lea l.e.n.,
sub dinastia Abgarilor, carora titlul regalle fusese recunoscut, dar siriaca a ramas mereu limba oficiala, cum o dovedose inscriptiile626.
O:taul era situat !a poa.Iele unui masiv stincos, 1ntr-'o
cimpie roditoare ~i irigata. !n incinta ora~ului un iaz
103
10
EfN-mi. Metropola a provinciei asiatice, Efesul r{tmasese liD important port fluvffil, pe Caystros, la 5 km de
la tarmul marii, la intrarea a patru vai 636 Ca ~i in antichi tate, ora~ul cornercial, situat in ~Lpr-.::pieroa 11ortului,
~1vm:, in partea cu1 mai inalta o acropola. In epoca bizantina, acolo so gast:au principa.le1e sancttmre cre~tine,
aproape toate recladite de catre IustinH-m. Cel mai important er:i al Sfintului loan Evanghelistul, un simplu ciboriu
in aer liber in secolul al III-lea, edificiu in forma de cruce
iil se@olul aJ V-leaj, cu mormintul sfintului in centrul
geometric, in sfir~it eel pe care 1-a ridicat Iustini~1n dupa
acela~i plan, dar cu cinci cupole, dnpa modelul ,Sfintfior
Apostoli" de la Constantinopol 037 0 data cu sarbatoarea
sa patrqnala de la 2'7 decembrie, avea loc Bi UI1 tirg care
atragea la Efes un numar considera.bil de negustori, incit
taxele de vama atingeau in aooa zi 100 livre de aur 638
105
os.
107
108
Per,~ei
iRtori"' Ra.
re~edinta
109
1n aceste ora.~e, cl2osa. dontina.nta o constituia.u ncgustorii cr;re faceau lungi calatorii pentru a, a.duce produsele
din nord in portmile Crimeei. Aceasta popula~ie pestri~a
era turbulenta iar ,a urla ca. un got" devenise proverb
in sccolul a.l VI-lea, 674.
Iw<tinia.n a. lmJJt ora.~ele din Crimeea sub protectia sa.,
a. recimstruit fortifica.t,iile actJstora., a ocupa.t Bosporosul
{Kerci) uncle, dupa cu-q1 rezulta dintr-o inscriptio, resta.bilise ::mtoritatea. imperiali1. in sfiqit, el a ridica.t a.ici
biserici ~i manast~ri, chiar ~i in peninsula Taman. Procopius no informeaza ca la Dory, gotH, care furniz::m impe:riuly1 razboinici, nu .erau inca ,inchi~i in ora~-e" 675
Grija admiuistra.tiei imperiale pentru Crimeea a continuat sa se manifesto ~idupa Iustinian, dupa cum _o a. testa
:urmatoarele marturii : descoperirea.la Cherson in anull906
a. ruinelor unei hiserici in cruce grecea.sca, din secolul
al IX-lea 676 ~i ihscriptia., tot de la. Cherson, cu numele lui
Isa~"c Comnenul, datata in anul 1059, care a.minte~te
.restaurarea. ,portilor de jier ale praetorionului" ~i a a.nsamblului Kastron-ului (cita.delei) de catre Leon, patriciu ~i
strateg * al themei Cherson 677 Via.ta urbana ma.i era.
inca infloritoare in Crimeea. in momentul invaziei turce~ti
!i'i so ex:tinsese ~i in Rusia moridiom:tla.
* STRATEG. Comandantul militar al unei theme, similar unni loctiitor al imparatului, <;i'ici lui ii erau subordonate ~i autoritatile civile. Dupa
batalia dezastrnoasa de la Mantzikert (1071), o parte a themelor au disparut, iar altele au fost reorganizate. in aceste conditii, fnnc~ia de s. a
Jost treptat inlocuita de cca de duce.
lU
nurnele sau primitiv, Palatul (Spalato, SpW), transformind in biserica monumentul ~unerar al lui DiocleWm
~i alto monumento pagine, respectind liniile principale
~i in special frumoasa colonada a vestibulului ~i impunatoarea :fa~ada a palatului propriu-zis 6 79.
Via~a urbana, care dispunea acolo de un cadru cu
totul pregatit, s-a restabilit, prin urmare, cu usurinta la
Spa.lato. Nu tot a.~a au stat lucl'lU'ile la Sirmium (111itrovitza ), reluata de la gepizi in anul 567 de catre Tustin al
II-lea, dar care a ramas timp de cincisprezece ani miul
din principalele puncte strategice, in indelungata lupta
care s-a dat intre Bizant; avari ~i slavi (anii 567 -582) 680.
La fel s-a intimplat cu toate ora~ele de la Dunare, dintre
care eel putin uncle, ca. Belgradul, n-au disparut ..
Tot la fel, ora~ele de limba latina ~le Ad:riaticii, Raguza,
Za.ra, Dyrrachium, Aquileia, au ajuns sa sc apere impotriva
invadatorilor, in timp ce, in insulele Rialto, Venetia
devenea un ora~ organizat putin cite putin dupa modelul
Constantinopolului, a carui civilizatie o adopta, dar
limba liu.
Tesalonicul. !n peninsula Balcanica, datorita situatiei
sale geograifice ~i rezistentei sale in fata b::Hbarilor, Tesalonicul a devenit, dupa distrugcrea ora~elor de pe DunaJ:E,
capitala "lliriei, centrul strategic eel mai important a,l
Imperiului, dupa Constantinopol. Ora~ inteweiat de
eleni 68 \ cladit in forma de amfiteatru pe pantele muntelui
Kortiach, probabil dupa un plan in forma de tabla de
1;1ah, el a pastrat din vechea sa a~ezare lunga strada, act.uala
Vardar, care prelungea vil~ Egnatia, ~i care a.jungea la.
maretul arc de triumf al lui G~"lerius ridicat pe la anul
306 e.n.
Pozitia sa la gura Vardarului facea din acest om~ un
port fluvial de prima importan~a, pia~a a unei bog<.&.te
activitati. Tirgul sau anual, care se deschidea in ziua sarbatoririi patronului ora~ului, Sfintul Dimitrie, la 26 octombrie, dura ~ase zile ~i atragea negustori de toate rasele ~i
de toate limbile. Era in acela~i timp epoca marelui .pelerinaj, frecventat in tot cursul anului. Cultul Sfintului Dimitrie em la fel de zelos ca eel al Sfintului Eugen la Trapezunt, al Sfintului .Andrei la Patros ~i al Sfintului l\Iarcu
la. Venetia.
:Minunile Sfintului Dimitrie erau infa,ti~ate in gra.ndioasa bazilica ce-i era dedicata, iar culegerea lor, care
112
li3
Helada. Ora~ele Grecici, atit de numeroase in antichi:tate, au disparut in mare parte din cauza devastarilor
1uovocatede goti,a surprimarii de catre Iustinian (anul529)
a oracolelor, a jocl!:rilor, a sanctuarelor pagine ~i a miiversita~ii din Atena. In secolele urmatoare pirateria sbvilor,
a narentanilor, a sarazinHor occidentali, a saracit tara.
Ora~ele, care au continuat sa poarte nume celebre, pareau
decazute san chiar recluse la starea de tirguri. La Atena,
Parthenonul a fost transform at in biserica dedica ta
-.Fecioarei 7tap8zvo:;; 691 .iar impar:'"'oteasa Evdochia (Athenaisa), casatorita cu Teodosiu al II-lea (anii 423-450),
a dotat ora~ul sati natal cu douasprezece sanctuare cre~
tine 692 Atena, inca foarte prospera la inscaunarea lui
Justinian; nu mai era, in secolul al VII-lea, decit un ora~
foarte mic, din care acest imparat facuse o fortareata,
folosind monumentele trecutului 693.
Printre ora~ele salvate din ruina, Teba devenise eel
mai important ~i acesta a fost ales ca sediu al themei heladice, creata la sfir~itul secolului al VII-lea.
Cind Irena s-a casatorit cu I1eon Khazarul, Atena,
patria sa, nu mai era deeit Ull ori:'t~el de provincie 694 ,
legat cu ardoare de cultul icoanelor. Irenei i se atribuie,
insa fara dovezi sigure, constructia elegantei biserici
.,Panaghia Gorgoepico" (zisa Veche:::tJ Metropola) cle la
Atena, care dovede~te existenta unui ora~ putin populat 695 ,
cum o confirma celelalte biserici medievale de la Atena,
al caror stil si dimensiuni sint asemanatoare:
Populatia 'ora~elor H~ladei, zdrobita adesea de impozite, pare sa fi fost foarte nelini~tita. In anul 1040 ea a
recurs la chemarea bulgarilor, care au ocupat Pireul ~i
i-au maltratat pe pelerinii din Occident. In anul 1082
ora~ele comerciale (~i in consecinta prospere), enumerate
in chrysobul-ul acordat de Alexios Oomnenul venetienilor
sint : Teba, Atena, Oorint, Nauplia, Ooron, Corfu, Euripe
{Negroponte), Demetrias (golful Yolo) 696
115,
*
~n.
Central - Franta
trad.).
117
In sfir~it, linga. zidul casteluhli, sprc sud-vest, manastirea Fecioara-Regini:i,, Pantanassa, este legata printr-un
drum cu oras;ml .de jos, coborind pe pante abn1pte spre
Peribleptos. Pantanassa a fost intemciati:1 :intre :.1nii
1428___,1445, de loan Frangopulos, protostl:lJtor ** al despotului Constantin DnlJgases, pe un pinten din ct?le mai pitore~ti ale Ora~ului de Sus 730 , incit face ~i rnai frumos- piidvorul cu colonade, insotit de o clopotnita, p~tlrat3.~ cu
doua etaje, fiecare cu cite trei ~trcade, cea din centru fiind
mai inalta, Ijn. etajele Stlperioare, coame de zid patrund
intr-o turlit 731 Nuse poate ignora aici munca unui me~ter
gotic originar din Champagne nz .
.Astazi, doar datorita unor. ruine diforrlle m:o"i poti sa-ti
imag1nezi cum arMa aceasta ultirna creatie mban:istica,
119
Pe tltrmuri, stilul constructiilor era in intregime bizantin, in vreme ce in interior se IJ:lstreaza traditiile latine 73 7.
1nvatamintul fusese reorganiza t ~i est(' curios sa
constati ca limba gread1 detinea aici un loc important 7ss.
1\imic nu lasa sa se intrevada ca in citiva, ani o eivilizatie atit de avansata ar fi putut sa chspara in :fata
Islamului.
Jloma ~i ltalia. La Homa ~i in Halia, razboiul gotilor
a Hisat ruine, fata de ca1;e. distrugerile aduse in Africa par
mai putin importante. Pradaciunile lt1i Alaric, jefuirea
Romei de d1tre Genseric, razboiul lui Totila, expeditia
longob~rzilor au ruinat san devastat un mare numax de
''ora:;ie. In secolele al V-lea ~i al VI-lea, Roma antica a disparut :;;i populatia reduf!_a a inceput sa se instaleze in rninele
fostelor monumente. In acela~i timp, in special sub Sfintul
Grigore eel Mare, ca in toate ora~ele, aru:ninistratia nnmicipaHi, problemele de aprovizionare, de justitie ~i de
aparare revin treptat in sarcina episcopilor, iar aceasta
mi~carc ia cu atit mai multa amploare cu cit este vorba
de pontif, care detine intlietatea de onoare in cadrul
Bisericii universale.
LaHoma ~i in ora~cle italiene se contureaza deja trasaturile regimului medieval, 'in care ducii nu mai sint reprezentanti ai basileului pe linga supu~i, ci aceia, ai populatiei
fata de putere. Hegimului urban ii urrneaza puterea feudala. L{t Roma, columna triumfala inaltata in Fcnlll
in onoarea lui Fokas este ultima manifestare :JJ ata~amentului ramas f~uta de imparat 731l.
~~~a stau lucrurile in toate ora~ele, ~i de altfel, 1mtin
dupa aceasta epoca, in perioada persecutiei iconoelaste,
populatia Romei este compusii in parte din emigr<anti
greci sau sirieni, dintre care unii ocupa chiar tronul in
catedrala Sfintul Petru ~i introduc in calendarul liturg-ic
de la Roma practicile de la Constantinopol; Biserica
Santa-Maria-Antica ~i decorarea" sa constituie o dovada
concludenta in acest sens 74.
Spredeosebire de alte ora~e, Ravenna este, de la Honorius incoace, ora~ imperial, re~edinta a imparatHor din
Occident, de la Honorius la Himmlus Augustulus, de la
anul 395 la 476, du11a aceea de la Teodoric ~i de la Ama.
120
121
Cartea a .treia
VIATA ECONOMICA
I. Domeniile rurale
Zona ruraUi (z(0pe<) se deosebea de
ora~
(n67,tc),
~i
124
125
de~i aceht~i
teren fusese deja; impartit intre alti doi favoriti ;;,i sai, l'?vU - alt exmnplu - darul pe care 1-a facut
Manuel al II-lea uncia din matu~ile sale, const.ind intr-o
eladire (on) A~) la Tesalonic, pe .care bunicii s~U, Ana de
SaYoia ~i Andronic o donasera deja dHugaritelor din
ac,,st oras.
anul1H5, ei tUiruicste aceasta ca:;:;il matuc;ii
sale, apof statului, apoi manastirii Lavra. ln sfiT~it, ca
urmare a unei reclamatii facute de maici, el anuleaza cele
trei acte ~i irnpartc totul intre eele doui"'t manafltiri, din
Tesalonic t;i .Jin Lavra 75 4
sa
12G
127
'
* PAGAHCHOS. Func~ionar civil, conducator al unei pagr:li'Cili-i, subdiYiziune a eparhiei, care, la rindul ci, era o unitate teritorialli'~ultata
pl'iu rcorganizarea administrativa a Egiptului cfcctuata. de IusHnian.
** j'mpar\irc mlministrativii in Egiptul antic.
128
* BUCCELARII. Soldati facind parte din garda personalii a unui comanc'i'ant sau din armata privata a unui mare proprietar. In se al VII-lea,
ei devin un corp de elitii, cu stindarde proprii.
9-c, 1Hi
129
130
singur iobag, o. singura servitoare ~i citeva animale domestice 792 Bl a continuat insa cu generozitatne sale, pina
cind a ajuns, impreuna cu intreaga familie, la cele :mai
grele lipsuri, pina la momentul in care un eveniment m-oa~
teptat a reconstituit avert>a sa 793.
Oceidentul. tn majoritatea provinciilor din Occident,
concentrarea marii proprietati este de asemenea SPmna-.
lata inainte de secolul al X-lea.
Protospatharos-ul Leon, care a terminat in anii
87 3-87 4 Biserica Skripu din Beotia, inceputa de Yasile
Macedoneanul ~i cei doi fii ai sai, Constantin ~i Leon, era
dupa toate aparentele proprietarul unui mare domeniu
situat pc locul vechiului Orchomenos 794
Cunoa~tem ceva mai bine amploarea bogatiilor binefacitioarei lui Vasile Macedoneanul, Danielis 795 , vadu.va
bogata, care de1jnea 80 de domenii in regiunea Patll'as,
cu .cimpii, cu ora~e intregi, turme de oi ~i cirezi de vite,
atelicre~ in care femeile teseau matasuri, ta.piserii, p:inza
de in. In locuinta sa erau ingramadite cufere pline cu lingmwi do metale pretioase, imbradtminte somptuoasa,
ve::;ela de aur ~i de argint. Ea calatorea intr-o litieJta.,
inso1>ita de 300 de tineri sclavi, care se inlocuiau t1nd
mergea in vizita la Vasile pe la anul 880 796 .A donat toate
lmnurile sale lui Leon al VI-lea, care a pus in libertate
3 000 de sclavi si i-a trimis coloni in Italia.
Ia sfir~itul secolului al XI-lea, dupa perioada in c~ue
imiJiirati clarvazatori se straduiau sa puna obstacole in
calea dezvoW'irii marii proprietati laice ~i ecleziastice,
ma,rile domenii, de~i mai putin intinse, au redevenit regimnl normal al pamintului. Lucrarea unui contemporan al
lui Alexios Comnenul intitulata A6yoc, de Kekaumenos
face descoperiri curioase asupra starii de spilit ~i a parerilor
unui proprietar de paminturi din aceasta perioada 797
Fast funct,ionar al themei Hellada, el s-a retras la tai'a,
pentru care avea o adevarata predilectie. Dupa parerea.
lui Iiu exista un mod de viata mai bun decit acela de a.
lucra pamintul; ,sa produci gtiu, vin, sa pui culturi t.liferite, sa cre~ti animale ~i vei fi fericit" 798 tnzestrat cu un
simt practic, putin inapoiat ~i in primul rind econom, el
dezaproba atit primirea cit ~i darea de bani cu imprurnut,
chiar daca este vorba de a intreprinde o afacere avantajoasa. Filaret n-ar fi omul lui ~i face un portret nostim
~iretlicurilor folosite de cei ce imprumuta bani pentru
132
pe
. * DYNATOI. (Potenliores) (,Cd puternid"). ::\Inri propridari funciari care, in sec. IX-X, au inc!'put sa mauireste tcndinte de autonomic
In iata autoritaj.ii centrale. Ascensiunca lor a insemnat.declinul comunitiitilor siite~ti de para ikoi, ceca cc submina baza de rccrutarc a arrnatei imperialc. 1n aceste eoncli~ii; !mpiiratiidin dinastia maccdoneana au lncenat
sa-stiiyileasca accst proces de feudalizare, dar in sec. a! XI-lea dynatii devin loJ, mai puternici, ajungincl, ln cele din urmi'i, nn id de priucipi saverani pe domeniile lor.
133
'
.,
_,
Ioha!Jia ~i colonatul. :In secolul al V-lea, ;marile doinenii erau cultivate ue rnai multe categorii de lucratori care
134
135
136
garduri c11 ca,re sint inchise indica proprietatea indi.vidua.Ht. l\tfai departe, cimpii cultivate, <le~i neimrrejmuite,
fac de asemenea, obiectul proprietatii private. In sehimb,
p;'illurile, pa~unile sint proprietate eomuna a satului, IJe
ca,re l.ocuitorii le exploateaza in coHmn. Aceste proprietati
comune sint protejate impotriva jafului prin pedepse.
Sint aplicate amenzi iinpotriva color ce lasa vitele sa
intre pe. terenul vecinului inainte de str:ingerea. recoltcei,
Pe de alta parte, cei care des~elenesc o parte din proprietateAa ob~tei pot deveni proprietarii acelui teren 821
In aceste miei colectivitati litigiile eran frecvent~e,
mai ales in cazul insu~irii unui teren dimas indiviz. In
acest caz, avea. loc un proces ~i reclamantul, fie ca era
vor'b~,de ob~te sa,u de un membru al ei, recurgea la un
obicei foarte primitiv al strigarii de protest ho6r,m.c;,
x0!.-ror.~6r,cr~c;, al d\rei efect determina intrarea in actiune
a tribunalului s22.
De exemplu, daca un locuitor gase~te un teren bun pentru
infiin~area unui atelier sau a unei mori, el poate sa dispuna de acest teren daca nu exista nici o impotrivire.
Dar, daca ob~tea -rou x(t)pLou xow6v"Y)c; revendica acest
loc ca fiind un bun comun, in urma unui vot, care trebuie
sa fie unanim, ea va permite constructorului sa exploateze
intrepi'inderea sa, dar va fi coproprietar cu acesta 823
Altcineva planteaza un arbore pe un teren neimpartit
~i il intretine. Daca se imp~ute acel teren ~i sortH atribuie acest lot altcuiva, eel care a plantat arborele a.n~
prioritate. Dar daca ~aranul deposedat de lot striga ca
este nedreptatit, i se atribuie proprietarului arborelui un
alt lot 824
Aceste probleme erau aduse in fata judeca1orilor
numi~i &:xpoor.-rott, auditori, nume caracteristic desemnindu-i pe cei care-l ascttlta pe protestcttar 825 , ~i care trebuiau sa fie ale~i din cadrul comunitaW respective.
Nona extim!e~e a iobagiei. Mica proprietate s-a dezvoltat deci in secolul al VII-lea in detrimentul iobagiei.
Muncitorii agricoli liberi, care se angajeaza sa munceasca
o vie san un cimp, dupa ce s~au inteles cu un proprieta:r,
~i IJe baza unui salariu &pp0!.6wv0!. sint men~ionati in Legea
agricola, care nu cuno~tea decit oameni liberi sau. sclavi 826
Iobagia nu a intirzia_t sa reapara o data cu nona 'inflorire
a marii proprietati. Paroilcoi-i despre care se aminte~te
in acte, in secolul al XIV-lea, de~i sint de origine libera,
137
sint iobagi lega~i de pamint, obliga~i Sa plateasca Uri. tribut -:-s/\oc;, statului ~i supu~i acelora;;;i corvezi ca ~isclavii 8 ~ 7
Taxele par,sa fi fost rropor~ionale cu loturile de patnint
i cu animalele cuvenite unui paroikos dar este greu de
aflat regub dupa care se stabileau ~tceste impozite 828
. [In satul Mamitzona, loturile de p_iimint au o triplii originc: 1 prin
mo$1enire : Leon, finl lui Kaloioannes, poseda un lot pe care-] avea cte la
tatiil ~i de la. bunicul sau ;2o prin donape (7tetprtcr6crzwc;) de la un proprietar ;
3 ad us ca dota din partea unei sotii; Teofilact a primi't de la prima sotie
un. modi us de vic ~i de la a doua ciisiitorie 5 modii ~i 1 j2 de tcrenuri &rabile.
Accste tc~enuri au riimas adcsea far a mo~tenitori san aun1mas nclucrate 829.
Vcdcm, de ascmenea, un paroikos, lV!anuel Pandeios, cumparind de la
Ioan Vatatza 2 modii de vie, ceca ce demonslreaza cii iobagii aveau dreptul sa posede avere personah1 8" 0 .]
'l1oate docurnentele Llin aceasta cpoca prezinta iobrtgia raspindita in intregul imperiu. :l:n regiunea Tes~l1oni
<.mlni, alaturi de ~amni greel, existau mul~i slavi :-;;i
vlahi. Strainii se deosebeau prin tcrmenul de rrpocrxoc.8-~;J.:o:vo~
.Anurnite acte atribuie denurnirea de paroikoi io'Q<agilor
de pe nw~iile mitnastirilor scuti~i de impozite ~i-i numesc
douloparoikoi pe cei de pe proprietatile laice 831
138
139
- - - - - -
- - - - - - - -
- - -
. 142
144
V. Vinatoarea
Pe m1 sipet de filde~ din nmzeul din Reims se poatc
vedea un vinator, purtind tunica cu poalele ridicate,
avind intr-o mina un iepure apucat de labe iar cu cealalta tine pe nmar, o bita in care este infipta o capatina
de pore mistret. Omul se intoarce acasa, eu figura surizatoare, exprimind bucuria produsa de o zi de vh1atoare
norocoasa 888
Vinatoareg, era de f~pt principal9, placere a tuturor
claselor soeietatH bizantine, distractie oferita prin -ex10-e.115
numc~te
, un puternic, vina-
cu~m'ile
aduc~a
altii, care folosesc terrneni vechi pentrtl a compara obiceiurile antice cu metodele ~i cu uneltele de pescuit din
vremea lor: barcile, plasele prevazute cu plute, uneori
instalate in mare pe stilpi ~i vinatoarea nocturna de
crustacee cu harponul, la lumina tortelor. Dupa cum s-a
aratat, locul detinut de pe~te in alimentatia bizantina
demonstreaza ca pescuitul trebuie sa fi fost 0 indeletnicire
rentabila. Pescarii forman corporatu sub patronajul
SfinWor Fokas ~i Gheorghe, protectori ai marinarilor 905.
OAPITOLUL VII
Me~te~ugurile- ~i conlt~rtul
Fara a reveni asupra doctrinei economice .care domina
in Bizant 906 , amintim doar ca me~te~ugurile t}i comertul
erau controlate strict de d1tre stat, care reglementa,
producea, cumpara, vindea 907 , . i~i rezerva monopoluri,
supraveghea intreprinderile partl.culare. Statul pretindea
productie de buna calitate ~i ii fixa atit cantitatea, cit
~r pretul.
Aceasta orientare data de stat nu avea, ca in zilelt
noastre, un scop de rationalizare.
Preocuparea imparatilor era, indeosebi, de a asigura
aprovizionarea Constantinopolului cu alimente, aprovizionarea atelierelor Palatului cu materii prime, frinarea
lacomiei negustorilor precum ~i sa incaseze cit mai multi
bani pentru vistieria statului.
.
A~a cum a remarcat Gheorghe Bratianu, acest reg'im a
durat atit timp cit conducerea centrala a fost puternica.
Oind aceasta a slabit, piata libera a predominat ~i monopolurile au disparut, pina in ziua in care au fost conce~ionate coloniilor straine, care au ruinat statui bizantin 908
Incepind de la Comneni, acest regres al economiei dirijate
a devenit din ce in ce mai evident.
.
Nu vom reveni asupra acestor lucruri, dar vom cauta
Sft ariJ"tam ce a insemnat viata industriala si comertul sub
aceste regimuri diferite, mOI~eda -instrument de schimb,
drumurile cornertului de mari proporW, tehnicile indus148
via~a
149
151
152
'Acestc traditii erau inca vii in epoca bizantin:'L Canabl Nilului nu rnai era i'olcsit, insa mai multe pm:turi
la .3Ja,rea Bo~ie i!rimea,u produ;e ale .Lirabid, Afrieii
Orientale ~i ale Indiei. Principalul port U<1 Klysma {al)roape de ampla,sarea actualrt a Suczului), aparat, de o
fo:rb\reat~L .A.iei se aducea,n tam!ie din ITymiar (YexneiJ),
scoqi~oari"'t de pe coasta SomaHei, mirt, aloe ~i toate p:,llrfmnurile 934 niai exista ~i Aila, situat in fundul Golftllui
.Aktba, la intrarea earuia Sf' afb insula IoLabe, undo na
instcllata nmm irnperiaUL Aila primea vrocluse din Htteriornl Africii: filde~, haga din insulele Dioseoride (Sucotorr~ \, a banos, sant:1l ~i lemn vrctios, parfnmuri din Arabi8J
~i ";_., pe eo as ta Aromelor (Somalia) ~i in sfir~it, produse
din India 93n.
Regatul Aksum avea, dupa cum am vi'tzut, portp.l
Adu1is, la sudul _lYE\,rii Ro:~li. 1m iucarca, marufri pentru
Indi;:~, dar prj mea totoda tti, ~i prod us? din Africa, pe. care
le e:xporta : tamiie, mirodenti, papirus, filde~ ~i aur pe
care {'aravande il ofereau in schimbul sarii ~i fierului 936 .
i53
.::
.*: Cel care a navigat p!nii In Indii (lb. gr.) (n. trad.)
154.
~iilcli
C~ylon
ternie 946. l
de
l;ii
cu ti.inpul episcop al 1ntregii JJersii !l50
spingiud teoria sferieitatii Terrei, prin argumente,
ca imposibilitatea antipozilor, el indi.ea forma Teri'ei ca
fiini-l un d.reptunghi, cum ua eea a TabernacoluluieonstruH de Moise. Situat in centrul Gniversnlui, ineonjurat
de ocean, di1~colo de care se intinde Paradisul terestru,
l)3Jmintul cste acoperit cu. un fel de CU.l10la, de catte cer
si f!nnament n~1.
'
, Lcwrarea, astazi editat~1 in douasprezeco earti, nu
cup;:indea la ()rigine dec1t cinci. Oelelalte ar fi fost s~iise
pentrn a ra.spunde parerilor contradictorii. Inform~Vfile
l55
XI-~,
care pare n, fi
156
~ele
158
**
160
U-c.115
161
InH~n'a dtl cumpihare. Dtma uncle informatii furnizate de izvm1re ~i studiate de specia,li~ti, puterea' de cmnparare a acestei momxle stabile n-a incetat sa fie mare,
pina la criza de la sfiqitul secolului al XI-lea 1oo 2.
Tlansformarea mardni (;Cmln'i Antbii, mue din 'indepartrtta antichit:cote ave:cJu experienta, negotului, au .a.caparat monopolul schimhurilor cu Asia Oricntalrt .. ~i . cu
interiorul Africli. Ca,pitalele lor, Damasc, Bagdad, Cordqba.,
s-au intrecut in mareFe cu ConstantinoiJOfui. Toate drumurile mirodeniilor ~i matasii, toate porturile Siriei erau
sub influenta lor. N egustorii bizantini care au continm!Jt
sa frecventeze aceste porturi ~i-au vazut ci~tigurjle iu
mod ciudat reduse din C?JUZ9J impozitelor pe ca,re treb~1iau
sa le plateasca ar?,bilor l005.
.
In ciuda starii de r(lzboi continuu intre
~i
calif,. in pofida interdictiilor hnperiale, ca cea a lui Leon
al V-lea 1oo6, a exist<~t pini1 in secolul al XII-lea un
neintrerupt, adesea, f~worizat de relPvtiile politice, de misi. unile diplorrmtice, de trat::>.tcle de paee, intre Biz:c@t ~i
arabi. Antiohia ~i Alex~1Jndria au redevenit, ca ~i Constantinopolul, maxi piete internatiomtle 100 7. De aici s-a.
ivit o inrautatire a economiei dirijfl,te. J\fai nmlt c~t nlCI. odata, piat~1libera a fost controlatit de
in special cea a
matasii. I{eglementarile in ~&ccst domeniu lasa, de rdtfel,.
sa se presupuna existent:>., unui comert activ, c~~re nu m:1i
este ln intregime monopol de stc,t. Particular[ prcmn ~i
1Jersoane din inalta societate finantau 'intreprinderi co,.
merCHtle, a~a cum arata povestirea despre 1mvn, apartinind
imp:3,riitesei Teodora. 1mparatul Teofil r, incendiat-o
impreuna cu incarcatura ei, nu fiindca aed comert. ar fi
fost
r~ega,l, ci penlru ea
<1 ronmnHor 1oo:J.
il conf'iuera nedenm de
impara-
teasa
CautHr"a unor noi piete. Oricit de activ a fost conterl;ul cu ~m'.ibi_i, el a fost in lWelFt~i timp foarte dificil.
De niei, incere8xilc pentru deseopt>rirca de noi drumuri
eomerciale in seopul de a atinge, prin. cele din nord,
piei,rJP Extremnlui Orient ~ide a rehm relatiilor conwrciale
cu Occidcntul prin ..Adriatiea ~i Itali~''
Porturile Crimeii au IJermis negustorilor greci sa intre
in cimtact cu khazarii, a caror capitala, Hil pe Volga,,
deTC'~liSe o piati't interm~yionaW, incepind din sccoli1l al
VHI-lea 1009 .
! 1;re Conshntinopol ~i H<tgdad, ru~ii renneau cele
don;\ mari tmse eornerciale indreptate, unul spre Baltica
l;!i tarilc sea ndimwe~ celalnlt spre Marea N eagra ~i Caspim1.
Datorita acesU~i pozitii, ei au fost supu~i ~:J,tractiei celor
doU'a nmri leagane de ctvilizatie~ calif:J,tul ~i Bizantul.
Ei dP\ineau, de :"ltfel, ele'mentelc mmi comert de ~',mllloare:
bliin wHe, n1ierea (care inlocuia zal1arul) ~i selavii. Ei
dPsE,ceau repede acesi;e produse pe eele doua, mari piete.
~Ioucdele bizantine ~l arabe, de:scope:rite atit de frccvent
in R;ttsia, atesta existenta acestor dnunu:ri comerci::1,1e.
Consecinla activitati i comerciale a fost crearea de
antrepozite fortificate '(gorMtu.ri ), Construite de Varegi,
can' sl-au stabi1it st~~p!nirmt ;:o,:;upn1. slavilor. Aem.:;lc autreDiU deveuit oru,~;e, ~i, intr-!J JWrim~da in em.e Occi-1m cuno~t"~" drcit econornir;, ftgrara,, in c'inq;i<t rusa
se dezvolkt o eivilizatic urbana 1010.
sa
[La mijlocul secolului al XI-lea, marelc drum comcrcial al Rll~iei, drumul Niprului, a fost intrcrupt de invazia noilor popoare turanke, pecenegii, cumanii, nzii. Comer1ul J\Iarii Negrc s-a concentrat la ClleJsones,
care a devcnit intermecliar lntrc Rusia ~i Blzant. Folosirca drumului comercia! de la Chersones la Kiev clepindea de relatiile dintre gotii din Crimeea ~i nomazi. Unii negustori din Chcrsones ~i-au croit drum ptm'i la Novgorod. Prlntre ruticolele accstui comert en Constantinopolul, alimentele
sarate din golful nord-vestic al Miirii de Azov clc~ineau nn Joe impmtant1019J.
164
165
I:oma era dec:i o pia(<\~" prudu:selorLevantului.EpLieopii ~i ubatH intregii cre;-;Unit(tti care se duceau acolo, se
aprovizionau cu parfn11uni, mirodenii, tesaturi 1024 .
Iiata Vmwtid. Prin situarea sa in insulele neeultivate
din laguna, m'l(le nu se gasea nici macar apa potabila,
Venetia nn }Wka supravietui decit devenind un stat comercial. Ducat bizantin, incomplet emancipa,t, in legatura
permanenta cu Constantinopolul ~i prin aceasta, observa
Pirenne, ,initiatii intr-o forma superioara de civilizatic",
Venetia a datoraL acestei origini prosperitatca comertului
ei 10z5 J~a a cxportat in Bizan:t griul ~i vinurile Italiei,
lenm nl Dalmatiei, sarea, sei:1yii ~:i cumpara ~de acolo stofe,
nlirudenii ~i tm1t~ produsde Orientului 1026 In acehlli timp
uegustorii venetienl free\enL~1u piakt Homei si faceau m'got
u:' musuhnanu' din Africa ~i din 6rif:nt. Negustorii vei1e~
~icni au fost cei care au furaL trupul Sfintului Marcu clin
AlP\aJ;dria 1027
YeHe1,ia a devenH in !itcolul al
Totu~i, in 1rmrtie
Pi"Lro al ILlea Ors,~olo,
c~1n tiC plinsese de nm1l r~0
cxPreitate de vameBii im~
peria,li u,srqm negustorilor venetieni, a obtLnut de ht 'vas1te
al II-leu,, nu mmli1li satisfactie, ci i importante prhilegii.
166
Faptul
negustorii venetteni t'rau sub jmisdictia exceptionaH1 a logothehcliti drornttltLi, arata cit, deja, .exista la
Constantinopol un germene de colonie venetiana 1031
Haliameridionala. Sub domin:>.tia, lombarda sau araba,
ca 9i dupa recucerirea bizantina (876-892), porturile ItaHoi merip_ionale, Bari, 'l'aranto, Iteggio, Salerno, Am2Jfi,
N eapolo, ::m fost piete de schimb ale produselor agTicole
din aceste regiuni, cu pTOdusele orientale 103 ?. Acest comert
a fost din ee in ce mai prosper, pe masura ce navigatia a
redevenit libera. Negnstorii din Italia rneridion::JJa frecventau asiduu Constantinopolul in prima jumatate a
secolului al XI-lea. l~i nu cu1nparau numai stofe scumpe
"}i n1irodenii, ci 9i opere de arta 9i produse ale industriei
de lux, pe care lc aduceau in Italia. Cu putin inaintca
anului 1078, Desiderius, abate la, Thionte-Cassino, care reconstruia marea bazilica a Inanastirii sa,le, a adus de la Constantinopol mqteri priceputi in arta mozaicului murnJ.
El a trimis la Constantinopol un ealugar imputernicit sa
ceara basileului autorizatia de a fabrica 0 masa din aur
pentru alt~:tr; decorata Cl~ emailuri ~i p}etrc prctioase 10 33
In anul1066 el comandase in ora~ul imperial porti de bronz
decorate. cu figuri incrustate eu m.etal pretios ~i cu email,
2Jsemanatoare celor pe care un negustor din Amalfi, Pftntaleone,. primul din celebra familie, le oferise catedralei
iJJcestui ora~. Didier lc admirase mult ~i l'vianrus, fiul lui
Pantaleoue, a preluat cheltuiala asnpra sa 1 34.
F::J..ima acesiiei artc delicate em mare in Itali~b rneridiom:tla in ~wea vreme ~i au exisilatni~temecenati, caPaniJalcQne din Amrulfi sau un Landulf, nobil din Salerno, care au
conilribuiiJ cu banii proprii l:;~J importarea aeestor obiccte
in tarile lor. l'rimilor li se datoreaza, por'vile de la f3an'
Paolo-Fuori le Mura (1070), ale ba.zilicii din l\1onte~Sl,Jnt'
~1\..ngelo (1076) ~i din .Atrani (1087); Landulf Butromil le-a
luat in S9Jrcina sa pe cele ale catedralei din Salerno 1035.
(~olonia mnallitani't in hnp~~riu, Familia
Panta1eone,
care avea o c~1sa, la Constantinopol, a contribuit la acl1ncirea rel?otiilor intre AnwMi ~i imperiu. Primul din familia
I\:tntaleone este autorul unei expuneri asupra evenimentelor care au dus la excomunicarca patriarlmlui Mihail
Kerularios de catre reprezentantul papei -Leon al IX-left,
la Sfinta Sofia in 15 iulie 1054 1036 Un aU ceilat,ean din
Amalfi, I1aycus, a raspindit in toata cre~tinatatea, un tra-
167
tat tlcspre chestiunea azimci, iu care ii implora pe repredoua culte religimtsc si), ev:ite o ruptura
zenLan~ii celor
ire par~~hila 10 37
ro~
16H
lor 1042 Pe de alta parte, amalfitani s-an calugarit la :Muntele Athos. !ntre anii 980 ~i 1000, pe cind traia Sfintul
Atanasie, ~apte confra~i s-au stabilit la inceput la Iviron,
apoi au obtinut autoriza.tie sa construiasca intre Lavra
~i Karakallou o manastire a amalfitanilor, pentru a trM
acolo dupa regula benedictina 1043.
Ast.fel, inaintea Genovei ~i a Venetiei, Amalfi a detinut
pe pietele Orientuluiun loc preponderent, insa cucerirea
normamHi, a Italiei meridionale i-a ruinat comertul. Ajuns
vasal al normanzilor, care erau du~mani ai Imperiului,
Amalfi ~i-a pierdut orice incredere la Oonstantinopol. 1n
anul' 1082 Alexios Comnenul a subordonat colonia amalfitana Venetiei, care s-a bucurat de aici inainte de toate
privilegiile imperiale toM.
169
in acBla~i Limp, arta tapiseriei fusese introdusa in Conin provincii ca :Pclopones, unde protectoarea lui Vasile eom?unda.se covoa.re moi penLra nona.
biserica 10"a. Acel:llsta industria s-a perpetuat pina irr se,colul
al XV-lea. La Tesalonic, in timpul Oomnenilor ea era, praetic~lJla de ('\Tei 1031
stantinopol~ichiar
170
Ircfj.ne, in timpul ~ederii sale la Paris in1399, Manuel al II-lca Paleologul a facut cadou ducelui Jean de Berry o tapiserie !mpodobita eu un
vultur cu doua capete ce figura in blazonul. sau 1057.]
Industria miWisii. Dupa invazia araba, industria matasii, atit de infloritoare in Siria, mai ales dupaJmportarea
viermilor de matase, a fost acaparata de cueeritori, insa a
car)atat o mare dezvoltare la Conshmtinopol, unde era deja
activa in secolul al VI-lea 1o5s.
Alaturi de gineceele Marelui Palat, manufacturile particulare s-au inmultit, subordonate de altfel reglementarilor draconice ale Eparhului. tn secolul al X-lea, cinci
corpora~ii se ocupau cu fabricarea S,i vinzarea matasurilor.
Ele aveau in fruntea lor un exarh Jiumit de catre prefect 1059
Trehuie sa an:tintiin, de altfel, ca matasurile de~ineau un
loc foarte important in via~a bizantin8o, fiind vorba de
imbracamintea claselor privilegiate, de o anumita incrtl~a
minte, de tapete, de costume S,i s.tergare de liturghie, coper~i de evangheliare, de stindarde etc. I06o.
Al}a-numi~ii xci-rapTocp(O\ fabricau matasea
nealbita,
insa ei nu trebuiau siJJ cumpere mai IYmlta watase decit
cea pe care puteau s-o prelucrcze. Aceste cumparaturi
trebuiau sa fie facute in comun de catre membrii corporatieL Negustorii de matase (IJ.e-ra~onpac(H) vindeau matasea ncalbita in Forum. r:resatorii de matase ( dYJp~xaptof.)
nu aveau voie sa ~easa stofe interzise 1061 Inspectorii :weau
dreptul sa intre in atelierele lor oricind S,i sa le controleze
munca. I1i se interzicea, pede alta parte, sa cumpere matase de la alW decit de la rnetaxopratai. AHi negustori
([3ecrnonp&-rat) cumparau S,i vindeau ve~mintele de matase, in afara de ~esaturile interzise. Ves.mintele pe care
leexportau trebuiau sa poarte pecetea de plumb a prefec. tului 1062
Utilizarea matasii era insa ~Jtit de raspindita incit
manufa.ctl1rile din Oonstantinopol nu puteau satisfaee
cerin~ele. As.a se explica faptul ca in secolul al XII-lea au
fost create la Teba ~esatorii de matase 1063 . Ele au devenit in curind foarte renumite 1064 si si-au reluat aetivitatea.
dupa incursiunea. normandru din anul 1146 ~i stramutar~.a
tesatoarelor si brodezelor in atelierele din Palermo. ln
anul 1161 Be'htamin din Tudela a vazut acolo evrei, care
erau considerati printre cei mai buni tesatori s.i vopsitori
ai Greciei, iar in 1195 Alexios a1III-lea a trimis patruzeci
171
Sil'iard ).J
172
173
Bmderia de ::mr ~i argint, imboga~ita cu perle ~i ginvaeruri, era a.plicata ornamentelor ecleziastice - a caror son1JJtuozitatH ii uimea pe straini 1085, 1)e vMurile litm'gice, in
speci?..l cu epitafuri infa~i~indu-1 pe Hristos mort, pa.zit
4e ingeri 1086- pe giulgiuri ~i draperii mortuare 1os7, pe c;tindarde 188 . ln toate epocile, broderia servea la reprezenta.rea, pe ve~mintele de mare pompa, a. I)ortretelor ~i a
mf!.rilor compozi~jj, ca triumful lui Iustinian acmpra lui
Gelimer - in fir de a.ur :pe un fond purpurin 1089 - curn este
Schimbarea la f~1~a, Primirea in rai a celor drep~i, ImJla.rta~irea Apostolilor ,pe xmmtia, numita a lui Carol eel :.Mare,
de la Va.tiean 100.
AHe industrii de lux. Am eihtt deja u~ile de hronz
inerustate in argint, din seeolul a-1 XI-le~t 1091 Opere im]J.Ortante, in bronz ~i alte metale, dateaza din timpul domniei lui
Teofill092 0 tehnica foarte raspinditadupa secolul al V-lea
era cea a pla.tdurilor, a discurilor frnissoria, clypei },II~tte
nelor * etc., in argint iimohilatc eu aur, lucrate in teh:nica
att repousse, cu reluarea detaliilor cu fljutorul stiletului de
~gravat.
174
bourg~sur-I~~1hn ~i
11
175
infonna~i'desprt>
176
V. Sfu~itul etatismului
1204)
~i
17-7
178
179
'VI. Exprop1-ierea
~i
>(l2fH -145:1)
Dupa resti"tura~ia incompleta din anul 1261 :;>i cu toate
eforturile lui Nlihail Paleologul pentru a-1 redresa (12611282), impetiul a devenit o ~ara datoa.re :;>i a cazut sub don1ina~ia politica :;>i cconomica n. strainilor. Doua cauze de
sUUJiciune s-au opus oricarei speran~e de redresare 9i
.annme: prabu9irea monedei bizantinecarea determinat baterea monedei deaur in Occident, 9i situa~ia de la Constantinopol, devenit cimp de bataie intre genovezi 9i vene~ieni,
care i9i disputau piata :;>i patrunderea in JVIarea Neagra..
Caderea n\oncdei imperiale. Dupa emn. am vazut, deja
.ayusesera loc crize trecatoare ale monedei, dar acestea
intotdeauna. fusesera rezolvate. !n anul 1204, hyperperul
:inca mai valom 90% din pre~ul curent anterior 1117 . Primelc dificultri~i au aparut in Niceea in timpul lui Ioan
Vatatzes, care a biitut, pentru eom.er~ul interior, piese de
16 carate din aur Hn 1118 9i piese normale de 24 carate pentru comer~ul exterior 1119.
Dupa reluarea Constantinopolului. in l.lnul1261, Mihail
Paleologul a. dat ordin sr~; fie retopite monedcle existente
dar a red us hyperpentl.la 9 9i a poi la 5 cara.te mo.
llatcrea monedei de aur in Occident. Aceasta moneda,
de proa.sta calitate, a adus cea m~~i mare ]XIguba eomervnlni interna~ional, in momentu1 in care el atingea deplina.
Sfb dezvoltare iar accasta. i-a determinat pe oceidentali sa'
j)ata moneda de aur. Prederic al II-lea daduse deja. un
exemplu in acest sens cu al sau augustal. ln a.nul 1252,
Floren~a batea florinul, ~cu floarea de crin, care a avut
imodiat un m.are succes. In arml1284, Marele Consiliu din
Vene~ia t~ hotarit emiterea ducatnl~ti, care nu a intirziat
sa fie fm~Jrte crmtat 1121.
f:onsccinte asupra nwuedei hnpel'iak', J~a inceputnl
domniei sale, Andronic a,l H-lea a incercat sa imbunatateasca hypmjyerul, dar in anul1302 Vcne~ia arefuzatacea.sta moneda, considerind-o de proasta calitate 1122 . Apoi,
in 130J, solda pe c~ne a trebuit s-o plateasca almugr.varilor a grabit prabu9Irea morwdei. Ca urmare a si'\,ri1c~trii
tezaurului, a erni.s hy_perperi din 5 par\~i aur ~i 19 de ~>,Jiaj.
Dl. Adrien Blanchet, care a studiat monedele diu timpul
180
lui .Andronic ::~1 II-lea., a eonstata.t ca ma.jorita.tea lor contineau alia.j prost de cupru. Totu~i monedcle cu dubla
eiig'ie (Andron,ic ~11 li-lea ~i Milmil al IX-lea, tlrtr rnai ales
eele en Andronic DJ li-lea ~i Andronic al III-lea,) au cunoscut o reaH1 imbLm;-ita1>ire a calita,~ii. 1n conLinuare, se
pare ca S-ar fi stradUit Sa menti:Ra titlul, reducind s'TCUtatC3 monedci. 0 piesa de aur din vremea. lui loan a.l
V-lea (pe la a null391) rm cintarel}te d<::cit 1,88 gr 1123 , dar
titlnl sau este exeelent. Pe revers, efigia Sfintnlni loan
Botcz(ttorul este de a.cela~i tip ca ~i eea. a florinu1 ui.
Aceste e:xpediente nu putean permite monetiei impeI'iale sa lupte . in'lpotl'iva florinilor 9i ducatilor, deveniti
instruri1ent de schimb a.l nmrelui comert.
Platue sc efectuau, de a,ltfel, dupa-greutate, astfel ineit
imbunatatirea titlului devenea ceva iluzoriu. Hyperperii.
nu ml:li erau cousideniti decit ea o moneda de ealeul, iar
la pHt~i nu intmu decl.t evaluati in ducati sau in florini 1124
Ditt'- fundul pri'ipastiei inca nu fusese atins. M;tnuel al
II~lea a seas" o noua e,n:risie de monede eu titlu slab, d.:; tip
venetian. loan al VIII-lea a incetat sa mai lupte f}i nu a
ml'l!i emis deeit monede din a.rgint ~i din arama. Guvernnl
traia din credite autorizate de Yenetta ~i din pomeni pHttite in moneda straina 1125.
tt~loniile strainl:' la l:onstanlinopol in :mull45:J; Sub
domnia ultimilor Paleologi regasim numeroasele colonii
straine, enumerate de ciitre negustorul itl?lian Pegolotti,
agent al easei Bardi din Ji~lorenta, care a ajuns pina in Ohim, ~~ iocuit in Cipru (1324-1327), a poi in1335 h.t Constanttno_poJ1126. Dup:\ Initrturisirile SlJJe, un cadou bine plasat
raeea sa se reduea taxele de varna. Grecii, chibzui~i, deplingeau aeeasta acaparare de c!'lotre straini a resursefor care
altadata asigurau bogatia economiei bizantine f}i mare1>i~1
statului.
[La. origine, seria Nikefor Gregoras, s-a permis (latinilc;r) sil-~i ridice
dLcva mici ~i mizerabile constructii. Cu limpul ei au ajuns 1a striilncire ~i
la putere. Discordiile dintre printi, slabiren armatei, slnt cauza acestei
prosperitap, carea adus in miinile lor ,nu numai toate bogatiile.Bizan~
~ului ~i veniturile miirii, ci ~i toate veniturile publice, care imbog:!teati te:raurul printului" 1127.]
~i.
181
~i
(Jfo-
Cea m~.i veche colonie era cea de 19J .A.liC:on?.) care da.ta
de pe vremea cind Manuel Comnenul oeupase acest ora~
(1151-1168). Foarte prosper{t in secolulal XIV-lel:IJ, aceasta colonie era, guvernati'i de un consul, nurnit de TnfH'oIJOHi. A.ndronin ii aconl~tse taxc de 2% la intrarea ~I hv i'icosirea '!narfurilor 11 31.
' Republica Ragu:<a, care i~i ci~tigase independent&. fata
de RiZ3n~, Vt>ne~ia ~i Ungaria, s-a apro11iat de Paleologi
impotriva JKricolului tme.esc (al doilCf1 sfert ~tl secoh:lui al
XV-Jca). Mmmel al 11--lcp, a vazut in aceasta apropiae un
~liat util impotriva razboinlui economie pe ea,re Venetia
il ducca in Moreen , dar nuruai in a nul 1431, Constantin
Dnigase~, (1e:spot al Moreii, a aeordrtt privllegiiRagu,ei r;;i, .
in 14G1, un ('~trLier la Consta,nti.nopul11 32 .
* Primul magistral a!
Medin (n. bad.).
182
ora~ului
din centrul
~i
EVlJl
183
avea 346 de agouti, contabili, casieri, notari. .Aceste com:panii aveau un nume colectiv ~i ofereau dobinzi intire 5
~i 20 %, de:punatorilor n4o.
Pe de alta :parte, ocu:parea Pisei de catre florentini in
anul 1406 a avut ca rezultat desfiinta.rea coloniei pisane
de la Constantinopol1141. Florenta ex:porta stofele prin
intermediul Venetiei, a~teptind construirea unui pmt la
Livorno, dar ambitia sa era de a avea un cartier la Constantinopol1142. N egocierile au inceput in anul 1430 ~i au
fost dificile, .Abia dupa Conciliul de la Florenta, Ioan al
VIII-lea, caruia. republica ii avansa.se 100 000 d13 scuzi
pentru cheltuielile sale de calatorie, a. concesionat florentinilor vechiul cartier al :pisanilor 1143 .
.Astfel, departe de a se reduce, numarul coloniilor occidentale 1? Constantinopol n-a incetat sa creasca. Ult]mele
coneesionari au fost acordate chiar in ajunu1 asediului din
anul 1453 dar multe dintre acestea nu au mai putut fi
puse in practica. Expro:prierea Bizantului de eatre negustorii din Occident era totala ~i nici macar n-a reu~it sa-l
salveze de cucerirea turca.
Carte a a patra
VIATA
SPIRITUALA
'
CAFJTOUJIJ \'III
Viata religioasa
I.
l~dmcmc
religioase
!
11.86
exterioara, a palatului, ei a unci eurti mi::i.rginito de eolonade, deasrq>ra earum se aflau tribune pentrn speetatori 1 l1 7 . Aces tea put Ji cmuparate cu vast de cat1:hnmene
de la Sfinta Sofia din Constantinopol 1148.
Hhel'icile hizan1ine. Bhwritile hizantine, ca ~i hazilieile occidentale, fl'au constrnite in ideea de 'maretie.
PardoReli in nlOZl:tic, eoloane de marmura 1)rev~\.znte cu
capitPluri, ornamentate cu lambriuri de nmrnmril, ulozaicuri murale in culori striUucitoare pe fonduri de l'~zur
~i de aur, toate lucru.rile de valoare erau }olosite din bel9ng 1)entru a decora palatui Domnului. In zilele noastre
nnmai datoriti:'L unor interioare de biserici, cum este San'
Marco din Venetia sau ale unor edifieii religioase de la
li,~tYPnna, no putem face o oarecare idee despre decomrea
p~1latelor imperial(, din care nki unul nu :o;-a pastrat pini"'t
h> nbi.
Or: planul bazilieal era reprezentat in palatele imperi!:l;le ttl toate diversiMtile sale 1H 9 ~i, b\ra a fi rezervat unei
categorii speeiale de edifieii, el servea la oriee categoric de
trebuinte : sMi ale termelor, sali peutru ~tdunari religioase1150,
pentn1 asoeia1ii sportive 1151, edifinii funerare 1152 , 8itli de
judefata. 'roate aee::ste eon4ructii purtau denumirea de
ba:oilica. Cre~tinii nu au avut altceva de facut decit sa le
ada pteze eerintelor liturghiri lor 11 53 .
l'e de alti1. parte, de la originile lor, bhwricile hiz;n1tlne
1)rezinti1 un annmit nmnar de trasa,turi caracterist~ee eare
S-auimnult;it de-a lungul secolelor, ca lU'liUtre a schimhi"'trilol' ,.,t[use litmghiei.
S-:a observat mai intii ca sanctuare cre~tine au fost
instalate in locuri de cult pag<'tn, la Olympia, hi saht numit:\ ateHen;l lui J?idias 11 " 1, 18 De1Li, in satul Ka~:;Lri, ht
marele templu allui Apolo, la Dodoua, aproape.de oracolul
lui Zeus ms, la Atena, pe Parthenon, devenit o Biserieil. a
Feciu:uei, )n 'I'heseion 9i in :ilte rnir'.i iJomrle 1156.
lln.pa somptuozitatea marnmni descop,,rite: in aceste
locuri, ,ca piteluri incrustate cu cruci, eca mai mare parte.
a acestor sehirnba.ri ar data din f'poea lni Arcadius ~i a
lui 'Icodosin nl II-lea; ele sc expliea prinafeetiUll('a secular:) a I)Opulrt~iei fata de izvoarele sfinte, de vechile oraeole,
~i fatade heroa (morminto deeroi). Ar fifost greu sa sclrirnbi
ace.~l
obkPiuri : ~~a cum a prouedat Sfintul l\tartin in
occide~1t, mi;:;ionarii s-au nmltumit doar si"i crel;\tineze
aceste sanluare pagine 1157
.,
1'a~ctimllariHi~ile planurHor bizantine. .Anumite obicciuri sint comune intregii cre~tinatati : orientarea bisericilor; regulata numai dupa sec0Iul al V-lea 1153 , separarea clerului de credincio~i printr-o inchidere in forma
de balustrada; absida, in cmbura careia este. ali}Jit synthronon-ul clerului, dominat de scaunul episcopal .
.Atrium-ul, curte patrata marginita de norticuri eu un
bazin in mijloc, care precede baziliea, era ceva obi~nu,it
la Constantinopol 1159 , in Gn~cia ~i in Macedonia, in bisericile de pe litoralul din .Anatolia ~i din Palestina, ca ~i la
Roma, dupa imparatul Constantin. Pretutindeni, in alte
parti, in hinterlandul .Anatoliei, Siriei, Egiptului, atriumul nu era folosit 1160 .Aceasta curte cu porticuri ~i coloane
exista, sub denumirea de peristyl, in casele elenistiee de
tip pompeian. !n palate, dupa cum s-a vazut mai sus, el
avea un caracter monumental, pe care il regasim in atriumul somptuos al bazilicii de la Filippi din Macedonia, ridicata pe o terasa care domina Forum-ul. Sapaturile intreprinse de Paul Lemerle au seos la iveala ruinele propileelor
marete, dind acces la terasa prin dona scari care patrundeau in atrium-ul pavat cu dale de marmura, unde cele
patru porticuri erau prevazute eu ni~te coloane snbtiri,
inalte de 6,66 metri, sustinind arce ~i ~u o arhitrava.
La vest, peretele, curbat la centru in exedra, cuprindea
dona etaje de coloane, la baza in stil ionic, iar la partea
superioara in stil corinthic. Printr-o exce:p~ie, porticul oriental este separat de narthex, care dadea acces in biserica
prin trei portaluri l161;
Nu vom descrie aici diversitatea de planuri pe cal'e le
ofera arhitectura bizantina : bazilica cu coloane, 1Jazilica
cu cupole, in forma de cruce greaca, octogonala etc., ci
vom arat::>. adaptarea accstor planuri la ritualul liturghiilor orientale 1162.
188
* Bloc de piatra ie~ind din zid, pc care se sprijina un arc, o boltil, sau
care sup'Ortii zidaria de deasupra unci Ul).i (n. trad.).
18!!
f.riee. Executate din lemn, prcvazute cu trei u~i ca:te eoce~t din mijloe denurniU
'tt~a impart~teasca) iconostascleofei'eau un. vast it'ren picturii do icoane. In secolul al XIV-lea, aceast~t schimbare
a fmlt desavir~ita in lumea tizantina ~i in eea dependcnta
de ea, in Rusia, in 18rile slave, ca de exemplu B11lgaria,
llreeum ~i in 'Flrile Hornane. Ct>remoniile plincipale ale
liturghiei, de aeum 1nain1 e invizibile mirenilor, au un earacter mai mistcrios. Pentru Simeon din Tcsalonic, ac.mstii.
inchidere mareheaza limita intre lumea sensibila (naosul)
lmnea iuteligibilii.. Icoanele 1m sint nici alese nki asezate la intimJ~larc, ci 3,u c~t t.ema centrab1 Df'isis-ni*,
rugikiunea de irnplorare a Feeioarci ~i a Sfintului Ionn
Botezat oru1 11 71
l'eilillmd cwlor trei mcse de cult,
190
la
de
Sub altar,_se g{tsea, uncori o camera cu moa~te. Adesea; ::weasta. fiincl o sinrpla groapa. Ija Filippi (bazilica
Forum-ului), aceasta constituia un adevarat confesional
(in sens occidental), imbra.cata in placi de marmura ~i in
care se oobora pe o scarU,. La Sfintul Dmnitru din Tes~lr
Ionic cste o imensa cripti111 82 .
In; sflr~it, valuri brodate ~i impodobite eu figuri, fixate 'pc stilpii baldachinului llrotejau altarul, cum se
poate vcdea la altarele de la San' Vitale din Ravenna,.
pe niozvcicnrile corului, care reprezinta sacrificiile lui :Melchiseder.li, Abel ~i Avraam ns 3 .
'191
Del}i exista multe obieeiuri eomunc tuturor hi:c;ericilor, liturghiile orientrale l!retind rnai mult materia,! de
Cl!.lt, care le este specific.
l'e altarul principal er::1 al}ezatil., o eruce rmne, de preferinta argintata :o<m amitil., f,li Etra Iisus rastignit 11 85 . 0
splendicl1 cruce din tezaurul de la J,avTa a putut servi in
accst scop. Contururile sale sint acoperite cu llltme de
argint, intre care ? lte htme de eupru aurit sint impodobite cu opal, en .cristal de roc1t, cu ja.sp, ruhin, safir, smara.ld, ~ ametist, dispuse in ~iruri : in eentru, un meda.lion
al l\lntoctatorului 9i la e:xJremiti1ti, 1mtru medaJioo.ne, al
Fedon.rei, al Sfintului loan Rotezatorul (Dei sis) ~i al arlu:mghelilor Mibail ~i Gavrnnso.
PeProscomicliar erau a~ezl:lte vilsele sacre, potirul (no-r'~
pw> i nu:trele va~' de imparta~anie ( patena) Sfm diseul
(<litcrxo<;) en un voal, acr (oc~p), pentru potir ~i un altul
pentru sfintul.disc, sustinut de un suport faeut din dona
tije incruei9ate, astcrismtl (&.crriJp[crxct;), apoi un cutit in
fonna de lance ( ;._6yx. t;) pentru fragmentarea piinii m?. Pe insei'iptia de la ,Imparta~irea .apostolilor", de pe patena
de h Rilm, se o1Jserva o eea~ea previ1zuta eli un minor
: aHl,tnri de o llmfori"'l, elegant:1, ee l)oate fi o cupa
Hturgi.ca destinata. impartaf}irii credinciof}ilor nss.
[Fn adcYarat potir pentru slnjba a fost descoperit in acela~i timp
cu discul de la Hilm. Este o cupa de argint foarte adlnca, sprijinita pe
un picior compus dintr-un git foarte subtirc, dintr-un nod ~?i de o baza
mare. evazata. Forma estc simpla ~i elegantii ; puritatea liniei aminte~te
stilnl antic. lnscriptia in majuscule, care se deta~eazii intre doua plase
de aur, reproduce cnvini.ele consacrarii118 ". C:elebrul potir din Antiohia,
din vechea colec~ie Kouchakgi, care a dat loc la atltea controYerse, este
11i mai adlnc, dar in ciuda dccorarii sale religioase (Hristos ~i apostolii
tnm!nd in mijlocul unei gramezi de frnnze de vita in care se joaca diverse animale), nu pare sa fi fost destinat unei folosin\e liturgiee 779 0;J.
Hnguritele pentru diRtribuiTf'9 singelui Domnului <"recHnelol}ilor au alli\rut in Siria. in secolul al vii-loa, dar
192
cunoa~te
193'
Incepind din seeolul al IV-lej1, omojorul este prinL excelenta insemnul episeopa1l205. Infa~urat in jurul gitului,
atirna in fata intr-o singura banda. La inceput a fost tesut..
din in sau din lina.
De-a lungul secolelor, acest costum simplu s-a complicat
-~i s-a imbogatit 12 6 . Diaconii purtau de aeum incolo stiharvJ de matase ~i orarul, e~arfa infa~urata in jurul gitului ~i atirnind. in partea stinga, 1207._ Preotii i~i nwntin
sWwrul de lina; un nou insemn este epitrahilul, care eorespunde stelei romane, dar strins pe talie cu o centul'a
(((:JVf)). 1:ncheieturile miinilor crau acoperite de min<teute
~i purtau. epitrahil (phelonion). Episcopii se distingeau
ptin stiharul de matase, epitrahil ~i omofor iar la h1:'1lt~i-
hiL1, epigonation
Ill. Liturghiile
~i
slujba
195
In sccolul
fm~rtc simpl~~-
196
v:n
197
Liturghia catehumenilor incepe printr-o rugaciune eoleetiva condusa de cliacon, care sta in fata ieonostasului.
El adun:'i ( colligit) dolcantele credincio~ilor (pentru biseridt, pentru pace etc.) care, la ficcare vcrBet al acestor
li.tanii, raspnndcau: Xyrie eleison (Doamne miluie~te).
Urmeaza cintarca celor dona antifoap.e (psalmii CII ~i
XLV, laude aduse Domnului ~i Fericirii), care rrecede
_Mica intrare. Preotul da cvangheliarul diaconului ~i ies
po u~a dinSJ:,re nord a iconostasului,_precedati de1mrtatoril
lumini'trilor ~i ai celorlalte obieete liturgice ~i reintra in
altar, prin u~a imparateasca 1 228 .
Corul se duee atunci la amvon ~i cinta indclung Trisaghionul, in timp ce preotul roste~te in taina o rugac1une,
inaintca citirii Evangheliei de catre un lector in mijlo6ul
bi::;ericii 1229, a11oi diaconul, ridicind evangheliarul deasur;ra capului s~m,.iese din altar prip u~a dinspre nord, ul'ca
in mnvon ~i cinta din evanghelie. In continuarc, d~t car.tea .
rreotului spre a 0 saruta, u~ile altarului se inchid_ ~i atunci
are loc intoarcerea catehumenilor 1 230.
199
200
slujba 1248 \
Cartile liturgice. Cele }Jrincipalesint Euchologiul (Liturghierul), care contine textul celor trei liturghii fji pe e(~le
c~e ~int necesare pentru administrarea celorlalte taine;
Evangheliqntl (pericope sau extrasc din evanghelii })entru fiecare zi din an) : Apostolul (Apostolos) cuprinde epistolele apostolice 1 249.
Forma veche a acestor cih'~i in epoca bizantina era
sulul, seris pe ambele fete, adesea inso~it de ilustratH care
intrerupeau textul fii prezentau diferitele ritualuri cu
semnifi.ea~ia lor simbolica. Sulul ( xov-r&x~ov) 1 250 destinat
eelui care oficia slujba era infa~urat pe un cilindru de
lemn. 0 picturii reprezentativa il aratii pe preot la rugaciune in fata altarului, desfa~urind un sul cu o mina
~i infii~urindu-1 cu cealalta 1251.
Cele mai vechi suluri sint facute din pal)irus, dar din
acestoo, nu mai exista decit fragmente, cum este anaphom*
liturghiei Sfifltului Marcu de la Biblioteca Universitara
din Strasburg 1252 . In schimb, colectiile pastreaza mai multe
excmplare din pergament. Se poate cita biblioteca :Manastirii f:;\fintul Ioan din Patmos, care de~ine douazcci ~i noua
de asemenea pergamente 1253 . Un pergament bine pastrat
~i foarte bogat 'ilustrat est.e eel de-la manastirea I~avra,
carecontine liyurghia sfintului Vasile. Acesta are 7,65 m
lungime ~i este Rcris in minuscule pe la inceputul secolului
al XIY.Jea. Ilustratia cuprincle initiale decorative ~i 13
imagini intercalate in text, interpretind in acela~i timp
litera ~i sensul simbolic : intrarea lui Hristos in biserica,
erearea ~i cadel'ea omului, Na~terea Domnului, Cina cea
de taina etc. 1254
*
Repetarea
aceluia~i
(n. trad.).
201
203
~i
al
moa~telor
depa~ise
* .PRAEPOSITUS SACRI CUBICULI. ~eful administratici Palatului: Era e1muc. Adeseori exercita o putere ocultii. Treptat, uncle din
atrihv\iile sale au fost prcluate de alti denmitari, dar a crescut rolul
siiu in cerernonii. Functia a dispiirut in sec. al XI-lea.
205
aee.'>ta, consta in praznice senite pe mormintele :rni1rtirilor 1 292. Sub numde de mart.71ria (marturii), se adapost.eau moa~tele ih edificii fnnerare construite
diverse planuri, unde se oficia liturghia la anivers~~rea
martirilor 1 293 . Apoi, incepind din secolul al V-lea, cultul
martirilor a pi1truns in biserici, raminind SCJY.rat de
liturghia obi~nuita. S-au ridicat biseriei - martyria, (rotunde, octogonale), precum eatedrala din Antiohia,
mai multo biseriei din Siria, iar la Constantinopol SfintH
"~postoli a lui lm;tinian, SfinW Sergiu ~i Bacehv.s 1294,
In Palestina se venerau ea marturii (martyria) lom.uile
istorice ale vietii lui Iii:ius unde avusesera loc aparitiile
diYine 1 295 . Corp.emoratc in biseriei sau capele, teofanme
respective erau reproduw prin picturi in absidele aeestora 1296.
Cultul moa~telor. Comun intregii cre~tinatati, cult11i
mmu5telor a prilejuit in Bilmnt manifestari extraordim1re
~i. ~1 ci'\,patat o asemenea, importanta, incit a deveuit o
afacere de stat, pina intr-acolo incit a ocupat un lor in-,
negocierile cu musulmanii 1 297 : Nimeni nu s-a, gindit sa
puna la indoi:1Ja autenticitatea lor. Hteratum bizantina
nu a produs niciodata o lucrare comparabila cu De p-igrH>1'ibus sanctorum (Despre do,;cezile Rfintilor), a lui Guihe:n;
de N ogent, iar jefuirea Ilf'nl~inati'"t ;~ moa~telor din Ckmstantinopol de catre crueiati in anul 1204, ram~tsa ca 1m2:,
<lin principalele plingeri ale grecilor impotriva occidentalilor, a contribuit la producerea schismei ireparabile.
La Constantinopol moa~tele Fecio.arei, patroan<\. a
ora~ului, ~weau o irnportanta imensa. La Sfinta ~iari< a
Blachernelor se p8.strau giulgiul i tunica Sa (map]'bo1'ion )1 298 , la, Sfinta Maria din Chalk:opratia, centura ~wviJ 1299
Aceste relieve, privite ca un paladium ap:'irator ;o,]
ora~ului, erau plimbate pe metereze ori de cite ori Gonstantinopolul era asediat, iar aceasta. manifestai'e ext:n Jt:::.,
o influenta binefacatoare asupm moralului aparatorilor
. cetiiFi t3oo. .
.
Cultul Prea Sfintci ( Pww.ghict) JYiaica Domm:hn
( Theotokos) s-a dezvoltat din ce in ce mai mult : nullh'roase sanctuare au fo:-;t ridicate in onoarea sa precun; t;i
pentru a p~sti;a moa?telc o;;i icoanele sale facatoare <>
minuni 1 301. Cea mai relevanta expresie a pa.tronajuh]i
sau este admirabihil mozaic din vestibulul ca.tedralei
206
208
209
210
'
212
I'CCUnoasca
Ull
personaj S;;Hl
se aprople de arta istoridL .Ea cauta inainte de toate exprec;ia prin jocul fizionomiilor, comhinarea liniih)r, a
aecE~oriUor, ~~ l)eisajelor: din realitate ea face un simbol.
Aceasta este o arta, navantr~, plina de nuanye, delicata ~i
subtila. Caracterul ei religios i-a conferit popularitate,
dar acest succes la multime a favorizat cri:stalizarca ~i
decadenta sa 1346.
Icoanele con:::;iderate a fi cele mai vechi sint ccle pe
care Porfir Uspensky le-a adimat din n1:'lnastirilc din
Sinai ~i care au fost pastmte la Muzeul Academiei din
Kie~,~. Una ilin cele mai frumoasc prezinta un portret eu
bmturile a doi soti martiri, cum o demonstreaza crucea
impodol>ita cu geme, care apare intre ei ~i ale d1rci raze se
indreapta spre capetele lor 1 347.
Icm-ma pietata in tehnica encaustica a sfintilor Sergiu
~i Bacchus, in costume ale gan~ii imperiale din secolul al
VI-lea, demonstreaza crearea de tipuri de virste ~i profesiuni diferite. Un nimb de aur le inconjura capul, care se
profnPazit pe un fond verdc-albastrui. lntre ei se obserd1
o iconiya a lui Hristos cu nimb crucifer I 34s.
lemma religioasa este reprezentata de un portrct in
pieioare al Sfintului loan Boteza,torul, remarcabil prin
stilul lui viguros ~i puterea de expresie a gestului cu care
el. ~Hat~L ni~te icoane in medalion, cu lisus ~i eu
Fecioara
1349
213
.
La Edessa, cum s-a vazut, exista o scrisoare a lui
Hristos adresata regelui Abgar al V-lea : la sfir~itul seeolului al V-lea s-a ra.S])indit zvonul ca se pastra, de asemenea
portretul san achei1'opoiet, dar legenda atribuita
acestei icoane nu estc altceva decit prelungirea legemlf'i
.despre scrisoare.
[Regele Abgar I,a invitat pe Iisus sa vina Ia Edessa. Iisns a refuzat
j,a trimis o scrisoare prin discipolul san Thaddee (Addai) care l-a
convertit pe rege ~i pe poporul san, iar mai tlrziu a fondat aici biserica
din Edessa. Pe de alta parte, regele a poruncit unui pictor sii-i faca po:rtretul lui Hristos, dar el n-a putut prinde trasaturile i\Iintuitorului ~i
~i-a reeunoscut neputinta. Atunci Iisus a pus mina pe pinza pictorului
9i ~i-a imprirnat pe ea chipul. J
~i
214
215
Dar Teodor Studitul me:rsese ~i rnai departe. FeHcitinch1-l pe spatharsw-:ul loan pentru faptul ca a ales ca na~
pentru fiul sari. icoana Sfintului Dimitrie, el compan1
credinfa. aces.tuia cu cea a Cent urionului. Copilul devenise
in arestfe1 fiul spiritual al sfSntului : ,Este !f.11sn?i 1narti,nil,
prezi;rn:ks1tb aspect spiritual, eel care serve~te C<t na? copilului" 13 &6 , doctrina inteligibila mLrnai pentnt ce1: curio\~i
adauga e1, ~i i naccesibila nrechiloT profane. Pentru el
doctrina icoanelor ~,este independenta de teologie. B~'te
evident.ca Persoana Cuvintului o dat:"~ ee apnre in natn:m,
umana, este p:rezenta ~i in ieoau~i,. In acest fl:l, prezent>:1
ream a, diviniti'itii ar fL identica in icoana :Mintuiton;lni
~i in hnparta~anie 1367.
Dnpa victoria ottodo xiei (st>c. IX- X\7), Victoria, d<'finitiva a ieonodulilor s-a solclat cu clezvoltarea IJrodigioasa a fabriearii ~i a cultului icoanelor, care a trecut :pe
primul :plan 1n praeticile religioa~;e. Crcarea iconosiase:k:c
demonstreaza, cum am va,zut mai inainte, lo<cul pe <care ii
ocupau icoanele in cadrulliturghiei. Cultul icoanelor faee.a
parte integranta din dogmele Bi:-;uicii ortodoxe ~i m]si.c>narii bizantini J-au introdnR in toate tarilc pe care le-au
convertit la cre~t.inism, 1.n Bulgaria, in Serbia, in f'a.rl.!e
Rom[me ~i in Rusia, uncle au ga~it un teren deoRebit (Je
favo:rabil. 1n plus, icoanel..e, u~or clc trani-lJJOrtat, au fost,
216
arti~tllor
'
!ne.epind din aeeasta e})CC~i, repntatia ma11dylioxirt,lui
ra"pindit in l.ntreaga Enrop;'l.. S-a reprodus in biserici,
C:.11padoeia 1371, in Ruf1i:ct 1372 . I s-au fi'teut mai .ali=\~
copii, ht, fel de venerate ca ~i originLlu1, h'.r una dintre elo,
paRtraH~ la Renna, a devcnit edcbra suh nmnele de Ckipul
Sfintci Veronica, dospre care nu podc fi vorbf1 inainte de
inceputul sccolului al X1V-lm 1373 . una dintre eele ri:mi
frumoase ~i ma1 bine pastrate fo::;te Sjint11l Chip de la
din Laon, masca intr-adev8r tragiea, eu o
inse1'i11tie slavor1a. Se presupune ciJJ ea 8. fost adUl'la de
Giacomo n~ntaleone (viitorul papi!L Crban ::d IV~lea),
nun\ln apostolic in Polonia, de unde s-a inters in anul
1248 ~i a fost data sorei
Sibylla, staret~t a unci
mani1stiri di:rt Ijaon 1374_
venera, de asemenca, Sfinta cari:\mirla, adusa la
Constantinopol in vromeft lui Nlkefor Fokas in anul 968
:;,i pe care figura lui Hristos se imprimase dupa cont::i.ctul
ei cu ;tianclylionul din Eclessa 1375 . In sfiqit. in anui 975
Ioah 1'zimiskes flJ adus din cam11anifl. in Siria icoana de ht
Beirut, citata mai sus, stra11tmsa, de un evreu ~i ~<1 ci'irei
singe, dupa spuscle unui pelerin rus, se nmi vedea inca
in secolul al XV-lea 1376.
217
218
pa~i
.ea
Mattlrialul din care .se fatNm icomw!e. Icoanele considerate capodopere au fost piotate in tempera, conform
eele; mai vechi traditli, dar, din secolul al X-lea, s-au
facut ieoane din alte matcriale : ieoane din mozaic cu
Rrnaltt1ri de o finete extraordinara., ca Sfinta Ana din
Vatnpedi, Sfintril George de la Luvru ete. 1386 ; ieon,ne in
relief, din marmura1387 , din steatitl 388 , din piatra dura1389 ,
din pi'hnint ars1390 , dar ele n-au eunoscut niciodata fainia
chi.purilor pictate dupa procedeele anlice.
CAI>ITOL UI..~ IX
Superstitii
~i heterodoc~i
221
II. ~~mulete si
, exorcisme
Impotriva vrajilor se foloseau amulete ~i talismane.
Mamele atirnau aceste obiecte la gitul copiilor, le infa~urau
miinile ~i picioarele cu stofa ro~ie, iar la incheietura miinH
le atirnau clopotei de metal etc 1417. ~erpii, care urcau 11e
colmma, din Delfi de la hipodrom, erau considerati ca talismane impotriva confratilor lor1418 .
:Moda acestor practici reiese, de altfel, din muna.ru
considerabil de amulete descoperite in cursul sapaturilor
~i adUJiate in eolectu. Unele, datind din primele secole ale
erei noastre, provih de la see.tele gnostice1419. Acestea
sint uneori sub forma de bratari en inscl'iptii ~i inserm:;e
ere~tine, dar eel mai adesea erau medalioane cu gauri
de at1Tnare. Existau formule impotriva deochiului, eu
irivocarea lui Solomon, reprezentat gonind demoniiuzo,
precum ~i retete impotriva dul'fll'ii de stomae, pentru a
impiedica vinul sa se altereze (versetul 8 din psalm'nl
Jr"XXIII: gustafi gi vedeJi ca bun este Domnul), impotriva
223
SAT OR
CAT.QP
APEnn
TENHT
latine, pc la anul 18371122 , a fost regasit in ca(ostraka) ~i pe papirusurl cre~tine din Egipt,
de formule de rugaciune destinate s~'i. vindece
demoni : E1 ouch, Barouclz, Barouchal1 23.]
nnEPA
rptN'l)
AHEPO
TENET
OPERA
PGTAO
Ct'rtjp
ROT}~S.
a i. cpa
AS(.;V
UI. Ashologia
OrifJinile ..Astrologia ca ~i magia, este 'intr-un felr:JJmaunei vechi religii do originc caldeeana, foarte rasptln(1ita in lumea greco-romana la sfir~itul . antichi~atii.
Principala sa dogma. era nredin~a in solidaritatea, in simpatia universala; a~trii, c~re sint divinitati, exercita influenta
~ita
224
225
insu~ii:i. A~a
. ( fl<X1.'01.~o}.oyLQ()l44I.
Oa urmare a acestor reflecfii, care denota incertitudinea, ea dii, citev~1 infornwtii asupra pri11cipalilor aRtrologi
ai. timpului sa,u. Seth' (dup{t nume, prubabil un sirian)
prezisese moar'tea lui Robert Guiseard in anul .1085 .
22\3
228
229
V.
Heterodoc~i ~i
eretici
231
232
.
In ~tcest mediu a luat na~tere erezia Bogomililor (de la
Bog, Dunmezeu, ~i mile, prieten) 1493 Fondatorul ci ar fi
ales aeest nume ~i ~i-ar fi inceput apostolatul sul) tarul
Petru 1491 , iar doctrinele sale s-au raspindit imediat din
prineipalul Sl'iu centru;l!"ilippopolis, in intreaga Peninsuli't
Balcanid1 ~i, in sccolul al XU-lea, pina la Constantinopol,
unde au fost in mod violent reprimate de Alexios Comnenul
~i. urma~H sai 1495 Succesele hogomilHor au fost 1nai evidente in Bulgaria sub dinastin Asanilor iar in Serbia sub
~tefan Nemania. IzgonHi ~i ar~i de vii in m.are numar in
acesi!t> dona ti'tri, ei s-au refugiat in Bosnia ~i l-au convertit ht credinta' lor ~i pe banul Kulin (1191-1204) ~i
familia acestufa, precum ~i pe alti 10 000 de supu~i. Bogomilii au organizat aici o biseric{~, recunoscutit in 1ilod
oficial de c~t tre ban uoa.
Nu cunoa~tem doctrina hogomililor decit de la adversarii acestora, ciilugarul Euthyn'lios Zigabenos, autor ~tl
lucrarii Panoplie rlogrnatica, compusa din ordinul lui
Alex:ios Comnenul1497, ~i din Predica impotriva ereticilor
a preotului hulgar Kosmas, prommtata dupa anul 972 1198
Aceasta doctrina nu era altceva decit o nona fo.nnit a
sistemului dualist, o combinare a maniheismului, :pauli, cianismului ~i a vecliii erezii massaliene*, ciireia -i s-au
pierdut urmele prin secqlul al V-lea, dar care s-a .perpetuat in n:wd obscur. 0 regasim h orientalii imigra1i
se
234
Aceasta era singura taina pe care o aeceptau ~i respingeau, ca ~i'paulicienti, botezul, cuminecatura, cultul
Fecioarei ~i al sfin~ilor, icoanelor ~i cru.cea1503 Nu cuno~
teau ierarhia ~i aveau in fruntea lor un d1"d (mo~) a"istat
de strainiks (administratori). Bisericile lor nu aveau nici
altare, nici dopote. Ei respingefm jura.mintul, ura u ei:isato-ria, dar duceau 0 via~a ascetica, ce presupunea saracie,
post ~i rugaciune continua. Fugind de invecinarea cu
ortodoc~ii,. ei se i:mnormintau hl cimitire separatc1504
Doctrinele maniheiste, pnulieiene ale bogomililor sint
in aeela~i thnp erezii ale cre~tinismului ~i mazdeismului.
De la prima religie ele au a:doptat solutionarea problemei
rauhH, iar de la alta doctrinele gnostice din primele seeole,
care f'e alJI'OI?ie de <lualisnml iranian : marcionisrnul,
* iMARCIONISM. De la Marcion, unul dihtre cei mai importanti
eretichlin sec. aliJ:I-lea. Erezia s-a caracterizat prin respingerea -a tot ceea
ce tinea de Vechiul Testament. ln fond, era o doctrinii duaiistii, de inspiratie gno~ticii, deoarece contrapunea pe Dumnezeul Noului Testament,
Dumnczcului Vecltiului Testament.
235
VI. Evreii
Spre deosebim de eretiei, evteii ~i musulmanii ear,e
1ocuiau in tcritoriile :inrperiuhii av(au un statut legal, b
drept vorbind destu1 de preear, dar niciodata abolit defiuitiv.
'
cxercite'eultul 1508
Sti)Jr}anirea, dfmdu-~i :-;n;11mt de aeeste rczistente eare
GliCPaU la dezordini, a uiJJinat Ol'D ::de S{~ ai)liCe pede l!Se
tutmor celor care ar tuHm~a euH1;l ebraic 1509
>
236
Acosta a constituit punctul de plecare in politica evrchtsca i), imparatiJor bizantini, caracterizatiJ., in secolele urrnatoare :~_nintr-o alternare intre persecutii ~i tolerantiJ.,, dupa
cum :s-a mentionat in primele doua volume ale Lurnii
bi.zttnfine. S-a rem~rcat ci1 atunei cind imperiul era tulburat, supravegherea autoritatnor slabea, dar imediat
dup~~ ce puteretli centrala rcdevenea, o forta, ca ineerca
din nou Bi1 restabileasea unitatea religioasa, obligindu-i
pe eyrei sa se boteze 1510 A~RJ s-a intimplat dupa victoria
lui Heraldios asupra peqilor in anul 630, dupa cea a lui
Leon al III-lea asupra arabilor in ~mul 723 ~i sub domnia
reorg~tnizatoare a lui Vasile I (anul 814). Aceste date marclle~,r:a trei tentative de, a-i fortft pe evrei sa renunte la
credinta lor. Se poate afirma, de astfel, ca in pofida acestei eonstringeri, evreii au fost mai bine tratati 5n Bizant
decit in Occident; s-a cautat intotdeauna sa fie eonvertiti
la ere,}tinism nu prin forta ei mai ales l)rin convingere 1511
f.f,loniilc Hn~iesti in sccolele al \'I-la - al VII-lea.
lnainte de in ntzia 'arab~t, numeroase eolonii de negus tori
evrei se instalasera in intreg hazinul_ ntediteranean r;;i de-a
lungul frontierelor :M:esopot~1miei. In Antiohia ri1scoala
lor, 'care s-a terminat cu U:eiderea patriarhului .Anastasie
(septembrie 610) lasa sa se presnpuna existenta unci numeroase colonii, ca; ~i la Edessa unde, dupa pleearea per~i
lor in anul 528, ei au infruntat, rmterea imperiaHt, ca ~i
l:1 OG>nstantinopol, und<,> au partieipat in mnnar mare la
rascoala din 28 septemhrie u~n impotriva patriathnlU:i
Pyrrlms 1512.
Prozelitisnml Pvniesc in afa1a Imprriului. In J>Crioadele agitate, cvreii emu cuprinr;;i de o adevarata .ardoare
de ~rsi face prozeliti si -trimiteau misiuni in afara imperiului. i!_{ epoea iconoclasta. Un eveniment important a fost
con vertirea la iudaism a hanului ~i a prineipalelor capetenii khazare. Data nu este bine precizata. Trebuie inlaturate sursele evreie~ti care o fixeaza in anul 730, dupa o
pretinsa eorespondenta dintre han ~i un ministru evreu
din calii'atul de Cordoba, operiJ., a unui i'alsificator. Sursele
prccum MasmHr indica domnia lui Harun-al-Ra~id
(786-809) 1513 , dar un occidental, Drutlnnar, ealugar din
Corhie in anul 850, serie ca eonvertirea khazarilor. este
contemporana eu botezullui Boris (intre anii 862 ~i 866) 1514
Pe la anul 903, un autor arab prezinta adoptarca iudaisIhlilui de catre ~efii khazari ca i'iind de data receni:;a 151 ~.
,237
noului an evreiesc, a comemoriirii distrugcrii Ierusalimnlui, marcatii: printr~un post ~i citirea .Plingerilor lui Jeremia. Repndierca ammlitor credinte, cum era legenda lui. Ziz1 52, a- pmcticilor magice ~i a filacleriilor,
Ycrsetr din Bihlic purtatc pe imbnkamintc. Blcstemnl era pronuntat
asupn .rahinilor ~i asupra falsului l\Jesia a~tcptat de entre evrei. Urman
profcsitmea de credinp ortodoxa ~i fornmlele. de blestem irnpottiva celor
care :'~iurau, 1mprumu1alc din Dellleroiwm'521. j
* 1-I.Ol\IEI. (Romaioi). Numele pc care ~i-1 dadeau locuitorii Imperiului Bizantin, deoarece acesta continua vechiul Tmperiu Homan, iar
Constantinopolnl era a Doua Rom a, capitala Impcriului universal ~i ve~nic.
De alt!el, ti tlul complet al lmparat.iJor era basil em ion Bomaion. ,
.. 239
pe ni.Mul de vest al Conmlui de Aur, la m;1rginea i::a:i:tic-'rulUi veue~ian. Ei continuan 8a ocupe aceasta })Ozitie in
vremea lui Andronic al II~lea, cu toate protestele p&,triarhuhti Ana8tasie 1529 , ~i au intemeiat noi colonii in aHe
posesiuni latine 1530 .
.
~
Forme ale propagnndei cre~tine. Impitra,tiJ bizantini
nu urmareau sa-i maltrateze pe evrei, f'i sa-i hoteze. Se
poate spune ca ill toate epocilc, din secolul al VII-lea,
incoace, eforturile pentru a-i determina pe evrei sa adopte
cre:;;tinismtll au fost neint:rerupte. Se organizau uneori
discu~ii contradictorii mtre episeopi 9i rabini. lTn fel ae
proces verbal al unei astfel de controverse, Trofeele d:in
Darnasc, reproduce un colocviu, care a avut loc in afani,
irnperiului, intre un calugar ~i un rabin, in timpul domniei mmi Constantin, care ar putea fi ConstantinaliV-lea,
pe la anul 681.
Aceasta lucrare ne infonneazit asupra metodelor apologetJce ale celor dona parti, care discutau in jurul textelor Vechiului Testament ~i, mai ales, ale ProfetiJor. Au
avut loc patru ~edinte; prHna in secret, eelelalte in pre- '
zenta urmi numeros public, format din greei, evrei, musulmani, sama:riteni, care interveneau adesea in dezba.,
tore 1531. .
In secolul al XII-lea, antorul unui tra,tat de alehimie
Pascalis Romanus, a transcris liD dialog purtat mtre un,
evreu ~i un cre~tin numit Anastasios Sinaiticos, ,De ce',
intreba evreul, cre~tinii adora Iemnul 0rncii ~ - De ee,
riposta cre~tinul, evreii adora Cartea Legii, 1n}bracata
in piele de animal~" 1saz.
In administrath.t imperiali:l, <t fost :primit un evreu,
Astafort, pe care "Wlanuel Comnenul 1-a ~tdus din UngaJcia
9i pe care 1-a insarcinat cu stabilirea unui impozit ::~,su
pra francilor care locuiau in Imperiu 1533
In secolul al XV-lea.un evreu convertit, devenit ealugar,
era parintele spiritual al lui M?.nuel al !I-lea ~i executorul sau testamentar (1425) 1531 In 1436, loan al VIII-lea,
i~i ia el imm~i sarcina de a discub1 eu lin evTeu, Zenon,
care, convins de argumentele bat~ileului, s-a botezat cu
numele de Emanueli5 35.
Viata interna a comnuitatilor evrdesti. Spre deosebire de eoloniile evreie~ti diJ~ CaJifat ~i' din .alte state
ambe, eele din Impcriu nu aveau niei o organizare cen-'
trala 1 niei un organism comun. Stabili~i de preferin~a in
240
!ley-c.
115
241
ficii, Pttrijicari.
243
>!llani, insoti~i de neveste ~i copil cu tot avutullor, grabindn-se sprc Ierusalim li>'> 3
Activitatt~a t'XiNua a cvreilor. Spre deosebire dccoreligionarii lor occidentali, evrt;Jii bizantini nu faceau comert
cu bani, ci practicau anumite indnstrii ~i erau mai ales
negus tori.
Beniamin din Tudela (Aben 'Ionah), plecat din Saragosa in alTnl 1165 pentru a vizita comunitatile lumii evre, ie~ti, a fost frapat de prosperitatea evreimii bizantine ~i
in special a celor din Constantinopol 1554 Bl semnaleaza
in cartierelc evreie~ti lucratori in me~te~ugul matasii, comercianti ~i medici, (lintre care unul, Solomon, medic al
lui Manuel Comnenul, i~i proteja coreligionarii. :m regaseste evrei in manufacturile de matase din Teba. La
'Tesalonic fabricau covoare ~i erau protejati de clerici.
El intilne~te evrei agrkultori in Parnas iar pe alW, pastori in Vlahia Mare (regiunea Pindrilui) 1555 Alte meserii
sint mai rare. In , .Asi~11 Mica erau folositi in seeolul al
XIII-lea in meseria de calau 1556
La inceputul secolului al XIV-lea cea mai mare pi1rte
a evreilor din Constantinopol practicau meseria de bHtnari ~i tabacari de piei ( pelaminrt, coria). lDi forman o
corporatie sub controlul statului in care crau primiti
evrei, supu~i ai Venetiei, care erau scutiti de impozitul
pe capitatie. Pe nea~tcptate, in anul 1319, Andronie al
II-lea a ordonat evreilor sa abandoneze aeeste meserii,
}lC care voia si1 le rezervc grecilor. Evreii, supu~i ai hnperiului, au respectat aceasta dispozitie, dar cei provcniti
din Venetia nu au tinut seama de ea. Pentru a-i constringe,
a trebuit sa le asedieze atelierele, sa le arda marfurile sau
sa le aruncc in Cornul de Aur, in sfir~it, sa-i expulzeze,
condanmindu-i la amenzimari. Grecii ~i evreii supu~i basi,leului au primit autorizatia sa-~i reia me~te~ugul lor.
Din aceasta a rezultat o indelungata neintelegere intre
Venetia ~i Andronic, cu privire la despagubirilecerute de
evreii venctieni. Disputa inca nu se ineheiase in momentul
izbucnirii razboiului civil dintre Androni'c al II-lea ~i nepotul san (1320 - 1322) 1557.
Dar, de-a lungul. secolelor, evrcii au participat la
comertul international intre Buropa :;;i Asia. Araqu1 Ibn.Khordadheh (sfir~itul secolului al IX-lea) ii arati),, ,stra.batind Orientul ~i Occidentul, vorbind cea mai ,mar1;1parte
a, limbilor folosite in cornert ~i vitnind eunuci, sclavi, matasmi, })iei, sabii, mai ales la Consta.ntinopol 1558
Hblatiile comercialc au fost aeelea care au faeilitat
comunieatii regulate 'intre eoloniile lumii evreiel;lti. l\Iai
multe documente atesta faptul ca intre ele;exista 0 adevarata solidaritate ~i ca se sustineau reciproc ~.Ltunci cind
una dintre ele se afla in primejdie.
' [0 scrisoare a evreilor din Alexandria, adrcsatft celor qin Madaura
tn Lydia, redactati prin 1030, anunta .ca vor sa plateasca o rasenmpiirare
a c~lor din Mastama care au fost riipiti de pirati, dar cii ei inca n-an adunat fondurile necesare. Captivii au fost, fiira lndoiala, rascumpiira\i, mai
tlrzin. cle catre evrcii din Cairo1G5".
,
0 alta scrisoare a cvreiior din Negroponte, ciitrc comunitatea din
Homa, scrisii pe la anul 1300, ii cere sa-l implore pe papa pentru a interveni pe linga Venetia in favoarca evreilor, supu~i ai lombatzilor, din .:are
maJoritatea erau iobagi, sa lc facii o rcrlucerc a taxclor exorbitan!e, pe
care lit! le puteau pliitil&Go. J
245
246
Cartea a cincea
VIATA INTELECTUAL1~
CAPITOLUL X
Literatura bizantinii'
.!J
'
Este un fapt sigur ca invatamintul era foarte r:'lR}Jindit in Bizant ~i era cu atit mai apreciat eu cit el aducea .
demnitat,i, atit in Biserica, cit ~i in Stat . .A~a se explica,
existen1>a unei literaturi bizantine foarte hogate ; era suficien~ ea un eopil, provenind dintr-o familie modesta,
sa fie do tat, ca el sa poata urma studii, in perioade in care,
in afara manastirilor, occidentalii traia,u intr-o ignoranta
desavir~ita.
250
251
:;;i de
252
din pl"inml secol al erei nn~tstre 1592 , ~i mai <tles ccle 49'
fragmente in.lG file alf; 1111<'i eronici alexandrine, in lirnba,
copta, descoperite la Gizeh. Este 1m fel de almanah popular
care eontine figurile alegorice ?ole lunilor rom?unc ~i evreie~tL cataloagc ale profetnor, ~'tle rcgilor Hoxnei etc. 0i o
cronica r. evenirnentelor din anii 382-393, care are o
foarte mate asemanare cu cronie3J latinr" numita Barba1us
Scal1"ger, Picturile, (lintre eelc mai mediocn', un fd de
gua~r1 din 11rtml.nt in culori tipatoare, sint <qvzate fara o
~:mumita ordine, in mijlocul textului, sau pe m.aigine.
Se pot vedca :JJici povestea lui David, portretul patrhorhului Teofil ~i un fr::tgn:tent din distrugere~t Serapeumului 1593
PergamcnttiL Perga.mentul, a carui folosire provine
din Asia, a pastrat vechiul s~m nume (iti::py:x:J.-r1v6.;), ~1min
tind de Perg<:lJm, principalul sau ccntru de difuzare din
lmnea anti ca. Pieile de oaie, de vi~el ( 1:elin), do ~ap, {1e
seroafi't 9i, 11entru mRnuseris<'le de mare lux, l)ielea de
antiloiJft si de gazela erau fulmlito ht concurent;i1 cu uapirmml, dar m.ai ales in provinoiile din Asia ale Imperiul~Pll4
Se jgpnne ca impamtul Constantin i1r fi eoplat l)O
pergament cele 50 (le Bibli1: destinate celor 30 de hiscrici
pe care lc ctitorise. Cel milli vechi nmnuscris al b?:bl-iei
110 pergament, celobrul Codex SinaUimw, deseoperit de
Tischendorf h1 Man;'h;tirea Sfinta Beatc.rim:j din Sinai
(1844-'-1859), aJlat ail,tazi Ia I3ritish Museum, d:;vteaza
de la sfiqit~ul seeolului al IV-le:;t. Este seris pe patru colmme ~i, in afara de citeva file, de o singurit m1n~'l1f95.
Din acea;;;Hi epoca incepuse sa se foloseasc~t pcrgamentul in loeul paJpirusului, aJe carui foi subtiri ~i fragile erau
greu de conservat. IJa sfir~itul seeolului al IY-lca, doi
preo\i din Caesarea (Pales tina) s-au hot.arit su, reinnoiasc&
o minunata biblioteca, fondata in secolul al III-lea de
Sfinhil Pamfil pcntru 9eoala sa de apologetiea. EL ::m
tranSCl'iS pe pergament cartile SCrise pe pHpirUS pe e::tre
le-au gi.losit in stare proasta Jo!JG.
Exmnplarele de lux ale Sfintei Scripturi sau ehiar ale
autoTi1oi profani reprczinta, deasemenea, o trt(litie antic:&,:
text eu litere de aur sa,u argint pe porgamcnt purpurin,
impodobit cu pieturi 1597 Citam l)I'intre <ele niai celebn:~,.
BnJlia hii Ulfila (Codex Atgente~ts, Stockholm), Genezu
de Ja, Viena, fragmentele Ei:angheliilor din Sinope (I>aris),,
Evangheliarul din Rossano, ce reprezinta capodoJJero ~le
,atelierelor" de eopiat ( sG-r1:ptort"ct) din seeolele al V-lea ~i
253i
255
U. Limha Hteradi
~i
vorhhea cmeuta
.256
Aceast:1- lirnbii eru, forma xow+,, rcglemcntaUt gramat:eal, prcdaHt in 0eoli, transmisit de seriitori, <tdoJ)tatit
de dminbtra (iile eeatral izate ~i de negus tori.
AsUel, s-a ajuns ca limba greaca sa devin(t limba eurent'1 a unui numarimprC'siomint fk straini, sirieni, egipten , ;trabi, l'1'l'Ci etc., Cit pronuntarea acestei limbi sa fie
foa.rte variati1 :oi ca integritaLea ei s(L fie amenintatii, :
sunete diferite, 'iotaci::iine, confundarea cazurilor, rteglijent' in conjugan, ab~Htdonarca anumitor timpuri ~i
modctri: opL.~;tivul, viitorul, infiuitivul. Ali1turi de limba,
in care euvintele i~i piistmu ortografi1~--' a luat na~
terP n limbi vorbiti'l, cu caT;tcter popul~tL In func-Fe de
reg;nni, s-an fornnt dialect.: vorbite in mod eurent :;;1
tnmscri;<,e in acte pe papirusuri sau in inscriptii, frag;mente diverse, nneori lii)Site de orice valoare 1iterari1 1 " 16
Act~st idiom vulgar a apii.rut pe papiru:mri din secolul al II -lea. Limba greae~ a N oului 'l'estanwnt il folo;:;este :rnai mult decit forma xow-~ 1617 .1-;;1 era folosit in uncle
ciilt,ce biseriee~ti, in medicina etc. 16lS
Astfel, limba literara din Bizant nu este ~i eea folsit;!; in conversatii. Este o limbil. artificiala pe care po}}OHilnuo intelegea ~i pe care nici literatii in~i:;;i nuovorbeau in via ~a zilni<:<:L. 0 dovadi1 poa te fi gi1sita cu oeazia aeceimlui de furie pe care patriarhul Mihail Kerula,rlos l-a avut in anul 10G9 impotriva lui Isaac Com~i al drui limbaj tridal a fost repmdus dt Skylitzes : {( z(;) (J(;; tx-:-~croc, q;oupvs, f:t0 ~voc crs:: xoc),occrcu >> ( eu te-am
ri<licat, mizembile, eu am sa-ti vin de lute) 1619
tn Oceident, clegPncrarea limbii latine a produs limbile nationale care s-an dezvoltat si au devenit li1nbi literare rahnate. Latina insa~i, epmata in _perioada carolingianrt. a, fost mulb\ vreme limba internationala a. teologiei, a filozofiei, a :;;tiintei. 1n afara de' litu~ghie, ea a
ramas si limba oficiali1 a Bisericii romano. In Bizant,
evoluli~~ a fost eu totul diferitiL Limba antica a, riimas
tim_p 'ae un mileniu limb<1 literariL Dintr-un adevarat
amor prop:riu national, grecii din toate timpurile au tinut
silj o vastreze ea pe o rnetlo!tsa mo~tenire pe care le-a lasat-(1 antiehitatea ~i pe care trebuiP s<'t o alJei'e de contactut cu idiomurile barbare IG20.
Limba })Opuhtra, in. schimb, nu a inceta t si"'t 'fie dispre\.uW1 de literati. Ea nu poseda niei macar o denumire
~i occidehta,lii au fost aceia eare au numit-o limba: romeica;
17 -;;, 115
2o7.
sa
a,l
iar in secolul al XIV-lea, poernt'le lui Constantin Anagnost,,~ 1627 , care altminteri, sei}a tot in koine. Totu~i, ruptur;~ dintre cele doua limbi s-a prelungit pina la sfir9itul
IU.
Carach~l'isticile
HhrahHii bizautine
Preferinta literatilor pcntru liinha antica a, fixat destin:ele operei literan~ din Bizan~, care a fost pe drept
cuvint definit<\ ca literatura din Alexandria transpusa
la Bizant ~i, am ad:'1uga noi, eo~tinuata de Bizant IGso.
mzantul ~i i\lexamlria. Caracteristicile comunn celor
<douttc ~coli sint numeroase : impor1;anta formei, in fata
e~ird;t adesea este sacrifieat fondul, cind acesta nr1 este
pur~i simplu frtvol; ci:'mtarea limbajului ales, imprumutat
de la marii autori; gindirea turnat:'1 intr-o fohna antica
~i incapabili:'~ srt so exprime in mod siinplu ; chiar abuz
de mitologie, dovadi1 de prost gust la aJexandrini ~i, in
plus, '! adevitmta interpretare greij>iti'L din partea cref}tinilor. In felul acesta Teodor Hyrtakenos (secolul al XIVlea) o compar~1 pe Sfinta .Ana cu Niobe, iar in panegiricul mmi pustnic el face sa intervina na~terea .Athenei Pallas ~l a lui Bacchm; 1631 In legatun'1 cu o carte pe care
fl,
l;wprumutat-o medienlui Kalarchontes, care un i-a
mai restituit-o, Nikefor Gngoras il compara pe prictenul
srm cu Dionis Tiranul 1 care l-a retinut pe Platon pe Hngi'b
el
P:asti~ele ~i
phl{lial ut
I'c(Ltnt<~ria
da friu
libcr~
259
260
2ol
IV.
Opereh~
: 1noza
~i
rttorica
'
Genurile literare erau celc din antichitate en deoBcbina ca, intr-o mare m~t:mra, ele erau strict subordonate
regulilor retoricii.
~Hf'tori~a. Este mta de a vorhi fruntos. Ba contine
codWcarca metodei, a proccdeelor observate la marii
ora tori, pentru a-i emotiona ~i convinge pe auditori, adresindu~se Rentimentelor si ratlunii ~icestora. JN1ri'L indoiali1
m\ chtrul vorbiril presuinnu: o dotitre de la nat.ura, dar
aceasta. n-ar folosi la nimic, daca nu s-ar conduce dupa
anumite rcguli t>xistente din toate timpurile.
~
"~cesta era punetul de vedere al an torilor bizantini,
adoptat in Europa, de la Rena~tere pina la, romantism.
Elocint~" era :tplicatrt in Bizant tuturor genurilor literare,
in proza ca ~i in poezie, dar ea avea genul sau propriu :
. c1iscursul, laic sau religios, vast domeniu al Tetorilor.
Rcguli!e ~i genu rile. Bizantul a descoperit. aecst instrument perieulos in mo~tenirea antiehit7vtii. Retorie~t bizantina porne~te de la metode, ea, sa spunem a~a mecanice,
codifieate de catre un retor din vtemea Antoninilor, Hcrmogene 16 n, ~ide eatre unul din suecesorii sM, 1\phtonios
(secolnlaliii-lea). In tratatcle lor asupra artei oratoric~
( p1ogy mnasta.), nu exista maear un singur proeedeu, o singuri"'~ fignr(t de gindire sau de stil care Ri'"i nu fie definit;1
cu elarita,te, dar cu o descrlere cxcesiva. Aeeste progra.me
enumer~1 toatc genurile de elocinta care au fost folosite
'in Bizant. fiem1re cu regulile s~Lh: specifieo: elocinta de
ceremonie (panegiriee, discursuri funernire), elogii, deserieri hp&.crs,.~, pove8tiri 1 11etitii etc. 1642
.
_\eestea nrau Tegnlile 1)e care lc aplica eel mai celehrn
dintre retol'ii de la sfirsil,ul antiehiti1Lil, Liba.nius din
Antiohia (314 - 391), care a predat retorie~t la Atena,
la donstantinopoL la Nicee:cl!, la Nicomedia, in sfir~it,
'in ora~ul s:\n nalal clap~~ auul :JG:L Pi1gin conYinsr prie-
262
* PROZOPOPEE. Figura retorica prin caTe autorul pune sa vorbeasci\ o persoanii dccedatii sau un personaj alegoric,
263
eu
de
264
265
sante ~i rnai bogate in detalii precise cum nu sc mai inWnisc pina atunci. JlionocUa (discurs funebru) scristdamoartca lui Manuel alII-lea (1425) urma pas cu pas intimplarile
dmmatice ale domniei acestui basileu si_ li"mda dragostra sa
pentru litcre ~i protec~ia pe care a acordat-o studiilor 1656
La fel este lucrarea sa Elogiul Trapezuntului care, pe linga
desfa~urari oratorice, con~ine numcroase cletalii istorice 1657
Dar discursurile care i-an dat reputatia de orator sint ccle
~inute la Conciliile de la Ferrara ~i Florcn~a (14:38-14.'39)
~i Enm:oz1:oa pentnt greoi, pentn1 care~" primit, in 1463, iluzoriul iiitlu de patriarh al Constantihopolului 1658
!nainte de a cleveni teolog ~i un polemist de temut,
Ghcorghios Scholarios a studiat ~ctorica iar primele sale
lucr{tri apar~in genului oratoric. In calitate de judeditor
catolic al romanilor 1659, el tinea conferin~e in triclinium-ul
imperial, in fiecare vineri, in prezenta basikului ~i a scnatului 1660 Ne-a n1mas de la el un discurs funebru pentru despotul Teodor al II-lea Paleologul (anul 144.'3) 1661 ~i o monodie la moartea lui lVIarcu, arhicpiscop de Efes, cap al adversarilor Unirii cu Roma, unde polemistul aparea. sub
masca oratorului (anul1449) 1662 De atunci propaganda sa
impotriva Unirii eu Roma s-a manifestat prlntr-o scrie de
scrisori ~i discursuri, dintre care ccle nmi violente si~t JJiscurs~tl apologetic adres~Lt lui Constantin al XI-lea, probahil
pe la anul1452, in care ~tia sa foloseasca ironia, ~i scrima
rea adresata despotului Demetrios Impotriva adversarilor
serviciului divin si m: dogmei nrxtionale si adevam,te, care
contine det:alii istoricc despre i1;toaroer~a de la oonoil1:u si
inc~ronarca lui Constantin Dragases 1663. '
266
sul funebru pe care Leon al VI-lea 1-a, yinut ht moartm tat:\lui sau, Vasile I, pentru a aminti cearta dintre lgnatios
~i Fotios, el vorbe~te ,de lupta dintre slujitorii lui Ilumnezeu", 'prezinta ,pontifi razboindu-se cu pcntifii", iar pe
Vasile, la urcarea :;:ape tron, readucind armonia in Biserica
etc. 1665 De~i in discursurile sale funebre, rselios respeot~
toate regulile tradiyionale ale genului, el reu~e~te, datorita
talentului, sa-i faca sa retraiasca pe cei dirora 1i se aduce
elogiul, sa evoce trecutul celor trei 11atriarhi pe care i-a
, cunoscut1666 , sa reaminteasca metoda de invatamint a lui
Niketas, ,dascalla ~coala Sfintul Petru". 1n elogiile funebre pentru mama ~i pentiu ::::ora sa, se simte o emotie sincera, iar deta~iile pe care le da asupra familiei sale ne arat~t
cum se prezenta un interior burghez din Constantinopolul
secolului al XI-lea 1667 .
:3. Tratatele parenetice, amintind indatoririle suwranilor, model de opera de pura retoridi, au fost recopiate de
la U:tl secol la altul, incepind cu eel al diaconului .Agapet,
care se crede ca ar fi fost adresat lui Justinian, ~i pina la eel
alluiManuel Paleologuli66s.
4. DeBcrierile zx.rpp&.aet~, adevarate exerciyii ~colare
propuse de retori discipolilor lor. Subiectele erau dintre
cele mai variate : descrieri de fluvii celebre, de mari, de
munyi, de monumente, de ora~e etc. Unele dintre aceste
descrieri sint foarte fnnnoase, dal' aproape in toate cazurile trebuie cautat modelul antie din care se impirau. Cele
mai scurte erau, de obicei, ~i ee1e mai personale.
[tntr-una din scrisorile sale, Demetrios Kydones descrie farmecul
Constantinopolului primavarl!'. Atunci, marea este lini~tita ~i navigatorii,
acosttnd peste tot, umplu pietele cu produsele 1arilor pe care le-au vizitat.
Paji:;;tile din interiorul ora~ului 1669 ~i gradinile incep sa infloreasca ~i, tn
curin.d, umbra frunzelor va acoperi Il1icile drumeaguri atit de bine mcit
cei care le parcurg vor crede ca bulevardele nu au fost croite intr-un ora~,
ci intr~o zona montana 1G70.]
"
. Aeest mic tablou care ne arat~~ depopula,rea ConstantJnopolului la. sfir~itul secolului al XIV-lea este surprins pe
viu : elconstituie 0 marturie foarte valoroa~iL Nu se JlOate
splmtYaeela~i lucru despre descrierca primaverii cu eare se
inchete un discurs al lui Leon al Vl~lea ~i care, de altfel,
esteimitat dupa o prediea a Sfintului Grigore din Nazianz.
Perifraza inlocuiel;lte aiei detaliile concrete. Marea ,,i
arata fata iluminata puternie de un dulce surs", pasarile
sint 11 loeuitotii aerul,ui"; cele migratoare ,'lYin sa primeasca
dreptul de cetate in tara lor natala"l67l.
261
- - - - - - - -
- - - - - - - -
- - -
268
1682 ~
V. Istoria
G:;nulliterar cel111ai remarcabil al prozci bizantine este
<eel Litoric, C<:Ll'e est~ ~i el o mo~tenire a antichitil,t,H, daradaptat lJ un rnediu nou ~i cultivat f~tra intrerupere pina la cadt(rea: Bizantului. Timp de zece secole, de la Procopilis la
]fr:il!ntzes, d~ttorata seriei de cronici, de istorii politicc, de
W?:grafU, de memorii, comervate in numeroase ~i, in cea
?69
acee;~
is to ria, in general foark~ deUtliajt;:}, a rfizboaielor 1 olemente preluate de la Ho1na. Istoriei ca Sueton.iu, Tacit,
Plutarh au crcat hiogntfi:~ intperi:tlf1, desemnat~11a Hizant
ea 'lcr--:-opLtX, istoria propriu.:.zisili. In'lpan:ttul se afla in
centrul evenimentelor ~i dupa ce i sP clescriau trasatnrile
fiziGe. h;toricul facca un st.udiu psihologie <11 can:tctemlui
san l!'>-,.
272
18-c. 115
273'.
:lntruehipat:1 1" 13 El et>te uUimul it>toric <tl Imperiului ro,man univenal, alearui ultim reprezentant a fostimparatul
Mauricin.
Marea lacuna istoriografici:'L a timpurilor ieonoelaste
,eo;te acoperita de Oron,iau lui Teofanes ~i de eele ~apte
biografii imperiale~ de la, JJeon Armeanul 1a Rom<tn al
ll-lca, considerate a fi o eontinuare la opera lui Teofa-nes 1704 ..
0 varietate originala, a genului i'ltoric este Yiata l?~i
Euthyrnios, patriarh (907 -912), 1'\crisi:'L de un calugfh!' de la
manastirea Psamathia, 1705 Autorul n-a vrut stL }:;erie o
lucrare hagiografica, ci un fel de JYI ernorU asupra istoriei
timpul1ti salt, de o importanta capitala pentru istoria lui
Leon al VI-lea .'li ~t conflictelor lui ('U Biserica.. Deserierile
de moravuri, detaliile pitore~ti, dialogurile alerte, relatarea intrigilor de la curte, formeaza un tablou foarte viu al
soeietatii bizantine 'din a~;ea epoeiL
Istoria imperiala se reia, en Leon Diaeonu1, la moartea.
lui Com;t<1ntin Porfirogenetul, pentrn a se termina la cea
.a lui loan Cl'zimiskes (959-976). Autorul, ata~at corpttlui
de preoti tnilitari in timpul campaniilor lui Vasile al !I-leain Bulgaria, a vaznt ra~zboiul la fata locului. Istoric al
epopdi bzantine ~i bueurindu-se de o bnna instruire elasica,
el alterneaza i.."l istoria sa relati1rile de bata1ie, discursuriie, descrierile de moravuri, care .compun un ansamblu
fm~rte colorat ~i foarte viu 1706
J\lih:;~.il din
imen~ a:vere
275
'dezminlit p1in folosire}~ de termcni populari ~i a tn~ci sin.ta:--J' deja defonnate. In pofid_a tnturor a<leRtor d-e;Jeete,
f't orgoliului srm, a pedanteriei sale, Alexiada. r}Hrul.ne, cu
.certitudine, unul din izvoarelo de informa.tii eele mai im:portante aln istorici (}mmenilor ;-;;i llllil Uutre 9P JI''l<:
li';t~rare n'lllt''C.uhile pe can: le-a.~ produR Biz:1;nt.ul 1712
Continuarea, Ale:n:Mlei se da,toreaza, unor istorici care
nn :-111 ::wnt talentul ./~.nnei. Cormwna, dar care, prin inaltele
fnnc\ii ce le excrcitau, au fost in varte nwrtori oeulari a-i
intampErrilor relatate, dispunand astfel de o bum\ iufor_mare. loan Kinn:1mos, seeretar intim al lui Manuel Comnennl, 1-a insotit pe acesta ]n campaniilP Rale. l~r;.itomele
sul'ise de ol euprind dornnia lui Io~m Comntmul (1118-1143)
F;>i pe cea a lni Manuel, pa.nii la a11nl 117G 1713 Nil;:etas
Chouiates, ""~e.retar i.m]Prial, dux al tk'm(i de Filipropolis in annl 118H in vrPnwa lui I"aac Anghelo--;, refugiat
1a Niceea in 12{H, adeseris evenimentele la eanl participa.se.
1'ovesUrea sa ( Xpo'Jc ;c~ 3L 'lttvnr;) in cepe de ]fl, urcart"a pe tron
a lui loan Comrwnul pentru a :'le termina, in an11l 120G.
El a descris in termeni emotionanti jefuirea Oonstantinopolului de eutre crueiati ~i a. tinut mai multe dise_ursuri
in logaturi1 cu aerl evenintmrL 1 7H.
lstoricul imp~;~;rat.ilor diu Nieeea este Gheorghim; A.luopoli-tes, m.are logothet ~i preceptor al lui 'I'eodor al II-lea
I"asca,ris. Cronica !'<-< ( Xp'ovc
crvyyp:xT~) ine<pe cu a.rml1:203
t;i sP termi11r~ cu ncucerirea Cou;.:;tantiHopolului in anul
1261 1715 Istoria restauTarii im:periului este datora.tr~., de
ascmenea, nnui inalt functionm:, Gheorghios Paehymer0s,
dil;:(dophyla,, * 1716 Luerarea sa. Pove.'!iiri istoriee ( l;uyypcu;n z:x~
tG-rop[w.) este o eontinuare la Cronica lui Akropolit.es de la.
1261 la 1308, euprinzmd domnia lui l\fihail Paleologul
(1261-1202) ~i printii ani din ce:J; a lui Andronie al II-lea.
'Om de 1nare eultura, el a compus opere de mt.orici1, de
fizica, de filosofie ~i a avut un rol important _in Utera
tnra 1717
Istoria irnperiulni in sceolul ai X1V-lea a fost tratata de doi dintre oameuii (.dehri a,i timpului lm', Ni.kefor Gregoras Ri Ioan Cantaeuzino.
Nikefor G1:egoras este, inaintn do toate, un IMtvant
d1ruia nici o ~tiinta din vremea sa, nici un g~n .literar,
im-i emu striline ~i, datorita spiritului sau filosofic 1 domina cunostintele pe care le dobfu1dise. Vasta ~1:1 Iitol'ie
1'o:nana, in. 37 'de earti, descrie e;venimentele dinLre anii
*
276
277
ca
278
VI. Hagiografia
Ol"ifjinile. Biografia sfintrror are la origine Actele martirilor (procesc verbale de la judecarea lor, marturii despre
torturile la care erau supu~i). Aceasta a devenit, ince1)ind
din r;eeolul al IV-lea, un gen literar, supus unor: rcgnli
speci~tle, in care s-a rt:~cunoscut opera retorilor: titlul
{3fry:,, xd TCol,v:-da, (viata f,li aetivitatea publica), .P[n:tetc
(tatal nostru dintre sfinti), ( o f.v &yio~c; na-r~p . h!twv,
prefafii, rurlele sjintului, 1ta{Jim:ea sa, numele, con11acrarea
sa inca de h1 nai;>tere, situafi(t materiala, edncat'[ct, faptele
sale cle ascet, istoria sa, semnele pTevestitoare 19i :mp1ej1trarile 1n care ct murit, minttnile pe care le-a infaptuit ~i in
sfir~it conclu,zict (comparare fr()(;venta cu eroi din Vechiul ~i Noul, Testament) 1731.
Aceasta era schema aproape obligatorie; dar, din
punct de vedcrc istoric, trcbuie sa distingem vietue scrise
la pu\;in timp dupa moartea sfintului, uneori de unul dintre
discipolii sai, care i,~i da numele precurn ~i detalii asupra
familiei sale, atmpra carier~i sale, circumstan~ele in care
a seris biografia indrumatorului san 1732 , ~i, pede alta parte,
panegiricele scrise la mult timp dupa moartca &flntului,
pure exerci~ii de retorica, compuse uneori pentru a obtine
un grad universitar 1733 Operelc din prima categoric ofcra
adesea informa~ii istoricc pre~ioase sau detalii traite in
lega,tura cu societatea ~i instituWlc 1734 Panegiricele sint
simple amplificari declamatoare, din cele mai banale
~i Bint lipsite de valoare istoriea sau literara 1735 Culegerile
de Miraeole, ~inute la zi, precum cele ale Sfintului Dimitrie
din 1'esalonic, au in schimb, adesea, o mare valoare, IH'in
datelepe carele dau ~i dcscrierilc de moravuri pe carele-au
pastrat.
Valoan\a istorici't ~i lilerara. Cea mai mare parte a
vietilor sfintilor, rnai ales cele din prima categoric,, sint
datorate calugarilor' preocupa~i sa perpetueze memoria
ascetilor care aduceau o reputa~ie deosebit~ manastiriUor,
l)i sa 'incurajeze chemarea intru calugarie. Insa~i popularitatea de care se bucurau calugarii se extindea asupra
acestor scrieri, care forman lectura favorita a sociot.:!1tii
bizantine, mai ales dupit triumful cultului icoanelor. VietHe sfin~ilor de~in un loc important in cataloagele de hiblioteci care ne,-au parvenit 1736 In afara de aceasta, in: ciuda
upui plan stereotip, far1i1eeul acestei liter:otturi se da~ora,
279
281
in
282
imp~trati,
1 719.
NoLi sfinti i~i gasesc biografi, dar aee~tia sint mai cu sc:J ma
283
nomane in prnziL RoiWnml este o istor}:sire de }ntimpltiri, eare. so sup nne anumitor reguli : elcomportii un erou
san o el'Ointi, a ciiror iubirc intimpina. ob:stacole ~i ta,re
scap:-1 din multiple pcricole nu ]Wln curaj11llor, ci datorita.
inh;rventiei protectorilor puterniei san a tilharilor genero~i.
C~Lract(~rcle nu sint conturate si nu se ubscrv-i1 d:wa autorii
sint pagini ss,u crqtini, eu to~tto ci1. eroinele cs1nt exemple
de vii'tute 17'j 7 _i\cest gun, cu totul romantic~ datea.z~S de
la sfir~itul~ untiehitatii ~i a putu~ sa se inspire din basmele
egiptcnc. n regasim in Bizant, unde IIeliodor, episcop de
Trika in Tesalia pe v-re1m-~a lui Areadius, <1 scris Istoria;
etiopicii sau lubirile ltoi l'heagene ~i ale Hariclem: 1758 ,
a c1lrei traducere il), limba franceza, de Jarq1w A:.nyot,
(Paris, 1549, lt1f'l9, 1575, 1583) l-a fcnnecat pe tinarul
Hacirw ln. I'ort-RoyaL Acest roma-n, in care croul ~i oroina
sca.:p8J in mod succesiv de la moarte in imprcjurari mira.culoa~Se, a cunoscut un marc succes in Bizant ~i, in secolul
al XV-lca, un im1101tant perwnaj ca loan Eugc.ni.kos,
nm:nophihtx 'in Trapezunt, comp1mc:1 o pnfati1 in ven::nri
iambicc pentru opera lui Heliodor 1759 lntirnpllirile Leucippei yi ale lui Glitophon, de A_ehillc T'atim1, proYin din
nroeb~}";i :nerjo~lcl?t si (]_in aeeeasi surstl. G-r~1tioaRf1, si n_rdva~
pastora1~ a, lui Loitgos,}Ja:fne ~~i Chloe, este mai v-e~he, dar
a avut ;;;i ea suceeis inJ3iz~m~. Gustul soelet{ttii bizuntine
pcntrn_ \ccst gm1 literr~,r nu a incetat sit. sc manifestP- prin
noi opere, dar erau preferate romanele !n v-ersuri,
dlntre~ care av-em deja nn exemplu in secolul al V-l'~t 1n
Cypr1m~. cUn A ntiohia. al llllp:lratesoi Evdoki:t-Ate:r;ais:
(421-,160). InteresuJ san p1uvine din aceea ca, "vre deose-
284
285
VHI. Pamiletele
~i
satirele
2Br5
288
CAPITOL UI~ XI
Poezia
I. l"o?zia savanta
Poezia savanht oste produsul eel mai lipsit de valoare
alliteraturii bizantine. Nu i sc poate ati:ibui nici o opera
ca'ee s-ar putea compara cu eapodoperele litemturilor occidentaJc ale Ev-ulni Medin. Cauza acestci saracii o reprezinta
lipsa de suflu p_?etic la cei ee versifieau, absenta oricarei
en:wtH sincere. In general, dadt anumite piese au un farmoe exceptional, acesta se datore~te unui model antic
afiat la baza lor.
Cu regulile sale imuabilc fixate de ci'itre antici, poezia
era privitit ca un cadru comod de tratare a oricarui gen de
subiect : iRtorie, drept, ~tiinte, roman, tome, religioase.
Se punea pe versuri Sfinta Seriptura ~i adesea aeesta nu
era deeit un procedeu de educare a memoriei. Alaturi
do poerne lungi in inai multe c]nturi, productia poetica
continea un numar important de piese de circumstanta, .
redmw uneoei la un catron sau chiar la un distih : elogii,
monodii, epigranw etc. de cea mai pura traditie alexandrinil.
I 9rozodia. J\Ietrica bizantina era bazatr~, ca ~i coa a anticilor, pe mmtitate ~i pe cezura, dar obi~nuiti sa vorbeasca
~i chia.r sa Rerio limba popula,ra,, poetii aveau mai nmlt
un respect superstitios fata de antichitatea claRica deeit o
cuno:;t~tere reala ~1 prozodiei, ale carei reguli nu le-au
asimHat nieiodatri,.
Amintim ca la originile sale, poezla era cintat::'t, iar
cantita.tea era timpul mai mult sau mai putin lung care
se folosea la pronuntarea unei silabe, de unde distinctia
intre silahc lungi ~i seurte. Se numea picior (nouc;) un
grup de silabe continind un timp accentuat ~i rnetrtt
{p.hpov ), grupul format din doi tim pi accentuati, eare
corespundeau unei rniisnri.
Picioarele cele mai folosite in poezia bizantina erau
troht7ul (lung ~i scurt, - u ), iarnbul (scurt ~i lung, v - ),
ilactihtl (lung ~i dona scurte, - u u ), spondeut. (dona
lun~i - ). Ca m.etri se foloseau mai
ales vechiul
trime.
.
~
19-c 11!1
289
290
Poemele alegorice, in care ideile abstracte erau :personificate, erau destul de numeroase. 0 OgJinda (D'ioptra)
a ealhgitrului Pilip Singuraticul descrie in patru cinturi
~i in 1700 de versuri lupta dintre suflet ~i tru:p 1782 La
inceputul secolului al XJVclea, un Meliteniotes compune
un poem de 3060 versuri politice Despre intelepciune
( Ek "(," :l:c.vppocr\wt;\1 ), Pecioara minuna-ta care il conduce
;pe dnunuri grele, aparatc de animale fantastice, pina la
ca:"ltelnl stralucitor pe care Dumnezeu i 1-a d:ott ca sa
loeuhtsdl, in el si la care nici un detaliu arhitectuml sau
ornamental n-a' fo:;;t omis. Pc zidurile parcului se pot
vedea toti zeii din Olimp cu :;;imbolurile lor ~i eroii din
Vechi:7 1 l 1'estament. Poetul, in rest necunoseut, a revarsat
in opera sao imensa cantitate de informatii, datorate vastei sale cruditii, dar aeest poem indigest ~ste tot atit de
rece e~t Romanul tranclafirului (din literatura franceza
medie\"ala), cu eare arc multf't asemanare 1783 Acest gen de
exereitiu a avut mult succes in ultimele secole in Bizant.
Descri~rea alegoricit a lunilor anului, inspirata de
Teodor din Gaza, se gase~te in mai multe manuscrise in
care lnnile httine (sau attice) sint rcprezentate cu simbolurile lor 1784 Alcxios Oomnenul a adresat fiului sau loan
un fel de testament politic in versuri iambice 1785 Teodor
Metochites a Iasat douazeci de 1)oeme in hexametri, adresate unor personaje din vrerrtea s;..:t ~i mai ales lui Nikefor
Grcgoras 1786
Ja
293
ta 130n. Un autor fecund este icromonaJml Mihail Gra:rnmatikos, ea~e a lasat versuri clespre diferite subiecte :
despre sobrietate (in aerostih alfabetic ), despre vanitatea
mitologiei, despre .Tudecata de Apoi, desprc Avraam,
precum (;li invective la. adresa unui ignorant devenit
episcop 1810 Nume mai eunoscute sint cele ale lui Joan
Tzetzes 1811 , :M:iha.il Choniates, arhiepiscop de Atena 1812 ,
al fratelui sau Niketas 1813, al lui Nikefor Blemmydes 1814 ,
al lui Planudes 1815 ~i, in secolul al XV-lea, al lui Joan
Eugenikos 1816 , care, de~i autori ai unor opere mai importante, n-au dispre1!uit acest gen de poezie. Toate aces tea iti
las<'t impresh1 de bud1ti improvizate, datorate unei execlente memorii, diJ1 care \3~neau dup~t dorinta frazele s,i
expresiile anticilor, I?e ca.re nu ezitau sa ~i le insu~eascrt.
H. Poezia ritrnidi
Poezia ritmica reprezintil, manifestarea cea mai onginaUt a geniului poetic aJ grecHor din Evul Medin, Heligioasi"t, populara, lipsita de orice eruditie antica, e2t se
opune poeziei savante, atit prin temele sale cit ~i prin
metrid't 1817.
Ptozodia. Poetii ritmici nu se mai preoeupa de cantitatea V()calelor, la care urechca poporului nu mai este sensibila. Cele dona reguli csentiale sint izosilabia 1818 ~i
homotonia, observarm1 accentului tonic. !ntr-o acem1~i
bucata versurile sint inegale. Poetul este condus de sentimentul muzical, singurul care corm1nda lungimea vcrsurilor
~i gruparea lor in strofe. De~i el folose~te limba clasica,
xnai ales pe aceea a Bibliei Scptuaginta, a, Evangheliilor,
a p,~ntntilor Bisericii, el eviti1 orice expr~:Jsie care ar pre3
zenta dificulti1ti de intelegero pontrn popor. Aceasta
poezie a melozilor, nume care Re da poetilor rittnici, nu
mai cste o distractie a litera1:ilor, ci o literatur?v nationa;la.
Heseopetirea sa. Poezia ritmica a, fost multa vreme
nocunoscutit ~i luatrt drept prozrt, deoarece eratranscrisa
ca atare in manuscrise, erudiiJii din Bizant neccmsiderind
versuri decit poezia ca,re res1;ecta regula, ~antitatiL Unul
dintre cci mai savanti liturgi~ti din secolul al XIX-lea,
cardinalul Pitra, a fost eel care a descoperit ritmulacestor
irrmuri intr-un manuscris din Petersburg 1819 ~i. astfel
294
"' PACEA BISEF\ICJI. Denumire data trecerii ln legalitate a Bisericii Cl'e~tine in upna ,,edictului de Ia Milano", dat de Constantin eel
Mare tn 313, care a S\lspendat persecuii:le anticretille.
295
,-foU-rov
&cr-r~p-To,);.
p.ocyau:; x llepcr[So;-o3~ncrov
ev crrnJI.ocUj)-Tw e:Max ~cr:xvn Xp~c--rw
r:pocrxuv~cr.Ju,
...
a earui sprinteneal~
tradncere:
a,
[Precum steaua de la Ha>arit, - i-a cond11s din Persia pc uutgi, SJJre Spirltul divin, -- adns pe Iumec intr"o pc~tera ~ Hristos 'eel binevoitor, "- sa se h:chine in fata lui, ~ regi in fat a regelui .' .. (j31!dt).ei<;; -:-if}
fl:xcr~/..d)' sa.]
296
298
J\luzicogn1fii bizantini. Nu sepot folosi tratatele erudi\Jilor .biz.:'bntini despre muzidt : acestea sint in majorit~~tea
cazurilor simple 11lagieri ale autorilor antici. Studiul muzicii teoretice facea pa,rte din quadrivium ~i apa.rtJnea
~tiintelor matematice. Tratatele lui Psellos desprc muzica, cele ale lui Gheorghios Pachymeres ~i Manuel Bryennos nu ne cornunidL nimic despre compozi~iile nmzicalc executate intr-adevar in J?izan~ 1 84 8
Cu totul altfel se prezinta un tratat ~tnonim, atribuit
unui locuitor al Ierusalirnului, care se intituleaza llagiopolites (ceta~ean al Ora~ului Sfint). Tr~ttatul sau cste
cartea de cint a bisericii din Ierusalim, care con~inc regulile fixate de Kosmas. Ea pa.streazi'!J fragmentc muzicale
pretioase din antichitatea greaca ~i constituie unul din
I'arele documente 'Gare ne dau inforrnatii despre rruzica
laica. Este, mai ales, m1 tratat t<:~oretic ~i practic, al cintecului liturgic, care cuprinde o serie de extrase juxtapuse,
far:\ ordine. I..~imba incilcita tradea.za originca orientala 1849.
.
Nolatia. Arta vechilot melozi era exelusiv orala, notatia era necunosent~l. Dirijorul corului puncta fra,;r,a muzicala indicind intervalcle prin gesturile miinii, de jos in
sus indicind urearea voeii, de sus in jos cohor!rea eL Acesta
este sistemul numit ekfonetic 1856 Ahia in !'lecolul a.l IX-lea
au ap:'i,rut in manuscrisele muzicale acele neurn;e ( ve:u[J-<X)
senm, note ptopriu-zise, adoptate ~i in Occ~dent.
Aspectul lor est.e de Htere alfabetiee deforma,te 18M.
Uncle exprima intervalele :somata, indicind repetarea unui
sunet care urea san coboara; pneumata (spirite), sarituride
mai muUe trepte (terta, quarta, qvinta). Altelr, hypostaseis san afone indica dnrata emisici (semne de orga).
Aceste semae serveau ca siguranta pentru eantori, dar nil
redan sunetele exprimate prin literele care ind.ica.u tonurile 1858
Muzica laica. Hagiopolites dis tinge muziea laica ( ~cr[J.a:)
de cintecele 1Jiserice~ti. !n afara eelor opt tonuri, ea poseda patru tonuri mijlocii ~i patru modulaW {phtorai ),
adevarate game noi, care se termina intr-un alt ton decit
*
**
ar~ la
mnJ~ica,le
c,el
1867
301
Epopeea
.
J){ai tirziu s-atl '(l.scoperit mal multe ver~iuntmanu
scrise, in general de data recenta 1875
302
303
A~:1 cum
impal'~ite in
spirit 1880
.
Primele trei cintmi, care formeaza. r;rima paite, bint
consacrate parintHor lui Dighenis .Alnitas. Cu sigunmtil
ei't nu aceasta este part,ea eea n.mi yeche, ckoaH'ee vHejiHe
iatiHui lui Dighenis, emirul din Ellessa, care 1 1'\peR,te ~i
ia de sot.ie pe fiie~1 strategului Andronic Du1ms, sint lntr.-o
0(1l'~CaTe masma Ull duhlet _al vitejiilol' lui Dlghe:nis.
Partea a dona, expunere a acestor vitejii, reprezini a,
poemul primitiv, dar interpolat eu digresiuni care Jormeazit tot atitea povestiri rliRtinete. DupiJ expliuuca
nunwlui si'tu, lJiyheni,'!, nascut din dona rase, ~i o rEvo1ire
asupn;, ispravHor l aU\lui sau, poetul cde bn.:tzi'c enea, ce
in ()lu:,nsons de gcste s-a,r fi nmnJt Copili11'ia lu Digh6nis,
educa~ia sa, ispravile sale minunate, dragoRtea sa pentxu
Evdok:ia, fiiea unui strateg care ii decapitape pretendentii
la m1na acestPia. DarE\ uokir" va fi tovara::;a fidela a nonlui, care() rape~5te: k,tal Evdo1:;;iei 1i urmih:eR,te Cll O<vll.H'nii
sai, dar Dighenis ~c apara cu un asemene2. cmaj, ineit
te;.;ul uimit il acee !Yhl ea ginere. Ca;.;atoria s~1 a fost cele lHill. taccu mare fast. Bl elibereaza ~<1m de Apelatai t~ireihttatia,
sa ajunge in eurind pini'i, la imparat, tu ('~"re are o iJJt~-e
vedere pe rnalurile Eufratului (cintul IV).
Poemul putea sa c;e termine aiei ~i poate ca
R,i
era hb inceput, dar ceea eo earaetnizeaza adFviind~~ {'popee populara, f'1;ie faptul ca ea 1\U ,':0 termini\ nic.ioda,t.a.
0 serie de episoark distincte eompleteaza, einturilf~ urmatoare R,i ~Hem impresia unor poeme juxtapuRe. Mai 1ntli
este "povestea, dragostei lui Dighenis 1wntru o tinara ~"Ha
hoa~ica, pe care rapitorul sau a aband<ma:t-o cu laR,i.t:1te
(c1ntul V); apoi Dig-henis o regase~te pe Evdoki.a ~i o
salvcaza de ataeuri1e unui drr,gon, ('~truia. ii iaic eu sabia
et>le t1ci eapcte ~i d un leu pe e<U'P n omoar~1 eu o lovituri'L
de maeiuea. Bm in luna mai, rmtura en:t in ~arbi\to;-ue.
Dighenis face coardeln H1utei sale si':'t vibreze ; sunetele,
repetate de ecoul muntilor, :>.trag Apnla\;ii care vor Ra
o raprasci'i pn Bvdokia. Dighenis ii pune pe fuga, dar
este provoea,t de trPi cavaleri stra.lr:citi. .Dighenis \i 1nvinge pn toti, dar k (E). mie~te viata. Bi se retrag bineeuv]ntlndn-1, dar fmio~i de inhingen, h1nReaza ilnpotriva lui
un dw~man de .temut, pe 1VI11ximo Ama,zoana, dcser:ndenta a Amazoanelor, pe eare Ale:xandru eel Mare le aduMeSfJ
din India.
304
~u
rmti pu{;in
n~rnarca bile
slnt :rasajdf:'
CiH'G
redan
Td'u;;atud.le de {~maetcr. l:T n alt al\pect original al poPmului este aeeb ca personajele sa,le, alaturi de m1ractEristicile eroice, comune <'}Jopeilor din tol:ute timpurile. (con~
eroului cart' rvpari:t nedrept,i\1.i1e, cautare dt~ aven~i fapte mari), sint in acela~i timp greci diu Bizi!Jnt,
c-,'tre au acclea~i sentimente, aedea~i preocupa.ri en ale
Bup:;~ilor lui Romanns l..:'kapenos sau Xlkefor Foka;;;:
patriotismul (tenwn'l de Ro1nawia, eare rc\'ine adcseaiss 7 ,
demom;treaz~1 trozirca unei con~tiinte nationa,le), fidelitatea fa~a de hsileu ~i r0spectarea elichetei. Bronl, at!t
de gt'los pt' indopendenta o;,,, se ineliua cu respect 1n fata
majesta,tii impPriale ; ii CH'tr hasHeului si:'~ vina el .insu~i .
pentru a-1 :vcdea pc malurile Bufratului, deoal'ece erede
d1 ;c;old.atii s<'ii tineri ~i far:1 expmlcnta nu vor
in
prezc~nta sa \TCun c u vint coni;rar etiehetei. Aec1Et:1j t'ra
grija unni bizanHn, de ea,re nu t~-ar fi jenitt deloc un.Ogicr
din nanem~re~ san nu Gnl11aumr nu Cu111t N n: 1 8 ti 8
.306
30:7
* AL IZI. Adepti ai lui Ali, eel de-al patrulea calif, mort ia Kqufa
in 661, in urmu conflictului cu Mo;twija, lntemeictorul dinastiei Omeiazilor.
Alizii sint cci care nu au rccunoscut supreniatia Omeiazilor (cl;ire nu se
triigeau din semintialui Mahomed), fiind, de fapt, la ot'ig-ine~t sectei ~iite.
V. Poeme cavaJeresti
J);q;i\, crueiada asupra Cm1sta,ni inoJJOlu1ui, s-n. dnc.vo1tat, in acelea~i I'('giuni din Asia :Mica si din Insule, un
(JclH lUtng c\(J }JOPIDt~ ea\'i:iJCI'f'~ti ~all rom:me Ill Yf'I'Sll1i 7
mai rnult sau mai putin im:pirate din opere occidentale 7
mai ,ales francezr1 sau it::1,1iene. Autorii foloseau Hmha.
sai\'1\tl.tii ~i versul politic, dar operele Ior au un aer po]1lllar
i;'i chJVI'tk~;c gnstnl soeieti'iiii hi zan tine pentru eporee 193.
Jloemcle in stil courtois. Pniem aseza sub aceastarubri~a :tcde poemo care, prin subieetui lor, an legaturi cu
eiclul1\1csei l{otunde. A~a este Batl'inul cmaler, rczumat
al unui roman fiantuzeRe in proza de la :::fir~itul secolulu:ii
al XH-k~t, O!Jron. le Oonrtoi8. Aetiunea RC pPireeo la c1ntea,
re1~elui Arthur 1~04 .
Jn Ilnem nl Relthandros ~i OhTy:;antzn }JGJ'Sortajele
poal:ta atit nume frantuzt9ti, cit ~i nume greee.~ti 1905
Aee.la.)i :nnm<uc intervine ~i ln 1u1ra1;iunP. Fiul Fgelui
romanHor dev'ine vas;tl al regelui Antiohiei. Castelul Iublrii,.
unde este inchiiSrt printesa fenne(:atru, eliherat(t de BeHhandrcm, :Muinije~te o temtt a poeziei provensale, d1:1r
disat<.rria eroulni este bimcm \ntattu tlec p~t>trialhu1 .Oonsta,nti:nopolului 1906 Aeest jJOem este un produs mixt dint;r-.oregilme <wupatii (lo fnmc<'zL
<
C:tlihnahoc-; ~i nuysorhoc ec;te opent umJi. print :F8Je.olog, .Andronic, finl . unui v{u' al imp{ti~\.tnhli AndJonic.
Su.bi.ectul se ref'n {t Itt elilwmrca unei l;rin\<'Se cap
de u.n ilra,gon,- cu ajutmul unui talisnian. 1\lodelul fnmcez f,',stc cu .deosebire marcat in Lybistros ~~i Bhcdamruw
(secolul al XIV-lea) 1md0 intllbim un alt Castel al,. hlbirii :'~i iiguri nlegmice care. formeaza, emtea .zeului
Iubirii, dh'uia, nici un om nn-i rezist~ 1 07 .
:no
transfonniirile limbii populare ~i au acelc~t~i cara.eteristiei : o seurta. introdueere, sfaturi parinte~ti de o moralitate indoielnidi ~i multa vorba,rie. 0 versiune este intitulata : 1nviitiit~lrile Tegeltt,i Solomon catre fiul siiu Boboam 1925
Alte manuseri;..;e atribnie lncrarea lui Alexios, fiul eel
mai mare al lui Ioan Comnemil, nwrt in8inte de a apnea
sa domneasea, in anul 1142 1928 . :In fine, versiunef', de la
Oxford, destul de independcnta de celclalte,_poarta numele
unui ~mtor, Spaneas, care :> fost atribuit in cele din urma
tuturor versiunilor 192 7. 1n eiuda lipsei de forta literara,
caraeterul bizantin se observa in ::>.cmsta operi-"1 prin eautarea artifieialului ~i prin amestecul de cueernieie cu
frivolitate?,. Adaptarile ~i traducerile slave ate:sta 1:mccesul
sau pina in seeolul al XVIII-lea.
Poeme di'oase. Din secolul al XU-lea pina in seeolul al
XVI-lea, limba. vulgara este folosit~i in cele mai diverse
genuri : poeme astrologiee dedicate lui 1\I?,nuel I Conmenul
de eatre Ioan Kamateros, arhiepi:>cop de Bulgaria 19 28 ,
IX)Cm anonim seris in anul 1392 de:>pre cucerirea ~i redobindirea Constantinopolului (1204 -1261) 1929 poezii oea:zionale, elogii, eanoane, boeete etc. 19 30, i;li nmi ::des parodii, piese satiriee sau pur ~i simplu amuzante, opere ale
unor literati care nu mai di:,;pretuiau limbajul vorbit.
l<'ilozofia p{trintelui vinu hi cste o pmodie antireligioasa, in 112 versul'i politico, demne de Liturghia .eunt~
cultti, care ridicnlizeaza liturghia. Aeeste piese, pline de
obscenitati, arata ca mediile populare din Bizant nu
Drau mlli rafinate decit cole care, in tteee::-.9i epoca, in
Occident, eelebr<tu ,Sarbatoarea Nebunilor" san Messa
Inocentilor 193 1.
...
Alte pie:se, xnai putin obsc"Cne, d:H eu un limbaj destul
de slobod, emu frecvente : :sf~"turi pentru un batrin care
se easatore~te cu 0 tinara, descrierca realista a. vietii
curtczanelor ereta,ne in secolul al XV-lea in Autobiognrfia
lui f;jtefan SachlikiH 1932 , dllatorio in lilfern nude noii
veniti sint interogati de catre nmbre, desprc l11crurile
care se Iletrce in hune 1933 ; dar toa.te aeestc buhati. llar
aneiniec pc linga imensa productie pusa sub rmmcle
lui Teodor Proclromos.
Poemele prodromiene. Am intilnit deja figur~ lltu:daroasa a lui Teodor Prodromos ~i am deseris trista.s~ easnicie ~i viata sa mizerabila de autor-paxazit -1-934~ Din
313
* OHPHANOTHOPHOS. Demnitar cdeziastic insiircinat eu administr!rrea arfelinatului imperial. Incepind din sec. al IX-Iea, a devenit un
functionar al Patriarhiei, dar a~ezamintele de ocrotirc sociala conduse de
o. au Fllmas sub controlul .financiar al statului.
314
* (p. 380). PROTOASECRf~TIS. ~eful cancclariei impcthdc \incepl:nd. din sec. al X-lea). Prezida ~i procese de drept,civil.
''
315
migln~
~>C<'olnl
car,e
VII. Ttatrul
Am semnala.t, deja, tun{5<) supl'avi<~tuire a miinului
rontan la Constantinopol 1948 . Existenta nnui teatru laic,
avmd lin co.raeter prin exeelenta popula.r, a fost, fara
indoi-:=~;la, o re8litate, dar nu posedam niei una din piesele
s~1le, 'in eare improvizatia lasata la latitudinea actorilor
trebuie sa fi jueat un rol e~tpital.
Dat\ poporul avea, el oare ~i un teatru religios, am' log
rniRterelor noastre dmmatie(, eont;tituind un gen litenw en legile lui proprii '? Problnna, foarte controver:sata,
a fosi ineurcata de teoriile ~i inteTpretaxile gre~itP alP
lui Rathas, care a difWl'Hlitat vi'iren'a a.finnativ-a, i'iind
dt putea celor c~1n~ neg<:ut cxistenta unui teatru llizantin. El r. eonfundat doi1a genmi total diferite : teatrul
savant, imitatif a antichHatii ~i teati'ulrr1igios :;;i }Jopular.
316
:-H1
r:'cnllter dra.matie
~i i;;i bale joe de spaima lui Orcus care aminte~te de groaza de care !ll'
fost el. cuprins cind a auzit o voce puternicii striglndu-1 pe Lazar. Dupik
aceca apare Mlntuitorul, precedat de toate rangurfle ierarhiei cere~ti, sparge
portile, pune in lanturi demonul ~i ii elibercazii pe patriarhi. Un dialog
cmotionant se angajeaza intre el ~i Adam. Scena este transpusii In Paradis,
uncle Tilharul eel Bun poveste~te cum vorhele lui Iisus i-au deschis portile
cerului 1062
Procesiunea Profefilor a reapiirut in predica lui pscudo-Hesychius
despre Maica Domnului, pentru a-i convinge pe evrci de venirea lui Mesia.
La acest prolog urmeazii dialoguri animate, in cer inlre Dumnezeu ~i
ingerul Gavril, in Nazaret intre Maria ~i Gavril, apoi intre Maria ~i Iosif,
care o cople~e~te pe Feeioara en repro~uri ~i !:;;i exprimii hiinuielile in teimenii cei mai reali~ti, care ne reamintese de mim. Asistam, in sfir~it, Ia
un com plot al demonilor, care, neputind s-o ispiteascii pc Maria, o vor
condamna pentru adnlter la tribunalul cvreilor ~i, pentru cii ei e~ueazii,.
n vor ati~a pe Irodsa-1 facii pe Hristo:; sa piurii 1963].
21-c. 115
. 321
1975.
Traditia jocurilor scenice celebrate in biserici cu oea7.ia marilor sarbatori 'n-a fost, deci, intrerupta. Astfel,
jocnl celor trei evrei in cuptorul aprins este mentionat
in secolul.al X-lea in typikon-ul * de la Sfinta SOfia l!m,
de Eustathios din Tesalonic in secolul al XU-lea 1979 , ~i
era celebrat inca in secolul al XV-lea. Bertrandon de La
Broquiere a asistat la aceasta reprezentatie la Sfinta Sofia
iar acest ,,mister", cum ilnume~te el, a durat o zi intreaga,
detaliu pretios - care presupune un joe complicat 1980
Dripa descrierea pe care o face Simeon din Temlonic 1981 ~i
dupa cea a unui manuscris din Iviron datat din: 1457 1982 ,
acesta era.singuruljoc in care apareau eYrei. Ei e1;auinchi~i,
nu intr-un cuptor, ci in mijlocul facliilor, ridicind brat-ele.
~i ochii catre cer, de unde cobora un manechin sub forma,
323
CAPITOLUIJ XII
Filozofia
I. Filozofia
~i ~tiintele
~i
dogma
~i
demonstratie
(~colile
platonica
(misticism neoplatonic).
in istoria milenan1 a gi:ndirii bizantine, se constata doua
pozi\lii destul de diferite. Din seeolul al IV-lea pina in se~
colul al IX-lea, ea este subordonata dogmei ~inu are alt
seop .decit sa ajunga la intelegerea revelatiei. Incepind de
. la sfir~itul secolului al IX.Jea, in schimb, filozofia incepe
sa fie studiata ca a tare, iar i:ndependenta safata de dogma
incepe sa creasea, pina la a atinge neopaginismullui Plethon, respins de Bise;rica, care ramine credincioasa scolasticii ortodoxe, co:nciliere l.ntre dogma ~i gindirea elenica.
~ Prima })N'iomlra (secolul al IV~lea- secolul al IX~Iea).
In momentul in care incepe istoria Imperiului din Orient,
int~e secolele allV-lea ~i al VI-lea, invatatura filozofiea se
preda in ~colile superioare, atit in exclusivitate pagine
(Universitatea din Atena cu Proclus, 410-485), cit :;;i cre:;;tine (~coala din Gaza cu Aeneas, pe la anii 450-534, :;;i
Proeopius, retor :;;i filozof, secolul al VI-lea). In ciuda edictelor imperiale, neoplatonismul pagin era inca puternic,
dar el devine din ce in ce mai mult o religie, cu;. cultul sau
~i cu liturghia sa, ~?i c~mta, dupa :M:aximian ~i lulian, sa se
organizeze~ dupa modelul Bisericii 1989 Viitorul nu-i va mai
apartine. In ceea ce o prlve~te, giruiirea cre:;;tina porne:;;te
de la revelatie ca de la 1111 fapt. primordial, pe care ratiunea tr~buie sa-l interpreteze pentru a atinge singura
ratiune adevarata, care este Dumnezeu.
La drept vorbind, filozofia cre~?tina nu se deosebe:;;te
deloo de teologie :;;i se ~tie ce lupte au provocat in secolul
al V-lea cele doua metode opuse in interpretarea Scripturilor, cea a ~colii din Alexandria (interpretarea alegorica
a lui Origene) .;;i cea a ~colii din ~1\ntiohia (exegeza rationalista ~i interpretarea gmmatico-istorica a lui Teodor din
Mopsuesta, 350-428) 1oso.
.
Unul din tilozofii cei mai insemnati de la sfirsitul secolului al VI-lea este loan :B'iloponos din Alexandria, pro.. fesor .la U niversitate, unde cmnenta operele lui Aristotel.
Pagin, el s-a convertit la cre:;;tinism, pe care il gasea mai
favorabil speculatiei. Fara sa fie un peripatetician pur (el
ll compara, pe Aristotel cu Platon), se folose:;;te de Logiea
lui Aristotel :;;i de Oategoriile acestuia, instrument ideal
pentru a rationa corect, pornind de la un principiu dat, in
exegezele sale asupra dogmei cre~tine. In cartea despre
Eternitatea Lumii, . indreptata 1mpotriva lui Proclus, el
325
pe
32D
manif~stare de int1uenta dionisiana. Teoria sa opune. ra~iun~a p,6yoc;)intui~iei (vouc;), prin care sufletul se une.~te
cu Dumnezeu. Numai prin asceza, inso~iti1 iii.sa de iubire,
327
328
l?otitrs, Wozol. Aceasta tendinta aparuse deja in invatamintul predat la Universitatea reorganizaJta de 'l'eofil
iar in anul 863 de Bardas 2006 Superiorul ei, I..~eon :Matematicul ~i Fotios, discipol al sau, au fost acuzati de a fi
predat ~tiintele laice, fiind obligati sa dea explicatu. Fotios se interesa in mod special de logica ~i de dialectica,
pentru care scria tratatele necesare elevilor sai. Else ocupa
in prelegerile sale de Gategorii, de gen, de specie, urmindu-i pe Porfir, Ammonios ~i Damaschin. Trata Gategoriile
intr-un mod mai detaliat decit Aristote! ~i discuta problema nominalismului ~i realismului *. In cutezanta sa,
el mergea pina la a sustine ca di13cursurile pyrrhoniene **
sint utile, cu anumite rezerve, celor care cultiva dialectica 207. In locul lui Platon, .el il prefera pc Aristotel; a
carui filozofie o gasea mai divina, fondata pe nccesitatea
1ogica. I..~a Platon ~i la toti neoplatonicienii, el vedea mai
ales miturile 2008
l<'ilozof:ia lui P~w Hos. Psellos considera retorica ,~i filozofia ca fiind inseparabile ~i, <le asemenea, mai putin ca
un scop in sine deeit ca un instrument de educatie : cea
mai mare parte a operelor sale filozofice sint raspunsmi
la intrebarile care ii erau puse. El a fost deci, inainte de
toa,te, un profesor de filozofie, dar a accentuat mi~carea
care tindea sa faca gindirea filozofica autonoma ~i se poate
spune ca de la el dateaza emanciparea acesteia.
Dupa Psellos, invatamintul trebuic sa dea fundamentele g'indirii filozofice prin intermediul logicii ~i al fizicii
lui Aristotel. Acesta este stadiul pregatitoi spre metafizica.
!n schimb, pentm a studia ntetafizica, nu Aristotel, ci
Platon, Plotin, Proclus sint cei care Yor permite inaltarea
ca tre cunoa~tere, ~i nu este vorba numai de gindirea grea,-
- - - - - -
- - - - - - - -
- - -
331
Halos <1 sfin;it, dcei, prin f~ cnu'LnCilX~ filozofia. de iPologic, dar rasturnindu-i termenii, Hcind ca explicarca dogmei ere~ tine sii depinda de metafizica neoplatonieiana. El
a devinut un loc important . in aceasta rena~tere a elenis:..
mulu1:, care ~we~1 sa ajunga dupa mai bine de trei secole la
doctrinele lui Plethori l}i. care i-a adus, la inscaunarea
Comnenilor, un mare succes ~i numero~i discipoli 2010.
. Adtlppi lui Halo~ Cea mai mare parte a discipolilor lui
Ita1os iradu~i in fa~a Oonciliului au fost, achitati, en ex:..
cepvia lui Nil, a lui :Lcrm din Chahledon ~i a lui Eustratius
din Niceea. Acesta il eomcnta pe Aristotel, emitind opinii
personale, servindtHW de forma f'ilogistica pcntru <11 1ntcl <'ge filozofia neoplatoniciana intr-un spirit ere~ tin ~i <t
demonstra adevarul crc~Unhmmlui prin liTgumente :rationale. Ne vom mira cu atiL mai putin de faptul ea lucrttrile
sale au stirnit interesul scol;J,sticilor occidentali 2020 , ('11 cit
el ]Jl'Cda aceea~i doctrina plotiuiani:'t a ipostazelor, ca ~i
Abelard citiva ani mai tirziu la Paris 2o 21.
Epoca l\ieeei ~i a Paieologilor. DUJ)a catastrofa din 'anul
12M, filozofia domimmta a fost Rcolastica ortodoxa, sprijinita 1)e scolastica oeeillt'ntala ~i opusa neoplatonismului, ..
care incearea sa asigm'e nnLonomie gindirli ~i care devine
HCopaginistTrul lui Plethon. Dupa aeeea, scolastici ~i neoljlatonicieni se ciocnesc inplina expansiune a mistieismului,
sub forma doeLrinei isihaste 2022. '
In Niceea, Nikefor Blemmydes (11\17 -1272) pteda
, filooofil"~ ~i a avut ea discipoli pe Gheorghios Akl'Ol'16lites,
earea devenit mare Iogothet, ~i peviitorul impiirat 'l'eodor
alII-lea Lascaris. Ortodox convins, Blemmydes sefolosea
de Logic?" ~i Fizica lui Aristotel. Cprmmtariile pc care le-a,
publicat asup.ra acestor lucrari, folosindu-l pe Porfir, au
dcvenit manualul prderat, al fHowfilor bizantini. El 1.~
remm~at la o eariera striilucitoarc, aceea de patriarh al
Constantinopolului, Hieindu-se caluga,r (1235). Atms de
])I'Oblcma Conceptelor filozofiC(' 1 a eautat Sa COIKiliPZO
realismul cu nominalisnml, IlH~::;npunind ca .genuril< f~i
speciile se gasesc in gindirea lui Dumnezeu, inainto
a,
fi formate pe pamint dP ci\tre fiinte.!n invatatuxa jJC e;:ue
o .l)ropovaduia in man::istirea sa, se ocupa de educ;;~tie .-;:i
schita portrehil suveranuluiideal, tege-fHozof ,e::neva fi
totul pentru toti; ... adev.a.rat Dumnozen. pe pamintn; 2o23
332
333
tiv l el este inl'a}labil sa-l re}lroduc;'t intocmai cmn l-a }}rilnit zoao.
334
IU.!Uisticii si urnanistii
Cti.l'entulmistic inainte lle isihasm:. In timp ce se infrunta u ;scolasticii cu rationali~tii, platonicienii c11 peripateticienii. misticismul continua sa infloreasci:L in manastirile
care t~rmau traditia lui Maxim MarturisitoruL Viata con- .
ternplativa, in afara lucrarilol' ~i a oricarui rationament,
este singura in masura de a asigura calmul ~i de a permite
inteiegm:ea divinului. Aceasta este doctrina lui Simion eel
N ou care, simtind ca intuitia mistica este incompatibila
cu viata lumeasca, a abandonat studiile de filozofie ~i a
intrat la Manastirea Studion (950-1022), unde a avut ca
dascal pe Simeon Evlabes, mort in anul 986, ~i ca discipol
pe Niketas Stethatos (Pectoratus). Ounoscut mai ales pentru al sau Tratat despre azirna, care a constituit .una din
cauzele Schismei 2034, Niketas a scris numeroase lucrari
Inistice, aproape toate nepublicate. El i~i fapea o adevaraM
glorie din ignomnta sa asupra ~tiintelor laice. In lucrarea
Cctpitole practice definea cele trei trepte care, dupa parerea
luL permiteau sa ajungi la apatheia (indiferenta) 2035 .
I1 olemica isihasta. Oriza disciplinei monastice pe vre~i a Anghelilor 2036 nu era citu~i de putin
favorabiH1 vietii contemplative. Totu~i aceasta s-a pastrat
in anmuite manastiri 2037 , in special in Palestina ~i in Sinai.
U n dtlugar din Sinai, Grigore, a introdus la Muntele Atho~
hesychia i metoda de-rugaciune a orientalilor. Dupa parerea lui, calugarul tre}Juie sa ca,ute locul vital unde sint
concentrate puterile sufletului, fixindu~~i om bilicul,. cu
fruntea sprijinita pe piept, respirind rar ~i invocindu-l pe
Iisus fara intrenipere : el va obtine in acest fel unirea nemijlocita cu Dumnezeu 2038 . Adeptii acestei metode' de
rug~'iciune poveste.au ca observau o lumina puterniea ce ii
umplea de o bucurie fara margini; ei vedeau in aceasta
lumina necreata a lui Dumnezeu, deosebita de esenta sa,
a~a cum a aparut l:la apostolilor pe muntele Tabor 2039
'Aceasta este doctrina pe care a descoperit-o Varlaam
la l\'Iuntele Athos ~ia ca.rei falsitate s-a DTmcat sa o demonstreze, lansind cu iscusinta glume satirice 1mpotriva metodei deruga.ciune a isiha~tilor. El a atacat in special pe~eful
mea, Comnenilor
3.'35
337
22-c. 115
IV. Plethon
~i
neoplatonismul
338
In
V. Stiiutele
-
,;,
vali'le nmzieale, cmnparate cu cele ah~ })lanetelor); in sfirastronomia, pe care o apara ea ~i Teodor Metoehites
1mpotriva eelor care o confundau cu astrologia. Admite,
toti1~i, ca astronomia permite sa cuno~ti influenta atrilor'
in SJJecial a lunii, asupra pamintului ~i a oamenilor 2lmo. El
merge ebiar pina la a crede, ca ~i Ptolcmeu, ca JloziW1
a$trilor permite sa, se prezica dcstinul omului (horosco1ml )2091
Hrnlr&jul sau, adesea foart.e caur>tie, la adresa ~arlata
nilor care abuzau de credulitatea oamenilor, i-a cre9~t nu~it,
m:ero~i du~mani.
2092.
344
345
* stadin
gime
. 346
.~c
~~
347
348
CAI>ITOLUL XIII
Invatamintul
Fara nici o inircrupere, ~colile puhlice de la sf'll'~itul
antichitatii ~i-au continuat activitatea in Imperiul din
Orient, iar ascmenea ~coli au fost create ~i la Cons~antinopol.
3~1
.
Fniversitatea din Beirut e1'a eelebr:'t mai ale;;; prin
~eoala de drept, mentionata cu incepere din seeolul al
III-lea. In secolole al lV-lea, ~i al Y-lea, sub numele de
A11ditorict, aeeasta functioml! in dependintele catedl"alei2137
E~.t a progresat mai alel'l in seeolul al V-lea iar profesorii
:siU 1 remuniti pentru cmw~tintele lor juridiee, primil'lera
:titlul pompos de magi?fri ecurnenici 21 38 .
352
3155
in St;eolele IX~ X
!n pofida acestor exemple, verioad~, iconoelast~, inclusiv domnia lui Const;tntin al VI-lc'lt $i a lrenei, cu
tull:)urarile, cu revolutiile militate~, en persecutiile sale, nu
putea fi fa:vorabila dezvoltarii inva~am'intului. Un imparat
ca Mihail Gingavul (820~829) abia s,tia si:'t-~i citeasca
nurnele, dar pr1n Ioan Gramatieul i..,a dat Hului situ, 'I'..:ofil,
o int\tructie nleasa s,i v:.t fi ehiar e1 acela c-are va reor;:;:~niza
invat~tmintul public m 5 .
Crealiile lui Tco:i'il. Intre auii 830---8:38, acest b;u;Heu
descoperit hl, Consia utimrpol pe :Lf'on Matem;";J.i,.ml,
care preda, lec~ii unor discipoli s,i 1-a instalat mai inW l8J
Biserica celor 40 de sfinti, apoi la palatull\iagnaura, s,i 1-a
faeui s,ef peste invatamilitul Jmhlie 21 76 .
l-~t
'
356"
Pentru a-1 eonvinge ti:t ramina, . Teofil l-a uns arhiepisco:p de Tesalonie, de unde a:yea sa fie destituit, ea,
iconoclast' RUb rcgenta Tcoclorei, de eatre patriarhul
1\fetodius 2180 .
.
UnhiersitaiA:a 1ui Uardas. Fe nedrept s-a eonsiderat ca
fiinll 0 creatie noua Universitatca organizat:-1 de C::tCS~trul
Bardas,in anul 863. Dupa ueiderea lui Teofil, logothetul
Teoctist a continuat sa veghcze asupra fundatiei sale universitare. El 1-a rechemat de la, Tesalonie pe Leon 1\'Iate.maticul care, de~i destituit din functia de arhiepiscopt
~i-a reluat, dupa ~oatc aparentele, aetivitatea de profesor
la pahttul Magnaura 21 81 . 1~1 a avut ca discipol pe viitorul
apostol al slavilor, Constantin, ~i probabil l-a, avnt coleg
pe Fotios. Constantin a invatat de la ei dialectica si filozo~ia ~i, odata terminate 'stu'diile, a fost numit, datorita
lui Teoktist, bibliotecar la Sfinta Sofia, apoi ,a, fost insarcinat sa predea filozofia indigenilor ~i stra.inilor" 21 82
.~::\bia in anul 863, ~apte ani dupa moartea "lui Teolrtist, Bardas a facut reform:>. sa 2183 . Ea consta, se pare, in
concentrarea invatamintuiui public la Magnaura, dindu-i
conducerea, alaturi de catedra de filozofie~ lui Leon Matematicul, ~i in crearea pentru discipolii sai 2u catedtelor de
geometric, astronomic ~i gi'amatica., ocupate res11e(tiv de
Teodor, Teodegios ~i Kometas 2184.
(;ontinuilalea U ni\'ersiti'itii lui Hardas. Istoric-ul Genesios, care ap2ll'~inca cereuiui de sayanti reuniti in jurul
lui Constantin Porfirogenetul, demonstreaza conttnuitatea
intre U niversitatea lui Rardas ~i cea din vremea "sa 2185
Leon }Yiatcmaticul inca. mai traia pe vremea lui Yasile I.
Nu se ~tie cincl a incetat el activitatca'de profesor, dar un
diseipol al lui Fotios, care a fost, de asemenea, ~i al sau,
Aretha8, mitropolit de C.:t<'S<>.rea, pare sa fi audiat ~na din
let:tiile i:lale de8pre cea de }t, VI-a carte a lui I~uclid 2186 .
Aretlms insu~i, care mai tr~Ua in anul 932, a predat. filozofia
l?i l-a avut ca discipol pe Niketas Paflagonianul, a e{trui
reputatie de savant a ajuns pina. la imparatul Leon al
VI-lea, care a cerut s{t fie cautat pentru a-1 recowpens;:t 2187
Avem aici o dovada a intcresului pe cne suveranii il
m~tnifestau fat:'lo de stndiu. J_eon al VI-lea a reorganiz2.t
im[ttarea dreptului, care cuprindea de acum inainte dona
di\~~e de rrofesori : didaskalm', 'insareinati en instruetia
generala, enkyklios pa1:cleust's 2188 , necesara juri~tilor ~i
poidod"idaskaloi nomikoi, profesori de drept proi>riu-zis,
eare aveau de predat cole 40 de titluri ale mannalului 11ProdJiros Nomos" allni Vasile ~i celc GO de carti ale Basilic(tlelrd.. Cele dm1a gru:pe de pl'ofesoh Hiccau parte din corporatia notarilor ~i forman impreuna en ace~tia colegiul electoral care R]egea titularii de catedre 21 89.
In secolnl al X-lea, oonstautin Porfirogenetul el'a adeYaratul reprezentant al educatiei enciclopedice care se
EH:ea in :;;coli 2190 . Daea am crede prcfetcle lucrarilor ee i-au
fo:~t adre,sate, Pl a readus la viata, invatamintul, care s~
comba;-;e sub guvernarea lui Romanos Lekapenos 2191 . In
:-tcPatlt:'i afirmatie exista o oarecare. exagerare. A(levarul
estP ei."t el a dezvoltat inv:1Wmintul, prin activitatea sa
JWrsmmla, stri"tduindJ.l-Se sa rccruteze :profesorii eei m.ai
rennmiti ~i adunind in jurnl aeestora studentii 2192 de
etue ;-;e ocupa el insu~i ~i pe care-i primea in :pal:>.tul sau,
ba ii inyita chiar ~i. la masa. Bl alegea dintro ei pe functionaii superiori ~i ehiar pe episcopi 2193 In aceasta universlt?.te~erau re:prezentate toate disciplinele, dar se pare ea,
o d<tta eu rctoriea, se studlan m.ai ales ~tiintele praetice,qmu]rhium-ul, drETJt ul ~i medieina 2194
Orp;anizarea faeuU't de Porfirogenetul se mai prtstra
inra
vremea lni Joan Tzim.iskes (969--976), cum o arata
inYitatia illdresatrt de acest basilen lui Pantaleone, ?ef al
doctorilor anneni., pentru a veni sa polemizeze en filozofii
~i sayantii din Constantlnopol 2195 De la intemeierea sa
pe
358
de catre Teofil, pe la anul 830, invatamintul imperial fusese neintnrupt timp de aproape un secol ~i jumatate.
Orgimizarea ~eolara. Citeva marturii, din pacate rare,
ne dau informatii despre organizarea ~colii.
Insa~i alegerea. localurilor demonstreaza solicitudinea
irrma:ratilor fata de inv~ttamint. Teofil o mutasela biserica
,C~i patruzeci de sfintp', 2196 , dnpf'u aceea la palatu1 ::\Iagnaura 2197 , care ranline centrul universitat.ii. Potrivit unui
cmmmtariu la Antolog1:ct Palatinit, la. inceputul secolului al
X-lev,, se invata in dependintele Biscricii N oi, a lui Vasile
:Macedoneannl 2198 .
[0 }Jiclurii din manuscrisul lui Skylitzes de la Madrid reprezinUi una
din aceste ~coli, intr-o salii decoratii cu arcade ~i coloane ~.Ia stlnga sint
a~ezati elevi (cLO 6rrr~[) in jurul unci mese lungi pe care se aflii carti deschise: incapul mesei sta profesorul care face un gest oratoric. La d1eapta,
alti dis't>ipoli. in picioare, cu cartea in mlna, se lntre\in sau discuta en
doi filtJIZofi (tpll.6aotpoL) a~ezali Ia catedra 21 ' 9 .]
359
cucerire~
360
Ca urmarc, inainte de toate, prezent~ urgcn~a reorganizarea studiilor juridice. Novella din 1045 a creat func~la
de nornophylctx (aparator al legii), conscrvatoral Bibliotecii juridice (textcle care faceau parte din Corpus juris),
director al t;)colii de drept. A~ezat pe o treapta inalta in
ierarhia imperfaJa, demnitar inamovibil, prevazut cu un
salariu annal de 4livre ~i cu diverse avantaje, acesta trebuia
sa se situeze deasupra tuturor juri~tilor ~i sa nu-i fie
teama de sarcinile atribuite unci functii a tit de importante.
loan Xiphilin, illustrios :;;i judecator al Hipodronmiui,
a fost primul titular al acestei func~ii 2218
Constantin al IX-lea a instalat t;)coala de drept (3t3o:cr
1\'X(I(J.S~OV -r0)v v6r.uuv) la manastirea Sfintul Gheorghe din
lHanganon. Studiile erau gratyite pentru to~i. Stuc1entii
bogati pute,au sa ofere cadouri profesorilor, dar fara a
pretinde nici eel mai neinsemnat privilcgiu. Rangurile
se atribuiau dupa merit. Dovada studiilor o atesta certificatul eliberat. de nomophylax ~i care era obligatoriu pentru toti candidatii la functiile de notari sau de avocati2 219
Studeil~ilor li s~ recomanda cea mai mare punctualitate,
dar a vea u ~i vacan te, care erau la fel cu cele de la Facultatea
de filozofie, ial' la 25 octombrie sarbatoreau ziua patronilor lor, Sfin~ii notari JVIarkianos ~i Martyrios, organizind
cortcgii vesele, care, uneori, nu erau scutite de o oarecare
dezordine 2220
Facultatea,de lilozoric. Nu se cunoaste actul de intemeicte a Faculta~ii de filozofie, creatit 'in acela~i timp cu
Facultatea de drept. A,cesta a avut ca director pe Psellos,
Gare a primit titlul de consul al filozofilor ( uno:-rot; -rwv cpt/,ocr6cpwv ) 2221 Acest titlu, care fusese deja purtat inaintea
lui:; 222 , nu era o noutate in secolul al XI-lea. De~supra
celor ce ad primit, dupa cum am vazut, gradul de filozo2~23, s-a creat o func~ie de demnitar, care a de~inut
in ierarhia imperiala un loc similar celui de nomophylax.
Consulul filozofilor era, deci, ~eful unlii ordin, ce-i cuprindea pe erudi~ii cei mai distin~i din Bizan~, filozofii Senatul~ti, earora le conferea accst titlu. ,Eu ocup, de asemenea,
un scaun nu mai pu~in important decit al t1,u", ii scria
Psellos patriarhului Keroularios 2224
F<1cultatea de filozofie, pe care Psellos o numea
Gimnazi1t, YUfLVXmov, cuprindea doua catedre rilagistra,le, cea
de grMnatic;t, incredintata lui Niketas, ~i cea de filozofie,
362
[Psellos ne-a lasat un tahlou foarte sugestiv despre function area acestor
:;;coli. Noaptea tirziu, profesorul pregatea lectia pentru a dona zi. In zori i~i
pregatea .ciirtile, a poi pleq Ia gimnaziu. Pe drum, intllnc~lc un student care
i~i 'ducea ciirtile in poala robei si repeta lecWt c.u voce tare. La intrarea j>r<ifesorului In clasa, studentii mat buni se ridicau in picioare ~i le cereau colegilor sa pastreze lini~te. Profesorul urea la catedra ~i cu barbia sprijinita pe
palma inspecta studentH. Existau l)i !ntlrziati; unii uitau ziua In care se
tinea lee\ia san nu veneau ih zilele ploioase. Lectia lncepea, in sfirl)it, dupa
ce pFofesorul il)i descarca mlnia asupra studentilor lene~i l)i consta In
n\spunsuri Ia. lntrebarile pllsc lie studenti, dupa metoda platonicianii.
Psellos .se straduia sa obtina ca intrcbarile sa se axeze peanumite probleme
~i sa nn fie pusela tntimplare. Studentii scriau pe tablite sau pe pergamente, ti:tmte pe genunehi. Faceau, lie asemenea, lucrari scrise, ciirora profesorul le urmiirea planul, modificarile, expresiile2! 26. De o' foarte mare
bunatate, Psellos ii lua separat pe cei care lntimpinau difjcultati in urm;irirea lectiilor ~?i mergea plna Ia a-i ajuta cu bani pe studentii mai pu\in
1nstarili 2227.]
36!3
'
365
2245
etc.]
366
[!a privinta profesorilor de filozofie ~i 'de drept, mentiona in .eontinuare edictul, avind in vedere dispretul lor fata de ceca ce este materie
ljli bani, vo'r preda disciplinele respective in mod gratuit, dar vor putea
accepta 0 retributie din partea elevilor 2249.]
'
[Odiseea ~i peregr nii!'ile lui Gheorghios <lin Ci}Jru dovcdese CJ"!tliziasmul tineretului pentru invii:tiiturii. La Y!rsta rle !l ani, el este irimis de
paririti la Nicosia, unde un dascill franc il !nvatii gramatica latina ~i ]ogiea
lui Aristotel. Accentul strain al dascalului tl impiedica
tnteleagii lectiile. La vlrsta de 15 ani se intoarce in tara sa dcscurajat. Atunci le cere
piirintilor sa-l trimita in Niceca, dar ei n considcra prea tiniir pe,ntru o
asemcriea ciilatorie. Dupa doi ani d!J netntelegcri, se imbarca in mo~ dan~
destin pentru Saint Jean d'Acre (Ptolemais), iar de acolo pcntru Efes.
Dupa !ncercarea ncreu~itii de a .intra Ia ~coala lui Blemmydes, pleaci'i la
Niceca ln-plinii iarnii, pe un drum greu, unde ajunge dupii ~asc luni. Era
in anul 1260; imparatul de atunci, Mihail Paleolognl, pleca sa asedieze
Constantinopolul. Gheorghios l-a insolit in Tracia. in speranta cii va
obtine de la impiirato bursa pentru a-~i termina studiile, dar, neprimind
nimic, a fost obligat sa se intoarcii in Niceea; fiirii bani, neavtnd eu ce
triii nici miicar trei zile. Perseverent.a sa a fost in celc din urmii recompensatii ~i, dupii o ~edcre scurtii la ~colile din f\iccea, a putn t sa se 1ntoarcii
la Constantinopol pe Ia anul 1264, unde a urmat timp de 7 ani cn:rsurile
lui Gheorghios Akropolites 2257.]
sa
1\lihail Paleologulsi inv:1tamintul. 1ntors la Constantinopol, lVIihail Paleologul av~a cu totul alte preocup~'iri
decit aceea a sus~inerii invatamintului. El insu~i primise
o educatie mai nmlt politic(~ ~i Inilitara deuit elasica.
Trehuie rudaugt1t ~i faptul c~li politica sa de restauraie ~i
de aparare neeesiht sume enorme ~i ii ramineau putine
resurse pentru invatarnint. Dar exista o tradi~ie bine
stabilita, ca un basileu sa se intereseze ~i de inva~amint.
Mi)lail nu voia sa se eschiveze de la accasta in(],atorire, dar
nici n-a realizat vreo creatie noua. A redeschis Oi'felimttul
Sfintul Paul allui AlexiosOomnepul ~i ~coala de gram:1ti~
dt 2258 Ini~iativa ereruii unei lj\eoli de invatamint supel'ior
sc datore~te marelui logothet Gheorghios Akropolites.
MihailPaleologul, aflind acest lucru, 1-a scutSt de sarcinile
administrative, pentru a-~i putea consaera tot tirnpul
elevilor r;;i 1-a numit profesor de filozofie aristotelica 2259.
A.:in v.'1zut eit Ghcorghios din Cipru a fost elevul lui
_Akropolites timp de 7 ani (12()4-1271), dar nu se i;ltie
undc se tineau eursurile si nn cxiRta nici un iridieiu ca
profesorii ar fi fost platiti. Studiul se axa pe filozofia
lui .Aristotel, pe geometria lui Euclid i;li pe aritmetica
lui Nicomach2260
.
Gheorghios Akropolites a murit in anul1282, in aeela~i
an eu Mihail al VIII-lea.pm incetase sa mai predea lec~ii,
dar nu se ~tie la, ee data. Pe de alta parte, Gheorgbios
din Cipru a fost, de asemenea, })rofesor dupa ee ~i-a terminat studiile. Sa-i fi sueeedat, oare, lui Akropolites '!
Nu se ~tie nimie despi'e aeeasta ~i niei el nu mentioneaza
368
reprezenta
. perspectivft pc uu fond de edificii eare, conform cpigrafului pagirfii, repre.zintii spilalui kraiului. intr-o atitudinc intima, picior peste picio1', el line
!.n mi.na drcaptii un sceptru impodobit, iar in stinga o carte deschisii, pc
care o. arati'i auditorilor. Fa~a, din serniprofil, este incadratii de o barbi'i
.snirtn, lnclreptalii inainte, cu o privire cxpresiviL Estc imbr:'i.cat cu o roh{t
bogata, cu mlneci largi, incllciatii in fata ~i Ia~ind gitul descopcrit. Pe cap
,JJoartft o bonet{t bizarii, foartc inaltii, alciituitii din. cute mari; aparente
.tn.fata, care
!;lee si'i nc gin dim la 0 stofii grea, plisata, sau la 0 eoroana
<:lc. metal 2" 7".J
nc
da
.Stadeutii YPniti d.in Occid(nt. Din toate tim1rnril:e ori., eritaH, ar{neni, g:col'gieni, sla Yi, veneau sa sc imrtl'Uittsca
in Iiizant. 0 intimplare de mare imenm~ttate la sfirs~tnl
secolului'al XIV-lea, a fost aflnen1a occidentalilor; in'eea
mal mare parte italieni, dornici _:'ltt inve~c limba,,gr,eftei't
o,/, poata. eiti autorii ::tntici. In secolul ai XV,lea, o
t;'<d:T<.' lar Constautinopol inseuma eompletarca unoLbnne
edue:l~ii 2283 .A~Uel, Guarino din Verona, dPlKtmHindu-se
de afaeerile eomerciale ale patronului s~"u, I>aulo Zahe, a
in\-<'itat lirnba greaci:'c m1 J\[anuel Chry8oloras, c-are i-a
oferit ospitalitate in casa, lui. El a facut progrese rapide ~i
a ei~Ugat o asemenea reputatie de snvant, incit to:v;\;r<{~ia
sa ii era cautaHl. dn nobili si ehi<n de printi at e~taeiim
'
perhde 2284
... ,.
Aeest exernplu a prodm; o adev<1rata emulatie :printre
italienL Pe b a.nul1421, sieilianul Aurispa ii vindea hainele Ja Constantinopol pentru a putea emnpara.ca,r~igre
ce~ti ~i mai tirziu a pnldat limba greaeit la Florenta ~i l8o
Bologna 2285 La rindullor, ace~ti discipoli ai nlt:itnilor
pror~sori din Bizan1; ~.tu predaL limb~t gre;wa compatriotilor
lor. au adus in Italia numeroase manuscrise si an <levenit
adi.~'l"itratii ini(iatori ai Rena~terii.
'
, Unul dintre eei mai stralucitJi printre ace~ti umanii)ti a
fost Franeesco Fllelfo, fiu a,l unui me~te~ugar din Tolentino. nascut in anul1398. In anul1419, el a devenit sccretar
al bctilului venn\;iande laCon:-::ki,nlinopol ~i a unnat cursuril\' lui loan Chrywloras 2286 , eii.;;;atorindu -se <u fiiea, acestuicL Dupa moarteg socrului situ, in anul 1423, a fos,t discipolul lui Ghtlorghios Chrysukoeces . in acela~i tti1i1) cu
Bessarion ~i a, paras it Constantinopolul in anui-1.427. A
luat cu el nmneroase manuscrise pe care le copi~se .sa.u
cumparase 2287 Foarte vanitos, ellua cu pHJ.cere in zeflemea instruirea pn care o primise la ComtantinOJ)Ol ~i
ptetidea ca, exceptind instrttirca primW1 de Ja soerulsau,
inv:itase totul de mml singur 2 ~ 88 tn schimb, eontinua sa
poarte corespondenva cu grecii pe care ii eunosouse ~i
Hiuda la, unul dintre ei farmecul ( euclamonia) ce it doYed~se in Bizant 2289 ~ !n afara de aceasta, dupa Co11cJFu l de
la Florenta; a incredint;at l~ti Joan a.l VIII-lea P"' fiuLI';i1n,
Giova,nni-Mario, pentru a-~i desa,viqi studiilc laJVlu:;;oion-ul
irnperial 2290 Tlnarul a urmat curc;urile lui Ioan Arghyropulos,
cueare :E'ilclf:o era tot timplllin
corespondeJ.lt~ 2291
.
.
, ; n_\.
* Reprezentantul diplomatic a! V:enetiei :la Constantinopot: ;fn:>trad,)
:373
va
pe
375
liH.r)ri 2 31 2
'
. 377.
~,poala patiiarhaHi in timpul Paleologilor. ~coaht pattbrhaJa, clezorganizata ca institutie universitara de cuce-
Ti1Ya
'az
381
sfinJilor 2339
Typikonul l\Ianastirii P~tritzos de linga Filippopolis,
fondata in anul .1083 de Grigore Pakurianos, prezinta
382
'CAPITOLUL XIV
;Arta bizantina
La creaviilc intelectuale ale Bizantului se ad;tuga avintul artistic, ce permite evocare<~ civiliza~iei in toata ~tra
lucirea .sa :-;i sa ~e inttleaga cit mai bine originalitatea
geniului S<lT;.
'
'
Dar, daca a cxistat h1contestabil o arM care a dmninat
Iniperiul Bizantin, este greu sa-i Atabile~ti limite in timp
l}i in spatiu. Ca ~i literatum, atta Bizanvului nu este o
crea~ie noua : ea a continuat o tradi~ie. Pe de alta parte
ea trece dincolo de hotare!e Imperiului l}i nu poseda o
sur,,:1 unitar:~L de inspira\ie. Incereind sa reconstitnim mediul artistic in care ~t ap<'irut, vom putea sa-i definjm,rrmi
bi.ne caracteristieile ~i s\':t-i dclimitam_ domeniul.
I. I . e,~~Janul
:uh~i
bizantiue
ier;:trhia staturilor, perspectiva inversa, simetria compozi~iilor, conceperea geometrica a trupurilor, care antreneaza uneori stilizarea formelor animate. Arta greaca e,ra o
arta umana prin excelenta ; arta orientala cauta supraow.enescul 2344 ; este o arta pur decorativa care are valoare
prin pretiozitatea materiei, prin varietatea culorii,. prin
hi era tismul compozitiei.
Thionumentele de la Dura-Europos, anterioare cuceririi
~i ahandonarii ora~ului de catre per~i in anul 260, cea mai
mare parte datind din pri:mii ani ai secolului al III~lea,
demonstreaza. existenta unei arte straine traditiilor grece~ti, in care se observa deja trasaturi ce se regasese in
art;:;J bizantina 2345.
De altfel este de remarcat ca, in numeroasele sanctuare
ale.religiilor practicate la Dura, fie ca este vorba de templ\ll zeilor palmireni, de baptisteriul cre~tin sau de. sinagoga, procedeele de compozitie ale picturilor erau acel~a~i.
ln .locul desenului liber, al compozitiei indeminatice a
artei grece~ti, pictorii de la Dura prefera realismul, asemanarea fizica, compozitia simetrica, rigiditatea. personajelor, atitudinile solemne. A se vedea, de exemplu,
Sacrificiul tribunului din templul zeilor palmireni, cu
fiirul monoton al soldatilor, a caror statura merge in descre~tere, cu totii intinzind bratul cu acela~i gest, cu totii
vazuti din fata in loc sa priveasca spre altarul t:acrificiuluL De notat, in sfiqit, in picturile de la Dura, dona trasaturi inca necunoscute, ale primel arte cre~tine : compozitia narativa ~i sensul dogmatical subiectelor, de exemplu,
in haptisteriu, un fel de concordanta a celor dona Xestamente, caderea omului in pacat ~i Bunul Pastor* deasupra
bazinului pentru botezuri 23 46.
Picturile de 1~ Dura, simplu ora~ de provincie, ne prezinti:l: arta nona, devenita la rindul ei cosmopolita, care s-a
raspinclit in provinciile orientale, mai ales in interiorul
teritoriilor, in centrul Anatoliei ~i in Siria, mai putin influentate de elenism decit marile oras,e maritime ca Antiohia, Alexandria, Cartagina.
Aparitia artei hizantine. Arta bizantina nu a luat
la o data anumita. La intemeierea Constantinopolului, aceeas,i arta elenistica ~i cu influente orientale prena~tere
* .BUNUL PASTOR. Una dintre cele mai vechi teme ale iconografiei cre:;;tine (de pe la sflr~ituLsec. al II-lea). ll reprezintii pe Hristos purtind
pe umeri Mielul sau insotit de un miel.
25- c. 115
385
387
388
lnainte de toate, Constantiii.opolul a devenit, pc vremea lui Iustinian, adevaratul centru al artei bizantine.
Prezen~a cur~ii imperiale ~i deschiderea de ~a,ntiere, ca
eel de 1a ,Sfinta Sofia" ~i alte constructii ale lui Iustinian,
i-au atras pe mesterii si telmicienii cei mai renumiti. Asa
s-a intimplat in toate 'timpurile, dar mai ales din 'secol-ill
al X"lea pina in secolul al XII-lea. AHituri de atelierele
particulare, cele de la Marelc Palat aveau o superioritate
neta in cadrul productiei. De aici au ie~it, dupa cum am
vazut, capodoperele cele mai somptuoase de arta decorativa, pe care le admirarn ~i astazi in marile colectii : stofe
historiate, emailuri cloazonate, rnanuscrise luxoase etc.
Prin Constantinopol s-a propaga t arta bizantina in afara
hotarelor irnperiului. In diferite epoci, rne~terii sai au dus
departe, in Italia, in Sicilia, la Venetia, in Serbia, in Rusia,
in t~\rile Caucazului, rnetodele de constructie ~i de ornamenta,re elaborate pe rnalurile Bosforului.
Dar oricit de puternici'i, ar fi fost stralucirea~ sa, Constantinopolul nu era singurul centru al artei. Inainte de
domnia lui Iustinian, biserici ~i palate din nordul Italiei ca :
San'Lorenzo de la Milano (sfir~itul secolului al IV-lea) em
a sa cupola octogonala, a~ezati'L pe coloane interioare,
San' Nazaro din acela~i ora~, in plan cruciform, nu datorcaza nintic artei din ConstantinO}}Ol 2354 Aceste planuri
sc 'i'cgasesc la Ravenna, octogonul baptisteriului ortocloc~ilor (intre anii 449-452) ~i la San'Vitale (epoca
lui Theodoric), planul cruciform (in cruce libeTa) la mausoleul Gallei Placidia (inainte de anul 450) 2355 In aceea~i
vreme, a continuat sa se construiasca la RaYenna bazilici
de til) elenif;tic ~i sii se foloseascii in secolul al V-lca mozaicuri murale pe fond azuriu de un farmec emotinant, tchnica.practicata in Italia inca din })rima cr:L cre~tina 2356 ,
constituincl astfel o tracli\ie regiona1iL Exi~ta o adevi"irat:\
-inrudire intre aceasta arti'L de la Ravenna si cea a oraselor
din Istria (catedralele. de la Parenzo ~i de'la Tricst, bise. ricile de la Pola ~i Aquile<:>a ). ~i nu intimpliitor, Hristo~ din
mozaicul abRidal de la Sfintul JJavicl din Tcsalonic are o
aRemanare frapanti'i cu Bunul P~tstor, de la mausoleul
Gallei Placidia : au accca~i expen::ie nudestuoasa, ~i rteela~i gest suveran 2357 Exista, deci, un grup de monunwnte
constTuite in secolele al V-lra ~i al VI-lea de catre ateliere
ata~Jate acelora~i traditii, orientale ~i elenit:tice, asvccte
spccifice unei ~coli de artiL
389
~eoala
'
refractanl. stilului de
'la Constantinopol, ~i-a continuat dupa secolul al VI-lea
expansiunea spr0 Occident. In~luenta ei s-a exercitat in
special in insula Cipru, in Grecia ~i in Macedonia. La Tesalonic, Biserica Sfinta Paraschiva (Eski Djouma) ami11te~te
de o bazilica siriana prin cele doua etaje de arcad-e deschise, prin vastele tribune impodobite de coloane inalte
care sustin arcade, prin splendida sa ilumiare (doua l'induri de ferestre formind un ~ir continuu la parter), prin
corni~a colonadei sale dinspre vest 2 358
Bazilica boltita anatoliana, cu nava iluminat}l, prin
1mrtea superioar{t a laturilor, fle gase~te la Serres ~i la
Ca;;;toria, in secolul al XI-lea, in timp .ce la Sfinta Sofia
din Ochrida, in aceea~i perioada, nava era fara fere.stre ~i
a~ezata sub acela~i acoperi~ cu partile laterale 2359 Biserici
sub forma de cruce libera, cu pinionul ascutit, ca Mica
JYiitropolie de la Atena, acoperita de o cupola centrala ~i
con.Ntruita din marmura de Pentelicon, amintesc de bise
l'icile armene~ti 2360
Un alt grup original este eel al bisericilor a carol~ cupoHt, pe tambur octogonal, se sprijina pe opt stilpi prin
intermedi~l unor ni~e san trompe. Acest procedeu pcp;;an,
ino{t arhaic la Biserica Mintuitorului din Milo, era fQlosit
la fnunoasele biserici Hosios Lukas (secolul al X -lea)
(Ji'ocida), la Dafnc (secolul al XI-lea), la Sfinta So.fia din
1\ronemvasia (secolul al XIII -lea) 2 3 61.
Acelasi contrast dintre celc dona scoli se observa si la
exteriorui edificiilor. In locul arcatlirilor, al gradatiilor
de relief, al pinioanelor curbilinii specifice ~colii de la. Constantinopof, Grecia prefera suprafetele netede, liniile an~ptc,
nnghiurile elare 2362
Arta manastirilor rupestre. Descriind institutiile monastice, am semnalat in regiunea vuleanica Urgub din Cappadocia ciudatele colonii de calugari, instalate in interiorul
unor grote sapate de ape in tufurile vulcanice ~i cuprinzind
bit.;erici ~i m:'mistiri, la c::tre peretii, boltile, stilpii au fost
literalmente Rculptati in roca, dupa modelul constructiilor zidite 2363 Ase?aminte similare au fost intemeiate de
eremip in muntel~~ Latros din golful Latmic, in Tessalia
la Meteora8 ~i in regiunile de de~ert din Calabria, dar nici
una dintre acestea nu atinge importanta grupului cappadociall.
Asemi1narea rezultatelor obtinute prin acelea~i me:tode
de BCObire, pastrind in roca partea destinata a fi sculptata
390
Patimile. Anumite Taofanii, In:'Ht<:trea, Viziunile apocaliptiee (aces tea filnd nocuno3cute iu arta de la Constal);tinopol)2365 er<tu rezervate pentru abside ~i cupole. Portrete de
profe\ii, de sfin\ii, umpleau spatiile lasate libere. Nu lipsean uiei portretele de dunatorL Erau ~i numeroase inscrip\iii.
Stilul era destul de stingaci. Tradi\iia picturii siri.ene
reinvte in reprezentarile copilitre~ti, in realiSlY!-Ul figurilor,
in folosirea freeYenta a apocrift>lor, in Renthnentu l dramatie care anim(t in special epiRoadele Patimilor. De altfel,
atitudinile exprestve ale perBonajelor, tritirea intensa din
privirea lor, noble~ea gesturilor ~i mi~carea cu ajutorul
ci1reia scenele prind viatil, sint tot atitea elernente ee dau
aces lor picturi tm adeviira t farmec 23 6 6
Picturile bhericllor cu colmme, incepind de la sW.\;itul
:secolului al X-lea, dovedesc influenta artei de la Constantinopol. Decorul sc prezinta intr-un cadru -monumental.
Vizimwa apocaliptica este inloeuita, la J3iserica Nol.lit din
Toq<tlP (Rfirsitnl secolului al X-lea), prin Rastignire,
1.nnmta de Oo'borirea de pe cruce ~i de !nviere 2367 InabRida dimpre nord a bisericii din Taghar (incepntul secolului al XIII-lea)~ bustul enorm al Pantocratorului !tpare
intL-un hogat decor de entrelacs ~i se situeaza deasupra
scenei Rlstignirii 2808 Adorrnirea Fecioarei este redata de
mai nmlte ori 2 '169 Imitarca moze1icului mural si. caraoterul
litnrgie ~i teo log-ical tenwlor sint vizibile. Ceea 'ce este non,
e:~te interpretarea efectului decorativ, adaptarea decorului la arhitecturii ~i, in tablouri, o oarecare c{mtare a
' cadrului (clil.diri, arbori~ st'inci), mai pronuntata decit
in bhericile arhaice 2370
HI.
en~atiile
artei hizantine ,
392
eel ma.i bine geniullor inventiv. Pe acesti maestri bi7:antini a.m vrea sa-i cunoa~tem, ~i este drept cit se cunosc numele multora dintre ei, dupit semmHurile culese de pe inscripvii s;cm din manuscri::;ele impodobite en miniaturi ~ide
asemenea din unele anecdote care, de altfel, nu se refera
1a lucriirile lor. Dar, care era originea lor, ce instruire primisera, care au fost ctapele carierei lor, trehuie sa ne reseninam cu ideea ca nu se ~tiu. Din operele cunoscute se
poate afla doar cite eeva despre temperamentul ~i personalitatea lor 2371
.
.
ih'hiteetura. ~coala de la Constantinopol a folosit car8crnida, exeeptionala in ABia J\Iica ~i in Siria, ~i dupa un ptocedeu adus de la Roma, a;_lternanta de asize de blochete
de piatra ~i caramizi. In schirnb, spre deosebire de
boltile romane, semicilindrice :,;i eupole, din materiale
grele, imbinate intre ele printr-un mortar rezistent, boltile bizantine erau din caramizi perforate sau din materiale ut;oare, piatra ponce, tuf vulcanie ~i urcioare de pamint
ars acoperite eu mortar 2 3 72
Ace.st sistem de constructie in caramida necesita imbracaminti interioare ~i un-eori chiar exterioare, de :tm:u~
mura ~i de mozaic. Carierele de marmura de culori variate,
de la albul eel maipur pina la nuantele cele mai delicate,
sc aflau din bel~ug in imperiu, iar Constantinopolul dispunea de carierele de la Proconez. Imparatii au preluat
obiceiul predecesorilor lor romani, sapind fara mila in
ruiiiele antice pentru a-~i imbogati construc~iile lor.
}larea biserica Sfinta Sofia. Biserica lui Iustinian, care
a putut sa dainuiasca paisprezece secole,, reprezinta efortul.
eel mai mare pe care l-au facut vreodata me~terii bizantini, dar este, de asemenea, prima opera in care s-a mani-.
festat originalitatea artei lor. Fara dependintele sale, astazi disparute 2373 , ea ocnpa o suprafata de 10 000 metri
patra1;i, cu o lungime de 77 metri ~i o latime de 71,70 metri.
Cupola actuala, reeHidita in anul 562 ~i mai putin indr~u:
neata decit prima, care s-a prabu~it in anul 558, are o
in~tltime de 54 de metri de la sol; cu un diametru de 31
metii, depa~ind in inaltime pe cea a Pantheonului de la
Henna (43 metri) ~i boltile catedralelor gotice 2374
Un edificiu atit de grandios, neegalat niciodata in Bizant, nu s-a nascut dintr-o data, ci este o sinteza a unor
- seri'i de creatii arhitecturale, al caror punct de plecare a
'
'
393
Sfin~ilor Apostoli,
rezervatii mormintelor impl'riale,
a fost reconstmWi intre anii 5:36-546, clup~L un plan in
cruce greceasca Iibera, avind cinci cupole 2379 Biserhil~b
dedicata SfinWor Sergiu ~i Bacchus (527 -536) este un
octagon inscris intr-un patrat neregulat, cu o dubla etajare de coloane intre stilpi ~i o cupola semisferica, ce. se
racordeaza cu octogonul prin fuse, alternind cu portiuni
drepte ~i in clungi. Paf\iile drepte ale octogonului alterneaza
cu exedre, ale d1ror bolti, in semicupoHi, sprijina cupola
prineipala 2380 PlanuLtriconc a apamt la biserica Sfintnl
Andrei din Krisis (Hogea Mustafa) : o cupola centrala
este flancata la nord ~i la sud de doua semicupole, care
acopera cele doua brate ale transeptului, terminate IJI'in
doua abside 2381
395
Manastirile de Ia Atl1os. Manastirile de la A.thos formeaza un fel de mici ora~ele imprejmuite de un zig_ forLificat, cu un mare turn patmt in forma de donjon. In centrul cdificiilor, marea biseriea ( ccttholikon) este ziditi"L in
forma de cruce grecf'[J,sdj, dar combinata cu un plan tricone, ale carni abside secundare sint ocupate de stranele
calugarilor. A.ceasta sala cruciforma este acoperita de o
cupoh1 ~i prtlcedata de un dublu nartex sau de un vestibul
larg, numit Ziti. Modelul in cruce greceasca, destul ae greoi la I~avm (sfir~itul secolului al X-lea,) s-a afirmat la
Iviron, la Vatopcdi 1}i mai ales la Chilandar, ctitorie sirbeasci't din 1197, ornamentat cu o frumoasa combinatie de
cariimizi. Pritre celelalte cladiri trebuie semnalate .niarile
sali de mese in forma de bisericL cu o mica absida undo se
afla masa stareyului, nmrile buc{tti"trii acoperite de cupole,
de;umpm carom se sprijim\ turnnleye (lanterne) brodate
;;;pre a, Iasa s.a treaca fumul de la vetre 2 3 86.
~1wala de la Mistra. Pe vrPmmt Paleologilor, inarhitectura ea ~i in celelalte arte au reaparut vechile modele, com. binate ingenios en planul in cmce greceaRca. La Mistra,
deven.iti'1 capitala a, Peloponesului imperial, s-au ad0ptat
.
3.96
solu~iile
398
400
ales p1in v:;trietat,ea pitoreasca a costumelor in tonuri st:raprin frumuse~ea drapajului ~i demnitatea gei:;tunlor; care presupun studierea artei a,ntice 2410
Printre numeroasele lucra1i ale acestor epoci trebuie
incluse, in primul rind, mozaicurile de la Sfinta Sofia,
restaurate de Whittemore, care reprezinta atelierele ~colii
de la Oonstantinopol.
Mai in:tii, in luneta nartexului,. care se afla deasupra
u15ii imparate~ti, este o scena cu Hristos a~ezat 1)e tronul ltil}Jaratesc venerat de un bazileu, stind in genunchi,
cu s11inarea ineovoiata 9i cu miinile in smnn de rngaciunezm,
care, dupa figura, poate fi identificat cu I~eon al VI-lea
(882-912). Bristos, cu trasaturi Revere, binecuvinteaza,
~inind in cealalta mina o ClHte 2412 In medalioane, busturile .ingerului ~i al Fecioarei Bunei VeRtiri flanchmtza tronul 2413 De9i exista o oarecare rigiditate in draperiile lui
IIristos, banuim ca este votba de un artist familiarizat.
cu arta antichitatii. Portretul basileului este de o fidelitate emotionanta ~i poate fi comparat cu frumoasele figuri
care decoreaza manuscrisul Sfintului Grigore din Nazianz~
executat pentru Vasile Macedoneanul 2'114
Opere de arta remarcabile decorau N oua Biserica, construita de acest prin~ la :JVIarele palat. Mozaicurile desc!-1perite la Sfinta Sofia ne pot da o idee in acest sens. In
vestibulul meridional, situat in axul nartexului; o fermecatoare :Madona, intr-un eostum albastru ametist nuan~at, jiine pe gen'unchi un Prune cu trasaturi expresive
'invelit intr-o pinza aurie. AHituri de tronul pe care este
a~eza.ta Fecioara,. stau in picioare doua mari figuri, imparaW Constantin, oferind maeheta ora~ului imperial ~i
Iustinian, pe cea a Bismicii Sfinta Sofia. Umbrele verzi
care cad pe figuri exprima aversiunea fata de tonurHe
negre ~i efortul de a reda luminoase chiar ~i umbrele 2415-.
In tribuna dinspre sud, deasupra sanctuarului, exista.
o capela personala, in care impara~iise duceau in. anumite
zile. In acest loc a,u fost descoperite doua tablouli reprezentind impam~i ~i impaditese in rugaciune ( deisis) ~i
tinind in mina ofrande, de o parte Constantin aliX-lea
~i Zoe (1042-1050), inaintea lui Hristos a~ezat pe tron,
de cealalta, loan al II-lea Comnenul, i:mparateasa Irena
~i fiollor Alexios (asociat la tronin anul1122, mort un an
inaintea tatalui san in anul 1142), in prezenta unci 1\ladone 241 6 l~_ste vorba de portrete oficiale ~i de atitudini
stereotipe. Impa~ra~ii ~in in mina o pung11 mare (c~pocomluc~toare,
26- c. 115
401
404
Celc doua cicluri care se desfasoara in nartexul interior: 'l'ineretea l~'ecioarei ~i Copilaria lui Iisus, iar inju\,rtexul exterior Minunile l1ti Hristos, demonstreaza noua
con,ceptie a artei care a redevenit narativa. In ~ceta~i
timp, dogma i~i ocupa aici locul sau, dupa cum r~~ta
din decorul celor doua cupole ale nartexului interiq~.: in
una, Fecioara inconjurata de regii Iudeii, stramo~ii, sai,
in alta Hristos in mijl6cul patriarhilor ~i al ~efilor ,Q.~ .triburi din Israel.
Ceea ce este cu totul nou este stilul, nobletea ~Lfrumu
se~ea figurilor, blindetea degajata de figura Mariei, bunatatea celei a lui Iisus, ale carei trasaturi regulate nu mai au nimic cori:mn cu cele de ascet slabit, .. din
vrernurile Comnenilor. Orice rigiditate este exclusa, din
atitudini, care sint elegante ~i naturale. In c&mpozitii
libere ~i variate, pictorii au reprodus cu minutiozitate toate
detaliile pe care le redau evangheliile apocrife despre tinere~ea Pecioarei : citam V estirea sjintei Ana in pa~culinver
zit, cu fintini ti~nitoare, N a{Jterea 1J1e{Jioarei, I mpattirea
pwrpuTei, in mijlocul unui decor cu arhitectura . antica,
unde' trei batrini solemni domina intr-o exedra spa~i0asa.
Maria, inaintind timida, modesta, apare intr-un lung voal,
contrastind cu fecioarele care o inso~esc, adevarate :Eiguri
antice, cu parul bogat, re~inut cu o panglica subtirer drapate cu maretie in tnantiile lor cu pliur( armonioase. Nu
mai putin admirabila este scena cu Recensamint1tl in fata
legatului Quirinus, vazuta oarecum instantaneu, in momentul in care Maria, urmata de Iosif ~i de mai 'multi
evtei, inainteaza cu modestie spre a fi inscrisa in lista ce o
deruleaza grefierul guvernatorului, care sta pe scaun.
Fondurilor aurii pe care se conturau figurile, le-aufost
suhF<tituite peisaje reale, cu edificii in stil elenistic,,' dintre
ceie mai gra~ioase ~i mai variate . .Aceasta arhiteetura,
desigur conven~ionala, ii reda scenei un caracter mai'animat 2432.
l.Iozaicurile de la Kahrie-Geami nu sint singurele care
au fost create in secolul al XIV-lea. Chiar la Co:ristantinopol, la Fetiye- Geami, se vede in cupola figura unui marel,J PantDcrator, iar lucrarile aflate in curs permit sa se
descopere sub zugraveli o suita narativa destul de asemanatoare celei de la Kahrie-Geami 2433 Mozaicuri murale au mai fost. descoperite in anul 1930 ~i la Biserica
Sfintii .Apostoli din Tesalonic, pe peretele de vest. Se
afla aici mari figuri de sfin~i ~ifragme:o.te .din scena, .Ador405
ma:i.
tinua.re. Cele doua tehnici se gi'i.seau uneori in acelalj\i edificin, dar, in acest caz, frescele erau surghiunite prin dependintele bisericilor, cum este cazul la Sfinta Sofia din
Kiev. De la sfir~itul secolului al IX-lea pina in secolul al
XIII-lea singmele ansambluri importante de pictura mnralJ:'kpe care le eunoa~tern se g~tse:,;c in Cappadocia, in r'irile:slave din Balcani si in Rusia 2435
1ncepind insa din 'secolul al XIII-lea, dupa cum am
vazut, mozaicul mural era un lucru rar. Fresca a devenit
decorul favorit al bisericilor. Urmind aceea~i doctrina ca
~i mozaicarii, pictorii au reinviat arta narativa ~i istoiiciL
Pove~ti detaliate din Evanghelie se transpun in bisexici
in vaste cicluri, pictura incetind sa mai constituie in mod
exc~usiv cadrul propriu ceremoniei liturgice. Ea capata o
dez)':~ltare extraordina.d1, pornind de la sol, spre a atinge
boltile, formind mai multe registre; in secolul al XVI-lea
ea.:va,,a,coperi chiar ~i zidurile exterioare ale bisericilor din
Moldova. Iconografia sfinta a detinut un asemenea loc in
via~a :religioas9, incit s-a substituit artei monumentaie ~i a
invadat mobilierul ~i chiar tesaturile liturgice.
In aceea::;;i biseiica, o tema cu caracter epic, Dumnezeiasca Liturghie, de~i pictura este deteriorata, permite sa i-le.
observe toate camcteristicile acestei noi picturi decor~tive.
406
Aceasta tema a Slujbei divine este inspirata din comentariile la Epistola catre Evrei, in care Sfintul . Pavel
opune sacerdotiut lui Hristos, care este in acelaf;!i timp
preot f;!i Victima, sacerdotiului Legii Vechi (Evrei, VVIII l}i IX, 11-12) 2438 Pede alta parte, slujba diacQnilor,
rezervata ingerilor, este inspirata din comentariile. lui
Pseudo-Dionisie 2439 Acest subiect s-ar potrivi mai ales
unei abside ~i unei cupole, dar el a fost reprezentat din
la inceput pe obiecte de mica dimensiune, pe o cutie cu
relieve din tezaurul din Lateran, fara participarea: ingerilor 2440 , unde se vede precesiunea de fiecare parte a unui
altar pe vasul de imparta~anie din ofit cu striatH galbene
de Pulcheria la manastirea Xeropotamu (Athos.) 2441
,Liturghia de inmormintare" 2442 se regase~te la Mistra
intr-o cupola oarba de la biserica Sfinta Sofia 2443 ~t .ea se
afl:'ij de asemenea reprodusa in bisericile de la Muntele
Athos, la cele din ~arile slave precum ~i in cele din Romania.
'
Originile acestei iconografii. 0 tema in acelaf;!i timp
teologica ~i patrunsa de un sentiment patetic, ca cea a
Liturghiei DiVine, are legaturi cu traditia artei siriene ~i
palestiniene, mai dramatica ~i mai pitoreasca decit arta
marcata de elenism, din Constantinopol. Aceasta iconografie siriana, pastrata in manastirile din Orient, a oferit
subiecte pictorilor de biserici dupa secolul al XIII,.lea.
Picturile de la Mistra arata aceeaf;!i iconografie, tratata
in acela~i spirit, aceea~i cautare a mif;!carii, a asema:narii,
a emotiei dramatice, aceea~i folosire a evangheliilor apocrife, aceea~i fidelitate fa~a de conventionalismul Jilftiv,
cum ar fi talia personajelor in func~ie de importan~a lor,
perspectiva inversa ~i pe inal~ime. De exemplu, mitte~ia
in care este redat Hristos in scena Coboririi in lad, prezenta de regula in picturile bisericilor din Cappadocia; e~:tte
ahsenta la Sfintul Luca ~i la Dafni, dar rea pate la M~stra,.
~i
407
.be fapt, ace<'tsta arta monastiea ~i pop1'1lar~ nu (1isparuse niciodata, iar in bist~ricile din provincie a coexistrd;
cu arta imperiala de la Constantino1Jol. l!'rcscele me11tio,
nate 'mai Ems, in ::mumite biserici, anterioare secolului al
XIII-lea, ne-au dovedit-o. Aceasta a fast art::-. care s-a
impm; :;;colii de picturrt din Constantinopol pe vremea Paleologilor ~i care a produs cele dona ansambluri de mozaicuri de la Kaluie-Geami ~i pieturile de la Mistra.
Exista o leg<ltura evidenta intn aceash\ mi~care artistica ~i mistieismql isiha~tilor, care s-a 11ispindit in so' eietat~ bizantini't. In timp ce repro due episoadele istmiei
sfinte, pictorii ilustreaza imnurile ~i chiar rugaciunile, mm1
sint cele 24 de momente ale Imnului Acati:st, care au apa.rut
pentru prima, data la Pantanassa din 1\Iistra ~i sint, de
aseme:n-ea, reproduse. in eea mai mare parte a blserieHor
ortodoxe 24 M.
Co'iltrilmtia elenismului. Dac{t subiectele sint popula:re,
tehnieasav~1nta ~i rafinata cBte de origine elenistidi, completata prin observ~tii P,ir:ecte. Pictura a reci~tigat Y"patiul ~i perspectiva lineara. Fonnele sale arbitectura]e ~i
aceesoriile nu se mai aseamana eu ni~te culiRe plate ci iall
un ~1'S})ect tridimensional. Draperiile se umfH1 ~i ele in
fune:fie' de mi~carea, personajelor. Acestea Iiu mai a paT in
~irmi regulate, pe accla~i plan, ci toate detaliile, obiectelc
~i figurile, sint di'Bpuse dupr1 o anumita viziune optica, in
stra~
lucitorul siiu costum de despot, iar in alta, dupa obiceiul timpurilor sale,
408
:=.
.,4Q.9
]!xpresia de?coala a Palatului, de eare se leaga mozaicurilc . d:) la Kahrie-Geami, frumoasele manuscrise ale lui
Cantacuzino ~i diferite capodopere in mai multe procedee
tehnice, nu pare foarte potrivita ~i nu consideram nece-.
sar sa numim astfel opere care nu au nimic comu:n cu
ini{;iativele imperiale.
;-!:
de
~coala cretana. Pe la anul1350 a aparut.o nou~t manierrt; dar nu in Creta cum mn fitPntati sr~ credem dupa
numele sau, ci la Mistra, in picturile de la Peribleptos,
dintrc care unclean fost descrise deja. Numele ar proveni
de ht :l'aptul ef't inainte de explorarile de la J\Hstra aee:u;tu
~coala nu era deloc cunoscuta decit 11rin Teofan Cretanul ~i diseipolii sM, care au lucrat la :Muntele Atho;; pe
la niijlocul seeolului al XVI-lea. Desigur, s-a spus cii
aeeasta ~coala a venit de la ConBtantinopol, sub prctextul
cit Mistra era o colonie a ora~ului imperial, dar aceasta
presUjmnere nu este mai sigma deeit pentru ~coala macedoncana. Principalul argument ar fi crt un pietor al
~colii cretane, Teofan Grecul, ::t lucrat la Novgorod in
anul, 1378, a poi 1a J\lfoscov:::t, unde 1-a avut ca disei11ol pe
.Andrei Rubliov, dar nimie mt dovcde~te crt acest me~ter
s-a1 fi format mai degraba la Constantinopol dedt la
J\fistra 2452
41()
~i
artele de lux
dimensiuni foarte .variate, portaluri, piese de mohi1ierpodoa.be, vesela scumpa etc., poarta pecetea stilului folosit in fiecare epoca. Aceste opere de art~t compenseaz~t lacunele cuno~tintelor pe care lea vern despre arta monumentala si scot in evidenta feritilitatea artistidia BizantuluP~55
Au fost prezentate deja, cele mai frumoase dintre
aceste opere chiar in cadrul pentru care arti~tii le creasera
sau in centrele lor de fabricatie. Ne vom multmni sa
schitam doar llll tablou de allsamblu ~i srt eomrJletam
anuinite detalii.
l\'lanuscrisele llistoriatl.'. Pe primul loc trebuie sa
ilustrarea manuscriselor care completeaza, eumo~
tintele noastre cu privire la pictura murala, ~i care a constitui:t adesea izvorul de inspiratie al acesteia din urma.
Am aratat mai sus originile sale, metodelc de ilustrare a
sulur'ilor ~i a cartilor pe papirusuri sau pe pergament,
precum ~i editiile de mare lux ale Oartilor Sfinte 2456
Pictorii de manuscrise reproduceau de cele mai nmlte
ori modele antice, derivate din prototipurile traditionale,
dar interpretau aceste izvoarc cu ajutorul fantezitci ~i
le adaptau la tehnica ~i stilul CJJOcii. Fiecarc gen de lucrare avea ilustrarea sa traditionala, dar trataHi in mod
diferit, dupa eiJoca in care se aflau ~i dupa gusturile pictorilor.
. 1ncepind din secolul al X-lea, curentul laic incepe sa
se afle in legatura strinsa eu dezvoltarea studiilor cla.~,ice.
1\farmscrisele ale Cinegeticelor, poem atribuit lui Op]:tian,
prezinta copii directe ale modelelor elenistice 2457 (V ene~ia, secolul al X-lea, reproduse in secolul al XV -II:'a).
Acela~i lucru se poate spune despre unmanuscris al Idilelor
lui.Teocn:t (Paris, secolul al XIV-lea), unde zeul Pan i-a
apaftitautorului sub forma unui tap 2m.
'Mitologia patrundea chiar ~i in manuscrisele religioase,
dupi'i. cum s-a vazut intr-un manuscris al Omiliilor lui
Grigpre din Nazianz, in care aluziile predicatoruh1i la
paginism sint ilustrate cu episoade mitologice 2459.
Exista multe variante de ilustrare a acestei lucrari. Oea
mai "frumoasa este cea di:t1 rnanuscrisul de la Paris (Bibliotheque Nationale, gr. 510), executata pe la anul 880
pentru imparatul Vasile I, nprezentat eu familia sa, pe
fron~ispiciu. Temele sint insp!rate din biografia sfintnlui,
din istoria imprtratului Iulian ~i a Sfintului Vasile, din
episoade ale Bibliei ~i ale Evangheliei, cum este iJ:dmia~ezam
41'.2 .
rabiL1''\T.iziune.a lui Ezechil, uhde intilniln fondmile albastre ~iroz ale picturii antice ~i cadrul elegant al originaluh:i
cre~tin, probabil o pictura alexandrina a secolului al
IV-lea 246'!.
Printre dirtile imbogatite cu picturi, se afli't mai ales
textele Scripturilor care ne-au parvenit. Nu se cunoa~te
o Biblie bizantina completa, ci doar o culegere a primelor
opt ca;rti, Octoih~tl, din care exista ~ase exemplare ilustratt~ din secolele al XI-lea ~i al XII-lea, ce reprodue in
eel ma.i desavir~it detaliu pieturile unui vechi sul, <'tSemanator sulului lui .Josua 2461 Un exemphu al Cartii
RegilM, ilustrat dupa o sursa asemanatoare, a fost descoperit la biblioteca Vaticanului 2462 !n aceste lucr8.ri se
constata degradarea stilulu i antic, a carui libertate de
reprezentare a disparut. Stilul se apropie tot mai mult de
arta nionumentaH1 oficiala.
da1tea Vechiului Testament ilustratrt eel mai freevent este cea a Psalmilor, din care se disting doua editii :
P;9altiri cu frontispicii, zise aristocratice, ale caror tablot1ri,
pictate pe intreaga pagina;, ilustreaza viata lui David ~,i
cintarile (ode) ~i Psaltiri Clt ilustratie 1narginala, zise monastice. Exemplll!rele din prima categoric au fost comandate
de catre imparati sau de eatre inalte personalitil)ti :eel
mai frumos se afla la Biblioteca Nationala din P<ctris
(gr. 139, secolul al X-lea). Picturile sale pre1Jioase ne
trimit la cele mai frumoase vremuri clenistice, cu peisaje
pompeiene, ca, eel al lui David pazindu-9i turmele, ]a
frumoasele figuri alegorice care provin direct de la Alexandria. Stilul ceremonial este reprezentat prin poi'tretul
lui David in costum de impi'trat bizatin, intre Sofia (personificarea }ntelepciunii) 9i Prophetia (personificarea ,'0\piri tului profetic) 2463 Cu totul diferi ta es te ilustrarea Psal tirilor monastice. Ea urmare~te textul I)as cu pas ~i il comenteaza in imagini pline de fantezie, aproape intotdeauna independent de traditia iconografiet. Se remarca in ea trasaturi' satirice ~i curioase aluzii la persecutia iconocla~tilor.
Oele :rnai vechi exemplare, ca Psaltirea Chludov de la Moscoval ~t cea a Pantocratorului (1VIuntele Athos), date::Lza
din secolul al IX-lea. British :Museum poseda inca una,
:413
415
I. Importudle
:Mai intii trebuie sa ~tv em in yedere teritoriile Imperiului
situate i:q Occident, in Africa, in Italia, in care se recunosc lucrarile me~terilor trimi~i de Constantinopol sau
veniti din tarile Oricntului, Egipt, Siria, Persia. Amvazut,
de exom}Jlu, la Ravenna, cit de greu este s{t distingi aceste
dona otigini ..
.!n Galia, in epoca mcrovingiana, printre obiectele pe
care le aduceau negustorii sirieni - ale earor eoloriii erau
r"tit de 11rospere 2482 - se gaseau numeroase obiecte de
al'ta fabricate in Orient : tesaturi din matase, obiecte din
fildP~, I>ixidc 2483 , catarame, ca
aceea a Sfintului
Cczar, care infati~eaza paznicii adormiti linga Sfintull\Iormint :;;i care se inrude9te en dipticurile consu}are ~i
cu eele mai frumoase obiecte bizantine sculptate in filde:;; 2484
.b..rgintarla din Antiohia este reprezentata de rnissoria* de
* I>Hssorium. Tava pentru servit mlncarurile.
:416
"417
irnpeiiul franc ~i au fost aJacate destul de violent la conciliUD de la Fntnkfurt (anul 7\:H) ~i de la Paris (anul
"821)). Occidentalii adoptau doeh'ina sfintului Grigore eel
MtH'f\ 1 dupa care arta religioasa nn avea dceit o valoare
instruetiva 2493 Totu~i, literatii din anturajul lui Carol
eel Jl;Iar.e nrmarcau aceh't0i seop ca cci din' Bizant : revenirea h antiehiLatca claMca in limba, in literatura, in. arta
reli~ioasa . Adevaratul initiator al ace;o;tei mit~cari era f.alugan;I anglo-saxon Aleuil{, director al ~colil infiintate Ia
York de arhiepiseopul Egbert, mort in anul 766. Aici nu
mun:ti ca. se predau limbile latina si gl'eae,\, dar, alaturi
. de ef'~rn religioase, bihlioteea sa detil~ea ce~.\ mai mare parte
a av. orilor elasiei, ale earor Juanuserise fusesera aduRe de
la Rorua 2494 .
Akuin reprezenta, deei, traclitia erudit3,,. care, prin
Beda. Yenerabilnl ~i Benedict Biscop, ajungea pin:'\; la un
biz~mtin autentie,
Teodor din Tars, ca.lug{tr din . Cilieia. Cuno-;efltur al eelor doua limhi clasice, acesta a venit
la Ronm,unde so afla in anul 668, a fost uns, de catre papa
Vitali:tn, arhiepiscop de CantPrhur.v ~i insareinat eu reorganizfH'ea bisericii din Anglia, intemeiata, sub Grigore eel
J\ibYP.. Teodor R-a ae:hitat excelent de misiunea incrl:'dintat{t ~i, printre alte masuri, a infiintat in manastiri l;lCOli
de fu1tura. clasic~i 2495.
ln anul 782 Alcuin, la invitath1 lui Carol eel Mare, s-a
stabiHt in l!"rant;<1 ~i tt conrlns ~coala Palatului, Jnmct
de pi1'-eare ~i contru al Hena~terii litemturii c:lusice. In
progl'arnul de refonna al lui Alcuin, arta ocupa un loc
important. In prineipalele manae:Liti ;:m fost create ateliere de pictura ~i pentru alto- me~te~uguri, pree11m l;li S(JTiptor{a in care :w copiau ~i se ilusirau in culori vii manuserise sa,cre ~i Jlrofane.
~Tn vom stndia ace:ud;a nrtrt ei vom ceteeta doar ceea
ce se datoreaza Bizantului 24!W. Nu crcdem ca me~teri greei
sa fi Inerat in Fr'anta : pe alto ciH s-a exercitat influenta
bizantin(t asupra urtei, probabil prin intermediul Rmnei
~i al rcgiunilor vizigote ..
r,r:Hele seniciu pe care artBJ blzant~na 1-a adus Occidentului cste de a-i fl determinat pe mae~trii sa,i sa revina
1a tr:;tare~t naturalist:\ a figurii urmme, suprimati'i in
attele musulmane, stilizattt sau inabu~ita prin entrelacsurile ;n~tei irlanueze. FarCt indoi::tl{t efi pictorii din O{~Cident
au putut copia direct arta antiea, dar imitind arta pizantin3! ::tu.reprodus intr-o nmniera Yie portretele Evangheli~-
419
posihil ca nom1 suveran~t ::;a, fi adus eu ca mai multi supu~i ai sai, printre care ~:?i pictori, insarcinayi eu cxecut~t
rea de l)Ortrete, preeum ~i obieete de arta de 1ux
din W"ra sr~. Cu toate ca, tmdiyia artei carolingiene
nu a fost intrerupta in seeolul al X-lea in tarile germanice,
se releva totu~i influente bizantine in iconografia manuseriselor religioasc decorate pe11tru Egbert, arhiepiscop de
Troves, (977 -993); uncle obieete sculptate in filde~,
provenii1d de l:JJ Abayia din Lorsch, sint eopii ale unor
originale bizantine. llustratia I<:vangheliarului lui Otto al
III-lea reproduce cu siguranta un model sirian z5o5.
In a doua jumatate a seeolului al X-lca s-a desel1is in
I~anguedoc atelierul de orfevrarie al Abatiei din Conques.
Printre ofrandele din toate timpurile ee impoctobeau
eelebra statuie de aur a Sfintei Foy, se afla o coperta de
carte din argint, provenind de h1 un evangheliar bizantin.
Altarele l)ortative ~i relicvariile executate in acest atelier
in secolul al XI-lea sint decorate cu emailuri cloazona,te
care, de~i au o tehnica- diferita, sint imitatii sigure ale
emnilt1rilor bizantine z5os.
Totu~i, orfevrierii occidentali au creat hli ince:putul
secolului al XII-lea tehnica noua i originala a emailurilor
champteve, atit in Limousin cit ~i in regiunea renana 25o7.
Aceasta inventie dovedc~te o adevarat:'i, emanci:pare a.
artei occidentale, insa in compozitia ~i stilul lor, :piesele
ie~ite din aceste ateliere 1astreaza amintirea modelelor
bizantine, fie in iconografia religioasa, fie in ornamente.
Acest lueru se remarca indeosebi la emaileria renana i
mosellana, pe lucrarile pastrate la muzeul Semieentenarului din _Bruxelles, :pe suportul ca:pului Sfintului
Alexandru, lucrat de Godefroy din Claire, pe altarul vortativ de la Stavelot (1165), unde figurile de sfinti ~i scenele de martiri amintesc de iconografia :Mineiului lui
Vasile al II-lea 250 8 Pe anwonul de la manastirea din Rlosterneuburg (.L<\ustria), scenele extrase din Vechiul ~iN oul
Testament{ se desfa~oara, in 51 de tablouri emailate,
opera a lui Nicolas .de Verdun 25 09 .
Din dovezile astfel. adunate rezulta ca arta bizantina
a avut, mai ales in Occident, rolul unui impuls.- Dorinta
de a c1ea o arta cu earacter religios a determinat atelierele
occidentale sa imite arta bizantinii. Or, aceasta imitatie
a fost superficiaHi, ~i nu a afectat cu nimic originalita,tea
artei occidentale. Nu tebnicHe bizantine au fost ii:nitate,
421
422'
Pelru sulul pe care este scrisa Nona Lege. Expresia trista a chipului aminte~te de uncle reprezentari bizantine. in colturile etajului areadelor care
domina sub conca, Fecioarele !ntelepte, in busturi, poarta costume de
printese bizantine, cu diadem a de perle, cu tunica hrodata, cu cercei grei
la urechi. Ansamblul fonileaza o compozitie tncintatoare, tnciircata cu
ornar:nente,perlatc ~i cufrunzi~ sculptat, dar atitudiiJile s!nt rigide iar fetele
i nexpresive 2516 .]
423
H. Influentele ( Orientul)
Influenta artei bizantine s-a exercitat mai profund in
1rile din Orient, strline elenismului, mai ales, cum era
!)i firese, in cele care primisera de la Bizant imj)orturile
artistice in acela~i timp cu cre~tinismul.
A1ta arnha. Arta, araba, la inceputurile sale, sub dinastia Omeiazilor, a fost tributara artei bizantine. In. Sirial
castelul Q.osar' Amrah (prima jumatate a secolului al
VIII-lea) este imporlohit cu fresce, dansatoare, muzica.nti,
J)Ortrete in stil elenistie, a~a e um se puteau vedea in pala,tde . bizantine 2522 l~~t Damasc, in moscheea Omeia:zilor
(fosia biseridt Sfintul Im1n Botezittorul), s-au descoperit
mozaieuri murale in stil pompeiaa1. Sint eompozitii lipsite
de gravitate, uneori en un aer irea l, intr-un cadru de verdea(a, pareuri fermec:ltoare mnhrite de arhori imcn~i ~i
ndate de piiiia~e care se pritv:'11esc in cascade. Nu se vede
aiei. nici o fiinta insufletlta, iar aceasta era opera arti~tilor
chemavi de 1a Constantinopol 2523 1n sfir~it, prin planul
sa.u oetogonal ~i prin ornamentatea sa eu mozaic'uri, Cupola Stincii (numita Moscheea. lui Omar) din Ierusalim
este l.m martyrion plll' bizantin 2924
424
libe~ak\
care va
Dupa b~Wi.lia de la Kossovo,, poporul .. sirh s-a rec0nstituit 1n regiuilea .eelor dou~ Morave ~i a ati'nS Valea
Dunarii, prin pososiunea Belgradnlui. Aici nu influentele
de ht Constantinopol dornina, ci cele. din Orient. ,planul
ohi~nuit. redevlne na va unicit a bisericilor din ~ Basci<:t,.
426
V. Tal'ile Romane
'
Dar opera mef}terilor ulzantini a pare mai ale-s in frn.mosul ansamblu de fresce narative care acopera. interiorul
biserieii. Eph:<oadele copilariei lui Hril:ltos au ccle mai
strlnse legaturi cu mozaicurile de la Kahrie-Geami. Sint
ex1mse acelea~i subiecte, dintre eare unele, destul de
rare, c:1 cea a llecensiim'intnltti in fa.,ta l'tti Qttirinus au acelea~i atitudini, acelea~i fonduri cu peisaje. Nu exista
sehimbare dec'lt la costmnat;ie (soldati en c:hnrtllli de zale
in fa,-ya tronului lui Irod) fi!i in stilul ca,re este mfti putin
decis 2541
Acest prim contact eu arta din Bizant avea, sa. fie fecund. Desi arhitectura sirbeasca a continua:t sa se dezvolte
in Tara i~oma.nease~J (manastirea Cozia, 1387) llli a. ajuns
chiar si in Moldova 2;; 42 , inHuenta bizantina a supmvietuit
in art~~ valaM dupa caderea C~nstantinopolului ~i s-a 'extins in toate tehriicile : icoane, sculptul'i in lemn, obiecte
de lux, de altfel nu fara amestec cu imprumutmile din
Orientul asiatic 2543
Arta din Moldova pare ;,;a fi fost refraetarr~ la oriee
influenta bizantina. Arhitectura sa loeala nu cunostea alte
materiale decit lemnul Ri eararnida. Din I>o]onill . si din
Ungaria i-a venit arta gotidt, flamboianHi i;ii, din punct de
vedere religios, domnitorii sM au ezitat multa vreme 'intre
catolicismul roman si ortodoxia bizantina. Arta bizantina
a patruns in Moldova prin iconografie i;ii obiecte de lux, iar
ciduri de pieturi murale au acoperit interiorul ~i nhiar
exteriorul bisericilor sale 25. 0 vizita la manastirea Putna
(Bucovin:1), intemeinta de mml dintre cei mai marl suverani care au domnit in Ronu1nia, l)tefan eel :Mare (14.57-,1504), permitea nu demult s'l:'1 admiri, intrcun minunat
tez:1ur, o colectie de vase sacre, obieete liturgice, stofe
brodate, in mijlocul unei revarsari de perle ~i pietre rne-
tioase sclipitoare, opera a ultimilor artif,lti care maicuno~teau inca secrctul tehnicilor din Blzant 2 545
'
VI. Rusia
Am vazut cum a,rta bizantini"'t fusese adnsa in H.usia
impreuna cu cre~tinismul. De pe la jmnatatea secolnlui
al XI-lea, Sfinta Sofia din Kiev ~I deeorarea sa cu mozaicuri servea drept model pcntru numeroase constrnc~ii,
datorate grccilor aflati in slujba marilor cneji. in acelai;~i
timp, ru~ii sint initiati in arhitectura ~i ridica biserici din
428
lemn, care imita rnai rnult sau mai putin planurilc hizantine : cruce greceasca, cu absida ie~ita in afara, eupoli1
inlocuitil, cu un a.copcri~ piramida.l. Dar bisericile din Cernigov (1131, 1169), ale caror cupole zvelte formeaza principahll element decorativ 2546 , au fost construite de arhitecti
din Consta.ntinOl)Ol. !ntre 1045 ~i 1052, fiul ma.relui cnea.z
Ia.rosbv a construit la. Novgorod o catedrala, pusa,
ca ~i cea din Kiev, sub patronajul caracteristic al Sfintei
Sofia 3" 47 Pictori autohtoni, precum. calugarul Alympii
{sfir~itul secolului al XI-lea) se formeaza la ~coala me~te
rilor bizantini 25 '18
Dupa invaz~a n1.ongolilor, care au distrus Kievul (1240),
supretnatia politica a trecut la, Novgorod, republica comerciala aflata in relatii cu lumea germanica 2549 , cu Constantinopolul ~i cu tarile Caucazului. Aici s-a dezvoltat o puternica ~coala de arta, tot de inspiratie bizantina; dar in ea
~i-a pus amprenta originalitatea geniului rus, prin simplificarea planurilor bisericilor ~i forma de bulb a cupolelor 2ooo.
In secolul al XI-lea, prin colonizarea rusa in bazinul
Volgai, a luat na~tere principatul Suzdal, cu ora~ele sale
importante (Suzdal, Vladimir, Iaroslav). Arta din aceasta
;regiune a suferit alte influente decit cea din Constantinopol. Bisericile sint cqnstruite din piatl":t ~i primesc la
exterior o decoratie sculptata, uncori exuberanta, cum este
celebra frizil, iconografica de la catedrala Sfintul Gheorghe din Iuriev-Polski (1230-1234) 255\ pagina de sculptura-broderie, cu figuri de sfinti, sub arcuri in forma de
acohdii, care nupot avea ca au tor decit un me~ter armean.
Mongolii au distrus, in anul 1238, ora~ele din Suzdal,
iar Moscova a foBt cea care a cules roadele. Oraey mediocru,
mentionat pentru prima oara in arml 1147 2552 , 1\foscova
a devenit, in locul Vladimirului, capitala politica l}i religioas~L Marele cncaz I van Kalita (1328 -1340) 255a' a
construit in cetatea Kremlin, catedrala Adormirii. Maicii
Domnului; Sfintul Serghei a fondat Manastiirea Sfintei
Treimi (Troitschi) 2551 Dar numai dupa caderea Constantinopolului, Moscova a devenit adevarata capitali1 a
Rusiei. Casatoria lui Ivan al III-lea cu Sofia Paleolog a
facut din Mosco-va un non Bizant, cea de a treia Roma,
dar arhitectii italieni adu~i de nona tminrt aveau sa condud\, arta rusii spre noi destine 2555
42'9'
n~Jrea
icoane.le, ca
asupr~
deeoratiilt:: sale
in entrelacs * i;\i cu or;natnente gemm:t:dce, 8e substi.tuie
adcsea ternelor bizantine. Rvang'helia lni Ostromi.r, sei'isa
.
'.
,-
'
,'
--
'
''' Mot.iv ornamental care consta dintr-o impletitura de linii curbe sim
frinte. (n. trad.)
'
'
430
la Novgoro<l in anut 10.1fi de catrc diaconul Grigorc, sea:mani5J eu 0 lucratura bizantina; Cll portrete. reprezentin
du-i pe E"nmgheli~ti ~i cu vignete care au tonurile unui
email 2561
Un obicei curios este acela al frontispiciilor mmmltl.Pntale ale manuscriselor religioase, care reprezinUt scctiunea
transvcrsaU1 a unci biserici ~u mai multe cupole. Aceasta
nu este, de aUfel, decit imitarea fl'ontispiciilor anumitor
manu,;;erise bizantine 2562 Unul din cele mai vcchi exemple
de astfcl de decor, intr-un manuscris rusesc, estc datat
din 1073 2563 In Recolul al XII-lea, motivul Re altereaza
t;~i devine ireal. Doua secole mai tirziu, el este metamorfozat in ornament oriental, impodobit cu entrelaesuri,
~u mm;>tri, cu cupole buJbifonne, cu arcuri in acolada ;
a poi, la sfir~itul secolnlui al XIV-lca, Teofan Grecul repune
la loe de onoare stilul grecesc ~i desencaza sectiuni ale
Bise:ricii Sfinta Sofia din Constantinopol care a trag admiratia contemporanilor siH ~i sint reproduse in manuscrise
ruse~ti din secolul al XV-lea 25M.
Icoanele patrund in Rusia dupa convertire~~ Sflntului
Vladimir, care a adus multe dintre acesteaJ de la Chersones
pentm a impodobi biserieile sale; dar alaturi de icoanele
importrtte de la Constantinopol, multe au venit din Orient,
l,;li s-a format 0 ~coala de ieonari in manastirile ruse~ti 2565
InSilir1ndu-se din traditHle bizantine, ei au manifestat
anumite tendin0 originale, o inceTcarc de simplificare in
modelarea figurilor ~i o subordonare a personajelor unui
ansamblu. Adoptarea iconostasului a condus la preciza,rea
acestei noi interpretari. In anul1386, Atanasie, egumen al
unei manastiri de lingi1 .Moscova, a adus de la Constantinopol ~apte icoane mari repTezentind Deisis-ul, doi arhangheli1 Sfin~ii Petru ~i :Pavel. Acest ansamblu a devenit
motivul central al unui iconostas 25 66 Pina atunci nu exista
nici o relatie intre personaje, care priveau la spectator :
de acllm inainte ele se vor intoarce spre Hristos, unite in
:aceeeJ~i rugaciune.
Concluzii
c 115
433:
434
Note. bibliografice
438
2::!. KEKAUMENOS, Straiegikon sau Logos nouillelitikos, 5; H.;OUKOULES, Usages relaiifs aux (ian~:ailles et au mar(age, 11. .Manualul. Pmclleiro.n interzicea sa se dea intermediarului. mai mult. de a douazecea parte
din dotii; Basilicalele tolercaza pina la 10 livre de aur (720 nomisme).
23. ,Soi.< mon hr!te demain". KOUKOULJ:'S, op. cit., 22-23. ,
24. ZOSI;J.fUS, Hisloire (cd. Bekker), 249 (casiitoria lui Arca\fiu&); MANASSES, Monodic sur Ia sebasle TllCodora, V, V., 1930, p. 630.
25. PSELLOS, Discours, Cllronograpbie, Correspondence, V, ep. 84, 322;
KOUKOULES, op. cit., 27-28; TEOFANES MARTURISITORUL,
Chronographic, 446, cMugiiri ciisatori~i cu forta de catre .:i\lihai.-l Lachanodntkon), M.B.E.H., (Vie el mort,de Byzance), ed. 1969, 82.
26, I<.OUKOULES, op. cit., 29-30.
27. Il!idcm, 31-32: Constantin .J)ragases e'te pe\itorul lui.J'hrantzes.
(1.438), GHEOTIGHIOS l'HHANTZES, Chroniqzzc, 17; SCHL.lJl\!BEHGER, }\llelanges d'archCologie byzantine, 67 ~i urm. (inel de aur,cu portrete ale sotilor. binecuvintati de Hristos); despre ritualuri,. !;>IMEON
din SALONIC, Oeuvres, 564 ~i urm.
'
urm.
60. J.ois de Constantin. A se vcdea PIGANIOL, L'empereur Consi(mtin,
1932, 123.
61. Tesldm'ml de saint Gregoire de Nazianze.
(i2. A. GAHDNEH, Theodore of Sludizzm, his life and times, 71-72~
63. Vie''de sainte Theodora de Salonique, V.V., XIX, 91.
6'1. DIEHL, Figures byzantines, 116.
.
65. Vie (fe sainte Tlzeophana, il11peratrice, premiere femme de L&m Vl.
(ed. Hcrgenroether) ~i V.V. 1910, 91.
66 ..G: REDHENOS, Synopsis, II, 448; a. 1001 (P.G. 122, 180 ~i m:m.);
NIKEFOR BRYENNOS, Hisloire, II, 26.
6 7. RUBIO I LLUCH in B.Z., 1940, 462 ~i urm. (sec. al XIV-le>~).
6 8. PERO TAFUR, Trar1els and Adventures, 1435-1439 ~i A. VASJUEV,
PetiJ 'Ta[llr ... and his visit to Constantinople, Trebizond and lttlly, 117.
69. PSELLOS, Discozzrs .. . , V, 327 ~i urm.; ID. Chronographie J, 31 ~i
urm; (piactici ale lui Roman Argllir ~i ale Zoei).
70. KOlJI{OliLES, Usages b!JZCmlins relalifs d Ia naissance el au bapli!me,
91-95;
71. Jb.idetil; (recueil de pratiqnes et de [ormules) ; vie de saint Porphire de
Gaza, 28 ~i urm.
72. KOUKOULES, op. cit., 315 ~i nrrn.
.
din
Salonic, Opuscula, 1438, 25 (Pal'ekbolai);
73. EUSTATHJOS
PSELLOS, op. cit., V, 11; KOUKOL:LES, op. cit., ~12.
74. Vie de saint T McdoiC Tiron, 225 ~i urm.
75. KOlJKOULES, op. cit., 120 ~i urm.; D.A.C.L., II, 285 ~i urm. (on
attendidf sou vent au 4 0-e Jour apn1s Ia naissonce ).
76. J~Jl\:RGOIRE, L'Eglise byzantine de 527 a 847, p. 93; P. LEMERLE~
Philippe$ et la 1Vlacl:doine orientale d l'epoqzze chreiienne et bywniine,
336 ~i mm.; D.A.C.L., II, 389 ~i urm.
77. KOUROULES, op. cit., 134.
78. Obicei practicat deja in sccolul al V-lea. Sf!ntul lOAN HRIS.OSTO:M,
Hometits, hom. xn, 7; llQ(),CY.tQA6ye:tO!
)!(J(t
llsAO'ItOVl)Gtrt>!&:.
Do~uments incdits ressembUs pw- f,p. Lambros, II, 276 t?i urm. (Andmnic
al , Ill-lea).
'iO. J<OUKOULES, op. cit., 137 ~i m:m.; S~MEON din Salonic, O~uvres,.
233. Se aruncau monede pc drum.
440
unn.
441
E~lW\IOO"t:<l:O'WV.
134. DJE:HL, Manuel d'Att byzantine, 426 )i urm.; BEYLll~, op. cit.,
72_:75 ..
135. BEYLIE, 76, 140.
136. D'I'RI-IL; 427.
137. BEYLIE, 75 (dupii cxploriirile lui G. l\IlLLET, Les moncsU:res ei
. les eglises de Trebizond ).
.
138. GUlLLAND, 1'lz. Melhochiih>. Description de son palm's par lui meme
RE.G., XXXV, 1922, 86~9:1.
139. BEYL.IE, 84-:--94.
140. G. MILLET, Le monasli:re de Doplmi, }Jl. XV lii.
442
443
, 172. Ibidem, 153, nr. 12, 14, 24, 25; HOLMES, J'he age of Justinian and
Tl!l'odora, I, 87.
173. C. Th., X, XXI, 1; Testament de saint Gregoire de Nazianze, ;6, 258.
174. CONSTANTIN al VII-lea PORFIROGEI'\ETUL, op. cit., I, 34 (V,
1, I 132).
175. J. LASSUS, op. cit., nr. 14.
176. Testament de saint Gregoire de Nazianze, 250-263.
177. Dupii o preclicii a lui Theodoret, episcop de Cyr, mort in arml 458,
P.G., 83, 617; BREI-IIER, L'Arl clzretien. Son developpemmt iconographiqne, 60; Testament de saint Gregoire de Nazianze; cf. 1/Adoration des. 1.\/Iages, pe .rochia Tcodorei de la San'Vitale din RaYenna.
178. PROCOPIUS din CESAREEA, De Bellis, Vand. II, 26; D.A.C.L.,
I II, 19H ; DIEHL, Ravenna (, V illes d'art celebres").
179. J. LAS SUS, op. cit., 132 ~i urm., 154, nr. 10, 18, 45.
. )
180 . .J. EBERSOLT, Les arts somptvaires de Byzance, 42: DIEHL, La
peinlure byzantine (!n Hisloire de l'Arl byzantine), pl. 7.
181. DIEHL, op. cit., pl. 10.
182. F. CUMONT, L'uniforme de la cava/erie orientale el le costume byzariliiw, :HH.
183. N. KpNDAKOY, Les costumes orientaux a la cow byzantine, 19 ~.i
nrrn. ~i A.C.E.D., Bucure~ti, I (1924) (stofe de Mozat ~i de Bamberg).
184. CONSTANTIN al VII-lea POHFIROGENETUL, I, 97; EONDAKOV, op. cit., 12-16.
185. 'PSEUDO-CODINUS, De officialibus palatii, IV, 17, KO?\D.A..KOV,
op. cit., 40 ~i urm.
18H. PSELLOS, Disc'Ours .. . , V, 161; KOUKOULES, Sur quelqu:es vetemenls byzanlins, IV, 9,1 ~i urm.
187. H. W,f:ISS, Rosliimkunde, Geschiclzle der Traelzt und des Geriillles im
Millelalier, II, 72-74, fig. 34 ~i 35. Inaltii demnitari purtau pantofi
cu talpa rigid a, decupal,i in fali\ (campagia ), iar cavalerii cizme (lsangia) ~i, in seeolul al XII-lea, eleganta incanaminte cu virfullmig
[J.czzpuv;IJ"rLx&, Satire conlre les lzigoumenes (tract. Jeanselme ~i Oecomanos), vers 6.
188. Vie de saint Filarel le Misericnrdieux, 1350; THEODOR PRODl~OMQS, Poemes, 62 ~i urm.
180. LUlTPRAND, Relatio de legalione; H. WEISS, op. cit., II, 81 11i
urm.
190. CONSTANTIN al VII-lea PORFIHOGENETUL, append, I, 9-10,
9i II, 2 (P.G., 112, 884 ~~ urm., 984 ~in. 77).
191. ADONTZ, Notes armeno-by:anlincs, B.N., 1935, 169-170 (plan~ii
in culori).
192. If. \VEISS, op. cit., II, 81 \'i urm.: BENIAJ\liN din TCDELA, Voyages.
193. EUDE DE DEt:IL, De Luclovici VII profclionc in Orienlt:m, IL
194. NIKETAS CHONIATES, Ilisloire, P.G. (139, 140), Alexios H, ll,
Andronic, 1, 2.
195. P:SElJDO-CODH\US, lJe official! bus polatii, nola de Gretsu, 223.
196. TH., SCHMITT, Kahrie-Djami, 89, pl. 58.
197. Paris, gr. 2144, secolul a! XIV-lea, fo 1l a; J. EBERSOLT, La
miniature byzantine, pl. L Vlll.
198. NlKEFOR GREGORAS, Histoire IOmaine, XI, 11.
199. PSEUDO-CODINUS, op.cil., VI, 50 ~inotalui Gretser, H3; D.G.G.,
crxapr:tv!x6~; H. GUILLAND In B.N., 1948, 127 ~i urm.
200. ADONTZ; Zoe. cit., 44.
201. G. K:EDRENOS, Synopsis, II, 614.
444
:234.
235.
236.
237.
I-1:
263. EllEl'{SOLT, Les arts sompfuaires de JJyzance, ti ~i urih.; DIEHL,Manu'1 d'lut /;!Jzantin, 710; SCI-lLCl\JBERGER, Le siege, Ia p.;ise
t le sa(; de ConstDnlinople par Its Turcs en 1453, I, 697; II, 421, 411,.
513.
..
264. THEODOR PRODHOMOS Poemes prodromiques (lui Ioan Conme::ml
vcrs 54- 63); DIEHL, Figures by::antines, JI, 54.
265. J. B. BURY, Tbc imperial adnlinislrative System in the ninth century (Philoteos, cap. 3); I<OUKOULES, In E. B., 1933, 133.
.
266. FISCHER, Fouilles de l'Uninasite de Princeton ll~ntiohia 19:33-
36).
.
267. Soti1c coniie les ?zigozzm{nes, 317-19; HIEROFIL (Calendrierde
regimes), JJ el. Schl., 217 ~i urm.
268. LUITI'BAND, Relotio de lcgrdione, 11, 139.
269. HIEHOFIL, Zoe. cit., Satire conlre les hiyoum cncs, :.;:.>A, :n.
270. HlEROFJL, 193.
271. Satire . .. , 328.
272. BUHY 0 op. cit., Philoteos, IV, nr. 760-51.
273. Satire . .. ; 217 urm.
274. CORil'PliS, Inluudem Justini (ed. Partsch), vers R5-91; PARISET,
.H istoire de Ia soie.
,
275. LUJTPRAND, op. cit., h
276. Noms cf tspeces de pains, E. B., 1928, 36 ~i urm.
277. Satire contre les higoumcnes, 3il4.
278. KOUKOULES, Les bains aux temps bywntins, E. B., 1935, p. Hl4 ~i
200.
279. 1 bidan, 106.
280. Sfintnl TEODOH STCDITljL, Leilres, P. G., 99, 689; KOliKOULES, op. cit. 198; OHLANDOS, Architecture monaslique (In limba
greacii), 57.
281. H lEROFIL (Calmdricr de regimes), 193 ~i urm.
282. KOUKOULES, 214 ~i urm.
283. Ibidem, 206 ~i urm.
284 . .! bidem, 209 ~i unn.
.
285. Ibidem, 211; Patriaii&:rpw. KoVO"T()(V'nVOum)lce:6l~, 168,5; CONSTANTIN AL VII-LEA POHFIROGENETl.7L, De caerimoniis aulae bywnlinoe, append., 466, 4 (P. G., 112, 872).
286. KOUKOt:LES, op. cit., 206.
287. M.B.E.H. (Institutions), Cap. II, ed. 1970, 58-71.
288. A. HAMBAUD, Elude:; sl!r l'llistoire byzantine.
289. L. BRf:HIER, J.cs empereurs byzantins dans leur vic privce.
290. LE BLANT, Inscriptions cbretiennes de Ia Gaule, Aed. I, 7 (png. 32~
33), An. 12-13 (p. 82, 88-89); DIEHL, Justinien et la civilisation
byzantine ou VI-e sUcle, 17.
;?,91. CONSTANTIN a! VII-lea PORFIHOGENETUL, op. cil., IJ, 1 j
EBEHSOLT, Melanges d'llisloire el d'archeolcgie byzantines, 17.
292. Ll:ITPTIAND, Antapodosis, I, 11, 277.
293. 'Fie de saint Eulhyme, palriarche, I:X, 1-18, p. 27.
294. PSELLOS, Chronograpbie, XII (1, 59).
295. PROCOPHJS din CESAREEA, De Aedificiis, I, 7, p. 32; Anecdofa,.
13 (p. 88 ~i urm.). (Concordan\ii tntrc cele clouii texl>:: DIEIJL, Justinien et ~a ciuilisalion byzantine au VI-e siecle, 17).
, 296. LEON IHACONUL, Ilistoires, III, 9.
297. PSELLOS, op. cit., I, '1; DIEHL, Choses el gens de Byzance, I, 3:13.
298. CONSTANTIN .a.l VII-lea PORFIROGENETliL, op. cit,, II, 15;
TEOFANES, Continua/us, 101-104.
*i
447.
in
448
:3:::8.
~i
urm.).
343. ANNA COMNENA, In trod. XVI; ALEXANDHU SCH IBUL, Yoyage d Constantinople, 7 (II, 176); ANNA COMNENA, 4, 2 (III, 159).
El vina cu ~oimul, VII, 9, 1 (II, 117).
344. ANNA COMNENA, XII, 6 (III, 71).
345. Ibidem, VI, 7, 4 (II, 59).
346. Ibidem, XV, 11 (III, 230).
347. Ibidem, XV, 7 (III, 213-217).
348. DIEHL ~i GL;ILLAND, I./Europe Orientale de 1081 d 1453, 97-98.
349. IOAN KINNAMOS, Epitome, III, 16..
350. Ibidem, III, 15; NIKETAS CHONIATES, Histoire, Ill, 5; DIEHL,
La Societe byzantine d l'epoqne des Comnenes, 15; Ekphrasis despre un
turnir in N. H., t. V, 15 ~i urm.
351. IO;\N KINNAMOS, op. cil., VI, 5, CIJALANDON, Les Comnene,
H, 205 ~i urm.
29 -
c 115
449
356. lOAN KINNAMOS, III, 17; DIEHL, La SocWe byzantine ,) /'cpaque des Comnenes, 32; NIKETAS CI-IONIATES, III, 5-7 (809 ~i
urm.); Sp. LAMBROS, Les bouffons des empe1eurs byzantins, 391 ~i
urm.).
357. NIKETAS CIIONIATES, III, 6-7 (900-912).
358. TEODOR al II-lea LASCAHIS, Oeuvres, ep. XIV; J. H. PAPADOPULOS, Teodor II Lascaris, 85-87.
359. PSEUDO-CODINUS, De offcialibZis palalii, XIV, 76-82; EBERSOLT, JYI.elanges d'histoire et d'archeologie byzcmtines, 99-100.
360. PSEUDO-CODINUS, op. cit., VI, 53; EBEHSOLT, op. cit., 82 ~i
urrn.
364: NIKEFOP. GREGORAS, Histoire romaine, XI, 4-5; IOA~ CANTACCZINO, Histoire, I, 5.
365. lOAN CANTACUZINO; IV, 4; NIKEFOR GREGORAS, 11.
36!3. A. VASILlE.V, Pero Ta{11r ... , 92-95.
367. '\IAJ\;l.'EL al II-lea PALEOLOG, Oeuvres, ed. Berger din :Xivrey ;
lia/.oc~oMywx xo:l Hs),onov\r~rncxx&: Docwnents inedits rassemblfs par
Sp. Lan1br os, 3.
,
368. De excmplu capetcnia gofilor, Atanaric in anul 381, JORDANES,
De 01 igine actibusque Gollwmm, 28.
369. FOCCHEH din CHARTRES, Gesta Francorum Hierusalem e:cpugnantiwn, 331.
370. VILLhHAHDOUIN, La conq11ete de Constantinopole, I, 128; ROBEHT
DE CLARI, La Conqueste de Constantinople, cap. 40.
371. ANDREAS in l'vlelron (revista de statistica), decembrie 1920, 6.
372. PSELLOS, DiscollTs ... , V, 229 ; BESSARION, in Documents inedi/s rassemblcs par Sp. Lambros, III, 289; DIEHL, En lv!Cdileranee,
372.
373. Scrisoare redactata in anul 1406 dupa misiunea sa diplomatica la
Londra, MANUEL CHRYSOLOHAS, Correspondance, IX, 393; DIEHL ~i GUILLAND, L'Europe Orientale de 1081 c1 1453.
374. Aluzie Ia caderele de marmura de la Proconez.
?75: Statiuni ale Bosforului, suburbia Chrysopolis (Scutari) ~i Apele dulci
din Asia.
376. ABOlJLFEDA, Geographic, XIV-e sii!cle, trad: Reinaud, t. 2, 315
sl urm.
377. P. MEHIMEE, Et11des sZir les arts all Moyen Age, 335 ~i umi. ;A.
VASILIEV, Pero Tafur .. . , 113; BEHTHANDON DE LA BROQUIERE, Le voyage d'autre mer:, Y a beaZICOZl[J plus v11yde q11e de plain"
378. PSELLOS, Chronographic, 393.
379. M. R. DE!Vl.ANGEL, Contribution c1 Ia topographic de l'hebdomon,
23.
,
380. Patria, ed. Preger, 1907.
381. DEMANGEL, op. cit., DEMANGEL ~i MAMBOURY, Le q1wrlier
des 1\llanganes et la region de Constantinople.
382. A.C.E.B., VI, Paris, 1948, t. II, p. 21: A. GABH.IEL expune ,pro-
iectul de creare a unui pare arheologic Ia Istanbul".
383. A.C.E.B., Paris, 1948, T. II, 243-253; E. MAMBOUHY, Contribution a la topographic gfmerale de Constantinople par l'etude du modele
de la ville.
450
451
452
~n.
trad.)
4.53
4i5. Ch. PICARD, La Sculpture an!ique, Il, (Origines de la sculpture by:unline ), 476.
47(). P fGANIOL, Zoe. cit. La noma de ascmenea loja magistratului care
prezida jocurile era sep;uati\ cle loja imperiala. La Constantinopol
prezident era Prefcctnl Ora~ului.
477. Supm, p. 70.
478. G. :viiLLET, :VI. K., 281..:_295.
479. COl\STA:'\TIN al VII-lea PORFIROGENETUL, op. cit., I, 68 ~i
urm.
480. H.K.O.R., 1255 (iuvilarea pisanilor de cil.tre ALEXIOS I in anul
1111).
481. Descopcrita in 1834 (muzeul din Berlin). Urna este reprodHsa pe
diferite monumcnte. DALTON, Byzantine 1lrl and A.rchiiology, .490,
fig. 293 (psaltirca din Utrecht).
482. D.A.C.L., VJ,2389, fig. 5711 si 6716.
483 . CONSTANTIN al VII-lea POHFIHOGENETUL, I, 69 (II, 126):
D.A.C.L., VI, 2388; in 880 lmparalul a primit o coroana de aur ~i o
liYra de anr, HAHOUN BEN .JAHJA, n:1cit, 215.
48:i. \OGT, Comcnt. II, 121 ~i 147 (distrihnirea de merinde popula\ici la
aniYcrsarea ora~ului).
485 . ,\. n.AMBAUD, Eludes Slll l"his!oirc byzantine, 29; DIEHL, Clwscs
c! .r;cns de Byzance,-III,501.
4illi. YOGT, Coment. II, 219 (cor al faet.lunilor adresat impar3tesei);
HOBERT DE CLARI, La Conquestc de Constantinople, 83.
487. TEXIER, H. A., 1845, 157; D.A.C.L., VI, 2389 ~i lirrn.
488. PROCOPH;s din C,\ZA, Discurs, paneg.15 (P.G., 87, 281());
489. Diptic de la Bourges (cabinet des MM.).
490. DIEHL, (,'hoses ct gens deByzance, III, 409, 769.
491. SCJJLC'v!HEHGEH, Nicephore Phocas, 150; BEYLIE, L'habiialion
J;y:unline, 110.
492. JJTEI-IL, Dansl'Orienl by:antin, :181 (iarna anului 963).
4D3. LEON DIACONUL, Hisloire, IV, G; BEYLIE, op. cit., 110.
1; L'\NT, Expeditions t1 p i;l crinuyes des ;-,candinaues en Terre Soinie
160,199 (pela 1103).
.
495. BENIAl\IIN din TUDELA, Voyages (in 1172, ziua de Craciun).
496. EDHIS!, Gcoymphie, trad. Jaubert, a 1153; EJJEHSOLT, Constantinople by.:antinr: e/ les voyageurs du Levant, 34.
497. P. G., 133, 107 ~i urm. TANNEHY,A.A.E.G., 1887, 107.
498: Ed. L\.~iBHOS, N. I-l., II, 385 ~i urm.
49!). NIKETAS CHOI'\IATES, Histoire, III, 5; Satire conlre les hiuoumenes, :321. ; SCHLl.:MBEHGEH, Campaunes du roi A maury . .. ,
311-335.
500. CHALl\1'\DON, Les r:omnene, II, 421 ~i urm.
50L '>:IKETAS CHONIATES, Hisloire, Al. 111, III, 2 ~i 6.
50:2. HUBEHT DE CLAHI, La Conqueslc de Conslanlinople, 88.
flO:~. ~ri~ET_AS CliONii\Tf~S, op. cit. (de Statuis), L,, XXI.
f>Ol. P. IIIEHI:MEE, Etude sur lcs arls wz kloyen Age, 317-321.
CO;:J. CEHOLA, La vee/ate di Conslr!Iilinopoli di Cristofaro Buonddmun!i,
\-"-:\S IL IT~Y, Peto Tdfur .. . , 108 7i nrrn . ; Anonyrne russe. ]Jcscr-ip-
;)(H~.
508.
fi;o),x~oMy~'.X ...
183.
454
~i ll!'lt!.
455
548. FLICHE ~i :'.L\HTIN, Hisioirc de l'f:glisc, IV, 442 ~i urm.; J. T\IASPERO, op. cil. : snnctuarc clistruse de patriarhul ANDHO:\fiC (6126:22).
456
585. PROCOPIUS Dir\ CESABEEA, B. P., II, 10; DIEHL, op. cit.,
570 ~i urm.; DEVHEESSE, op. cit., 113 ~i urm.
586. Sfintul lOAN HHISOSTOM, llomelies, ltom. 19, P. G., 49, 188.
587. D.H.G.E., III, 564.
588. lOAN MALALAS, Clzronogruphic, Bonn, 427.
589. LASSCS, Anfiocll - on - llle- Oronles, 132, fig. 11.
590. Sfintul lOAN HRISOSTOM, Homilies, hom. 7, P. G., 48, 104546.
591. LIBANIUS (Sur sa pro pre fortune), tracl. Petit, 175.
592. REICH, Der Nlimus, 205.
593. CHORICIUS din GAZA, ed. Graux, II, 14, 8-11; COURET, La
Palestine sous les emperezzrs grecs, 147 (mimul Timotei obtinind de la
Anastasios suprimarea chrysargyron-ului [impozit pHitit de negustori].
594. DIEHL, Justinien .. . , 573 ~i urm.
595. M.B.E.H. ( Instilutions ), ed. 1970, 361 ~i urm.
596. LASSDS, Sanctuaires clln!tiens de Syrie, 123-160; GHABAR, 1'.1arlyrium, I, 152-167 ~i 207-214.
597. LASSUS, op. cit., 249-260.
598. Ibidem, 277-283; LAS SUS, Images de stylites (Buletin des Etudes
orientales, II, 67-88); Vie de sainte Genevieve, S.R.M., III, 226 ~i
urm.
599. JERPHANION, La Voix des monuments, I, 111-133.
600: LASSUS, Sanctuaires cllretiens de Syrie,.285 ~i urm.
601. Sfintul lOAN din EFES, Vie des bienlzereux orientaux, 226; DIEHL,
Justii1ien ... , 577.
602. EVAGRIOS, Histoire ecclesiastique, V, 18; DIEHL, Jusiinien, 577.
603. EVAGRIOS, op. cit., V, 18; DIEHL, op. cit., 577.
604. PH!LIPPSON, Das byzantinisclze Reich als geographisclle Erscheimmg, 185 ~i urm.
_
605. DIEHL, op. cit., 570; PROCOPIUS din CESAREEA, De Aedificiis,
V, 5; PARISET, Histoire de la soie.
606. DIEHL, op. cit., 579 ~i urm.; PHOCOPIDS din CESAREEA, De
A edificiis, II, 10; la fel: De Bellis, II, VIII, 7, IX, XIII, 15.
607. PHOCOPIUS din CESAREEA, De Aedificiis, II, 10; DIEHL, op.
cit., 582-584; LAS SUS, op. cit., 304 ~i urm.
608. IOAN MALLALAS, Cllronograpllie, pe la 518-520, lui Seleucus din
lsauria.
609. I-HEROCLES, Synekdemos, cap. 46-55.
610. GIIEORGHIOS din CIPRD, Descriptio orbis romani, cap. 4-15.
611. LASSUS, op. cit., 304 ~i urm.
612. Ibidem, 47. A se vedea supra, p. 30.
613. Expusa la Bruxelles la Muzeul Semicentenarului. F. MA YEKCE,
La mission beige d'Apamee, !n B.A.B.L., VI, 1935.
614. Anonyme. Tot ius orbis descriptio, 57 ~i urm.
615. P. COLLINET, Histoire de l'Ecole de droit de Beyraui. A se vedea
cap. XIII.
457
458:
urm.
677. LATY~EV in V. V., II, 1895 ~i B.Z., 1896, 245.
678. F. DVOHNIK, LI!S Slaves, Byzance et Rome au I X-e siecle, 76-104 ;
de acela~i : Les I egendes de Constantin et de Methode vues de Byzance,
253.
679. CONSTA::--JTIN al VII-lea PORFIHOQENETUL, De administrando imperio, XXIX, 137 ~i urm.,; XXXI, 149; HEBHARD ~i ZILLER,
Le palais de Spalato; A. RAMBAUD, L'Empire grec au X-e siecle ...
75; DVOHNIK, op. cit., 76 ~i urm.; DIEHL, En Mediterrimee, 1 ~i
urm.
680. F. DVOHNIK, Les Slaves, Byzance et Rome ... , 5,75.
681. Fondata de catre Casandra (316-315 i.e.n.).
682. VIDAL DE LABLACHE si GALLOIS, Geographic universelle, t.
VI; Peninsule mediierranetnne~, 523 ~i urm.; 0. TAFHALI, Topographic
de Tl!essalonique au XIV-e siecle, 15-41, 130 ~i 148.
683. DVORNIK, Les legendes de Cfmstaniin ... , 14-16 -; TAFHALI, Thessalonique, des origines au XIV-e siecle, 140-142.
684. DIEIIL, Jl,fonumenis chretiens de Salonique (despre aceste monumente,
459
\:160
em
461
462
463
46.!:1
e 115
465
46t51
467'
978. H. DELAHA YE, Une vie inedit de saint Jean l'Aumonier, in A. B.,
1927, 30-32; H. LOPEZ, Relat'ons Anglo-byzantines du VIl-e au
X-e siCcle, In B. N., 1948, 145-147.
979. Vie de saint Jean l'Aum6nier, 10; G. ROUILLARD, op. cit., 82.
980. Vie de sainte Genevieve (425-513), S.R.M., III, 226 si unn.
981. GRIGOHE din TOURS, H. F., VI, 6; L. BREHIER, Les colonies
,
d'Orientuux ... , 12.
982. GRIGORE din TOURS, H. F., 111, 19; Gloria confess., 64: BREHIER, op. cit., 20 ~i urm.
983. GRIGORE din TOURS, I-I. F., IV, 43 ~i V, 5.
984. Idem, Gloria mart., 17.
985. Ibidem, 6.
986. FROEHNER, La verrerie antique, 124.
987. L. BREI-IIER, La sculpture et les Arts mineurs byzantines, 13.
988. H. PIRENNE, Le commerce du papyrus dans la GauZe merouingienne,
A.I.C.R., 1928, 183, ~i 184.
989. Ibidem,109.
990. F. LOT, H.G.M.A., I, 1922, 357; H. PIRENNE, La fin cln commerce
des Syriens, M. B., 681.
991. H. PIRENNE, Le commerce dtt papyrus, 108-110.
992. Idem, Mahomet et Cllarlemagne, 77 ~i urm.
993. Idem, La fin du commerce des Syriens, 683 si tum.
994. L. BREI-IIER, Les origines des rapports ent~e l a France et Ia Syrie
(L ucrarile Congresului Siriei, Marsilia, 1918), 15-39.
995. Annales Lanrissenses Majores, M.G.H.S.S., I, 190 (a 801).
996. Ibidem, I, 194 (a 807); BDCHNER, in Die Provence in merowingische
-Zeit (Stuttgart, 1933) relevli 17 itinerarii din secolul al VIII-lea, din
care unul singur pe mare.
997. H. PIHENNE, H.G.M.A., VIII, 95-98: ANDREADES, De la monnaie et de la puissance cl'achat des metaux precieux dans l'Bmpire byzantin, 82-85.
468
101'1.
10E.
1016.
1017.
469
-805.
Yers 23,
1083 THEODOR PRODROMOS El~ -;ov
t. 5.
1Q84. Paris, gr. 135, f. 22 v.; EBERSOLT, La J.YJiniature byzantine.
pl. LXIJ,2.
470
din
471
472 '
20.
481).
473
110.
474
1221. 'l-ie de sain.t Hi/arion d' IMrie, eel. Peeters, A.B. 1913, 236 ~i urm.;
LOPARE\', Vizanliiskiia Svialnik, VIII- IX, \'iekov, V.V., XVII,
_"-i unn.
122'2.
\'OHNIK, op. cit., 207-20\J.
1223. WAN KAT\L\.TEHOS, op. ci., :31-97.
1221. l\!en\ionat ~i de PSEUDO-GHEHMANOS, I-I is to ire eccl esi_astique,
39e si urm.
12:25 .. Js;lSC IIrisiousc, sa [ii im.'nrriilor!
122Ei. !espre originea acestiui riL. ~' SAL\VILLE, Ulmgies orientales,
-10, 3.
122/. ibidem, I, 27-32; KAMATEH.OS, op. cit., 309-312.
1228. Simholnl intxiirii lui l!ristos in Ieiusalim, PSEUDO-GHER!VIANOS,
H isloire eccl esiastique.
1220. ~.pre deosehirc de ritu.alu1 roman, tcxlul este l'uat in exelusiYltate din
EpisLolele aposLolicc.
1230. l'recedat deli tanii. Nu a mai cwn Lloc lnceplnd clin sccolul al VII-lea;
SALA VILLE, op. cit., I, 5S_:92.
1231. SALA VILLE, op. cit., I, 97; text in D.A.C.L., III, Hl14, 1281.
1232. EUTYCHIOS, De Paschate et sancta Eucharisiia, P. G., 83, 2400;
PSJTDO-GHEl\MANOS op. cit., 420; L. B. Gl\ONDI~J:~, L'icoUi(;tuphie byzantine clu Crucif'il! mort sur Ia croix, 78.
1233. 1--~.l) .B., 205.
1234. C.l.C.I., nov.137 (565).
1235. P. BATIFFOL, Le~ons sur Ia 1Hesse, 289-292.
475
1236. Hepro~urile lui Cabasilas arlresatc latinilor, care considerau consfinprea ca flind indeplinita prin comemorarca cuvintelor lui Hristos;
CABASILAS, Explication de la Divine Liturgic, 150.
1237. D. BHIGHT!YIANN, Liturgies Eastern and Western, 331-337.
1238.. .SALAVILLE, Liturgies orientales, I, 51 ; A .. GHABAR, La Peiniure
rdigieuse en Bulgarie, 91; J. D. $TEFANESCC, L' Illw:lrotion lies
lilurgies dans l 'art de Byzance, 113, pl. LXV III.
1239 .. SALAVILLE, op. cit., I, 52.
1210. GHONIJS, op. cit., 52-67, 83, prima men\icnare a ritualului in
Umpul lui Maurikios, doctrina a incoruptihilitiilii corpului lui Hristos
pe cruce; M.B.E.H., (Vie et mort de Byzance ), ed. 1969, 41 ~i urm.
1241. GHONDIJS, op. cit., 90 i mm.; P. ANDHIEU, Jmmixlio el Consecraiio, 196 ~i urm.
1242. Constitutions apostoliques, ed. Funk, I, 167; Concile-Qninisexl~ (fJ92),
canon 101.
1243. SALA VILLE, op. cit., I, 57; tropar introdus de patriarlml Sergius
in 624, Chronique Pascale san Alexandrine, 1001.
1244. SALA VILLE, op. cit., 69.
1245. KAMATEROS, 345-353; Chronique Pascale, 989.
124fJ. GHONDIJS, op. cit., 78.
1247. SALAVILLE, II, 93; NIKETAS STETHATOS, Contra Latinos,
1018.
'
1248. ANTONIE, arhiepiscop de Novgorod, Le livre dtl pelerin, 105.
1249. FOHTESCUE, The Orthodox E'astem Church, 402; H. JAN IN, Les
Eglises orientales et les rites orientaux, -16.
1250. lZ..C\MATEROS (in versuri politice), XC.
1251. BHEHIER, Les peintures des rouleau lilurgique de I.cmra, A.I.E..,
Praga, 1939, fig. 1. La fel: MILLET, Alonuments byzanlins de Jfislra,
pl. 84, 93 ~i 142; MILLET :;;i TALBOT lUCE, Byzantin PaiEiing ot
Trebizond, 67 ~i urm., pl. XXIV -XXV.
1252. Fragments sur papyrus de l'anaphore de saint i'\clarc (cd. Andriom ~i
Conomp), R.S.H., VIII, 1298.
1253. KAMATEHOS, Zoe. cit.
1254. BHEHIER, lac. cit.
1255, C.J., I, III, 41, 10; Concile Quinisexte, canon 75, J\I.C., XI, 976.
1256. J. PAHGOIHE, L'Eg!ise byzantine de 521, a 847 p. 104 ~i urm.; AIGRAIN, Liturgia. Encyclopedic, 936.
1257. AIGRAIN, op. cit., 438; KATTENBUHSCH, Lehrbuch der I'Ufileichendcn J(on{essionslwnde, t. I: Die orthodoxe anatolische J{irche, 482
~i urm.
1258. R. GUILLAND, Essai sur Niceplwrc Gregoras, 10 ;;--;UZEFOH CHEGORAS, H isloire romaine, VIII, 13.
1259. Synaxaire de l 'eglise Sainte-0ophie (manuscrisul cle la PatmrJ<s, secolul al X-lea).
1260. FOHTESCUE, op. cit., 401 ; AIGRAIN, op. cit., 9'10.
1261. G. CEDHENUS, Synopsis, 700.
1262, TEOFILACT SIMOCATTA, Hisloire, lV, 16.
1263. NIKETAS CHONIATES, Histoire, 4 (Bonn).
1264. M.B.E.H. (Vie et mort de Byzance), ed. 1969, 105.
1265. FROLOvV, La dedicace de Constantinople dans Ia tradition byzantine, in R.I-I.H., 1944, 61-127 .
. 1266. VASILIEV, Tlze Russian Attack of' Constantinople, in anul 81:0.
1267. M.C., XI, 977 (canon 80.)
476
477
476
1338. KAuFMANN, Der Menastempel und die Heiligtiimer von ]{arm ~4!>g
Mine; D.A.C.L., XI, 1932, 324-398; GRABAR, Martyrium, I, 64 9i
urn1;
1339. DEJ\IANGEL ET MAMBOlJHY, Le quarlierdes Manganes ella premiere region de Constrnlinople, 65 ~i urm.
1340. Ibidem, 81-102.
1341. Porecla de anargyres vine de !a faptul ca ii ingrijeau-gratuit pe bolnaYi.
0 miniatura a 1'v1inologhionului lui Vasile al II-lea (Vatican, gr. 1613)
il arata primind din ceruri o trusa clc chirurgie (CUMONT, L'Adoration:
des 1'v1ages, 1'v1em., Ac. Pontif. de Archeologie, 1932, pl. VII, 3).
1342. Actes grecs des saints anargures (eel. Dtibner) ~i B.Z., 1908, 603;
GHAB1\H, op. cit., II, 345; EBEHSOL T, Sanctuaires de Dyzance, 97
si. urn1.
1343. EBERSOLT, op. cil., 99-101.
1344. GdABAR, op. cit., II, 351 (cultul icoanelor ar Ii facut nedreptate
celui al relicvelor).
1358. GENESIOS, Le livre des Empereurs,P.G., 108 (I, 39); KULAVOVSKI, lstoria Vizantii, III, 60.
1359. R:K.O.H., 408 ~i urm. (scrisoarea lui Mihail al JI-lea catre Luclovic
eel Pios ln anul 824); SFlNTUL TEODOH STUDITUL, Lettres, 961963.
1360. Lettre des 3 patriarches d'Orienl a Theophile SUI' les images (eel. Duchesne ~i Sakkelian, ,Homa ~i Orientul", 1913), 283; GELZEH, Die
Legende von den heiligen Bildcrn, in B.Z., 1901, 477 ~i urm.
1361. SFINTUL IOAN DAMASCHIN, Oeuvres, 1232-1284.
1362. M.C., XII, 1086; Xlii, 130.
T363. M.C., XIII, 377 (7 octombric); SCHWARZLOSE, Der Bilderslreil,
201 ~i urm.; L. BREI-IIER, La querelle des images, 51-57.
1364. NlKEFOH, patriarh, Antirrhetici, III, 3, 380 ;;i urm.
479
480
:31--c 115
481
48-2
4.83
LE:'-JSKY, The 1logomiles, 2C30. (Banii protejau sec La In functic (]c JegiJ,.
turilc lor cu Biserica romap{l),
li\!7. EFTIMIOS ZIGABE.':OS, Panoplia dognwtike, 20 .5i urm.
1498. Slovo na Eretiki, cu. Popruzenko, Sofia, 1936, in OBOLENSKY,
117-145 ..
1499. '\IILLET, op. cit., 7; ODOLENSKY, 48-52. Ei sc intemeiau pe
PAUL, J. Thess, V, 17 ~i recitau Tati\l Nostru fiira intrerupere.
1500. FLICHE ~i :VIAHTIN, Hisloire de l'i;glise, VI, 436 ~i urm. (i..L'GA,
XIV, 20-26).
1501. Vechi dochetism iacobit din secolul al VI-lea.
1502. Cf. cu consolamentum al calharilor.
1503. EFTIMIOS ZIGABENOS, Pmwplia dogmatike, 1:289; FLIC'lE. ~i
MARTIN, op. cit., VI, 436 ~i mn1.; OBOLENSKY, 207 ~i urm.
1504. MILLET, op. cit., 12-16.
1505. D.A.C.L., VIII, 93 ;;i urm.
1506. SOCRATE, Jiistoire ecclesiastique, III, 20; SOZOMENE, Jlistoire
ecc/Csiastique, V, 22; THEODORLT, Histoire eccltsiastique, 15.
1507. ANDREADES, Les Jui{s dans /'Empire Byzun!in, 23 ~i urm. ~i;
:'\J.D., I, 10; C. Th. X VI, 8, 13, (:l97), XVI, 18, 17 (404); L. DliC1 !ESNE,
L'Egli~e au VI-e siecle, 281.
48-1.
1528. STARH, op. cit., 25; VILLEHARDOlJIN, La Conq::ete de Constantinople, cap; 159 (cartierul nnmit Estanor ).
1529. STAHH, 26 s.i urm.
1530. Jbidem, 37-115.
1531. Les Trophees de Damas,. ed. B~H'dy, P.O., XV, 2, 1920.
1532. HASKINS, in B.N., 1924; 231 ~i urm.
1533. CHALANDON, Les Commene, 277 .
. 1534. PHHANTZES, Chronique, II, 1 ; ST.A.HR, op. cit., 28.
1535. PHHANTZES, op. cit., II, 2 ;STAHR, 28.
1536. M.B.E.H:. (lnslilutions); H.K.O.H., 892 (1049 Nea Moni de Chio).
1537. GIANNOPOULO, Communautes juives de la Grece orientale, 187 ~i
urm. ~i t. VII, 253 ~i urm.
1538. S. HEINACH, in M. Schl., 11i ~i urm.
1539. C.I.C.I., nov. 146, 593.
1540. KOUKOULES in B.Z, 1910, p. 422 ~i urm.
1541. KRAUSS in B.Z., 1893, p. 490 ~i urm.
1542. L. BREHIER, L'Art chrctien. Son developpement iconographique,
19~20.
485
unn.
15;14. NIKETAS CHO"!IATES Histoirc 807-812 872 :;;i urm.; Gl;TEHIlOCK 21 si unn.
1575. EFTIMIOS ZIGA.BENOS Pwwpliu dogma/ike ~i P.G., 130, 1382
_. ~ii- unn., 131, 25 ;~i unn.
unn.
1 ii7D. 0coali\ teologid1.
1580. '.!ANCEL ai Il-lca Pi\f.l,OLOGl:L, Oeuuas, 111 7i un,~.
158'. H.l'. Jl'GJE in B.K, 1D29, 295 $i GEHAHD DE SAINT QUENTIN
}_:"J L' ISLE, Translalio sancte Carone . .. , t. 3 ,morccau renwrqnable
s;~t lopique~ 1
unn.
1586. Vezi supru, p. 159 ~i mrn.
:c>87. J.etlre d'un busilcus du P\.-e ,,i('c/e (Lezaurul de la Saiut-Denis),
:\I.B.E.IL (Jnslilulions ), 1970, 1'11.
1588. V. GARTJTHAliSEN, Griechische PaWographie, 30-31; D.A.C.L.,
Xl!I, 13/J ~i urm.
1589. 01\!0NT in. B.E.C., 1918, MHJ-502.
1590. Palimpsest shiac al lui Isaia datat Jn 459, clescoperi.t in anul 1910,
b T:rithh Musenm, cle calre abntcle- astazi cardinal- Tissenmd,
H.B., 1910, 85-915.
15~1J. D.A.C.L., XIII, 3\l4 9i unn.
1:::102. ~ ii'i.A t-{PJE DE.H I"<J~H.SE :;sill'-~, L' i!lustrotion du rornon de Jiariuam el Joasoph, 174.
JE,fJ:'L ~,'l'J\ZYGOWSEY; Eine Ale:randrinische Wellclironik, fragmente
de papin:s iltwt:-atc (\'ienu, 190G).
15() I. Gl-'d-(IYfi-IAUSE:'-1, Griechische Palilographie, 39-40.
1595. Ibi-dem, 1.33.
1596. ~;fintnl IEl ~ON L\I, Epist. C); J.
48L
1597. Greu de explicat parerea lui Wickhoff care crede ca aeestc drti sint
facuLe pentru oameni putin cultivati, printi barbari, lloamne de la
curte etc. A se vedea B.Z., 1893, 214.
1598 .. Sfintul IOAN HRISOSTOM, Homclies, hom. 22; P.G., 59, 107,
15\J9. GAHDTHAuSEN, op. cit., <18-50 (eel mai vechi manuscris, pe
hirtie, datat In 1095, Biblioteca clin Vierra).
1600. Folosirea sa parca mai prccoce in Occident, din cauza vecinatatii
arabilor clin Spania ~i din Africa (documente sicil}enc, 1109), GAHDTHAUSEN, '18-50.
1601. GAHDTI-IAUSE:t\, op. cit.
1602. C. TH. XIV, 9, 2 (372).
1603. GAHDTHAUSEN, 86 9i urm.
1604. H. BORDIEH, Peinture des manuscrils grccs de Ia Biblioteque "\~atio
nale, 238-242.
1605. GARDTHAUSEN, 52 ~i urm.
1606. C.l.C.I., Digcstc XXXIII, 52; volumina sive in charta (papims)
sioe in membrana (pergament); GAHDTIIAGSEN, 59; TH. BIHT,
JJic Buch;olle ... , 318.
Hi07. BETHAUX; L'Arl dans l' Jtulie meridionale, 321 ~i urm.
1608. GAIUflT:lAU~;EN, 60 ~i urm.
1609. BLAKE, Sur l'aclivile litleraire de Xiccplwre 1-er, palriarclw de
Constunlinopl,e, in B.N., XlV, 4 ~i urm.; GAHDTHAUSEN, 62 f?i urm.
1610. BLc\Ki~, lac. cil., 1 ~i unn.
1611. DALTON, Byzantine Art and Archiiology, 617.
1612. G,\HDTliAUSEl\:, 63 ~i urm.
1613. Ibidem, 6 11; L. BHJ':IIIER, La sculptme el les luls minenrs byzun.
/ius, pl. 57.
1614. lL H. WILLOCGHBY, Codes UOO and its miniatures (Hockefeller
Me Cormick :\lt;s., Chicago), ~i A.K., XI, 194.0, 21 ~i urm.
11'.,:). A. \IEILLET, Hisloire, e Ia langue grecque, 259; G. Bt:CKLER
"l nn a
tJ 82 :;;i urrn.
1616. l\IJ:<:lLLET,
~i Pnn.
1617. DEISSMA", Die Spruclle da gricchische Bibel, in Thcologische
Rundsclwzz, 1912, 339-364.
1618. KtU 1 ~lHACHEH, Geschichle der byzantinischen Lifcralur, 787 5i urm.
1619. F.EDhE>.:os, Sunopsis, 645; L. BH[~HIE.H, Lc schisme orientrll du
XJ-e. siccle; 27!J, .,cute-am erescut, bestie, eu te voi distruge".
16~0. Cf.latlna lui GHIGOHE DIN TOl..'HS (Gelzer). Cugetarc a Sf;ntului
Vasile clcspre un barbarism scapat ~ambcbnurui Dc,Twslenc: ,Jati"i
ca avern un l)cnlostene analfabet".
1.621. E ..Hl:J\lU,e\CUER, op. cil., 791 ~i urm.
1622. 1/!idem.
1623. E. HEKA ULD, Llude de Ia langue cl du stule de JJ. icllcl Psellos ;
L. BHEL IEi , L'Fnscigncment supe1 ienr t) Constantinople dans Ia
d .miere moilic du xi-e sit'clc, 105.
1624. HENAU. D, op. cit., 00, :L4.
1625. ibidem, 358.
H\26. ANi'-JA CO:\I~ENA,
Ia Alcxiadc: CXLII- CXLlii:
BUCKLEH, Anna Comnena,
-4\J/.
1627. N. BANESCl!, Deux poclcs byzanlins incdils (f!ucaresl, 1913)
1628. DIEHL et GUILLAND, L'Europe Orientale de 1081 a 1453, p. J.l-2;
DIEHL, [;tudes byzantines, 398.
1629, BESSARION, Lettre au preceplmr des cnfaiils de Thomas Paleolcgue,
in N.H., HJ08, 1\J ~i mm.
487
llr.tlO.
48&
~i
quae supersunt.
.
170:3. TEOFILACT SI'VIOCATTA, llis(oire, KHU 1\lR\CHEH, op. cit.,
217-252; MOHAYCSIK, I, :i4:J ~i nrm.
1704. TEOFANES DIN BIZAN'f, Vie de saint Antoine le Nozwecm.
1705. Vie de saint Euthgme, patriarthe; LOPAREV, Vizanliiskiia Jitii
Sviatnilr, V.V.,_ XVII, 202.
1706. LEON DIACO'NL'L, llisloire. Dcsprc izvoarele sale a se vedea SIUZlUMOV in V,O., ll, 1916, 106-116.
1707. Dupa cum o demonstrcaza prima Sa fraza, care o reia pe cca a lui
Leon: ,Done le basi/ells Jean (Tzimiseks) terminu uiusi sa vte". PSELLOS, Chronograpllie, I, l.
1708. PSELLOS, op. cit., Introdueere, I ~ LXXX\'III.
1709. M.B.E.H. (lnstillllions ), 1970, 433.
1710. MIHAIL din ATTALlA,. Jlistoire (11 ]nso\ise pe Homa11 Diogenes
in expeditia impotriva. turcilor ~i asistase la bat alia de la Tvlantzikert
in a nul 1071); ~IOHA VCSIE, Of. cit., I,' 258 ~i urm.
1711. l'<lKEFOH BRiENNOS, Ifistoire, MORAVCSif\., I, 269 ~.i urm.;
1(1\'L!MBACI-IEH, Gcscllichle fer .byzanliniscllen Litaalllr, 271-276;
CHALANDON, Les Comm'ne, I, Introcl. V - VJ1.
.
1712. ANN1\ COcviNENA, Alcxiade, (Intr. Leib); KRU:MBACHER, op.
cit., 274-279; CHALANDON, I, lntrod. Vll- XXII; lVIORAVCSIK,.
J, 107-110; G. rn;CKLEH, Anna Comnena, 225 ~i urm.
1713. lOAN KINA71!0S, Epitome (eel. defectuoasa) a se vedcaBABOS,
Sgmbolae ad historiam lextus Cinnami, Budapcsta, Hl44. MORA VCSlK,
I, 180-182.
490
1Hl-150.
1272).
1728. GR-IGOHE DIN CIPHU, A..utobiographie.
1729. in Typiconul manastirii Sf. Demetrios; tracl. franceza in CHAPMAN,
Michel PaUologue, 1926, 167 ~i urm.
1730. SYROPOULOS, I-Iistoria vera unionis non vcrae; JUGIE, KO.,
38, 1939, 70 ~i urm.
1731. LOPAHEY, Yizantiiskiia J itii Sviatnik, V.V., 1910, 1-36; GC!LLAND, Essai .snr Niceplwre Gregoras, 173.
1732. LOPAREV, loc. cit., 36 ~i urm.
1733. A se vedea cap. XIII: l'Enseignement.
.
1734. Spre exemplu panegiricele scrise de Nikefor Gregoras in care se
pr.ezinta ,rlu!iwr dans louie l'acception du mot", (GUILLAND, op. cit.,
174'--192). Schema similara celei a vietilor de filozofi din secolul al
lV-lea, ca viata lui Proclus, de MAHINOS din TYH, 0. SCHISSEL,
lHarinos von Neapolis und die neuplatonischen Tugcnden.
1735. G: HOUILLARD, L 1administmlion de l'Egypte byzantine, 101112.
'
1736. Ca eel al Sflntului loan din Patmos, secolul al XI-lea, D lEHL, Etudes hyzant(nes, 321.
1737. L. BREHIEH, Le romanlisme et le realisme ti Byzance (dupii Vie~ile
.sfintilor), 314 ~i urm.; BEZOBRAZOV, Conies byzantins in V.O., 1915,
117 d urm.
1738. vie de saint I-Iilarion d' Jberic, 236 ~i urm.; LOPAHEV, op. cit., V.V.
XVII, 56 (a se vedea J.S., oct. 1916, 451 ;d urm.).
1739. Nomos Georgikos (Legea agrar_a), 134 ~i urm.
491
493
494
1823. Sfintul EFREJVI, S. Ephraemi Syri opera; R. DUVAL, op. cit., 313.
182-L ROl\IANOS MELODUL, Analecta Sacra, I, 1876 (29 piese).
1825. Ibidem, Principalcle llicriiri sint cele ale lui Krumbacber, care prcgatise o edi1ie precnm :;:i ale lui Eustratiades.
1826. P. MAAS, B.Z., XV, 1 :;:i urm.; Chronologie a lui Romanos relevii
aluziile la evenimentc din vremea domniei lui rustinian.
1827: EUSTRATIADES, Roinanos le Melode et ses oeuvres poeliques, 255;
KHUJ\IBACHER, Gesc/;ichte der byzantinischen Literatur, 663.
182!!. E. BDVY, Poetes et Nielodes. Origine du rgthme tonique, 361; I<HUMBACHEH, op. cit., 670 ~i urm. ; HESSELING, Essai sur Ia civilisatwn
byzantine, 87- b9.
1829. KHUMBACHEH, 670.
130. Atribuit franciscanului Tomas din Celano (secolul al Xlli-lea).
183L KHUMBACHEH, Studicn zu Romanos, B.A.K.W., 1898, 11, 69,
nr. Ill: Der Jiingste Tag.
1832. EUSTRATIADES, op. cit., 232.
1833. Ibidem, 187-:-189. Corectari dnpii KontakifJanele pastrate in car\-ile
Hturgice aflate in iolosintii '~i inc elite~ Elpidio M ioni, Romano il Me lode.
Saggio criiico e .dieci inni inediti, Torino, 1937. (A se vedea recenzia
in E. B., 1939, 438 ~i urrn. ).
'495
1875. Les exploits de Digcnis Akritas, prima editie Sathos-Legrand, 1E72Cel mai vechi este eel de Ia Grottaferrata (Cryptoferrat, secolul al XV.
lea); celelalte sint din secolul al XVI-lea (Escurial, Trapezunt) ~i din
496
32 -c
115
498-
1932. Ibidem, 815 ~i urm. (in dialect cretan, dcdlcal unui francez) adcYarnt_
ro1nan.
19:i3. Apokopos (odilma serii) KRL'l\IBACI-IER, 818; eel. Legtand, B.G.Y.,_
1881 (alae Ja adresa liicomiei cillugi\rilor).
193L1. Capit. I, p. 17-19.
19il5. Despre clwristikion, 11.13. (Inslitutions ), 1970, p. 438.
1936. Satire contre les higownh1es, 327 ~i urm.
1937. Marc. gr. XI, 22 (secolul al XIll-lca).
1938. DIEHL, Figuus by:anlincs, li, 135 ~i urm.
1939. KHL'li!BACHEH, 756 ~i urm., nr. 15; texle in P.G., 133, 1007 ~i urm.
1940. ibidem, 7:'>:!, nr. 4.
1941. Ibidem, 152, m. 6, P.G., 133, 1419.
1942. PAPADDIITHll:, Theoclor Prodronws, vezi Kl:HTZ in B.Z., 1907
~i V .V., X, 1902; KHUMBACIIER, /60; MOHAVCSil\., Die byzantinisclwn Quellen der Geschichle der Tiirkvoll:er, 326-328.
1943. (Homanul celor -9apte intclepti), Syntipas (gr.v.) ed. Eberhard;
KRUMBACI-IEH, 891-895.
1944. Stephanilcs et Icnelates, poveste, cd. Silvestre de Sacy; KRCJ\lBACHHH, 895 si urm.
1945. Edit. LEGHAND, A.A.E.G., 1872; GIDEL, JJ'iudes sur Ia liileruture
grecque moderne, 385-400.
1946. Edit. EBERHAHD, Fabulae romanen.~es, Leipzig, 1872.
1947. MOHAVCSli<, 1l Caronte byzan/ino In S.B.N., III, 1931, 47-68;
I-iESSELING, Charas, Leycle-U;ipzig, 1897.
1948. Supra, Cap. IV, p. 88-90.
1949. Descoperirea din anul189l u mimilor de !a Herondas (epoca lui Ptolemeu Philadephia, 285-247 i.e.n.). A se v-edca \VEIL in J.S., 18911894. Rcflexii iuteresante ale lui Eustatbios din Salonic asupra teatrului antie, lispt tl7t'oxplcre0)~, I\G., 136, 373 ~i llrm.
1950. LAPIANA, Le rappresenta~ioni w.cre nelluletteratura bizantihu, 1.51181.
1951. Falsul Gl'UGOHE DIN NAZIANZ, Xplcr-ro~ rroccrxov; VENETIA
COTTAS, L'infhzence du drume ,Chrislos Pascllon" sur l'arl chretien
d'Orient-(vezi J.S., 1932, 2,19-261).
1952.- KRUl\IBACHER, 746 ~i urm.; V. COTTAS snsline (op, cit. 225) cii
Homanos se inspirase din piesr1.
1953. ,LAPIANA, op. cit., 58-60.
1954. V. COTTAS, op. cii., 179 ~i unn. (sus~ine gre~it ca picsa era sensa
pcntru a fi jucata). Autornl lui Cllristus Paschl!n s-a inspirat din Georgios din Nicomedia, care, la rindul san, a inspirat arta religioasa a secolului a XIV- ea. Despre Georgi as din i\icomedia chartophilax ~i prieten cu PhoLins (pc la anul 8CO) Yezi KHUMBACHEH 166.
1955. Li\. PlANA op. cit., 34 ~i urm. (.J.S., XI, 1913, 357 ~i urm.).
1956. V. COTTAS, Le theatre () Byzance, 103-107.
1957. Eloge de Ia Sainte 11/Iere de Dieu, P.G., 43, 486 ~i urm._
1958: Sur le Precurscur, P.G., 85, 1'764 ~i urm.
1959. Sl!r l'/innoncialion, P.G., 87 (3), 3218 si urm.
1960. Sur Ia Naliuite de Ia Vierge, P.G., 97, 805 ~i urm.; LA PlANA, op.
cit., 68 ~i urm.
1961. E. MALE, L'Arl religicuse du XII-e siecle en Fwnce (dupa o predica atribuita Sfintului Augustin), Hl-144.
1962. LA PlANA, op. cit., 79-97.
1963. Ibidem, 1.00-105.
499
500
501
2022.
2023.
E.
20:2A.
.50:2
503.
505
506
2189. il
507
509
2208. Pseudo-c'ODINUS, De offici{!! ibus pal alii, P. G., 157 (Bonn, 211);
l"l~CHS, 52.
22G9. NICOLAS CABASIL\S. Correspondance (Guilland, B. Z., 1930,
9fi-102), 98.
2270. FUCHS, 59 ?i urm.
2271. GCILLA.'\TD, Essai sur Nicephore Grcgoras, 13-15; NICEFOR
GREGOHAS, Correspondance, 94 (op. 51); FCCI-IS, 63 ~i urm.
2272. Supra, p. 25.
2273. FHANCESCO FJLELFO, Cent dix lettres (eel. Legrand), a. 1448,
Serisoare catre Bessarion; FUCHS, 72.
2274. Despre aceasta cLitoric de pe la anul 1296, JVf.B.E.H. (Vie etmort de
Byzance ), 1P6G, :140. Acest Xenon, situat aproape de man:'istirea
Chora, era in acehv)i timp spital ~i azil.
2275. Fl:CHS, 72.
227G. Titlu de medic ~cf al spiLe1lului; } ( ~CI rs, 70 ~i urni.
227/. M.B.E.I-I. (Institutions), 1070, 1 (I i ~i lll'lll.
2278. FUCHS, 70 ~i urm.
2:279. Cod. Barocc. Oxford, 87. L o. 35 a. sceolul al XV-lea. Manuscris al
CuleOTiilor lui AHISTOTEL. Heproflul'Cl'e in N.H., x, 191:l, 127.
1n;criptia din motto da nnmclc Jui .\rgyropulos profesor la azilul , KralJ:lui" ~i a cinci dintre anclitorii :{ti, aproape"cu totii medici.
:!:280. H. VAST, Le cardinallJcssorion, 3-5; D.H.G.E., Ill, 1031-W:J:J ~i
YJII, 1181-1199; MIHAIL APOSTOLIS, Correspondance, ed. Legrand (B.H.L., 1885, ll, 234-2:1\1).
'2281. ~.!IHAJL APOSTOLIS, Zoe. cit.
'\ 2282. NICOLAOS CABASILAS, Correspondance, 97 .
.2283. AENEAS SYLVIUS PICCOLOMINI (Papa Pius al II-lca), Correspondances, 705 : ,Nemo Laiinorum saiis videri doclns poterat, nisi
per tempus Consiantinopoli stnduisset".
2:281. GUAHINO DIN VEtW);A, cd. Uc J~osmini: Vita e disciplina di
G. Veronese e dei suoi disrcpnli. I, :1 ~i urm.; FCCHS, 69.
22S::J. FUCHS, 72.
228!1. Nepot allui Manuel Cllrysoloras. FTC!-IS, 69.
2287. I-T. VAST, Le cardinal Liessarion, 17; Fr. FILELFO, Cenl dix lellus
(ed. Legrand), nr. 64, 112 (Milano, 31 oct. HG4).
2288. FLCHS 69.
2289. Fr. FILELFO, op. cit., nr. 11, 28 (Siena, 1436).
2290. Ibidem, nr.15, 37-:19 (Gianmarino avea 14 ani).
,
2291. Ibidem, nr. 24, 50-52 (Milano, 13. aprilie 1441), n recomanda lui
Argyropulus pe elevul sau, Perleone, eare i~i terrninase studiile la Constantinopol.
510
2298. Gl.JILLAND, Essai sur Niceplwre Gregor as, 129; alt exemplu, l'\IKEFOR o-GHEGOHAS, Correspondance, 340.
2299. NICOLAOS CABASILAS, Correspondance, 98; text In P.G., 150.
2300; no:/,cx~o/,6ysLo: ... Documentc inedite culese de Sp. Lambros, p.p.
Lli'-Ls,', 169-172. .
1301. Deosehirea' a Iost fiicuta pentru prima oara de catre FUCHS Dielzohem Sclzulen uon J{onstantinopcl !n1 )Yfittelalter, 35-41; L. BREHIEFt, L'ense'gn~ment classique el l'ensegnement religieux ii Byzance,
41 si urm.
2302. l)c cxemplu cea clin Corinth, N. VEIS, .Manuel Ivlakros in E. B.l925,
125 (secolul a! XII-lea).
2303. MARIN, Lcs mo'iz1es de Conslanlinople ... jusqu'a Pholius, 401;
M.G.; VII, 679 ~i urm. ; D.A.C.L, I, 307 ~i urm. (posecla toate actele.
concUiiloi).
2304. COJ'\YBEARE, .Anrmias of Slzirak, D.Z., 1897, p. 572 ~i urm.; HEISENBEHG, D. Z., 1897, crede in mod eronat cii acest text atesta sechestrul patriarhului asupra L-nivcrsitapi.
230fi. Ft'CHS, 47 ~i urm. La sfir~itnl' secolului alXV-leaArgyropulos spune
in Discmus (eel. Lambros), ca inva\amintul clepinde fie de basileu, fie
de biscrid.
2306. Canonul 64.
2?.07. Ft:CHS 37; vczi supra, p. 357.
2308. Fl'CHS, 3G (lcctia inaugurala a lui ;\Tihail din Salonic, sccolul a!
XII-lea); scmnatura pe actele Conciliului de !a Blacherne din anul 1161>
a lui Nicolaos, n'agislru in Evanghclii, P. G. 1 '10, 25-6.
2309. M.B.E.H. ( Instilulions), 1970, 396 :;;i urm.
2310. L. BHJ':IIIEH, L'enseignemenl classique el l'enseignement religieux a
Byzance, 49.
2311. ANNA CO!\IKENA, A.lexiade, XV, 7 (III, 218y.
2312. FLCIJ S, 41 ; L. BHEHIEH, op. cit., 50.
2313. L: BHEHIEH, op. cit., 51 ; condamnarca lui Nikifor Basilalccs, pr.ofesor de Apostol, Jn anul 1156; CHALANDON, Les Comnene, 640_ ~i
urm.
2314. Pseuclo-CODINUS, De officialibus palalli, I, 5, 28.
2315. Demetrios, frate cu Teofilact din Ohrida, elev almagistmlui ecumenic
Ni:ketas ~i al consulrilui filozo[i/or, Teodor, TEOFILACT DIN OHHIDA,
Con'espondance, 436, 509, ~i 536; FUCHS, 48.
2311\. Fl;CHS, 37-39; dialogulj Xenedemos a! lui THEODOH PHODHOMOS in A.A.E.G.'1887, 111 ~i urm.
2317. NICOLAS J\IESARITES, Chronique, li, 90-96.
2318. Accst plan estc rcprodns Ia San'- JI.Iar;;co din V enc I ia.
2319. Acccptasem ~i eu aceasta interpretare in B.N., 1926, 77.
2320. KCCHS, 53; L. BREHIEH, op. cit.~ 55 \;i urm.
2321. PACHYl\lEHES, Hisloire, IV, 14, 730 (a oeupat aceasta functie ~ase
ani); FUCHS, 58. in cererea sa aclresata lui Mihail al VIII-lea, patriarhul i;;\ ia obligafia de a forma clerici. A se veclea THEU in B.Z., 1896,
543 ~i urm.
2322. KRCMBACf-IER, Geschichle der byzanlinischen Lileralur, 770 ~i urm.
2323 ..FUCHS, 73 9i urm, Interpret a! Evangheliei, carcia i-a scris un comentarhi, P. G., 149, 881 ~i urm., precum $i un tratat Despr0 in \elepciunca paglna (MELITENIOTES).
2324, Dupa Marcu din Efes, cliscipolul sau la 1\iuseion-ul Stuc!iplor. PAPADOPCLOS KERAl\IECS 1\l:Xpmc; 6 EuyvL..:o;, in B. Z., 1902, 56
~i .urm.
511
Ia sculpture byzantine.
"2352. A. GRABAR, Les influences orientales dans l'art des Balkans, 7-51
(tradi1ic achemcnidii transmisii. popoarelor care au venit In contact
eu lranul, cum ar fi bulgarii lnainte de migrarea lor, MORA VCSIK,
Die /Jyzantinischen Quellen dcr Gescl!ichte der Tiirkuolker, I, 50 ~i urm.)
5112
513
514
(mdonoia ).
2412. Iw;criptie. Pc fata acestor mcdalioane: Tracl. ,Eu slut Lumina
lumii''.
2413. OSIECZKOWSKA, La mosa.ique de Ia Porte Royale a SainleSopl!ie,
ln.B.N., 1934, 41-83.
de Chara
a Constantinople.
515
2442. Poezie de Sfintul Sava, lVllLLET, I/ ancien art serbe. Les Eglises, 19.
2443. MILLET, 2V!onuments byzanlins de Mistra, pl. 131, .2.
2444 .. L. BREHIER, La rerwvalion arlistiqne sons les Paleologues et le
moavement des idees, 4 ~i urm.; LEMERLE. Philippes et Ia Macedoine
Orientale a l'epoqne chrelienne et byzantine, 89.
2445. SOTIHIU in llellenika, 1928, 100 ~i urm.
,
2446. MILLET, Portraits byzantine, 450 ~i urm.; L.BREHIER, Le portrait dans l'art byzantin, 344-349.
2447. GHABAR, Miniatures byzanlines de Ia JJ.N. (marite de trei ori ~i
jumatalc); L.BREHIEH, Le portrait dans l'art byzanlin, 348 si unn.
2448. DIEHL, Manuel d'Art byzanlin; 788; L.BREHIEH, La rbiovation
artisiique sous les Paleologpes . .. , 9-10.
2449. MILLET, Recherches sur I' iconographic de I' Evangile . .. , 630 ~i. urrn.
(Nagorica, 1317; Gracianita, inaintc de anul 1321 ; Liuboten, 1327).
2450. MILLET, Les monuments de l'Aihos. La Chilandar ~i, in secolul al
XVI-lea, la Protaton, la Vatopedi.
2451. DIEHL, La peinlnre byzantine, pl. LII ~i LIV.
2452. MILLET, Recherches snr /'iconographic de I'Evangile, 659 ~i urm.
2435. N.P. KONDAHOV, Ikonografia Bogomateri, 92-94.
2454. MILLET, op. cit., 683.
2455. EBEHSOL T, Les arts sompluaires de Byzance (etudes historique
d'ensamble).
2456. Supra 255 L'assistance aux indigents dans /'Empire byzanlin. Mem L.,
p, 280; EBERSOLT, La i"linialure byzantine; DIEHL, La peinture
byzantine, 34-49, pl. LXXIX ~i nrm.
2457. EBERSOL T, La 1viiniature byzantine, 58, pl. LXV.
2458. Ibidem, 59, pl. LXlii-LXIV (Teocrit oferind zeului Pan poemele
Altarului ~i ale Flantului ).
2459. Biblioteca Ambrozianii, secolul al IX-lca; DIEHL, Manuel d'art
byzantin, 626-629, fig. 300-303.
2460. DIEHL, op. cit., 621-623, fig. 297-299; MILLET, L'Arl byzantin
dans l'Histoire de l'Art de A. MICHEL, 241-243; EBEHSOLT, La
Miniature byzantine, XX ~i XXI, pl. XIV -XV; D.A.C.L., VI,
1667-1711.
2461. DIEHL, op. 'cit,. 616-620, fig. 293--'296; Th. USPENSKV, L'Ocia
leuque de Ia Bibliothi:qf!e du $erail a Con,stantinople, album ; EBERSOL T,
op:, cit., 31 ~i urm., pl. XXVIII ~i urm.; :i\IILLET, Les oclaleuquet>
b!Jzantins in H.A., 1910, II.
2462. J. LASSUS, Les miniatures byzanlincs du ,Livre des Empereurs",
M.A.H., 1928,
2463. N. BUCBTAL, The. miniatures of the Paris Psaller, pl. I-XIV
( dimensiuni ale originalelor).
2464. DIEHL, op. cit,. 379-384, fig. 182-184; 614-616, fig. 291 ~i 292.
Originea monasticii a psaltirii Chloudov este discutabila. A se vedea
MALJCKIJ in M.O., II, 235 ~i nrm. ~i MARIES, A.C.E.B., VI, Alger,
218 ~i urm.
?.465. H. OMONT, Evangiles cwec peintures byzantines du XI-e siecle;
MILLET, Recherches sur l'iconographie de l'Evangile, 590-592; DIEHL.
op. dt., 626 (copie la Constantinopol dupa un exemplar al Bibliotecii
Imperiale).
2466. DIEHL, 626; Paris, gr. 70, dalat la anul 964; Iviron, Evanghelie
nr. 1, fig. 235 ~i urm.
2467. EBEHSOLT, op. cit., 44, pl. XXXIX: ~i urm.
24!)8: Paris, gr. 64, EDEHSOLT, pl. XLll l;;i urm.
5H3
2469. H:R. WILLOUGHBY, Codex 2400 and its miniatures (Tlw Art
Bulletin, Chicago, XV, 1,,1933, p. 1-74). El a trebuit sa fie dus de
loan .Vekkos In tab:'ira din rata Tunisnlui. Yezi M.B.E.H. (Vie el mort
de Byzance), 1969,325.
2470. Dona frontispicii cit pagina (Moise ~i David) ~i 90 tablouri.
2471. DIEHL, Mamie/ d'Art hyzantin; 632~6:!5, fig. 306-308; EBEH-.
SOLT, La Niiniature byzantine, 35 i mm., pl. XXXlll ~i urm.
2472. Supra; p. 319 ~i nrm.
2473. Supra, pi 211 ~i nim.
2474. Supra, p. 155, 173, 191.
2475. Supra, p. 183.
2476. Supm, p. 162.
2477. Supra, p. 46, 162.
2478. Suprd, p. 175, 219.
2479. Supra, p. 35, 175, 260.
2480. Supra, p .. 36, 176, 260.
2481. Supra, p. 168-'-173.
2482. Supra, p. 159:
2483. L.BHEHJEH, Jrwires chretiens de Ia region de Brioude (A lmanach
de Brioude, XX, 1939, p. 19 ~i urm.)
2484. I.D.,:L'art en France, des invasions barbares a l'epoque romane (1930),
36 (Sfintul Cezar, arhiepiscop de Aries, 501-542).
2485. lbidm, 37.
.
2486. H. REY, Le sanciuairc palf:o-chrC/ien de Ia Dcmrade it Toulouse.
Biserica a fost demolata in amil1761, dar in manuscrise eXistii nnmeroase descricri ale mozaicurilor sale. HELEN WOODRUF, The lconogmpl!y and Date of' the 1\fosaics of' La Daurade, in The Art Bulletin,
Chicago, XIII, 1, 1931, 80-114.
2487. Paris, lat. 12018 (provirie de la l\lanastirea Saint-Guilhem le Desert),
L. BHEI-UER, L'art en France ... , 67 ~i urm.
2488. -w::Es:rwoon, .Fac-simile of Minf(itures and Ornaments in AngloSaxon and Jrislt Manuscripts (Londra, 1868); L. BREHIER, D.e l'art
antique ir l'ort medieval, in Il.G.A., II, 1\ rt. roman, 55 ~i urm.
2489. L.BREHIEH,. L'Art ..dll'l?tien. Son developpement iconogmphique,
13(,>-133.
.
.
2490. DE .GH l'NEl&EN, Saintc,Marie-A.. ntique (Homa, 1911); D.A.C.L.
V, 2006 ~i nrm. (portretele papilor Zaharia (741-752), Paul I (757 -767),
Adrian l (772-795). ~i al unchinlui san, prjmkerul Theodotcufamilia sa.
2491. DE GRt'NEJSEN, op. cit., pl. XXXVII; L. BR EHJEH, op. cit,
133.
2492. Supra, p. 166 urm.
2493. L. BREIIIER, La qutrelle des im!!gts, 58-62.
2494. D.H.G.E., II, 30-39.
2495. FLICHE ~i l\L4RTIN, Hisloire de l'Eglise, V, 317~329.
2496. L. BREHIER, L'Art en France, des imm.~ions barbares a l'(:poque
romune, 112-206 ~i 208; D.A.C.L., IJl, 658 ~i urm.
2497. A. BOINET, La miniature caroli11gienne. (1913) ..
2498; D.A.C.L.; III,707 ~i.833.
2499. i\llLLET, Recherches sur l'iconographie de l'Evangile, 463; de JERPHANION, Les, eglises rupeslres de Cappadoce, I; 37, pl. 96; 4; Angers,
Bibl Munic; 24 (secolul al XI-lea); BREHIEH, op. cit., 1,71~175.
2500. L. BREIIIER, op; cit., 192 ~i urm.; D.A.C.L., V, 173 ~i ur1n.
2501. $. BEHGER, De la fradition de l'ml grec dans les manuscrits lalins
des-Evangiles, 146-148; L. BREHlER, 176-'-178.
*i
517,
2502. D.A.C.L., III, 711; fig. 2635. Accla~i model pe Evangheli.arul armcan de la Etschmia:dn, copie exccututii in anul 989 dupli. un original
din secolul al VI-lea.- STHZYGO\VSKJ, Der Dom m Aachen, 20-22.
2503. BOINET, op. cit,. D.A.C.L., III, fig. 2654 (tcmli repetata. pc Evangheliarul de la Saint-Etnmeran din Munehen).
2504. LEITSCHUH, Geschicltte .der Karolingischen M~alerci (Berlin, 1894) ;
STRZYGOWSKl, op. cit.
2505. DIEHL, Nlanuel d'art byzanlin, 723-725; G. LEIND!NGER, Das
sogenannle Evangeliarum Kaiser Otto I II (Rastignite siriana en un
eolobium lung).
2506. E. MOLINIEH., Histoire generate des arts appliques d l'indus.trie, II,
L'orfevrerie, 117; BOUILLET, L'eglise et le lresor de Conques,
29 ~i urtn.
2507. L.BREHIER, Le style roman (1941), 73-77; C. DE BOHCHGRAVE,
De l 'influence des arts orientaux dans nos regions au 111.oyen Ji.ge, (Btlll.
Soc. Archeol,. Bruxelles, 1948).
2508. L.BREHIER, De l'art antique il /'art medicllal, II, Art roman,
142-145.
2509. Idem., Le style roman, 75-77.
2510. Idem., Les themes decomli{s des lissus d'Orient et leur imitation dans la
swlplure romane, in Etudes du 1\>i.usce National d'Alger, 1945.
2511.. idem., Les episodes de Ia Passion dans la sculpture romane d'Auvergne,
tn G.B.A., iulie 1925, p. 6'1-67.
2512. ldem., Les eglises d'Aquilanie a coupoles et l'origine de leur archilcclare
(J.S., 1927).
2513. BERTAUX, L'arl dans l' ltalie meridionale, 250-267.; JERPHANION, Le cycle icorwgrapltiqne de Sant'Angelo in Formis, in B.N., I,
341 si urm.
2514. Descris de e~'itre Andre Lenoir care laudii ,prospclimea vopselii
cu ou", H. FOCILLON, Peinlnres romanes des cglises de France, 52.
2515. Schitul de la Cluny: biserica sa este ca o copie midi a 1ruuii abatii.
2516. iVlERCIER, Les primilifs {nm~ais. La peinture elnnysiel!ne en Boargogne, 23-79.
'
2517. FOCILLON, op. cit., 51-:17; BREHIEH, Le Style roman; 64-65.
2518. EBERSOL T, Orient et Occident. Influences byzanlines et orientales
en France, II, 22-35.
2519. Ibidem, 81 ~i urm. (de exemplu la catedrala din Chartres).
2520. R. GHOUSSET, 1-Iistoire de !'Orient latin. L'art roman et l'art gotltique, in H.G.J.\II.A., IX, 1945; G. HILL, History of C!fpms, III: The
fine arts, 117 ~i urm.
.
2521. Pietura de Giotto, 1305-1306; MILLET, Rechercltes sur l'iconographie de l' Evangile, 684-687; P. TOESCA, Storia dell'.Arle Italiano,
I, Torino, 1927, p. 914-1020.
2522. DIEHL, Manuel d'art brrwntin, 345; DALTON, Byzantine Art and
Arcltaology, 278-282; STHZYGOWSKI, Amra nnd seine Malaeien
in Z.B.K, 1908.
2523. EUSTACHE DIN. LOREY, Les mo.miques da VIll-e sieclc 'dans
/a mosqaee des Omeya.des a Damas (Cal!iers d'art, IV, 1929, 7 ~i urm
2524. DIEHL, op. cit., 344; GRABAR, Martytiwn, I, 289 (cootine piatra
lui Abraham).
2525. .JERPHANION, J:es J1finialures du mannscrit syriaque de lq Bibliotltcque Vaticane, nr. 559 (terminal la 2 mai 1220 la Manastirea
Mar-1\~attai, llngaMossoul) introducerc ~i British Museum, SYJ!, add, 7170
(intr 1216 1220) ;II. BUCHTHAL, 1'ltepainling oflheSyrianJa,cobiles
in ltis relations to byzantine and islamic Art, in ,Syria", 1939, 136-"-150.
*i
'518
2526. De cxcmplu cele din Seances de Tfariri, Paris, arab: 6094(a. 1221),
~i Hariri schefer, Paris, arab 5847 (a. 1237).
2527. BAR HJ}BRAE1.:s, Chronique surienne (ed. ~i trad. Aheloos).
2528 .. Despre aceasta vcrsiune MILLET, Recherches sur l 'iconographie de
l'b'vangil'e, 564-568, S. DER NERSESSIAN, Manuscrits armeniens
illustr~s ... des Peres Mekl!itarislesir. Venise, Paris, 1937.
2529. GRABAR, La" peinlute religieuse en Bu.lgarie (1928); de acela~i:
L'eglise de Boianri.
2530. MI~LET, L'aneien art serve. Les Eglises (1919).
2531. Ibidem, 89 ~i urm. ; N. OKUNEV, 1W'onumenta-arlis Serbicue (Praga,
1928-32), III, l-4.
25:32. :VIILLET, op. cit., H7 -120.
2533. Ibidem, 152 ~i urm.; L. BREHIER, L'art seriJe et l'arl romnain au
Moyen Age, lu Starinara, Belgrad 1925 (in limba sirbii) ~?i in R.S.E.,
1926 (ln limha franceza).
Bibliografie
~i a brevieri
ABREVIERI
AB
A.Br
AB11ll
ACEB
AG
AHE
AICR'
AIK
AIOB
AA
AAE(i;
AIOClu:
AM
ASB
B
BA
BABA
BABL
Bl!.CTH
BA.kW
BCH
JJCMI
BEG
BEFA
BE1<'R
BEHB
BGV
BHAR;
BIIL
BIFC
BIO
BL
BMAe
BN
BNl
BS
BS.AF
BST!
BZ
c
CA
CBB
CBHJJ;
CJJF
CICI
CIG
CJL
CM.H
CSBB
CSBL
CSEL
CTh
DliCL
DGG
DGL'
DHGE
DIIE
DOP
EB
EH
EO:
ETJ\f
FEPM
FJIG
GBA
GCM
HAB
HC
HGA
llGHA
JIGJ)fA
IH
IRL
IRSOL
JA
JHS
JS
LHAI
. . . . . . .
Patrol ogiae cursus ... ''.Iigne. Series graeen-latina
Patr(\logiac eursus... \ligne. Series latina
Patrologia Orientalis ((;ruffin d Nau)
. . . . .
ll()(A.xtoA6ydrx xrx~ He::!.onrrovlj<naxa (S. Lambros), 4 vol.,
Atena, 1912--19:10
................. .
Hente Archcologiquc . . . . . . . . . . . . . . . . .
Revue de l'art (fosta Hevuc des mt.s anciens et mo-
JJL\H
MB
MBEH
MC
MD
A1lJA!
NlJ',lW
MGHSS
MI
I\11{
ML
2HM
MO
MR
AlSAF
MSchl
MScien
MSS
MStr
M.UB
Jl eml.P
J1i~cJ
NBM
NH
-oc
PG
PL
1'0
pp
RA
dernes) . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . .
.Revue de l'art clm'l ien
. . . . .
IULlM
HAC
Revue Biblique . . . . . . . . . , . . .
Hevue beige de l'Instruction Publique
Henle helgc cle Philosophic et d'Histoire
Revue dts Deux :\loudes
. . . . . .
Hevue des Etudes Byzantines (cont. Ia E.O. dupii l \H:I)
Hevuc des Etudes (;recqucs
He vue des ELUdes. Slaves
Hcvue Hisloriuqe
. . . . .
Revue d'Histoire ccel{~siastiquP (Louvain)
Hecucil d~s Hislpricns des Gaules ct de Ia France
"Hevuc de l'Histoirc des religions
. . . . .
Hevuc internalionale .de l'Enseignement Superieur
Rennn italiearum Scriptores (.Muratod)
Regcsten der Kaiserurkunden des ostromischcn Reiches
(.F. Diilger) . . . . . . . . . . . . . . .
RB
RBI
FWPIJ
IWN
!IJ:B
REG
RES
RH
RHE
FI!lJF
JUlR
RIE
RIS
ReVlH~ de Nmnismatique
Revue ~e !'Orient Chretien
Hevue de l'Orient Latin . .
Regcstes des actes dn Patriarcat l.Jyzantin. I. Actes des
pairiarchcs (V. Grumel)
..... .
Hevuc d'histoire et de philosophic. religieuses de Ia Facultc
de th(~ologie protestante de l'Univcrsite de Strasbourg .
Revue des Questions Historiques . . . . . . . . .
Hevtlc llistorique du Sud-Est curopeen, Bucure~ti
Re\uc des Scicnees Heligieuses
Syria. Hevue d'art oriental
. . . . .
Studi hizantini e neoellenici. Roma (S.G. Mercati).
Semimtrium Kondakovianum. Praga
Societe Orthodoxe de Palestine
Speculum. A Journal of mediaeval Studies, published by
the Mediaeval Academy of America
Scripli,!"eS rerum langohardicarum. JW.G.IJ., in-4
Tradhio. Studies in andent and mediaeval History, Thought
and Religion. New York . . . . . . .
Travaux de !'Academic nationale de Rcims
Villes d'art celebres (H. Laurens)
Vizauliskoc Ohozrit\nii (H.evue B:-zantine). Hegel. Iouricv,
1914-1915
... : ..
Vizal'ltijski Vremcnnik Bu~~Zv-rw1X Xpov~xcl: Petersburg,
1893-1914 . . . . . . . . . . . .
.
ZeiLsehrift fiir bilden<le E."unst. V iena
Zachariae von Lingcnt hal. Geschichte des griechischromisclien, H.echts, 3 ed., Berlin, 1892
Jurnal ministerzva narodnago prosveshcheniya (Journal
du Ministere de l'Inst. Pub.). Petcrshonrg
.....
/I"V
ROC
ROL.
If P13
RPPS
ROH
RSE
RSH
SBN
SK
SOP
Sp
SilL
1'R
TAR
.VAC
YO
vv
ZBJ{
zGRR
IZVOARE CONSULTATE
ABOCLFEDA, Geograpl!ie, XIVc, s., tnuL fr. Reinaucl (l\1.), 2 v., 1848
ACiiMET, Ovsl(JOXpvnx6v (Chcia visclor), pe la 820, M. Htgaull,
Pari, 1603.
Actes grecs des saints anargyres, eel. Diibncr (vezi J\laas, B.Z., 1908;
()()3).
525
627
GUAIUNO din VEHONA, eel. H.osmlni (C. de); Vila c disciplina di Guarin&
ss. ' .
GUILLACME din TYH, Historiarerum in parlibus transmarinis IJC'Siorum~
!1. C:;'Occ., I~
lli\HOUN:.:BEN-JAHJA, prizonicr rle r:!zboi, Recit. Vezi Marquart, :206 ss.
HEHMIPPOS, Dialogues (despre asl.rologk), .s. V- VI, ed. Kroll, Leipzig, 1895.
.
!llEHOCLES, Synekdemos, P. (;., 11:3 ~i ed. H.onigmann, c.B.H.11,
J lll~f,,OPfHLE (Calendrier de n:gimes ), ed. Jeanselme, M. Schl., "217 ss.
HIPPOLYTE (Canon de Saini), ell. Bauer ~i Helm, Berlin.
Homelie!> sur Ia Vie de Ia Vicrge, tie lacoh de KOKKINOBAPHOS, P. G.,
127, 554-700.
' .
.flymne J\lwlhiste, P. G., 92,.135-148 *ied. dom PJacide de. Meester, B.~
.190&.
IBN KORDADBEIT, Uvre <k~ rotllcs d des rouaumes (Sfir~itul sec. IX),.
trad:franc. Barbier de l\le,nard, J. A .. 1865.
Icrlnes (Legendes des), eel. Gcl~l'r (H.), Der.Codex 80 der theologischen Schule
IJ~~ Halki (11. XV ) und die Legendc von den heiligen Ikonen, B. z., 1901,
4' / ss ..
IGNATIE din SMOLENSK, Pelerinage, 1389~1405, I.H..S.O.L., 129 ss.
Inscriptions (Recucils d' ), HANTON, Lexique explicati(du recueil des inaiplions chretiennes d' A.<ie A1inenre, B. N., 1 ~J27, f>:-l-136,
- GREGOIHE (li.), Miclles d'lzisloirc byzantine, .M. H., 1923.
--'Idem., Noles d'epigraphie byzantine, H.P.B.II., 1922.
-- Idem., Inscriptions hisioriques byzwdines, B. N., 1!)27.
Idem., Noles cpigraphiqnes, B. N., 1933, 49s
- JULLIAN (C.), Inscriptions chretiennes de Bordeaux .
..,.... LE BLAJ';T, Inscriptions chretienncs de Ia Gaule., 2 v., 1856 ~i,
1865.
- MEHCATI (S. G.),Note d'epigrafia bizantina, B., 1921.
- Idem., Epigraphica, Homa, 1925.
- N!ILLE'f (G.), Inscriptions byzantincs de Alislra, B.C. H., 1 R9H si Hl06 ..
- j\-IILLET, PAHGOIRE et PETIT, Recueil des insaiplion~ clm!tienms de l'Alhos, B.E.F.A., 91, 1904.
lOAN HHYSOSTOM (Sfint), Homelies, P. G., 50, 507 ss.
IOA~ CLIM1\X (Sfint), L'Echelle, P. G., R8.
lOAN DAM~SCIIINUL (Sfint), Oeuvre.;, P. G., 94.
- Poemes; P. G., 96, 818~R58.
lOAN din EFES, Hislorie de l'Eglise, ed. Land. Anccdota syriaca, IJ,
1868.
- Vie des bienheurenx orientaux, trad. latina Douwen si Land, Amsterdam, 188!).
3.4-- c. 115
in
530
531
-IT poe; 't"~c; crvvol!ov xu-rr,yopLz -ro::l &pzlsptClc;., ed., L. Brehier. Un dis
cours int!dit de Psellos, H.E.Cr., 190:.3 lHI~ (~i separat).
-- Timothee on dialogne sur les demDns, 1'.(;., 122.
-- Scripta Minora, ed. l(urtz Drexl.
Plotlw Leon, Conies, ed. Legrand, A.A.E.G., VI, 1872.
RAOUL GLABEH., Historia sui lemporis, ed. Prou, 1886.
Rhetores graeci, ed. \Valtz, Stuttgart, 1832-36, 9 x.
ROBERT DE CLAHI, La conqueste de Constantinople, ed. Lauer, 1924.
HOMANOS J\IELODUL prima ed., Pitra, Analecta sacra, Homa, 1876;
ed.. par~iale: Eustratiades, E.B., XV, 1909, 182-255; Krumbacher,
B. Ak. W., 1899-1902; Maas, B.Z., _1906.
S afire contre les higoumcnes, trad. fr. Jeanselme ~i CEconomos , B. N.,
1924. 317-339; ed. Legrand, B.G.V,, I, 1880.
SEBEOS, Histoire d'Heraclius, trad. Mader, 1904.
Siluiae Etheriae peregrinatio (vers 396), ed; Geyer, I.H.
SISIF din COS (poem despre n'izbciul Troici), Patzig (E.) B.Z., 203, 231-257.
SOCRATE, Histoire ecclesiastique, P.G., 67.
SOZOMENGS, Histoire ecclesiastique, P.G., (i7.
Stephanites et Ichnelatos, poveste, eel. Silvestre de Sacy, N.E.M., IX--- X,
1813.
'
STRABON, Geographica, ed. l\Ii.iilcr (C.) ~i Di.ilmer (F.), 2 v., 1853-1858.
Coli. Didot.
SUIDAS, Lexicon, ed. Bekker, l3t~rlin, 1854.
SYJ\'IEON METAPHRASTES, Surles vies des saints, P.G., 114-116.
SYMEON (ps.) magister, Chroniqne, P.G., 109.
SYMEON din TESSALONIC, ffiuures, P.G., 155."
Synaxaire de l'eglise. Sainte Sophie (mss. de Patmos, sec. X), eel. Delehaye,
A.S.B., novembris.
Synopsis Chronike ad a. 1261, ed. Sathas, B. M. A~J., VII, 1894.
Synlipas (gr. v.), ed.,Eberhard, Leipzig, 1872.
S YROPOULOS, Historia vera union is non uerae, ed. R. Creyghton, La
Haye,. 1660.
TAFUH (Pero), Travels and Adventures, H35-1439, ed. ~i trad. engl., Malcolm Letts, New York, 1926.
.
T~stament de saint Gregoire de Nazianze, P.G., 37, 389 ss. 9i trad. Martroye,
M.S.A.F., 1923.
Testament de Theodore Karabas (1314), ed. Bezobrazov, V.O., 1915, 70 ss.
THEMISTil)S, Orationes, ed. Dindorf.
TEODOR HYRTAKENOS (vers 1328-1341), Declamations, lettres, ed.
Laporte du Theil, N.E.M., V- VI, 1798-1800.
TEODOR II LASCARIS, ffiuures (partial inedite). Texte 9i trad. in J B.
PAPADOPOULOS, Tlu!odore J1 Lascaris, 1908, p. 158-178.
TEODOR LECTOHUL, Histoire ecclt!siastique (fragmente), P.G., 165.
TIIEODOR MELITEN!OTES, A.slronomike tribiblos, P.G., 149.
TEODOR METOCHITES, 1\Jiscellunca, ed. Miiller-Kiessling, Leipzig,
1821.
- Pot!Ines, eel. Treu, Potsdam, 1895.
TEODOH PRODROMOS, Pocmes, ed. ~i trad. Miller, R.A., 1874 (2),
361 ss.
- Poemes prodromiques, eel. Hesseling-Pcrnot.
- Dialogues imites de Lucien, ed. Laporte du Theil, N.E.M., V Ill, 2.
TEODOR STUDITUL (Sflnt), Lettres, P.G., 99.
THEODORET1 Jiistoire ecclesiastique, P.G., 82.
532
533
~~
sociale
.....
Jill!'
,.,.;ff~
Cambridge Medieval History (The), VI, The Eastern Roman Empire(717-1453), Cambridge, 1923.
DIEHL (Ch.) ~i MAH(:AIS (G.), Le monde oriental de 39.5 a 108.1, H. G.M.A
III, 1936.
- ~i GlJILLAND, L'Europe Orientale de 1081 a 1453, H.G.1\I.A., lX,
1946.
- Les grmfds problemes de l'histoire byzantine, 1943.
GELZER (H.), B!]zantinisclze Kullurgesc!zichte, Tlihingcn, 1909.
HESSELING (D.C.), Essai sur la civilisation byzantine, 1907.
IOHGA (N;), Histoire de la vie byzantine, 3 v., Bucure~ti, 1934.
KOULAKOVSKY, Istoria Vizanlii, ~ v. (netermlnata), Kiev, 1910-1915.
KRACSE, Die Byzantincr des i11iltelalters in i!zrem Slaals-Ho{-und Privalleben . Halle, 1869.
KRUi\IBACIIER (K.), Gesclzicllle der byzanlinischcn Literatur, 2 ed., Mllinchen, 1.897 (fundamental).
LEBEAU, Ilistoirc du Bas-Empire, edi~ie revazuta de catrc St.-li.Iartin,
1924, 21 v.
MARQOUART, Osteuropiiisclze und Ostasialisclze Streifziiye, Le~pzig, 1908.
MORAVCSIK (G.), Byzantino-lurcicu. 1. JJie byzantinisc!zen Quellm der
Gesc!zicllte der 'Tiirkvolker. n. Spracltrcste der Turkvolker in den byzan-tiniscllen 'Quel(en, Budapesta, 2 v., 1942-1943 (rxcelent instrument de
lucru).
OSTROGORSKY (G.), Gesc!zic!zle der byzantinisc!zen Staales, :\liincbcn,,
1940.
RUNCfMAN (St.), Byzantine Civilisalion, Londra, 1933; ed. francezii,
Paris, 1934.
STEIN (E.), Gescbic!zte des spii/rijmisclltn Rcidzes, l, Viena, 192B; II, Paris,
1950.
VASILIEV (A.).Histoire de /'Empire l!yzantin, 2 \'. 1982.
ZACHARIAE VON LINGENTHAL, Grschicllle des grieclzisclz-romischen
Rechts, Berlin, 3e eel., 1892.
534
BURY (.J.B.), History of tile later Roman Empire, 2 v., Londra, 1923.
-A History of the Eastem Roman Empire (802- 867 ), Lopdra, 1912.
- The imperial administratioe System in tile ninth Century, Londra,
191h
CHALANDON (F.), Les Comnene. I ... Alexis Comw'ne. II. Jean II et
ll'lanuel, 1900 si 1912.
COGNASS9 (F.), 'Parlili politici e lotte dinasticile in Bizanzio alia morte
di Manuele Comneno. H. Accad. din Torino, 1912.
COUHET, La Palestine sous les empereurs grecs, 1869.
DIEHL (Ch.), Juslinien ella ciuilistion byzantine au VI siecle, 1901.
- La Societe byzantine d l'epoque des Comnenes, 1929.
DVORNIK (F.), Les Slaves, Byzance et Rome au IX siecle, 1926.
- Les legendes de Constantin et de 1Vlt!thode vues de Byzance, 1933.
GARDNEH. (Alice), Theodore of Studium, his life and limes, Londra, 1909.
GROCSS.ET (R.), I! empire des Steppes, 1939.
- Hisloire des Croisades et du royaume franc de Jerusalem, 3 v., 1934-1936.
HOLMES, The age of Justinian and Theodora, 2 v., Lomira, 1907.
lOHGA (N.), liyzance apres Byzance, Bucurc~ti, 1935.
LAURENT (Joseph), L'Armenie entre Byzance et l'Islam, 1919.
Antolog!i.~i
!'uhgeri de articoltl
535
~i
GRE-
536
"iit.
ENL\En~
GR\~IER ~i
Con~tantinojJolul
"537
538
I~ucriiri
cu earater general
'
medit~>ran!'an
Ulthm~le
secolc
YIATA SPIRITUALA
Lucn'iri de ansamblu
FLICHE (A.) ~i MAHTIN (V.), Hisioire de l'Eglise, t. IV (1937), V (1933)
(Brehicr-Aigrain)j VI, 1937 (Amann).
540
Probleme diverse
BREIIIER (L.), Le schisme oriental du Xle siecle, 1899.
DUCHESNE (L.), L'Eglise au VIe siecle, 1928.
GUILLAND (R.), La correspondance incdile d'Athanase, patriarche de
Constantinopole, 1280-1310, M.D., I, 121 ss.
OECONOMOS (L.) .L'etat intellectuel et moral des Byzantins vers le milieu
du XIV" siecle ... , M.D., I., 1925.
SALAVILLE (S.), La vie monastique gucque au delml du XIVe siecle .. ,
R.E.B., 1944, 119 ss.
2. Edlfielile rfligioase
DYGGVE, Les traditions cultuelles de Delpl!es el l'Eglise chrCliennc,C.A.,
III, 1948, 9-28.
- Ravennate palatium sacrum. La basilica ipetrale .. , Copenhag,a
1941.
- Le Sarnt-Sepulcre constantinien, A.C.E.B., VI, Paris, 1948.
GRABAR (A.), Martyrium, 2 v. ~i album, 1946.
LASSUS (J.), Sanctuaires chretiens de Syrie, 1947.
LEMERLE (P.), Plzilippes et Ia Macedoine orientale a l'epoqrze chretiene
el byzantine, 1945.
-Apropos de l'Cdifice culluel cl1retien, RA.B.L., 1948, 306 ss.
MALE (E.), La fin du paganisme en Gaule, R.D.M., iunie 1948, 385 ss.
OHLANDOS, Architecture monastiqne (in limba greacii), Atena; 1927.
SESTON, L'eglise et le baptistere de Doura-Europos, Gand, 1937.
3. Liturghia
~i
moldlierul
4. Cultul reHevelor
DU CANGE, Trait llistorique du chef de saint Jean-Baptiste, Paris, 1665.
EBERSOLT, Sanctuaires de Byzance,, 1921.
KAUFMANN, Der Menastempelund die HeiligWmer von Karm Abu Mina,
Frffllkfurt, 1909.
LEIB (B.}, Rome, Kiev el Byzance a Ia fin du xr siecle, 1924.
..541
5. Cultul icoamlor
BREHIER (L.), La querelle des images, 1904.
- Les felines dans Uhisloire de l'art et Ia Russie, M.O., II, 150 ss.
- !dines non faites de main d'lwmme, l=t.A., 1932, 68-77.
- Anciennes clOtures de choenr anterieures anx iconostases, A.C.E.B.,
Roma, V, 1936, II.
DOBSCHUTZ, Cltristusbbilder, 2 v., Leipzig, 1899.
GRABAH (A.), La Sainfe~Face deLaon, S.K., 1931.
GHONDUS (L.), Sur Ia doctrine des icrJnes cltez Theodore le Sludilt,
A.C.E.B., Paris, VI, 1948.
PERDHIZET, De Ia Yt'ronique et de sainte Yeroniqr)#, S.K., 1932, 1 ss.
SCHWAHZLOSE, Der Bilderstreit, Gotha, 1890.
'VULFF ~i ALPATOV, Denkmiiler der Ikonenmalcrei, Dresda, 1925.
2. SuperstiJii
Heterodo('~i
a) Erczii orientale
54121
JUSTER, Les Juifs dans l'Empire romain, leur condition juridique, cconomique el sociale, 2 v., 1914.
KARPPE, Les origines et la nature du Zahar, 1901.
KAUFMANN, Ein Biief ... iiber messianische Bewegung .. aus dem
Jahre 1096, B.Z., 1898, 83 ss.
.
KOUKOULES (Ph.), Glossaire hebreu-llellenique, B.Z., 1910, 422-421).
STAHR (J.), The Jews in the Byzantine Empire, 641-1204, B. Ng., I,
Atena,. 1939.
- The Jewries of il!e Levant after the fourth Cmsade, Paris, 1949.
c) Islamul
GDTEHBOCK (C.), Der Islam im Lichte der bywnliniscllen Polemik, Berlin, 1912.
CARTEA A CINCEA- VIATA INTELECTUALA
1. Utt>ratura
a) Opere cu caracter general
DIETEHICH {K.), Gesclzichte der byzanfiniscllen und neugrieclliscllen Lite\ ratur, Leipzig, 1902.
KHU;MBACfiEH (Vezi ,Lucrari de ansamblu", p. 369).
MONTELATICI, Storia della Letieratura byzaniina ( 324-1453 ), Milano,
1916.
MOHAVCSIK {Vezi ,Lucriiri de ansamblu", p. 569).
SANDYS (E.), A History of tile Classical Scllolarslzip ... Book V. The
Byzantine Age (530-13150), Cambridge, 1903.
b) Curtile, maleriale folosite i modul de prezentare
543
DUCHATAUX, Jean Tzelzes ses etudes sur Homere, T.A.R., CTX, 1902,
2,12-277.
- Eustatlw, archeveque de Thessalonique ... , T.A.R., CVIII 143-173.
FESTA (N.), Longibardos, D.N., 1931, 101 ss.
FISCHER (W.,), Johannes Xip.hilinos, Patriarch von Konstantinopel,
Plaucn, 188;3.
MITCHISON (Naomi), Anna Comnena, Lonclra, 1929.
PAPADilVIITRIOU, The odor Prodromos, Petcrbourg, 1907.
PETlT, Essai sur la vie et la correspondance des Libanius, 1866.
VAST (H.), Le cardinal Bessarion, 1878.
e) Hagiografia
544
b) Epopeea
BAUD-BOVY (S.), Sur un ,Sacrifice d'AiJrailam" de Romanos et snr l'exist~nce d'un tfzeatre rcligieux ci Byzance, B.N., 19:38, :321 ss.
BREiliEH (L.),.Les miniatures des Jlormilies du moine Jacques etle tlu!dlre reli,gieux a Byzance, F.E.P.IVI., XXIV, 1921.
COTTAS (Venetia), Le theatre a Buzance, 1931.
,
- L'in(luence du drame ,Clzristos Posclzdn" sur.l'arl chretien d'Oricnt,
1931.
LA PV\1'\A, Lc raprescniu:ioni ;were mllu leilcralura bizantina ... , Grottaferrata, 1912.
REICH, JJer Nlimus, Berlin, 190i3.
Bu~'
SATI-:L\S Icr>Ofl'X;\'J Sox(y.\ov 7t~pt 'C'o') \hx>poJ xxt r;IJ~ [l.OUcnxT,;,
Z,:ocvnvw, Venetia, 1878.
VOGT (A.), Eludes sur le tlu!alre li!JZ(!Iltin, B.~., 1931, :l7 ss., 623 ss.
"'"'i
j) Poezia savanlii
ss.
GlDEL, Eiwles sur Ia liileralure grccque moderne, 1866.
KRUMBACHER (K.), J!iticlgricclzisclw Sprichwiirler, B.Ak. W., 1900.
A~'>lASTOS
35=c.115
545
546
547
54~
i) Miniatura
BERGER (S.), De la traditions de l'art grec dans les manuscrits latins des
Evangiles, M.S.A.F., LII, 1891.
BOINET (A.), La miniature carolingienne, 1913.
BORCHGHAVE (C. de), De !'influence des arts orientaux dans nos regionsau Moyen Age (Bull. Soc. Archeol. ), Bruxelles, 1948.
5r49
L'art byzantin chez les Slaues, doua. cuiegeri dedicate memoriei lui Th.
Uspensky, I, Les Balkans, 2 v., II, L'ancienne Bussie et les Slaves catholiques, 2 v., 1932 .
.ALPATOFF, La Trinite dans l'art byzantin et l'icone de Roublev, Paris,
1927.
EBERSOLT (J.), Fresques byzanlines de Neredilsi, F.E.P.M., XIII, 1906.
GRABAR (A.), Les influence orientales dans l'art des Balkans, 1928.
- La peinture religieuse en Bulgarie, 1928.
,
- L'l:glise de Boiana, Sofia, 1924.
KONDAKOV (N.P.}, Jkonografiia Gospoda Baja i Spasa naehego Iisusa
Christa, Petersburg, 1905.
- lkonografiia Bogomateri, 2 v., 1914-1915.
-LATHOUD (D.), Le theme iconographique du ,Pokrov" de Ia Vierge, M.
0., II, 302 ss.
l\lACULEVIC, Argenterie byzantine en Russie, M.O., II, 292 ss.
MILLET (G.), L'ancien art serbe. Les Eglises, 1919.
NEKRASOV, Les fronlispices architecturaux dans les manuscrits russes . . ,
M.O., II, 253 ss.
,
,OKUNEV (N.), Monumenta arlis Serbicae, 4 albume, Fraga, 1928-1932.
PETROVIC, La peinture serbe du moyen age, Belgrad, '1930.
REAU (Louis), L'art russe, des origines a Pietre le Grand, 1921.
STRZYGOWSKI (J.), Die Miniaturm des serbischen Psalters, Vielia, 1906.
d)
j't'irile RonH!ne
lnibliografie complementadi
'G.EXERA.T.JITA'J_'I (Periodice-Oongrcse-RepJrtorii)
Byzantinische Forschungen, Amsterdam, lnceplnd cu 1966.
:Duml:Jarton Oaks Papers, Cambridge Mass., incep!nd en 1941 . . . DO P
Jahrhuch clcr iisterreicllischen byzantinischen Gcselschaft, Viena, inceplnd cu 1951.
Travaux et Memoires (Centre de recherche d'hist. ct civilisation hyzantincs, Paris), incepind en 1965...
Trau. 1Uem.
Vizantiskij Vrcmcnik, serk nona, Moscova, inccpind cu 1947 .
.Zbornik Hadova Vizantoloskog Instituta (Culegere de lucrari ale lnstitutului de Studii Bizantine), Belgrad, inceplnd cu 1952 .
. Actes des Congres inlernationaux des etudes byzantines:
VI. Paris, iunie-aprilie 1948 (Acfes, 2 vol., Paris, 1950-1951).
VII. Bruxelles, august 1948 (Acles, in BN, 1949 ~i 1950).
VIII. Palermo, aprilie 1951 (Acles in SBN, VII-VIII, 1953.
IX. Thcssalonic, aprilie 1953 (Actes, J-Ill, Atena, 1955, 195G, 1958).
X. Istanbul, sept. 1955. (Actes, Istanbul, 1957).
XI. Milnchcn, sept. 19'58 (Acles, 3 vol., iVHinchen, 1958, 1960, 1961).
XII. Ochrida, sept. 1961 (Actes, 2 vol., Belgrad, 1963, 1964).
XIII. Oxford, sept. 19GG (Acles, Lonclra, 1967).
.Dix annees d'r'ludes byzaniines. Bibliographie iniernalionale:
1939-1948, Paris, 1949 (Rcpertoar pe tllri ~i discipline).
,DOLGEH (F.) l?i, SCHNEIDEH (A.-M.), Byzanz, Berna, l952 (Bibliografie
ar;alitica a lucrarilor clcspre istorie,, li.teratura ~i limJJa, aparute lntre
ahii 1938-1950).
DOLGER (F.), Regeslen der Kaisemrkunden IV- V (11'82-1453), Mlinchen, 1960, 1965.
GRUMEL (V.), Regestes des actes dn palriarcal byzautin II- Ill (7151206), Cllalcedon-Pa;is, 1936, 1947.
Rcallexikon der Byzanlinislik (dir; P. \Virth), Amsterdam, incepind cu
1969.
Reallexikon fiir Antike und Chrislenlum, Stuttgart, in curs, inccpind cu
1950.
SORLIN (I.), Les recherches sovietiques sur l'l!isloire byzai!tine (B.ulletin
analitic al Trav. lvUzn. ).
IZVOARE
.AGATJ-ILl>,S, IIisloriarwn libri qainqae, rec. n. Kcydcll, Berlin, 1967.
Anonyme, Expositio totins mundi et gentium, cd. J. Roug6, f'aris, 19Bil
(cu tr. fr. ~i note).
Athos (Acies de 1'). Coll. ,Archives de l'Athos", dir. G. Millet-'- :P. Le-
merle. III. Aclcs de Xeropotamou, ed. J. Bompaire, :Paris, 196<!.
IV . .ll.Cies de Dionysiou, ed. N. Oikonomides, :Paris, 1968.
- Aus den Schaizkammem des heiligen Berges, eel. F. Dillger, Miinchen
1948.
- Sechs byzantinische Praklika des 14. Jahrh. fiir das Atlwskloster lberon,
eeL F. Diilger, Miinehen, 1949.
BARLAAM le Calabrais, Epistole greche, ed. G. Schiro, :Palermo, 1954.
Basilit~orum libri LX. Series A : Textus. Series B: Sclwlia, edd: Scheltema ~i Van den \Val, Groningen, 1955 ~i urmat. (text grec.).
Beltlwndros et Chrysantza, ed. Kriaras (,Homane de cavalerism hizantin"
in greaca), Atcna, 1955.
BES'SAHION (cardinal), texte reunite de L. Mohler, Aus Bessarions
Gelellrtenkreis, A blwndlungen, Reden, Brie[e . .. , Padcrborn, 1 !l42.
CABASILAS (Nic.), Explication de Ia Divine Liturgic, Paris 2 , 1967 (text,
trad. fr., note).
Catalogus codicum astrologicorum graecorum, 12 vol. apiirutc, Bruxelles,
18\18-1936.
Chronique de ]}force, trad. din limba grcaea de I-I.E. Lurie!". Crusaders as
Conquerors, New York- Londra, 1964.
CODINUS (Pseudo-), Traite des Offices, ed. J. Verpeaux, Paris, 1966 (en
tr. fr. ~i note).
CONSTANTIN VII Porfirogenetul, De administrando imperio, cd. G.
Moravcsik, Washington2 , 1967 (tr. engl. de R . .J.I-I. Jenkins). Commentary, de Dvornik ~i al., Londra, 1962.
- De thematibus, ed .. A. Pertusi, Cetatea Vatica1wlui, 1952 (cu coment.).
CONSTANTIN, episcop de Tios, Discours sur l'im;ention des reliqves de
sainle Eupllemie, ed. F. Halkin, Euphemie de Clzalcedoine, Bruxclles,
1965.
CYDONES (Demetrius), Correspondance, cd. R.-J. Loenertz, 2 vol., Ce~
tatea Vaticanului, 1956, 1960.
Digenis Aklitas, ed. J. Mavrogordato, Oxford, 1956 (tr. engl. ~i coment.).
DOUKAS, Historia turcobyzanlina, ed. Y. Grecu, Bucure:;;ti, 1958.
EUSE13IU DIN CESAH.EA, Histoire ecclcsiastique, ed. G. Barely, Paris,
1952-1960, 4 vol., (cu tr. fr.).
EUSTA THIOS din THESSALONIC, La espugnazione di Tessalonica,
ed. St. Kyriakides, Palermo, 1961 (tr. ital. de V. Rotolo).
GHEORGHIOS PIS IDES, Poemi e panegirici epici, ed. A. :Pertusi, Ettal,
1960, (cu tr. ital. ~i coment.).
GHIGOHE PALAMAS, Opere complete (in greacii), ed. :P. Chrestou, Tesalon\c, 1962-1968, 3 vol, apiirute.
GUILLAUME JYAPULIA, La geste de Roberl Guiscard, ed. M. M:atllicu,
Palermo, 1961.
..
itat).
lOAN DIN EFES, Hisloriae ecclesiasticae pars III, tr, lat. de E. \V.
Brooks, Louvain, 1936.
KOSMAS INDIKOPLEUSTES, topographic chrelienne, t. I, Intr., text,
trad., il., de W. Wolska-Conns, :Paris, 1968.
PALLADIUS, Tlze Lausiac History, ed. C. Butler, 2 vol., Cambridge, 1898,
1004.
PAUL SILENTIARUL, Epigrammi, ed. G. Viansino, 1963 (tr. it., cm.nct.).
P.HRANTZES, vezi SPI-IHANITES.
553
ROMANOS MELODGL, Ilymncs text, tr., note de J., Grosdidier de Matons, Paris, 1965-1967, 4 vol. api\rute.
SOZOMEN, l<.irsclzcngeschichle, ed. J. Bidez, Berlin, 1960 (text grec.).
SPHHANTZES (Georges), JYJemoires (gree), ed. V. Greeu, Ducure~ti,
1966.
SUIDAS, Le:rikon, eel. A. Adler, I-V, Leipzig, 1928-1938.
Synaxairc: Le Typicon de la Grande Eglise. Ms. Sainte Croix n 40, ed.
lVIatcos. Inlr., text, trad., note, tomuri I-ll, Homa, Hl62-1fl63.
THEODORET, Kirchen.gescllichte, edel . .L. Parmentier ~i F. Scheidweiler,
Berlin 2 , 1954.
TOHNIKES (Georges ~i Demetrius), Letires el discours, ed. J. Danouzes,
Paris, 1970.
TZETZES, Ilistoriae, rec. P. Leone Neapole, 1968.
Vie cle s. C!]rille le Pllileote ( + 111 0), ed. St. Sargologos, Bruxellcs; 1964.
- de s. Elie le Jeune, eel. Rossi-Taibbi (G.), Palermo, 1962.
- de sic~ Hzzpl!emie de Chalct!doine, eel. F Balkin, Bruxelles, 1965,
-des. Germain l' hagiorite, ed. P . .JoannouA.B, 70,1952, p. 50-114.
- des .~!arcell 'AcemCLe(
484), ed. G. Dagron, A B, 86, 1968, p ... 71.-
. 1-321.
de s. Nici!plwre de Medikion (
813), ed. F; 'Balkin, AB, 78, 1!!130,
p. 39t1-430.
-de s. Nicetas patrice (
836), ed. D. Papachyssanthou, Trav. 11-Um.,
3, 1986, p. 31Hl-:l51.
-lie s. Pierre d'Ailoa (
8i37), cd. V. Laurent, Bi"llxelle, 1956, ~i 1958
(douil reeenzii).
-des. Romylos, eel. F. Balkin, BN, 31 t961, p. 111-147.
- de s. Spyridon l:u. de Trimillwnlc, eel. Vnn de Ven, Louvain, Hi53.
- cle s. Symeon le Fol, ed ..J. Hyden, Cpsala, 1963.
- des. Symeon le Stylile lc Jeune (521-51!2), eel. P.Yan de Vcn, Hrnxclles,
1962.
-
+
+
LlJCRAHI DE ANSAJ\IBLU
1. lstnrii politice
~~
S()('ial e
BAYNES (1-I.-\V.)- ~i al., R!!zanlium. An introduction to East Roman CiIJilisation, Oxford, 1948.
Cambridge l'dedieval Hislol!J (The). lV. The Bywntine Empire, 2 vol.,
Cambridge, 1966-1967 (refacerc completii a euitici din 1923).
HAUSSIG (H.W.), Rnltt~rgeschicllte von Byzam, Stuttgart, 1959.
MORAVCSIK (G.), Byzontinoturcica I - JI, Berlin2 , 1958.
OSTROGOHSK I (G.), Gesdticllte des tyzantinischen Moates, l\llCmhcn 3 ,
1963 (in prezcnt, eel mai bun manual).
STEIN (E.), !Iistoite du Bas-Empire. 1: De l'f.'tul un;ain ill'f:'tallynmlin,
BRUGES, 1959; II: De Ia disparilion de I'Empire <l'Occidcnt a Ia mort
de TModose, l'uris, 1949. '
554
4. Aniologii
~i
cule!JCri de artieole
1. Familia
CONSTANTELOS (D.), Byzantine Philanthropy and social welfare, N.
Brunswick, 1968.
HADJINIKOLAOU-MAHA VA {A.), Recherches sur Ia vie des esclaves
dans le monde bynzantin, Atena, 1950.
KOPSTEIN (H.), Zur Sklaverei im ausgehenden Byzanz, Berlin; 1966.
KOUKOULES (Ph.), BJ~ocvnvwv fjlo; xoc~ 1tOA~'t'~cr11-6<;, 5 vol. ~i un
sup!iment, Atena, 1948-1952 (Lucrarea cea mai completa, despre
,. via~~ de zi cu zi" bizaritina de-a lungul secolelor).
'555
2. imtJilraJ.ii
GUILLAND (H.), Etudes byzantines, Paris, 1959 (stmliiJ, II, XI).
CAHTEA A DOUA- YIATA UHBANA
il. Ccnst:m tinoJllll
GUILLAND (R.), Etudes de iopograplzie byzantine, Berlin, 1969, 2 vol.
JACOBY (D.), La population de Constantinople a l'epoque 'byzantine, BN,
31, 1960, p. 81-109.
JANIN (R.), Constantinople byzantin , Paris 2 , l 964. ID., La geographie
~
eccU!siastique de /'empire bytzantin, Paris 2 , 1967.
MANGO.(C.), The Brazen House, Copenhaga, 1959 (studii despre vesUbulul
Marelui Palat).
MAHTINY (G.), ~i a!., The Great Palace of the byzantine Emperors, Oxfors,
1947.
MA YE:R (R.), Byzantion, Konstaniinople, Istanbul, Viena, 1943 (studiu
genetic de geografie urbana). '
SCHNEIDER (A.-M.), J{onslantinopel. Gesiclzt und Gestalt einer gescllichllichen W eltmetropole, Mainz-Berlin, 1956.
TALBOT RICE (D.), The Great Palace of the Byzantine Emperors, Edinburg, 1958.
2.
Ora~e
de provincie
556
LOPEZ (R.-S.) ~i HAYMOND (I.-W.), Medieval trade in tl!e Jifedilerranean World, New York, 1955.
LOPEZ (R.-S.), Silk industry in the Byzantine Empire, in Spewlmn,. 20,
1945, p. 1-4:2.
TIIIRJET (F.), La Romanie vcnifiennc au motJen age (XIJ -X~' s.),
Paris, 1959.
CARTEA A PATRA- VIATA SPIRITL:ALA
1. Viata religioasa
557
3 .. Udic,,e
~i
icoane
FROLOW (A.), La relique de Ia Vraie Croix. Reclmches sur lc dh;eloppement d'un culie, Paris, 1961.
GRABAR (A.), L'iconoclasme byzantin. Dossier archeologique, Paris, 1957,
KlTZINGER (E.), The Cult of images iii the age before Iconoclasm, DOP.
p.
83~150.
4. Supvrstitii
MAGOULIAS (H.J.), The Lives of Byzantine saints as sources of dale for
the history of magic, EN, 37, 1967, p. 228-269.
5.
J~retiei,
enei
~I
musulmani
558
c) Limba
BOHL JG (G.), Unlersuchzmgcn zum rhelorichen Sprach[!ebrcmeb de[ Buumlincr, Berlin, HJ56 (dupii l\I. Psellos).
LAMPE (G. W.), A Patristic Greek Lexicon, Oxford, 1961-1968 (pina
1n sec. al VIII-les).
J1.)
Romanul
HUXLEY (G.), Anlhemius of Tralles. A study in later Greek geometry, Cambriuge Mass, 1959.
JOANNOU (P.),. Chrislliche lvlelaphusik im Byzanz I. Die Illztmifwt(onlehre des Michael Psellos und Joamzes Jtalos, Ettal, 1956.
LAURENT (V.), introduc. Ia P. TA.NNEHY, Quadrivium de Georges Pachume.e, Vatican, 1940.
.
WOLSKA (Wanda). La Topographic chrelienne de Cosmas Indic6pl<";u&tes,
Parh, 1952.
559
3. Ima!lhnlnt
DVOHNIK (F.), Pholills et la reorganisation de I'Acadernie patriarcale,
AB, 68, 1950, p. 108-125.
LEME.l~LE (P.), Proffesseurs et eli!ves a Constantinople au xe s., A ICR
(comunicare din dec. 1969, aparutii in 1970).
4. A rUt' llizant inl\
b) Monografii
(ora~e ~i
reghnii)
d) Arhilectura
DEICHMAN (F.W.), Sludien zur Architektur Konstantinopels im. 5. una
6 . J<Jhrhzwdcrt, Baden-Baden, 1956.
e)
Scu~pturii
560
j)'Arte minore
CHUIKSHANK DODD (E.), Byzantine silver stamps, Washington, 196L
FHOLOW (A.), Les reliqzwires de la Vraie Croix, Paris, 1965.
5. Expansiunea artei bizantine
a) Orient
LEROY (J.), Les mamzscrits syriaqzus a peinture conserves dans l.es bib__,
bliothequ~s d' Europe et d'Orient, Paris, 1966.
NEHSESSIAN (S. TER), .Armenian manuscripts of the Freer Gallery of
Art, Washington, 1963.
b) Occident
561
LAZAREV (V.), Old Russian murals and mosaics from the XI to the XIV
cent, Londra, 1966.
,MAVRODINOV (N.), Pictura in ueclwa Bu/garie (In limba bulgara),
Sofia, 1946.
MILLET (G.), La peintnre du moyen dge en Yougoslauie, fasc. 1-3, Paris,
1954-1962.
f'ETKOVIC (V.), La peinture serbe du moyen dge, in ,Muzeul de istorie a
artelor. Monumente slrbe~ti", tomurile VI ~i VII, 1930, 1934.
d) 'farile Romtine
Cuprins
Prefafa . . . . .
. ..
Nota asupra vietii ~i operei lui Louis Brehier
Introducere
. . .
CARTEA INT1I
\'lata partirulanl
{'aiitdul I. Familia
I. Kvn~cle de farnilie, p. 11- II. Logodna eyi casatoria, p. 1&
III. Viata de farnilie, p. 17- IV. Proprietatea de familie, p. 28
Capitolul II. Via/a materia/a
I. Locuinta, p. 31 - II. Mobilier11l, p. 35- III. Coslumul, p, 39
IV. Masa, p, 48- V. Baile, p. 52
Capitolul III. Viafa de zi en zi a fmparati/or
I. Introducere, p. 53 - II. Din secolul al V-lea p!ni'i in sccolul al
XII-lea, p. 55 - III. De Ia Comneni Ia sflr~ilul Imperiului, p. 59
CARTEA A DOl:A
Via!a urbana
CaJiitolul IV. Conslantinopolul
I. Ora~ul, p. 68- II. Populatia, p. 71 -III. Circulatia ~i "iata de zi
cu zi, p. 74- IV. Hipodrornul ~i spcctacolrle, p. 79- V. Tcatrelc, p. 88
Capitolul V. Via/a urbana in provincii
I. Alexandria ~i ora~ele din Egipt, p. 91 - II. Antiohia, p. 94
III. Provinciile din Asia, p. 100 - IV. Ora~elc din Asia Mica ~i de
la Ponlul Euxin, p. 105 - V. Occidmtul: lllyricum, Helacla, p. 111
VI. Occidentul Bizantin, Pv-119
CARTEA A TRElA
Via!a economlca
Ca11itolul VI. Salele ~~ economia ruralll
J. Domeniile rurale, p. 124 - II. Elemente ale marilor proprietati, p. 126- III. Conditb ~i modul de viaJa a! taranilor, p. 134
IV. Muncile clmpului, p. 140- V. Vlni'itoarea, p. 149
Capitolul \'11. Melellgurile ~i comerful
I. De Ia origini plni'i Ia cucerirea araba, p. 149 - II. Consccintele
economice ale cuceririlor arabc, p. 161 - III. Primelc colonii italiene, p. 165 -lV. Industriile de lux In Binmt, p. 169 - V. SI!r~itul
etatismului ~i coloniile slraine, p. 177 - VI. Ex1nopierea ~~ cucerirca
economici'i a Bizan~ului (1261-1453), p. 180
&
7
11
CARTEA A PATHA
Viala spilituala
-capitolul VIII. Viafa religioasa
I. Edificiile rcligioase, p. 186 - II. Mobilierul i instrumeJltele,
decvlt, p. 192 - III. Liturghiile ~i slujba, p. 195 - IV. Credindo;;ii,
p. 203 - V. Cultul sfintilor ~i al moa~telor; p. 205 - VI. Cult11J
icoanelor, p. 212
'
.
Capitolul XI. Poezia
1. Poezia savanta, p. 289 - II. Poczia rihuica, p. 294 - III. Muzica
~bizantina, p. 298 - IV. Epopeea, p. 302 ~ V. Poeme cavalerel/ti,
'P 310 - VI. Poezia inlimba populara, p. 312 - VII. Tealrul.
p. 316
'Capitolul XII. Filo:o(ia $i $iiinfele
I. Filozofia ~i dogma, p. 324 - II. Filozofia autonoma, Jil. 328
III. Misticii ~i nmani~tii, p. 335 - IV. Plethon ~i neoplatGnismlill,
P 338 - V. ~tiintele, p. 341
-Capitolul XIII. 1nva[amintu1
I. Invatamlntul public, plna ll:l. iconocla~ti, p. 351 - II. Hena~terea
invatamintului public, In secolele IX-X; p. 356 - III. De !a
Constantin Monomaclml la cucerirea franca, p. 360 - IV. Invat.amintul public la Niceea ~i In tlmpul Paleologilor, p. 366- V. ~coala
patriarhala, p. 376 - VI. ~colile mil.nastire~ti, p. 380
Capitolul XIV. Aria bian'ina
I. Leaganul artei bizantine, p. 394 ....,. II. Destinele ar.tei bizantine,
.P 388 III. Creatiile artei bizantine, p. 392 - IV. Innoirea aTtisticil. pe vremea Paleologilor, p. 404 - V .. Manuscrisele historiate 9i
artele de lux, p. 411
Capltolul XV. Expansizmea art'ei bizantine
I. Importurile, p. 416 - II. Influentelc (OccidentU.l), p. 418
III. Influentele (Orientulh p. 424 -:- IV. Peninsula Baleanicii, p. 425
V. 'farile Romane p. 427 ..:.... VI. Husia p.' 428.
.
Collileluzii . . . . . . . . . . . '" . . . . , . . . .
Na.te biiJliogra(ice
. .
.,
.BiiJiiogra(ie cou.fplemenllllri .
564
433
437
552