Descriptio Galliae*

Gallia est omnis divisa in partes tres, quarum unam incolunt Belgae, aliam Aquitani, tertiam qui
ipsorum lingua Celtae, nostra Galli appellantur.
Hi omnes lingua, institutis, legibus inter se differunt.
Gallos ab Aquitanis Garumna flumen, a Belgis Matrona et Sequana dividit.(...)
Eorum una pars, quam Gallos obtinere dictum est, initium capit a flumine Rhodano;continetur
Garumna flumine,Oceano,finibus Belgarum:;(...)
Belgae ab extremis Galliae finibus oriuntur; pertinent ad inferiorem partem fluminis Rheni.(...)
Aquitania a Garumna flumine ad Pyrenaeos montes et eam partem Oceani, quae est ad
Hispaniam, pertinet; spectam inter occasum solis et septentriones.
Descrierea Galiei
Galia este mprit n trei pri, dintre care una este locuit de belgi, alta de ctre aquitani, iar a
treia de ctre cei care, n limba lor, i spun celti iar n limba noastr gali. Toi acetia se
deosebesc prin limb, instituii i legi.
Fluviul Garumna ii separa pe gali de acvitani, iar de belgi ii separa Matrona si Sequana.
O parte, pe care o stapanesc gali, incepe de la fluvial Ron; continua la fluviul Garumna
(Garonne), la ocean si se termina la belgi.
Belgi de la frontiera extrem a Galiei; se intind catre partea inferioar a rului Rin. Aquitania se
ntinde de la fluviul Garumna (Garonne) la muntii Pirinei i la acea parte a oceanului, care se
intinde catre Spania; orientata intre apusul soarelui si miazanoapte.

divido,-ere,-visi,-visum=a imparti
incolo.,-ere,-ui=a locui
Belgae=belgi
Aquitani=acvitani
Celtae=celti
Galli=gali
institutum=obicei,randuiala
differo=a diferi,a se deosebi
Garumna=fluviu in Gallia,azi Garonne
Matrona=afluent al Senei,azi Marna
Sequana=fluviu in Gallia,azi Sena
obtineo=a avea in stapanire,a stapani
initium=inceput;initium
capere=a incepe de la
Rhodanus=fluviul Ron
contineo=a fi inconjurat
Oceanus=ocean
orior=a se naste,a incepe
pertineo=a se intinde catre
Rhenus=fluviul Rin
Pyrenaeus=Pyrenaei

montes,muntii Piranei
specto=a privi,a se uita,a fi orientat
septentriones=nordul,miazanoapte
sol,solis=soare
occasus=apus;
occasus solis=apusul soarelui