Regimurile totalitare

<<totalitarism>>
n perioada interbelic apar trei tipuri de regimuri politice
necunoscute pn acum n istorie: fascismul, nazismul i comunismul.
Partidul fascist poate fi definit ca o micare de mas
tradiional, antidemocratic, antiliberal i antisemit. n mod concret,
fascismul cuprinde regimurile politice ale lui Mussolini n Italia, Franco
n Spania, Salazar n Portugalia, Horthy n Ungaria sau Antonescu n
Romnia. Dei nou din punct de vedere istoric, regimul fascist mai
ntreine legtura cu practica politic tradiional. El poate fi definit ca
o dictatur clasic. n ciuda unei concepii comune, putem spune c
regimul fascist nu este de tip totalitar, acest termen putnd fi aplicat
doar regimurilor nazist i comunist. Atributul de totalitar nu este
aplicabil deci pentru dictaturile fasciste interbelice, ci doar pentru cele
dou indicate mai sus. Ceea ce distinge regimul fascist de cel totalitar
este ideologia.
Ideologia (naional-socialismul sau nazismul, n primul caz, i
marxism-leninismul sau bolevismul, n cel de-al doilea) este cea care
face ca un regim politic s fie considerat ca totalitar. Ea reprezint o
concepie ce se vrea tiinific (prin rasism, n cazul nazismului, i prin
materialism istoric, n cazul bolevismului), are forma unei credine
(ceea ce o aseamn cu religia) i pretinde ca prin practica politic s
se schimbe radical societatea.
Spre deosebire de micrile fasciste, partidele naziste i
comuniste se prezint, nainte de cucerirea puterii, sub forma unor secte
fanatice. Ele devin partide de mas abia dup ce ajung la putere. Tot
aa, ideologiile totalitare nu mai ntrein nici un raport cu tradiia
gndirii i practicii politice, de care se rup n mod radical.
Totalitarismul se distinge de precedentele sale istorice tirania,
despotismul i dictatura, cu care nu trebuie confundat.
Regimurile ideologice totalitare nu sunt nici de dreapta, nici de
stnga, pentru c dreapta i stnga presupun referine democratice, care
trimit la regimurile politice occidentale de tip liberal. Trstura comun
a regimurilor totalitare este c, ajungnd la putere, ele caut s
distrug organizarea democratic. Diferena dintre ele const n aceea
1

c regimul hitlerist i manifest n mod explicit scopurile

(exterminarea evreilor), cel leninist le ascunde n permanen. Mai mult,
bolevismul i anexeaz idealurile universale de umanitate, libertate i
dreptate, n timp ce este exact contrariul, ceea cel face cu mult mai
periculos dect nazismul. n plus, dac regimul nazism nu a rezistat
dect 12 ani, sfrind prin a se prbui n rzboiul pe care l-a
declanat, regimul comunist, prin prezena sa n tabra nvingtoare
dup cel de-al doilea Rzboi Mondial, s-a ntrit.
Regimurile totalitare au avut un mare impact asupra istoriei mondiale,
impact care nc se mai simte in tarile cum sunt China sau Rusia. Ele se
bazau pe for, violen i dictatur.
Totalitarismul a avut perioada de glorie in perioada interbelica atunci
cnd toate tarile erau derutate de primul rzboi mondial, iar economia
statelor nvinse nu intrase in normal.
Avnd la baza conducerea ctre un singur om, totalitarismul a
ndoctrinat masele politice, reducnd libertatea ceteanului aproape de zero.
In tarile afectate de acest flagel, demara frica si suspiciunea .oamenii se
parau unii pe alii, chiar in mijlocul familiei erau persoane care i parau
prinii sau fraii.
Totalitarismul i-a atins maturitatea in Rusia, Germania, Italia. n
aceste state, libertatea individului era aproape in ntregime redusa. Acest
control absolut al statului era in opoziie cu liberalismul si democraia. Daca
liberalismul ncerca sa limiteze puterea statului, si sa protejeze drepturile
sacre ale individului, totalitarismul se baza pe respectul impus cu fora. La
baza statului totalitar sta liderul atotputernic si partidul unic.
Cel mai eficient sistem totalitar a fost cel din U.R.S.S., unde s-a
instaurat la putere prin lovitura de stat de la 7 noiembrie 1917. Concepia
comunitilor era ca sursa tuturor relelor este capitalismul, pentru ca se baza
pe proprietate privata, iniiativa personala si motivaie in realizarea
profitului; astfel societatea se mparte in clase, iar burghezia deine puterea,
att in viata economica, cat si in viata politica.
Partidul i recruta membrii pe baza loialitii fata de regim. In fruntea
partidului se afla liderul suprem. Propaganda urmarea ndoctrinarea maselor
cu nvtura narcist - leninista. Sistemele se bazau pe teroare care era
manifestata de politia partidului. Cteva din aceste organizaii au fost :
CEKA , KGB , GRU , NKUD.
Ptura privilegiata numita nomenclatura a fost alctuita din membri ai
partidului, care erau recompensai cu funcii si avantaje materiale pentru
loialitatea lor fata de regim.

Dictatura bolevica din U.R.S.S. a cunoscut forma sa extrema sub

conducerea lui Stalin.
Fascismul si nazismul au fost alte sisteme totalitare, care s-au
instaurat si s-au dezvoltat intr-o atmosfera de umilina naionala, att
Germania cat si Italia ntmpinnd mari dificulti economice dup rzboi.
Acestea se bazau pe : naionalism si pe ctigarea onoarei naionale.
Au fost create o serie de mituri avndu-i in prim plan pe cei doi conductori
totalitari : Hitler si Mussolini.
Cel din urma dorea refacerea gloriei Imperiului Roman, a crei
motenire o revendica, iar Hitler dorea spaiul vital pentru poporul german.
Ambele mituri se puteau nfptui prin subjugare si preluarea de teritorii de la
alte state. Si aici au aprut formaiuni paramilitare : Camasile Negre in
Italia si Camasile brune si S.S. in Germania. Hitler a fcut din rasism si
antisemitism baza programului sau.
Regimurile totalitare au lsat rni care se vindeca greu, mai ales in
statele care au economie slab dezvoltata si au fost infectate de acest flagel.